Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Alina Bica…

Inainte de a trece efectiv in subiect trebuie sa remarcam o stire aparuta nu cu mult timp in urma (15 octombrie 2014), dar care, cel putin asa mi s-a parut, a fost trecuta cu vederea zilele acestea, in analiza cazului Bica:

Romania Libera

Întâlnire Nițu-Thompson, la Parchetul General. Nițu: Investigarea marilor corupți, prioritate a PICCJ

Se arata ca:

„Procurorul general al României, Tiberiu Nițu, și Dean Thompson, Ataşat cu Afaceri al Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Bucureşti, s-au întâlnit, miercuri, la sediul  Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, unde au discutat pe tema investigatiilor marilor corupți.

Tiberiu-Mihail Nițu, referindu-se la priorităţile Ministerului Public, a arătat că activitatea de investigare a marii corupţii continuă să fie un domeniu prioritar al parchetului, după cum şi extinderea investigaţiilor la fenomenul sistemic al celorlalte acte de corupţie care afectează profund întreaga societate; a subliniat necesitatea abordării complexe a acestui fenomen, nu doar prin mijloace de drept penal, ci şi din perspectiva educării tuturor membrilor societăţii pentru a repudia actele de corupţie.

În acelaşi context, s-a vorbit despre abordarea în continuare cu prioritate a zonelor de criminalitate conexe corupţiei, cum sunt evaziunea fiscală, spălarea de bani ori conflictul de interese, dar şi despre necesitatea unui schimb de experienţă cu autorităţi judiciare din alte state privind gestionarea bunurilor indisponibilizate în cursul urmăririi penale. Totodată, s-au dezbătut unele probleme de actualitate privind cadrul legal al utilizării unor mijloace de investigaţie specifice cercetării infracţiunilor grave.

Reprezentanţii ambelor instituţii s-au referit şi la instrumentele cele mai potrivite pentru a asigura independenţa magistraţilor, precum şi la distanţa şi rezerva pe care aceştia trebuie să le menţină faţă de diversele forme de manifestare a opiniilor în spaţiul public.

S-a vorbit, de asemenea, despre activitatea desfăşurată în ultima perioadă în cadrul Ministerului Public privind combaterea oricăror forme de discriminare şi de extremism.

Atât Tiberiu-Mihail Nițu, cât şi  Dean Thompson şi-au reafirmat, în final, disponibilitatea de a continua cooperarea instituţională în domeniile de interes comun pentru activitatea judiciară.”

Acum sa trecem la cazul propriuzis:

Digi 24

Cine este Alina Bica, șefa DIICOT anchetată de DNA

Se arata ca:

Cine este şefa DIICOT, anchetată pentru abuz în serviciu într-un dosar ce vizează retrocedări ilegale? Alina Bica este de profesie procuror și conduce această instituție din mai 2013.

Alina Bica s-a născut la Făgăraş în 1974. Este absolventa Facultăţii de Drept la Sibiu, iar în 1996 a intrat în magistratură la Parchetul Sfântu Gheorghe. Trei ani mai târziu a fost avansată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Braşov.

A ajuns la Bucureşti în 2002. Timp de un an a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar în 2003 a fost cooptată în echipa Parchetului General. Un an mai târziu a fost numită şef de birou la DIICOT.

Între 2009 şi 2012 a fost secretar de stat în Ministerul Justiţiei, făcând parte din comisia care a elaborat noile coduri. Printre cazurile instrumentate de procurorul Alina Bica se numără şi dosarul RAFO, încheiat prin condamnarea lui Marian Iancu la 12 ani de închisoare.

Recent, şefa DIICOT a apărut în scandalul fotografiilor de la Paris, în care apărea alături de Elena Udrea.”

Gandul

CSM a avizat pozitiv lista Ponta – Băsescu pentru şefia parchetelor. Câte voturi au obţinut Kovesi şi Niţu

Articol din 09.05.2013

Se arata ca:

„Secţia de procurori a CSM a decis să emită avize pozitive pentru Tiberiu Niţu propus procuror general, Codruţa Kovesi propusă pentru şefia DNA şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT. Cei trei au fost propuşi pentru aceste funcţii de către premierul Victor Ponta. Bogdan Licu, Codruţ Olaru şi Elena Hosu au primit şi ei avizul pozitiv al CSM.

Candidaturile fostului procuror general Kovesi, Codruţ Olaru şi Bogdan Licu au primit avizul CSM cu unanimitate de voturi. Tiberiu Niţu, Alina Bica şi Elena Hosu nu au primit toate voturile membrilor secţiei de procurori dar au primit majoritatea de voturi.

Secţia de procurori a CSM a audiat-o joi 9 mai pe Laura Codruţa Kovesi propusă de Victor Ponta pentru funcţia de procuror-şef al DNA. Kovesi a declarat că în calitate de şef al DNA va continua combaterea corupţiei şi că va propune în funcţiile de conducere din cadrul instituţiei procurori din cadrul direcţiei dar şi procurori din cadrul altor parchete. ”Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a mai declarat Kovesi. CSM le-a audit şi pe Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi pe Elena Hosu pentru funcţia de adjunct al DIICOT. Cele două au avut prestaţii slabe şi neconvingătoare. La fel de negoving[tor a fost şi Tiberiu Niţu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.
Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.
În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

 

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate

Elena Hosu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT a fost audiată de secţia de procurori. Elena Hosu a avut o prestaţie destul de ştearsă în faţa CSM. La întrebările adresa de membrii comisie Hosu a răspuns cu fraze generaliste. În proiectul ei de management a prezentat o serie de obiective dar fără a contura clar şi soluţii.

Vorbind de confiscarea extinsă Elena Hosu a declarat că deşi legea este în vigoare ea nu se aplică.
”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

Elena Hosu arată în proiectul de management că unul dintre obiectivele sale strategice este o practică judiciară unitară, tot ea dorind crearea unei structuri de poliţie judiciară proprie, similară DNA.

„Obiectivul permanent îl reprezintă combaterea criminalităţii organizate şi a terorismului, apărarea ordinii de drept, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în condiţii de credibilitate şi corectitudine, cu respectarea dispoziţiilor legii interne şi a Convenţiei Europene privind Drepturile Omului, semnată la Roma, ca prim instrument de drept internaţional care apără individul în faţa statului, precum şi cu respectarea jurisprudenţei Curţii Europene”, a scris Hosu în proiect.

DESFĂŞURAREA AUDIERILOR LIVE TEXT

UPDATE 17:00 Robert Cazanciuc: Aţi vorbit de integritatea profesională. La v-aţi gândit exact?

Hosu: Este important ca noi ca şi colegi să ne cunoaştem problemele. Aşa putem evita problemele de integritate profesională

Audierea s-a încheiat

UPDATE 16:52 Florentina Gavadia: Ce măsuri aţi lua pentru aplicarea confiscării extinse?

Elena Hosu: ”Confiscarea extinsă se aplică cu timiditate. Există un singur caz al DNA în care a fost aplicată confiscarea extinsă. Procurorii DIICOT ştiu să aplice măsuri asiguratorii. Cred că trebuie să lucrăm pe aplicarea de măsuri asiguratorii la infracţiunile de trafic de persoane, trafic de droguri”

UPDATE 16:25 Elena Hosu: ”Procurorii din DIICOT sunt specializaţi ştiu să simtă infracţiunea gravă. Crima organizată este precum o companie foarte specializată. Infractorii se specializează şi noi trebuie să ne specializăm”

UPDATE 16:13 Elena Hosu: ”Prezentarea materialului de urmărire penală se face uneori şi pe holurile instituţiei. Acestă situaţie trebuie îndreptată prin transferarea de sedii poate de la RAPPS”

UPDATE 16:10 Elena Hosu: ”Un procuror DIICOT solutioneaza anual 40 de cauze cu o medie de 4 rechizitorii. O disfuncţie a DIICOT ar fi interpretarea nunitară a competenţei în special în relaţie cu DNA. O rezolvare ar fi o aplicaţie de tip excris cu circuit închis”

UPATE 16:03 A început audierea Elenei Georgiana Hossu. Robert Cazanciuc: ”Vă propun acum un om de echipă şi vă rog să îi acordaţi încrederea dvs. Este un om loial structurii DIICOT”

Alina Bica vrea poliţia judiciară la Ministerul Public

Alina Bica a fost şi ea audiată de secţia de procurori a CSM. Alina Bica şi-a prezentat proiectul de management. Alina Bica a susţinut şi ea ca poliţia judiciară trebuie trecută înn subordinea MInisterului Public. Alina Bica a criticat faptul că în dosarele DIICOT s-au pus măsuri asiguratorii pe un procent destul de mic din totalul prejudiciilor constate în dosarele investigate de acestă instituţie.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata „aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii”.

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor „în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale”.

În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite „informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar”.

În proiectul său de management mai figurează şi „creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public”, inclusiv în cadrul DIICOT.

UPDATE 15:34 Audiera Alinei Bica s-a încheiat. Urmează audierea Elenei Georgiana Hossu propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT

UPDATE 15:03 Alina Bica: ”La acest moment folosirea investigatorului sub acoperire este prevăzută în patru legi distincte. Trebuie să avem o reglementare unitară. ”

UPDATE 14:43 Alina Bica şi-a încheiat prezentare. Oana Hăineală: La Ministerul Justiţiei aţi avut delegată atribuţia de a viza spre legalitate documentele. Dacă într-o situaţie ipotetică există un dosar în care un act pe care l-aţi vizat spre legalitate apare în acest dosar care este de competenţa DIICOT ce veţi face în calitate de şef al acestei instituţii?

