Ce va fi in Egipt…?

Iata un articol foarte interesant din Gandul, despre situatia din Egipt:

Mohammed_Morsi (Photo credit: AslanMedia)

Noul preşedinte al Egiptului este candidatul „Frăţiei Musulmane”. Mohamed Morsi a obţinut peste 13 milioane de voturi

de Andrei Luca POPESCU

Iata ce se arata:

„Candidatul „Frăţiei Musulmane”, doctorul Mohamed Morsi, a fost ales preşedintele Egiptului, a anunţat duminică seara Comisia Electorală de la Cairo, după ce a avut de rezolvat un număr foarte mare de contestaţii.

Morsi l-a învins pe contracandidatul său, Ahmed Shafiq, cu 51,73%, faţă de doar 48,27% din voturi. El a obţinut peste 13 milioane de voturi.

Peste 800.000 de voturi au fost anulate, conform Al Jazeera.

Rezultatul alegerilor vine într-un context foarte tensionat în Egipt, unde zeci de mii de oameni au aşteptat zile în şir, în Piaţa Tahrir din Cairo, rezultatul oficial al alegerilor.

Consiliul generalilor care conduce ţara, de când fostul dictator Hosni Mubarak a fost îndepărtat de la putere, în februarie 2011, este acuzat din ce în ce mai dur de către populaţie că a tergiversat alegerea unui nou preşedinte şi că întârzie redactarea unei noi Constituţii.

De altfel, puterea militară şi-a arogat noi drepturi la începutul lunii iunie, care o scot de sub controlul civil şi îi acordă puteri sporite în ce priveşte redactarea noii Constituţii, puterea legislativă şi siguranţa naţională.

Morsi, 60 de ani, conduce din 2011 Partidul Libertăţii şi Justiţiei, aripa politică a grupării „Frăţia Musulmană”. Este de formaţie inginer şi a făcut un doctorat în SUA. Morsi a fost parlamentar în perioada 2000-2005, ca independent, pentru că Frăţia Musulmană fusese interzisă ca formaţiune politică de către regimul Mubarak.

Contracandidatul său, Ahmed Shafiq, 70 de ani, este văzut de egipteni ca un reprezentant al vechiului regim. El a fost pilot de vânătoare, la fel ca Mubarak, şi este considerat reprezentantul neoficial al Consiliului Suprem al Forţelor Armate (grupul generalilor care conduce ţara).

Shafiq a deţinut funcţii în regimul Mubarak, fiind ministrul Aviaţiei şi şeful Forţelor Aeriene. A deţinut şi funcţia de prim-ministru interimar, în ultimele zile ale regimului Mubarak.

Chiar dacă Morsi a câştigat, rămân încă multe întrebări despre ce va urma în Egipt

Imediat după închiderea urnelor, Consiliul generalilor a limitat drastic puterile preşedintelui, luându-i de exemplu atributul de a declara singur război.

Mohamed Morsi va prelua mandatul oficial pe 1 iulie, iar Consiliul Generalilor a anunţat că va preda puterea către noul Guvern pe 30 iunie.

Cum se va poziţiona Egiptul cu un islamist în frunte

Administraţia Morsi nu îşi va putea permite să rupă relaţiile cu SUA (Egiptul primeşte anual în jur de 1 miliard de dolari ca asistenţă militară de la SUA), pentru că Egiptul, chiar şi condus de Frăţia Musulmană, trebuie să-şi reclădească economia, arată o analiză Foreign Policy. Depinde, astfel, de ajutorul, împrumuturile şi investiţiile americane şi europene. Deteriorarea relaţiilor cu Israelul echivalează cu deteriorarea relaţiei cu SUA.

Chiar dacă ar vrea să schimbe radical politica externă a Egiptului, Morsi are puterile limitate prin lege, puterea militară şi serviciile secrete având un cuvânt de spus în acest domeniu.

Pe de altă parte, într-un Egipt unde democraţia câştigă tot mai mult teren, iar vocea poporului pune o presiune imensă pe puterea politică – toate cererile majore au fost până acum satisfăcute, va fi greu pentru Morsi să satisfacă orice cerere a partenerilor americani. Va fi nevoie ca Egiptul să îşi dezvolte o politică externă proprie, care să îi restabilească rolul de lider regional (Egiptul are cea mai puternică armată din Orientul Mijlociu).

