Cronica unui esec anuntat…

Romania Libera

REGIONALIZAREA României. Care este proiectul USL şi cine ar putea fi guvernatorii

Se arata ca:

„Potrivit proiectului de reorganizare administrativă pregătit de Guvernul Ponta, România va avea în viitor opt regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov, scrie Realitatea.net.

Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi:

Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi

Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa

Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud

Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa

Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş

Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi

Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba

Bucureşti- Ilfov

Iată şi numele vehiculate pentru funcţiile de guvernatori ale viitoarelor regiuni.

Nord- Est: Gheorghe Nichita – PSD, Romeo Stavarache- PNL, Cristian Adomniţei- PNL, Gheorghe Flutur – PDL

Sud-Est: Nicuşor Constantinescu, Miron Mitrea – PSD

Nord Vest: Ioan Rus – PSD, Ilie Bolojan – PSD, Alin Tişe – PDL

Sud: Silvian Ciupercă – PSD, Dan Motreanu – PNL

Centru: Gyorgy Frunda- UDMR, Mircea Cazan- PSD, Ciprian Dobre – PNL, Ion Ariton- PDL

Ilfov: Codruţ Sereş- PC

Până în prezent, Guvernul nu a stabilit dacă guvernatorii vor fi aleşi sau numiţi.

Primarul muncipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, vehiculat pentru a fi guvernator în regiunea Nord-Est, a declarat la Realitatea TV că regiunea menţionată are cca 3,6 milioane locuitori. El a pledat pentru alegerea guvernatorilor prin votul primarilor şi al consilierilor judeţeni din regiune.

„Noi, dacă creionăm regiunile în altă formă, incepem un tămbălău fără marginişi nu mai facem nimic. Anul acesta trebuie să fim foarte eficienţi. Oricând putem găsi altceva, dar deschidem cutia Pandorei şi incepem să gândim pe criterii etnice (…)”, a declarat Nichita, întrebat în legătură cu oportunitatea împărţirii ţării în cele 8 regiuni.

„Important e să aplicăm votul democratic, sunt de acord cu votul indirect – primarii din regiune, consilierii judeţeni să voteze guvernatorii, adică între 700 şi 800 oameni care au fost aleşi şi pot alege mai departe consiliul regional”, a adăugat primarul.

Intrebat dacă vizează funcţia de guvernator, Nichita a replicat: „Sunt primar, am in vedere sa duc proiecte de modernizare, in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune. Nu conteaza Nichita, x sau Y, ci proiectul in sine„. (subl. mea)

Gandul

REGIONALIZAREA în dezbaterea USL. ”Teoria super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat. Cu ce e mai credibil un ministru ales de partid?”

Se arata ca:

„Proiectul împărţirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare reprezintă una din marile provocări politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflată şi pe agenda guvernului Boc, a eşuat în 2011 din cauza opoziţiei UDMR. Bazându-se pe o majoritate consistentă în Parlament, liderii USL susţin că regionalizarea va deveni realitate în a doua jumătate a acestui an şi că prin intermediul ei se va produce o descentralizare reală.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Vreau regionalizare pentru că vreau să avem destinul în mâna noastră şi să nu stăm cu mâna întinsă la Bucureşti. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul şi Sectoarele, ele să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti”, a declarat pentru gândul primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, puternic susţinător al ideii descentralizării prin regionalizare.

„Tema principală este cât mănâncă Bucureştiul cu structurile lui şi cât mănâncă cei care produc bugetul. Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%”, se revoltă şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Nicuşor Constantinescu, susţine pentru gândul că preşedintele Regiunii va deveni mai important decât un ministru sau primul-ministru.

„Se termină cu plimbarea primarilor de la localităţi la Guvernul României”, adaugă şi vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, preşedintele CJ Constanţa.

La Guvern, proiectul regionalizării se află în mâna lui Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru pentru Administraţie şi Dezvoltare Regională. Premierul Victor Ponta susţine proiectul, afirmând că momentul oportun pentru începerea implementării acestuia este tocmai acest an. „Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare”, îl complimentează Oprişan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare – Regiunea

Cei din teritoriu vor să decidă singuri cum se dezvoltă regiunea în care trăiesc, iar acest lucru îl consideră posibil prin proiectul regionalizării. Primii paşi pentru regionalizarea ţării constau în modificarea Constituţiei, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, şi punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Dacă procesul revizuirii Constituţiei se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, în a doua jumătate a anului se va declanşa procesul regionalizării administrative.

Astfel, între Guvern şi Consiliile Judeţene se va interpune o nouă unitate administrativă. O descrie succint preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma: „se introduce al treilea nivel de guvernare în România – guvernarea regională”.