Alina Bica: ”Voi informa procurorul general. Îmi voi prezenta punctul de vedere şi voi solicita ca dosarul să fie investigat de altcineva”

UPDATE 14:31 Alina Bica: ”Anul trecut în dosarele DIICOT s-au constat prejudicii totale de 77 mililioane euro. Însă au fost instituite măsuri asiguratorii în valoare de peste 20 milioane euro. Mi se pare un picuţ cam puţin”

UPDATE 14:18 Alina Bica: ”Idea de poliţie judiciară trebuie să fie tratată ca politică de major interes pentru Ministerul Public. Un prim pas ar fi ca DIICOT să preia poliţia judiciară. Un al doilea pas ar fi ca Ministerul Public să preia în întregime poliţia judiciară. Eu sunt fan în ceea ce face DNA în privinţa poliţiei judiciare”

UPDATE 14:06 A început audierea Alinei Bica propusă pentru conducerea DIICOT.

Tot astăzi vor fi audiate şi Alina Bica propusă pentru conducerea DIICOT şi Elena Georgiana Hossu ca adjunct al acesteia. Audierile sunt transmise în direct pe site-ul CSM. Secţia de procurori va anunţa astăzi rezultatul procedurii. CSM poate emite aviz pozitiv sau negativ pentru ficare candidat. Avizul CSM este unul consultativ. În final decizia aprţine preşedintelui Traian Băsescu.

Kovesi propune aplicare mai dură a confiscării extinse

Laura Codruţa Kovesi a fost audiată timp de o oră de secţia de procurori a CSM. Una dintre propunerile pe care a insistat Kovesi a fost confiscarea exstinsă a averilor nejustificate. În opinia fostului procuror general averile persoanelor cercetate pentru infracţiuni ar trebui conficate mai uşor.

”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

În proiectul de management prezentat la CSM, Kovesi a precizat că este împotriva comisiilor parlamentare de anchetă a procurorilor. O astfel de comisia a fost constituită recent de senatorul PNL, Sorin Roşca Stănescu pentru anchetarea procurorilor care investighează dosarul Bîrsan. „Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi a mai precizat că va propune pentru funcţiile de conducere din DNA procurori din cadrul instituţiei dar şi procurori din alte parchete. ” Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne probleme celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie”, a declarat Kovesi

VEZI MAI JOS DESFĂŞURAREA AUDIERII ÎN FORMAT LIVE TEXT

UPDATE 10:46 Audierea Laurei Codruţa Kovesi s-a încheiat.

UPDATE 10:44 Cazanciuc: MCV înseamnă un parteneriat bazat pe încredere. Ce putem face pentru a consolida încrederea partenerilor externi?

Kovesi: Din perspectiva Ministerului Public, activitatea sa a fost apreciată pozitiv. Deşi colegii de la Reprezentanţa Permanentă din Bruxelles fac eforturi diplomatice, lucrurile trebuie rezolvate din interior. În privinţa Ministerului Public obiectivele sunt destul de clare şi uşor de atins. Trebuie însă un dialog între instituţii.

UPDATE 10:41 Ministrul Justiţiei: Ce instrumente are la îndemâna procurorul şef al DNA pentru consolidare independenţei procurorilor?

Kovesi: Foarte multe instrumente nu ai. Îmi aduc aminte că în urmă cu câţiva ani a existat o propunere de modificare a statutului. Am consultat procurorii şi am am transmis un punct de vedere legislativului. Există această discuţie privin modificarea stautului procurorului. Voi acţiona în acelaşi sens adică voi trimite puncte de vedere motivate şi cu practică europeană

UPDATE 10:36 Hach: Cunoaşteţi problema celor 90 de procurori care au semnat o petiţie în care criticau procedura de numire. Cum veţi gestiona acestă problemă?

Kovesi: Acea petiţie nu mă viza pe mine direct. Nu cred că procurorii DNA au o problemă cu mine. Acea petiţie viza pe altcineva. Sunt sigur că nu este o atmosferă ostilă faţă de mine. Am discutat cu mulţi dintre colegii din DNA. Eu mereu am avut o colaborare bună cu procurorii din DNA.

UPDATE 10:35 Elena Hach: Cum vedeţi înfiinţarea unor posturi de consilier de integritate în cadrul parchetelor?

Kovesi: Nu ştiu ce atribuţii ar avea. Dacă activitatea sa nu se suprapune cu cea a CSM nu am nimic împotrivă

UPDATE 10:31 Elena Hach: Ce strategie veţi aborda pentru combaterea faptelor de corupţie în sistemul judiciar şi dacă veţi aplica standarde de integritate?

Kovesi: Combaterea corupţiei în rândul Justiţiei va rămâne o prioritae. Am observat însă că multe din dosarele de corupţie cu magistraţi au plecat de denunţuri. Trebuie să păstrăm ce s-a făcut bun. Cred că au fost situaţii de încălcare a codului deontologic chiar şi la DNA şi a fost sesizat CSM şi s-a intervenit. Cred că experienţa procurorilor DNA pe aceste infracţiuni poate asigura un trend crescător pentru investigarea acestor infracţiuni.

UPDATE 10:30 Florentina Gavadia: Sunteţi pentru extinderea sau restrîngerea birourilor teritoriale ale DNA?

Kovesi: Nu cred că se impune o restrângere a birourilor teritporiale. Poate extinderea şi înfiinţarea de birouri în zonele unde există corupţie sistemică.

UPDATE 10:27 Kovesi: ”Cred că este important ca procurorii DNA să aibe contacte cu ceilalţi procurori. Experienţa de procuror DNA poate fi utilă pentru restul procurorilor. Această experienţă poate fi diseminată prin intermediul stagiilor de formare. Sper ca şi colegii din DNA să găsească timp pentru aceste activităţi”

UPDATE 10:24 Kovesi a arătat că DIICOT şi DNA au colaborat eficient în ultimii ani. Fostul procuror general a făcut aluzie la cazul Voicu unde instanţa dispus o condamnare de 7 ani de închisoare. ”Acest dosar a pornit de la DIICOT şi a fost declinat la DNA”, a precizat Kovesi

UPDATE 10:23 Kovesi: ”Iniţial, la preluarea mandatului de procuror general, DNA funcţiona cu 140 si ceva de posturi, acum are 175 de posturi. Din punct de vedere al numărului de dosare, numărul de procurori prevăzuţi acum în schema poate fi suficient”

UPDATE 10:14 Hăineală: Aţi spus că veţi include în echipa de conducere procurori DNA dar şi procurori din alte structuri, care va fi ponderea?

Kovesi: Nu aş putea să spun că cinci vor fi din DNA, şi patru din altă parte. A fost propus ca adjunct domnul Călin Nistor. Domnul ministru m-a sunat şi nu am avut nici o obiecţie. Rămâne problema celor care au două mandate şi care nu mai pot ocupa aceeaşi funcţie. Voi face propuneri pe criterii de competenţă şi procurori care au experienţă pe anticorupţie.

UPDATE 10:06 Hăineală: Veţi face parte din comisia de evealuare ce greutate va avea celeritatea în acordarea calificativelor pentru procurori?

Kovesi: Trebuie făcută o evaluare în parte. Nota pentru celeritate va conta în funcţie de modul în care au fost dispuse actele de urmărire penală şi timpul în care au fost dispuse. În calitate de procuror general am văzut dosare înregistrare de un an jumătate care au fost declinate în repetate rânduri dar exista o justificare formală. Voi face o analiză pe dosarele vechi, această noţiune este definită de CSM un an de la înregistrare şi şase luni de la începerea urmăririi penale.

UPDATE 10:03 Oana Hăineală: Cum vedeţi procentul de achitări de 10% înregistrat de DNA, este o vulnerabiulitate sau un punct tare?

Kovesi: Dăcă ne raportăm la media europeană atunci putem spune că este un procent bun. Din practică însă vedem că acest procent de achitări au venit din desele modificări ale legislaţiei. Trebuie să vedem dacă aceste achitări sunt imputabile procurorilor. Eu nu aş putea spune că este un procent îngrijorător

UPDATE 10:02 Fostul procuror general susţine că va avea o colaborare foarte bună cu echipa propusă pentru conducerea Parchetului General. Kovesi şi-a încheiat prezentarea. Urmează întrebările membrilor secţiei de procurori a CSM

UPDATE 9:58 Kovesi: ”Trebuie să avem o comunicare cu publicul şi menţinerea imagini de instituţie echidistantă. Voi pune în practică aceeaşi procedură pe care am aplicat-o la Parchetul General. Parchetul General a fost dat în judecată dar am câştigat toate aceste procese.”

UPDATE 9:57 Kovesi spune că va propune pe funcţiile de şefi de secţie din cadrul DNA şi pentru cele de şef de serviciu din cadrul DNA procurori care lucrează în această structură.

UPDATE 9:55 Fostul procuror general susţine că va continua să apare independenţa procurorilor. ”Am apărat independenţa şi reputaţia procurorilor DNA şi când eram procuror general. Am să o fac şi acum ca şef al DNA. Spre ca împreună cu CSM şi ministrul Justiţiei să reuşim să păstrăm actualul statut al procurorului adică acela de magistrat”, a declarat Kovesi.

