Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Frumosii nebuni ai marilor orase…

Cultura romana a suferit o grea pierdere: Maestrul Fanus Neagu nu mai este printre noi. Iata ce spunea despre Fanus academicianul Eugen Simion:

„Proza românească pierde un mare scriitor. Eu pierd şi un mare prieten. Fănuş Neagu a fost un om foarte curajos, el s-a luptat de mulţi ani cu o boală grea şi credeam că va reuşi să o învingă. Dispare odată cu el nu numai scriitorul excepţional care a fost, dispare şi un personaj, un personaj foarte original al vieţii literare. Dispare un stil de a fi scriitor într-o istorie rea” (subl.mea)

Mai multe, pe Mediafax:

Eugen Simion: Proza românească pierde un mare scriitor. Eu pierd şi un mare prieten

Băsescu: Fănuş Neagu, simbolul unei generaţii care a asumat literatura ca expresie a libertăţii

„”Am primit cu tristeţe vestea plecării dintre noi a scriitorului Fănuş Neagu. Personalitate însemnată a culturii române, Fănuş Neagu ne-a dăruit, prin întreaga sa activitate de peste 50 de ani, o operă valoroasă prin măiestria sa artistică şi prin forţa metaforei cu care a surprins perioada pe care a traversat-o. A fost simbolul unei generaţii care a asumat literatura ca expresie a libertăţii şi a valorii”, se arată în mesajul preşedintelui Băsescu, remis MEDIAFAX.”

Scriitorul Fănuş Neagu a murit

BIOGRAFIE: Fănuş Neagu – un „frumos nebun al marilor oraşe”

Nicolae Manolescu: În generaţia nouă nu s-a născut niciun Fănuş Neagu sau D. R. Popescu

„Fănuş Neagu, care a murit în noaptea de luni spre marţi, a fost cel mai talentat scriitor al generaţiei sale şi este păcat că acesta a revenit în atenţia publică abia în momentul dispariţiei sale, a declarat preşedintele Uniunii Scriitorilor din România (USR), criticul Nicolae Manolescu.„

Ion Iliescu: Dispariţia lui Fănuş Neagu e o nouă pierdere. Pleacă dintre noi un mare scriitor

„”Am aflat cu mare tristeţe. Ştiam că e bolnav. Dialogam cu el, l-am vizitat şi la spital şi era de aşteptat. Este o nouă mare durere pentru dispariţia unui mare scriitor, un om cu un talent deosebit, un om care preţuia metafora şi un maestru al cuvântului scris”, a spus Iliescu.

Fostul preşedinte a precizat că îl cunoştea pe Fănuş Neagă încă din tinereţe, de când lucra la Amfiteatru, aşa cum a cunoscut toată generaţia lor, a tinerilor de la Uniunea Scriitorilor, şi au păstrat de-a lungul timpului relaţii foarte apropiate.”

Augustin Buzura: Fănuş Neagu a fost un mare scriitor şi o mare conştiinţă

„”A fost unul dintre foarte puţinii care au mai rămas din generaţia ’60 atât de chinuită şi care, în fond, a contribuit la repunerea literaturii române pe bazele ei reale. Fănuş a fost un stăpân desăvârşit al limbii române, un creator obsedat de frumuseţea limbii române şi de spaţiile pe care le-a descris ca nimeni altul (…) A fost un om care a făcut gazetărie de mare clasă, a scris cronică sportivă şi a schimbat faţa cronicii sportive”, a spus scriitorul Augustin Buzura, amintindu-şi, totodată, că Fănuş Neagu a fost şi „un fanatic al unei echipe de fotbal, Rapid”.

Totodată, Augustin Buzura a spus că, în ultima perioadă, Fănuş Neagu a fost revoltat de ce se întâmplă în societatea românească. „Era un mare scriitor şi o mare conştiinţă. În ultima vreme, el a fost revoltat de degradarea vieţii culturale şi spirituale, de improvizaţia şi prostul gust care au pus stăpânire pe ţară”, a mai spus Buzura.”