Nicuşor Constantinescu afirmă, la rândul său, că după regionalizare se va produce o descentralizare reală. „Între Guvern, Consilii Judeţene şi Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un preşedinte al fiecărei regiuni şi un Consiliu Regional cu competenţe regionale”, a declarat pentru gândul social-democratul.

Conform proiectului USL, România va fi împărţită în opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existând şi în prezent, dar fără personalitate juridică şi fără să fie unităţi administrativ-teritoriale.

„Dacă nu avem în Constituţie că România este împărţită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Băsescu a dorit să desfiinţeze judeţele actuale, ca să scape de preşedinţii de Consilii Judeţene care câştigau alegerile împotriva PDL să facă opt judeţe mari, dar le spunea tot judeţe. Acum va apărea în Constituţie că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni”, a declarat pentru gândul vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan.

Cine conduce Regiunea

Regiunea va fi condusă de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Acest lucru nu se va întâmpla însă din 2013 sau 2014, după ce proiectul va deveni lege. Într-o primă fază, intermediară, preşedintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui Regiunii, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor.

„Preşedintele Regiunii nu va fi şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are nişte atribuţii, iar judeţele alte atribuţii”, afirmă Oprişan.

„Nu voi fi subordonat preşedintelui Regiunii, pentru că nu Regiunea nu va putea da ordine. Dacă judeţele nu se înţeleg pe un proiect european, regiunea hotărăşte care este soluţia”, explică şi Constantinescu. Regiunile vor co-exista împreună cu judeţele.

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Şi consilierii regionali urmează să fie aleşi prin vot de cetăţeni începând cu 2016. Judeţele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcţie de populaţia deţinută.

Preşedintele Regional şi Consiliul Regional urmează să conducă de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune.

„Dintr-un tot astăzi autorităţile locale încasează 33% din taxele şi impozitele colectate de Guvern. Se va mări la 63 – 70%” această cotă, afirmă Oprişan.

Liderii din teritoriu spun că puterile, care se află momentan la Bucureşti, la Guvern şi miniştri, urmează să fie trecute după regionalizare şi descentralizare în mâna autorităţilor locale şi regionale.

„Consiliul Regional şi preşedintele Consiliului Regional, preluând puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolvă la regiune”, a declarat pentru gândul Marian Oprişan.

Ideea este întărită de primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita: „Omul trebuie să înţeleagă că regiunea are destinul în mâna ei ca să se dezvolte. Important este să folosim competenţa oamenilor dintr-o zonă şi aduce finanţările necesare. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti”

„Nu se vor mai duce primarii la un ministru să se roage pentru un proiect de apă sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele naţionale de dezvoltare şi va controla legalitatea folosirii banilor europeni”, susţine şi preşedintele interimar al UNCJR, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa.

Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, se arată indignat de faptul că în Capitală se consumă cele mai multe resurse.

„Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%. Cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite să aibă apărare, ordine în stradă, să aibă sănătate publică gratuită, educaţie. Nu se poate să-l las pe cel de la o comună să umble prin noroi, fără canalizare, iar în Bucureşti să pun iluminat scump de sărbători. Nu se poate ca din toate accizele pentru carburanţi toţi banii să ajungă la MS, iar în judeţul Prahova să nu se întoarcă niciun leu. Rostul este dezvoltarea echilibrată a teritoriului naţional. Dacă are unul apă la bloc trebuie să aibă toată România. Resursele trebuie mutate”, îşi explică viziunea Cosma. A lansat deja pe site-ul instituţiei pe care o conduce o dezbatere publică despre regionalizare.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Dacă stăm toată ziua cu mâna întinsă la Bucureşti nu putem obţine fonduri suficiente pentru dezvoltarea unei regiuni. Trebuie identificat potenţialul economic al fiecărei regiuni, nu toţi avem aur, Roşia Montană. Avem pământ, mediu academic, păduri. Se poate gândi ce este mai bun, Moldova ca să o dezvoltăm avem nevoie de accesabilitate: aeroporturi, autostrăzi, drumuri”, subliniază primarul Nichita.

Preşedintele de regiune este un super-baron?

„Teoria baronului şi a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucureştiului imaculat şi, vezi Doamne, în judeţe există adevăraţii baroni. Dacă vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru că a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni”, afirmă Nicuşor Constantinescu.

Pentru el, un preşedinte de regiune ales de cetăţeni este mai reprezentativ decât un prim-ministru sau un ministru.

„Cu ce este mai credibil un ministru ales în structurile de partid decât cineva ales de 3 milioane de cetăţeni. Mi se pare că este mai reprezentativ şi cu o răspundere mai mare”, se întreabă preşedintele CJ Constanţa.