UPDATE 9:50 Kovesi susţine că activitatea DNA poate fi îmbunătăţită şi prin aplicarea prevederilor legate de confiscarea extinsă. ”În practică vedem că un inculpat are o avere ce depăşeste mult veniturile sale. Cred că trebuie să aplică prevederile legate de conficarea extinsă. Confiscarea extinsă poate reprezenta o pedeapsă mai eficientă decât o sentinţă clasică în unele cazuri”, a declarat Kovesi. Fostul procuror susţine că la DNA ar trebui să existe o structură specializată care să realizeze şi investigaţii asupra averilor nejustificate.

UPDATE 9:43 Kovesi: ”Activitatea DNA trebuie dezvoltată asimilând practica judiciară existentă. Prioritatea organelor judiciare trebuie să fie identificarea corupţiei sistemice şi nu numai cazurilor punctuale. DNA trebuie să participe la elborarea strategiilor locale dar şi la implementarea acestor strategii”

UPDATE 9:39 Laura Codruţa Kovesi şi-a început prezentarea proiectului de management. Fostul procuror general susţine că în calitate de şef al DNA va încerca să optimizeze activitatea DNA. Puteţi consulta proiectul de management al lui Kovesi aici

În cadrul şedinţei secţiei de procurori a CSM de miercuri, 8 mai, au fost audiaţi Tiberiu NIţu, propus pentru funcţia de procuror general, Bogdan Licu şi Codruţ Olaru pentru funcţiile de adjunct.

Kovesi este singurul procuror general care a condus Parchetul General timp de două mandate. În ultimele rapoarte pe Justiţie ale Comisiei Europene activitatea Parchetului General a fost lăudată.

Nominalizarea lui Kovesi nu a fost însă lipsită de controverse. Procurorii DNA au semnat un protest susţinând punctul de vedere al fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a declarat că pentru conducerea DNA trebuia organizat un concurs. Mai multe voci din DNA susţin că parchetul anticorupţie trebuie condus de un procuror care a lucrat în acestă structură. De altfel, şi Daniel Morar a declarat public că Laura Codruţa Kovesi nu este potrivită pentru a conduce DNA pentru că nu are expertiză pe anticorupţie.

Fostul procuror general s-a înscris în concursul organizat de Mona Pivniceru anul trecut, dar s-a retras. Ulterior, Kovesi  a fost delegată la MAE, care, la rândul său, a admis solicitarea Ministerului Justiţiei de a o numi ministru-consilier, Înalt Reprezentant al Ministerului Justiţiei pentru relaţia cu Comisia Europeană pe aspectele referitoare la îndeplinirea condiţionalităţilor stabilite în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) privind reforma sistemului judiciar şi lupta anticorupţie în cadrul Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Nominalizarea Codruţei Kovesi a stârnit tensiuni şi în cadrul USL. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat nu susţine nominalizarea fostului procuror general la DNA.

De altfel, PNL şi Crin Antonescu au avut luări de poziţii adverse faţă de Kovesi în timpul referendumului de anul trecut. Liderul PNL a atacat-o pe Kovesi pe tema anchetelor penale legate de fraudele la referendum. Mai mult, fostul ministrul PNL al apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost şi cel care a făcut publică informaţia că Laura Codruţa Kovesi a primit gradul de colonel deşi nu făcuse stagiul militar. Kovesi a explicat atunci că a primit acest grad de la MApN pe când ministru era Gabriel Oprea, dar nu a fost înştiinţată şi nici nu a fost de acord cu acest grad militar.

Potrivit CV-ului oficial, Kovesi a început activitatea în magistratură la Parchetul Judecătoriei Sibiu în 1995. După cinci ani, în 2000, a devenit procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului Tribunalului Sibiu. În 2006, a ajuns procuror şef al DIICOT Sibiu poziţie de pe care a fost numită procuror general. În 2011, Kovesi a fost decorată de preşedintele Franţei cu „Ordinul Naţional al Meritului”

Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, în stenograme cu Blejnar

Propusă acum la şefia DIICOT, Alina Bica a fost secretar de stat în perioada mandatelor deţinute la Ministerul Justiţiei de Cătălin Predoiu, care a reuşit să obţină succesiv rapoarte pozitive privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, impus de Comisia Europeană.

După ce Guvernul condus de Răzvan Mihai Ungureanu a fost demis în urma unei moţiuni de cenzură în luna mai, Alina Bica, procuror DIICOT, a fost numită consilier al procurorului şef al acestei direcţii, Codruţ Olaru.

Alina Bica a intrat în magistratură în 1996 la Parchetul Judecătoriei Sfântu-Gheorghe. În 2003 a avansat la Parchetul General, iar din 2004 a activat în cadrul DIICOT.

Numele Alinei Bica apare în dosarul lui Sorin Blejnar. Alina Bica a fost interceptată în timp ce discuta cu fostul şef al ANAF despre diverse posturi din cadrul agenţiei.  În 2010, Alina Bica era la Ministerul Justiţiei, iar Sorin Blejnar era şeful ANAF. Cei doi au fost interceptaţi în timp ce discutau despre promovarea unei cunoştinţe a Alinei Bica într-o funcţie la ANAF.

Georgiana Elena Hosu este propusă pentru funcţia de adjunct al DIICOT. În acest moment, Georgiana Hosu este şef de serviciu în cadrul DIICOT. În declaraţia de avere spune că deţine două maşini, credite de 35.000 euro. Procuroarea Hosu a fost cea care l-a anchetat pe omul de afaceri israelian Sorin Shmuel Beraru, pentru fraudarea societăţii CICO cu 3,65 milioane de dolari.

În 2011, Georgiana Hosu a fost evidenţiată de procurorul general Kovesi pentru merite deosebite. În 2005, Georgiana Hosu ar fi fost cercetată de Parchetul General pentru favorizarea infractorului, potrivit informaţiilor din presă. În acest caz Georgiana Hosu a dispus neîceperea urmăririi penale faţă de afceristul Ştefan Riza care iniţial fusese acuzat că a prejudiciat statul cu 8 milioane de dolari. Hosu nu a fost trimisă în judecată în acest dosar.”(subl. mea)

S-a pus problema cum de nu a informat SRI (sau daca a informat) pe primul ministru si pe Presedinte. Dar din articolul de mai sus rezulta ca nici la CSM nu se prea stia de afacerea prin care statul a fost pagubit si in care era implicata Alina Bica (sau se stia?!!)… In acest sens iata ce intrebari pune Ion Cristoiu pe blogul sau:

Gîndul de sîmbătă seara
Scandalul Alina Bica – Răfuială mafiotă sau răfuială pentru putere?!

Se arata ca:

„Înalta Curte a decis, chiar dacă nu definitiv, arestarea preventivă a Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, egală în funcție cu cealaltă persoană feminină din conducerea Ministerului Public, distinsa Laura Codruța Kovesi.

Cînd a avut loc Operațiunea Înhățarea Alinei Bica de pe stradă de către colega și concurenta ei Laura Kovesi (mă întreb, pe Laura Kovesi cine o s-o aresteze în plin trafic?), am avut îndoieli privind vinovăția Alinei Bica.
Și nu pentru că aș fi un fan al distinsei, pe care n-am  văzut-o în viața mea, nici măcar la televizor, și cu atît mai puțin al Elenei Udrea, a cărei candidatură, prin înlăturarea lui Cristian Diaconescu, am combătut-o cît mi s-a dat voie la posturile finanțate de lidera  PMP, ci pentru că mi-era greu să cred că șefa DIICOT, Direcție angajată în lupta împotriva corupției, putea fi suspectată de corupție!

Documentele publicate de presă după ce au  fost date, ca de obicei, de către DNA, cea mai bună televiziune de știri din România, m-au convins că da, într-adevăr, Alina Bica a fost implicată într-o afacere de corupție.

Asta nu mă face să dau înapoi nici măcar cu o virgulă de la teza, formulată joi seara, pe cristoiublog.ro, că e vorba de o răfuială dacă nu mafiotă, atunci o răfuială pentru putere în perspectiva plecării lui Traian Băsescu de la Cotroceni.

Da, Alina Bica, a fost implicată într-o afacere de corupție. Din acest punct de vedere, acțiunea DNA e corectă.
Numai că acest adevăr nu mă oprește să nu-mi pun anumite întrebări, formulate în numele tezei că Lupta împotriva corupției nu trebuie să justifice eforturile SRI de a pune stăpînire pe România.

Le voi pune conștient că nimeni din presă nu le va lua în seamă, pentru că toți patronii și toți redactorii șefi, acționari la firme, se tem ca de dracu de DNA, care te poate sălta în orice moment sub pretextul că ai comis cine știe ce faptă de corupție. Rămîn uluit, după experiența din comunism, că oameni în toată firea, unii chiar lideri de opinie, cînd vorbim la telefon, încep să înalțe brusc elogii SRI, mai ceva ca pe vremea Securității.

Iată întrebările:

  1. Afacerea de corupție s-a terminat în prima parte a lui 2011. Cînd Alina Bica a fost nominalizată ca șefă a DIICOT, altfel spus, la șefia unei Unități de luptă împotriva corupției mai importante chiar decît DNA, SRI știa de acest Dosar? Dacă nu știa, atunci de ce mai consumă bani de la Buget SRI? Dacă știa, de ce nu i-a spus lui Traian Băsescu? Dacă știa și i-a spus, de ce a mai propus-o Traian Băsescu?