Modelul considerat viabil pentru Egipt este Turcia, unde un partid islamist se află la putere. Şi acolo, există o retorică anti-Israel, folosită însă doar pentru a dezamorsa tensiunile interne, nu şi în politica externă.”

DE citit si…

Related articles

• Mohamed Morsi of Muslim Brotherhood Declared as Egypt’s President (nytimes.com)

Iata ce arata, printre altele, articolul de mai sus, din The New York Times:

„In a statement, the White House referred to that promise, congratulating Mr. Morsi even as it called on him to reach out to Egypt’s non-Islamists: “We believe in the importance of the new Egyptian government upholding universal values, and respecting the rights of all Egyptian citizens — including women and religious minorities such as Coptic Christians.” The statement also called on the military to allow a full transition to a democratic government.

Official reaction in Israel was muted, congratulating Egypt on its election. Israeli officials have watched the roiling events next door with trepidation, reflecting concern that the Egyptian generals’ long honoring of a peace treaty with Israel would be up for reassessment under a new government.

In Gaza, however, where the Brotherhood’s ally Hamas is predominant, wild celebrations broke out. Gunmen took to firing long volleys in the air, leading to the death of a 24-year-old man and the wounding of two girls in Rafah, near the border crossing with Egypt.On its own, the Brotherhood’s control of the presidency will do nothing to reduce the fierce polarization of Egyptian society. On Saturday night, a counterprotest that reportedly grew to over 10,000 people took place in a neighborhood with a heavy concentration of military personnel, demonstrating in support of the ruling generals, Mr. Shafik and secular government. Mr. Shafik, Mr. Mubarak’s last prime minister, campaigned with the support of the old ruling party elite as a new strongman who could restore order after 16 months of chaos.

Earlier in the day, a group of secular political leaders and lawmakers who call themselves liberals held a televised news conference to declare their support for the generals and the dissolution of the Brotherhood-led Parliament. They praised the shutdown of Parliament as a victory for law and order, citing an unusually rushed court decision. (The Brotherhood has respected the court ruling but challenged its implementation.)

The secular politicians also accused the Brotherhood of “hijacking” the revolution and called the group a threat to the “civil” character of the state. They dismissed the Brotherhood’s pledges to govern in coalition, respecting individual and minority rights, and instead accused the group of plotting to impose religious rule.

Incongruously, given Washington’s history of antagonism with the Islamists of the Muslim Brotherhood, the secular block argued that the United States was improperly attempting to sway the presidential race in favor of the Brotherhood, although American officials and the embassy here have said they support the democratic process regardless of the result.

Mr. Shafik was silent on Sunday. But a handful of his supporters held their own angry protests to denounce the election commission’s declaration.” (subl. mea)

Stau si mai intreb ce va urma in Egipt si nu numai… Ma gandeam si la Siria: daca regimul lui Bashar al-Assad ar fi indepartat, in cele din urma, de la Putere, i-ar urma tot Fratia Musulmana…? Victoria in alegeri a D-lui. Morsi, deci a Fratiei Musulmane, ar putea avea un ecou larg in toata lumea musulmana. Sa nu uitam ca Egiptul e cea mai mare tara musulmana din Nordul Africii si este de asteptat, dupa parerea mea, ca si tari musulmane mai mici sa se uite spre Egipt, iar aceasta victorie ar putea avea o mare influenta in aceste tari.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Update – Situatia dintre Turcia si Siria

Gandul

NATO se reuneşte la cererea Turciei. Care este riscul izbucnirii unui război cu Siria

de Iuliana Enache, Andrei Luca POPESCU

Iata ce se arata in acest articol pe care il recomand a fi citit integral si in original:

„NATO a confirmat duminică după-amiază că o reuniune a Consiliului Atlanticului de Nord va avea loc marţi la Bruxelles la cererea Turciei, după ce unul dintre avioanele sale de vânătoare a fost doborât vineri de Siria în Marea Mediterană, relatează AFP.

