De ce facem noi legi?

Gandul:

De ce vrea deputatul Pirpiliu să-i bage la puşcărie pe cerşetori: “Francezii ne tot ironizează. Să interzicem cerşitul şi să vedem atunci”

Iata ce se arata printre altele:

„Proiectul semnat de Pirpiliu a prins formă în urma unei deplasări pe care acesta a făcut-o împreună cu premierul Emil Boc şi conducerea PDL, în Franţa.
„Când am fost la Congresul PPE, am avut mai multe discuţii informale cu cei de acolo. Am văzut că în Marsilia cerşetoria e interzisă. În Paris în schimb e reglementată. Dacă vrei să cerşeşti pe Champs Elysees te duci la primărie plăteşti o taxă şi într-o oră pe un anumit metru pătrat poţi să cerşeşti. Reglementarea e la nivel local. Ce m-a deranjat e că în ultimul timp francezii ne tot ironizează pe noi că am fi un fel de cerşetori. Când am aflat cum stă treaba am zis să dăm noi o lege să interzicem cerşetoria şi să vedem atunci cine o acceptă, iar cine o acceptă să aibă de tras de pe urma ei „, a explicat pentru gândul Ştefan Pirpiliu, precizând că, dincolo de problemele de aspect, cerşitul ar trebui condamnat pentru simplul fapt că serveşte grupărilor infracţionale:
„În spatele oamenilor pe care îi vedem în intersecţii, sunt alţii care profită de pe urma lor. Vorbim de adevărate reţele. În Bucureşti, marea majoritate a celor care cerşesc sunt organizaţi. Unii stau cu mâna întinsă, iar la finalul zilei alţii le iau banii. Şi Poliţia are date despre acest lucru”.”

Este foarte bun titlul din Gandul! Pentru ca arata motivele „profunde” care ar fundamenta un astfel de proiect legislativ: sa nu fim ironizati de francezi… Cu alte cuvinte, ne punem noi insine intr-o situatie (si mai) umilitoare. Ca si cum nu s-ar mai putea gasi si alte ironii la adresa noastra pe care sa le faca obscuri comici francezi la obscure posturi frantuzesti de televiziune, in obscure emisiuni de divertisment. Macar in cersetoria noastra sa fim demni… O alta chestiune ar fi ca o astfel de lege, asa cum ii gasim expuse ideile de catre domnul deputat, nu rezolva problemele de fond. In niciun caz nu rezolva aceasta problema sociala cu care, din pacate, se confrunta Romania. Si nici nu atinge chestiunea atat de sensibila a cresterii nivelului de trai, a integrarii socio-profesionale a cersetorilor. In schimb, rautatea si reaua vointa a unor francezi aroganti de prin PPE e luata ca norma si motiv de actiune! Insa cauzele profunde ale fenomenului, care, toate, tin de saracie, de aceasta saracie endemica de la noi, care a determinat, de-alungul timpului, o emigrare masiva, sunt eludate, trecute cu vederea. Daca vorbim de combaterea cersetoriei, trebuie, mai intai, sa vorbim de combaterea saraciei, lucru pe care PDL nu-l face. In schimb ne serveste o noua mostra de populism: „Când am aflat cum stă treaba am zis să dăm noi o lege să interzicem cerşetoria şi să vedem atunci cine o acceptă, iar cine o acceptă să aibă de tras de pe urma ei„. O dam numai asa, sa vedem cine o accepta… Asta ca da bine la bobor? De remarcat modul superficial in care este tratata problema. Practic aceasta lege nu face nimic pentru acesti oameni ajunsi in nenorocire, cersetorii, ci cauta sa-i bage la parnaie. Asta face PDL pentru oamenii care au ajuns in aceasta situatie umilitoare! Atata poate face acest partid pentru acesti oameni!

Nu demult, eram in centru, si urcam treptele pasajului de la Universitate. Pe trepte era o femeie batrana care, cu lacrimi in ochi, mi-a zis ceva care m-a socat  si care m-a tulburat profund si neplacut: „Domnule, va rog nu fiti rau  si ajutati-ma!”. Trebuie sa precizez un lucru (apropo de Franta lui Sarkozy): femeia din fata mea nu era de etnie roma! Se vedea lucrul acesta. Socant era ca aveam in fata mea o pensionara, romanca, care ajunsese in halul acesta: sa cerseasca in strada! Cu lacrimi in ochi… Adica un om care a muncit cinstit si care si-a platit in mod cinstit darile catre Stat. Si care, la varsta senectutii, a ajuns, Doamne fereste, in aceasta deplorabila situatie. Stateam chiar si ma gandeam ca in Romania, daca muncesti cinstit, asa ajungi: asa te rasplateste acest Stat roman odios, demn de dispretuit si bun de scuipat in ochi, pentru o viata cinstita si de munca pentru tara asta. Chiar ma gandeam pe urma, mergand in oras, ca poate ca acea femeie a lucrat la santierele care erau odata (ca de 20 de ani vedem numai macarale stand fix, imuabil, in aceeasi pozitie si se mai si intampla cate un accident ca nu stiu sa le demonteze – asta ca sa vedem cum a ajuns Romania!), poate ca a lucrat in vreo intreprindere, ca la batranete, dupa o viata de munca sa ajunga sa cerseasca in strada!!!!! Stateam si ma gandeam cum va ajunge, mai tarziu, daca vom mai ajunge, generatia noastra… Sau daca n-ar fi mai bine sa murim mai repede, sau sa plecam mai repede (ca mare greseala facem stand aici!) spre alte zari mai bune! Sa stam aici si sa ajungem ce? Cersetorii de maine ai patriei? Mai bine cersim pe la portile altora, ca oricum se castiga mai bine! Cel putin stim o socoteala! Va rog sa-mi scuzati cuvintele dure, dar suferinta morala care m-a cuprins atunci, cand am auzit acel nu fiti rau – de parca mi-ar fi dat cineva o scatoalca sanatoasa peste fata, s-a deschis acuma. Pentru ca in Romania nu s-a facut nimic, de 22 de ani, pentru ca sa se rezolve problemele de fond, nici cu cersetoria, nici cu copiii strazii. Am ajuns „bine” tot facandu-le pe plac altora. Uitati-va ce culme a unei ironii amare si stupide: am distrus toata economia, am falimentat fortat intreprinderile de stat, s-a dus totul de rapa ca sa indeplinim conditiile de integrare in UE. Ca acum UE sa ajunga in pragul destramarii datorita altora care au consumat pe datorie mai mult decat isi puteau permite, datorie pe care nu mai pot, nu mai au cum s-o plateasca. Si daca se destrama Uniunea Europeana (punem raul inainte!) noi cu ce ne alegem? Asta e intrebarea care ne lasa totalmente nepregatiti!