  2. DNA susține că acțiunea împotriva Alinei Bica a început în 15 octombrie 2014, la 3 ani de la petrecerea afacerii, în urma unei autosesizări. Laura Kovesi ne crede proști? Dacă ar fi să credem basmele ei, brusc, pe 15 octombrie 2014, DNA s-a trezit din somn și a zis: Ei drăcie, șefa DIICOT a fost implicată acum trei ani într-o afacere de corupție! Hai s-o arestăm!.

  3. Pe 30 octombrie 2014, un site suspect publică fotografii cu Alina Bica la Paris, în februarie 2014, împreună cu Elena Udrea. Alături de un text imbecil, scris cu bocanci de ofițer, sunt reproduse două facturi de cazare: una a Alinei Bica, obținută de la hotel la cîteva zile după ședere, și alta, a Elenei Udrea, obținută abia în septembrie 2014. Sunt de acord că Alina Bica n-avea ce căuta la Paris împreună cu Elena Udrea, mai ales că acum știm despre implicarea lui Dorin Cocoș în afacerea din 2011. Numai că publicarea acestor documente n-are nici o legătură cu nevoia de transparență. Ar fi fost normal, ba chiar obligatoriu, ca autorii filajului și ai luării documentelor, să de dea publicității pozele încă din februarie 2014. Dacă Alina Bica e personajul corupt de acum, opinia publică din România ar fi trebuit avertizată încă din februarie 2014, astfel încît Alina Bica să nu mai rămînă o zi în fruntea DIICOT. Mai mult, fotografiile și documentele trebuiau asumate de cineva și nu așa cum s-a întîmplat, date pe un site care a dispărut la cîteva ore după. Ce să credem? Că fotografiile și documentele de la Paris au fost păstrate de autori pentru șantajarea Alinei Bica. Publicarea a fost semnalul că trebuie să cedeze. Și dacă n-a cedat, iat-o ridicată de pe stradă.

  4. Traian Băsescu s-a angajat în fața românilor, în 31 octombrie 2014, că va dezlega misterul Operațiunii site-ul misterios. Au trecut de atunci mai mult de două săptămîni. Traian Băsescu n-a mai suflat o vorbă despre asta. Arestarea Alinei Bica a fost un șah pentru a nu-și respecta angajamentul? Eu cred că într-o țară democratică, europeană, arestarea șefei DIICOT de către șefa DNA nu trebuie să blocheze procesul de aflare a Adevărului în cazul Paris. Cu atît mai mult cu cît evenimentele din februarie 2014 n-au nici o legătură cu afacerea din martie 2011. Sau te pomenești că Alina Bica a cheltuit la Paris banii obținuți în martie 2011?

  5. Și ultima întrebare, ivită și din semnalul dat românilor de Traian Băsescu în 31 octombrie 2014, cînd a vorbit de absența controlului democratic asupra Serviciilor noastre secrete, tot mai puternice pe zi ce trece: Justifică lupta împotriva corupției Operațiuni amintind de cele făcute de răposata Securitate în numele luptei împotriva dușmanului de clasă?!”

Dar sa vedem mai departe…

Digi 24

Relația dintre Alina Bica, Gheorghe Stelian, Elena Udrea și Dorin Cocoș

Se arata ca:

Alina Bica nu e singura inculpată în dosarul retrocedării încheiate cu păgubirea statului român, așa cum acuză procurorii. Complici i-ar fi fost înalţi oficiali, dar şi oameni de afaceri cunoscuţi. Dorin Cocoş, de exemplu, ar fi primit 10 milioane de euro pentru sprijinul acordat omului de afaceri Gheorghe Stelian pentru a obţine despăgubirile ANRP. În dosar apare şi numele Elenei Udrea.

Alături de Alina Bica, din comisia care a aprobat despăgubirea incriminată au făcut parte încă opt persoane, printre care şi parlamentarii Cătălin Florin Teodorescu şi Marko Attila. Toţi au fost de acord ca statul să achite suma cerută de omul de afaceri Gheorghe Stelian. Chiar dacă, susţin procurorii, ar fi constatat că raportul de evaluare era măsluit. Valoarea terenului din Zona Plumbuita ar fi fost umflată cu echivalentul a peste 62 de milioane de euro. Banii primiţi de la stat au fost împărţiţi de Stelian Gheorghe cu alţi trei oameni de afaceri.

Pentru că ar fi închis ochii la ilegalităţi, Alina Bica ar fi primit un teren la Snagov, spun procurorii.

Cel care a avut cel mai mult de câştigat din această afacere pare să fie Stelian Gheorghe – un milionar fără notorietate, apropiat de Elena Udrea şi de Dorin Cocoş. În ultimii ani a făcut afaceri foarte profitabile cu terenuri în zone scumpe ale capitalei. Reţeta simplă: cumpăra titluri de proprietate pe un preţ de nimic, câştiga terenurile în instanţă şi vindea apoi aceleaşi terenuri la preţuri de cel puţin zece ori mai mari. Nimeni nu ştie însă cum a făcut primii bani.

În urmă cu o lună, presa tabloidă publica fotografii de la o presupusă întâlnire de taină a apropiaţilor omului de afaceri Dorin Cocoş. Stelian Gheorghe ar fi discutat atunci arestarea acestuia, în dosarul Microsoft, cu milionarul Remus Truică, fostul tenisman Dinu Pescariu, fostul secretar general al Guvernului Eugen Bejinariu şi un alt milionar, Dorin Mateiu. Iar pe lângă relaţia de amiciţie cu Elena Udrea şi Dorin Cocoş, Stelian Gheorghe avea cu aceştia şi o lucrativă relaţie de afaceri. Stelian Gheorghe a fost vânzătorul terenului din Floreasca pentru care Elena Udrea a luat creditul de 3,3 milioane de euro. S-a plâns însă presei că afacerea i-a produs insomnii.

Să vă spun de ce nu dorm. Pentru că eu trebuie să achit acest credit până la sfârşitul acestui an (n.r. – 2010). Creditul a fost făcut pentru a cumpăra un imobil. (Rep.: Un imobil sau un teren?) Un teren. La vremea aceea, când am făcut creditul, piaţa imobiliară era în expansiune”, a spus Elena Udrea, potrivit hotnews.ro.

Surse: 10 milioane de euro ar fi ajuns la Dorin Cocoș, în dosarul Alinei Bica

În 2010, Elena Udrea a fost salvată de Alexandru Faur. Partener de afaceri cu Gheorghe Stelian. El a cumpărat mai departe terenul şi a preluat şi creditul de la Elena Udrea.

Un alt personaj care apare alături de Elena Udrea, de Gheorghe Stelian, dar şi de Alina Bica, este Anamaria Topoliceanu. I-a fost avocat lui Stelian Gheorghe şi subalternă Elenei Udrea la Ministerul Dezvoltării.

Prietenă bună şi cu Alina Bica, ea este cea de a treia femeie care apare în fotografiile de la Paris, ce le au în prim-plan pe şefa DIICOT şi pe fosta candidată la prezidenţiale. „

Cine este Stelian Gheorghe, personajul-cheie din dosarul Alinei Bica

Se arata, printre altele, ca:

Stelian Gheorghe, personajul-cheie al dosarului în care a fost arestată Alina Bica, se află sub control judiciar. A fost un apropiat al foştilor soţi Elena Udrea şi Dorin Cocoş.

Este cunoscut pentru afacerile imobiliare de pe urma cărora a adunat o avere de zeci de milioane de euro. Succesul său se bazează pe o reţetă simplă – cumpărarea unor drepturi de proprietate litigioase, la preţuri de nimic, şi vânzarea lor la preţuri de zeci de ori mai mari.

Potrivit procurorilor, cu ajutorul Alinei Bica, Stelian Gheorghe a convins Comisia de Retrocedare să supra-evalueze despăgubirea pe care statul urma să i-o plătească pentru 13 hectare din Parcul Plumbuita.

Omul de afaceri a primit 90 de milioane de euro, cu 60 de milioane peste preţul real.

„În 2010, Gheorghe Stelian a cumpărat de la Dino Sinigalia drepturi litigioase pentru suprafaţa de teren în zona lacului Plumbuita, sector 2, Bucureşti. După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine. După ce s-a nominalizat un evaluator, Gheorghe Stelian i-a dat un plic cu bani – 100.000 lei. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei și Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din ANRP în vederea soluţionării dosarului. Cocoş Dorin a primit, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, potrivit dosarului transmis de DNA în instanţă.”

Ca sa vedem exact cum stau lucrurile, apropo si de fotografiile de la Paris, va propun sa cititi si acest articol mai vechi (17 martie 2010) de pe HotNews:

Filiera Udrea: Si-a numit partenera de afaceri in fruntea Companiei Nationale de Investitii. Alte femei cu noroc in viata. UPDATE Elena Udrea: este o numire asumata si constienta

Se arata ca:

Ministrul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Elena Udrea, a numit-o prin ordin de ministru pe Ana Maria Topoliceanu director al Companiei Nationale de Investitii. Topoliceanu si Udrea au fost in anii 2000 partenere de afaceri. Dupa ce si-a preluat mandatul de ministru al Turismului, Elena Udrea a angajat-o consilier personal, dupa care a numit-o in consiliile de administratie a mai multor companii de stat. Directoarea CNI este membra a PDL sector sase, organizatie condusa politic de Elena Udrea.