Prefectul

În locul celor 41 de prefecţi actuali, după implementarea procesului de regionalizare administrativă numărul acestora va fi redus la opt – câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

„Va exista un singur prefect la regiune, iar în judeţele componente ale regiunii va rămâne un oficiu prefectural. În Constituţia modificată dreptul prefecţilor de a ataca emis de autorităţile regionale, judeţene sau locale, în acel moment atacarea în justiţie nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi în continuare numit de guvern”, a afirmat pentru gândul Marian Oprişan.

Nicuşor Constantinescu nu se fereşte să spună ceea ce toată lumea remarcă.

„Chiar dacă se spune că prefectul este apolitic, toată lumea ştie că este politic, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem în viaţa asta este politic. În SUA, guvernatorul are lângă el şeful poliţiei, şeful procuratorii lângă ei. Totul este politic, până în trunchi şi suflet”, afirmă şeful CJ Constanţa.

Consiliul Economic şi Social şi Curţile de Apel Regional

Pe lângă Consiliul Regional va funcţiona un Consiliu Economic şi Social cu rol consultativ. De asemenea, începând cu 2016 Curţile de Apel Regionale îşi vor intra în rol.

Unde va fi stabilită „Capitala” Regiunii

Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existenţa unei singure capitale regionale. În schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

„Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regională ori prin referendum pentru că nu ai cum să scoţi din Constituţie ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru”, susţine Oprişan.

Intră în competiţie cu Nicuşor Constantinescu de la Constanţa. „Judeţele puternice trag după ele în dezvoltare judeţele mai puţin puternice, deci este normal ca o capitală de regiune să fie în judeţele mai puternice. Cum vedeţi o capitală de regiune la Huşi sau într-un sat?”, este teoria lui Constantinescu.

Ideea mai multor centre de putere în cadrul regiunii nu este pe placul lui Mircea Cosma de la Prahova.

„UE a creat deja opt oraşe care au primit bani în plus prin programele de dezvoltare europene, trebuie să aibă un centru universitar consacrat, un spital de mare capacitate, o sală de sport de dimensiuni olimpice, un stadion. Şi UE are o capitală la Bruxelles, nu un comisariat în fiecare ţară. Nu avem ministere la Cluj, Iaşi sau restul ţării”, a declarat pentru gândul şeful CJ Prahova.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Uitati-va, va rog, care e prima reactie la ideea de regionalizare: bucuresteeeniii astiaaaa, ne mananca, dom’ne, toti banii truditi de noi, numai ei sa se dezvolte, nu le pasa de ce e in tara, din cauza lor nu ne putem noi dezvolta, pentru ca nu suntem liberi, nu ne lasa!! Dupa cum lesne se poate observa, printre cei care sustin cu vehementa astfel de idei se afla primarul municipiului Iasi, Dl. Gheorghe Nichita. In schimb domnia sa sustine: „in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune„. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Gheorghe Nichita sa abordeze altfel problema si anume sa arate care sunt proiectele pentru care a dorit si s-a zbatut sa obtina fonduri europene si nu a putut obtine finantarea mult dorita din cauza Bucurestiului. Aceeasi abordare o asteptam si din partea D-lui. Mircea Cosma, de la Prahova. Sau ce proiecte de dezvoltare au propus dumnealor Guvernului si nu au fost luati in seama. Cheia problemei este: „după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune”. La noi intotdeauna trebuie sa existe un „dupa aceea”. Acum, nu. Dupa aceea, da! La noi asa se rezolva problemele, cu un „dupa aceea”. Dezamagirea mea este cu atat mai mare cu cat primarul Iasului este un social-democrat. Nu ma asteptam din partea unui social-democrat la asemenea abordari conflictuale, caracteristice populismului lui Traian Basescu. Dupa domnia sa, intre Iasi si Bucuresti este un conflict grav: din cauza Bucurestiului (si bucurestenilor, nu-i asa dom’ primar?) Iasul nu poate sa se dezvolte: Bucurestiul „mananca” banii Iasului. Din aceasta cauza e buna regionalizarea asta: sa le aratam noi bucurestenilor de ce anume suntem capabili!! Putem si fara ei!! Oare asa sa fie…? Imi amintesc de un editorial din Adevarul, semnat Ramona Ursu, care din cate am inteles e chiar din Iasi:

Luaţi mâna de pe Iaşi, securiştilor!

pe care il recomand de asemenea a fi citit integral si in original. Iata ce arata:

„Mi-e greu să mă uit la oraşul acesta. Uneori, mi-e silă, deşi sunt ieşeancă de multe generaţii. Aici e o luptă cu absurdul.