„Consiliul Atlanticului de Nord se va reuni marţi la cererea Turciei”, a anunţat purtătoarea de cuvânt a NATO, Oana Lungescu. O sursă diplomatică turcă a declarat duminică, la Ankara, că Turcia cere această reuniune urgentă a celor 28 de ambasadori aliaţi, care va avea loc la sediul Alianţei din Bruxelles.

Turcia a invocat articolul 4 din tratatul fondator al NATO, care prevede că ţările membre pot aduce o problemă în atenţia Consiliului Alianţei Nord-Atlantice şi o pot dezbate cu aliaţii, a subliniat această sursă sub acoperirea anonimatului, adăugând că reuniunea este prevăzută pentru marţi.

Acest articol stipulează că „părţile se vor consulta de fiecare dată dacă, după părerea uneia dintre ele, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia dintre părţi este ameninţată”.

Turcia a acuzat duminică Siria că a doborât unul dintre avioanele sale de vânătoare, care era dezarmat şi se afla în misiune de antrenament, în spaţiul aerian internaţional şi nu în spaţiul sirian, aşa cum a afirmat Damascul.

Avionul militar turc doborât în Siria se afla în spaţiul aerian internaţional şi nu în spaţiul aerian sirian, a declarat duminică ministrul turc al Afacerilor Externe, Ahmet Davutoglu, precizând că avionul efectua o misiune de antrenament şi un test al sistemului radar, fără a fi înarmat, relatează AFP.

„Potrivit concluziilor noastre, avionul a fost doborât în spaţiul aerian internaţional, la 13 mile nautice de Siria”, a declarat el pentru postul public de televiziune TRT.

Ministrul a insistat asupra faptului că avionul turc F-4 Phantom zbura singur şi nu avea „nicio misiune, inclusiv nici cea de strângere de informaţii, deasupra Siriei”.

Davutoglu a recunoscut totuşi că avionul a intrat la un moment dat în spaţiul aerian sirian, în timpul incidentului de vineri.

„Aparatul nu a arătat niciun semn de ostilitate faţă de Siria şi a fost doborât la aproximativ 15 minute după ce a încălcat pentru un moment spaţiul aerian sirian”, a declarat el.

Davutoglu a adăugat că radarele turce le-au cerut celor doi piloţi ai avionului să părăsească spaţiul aerian sirian, dar din Siria nu a venit niciun avertisment.

„Sirienii ştiau bine că este vorba despre un avion militar turc şi natura misiunii sale”, a adăugat el.

Ministrul a precizat că aparatul de zbor efectua, fără armament, o misiune de antrenament şi un test al sistemului de radar din Marea Mediterană.

Un război NATO-Siria?

Mai mulţi comentatori au pus în discuţie problema articolului 5 din Tratatul NATO, care prevede că dacă un stat aliat este atacat, se consideră că întreaga Alianţă Nord-Atlantică a fost atacată. Astfel, dacă un stat NATO se consideră atacat, el poate cere asistenţa Alianţei pentru a răspunde militar.

Opozanţii acestei teorii susţin că există dubii dacă invocarea acestui articol va duce la izbucnirea unui război NATO-Siria, similar cu intervenţia Libiei.

Grupul american Atlantic Council arată că există două mari probleme în declanşarea unui război NATO-Siria. Prima priveşte problema atacului: poate fi calificată reacţia Siriei un atac, chiar dacă a fost supradimensionată şi aparent lipsită de motiv?

A doua problemă priveşte însăşi aplicarea articolului 5. NATO poate decide că acest atac intră sub incidenţa articolului 5, dar nimic nu obligă Consiliul Alianţei să declanşeze un atac asupra Siriei. NATO trebuie să decidă ce măsuri se impun în acest caz, iar acestea nu este obligatoriu să fie de natură militară.

Articolul 5 a fost invocat de SUA, după atacurile de la 11 septembrie 2001, împotriva Afganistanului. Atunci, Alianţa a decis să susţină militar SUA în intervenţia sa.

În prezent, atât poziţia Consiliului de Securitate al ONU, cât şi cea a NATO nu favorizează un conflict cu Siria. La ONU, Rusia şi China îşi exercită dreptul de veto în această problemă, iar secretarul general al NATO a explicat recent că Alianţa nu ia în calcul o intervenţie similară cu cea din Libia.” (subl. mea)