  • Tot din organizatia sector sase face parte si Cristina Zedevei, numita si ea recent in fruntea unei autoritati care gestioneaza un buget de 4,2 miliarde de euro.
  • Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Manolea, sefa ITM Bucuresti si sotia parapsihologului Aliodor Manolea, despre care surse din partid sustin ca ar fi obtinut functia tot pe filiera Udrea.
  • UPDATE Elena Udrea raspunde: numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati

Despre Ana Maria Topoliceanu, presa a relatat ca este o apropiata a ministrului Elena Udrea. Compania Nationala de Investitii, care gestioneaza unul dintre cele mai mari bugete, este in subordinea ministerului dezvoltarii regionale si turismului. Printre programele derulate de CNI se numara constructia de sali de sport, bazine de inot sau lucrari pentru reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa.

Portalul romaniacurata.ro a publicat o analiza in care arata ca Ana Maria Topoliceanu si Elena Udrea au fost partenere de afaceri. “Ana Maria Topoliceanu a fondat, in 2002, cu Elena Udrea compania Elan Grup, iar dupa ce PD a ajuns la guvernare in 2004 a fost numita membru in consiliul de administratie al Regiei Administratiei Protocolului de Stat RAAPPS, pe cand aceasta regie se afla sub influenta cuplului Udrea-Cocos”, se arata in analiza.

Omul de incredere al Elenei Udrea

Potrivit presei, Udrea si Topoliceanu au fondat in 2002 compania Elan Grup Srl, iar Elena Udrea a activat in aceasta companie pana in 2005, cand s-a retras. Potrivit datelor de la Registrul Comertului, aceasta companie nu mai exista, la ora actuala fiind radiata. Ana Maria Topoliceanu nu apare ca actionar sau asociat la nici o companie. Tot Udrea a numit-o in 2009 pe Topoliceanu in cele mai importante trei companii de pe litoral aflate in portofoliul Ministerului Turismului: Mamaia SA, Neptun-Olimp si Litoral SA. In presa au aparut si alte informatii despre o tranzactie ciudata cu partenerii de afaceri ai fostului premier, Calin Popescu Tariceanu. Detalii aici.

Dupa preluarea mandatului de ministru, Elena Udrea a angajat-o drept consilier personal. In acesta calitate, Topoliceanu a primit si o locuinta de la RA-APPS, pentru care platea o chirie de 82 de euro. Ana Maria Topoliceanu mai apare si pe lista de candidati pentru Consiliul General al Capitalei in 2008, cand din partea PDL a candidat Vasile Blaga.

Noul director al CNI a explicat pentru HotNews.ro ca a fost numita direct de catre Elena Udrea fara concurs sau un alt tip de selectie. “Numirea directorului CNI se face prin ordin de ministru, adica prin ordinul doamnei Elena Udrea. Cat despre competentele mele cred ca trebuie sa o intrebati pe doamna ministru. Cred ca a fost si o alegere bazata pe competentele mele, dar si pe o anumita incredere”, a declarat Ana Maria Topoliceanu. Intrebata ce o recomanda pentru functia de director al CNI, Ana Maria Topoliceanu a declarat ca este avocat si ca asta este competenta ei.

Cat despre faptul ca a ajuns intr-o functie de conducere de pe pozitia de membru PDL si apropiata a Elenei Udrea, directorul CNI a declarat urmatoarele: “Nu mi se pare nimic in neregula. Daca sunt membru al PDL nu mai trebuie sa fiu numita nicaieri? Nu vad nici o problema in asta”, a mai declarat Ana Maria Topoliceanu.

Prin intermediul consilierului de presa, Elena Udrea a transmis ca are un program extrem de incarcat in aceasta perioada, dar ca va raspunde solicitarilor HotNews.ro in cel mai scurt timp.

  • Elena Udrea a raspuns solicitarilor HotNews.ro printr-un comunicat de presa. „Intrucat nu am avut posibilitatea sa raspund interesului dumneavoastra fata de numirea doamnei Ana Maria Topoliceanu in functia de director general al Companiei Nationale de Investitii, va spun acum ca aceasta numire a fost facuta constient si asumat, dupa o analiza atenta a posibililor candidati si a modului in care acestia pot raspunde cerintelor unui asemenea post. Ana Maria Topoliceanu, de profesie avocat, a aratat de-a lungul timpului ca are calitatile profesionale necesare pentru a face performanta intr-o functie de management, functie in care studiile juridice au o mare importanta.”, spune Elena Udrea in comunicatul de presa.

Sefa CNI pe Facebook: Single, interested in Men

Ana Maria Topoliceanu are si un cont pe Facebook care poate fi gasit aici. De pe profil, aflam ca orasul natal este Piatra Neamt, ca alte detalii a mai mentionat si Relationship Status: Single, Interested In: Men. Iata si cateva din postarile directoarei CNI pe Facebook.com:

  • 11 ianuarie 2010: Elena Udrea in direct la OTV. Uitati-va pt ca nici nu stiti ce pierdeti!
  • 5 decembrie 2009: PSD ar fi putut castiga duminica alegerile daca ar fi avut inspiratia sa propuna candidat pe ORICINE altcineva in afara de Mircea Geoana. Gafa cu Timisoara i-a apartinut lui Crin, aia cu filmul trucat, lui Patriciu dar istorica vizita la miezul noptii la SOV a fost lovitura de maestru a lui Geoana. A vrut sa faca si el…
  • 31 octombrie 2009: in seara asta am vazut cel mai emotionant film din ultimii ani: this is it. michael jackson a fost pur si simplu perfect.

Tot in organizatia PDL a sectorului sase este membru si un alt personaj care a atras atentia presei in aceasta perioada: Cristina Zedevei, care are si ea legaturi cu Elena Udrea. Zedevei a fost numita recent in functia de director interimar al AMPOSDRU, autoritatea de management, care gestioneaza fonduri europene pentru resurse umane in valoare de 4,2 miliarde de euro.

Cristina Zevedei, fata in casa PDL

Cristina Zevedei este sefa organizatiei de femei PDL sector sase si secretar-executiv al aceleiasi filiale de care este responsabila politic Elena Udrea. De altfel, Elena Udrea a candidat la alegerile parlamentare ca membra a aceleiasi organizatii de sector. Cristina Zevedei si ministrul Elena Udrea au participat impreuna la mai multe evenimente mondene. In 2006, Elena Udrea a declarat ca va organiza impreuna cu Cristina Zevedei mai multe evenimente caritabile. Este membra a PDL din 2002, dar devine cunoscuta din 2006, cand presa a relatat despre evenimente organizate de ea si la care a participat Elena Udrea.

Cristina Zevedei nu a detinut nici o functie in partid sau o demnitate publica. Din 2006 isi incepe ascensiunea ocupand pe rand diferite functii: mai intai, in 2006 este expert parlamentar la cabinetul  senatorului Alexandru Pereș, intre iulie 2007 – martie 2009 activeaza la Serviciul Protocol și Pașapoarte din Senatul Romaniei, in martie 2009 se transfera in cadrul Comisiei Juridice de Numiri, Disciplina, Imunitați și Validari.

Tot in 2009 candideaza si la alegerile pentru Parlamentul European. Totul a culminat cu numirea ca director al autoritatii care gestioneaza 4,2 miliarde de euro. CV-ul Cristinei Zevedei este unul foarte bogat in special la sectiunea studii. Pe langa faptul ca are in gestiune autoritatea AMPOSDRU, Zedevei este inscrisa la un masterat, un doctorat si la un program de specializare in domeniul relatiilor internationale. Cristiana Zedevei nu a raspuns solicitarilor HotNews.ro de a-si prezenta punctul de vedere.

Tot din sectorul Elenei Udrea vine si Doina Manolea

Din organizatia PDL sector sase vine si Doina Elena Manolea, sotia celebrului Aliodor Manolea, parapsihologul care i-a consiliat pe Mircea Geoana si Traian Basescu. Doina Elena Manolea este membra a filialei PDL din sectorul sase si este directorul Inspectoratului Teritorial de Munca Bucuresti. Potrivit cotidianului Romania Libera, Elena Manolea a fost numita in aceasta functie in 2009, exact in timpul campaniei electorale.

Ea este si membru al PDL. Potrivit declaratiei de interese depusa la ITM Bucuresti Elena Manolea ocupa functia de membru-interimar al Biroului Permanent al organizatiei PDL sector sase si vicepresedinte al organizatiei de femei a partidului din acelasi sector. Cotidianul Gardianul a publicat in 2009 un material in care prezenta problemele aparute la concursul pentru ocuparea functiei de director. Potrivit ziarului amintit, concursul a fost castigat de un candidat, dar la afisarea rezultatului final acesta a fost repartizat pe functia de director-adjunct, functia fiind ulterior atribuita pe criterii politice.

Parlamentarul PDL Radu F. Alexandru, si el membru al organizatiei sector sase, a declarat citat de EVZ.ro ca Doina Manolea a fost promovata in functia de sef al ITM de catre Cristina Zedevei. De altfel si fiul sotilor Manolea este angajat la Consiliul Concurentei iar sotia sa este angajata la Oficiul de Plati si Contractare Phare de la Ministerul Finantelor.

Despre afacerile si legaturile familiei Manolea HotNews.ro a publicat in ianuarie un articol care poate fi gasit aici.

Elena Udrea sustine ca nu are nici o legatura cu Doina Manolea sau Cristina Zevedei.