O mizerie şi o ilegalitate care acoperă ca o pojghiţă din fier toată frumuseţea unui oraş care a primit odată insigna de capitală culturală. Mă uit în jur şi mă întreb unde ne sunt intelectualii? Unde ne sunt oamenii aceia cu simţul dreptăţii care să le iasă prin toţi porii pentru a-şi apăra valorile? Pe unii îi văd, îi citesc, îi ascult, dar nu îi simt. Simt doar ilegalitatea, şi furtul, şi tupeul unei găşti de mafioţi care controlează acest oraş încremenit în vremuri demult apuse.

La Iaşi e bine. Cât de bine poate fi într-un oraş în care te izbeşte în fiecare zi imaginea unei haite de foşti securişti. De oameni de aceia care le provocau teamă şi scârbă părinţilor noştri. De oameni de aceia care sperăm, de 22 de ani, să nu mai existe. Nu, la Iaşi, ei există. Şi controlează. Şi calcă în picioare suflete, destine, istoria unui oraş. Calcă în picioare legi. Şi nimeni nu le face nimic. Pentru că Iaşiul e imaginea unei Românii îmbâcsite de ilegalităţi colorate frumos şi vândute proştilor.

Iar proştii se bucură, că lor le plac culorile. Sunt frumoase. Sunt frumoase ca şi Palasul. Ce e Palasul? E cea mai mare hoţie făcută în mijlocul unui oraş cu pretenţii europene. Palasul e o ţeapă imobiliară, declarată ilegală de toate instanţele ţării. E un proiect întins pe 12 hectare, date de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita (care a primit numele Mihai în scriptele fostei Securităţi) milionarului Iulian Dascălu, zis şi „regele mallurilor”. În fapt, Palasul e jucăria de făcut bani a unor foşti mari securişti, care îşi ascund numele în buzunarele costumelor Armani ale aceluiaşi milionar modelat din carton.

E imposibil să vezi în Palas un ansamblu urbanistic, când e doar cea mai mare ilegalitate făcută într-un oraş în care clădirile de patrimoniu se scufundă sub betoanele unui mall, unor birouri, unui hotel de lux. Un hotel care îi aparţine deputatulul Relu Fenechiu, vicele liberalilor. Acelaşi om care, timp de şapte ani, a făcut totul ca să susţină ilegalitatea. Şi a mimat că o face pentru binele nostru.

Binele i s-a concretizat într-o bucată de teren la Palas. E greu să te bucuri de Palas, când pe pământul nostru ni se cer 200 de lei ca să ne facem poze. E greu să te bucuri de Palas când ştii că acolo au muncit mulţi străini, aduşi din ţări subdezvoltate. Aduşi că erau ieftini. Mai ieftini decât amărâţii de ieşeni, cărora li s-au promis acele locuri de muncă. E greu să-l vezi pe Ponta, acest procuror-plagiator, devenit premier, cum taie panglica unui proiect pe care s-a pus definitiv pecetea ILEGAL.

Dar mulţi aplaudă. Aplaudă beculeţele care le iau ochii. Aplaudă că aşa s-au învăţat. Să tacă şi să înghită. Să li se fure şi să lase capul. Să vadă o crimă şi să spună că mortul şi-a meritat soarta. Să vadă un viol şi să ţipe că victima a simţit plăcere. ” (subl. mea)

Deci Dl. Gheorghe Nichita, mai las-o, dom’ne, cu ce piedica e Bucurestiul in dezvoltarea Iasului… Nu te mai lega de Bucuresti, ca nu tine. Insa periculos este acest populism conflictual declansat de aceasta idee de regionalizare. Pe de alta parte ce inseamna asta: presedinte de regiune? Fratilor, umplem tara de presedinti!! 😆 Mai, frate, soro, toti, in tara asta, vor sa ajunga presedinti!! 😆 Pai, da’ ce? Numai Ceausescu, numai Basescu au dreptul sa fie presedinti? 😆 Proiecte, ioc!!! Bucurestiul e de vina, nu v-ati prins? 😆 Dupa aceea ne vom ocupa noi si de proiecte… Esecul regionalizarii, desi inca nu s-a adoptat o noua Constitutie care sa stipuleze abordarea regionala in privinta organizarii administrativ – teritoriale a tarii, este vizibil de pe acuma. Nu se vor atrage mai multi bani europeni pentru dezvoltare: intotdeauna va fi un dupa aceea si ca Bucurestiul (inlocuit intre timp de Bruxelles) sau , de ce nu, o alta regiune nu ne lasa. Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar cu astfel de oameni care promoveaza conflictul populist, dar care nu au niciun proiect, nicio viziune de dezvoltare e foarte greu de crezut ca se poate realiza efectiv dezvoltarea.