Cornel Dinu: Fănuş Neagu a murit neîmpăcat pentru că a dorit mereu binele acestui neam

„”Era un foarte bun român, ştia că talpa ţării nu o duce prea bine, dar nu şi-a închipuit că va ajunge ca azi. Voia doar bine, nu a fost un contestatar, ci doar un doritor de bine. I-a grăbit trecerea în nefiinţă. Era un optimist înnăscut. Mă leagă o prietenie de aproape 50 de ani, nu cred că Fănuş a plecat vreodată dintre noi. Mi-l închipui doar viu. A fost un mate patriot, un mare român, un vizionar, e adevărat cu limba ascuţită. A murit într-o mare deznădejde. Şi-a dorit după ’89 ca neamul lui să trăiască decent. A murit neîmpăcat pentru că a dorit mereu binele acestui neam”, a declarat Dinu la Antena 3.”

L-am evocat pe Maestrul Fanus Neagu si aici.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

mai 24, 2011 - Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

11 comentarii »

  1. Inca nu am invatat sa stiu despartirea venita din “plecarea la stele”! De 13 ani am trait cu bucuria, admiratia, increderea ca omul de neegalat Fanus Neagu poate citi macar mesajele trimise in zile frumoase, atunci cand dorul de ” domnul profesor ” imi coplesea sufletul.O voi face de acum in gand ! Si va zambi cu siguranta din mijlocul fratilor ” de la Mogosoaia “, plecati nedrept de devreme sa scrie ingerilor. A ascultat, a invatat si a ajutat generatii cu neconditionarea pe care doar un parinte o are in suflet.
    Ramanem vinovati pentru tristetea cu care a plecat de la noi! Pentru nefericirea ca ne-a lasat atat de …nefericiti! A iubit oamenii si l-a durut toata durerea noastra ! Prea mult pentru un suflet si prea putin pentru ceea ce am fost datori sa ii oferim fiecare.
    De astazi mai plangem cu un nume ! De astazi , nici unul dintre noi nu va avea sansa imensa pe care am trait-o cu bucurie atatia ani, aceea de a rosti: MULTUMESC, DOMNULE PROFESOR ! Dar este poate singura data cand imi lipseste puterea acelui dureros si fara intoarcere: ADIO!
    Suntem mai saraci cu o MINUNE ! Am pierdut toti un om, un maestru al cuvantului si al iubirii, un exemplu unic a carui copie nu se va intoarce prin nimeni, niciodata!
    Dar ne va ocroti drumul cu aceeasi sinceritate, dragoste si speranta care il va insoti si in ceruri! Lacrimi, tristete, durere pentru tot ce insemnati, DOMNULE PROFESOR!

    Comentariu de DELIA TITRADE | mai 25, 2011 | Răspunde

    • @DELIA TITRADE
      Multumesc mult pentru comentariu.

      Comentariu de Motanul Incaltat | mai 26, 2011 | Răspunde

      • Acum am avut puterea de a-ti multumi si eu !

        Au trecut ani, cu infinite pierderi de suflete fara egal, dar am ramas cu aceeasi nestiinta de a le crede reale, intelege si de a nu trai un dor nepamantean pentru fiecare plecat intre ingeri .
        Dar ti-am citit des blog-ul. Pentru ca esti in ochii mei unul, dintre cei dureros de putini ramasi cu un suflet cat Pamantul de mare! Mi-as dori sa te stiu ca om, sa pot invata din puterea ta de a ramane astfel. Sunt femeia care poate trai si comunica doar alaturi de oameni inteligent, superiori mie!Poate candva , vei avea timp pt randuri trimise pe adresa mea de email. Gandurile mele bune pentru acum, pentru mereu !

        Comentariu de DELIA ANCA TITRADE | septembrie 23, 2013

      • Multumesc pentru aprecieri! 🙂

        Comentariu de Motanul Incaltat | septembrie 24, 2013

  2. După ce că mă întristez că România a mai murit un pic prin pierderea treptată a făuritorilor de cultură, mai văd şi un comunicat dat de Traian Băsescu. Măcar dacă acesta spune câteva cuvinte de la el… „A fost simbolul unei generaţii care a asumat literatura ca expresie a libertăţii şi a valorii” în gura lui Traian Băsescu?