  • „In schimb, desi nu am nicio legatura cu numirile doamnelor Cristina Zevedei si Doina Manolea in functiile pe care acestea le ocupa, dumneavoastra ati ales sa asociati imaginea mea cu a dumnealor. Nu sunt in relatii apropiate cu aceste doamne si nu le cunosc capacitatile profesionale, asa ca nu aveam cum sa influentez vreo decizie referitoare la evolutia lor in cariera. Pe de alta parte, trebuie sa acceptati ca, daca la aceste numiri se ia in considerare si apartenenta politica, atunci, in acest mandat guvernamental, vor ajunge in functii si membrii ai Partidului Democrat Liberal, fara implicarea mea.
  • Desi este la moda ca Elena Udrea sa fie plasata de presa in spatele oricarei decizii guvernamentale care se ia in ultima vreme, cred ca imi atribuiti mai multa influenta decat am de fapt.”, a explicat Elena Udrea intr-un comunicat de presa”

Revenim in actualitate:

Mediafax

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi doi deputaţi, în comisia ANRP care l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian. Patru oameni de afaceri au împărţit prejudiciul

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean, deputaţii Cătălin Florin Teodorescu (PDL) şi Marko Attila (UDMR), foşti vicepreşedinţi ai autorităţii, au făcut parte din comisia care, în 2011, l-ar fi despăgubit ilegal pe Gheorghe Stelian, prejudiciul fiind împărţit de acesta cu alţi trei oameni de afaceri.

Procurorii DNA i-au reţinut, joi noapte, pe şefa DIICOT Alina Bica, pe Lăcrămioara Alexandru şi pe Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, pentru abuz în serviciu, după ce Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP din care cei trei au făcut parte, a acordat, în 2011, o despăgubire pentru un teren supraevaluat din Capitală.

Potrivit unui document obţinut de MEDIAFAX, terenul a fost evaluat de expertul evaluator Emil Nuţu, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a fost compusă, în 2011, şi din fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean, Cătălin Florin Teodorescu, deputat PDL, Marko Attila, deputat UDMR, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, şi Remus Virgil Baciu, toţi foşti vicepreşedinţi ai ANRP, alături de Oana Vasilescu.

Remus Baciu a fost condamnat, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro pentru a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Potrivit procurorilor DNA, membrii comisiei „au aprobat, în unanimitate, raportul de evaluare întocmit de expertul evaluator Nuţu Emil, din cadrul S.C. Business Evaluator S.R.L., prin care a fost stabilită o valoare a terenului în suprafaţă de 13,0535 hectare de 377.282.300 lei, prin supraevaluarea acestuia cu suma de 263.327.559 lei (echivalentul a 61.714.021,6 euro), prejudiciind cu această sumă bugetul de stat”, se arată în documentul obţinut de MEDIAFAX.

Astfel, potrivit procurorilor, ei au facilitat obţinerea unor avantaje patrimoniale de către Gheorghe Stelian, Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe, care au împărţit prejudiciul de peste 61 de milioane de euro, astfel: Stelian – 46.288.238 euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea unui drept de proprietate asupra unui teren agricol, în suprafaţă de 13,0535 ha, situat în Bucureşti, zona Plumbuita, sector 2.

Potrivit procurorilor, la data de 15 martie 2011, Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul ANRP a aprobat raportul de evaluare a terenului de 13 ha din Capitală cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 7 din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei.

Astfel, membrii comisiei, luând la cunoştinţă de concluziile raportului de evaluare a terenului, nu au constatat că expertul evaluator a supraevaluat terenul respectiv, de la 113.954.741 lei (valoare reală) la 377.282.300 lei (valoarea unui teren asemănător situat într-o zonă centrală a Capitalei).

Aceştia ar fi fost conştienţi însă că terenul era supraevaluat, aspect ce reiese şi din faptul că, anterior, în şedinţa din 24 februarie 2011, când dosarul respectiv mai fusese analizat, s-a dispus amânarea luării unei decizii pentru următoarea şedinţă, fiind solicitată participarea evaluatorului şi întocmirea unui scurt istoric al dosarului, mai notează anchetatorii.

După emiterea deciziei de despăgubire, la data de 15 martie 2011, oamenii de afaceri, beneficiari ai drepturilor litigioase asupra terenului din anul 2010, au obţinut titluri de conversie în acţiuni la Fondul Proprietatea, listat la bursă din data 25 ianuarie 2010, în cuantum de 377.282.300 lei, echivalentul a 89.426.189 euro (755/metru pătrat).

Prin îndeplinirea în mod necorespunzător a atribuţiilor de serviciu, de către membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, a fost produs statului român un prejudiciu în valoare de 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro), reprezentând supraevaluarea, concomitent cu obţinerea unor foloase necuvenite pentru beneficiarii drepturilor litigioase, mai spun procurorii.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Alina Bica ar fi primit, prin interpuşi, un teren în Snagov, pe care ulterior l-ar fi vândut, iar o parte din bani ar fi ajuns la Dorin Cocoş, pentru înlesnirea aprobării de către comisia din ANRP a dosarului lui Gheorghe Stelian, un apropiat al fostului soţ al Elenei Udrea.

Bica a fost recent în atenţia publică, înainte de primul tur al alegerilor prezidenţiale, după ce a apărut într-o serie de fotografii alături de Elena Udrea, la Paris. Fotografiile respective au apărut, timp de câteva ore, pe un site, unde nu au mai putut fi apoi accesate.

Alina Bica este şefa DIICOT din mai 2013, fiind numită la propunerea ministrului interimar al Justiţiei de atunci, premierul Victor Ponta.

În septembrie 2012, numele ei era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă a fost publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.”

DOSARUL BICA: Crinuţa Dumitrean, arestată preventiv. Oana Vasilescu, cercetată sub control judiciar

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean a fost arestată preventiv, în timp ce Oana Vasilescu, fost vicepreşedinte al instituţiei, va fi cercetată în libertate sub control judiciar, în dosarul Alinei Bica, a decis, marţi, instanţa supremă.

Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, putând fi contestată la aceeaşi instanţă.

Dumitrean şi Vasilescu sunt acuzate de abuz în serviciu, după ce au făcut parte din Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP, care, în 2011, a acordat o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul PDL Florin Cătălin Teodorescu şi deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea cărora procurorii cer aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

DNA: Dumitrean şi Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în comisia ANRP

Se arata ca:

Fosta şefă a ANRP Crinuţa Dumitrean şi Alina Bica au acţionat concertat şi s-au susţinut una pe cealaltă în Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, iar activitatea acestora şi a celorlalţi şapte membri ai comisiei a fost „abuzivă, infracţională”, potrivit procurorilor DNA.

Crinuţa Dumitrean a fost adusă luni la DNA cu mandat, pentru a fi audiată în dosarul în care este acuzată şi Alina Bica, privind despăgubirile pentru un teren supraevaluat cu 61 de milioane de euro, aprobate în 2011, când Dumitrean era preşedintele Comisiei Centrale de Despăgubiri.

Procurorii DNA au pus în mişcare, în 20 noiembrie, acţiunea penală faţă Nicoleta Crinuţa Dumitrean, preşedintele Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la data faptelor, fiind suspectată de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave dacă funcţionarul a obţinut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că fostul preşedinte al ANRP Crinuţa Dumitrean nu a putut fi audiată până în prezent, întrucât a fost plecată din ţară.

Anchetatorii susţin că, în 15 martie 2011, Crinuţa Dumitrean şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor – Sergiu Ionuţ Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Baciu, Marko Attila, Alina Bica, Oana Vasilescu, Dragoş Bogdan şi Lăcrămioara Alexandru – au aprobat în unanimitate raportul întocmit de societatea de evaluare desemnată, SC Business Evaluator SRL, reprezentată prin evaluator Emil Nuţiu, privind soluţionarea dosarului de despăgubire al lui Gheorghe Stelian, pentru un teren agricol de 13 hectare din zona Plumbuita, în Sectorul 2 al Capitalei, a cărui valoare a fost supraevaluată cu peste 61 de milioane de euro.

Potrivit informaţiilor din documentele anchetatorilor, de dosarul de despăgubire privindu-l pe Gheorghe Stelian s-a interesat şi Crinuţa Dumitrean.

Într-o declaraţie dată anchetatorilor care instrumentează cauza despăgubirilor se arată că, la nivelul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, Crinuţa Dumitrean şi Bica Alina, reprezentanta Ministerului Justiţiei la data faptelor, „acţionau concertat, iar în situaţia în care una dintre ele nu era de acord cu vreun dosar, era susţinută de cealaltă”.

În respectiva declaraţie se mai arată că raportul de evaluare a fost introdus în şedinţa comisiei din 26 februarie 2011, dar întrucât valoarea foarte mare, de aproximativ 380 de milioane de lei, a ridicat suspiciuni membrilor CCSD, s-a hotărât chemarea evaluatorului.

„Astfel, Alina Bica, reprezentanta MJ, a făcut această solicitare care a fost aprobată de CCSD. Alături de acest dosar, au fost solicitate clarificări şi pentru alte dosare fără relevanţă, doar pentru a crea o aparenţă de exercitare cu responsabilitate a atribuţiilor ce îi reveneau. La şedinţa din 15.03.2011 a fost prezent şi evaluatorul care a întocmit raportul de evaluare. În cadrul acestei şedinţe, Bica Alina a făcut un elogiu profesionalismului evaluatorului, considerând că raportul de evaluare este corect întocmit, iar suma stabilită era justificată (…) Or, potrivit probelor administrate în cauză, evaluatorul a folosit metoda tehnică de evaluare a comparaţiei, dar nu a unor loturi similare de teren şi metoda tehnică a parcelări dar nu prin analogie, deoarece nu erau asemănătoare loturile comparate, iar aceste împrejurări oferă indicii puternice de conivenţă infracţională între cei implicaţi”, potrivit documentelor anchetatorilor.

Procurorii susţin că activitatea Comisiei Centrale de Despăgubiri din care au făcut parte cele nouă persoane a fost „abuzivă, infracţională”, întrucât prin intermediari s-a intervenit la aceştia pentru ca dosarul de despăgubire al lui Gheorghe Stelian să fie soluţionat favorabil acestuia, iar în acelaşi scop, evaluatorul ar fi primit până la 100.000 de lei pentru a supraevalua terenul.

Totodată, în documentele citate se mai arată că omul de afaceri Dorin Cocoş, fostul soţ al Elenei Udrea, ar fi cerut 10 milioane de euro pentru a interveni „pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP” în vederea soluţionării dosarului lui Gheorghe Stelian.

Anchetatorii prezintă în acest sens o declaraţie a unei persoane care afirmă că Gheorghe Stelian a cumpărat de la un anume Dino Sinigalia, în 2010, drepturi litigioase pentru terenul de 13 hectare din zona Plumbuita.

„După aceea, Dorin Cocoş a garantat că totul va fi bine ….După ce s-a nominalizat un evaluator, GS i a dat un plic cu bani ….100.000 lei.. La momentul la care evaluatorul a finalizat raportul, …valoarea totală a terenului a ajuns la aproximativ 377.000.000 lei, şi Dorin Cocoş a cerut 10.000.000 Euro aproximativ pentru a interveni pe lângă factori de decizie din cadrul ANRP în vederea soluţionării dosarului…. Cocoş Dorin, în mai multe tranşe, suma de aproximativ 10.000.000 euro”, a mai spus persoana audiată de anchetatori, citată în aceleaşi documente.

Şefa DIICOT Alina Bica a fost arestată preventiv, sâmbătă dimineaţă, printr-o decizie luată de instanţa supremă. Bica este acuzată de abuz în serviciu în legătură cu despăgubirile aprobate în 2011 lui Gheorghe Stelian. Alina Bica era atunci secretar de stat în Ministerul Justiţiei şi membru al comisieri din ANRP care a aprobat despăgubirile.

Aceeaşi măsură preventivă a fost luată pentru Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, care au făcut parte, şi ei, din comisia care a acordat despăgubirile, şi cel care a evaluat terenul, expertul evaluator Emil Nuţiu. Cei trei sunt acuzaţi tot de abuz în serviciu.

În acelaşi dosar este urmărit penal, pentru abuz în serviciu, deputatul UDMR Marko Attila, procurorii DNA cerând Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea acestuia.

De abuz în serviciu este acuzat şi un alt membru al comisiei, Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Remus Baciu a fost condamnat într-o altă cauză, în aprilie, la cinci ani de închisoare cu executare, pentru că a primit 270.000 de euro spre a a urgenta dosare de restituire de proprietate.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Anchetatorii susţin că Gheorghe Stelian, ar fi împărţit cei 61 de milioane de euro cu oamenii de afaceri Valentin Vişoiu, Adrian Andrici, acţionar la CS Universitatea Craiova, şi Gabriel Gheorghe. Astfel, Gheorghe Stelian ar fi luat 46.288.238 de euro, Vişoiu – 7.035.812 euro, Andrici – 4.196.800 euro şi Gheorghe – 4.196.800,2 euro.

Valentin Vişoiu, acţionar la societăţile CNCD SA, Conarg SA, Conarg Real Estate SRL, este arestat la domiciliu, fiind cercetat şi în dosarul de corupţie al primarului Piteştiului Tudor Pendiuc, pentru dare de mită, spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu.

Pe 15 octombrie 2014, Direcţia Naţională Anticorupţie s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârşirea unor infracţiuni de corupţie, în legătură cu reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului agricol în suprafaţă de 13,0535 ha, din zona Plumbuita.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Dosarul Bica: DNA va cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea deputatului Teodorescu

Se arata ca:

Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) cere Camerei Deputaţilor aviz pentru arestarea preventivă a deputatului PDL Florin Cătălin Teodorescu, cercetat în dosarul fostei şefe a DIICOT, Alina Bica, privind o despăgubire ilegală făcută de ANRP.

DNA a transmis procurorului general al României cererea şi referatul întocmit de procurorii anticorupţie, în vederea sesizării ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării preventive a deputatului Cătălin Teoedorescu, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de abuz în serviciu, se arată într-un comunicat al DNA.

Potrivit procurorilor, în calitatea sa de fost membru al Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor, a săvârşit o infracţiune de corupţie, iar privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal.

Teodorescu s-a prezentat, luni, la sediul DNA, pentru a-i fi aduse la cunoştinţă învinuirile.

De asemenea, luni a fost audiată la DNA şi apoi reţinută Oana Vasilescu, la data faptelor vicepreşedinte al ANRP şi membru în aceeaşi comisie, şi ea fiind acuzată de abuz în serviciu.

Luni, mai este audiată de DNA Crinuţa Dumitrean, fosta şefă a ANRP, care a făcut şi ea parte din comisie.

Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor din ANRP a acordat în 2011 o despăgubire de 377.282.300 de lei pentru un teren din Capitală supraevaluat cu 263.327.559 lei (echivalentul a 62.548.113 euro).

Tot de abuz în serviciu sunt acuzaţi şi ceilalţi foşti membri ai comisiei: fosta şefă a DIICOT Alina Bica, Lăcrămioara Alexandru, Dragoş Bogdan, fost vicepreşedinte al ANAF, toţi fiind arestaţi preventiv, deputatul UDMR Marko Attila, pentru arestarea căruia procurorii au cerut de asemenea aviz la Camera Deputaţilor, şi Sergiu Diacomatu, fost membru PMP, numit în ianuarie preşedintele PNL Sector 1, în cazul căruia procurorii anticorupţie au dispus măsura controlului judiciar.

Cel care a evaluat terenul de 13 hectare din zona Plumbuita, supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro, expertul evaluator Emil Nuţiu, a fost şi el arestat preventiv, sub aceeaşi acuzaţie de abuz în serviciu.

Omul de afaceri Gheorghe Stelian, beneficiar al despăgubirii pentru terenul supraevaluat, este cercetat sub control judiciar.

Măsurile preventive dispuse de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pot fi contestate la aceeaşi instanţă.

Gheorghe Stelian, susţin anchetatorii, ar fi împărţit cu alţi trei oameni de afaceri cei 62 de milioane de euro – prejudiciul în urma despăgubirii plătite pentru terenul supraevaluat.

Stelian, zis Stelu, este cunoscut pentru mai multe afaceri cu imobiliare. De la el ar fi cumpărat Elena Udrea, în 2006, un teren în zona Floreasca din Bucureşti, pentru a construi locuinţe. Totodată, Udrea a mai cumpărat un teren pe malul lacului Griviţa, tot pentru un proiect imobiliar, după ce a făcut un credit de 3,3 milioane de euro la BRD. Proiectul neavând succes, Udrea a vândut terenul şi creditul lui Alexandru Faur, partener de afaceri al lui Stelian.”

Se vorbeste la noi de asemanarea cu operatiunea Mani Pulite din Italia anilor ’90. Totusi, eu as spune ca ceea ce vedem la noi, am incercat sa expun cat se poate de concis mai sus, este un fenomen romanesc. Si nu spun asta din nationalism, cum poate ar crede unii. Are asemanari cu Italia, desigur. Cu toate acestea sunt si diferente majore, in special de dezvoltare economica intre Romania si Italia. Deci nu e chiar acelasi lucru, nu trebuie sa facem confuzia asta. In Italia fenomenul coruptiei s-a petrecut in conditiile in care acolo sectorul privat este mult mai puternic si mai performant decat in Romania. Articolele de mai sus descriu, de fapt, sistemul de la noi. Felul in care se fac numirile in sectorul de stat, bazat pe gasca, prietenii, filiere, mai toate tinand de partidul de la Putere, impreuna cu firmele si oamenii de casa ai acestuia. Daca vorbim in termeni de mafie, se pare ca e vorba despre mafia din PDL, apropiata, dupa cum cu usurinta se poate vedea, de Elena Udrea. Totusi, la noi nu exista Mafie, ca o entitate distincta de crima organizata precum in Italia. Asta nu inseamna ca nu ar exista crima organizata. PDL a fost la Putere in Romania, a dat si Presedintele tarii, si deci a preluat controlul sectorului de stat si banilor publici. Daca si celelalte partide care s-au perindat pe la Putere au fost corupte, se vede ca nici PDL n-a facut exceptie, desi Presedintele Basescu a pus un accent deosebit pe independenta Justitiei si lupta anticoruptie. Eu n-as crede ca ceea ce se intampla va duce la o prabusire a clasei politice, ca-n Italia anilor ’90. De fapt nici in Italia nu a condus la o prabusire a clasei politice, daca stai bine sa te gandesti, pentru ca nu s-a nascut o noua clasa politica. E de notorietate conflictul intre Silvio Berlusconi si Antonio Di Pietro, cand acesta din urma a vrut sa extinda ancheta asupra industriilor sale. Ulterior Berlusconi ajunge premier, pe cand Di Pietro a ajuns doar ministrul al Lucrarilor Publice si, pe urma, al Infrastructurii!! 😆 Insa interesant este, si e demn de remarcat, Antonio Di Pietro este un democrat de Stanga. Berlusconi nu mai e premier din 2011, dar Italia nu se simte prea bine din punct de vedere economic si nici nu cred ca se poate spune ca a scazut foarte puternic in intensitate fenomenul coruptiei, desi… poate ca da, poate a mai scazut ceva… Partidul anticoruptie a lui Di Pietro, Italia Valorilor, afiliat la ALDE, dar nu inseamna neaparat ca e un partid liberal, are doar un singur membru in Camera Deputatilor, nici unul la Senat si nici unul in Parlamentul European!! Forza Italia (2013), al lui Berlusconi, are 70 de deputati, 66 de senatori, 13 membri in Parlamentul European, 1 membru in Guvernul Regional si e afiliat la PPE, ceea ce nu inseamna ca n-ar fi eurosceptic, ca nu critica rolul Germaniei in UE si euro!  Ce concluzie sa tragem de aici? Ca italienii iubesc politicile anticoruptie?