    Chiar nu mai suport ca politica să violeze români!

    Despre pictorul Ion Sălişteanu, profesor la Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi membru corespondent al Academiei Române… nu prea s-a mai exprimat nimeni. Nici eu nu mai pot să scriu despre morţi, este prea mult, mult prea mult.

    Comentariu de Bibliotecaru | mai 28, 2011 | Răspunde

    • @Bibliotecaru
      Multumesc pentru comentariu!

      Va inteleg, dar o evocare din partea Presedintelui, ca reprezentant al Statului Roman, cu sublinierea valorii, maiestriei operei literare a lui Fanus Neagu este bine venita si trebuia facuta. Ar trebui sa vedem in acest gest o recunostinta a Statului Roman adusa marelui scriitor care a fost Fanus Neagu, si mai putin pe Traian Basescu care, vremelnic, se afla in inalta functie de Presedinte.
      Eu cred ca trebuie scris despre marii disparuti ai natiei noastre. Spre aducere aminte… Macar din cand in cand…Atunci cand simtim lipsa oricaror repere, sa ne aducem aminte de ei. Nu spun ca trebuie sa scriem chiar tot timpul despre asta, asa ceva nici nu este posibil. Dar… daca se poate… macar din cand in cand. Doamne fereste, nu trebuie s-o luati ca pe un repros. Adevarul este ca nici eu nu scriu despre asta, decat foarte rar. Insa este important sa ne amintim de marile valori culturale ale tarii noastre pentru a ne intelege mai bine pe noi insine, pentru a cauta sa ne intelegem mai bine spiritualitatea noastra romaneasca, intr-un cuvant propriul nostru ethos. Iar daca vom privi cu atentie opera lor, cred ca am putea face descoperiri surprinzatoare.
      Nu e vorba de a scrie despre morti, ci de a aduce in atentie un univers spiritual care ramane, desi, uneori, e dat uitarii. La noi parca prea repede, cel putin asa mi se pare…
      Dar vazand finalul comentariului Dvs., eu zic sa ramanem optimisti si umanizati! Nu cred ca e cazul sa ne dezumanizam din cauza lui Basescu si Boc si nici nu trebuie. Merita oare?

      Comentariu de Motanul Incaltat | mai 29, 2011 | Răspunde

    • Stimate domn,
      Nu vă lăsaţi înşelat de aparenţă. Acele comentarii, precum şi cele de condoleanţe emise atunci când moare un militar român, nu reprezintă părerile de rău ale preşedintelui, ci mesajul protocolar conceput „de nu ştiu ce” consilier. Păi tocmai preşedintele Băsescu să vorbească despre valoarea culturală a maestrului ca şi cum i-ar fi citit opera?

      Ştiţi că pe internet sunt nişte situri cu maxime şi citate. Unul dintre aceste citate ale lui Fănuş Neagu spune aşa:
      Nu poţi să iubeşti ce e anonim şi ce-ţi scapă cu totul.

      Pe vremea când făcea liceul domnul Băsescu, Fănuş Neagu nu reprezenta parte din lectura de liceu. În vedeţi pe preşedinte savurând forţa metaforei fără a fi obligat de un profesor? Este un discurs fals, la fel ca multe alte discursuri prezidenţiale. De aceea mă şi scoate din sărite. E OK să scrie preşedintele despre o dispariţie importantă dintre rădăcinile poporului român, dar să o facă din poziţia în care pare un fin degustător al artei sale deşi, este evident, că literatura este ceva paralel cu domnia sa… îmi pare o jignire.

      Dezumanizarea noastră apare de foarte mult timp în istorie. Avem zeci de generaţii care sunt atât de blocaţi şi lipsiţi de soluţie, ca oameni din popor, încât aşteaptă să dispară „cel din frunte” ca o speranţă. Cât timp acest popor va fi văzut ca strânsură de animale de travaliu în slujba celor „aleşi” de la vârful ţării?

      Astăzi am să încerc să pun un mic fragment de istorie, ca o paralelă între ce a fost şi ce este şi, probabil, ce va fi pe acest tărâm. Am să o fac deşi cred că oricum scriu pentru „ochi surzi”.

      Comentariu de Bibliotecaru | mai 29, 2011 | Răspunde

      • Nu… nu e vorba ca m-as lasa inselat de aparente. Insa mie nu mi-a placut niciodata sa fac vreun proces de intentie unui om, mai ales atunci cand nu-l cunosc, nu l-am cunoscut personal, fie acesta si Presedintele tarii sau oricare altcineva… Chiar daca omul respectiv ma calca pe nervi sau ma revolta dintr-un motiv sau altul… Sper sa fiu inteles, daca ma poate intelege cineva…
        Eu, dupa cum se poate observa, nici nu am comentat mesajul lui Basescu. Mie nu mi se pare ca a facut-o din pozitia de fin degustator al artei. A evocat in cateva cuvinte personalitatea si opera lui Fanus Neagu. Mesajul a fost scurt. Era important s-o faca, pentru ca asta inseamna o recunoastere din partea Statului Roman a valorii operei literare a marelui scriitor. Lucru important. N-am stat sa analizez mesajul lui Basescu, pentru ca e ceva tipic in astfel de imprejurari. Dar s-ar putea ca Basescu sa nu fie atat de insensibil precum ar parea la prima vedere si nici chiar atat de fals. Nu stiu, nu-l cunosc. De asta nici nu pot spune: „Îl vedeţi pe preşedinte savurând forţa metaforei fără a fi obligat de un profesor?” 😆 si, sincer, nici nu as putea raspunde la o astfel de intrebare.
        Dar aici ati ridicat o problema importanta! Si poate ca voi scrie mai multe despre aceasta intr-o postare viitoare. Si anume eu as crede ca nu trebuie confundate doua planuri: Basescu – omul, cu Basescu – Presedintele. Functia de Presedinte este una politica, evident. El urmeaza o anumita linie politica, in fine, ia anumite decizii. Insa daca e sa-l critic pe Basescu, cum am si facut-o nu o data, il critic pe Presedinte, nu pe omul Basescu, pe care nu il cunosc. Si nici nu am ceva personal cu omul Basescu si, sincer, nici nu ma intereseaza. Ca avem de a face cu actiunile si deciziile sale in calitate de Presedinte, deci prin functia pe care el o ocupa, asta e o alta problema si e firesc sa ai o anumita atitudine fata de acestea. Or, in cazul de fata, Basescu, in calitate de Presedinte, a dat un mesaj scurt de evocare a personalitatii si operei lui Fanus Neagu si nimic mai mult. Aaaa, nu, nu, n-as crede ca a incercat sa se erijeze in mare om de cultura, eventual academician, precum odinioara Ceausescu…Din mesaj nu reiese lucrul acesta. Ca in Romania persista astfel de suspiciuni, pot intelege: la noi politica prea se baga in toate. Si corupe de cele mai multe ori. Iar un om, fie el si cumsecade, de buna credinta, cum se spune, ajuns acolo sus, incepe sa aiba ambitii de mare conducator, ambitii ce frizeaza totalitarismul, dar asta si datorita unei culturi democratice slabe in societatea noastra si datorita unor institutii care se chinuiesc inca sa functioneze cu adevarat democratic.

        Da, am citit postarea Dvs. Interesant! 🙂

        Comentariu de Motanul Incaltat | mai 30, 2011

  4. […] O melodie plină de sentiment […]

    Pingback de O pată de culoare pe pânza vieţii « Gabriela Elena | mai 29, 2011 | Răspunde


Lasă un răspuns către O pată de culoare pe pânza vieţii « Gabriela Elena Anulează răspunsul

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

« Anterioară | Următoare »