Nu spun despre coruptie ca ar fi un lucru ok. Insa asa cum se desfasoara evenimentele si dupa cum se prezinta situatia prea multe nu se vor schimba. Criza economica genereaza ceea ce se numeste „foamea de bani”. Investitiile sunt reduse, creditarea e in continuare la ralanti… De unde se vede ca e foarte greu, daca nu imposibil, sa reformezi ceva cu adevarat doar prin lupta anticoruptie si prin asigurarea unui excedent bugetar statului. Si revine aici din nou obsedanta intrebare: este statul un bun manager? Pana acum nu dovedeste acest lucru, in ciuda eforturilor considerabile de combatere a coruptiei. Nu se poate spune nici ca sectorul privat a luat un avant considerabil in ultimii ani, nici ca sectorul de stat a inregistrat performante notabile. Si nici ca oamenii obisnuiti o duc mai bine.

Ceea ce mi se pare destul de grav este faptul ca nu s-a gasit o modalitate prin care sa se eficientizeze statul, afacerile statului sa mearga mai bine. Or, asta dovedeste o slaba conceptie din partea noastra. Lipseste sau e foarte slaba viziunea! Daca te uiti pe saitul DIICOT ti se spune ca sunt 140.000 de dosare, mii de rechizitorii,  zeci de mii arestati, inculpati, condamnati definitiv… Nu mi se pare in regula. Exista in tara asta reale probleme economice si de finantare care nu pot fi rezolvate doar prin institutii de forta precum DIICOT sau DNA. Iar daca nu se rezolva aceste chestiuni lucrurile se pot inrautatii, economic vorbind. A avea o conceptie nu inseamna sa faci neaparat apel la institutii de forta. In primul rand, cred, inseamna sa dai o explicatie fenomenului. Spre exemplu: de ce avem o asa mare evaziune fiscala? Apoi sa vezi care sunt solutiile, nu neaparat cele de forta. Nu intotdeauna lucrurile se rezolva prin forta, prin DIICOT si DNA! Execesul de zel al acestor institutii in zilele noastre s-ar putea sa nu fie neaparat de bun augur. Folosirea in exclusivitate a echerului s-ar putea sa nu duca la realizarea unor constructii geometrice in mod corect executate, ignorand total compasul. In felul asta nu se poate introduce dreptatea in societate. Sa dam un exemplu de ce inseamna sa ai o viziune. Interesant este ce spunea Vintila Bratianu (citez din Wikipedia):

„Vintilă Brătianu vedea demagogia politicienilor ca un pericol fatal pentru buna funcționare a societății și a statului, considerând că „dacă vorbele nu se adaptează la fapte, afacerile Statului nu prosperă și dacă afacerile nu prosperă, legile nu se respectă și oamenii nu mai știu unde le sunt nici capetele nici picioarele.”[15]:p. 573

Interesant este ca nu a spus: „daca legile nu se respecta, afacerile Statului nu prospera”, ci a zis: „daca afacerile nu prospera, legile nu se respecta”!!! Si tot acolo spune:

„„Politica financiară dusă în perioada 1922—1926 a fost o politică de bună gospodărie a averii statului, de economisire a banului public, de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal, de consolidare a datoriei flotante, de fixare și înscriere definitivă în buget a datoriei publice a Statului și de plata lor regulată la scadență; de plata la zi a salariilor funcționarilor, de repunerea în funcțiune a mecanismului economic al statului, o politică de refacere, de construcție, și de întărire prin excedentele însemnate date de bugetele de la 1922—1926.

Această politică a dus la restabilirea creditului țării înăuntru și în afară. Nu cunosc o altă țară care să fi făcut un efort asemuitor, după un război crâncen ce a purtat, după o ocupație dușmană de aproape 2 ani și după o secătuire, ca aceea la care a fost supusă Țara Românească.

Și toate s-au făcut fără nici un împrumut din afară, ci numai prin mijloacele și suferințele noastre, grație unei politici de prevedere și patriotică, condusă de o minte luminată și o mână puternică, Vintilă Brătianu.[57]:p. 459

—Dimitrie Gheorghiu, Politica financiară între 1922-1926” (subl. mea)

Asta spun si eu, deci „o politica financiara […] de cruțare a veniturilor contribuabililor, de îndrumare a economiei naționale, de sporire a producției, de organizare a aparatului fiscal„.

Vedeti ca se vorbeste de sporirea productiei? Vedeti ca spune: crutarea veniturilor contribuabililor? Si asta era dupa un razboi mondial, ocupatie straina. Acum nu-i nici razboi mondial, nici ocupatie straina – Doamne, fereste!! – dar nu se poate vorbi de asa ceva… In schimb noi punem unghiul drept societatii prin DIICOT si DNA in exclusivitate. Nu e in regula!! Iar acum politica de buna gospodarire a averii statului e doar realizarea excedentului bugatar, ca asa spune Tratatul de Guvernanta Fiscala printre altele… Si rezultatele se vad… Sau, mai bine zis, nu se vede in zilele noastre o politica de refacere, de constructie. Ceea ce e demn de remarcat e faptul ca Vintila Bratianu a venit cu o viziune pe care a pus-o in practica si care a dat rezultate economice concrete, notabile, capabile sa dezvolte aceasta tara.

„Vintilă Brătianu a apărat și susținut cu consecvență drepturile României, manifestând intransigență față orice formă de tranzacționare a acestor drepturi. Condamna politica de renunțări, pentru că o considera compromițătoare pentru viitorul țării. Celor care îi reproșau rigiditatea în aceste chestiuni le răspundea invariabil: „Dacă tatăl meu renunța în 1880 la Basarabia, puteam noi azi să mai revendicăm dreptul asupra acestui pământ și să-l realipim la patria-mamă?[76]:p. 637

Vintilă Brătianu a fost preocupat de prezent, dar fără a scăpa din vedere viitorul. Nu accepta să rezolve o problemă a prezentului cu prețul sacrificării viitorului. Politica de păstrare în rezervă a terenurilor petroliere, refuzul de a concesiona bunurile și bogățiile statului străinilor, formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale, toate se bazau pe grija pentru a asigura un viitor durabil dezvoltării României.[76]:p. 640

Iata ce inseamna un om cu viziune! Noi mai suntem preocupati astazi de „formarea personalului de conducere românesc la conducerea întreprinderilor, crearea unei industrii naționale”? Avem azi in vedere realizarea armoniei sociale si economice?

Lipsa unei viziuni bune asupra statului poate sa genereze, pe cale de consecinta logica, fenomenul coruptiei. Iar recursul la forta nu inseamna neaparat o viziune. Daca avem un stat in care un ministru isi promoveaza in functii importante prietenii de afaceri, in care un tanar, chiar capabil, ca sa progreseze in cariera, trebuie sa faca parte dintr-o gasca politica, altfel n-ar fi de incredere, si sa-l serveasca pe unul sau pe altul, persoane importante, desigur, impins fiind s-o faca chiar daca nu se respecta legea, ca totul, pana la urma, „se aranjeaza”, inseamna ca nu prea avem o viziune asupra modului in care trebuie sa functioneze statul, asupra felului in care sa putem eficientiza statul. La noi s-a tot vorbit de fenomene precum cederizare, pesederizare, pedelizare – or, toate acestea arata, in final, o slaba conceptie asupra statului, care, in definitiv, se reduce la impunerea puterii unor formatiuni politice asupra statului, ca sa-l spolieze in vederea satisfacerii indeosebi a unor clientele politice apropiate, bineinteles, partidului care e la Putere sau ca acestea sa obtina „contracte cu statul”. Or, la asta se si reduce scopul ajungerii la guvernare. Restul e „economie de piata” sau aplicarea „directivelor europene”. Daca asa stau lucrurile de ce ne mai miram de cazul acesta al Alinei Bica? Si nici n-ar trebui sa ne mai miram ca nu prea progresam din punct de vedere economic… Fenomenele de tipul cederizare, pesederizare, pedelizare arata inca o conceptie de tip totalitar despre stat care, desigur, nu se potriveste si nici nu se poate potrivi intr-o societate democratica. A ajuns celebru faptul ca atunci cand vine un partid la putere se schimba pana si portarul insitutiei. Este o conceptie de tipul „statul sunt eu”. Or, lucrurile acestea determina deficiente grave in functionarea statului si genereaza coruptie. Statul nu este al cuiva anume, proprietatea cuiva ca sa ai un drept deplin asupra lui si sa faci ce vrei fara sa dai socoteala nimanui. Aici nu vorbim de „mosia ta” iar statul nu e mosia cuiva. Din pacate inca se manifesta carente reale in ceea ce priveste conceptia despre stat in societatea noastra…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 26, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu