Liviu Dragnea. Conceptia despre stat

Procesul de revizuire a Constitutiei trebuie sa atraga dezbateri democratice pentru ca sunt lucruri care ne privesc pe noi toti. Trebuie spus ca trecerea la o noua Constitutie, asa cum aceasta se prefigureaza, inseamna o noua configurare a Statului Roman si, pe cale de consecinta, o noua Republica. Este adevarat ca inca nu stim exact cum va arata Statul asa cum va fi el intocmit prin noua Constitutie, dar ceva, ceva putem intrezari. De aceea cred ca ar fi interesant sa aflam parerea unuia din cei mai ferventi sustinatori ai regionalizarii, Dl. Liviu Dragnea.

Gandul

Liviu Dragnea la „După 20 de ani”. Noua hartă a României şi cum ar putea fi organizate „alegeri indirecte” pentru ŞEFIA REGIUNILOR: „Nu mai avem timp să facem alegeri libere”

Se arata ca:

English: Romanian politician Liviu Dragnea at a Social Democratic Youth meeting in Otopeni, September 2009 (Photo credit: Wikipedia)

„România va fi împărţită în opt sau nouă regiuni de dezvoltare până la sfârşitul acestui an, iar şefii acestora vor fi desemnaţi de actualii consilieri locali şi judeţeni şi nu prin vot direct de către cetăţeni. „Nu avem timp să facem alegeri libere”, a explicat planul regionalizării Liviu Dragnea, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în emisiune „După 20 de ani” difuzată, duminică, la Pro TV.

Bătălia pentru şefia viitoarelor regiuni se anunţă a fi dură, mai ales că mizele sunt mari, pe mâna liderilor regionali urmând să vină fi fondurile care acum sunt distribuite prin ministere în teritoriu. Liviu Dragnea a recunoscut că actualii şefi de judeţe sunt interesaţi de poziţii. „Bănuiesc că majoritatea preşedinţilor CJ îşi doresc să devină preşedinţi regionali. Eu nu sunt foarte sigur că un preşedinte de CJ e bine să candideze acum pentru regiune pentru că asta înseamnă că trebuie să facem din nou alegeri în judeţul respectiv”, a spus ministrul Dezvoltării la „După 20 de ani”.

Când vine vorba despre împărţirea locurilor în USL în viitoarele conduceri ale regiunilor, paritatea invocată până acum de PNL este, potrivit lui Dragnea, „un subiect pe care nu l-am discutat încă”.  „Nu ştiu să spun acum. Nu e vorba de cinste, ci de proporţionalitate, e un subiect pe care-l vom aborda cât de curând. Avem timp suficient”, a spus el.

Cel mai tensionat subiect, a admis totodată Dragnea, este cel al stabilirii capitalelor de regiune. „Reşedinţele vor reprezenta ultimul punct, ultima decizie. Trebuie să recunosc, stabilirea fiecărei reşedinţe de regiune reprezintă cel mai tensionat lucru, a generat cea mai multă patimă. Astea sunt ultimele răspunsuri care se vor da”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Cum se împarte România

Deşi a trecut mai bine de jumătate de an de când a fost anunţat proiectul de regionalizare, primul pas concret făcut până acum fiind introducerea în Constituţie a cuvântului „regiune”, încă nu s-a stabilit cum va arăta noua hartă a României. Cu toate acestea, Dragnea spune vor fi opt sau nouă regiuni. Întrebat care sunt criteriile de împărţire a acestora, ministrul Dezvoltării consideră că pentru a defini o regiune care să se dezvolte trebuie să existe, în primul rând, cât mai multe slujbe non-agricole.

În plus, a spus ministrul, „regiunile trebuie să aibă capacitatea ca fluxurile de comunicaţii şi de mobilitate, mărfuri, persoane, transport, infrastructură să poată să fie în interiorul regiunii, să contribuie la dezvoltare”. ”

„Apoi, este foarte important ca într-o regiune să n-ai judeţe de acelaşi fel. Deci este foarte important ca într-o regiune să ai şi resurse naturale de diverse feluri, şi potenţial diferit, să existe posibilitatea ca între judeţele din interiorul regiunii şi între cetăţenii din interiorul regiunii şi între firme să poată să colaboreze şi împreună să se dezvolte”, a adăugat Dragnea.

Ce instituţii vor apărea

Pe lângă actualele Consilii Judeţene şi primării, care nu numai că nu vor fi desfiinţate, ci, potrivit ministrului Dragnea, îşi vor păstra atribuţiile şi competenţele, vor apărea şi alte instituţii.

În primul rând, cele opt sau nouă Consilii Regionale. “Nu va fi un parlament regional, nu va adopta legi, va adopta hotărâri, rolul principal va fi de coordonare a activităţii consiliilor judeţene în domeniul dezvoltării regiunale. Consiliul judeţean rămâne pentru că este o structură importantă, care a putut să administreze judeţul”, a anunţat Dragnea.

În al doilea rând va apărea Prefectura regională, condusă de un prefect regional şi un subprefect regional. Actualii prefecţi judeţeni se vor transforma în subprefecţi.

Cum vor fi aleşi preşedinţii Consiliului Regional

Liviu Dragnea a precizat că, cel mai probabil, membrii Consiliului Regional nu vor fi aleşi prin votul cetăţenilor, ci vor fi alegeri „indirecte”, cel puţin până în 2016. Mai exact, fiecare ales local din toate judeţele unei regiuni se va prezenta la alegeri pentru a-şi vota, pe liste, reprezentanţii în noul Consiliu Regional. Tot la fel va fi desemnat şi preşedintele regiunii.

„Este una dintre variantele de stabilire a noilor conduceri pentru această perioadă. Nu avem timp să facem alegeri libere. Consiliul Regional va fi format din consilieri regionali aleşi pe liste de partide din politicieni. Oriunde în lume decid politicienii. Sper că spre finalul finalului anului să aibă loc alegerile la regiuni, alegeri probabil indirecte, adică să fie decât aleşii locali care votează. Deci 31 decembrie să ne prindă cu regiunile înfiinţate şi cu structurile de conducere”, a precizat ministrul Dezvoltării.

Din 2016 însă, a asigurat Dragnea, preşedinţii Consiliilor Regionale şi consilierii regionali vor fi aleşi în acelaşi sistem şi în aceeaşi zi ca primarii şi preşedinţii Consiliilor Judeţene.

În privinţa numărului de consilieri regionali, nici aici lucrurile nu sunt clare. Două variante sunt pe masa lui Dragnea, fiecare judeţ urmând să trimită între 7 şi 10 consilieri.

„Vom decide cât de curând, cu locuri dedicate pentru fiecare judeţ. Ori se stabileşte ca fiecare judeţ să aibă un număr de consilieri egal, ori proporţional cu populaţia. Eu aş vrea să fie un număr egal. Între 7-10 din fiecare judeţ, să zicem”, a spus Dragnea.

Cum vor ajunge banii la judeţe

În plan cu aproape şapte miliarde de euro de la UE pentru programul operaţional, în viitorul scenariu regional se face planul pentru schimbarea traseului banilor. Acum, spune Dragnea, “banii vin de la ministere către regiuni”, dar se pregăteşte modificarea legii finanţelor publice locale.

“Proiectul de modificare a legii finanţelor publice locale este aproape finalizat, în aşa fel încât pe de o parte, bugetul local să fie structurat în secţiunea de funcţionare şi secţiunea de dezvoltare. Pentru secţiunea de dezvoltare banii să vină prin legea bugetului de stat la regiuni, iar judeţele să se califice la aceşti bani de dezvoltare prin două modalităţi: jumătate din sumă să meargă către judeţe în funcţie de capacitatea financiară, iar cealaltă jumătate să fie accesibilă prin depunerea de proiecte pe un sistem similar cu fondurile europene”, a detaliat Dragnea.

Ministrul Dezvoltării a explicat că va exista câte o autoritate de management în fiecare regiune, fapt care ar scurta timpul în care banii ajung la judeţe.

“Întâi facem procesul de acreditare, împreună cu Comisia Europeană şi în momentul în care Comisia spune că e în regulă şi auditul spune că e în regulă, atunci o înfiinţăm efectiv. Din momentul ăla, timpul în care ajung banii la judeţe, dacă rămânem la 8 regiuni, se micşorează de 8 ori pentru că nu mai vin toate proiectele la Bucureşti”, spune el.

Concluzia ministrului Dragnea: „Noi trebuie să începem să elaborăm bugetul de stat pe strategie, pe proiecte prioritare”, a încheiat el.” (subl. mea)

Crin Antonescu. Conceptia despre noua Constitutie

Iata ce aflam de pe site-ul PNL:

CRIN ANTONESCU: REGIONALIZAREA NU VA ÎNSEMNA FEUDALIZAREA ROMÂNIEI, ENCLAVE PE CRITERII ETNICE SAU BARONIALE

Extras din discursul rostit de Dl. Crin Antonescu, presedintele PNL, in deschiderea lucrarilor Congresului UDMR de la Miercurea Ciuc, 25 mai 2013

Crin Antonescu

„[…] Sigur, mi-a crescut inima văzând din nou cele două culori astăzi și întotdeauna galben și albastru sunt niște culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat față de galben și albastru. Nu am nicio problemă cu asta, dar am o problemă cu dorința domniei sale de mai mult roșu. Nu, roșu e destul. […]

S-a vorbit aici despre Constituţie şi, în legătură cu Constituţia, eu voi spune foarte scurt următorul lucru: cred că trebuie operate trei zone de revizuire în care, în esenţă, să subliniem următoarele: constiţiile sau Constituţia revizuită a României de după 1990, revizuită în 2003, este o Constituţie care a jucat un rol, şi a jucat un rol benefic, pentru că ea a deschis posibilitatea democraţiei, pluralismului, a fost după aceea adaptată pentru a permite intrarea în structuri internaţionale ca NATO sau Uniunea Europenă, dar este o Constituţie care a pornit dintr-o filosofie care punea statul în centrul întregii construcţii ajungând după aceea la cetăţean.

Este momentul să încercăm să gândim de la cetăţean înspre stat, este momentul să punem în centrul sistemului instituţional şi constituţional ca personaj principal cetăţeanul. Şi cred că atunci foarte multe dintre neînţelegerile, inclusiv între noi, dintre spaimele dumneavoastră sau ale noastre se pot risipi.

Avem, de asemenea, un sistem politic în care discutăm mult dacă preşedintele sau primul-ministru, respectiv Guvernul să aibă mai multă putere. Şi eu spun şi eu cred că la nivelul modificării Constituţiei noi trebuie să echilibrăm sistemul politic consacrând şi întărind Parlamentul în centrul vieţii politice, Parlamentul ca actor principal şi decindent principal în politica noastră, indiferent ce atribuţii definim până la urmă preşedintelui sau primului-ministru.

În fine, avem de discutat şi poate de modificat şi aşezat mai temeinic, mai sănătos, mai solid lucrurile la nivelul sistemului judiciar. Eu cred că oricâtă bunăvoinţă ar avea cineva care spune ‘Nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice’ nu se poate rezolva doar cu bunăvoinţă sau cu buna intenţie a unui preşedinte, al unui procuror general sau a altcuiva. Eu cred că trebuie să ne ferim de toate aceste riscuri printr-o reechilibrare a sistemului judiciar în aşa fel încât să fie foarte clar că în centrul acestuia stă instituţia judecătorului şi că puterea judecătoarească în stat nu lasă loc la confuzii.

Acestea sunt lucruri asupra cărora, fără îndoială, trebuie să dialogăm, pe care poate le facem împreună şi în care, poate, vom putea cădea de acord. Aşa cum, dacă vom discuta despre regionalizare ca despre un pas înainte şi o şansă de deschidere şi de europenizare autentică şi integrală a României s-ar putea să ne pomenim, dincolo de o baricadă artificială care, în acest moment, când vine vorba de regionalizare, nu se ridică numai între comunitatea maghiară şi majoritatea românească, ci se ridică între atâtea şi atâtea posibile enclave. Regionalizarea nu va însemna feudalizarea României, regionalizarea nu va însemna – sau nu vrem noi să însemne, noi, Partidul Naţional Liberal – enclave, enclave pe criterii etnice sau enclave pe criterii baroniale.

Regionalizarea trebuie să însemne posibilitatea de descentralizare reală şi posibilitatea ca energiile acestei comunităţi din România, cu toate identităţile ei, cu toate aspirațiile ei, să poată fi descătușată.

În fine, un ultim lucru este acela că vorbim de fiecare dată cei care ne asumăm sau suntem mandatați de către alegători să guvernăm despre programe de guvernare, despre proiecte de guvernare și bine facem și e foarte bine să încercăm să le respectăm.

Azi avem un Guvern sprijinit de o majoritate de aproape 70 la sută, o majoritate suficient de solidă pentru a permite acestui Guvern pe care-l sprijină să facă lucruri semnificative în România. Dar dacă vrem într-adevăr să procedăm ca o adevărată elită politică responsabiă, avem nevoie de mai mult decât acest 70 la sută de azi și decât acest program de guvernare de azi. Avem nevoie de o perspectivă și de o strategie a României pe 15-20 de ani și nimeni – președinte, premier, Parlament, nu are un mandat de 20 de ani și nu se poate face o asemenea strategie, care ar ajuta și Guvernul, care ar ajuta și Legislativul, nu se poate face o asemenea strategie fără consens semnificativ.

Din punctul acesta de vedere, pentru Partidul Național Liberal, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România rămâne un partener de dialog în mod special interesant.

Eu chiar cred că putem să facem aceste lucruri și pentru că mi se întâmplă să aud în ultimele zile discuții din ce în ce mai interesante despre optimism și pesimism, aș încheia cu gândul următor: Spunea ieri, și cred că avea dreptate, secretarul general al NATO, domnul Rasmussen, că pentru oamenii foarte tineri acea vreme de acum 25 de ani când, să zicem, prezența României în NATO era ceva chiar de neconceput, este istorie antică. Pentru oamenii aceștia tineri, acele vremuri, acele aspirații cu care noi am pornit în ’90, vorbesc de cei din generația mea și cei mai în vârstă, sunt deja istoria antică. Pentru noi, reușitele pe care le-am avut de atunci încoace, pentru că trebuie să le luăm și pe ele în calcul, nu doar eșecurile, reușitele acestea sunt un temei de optimism moderat rațional, dar nu mai puțin viu și cred că dacă avem respectul și înțelegerea necesară, cred că dacă noi, majoritatea românească înțelegem că dacă vrem o Românie puternică, asta înseamnă și o comunitate maghiară mai puternică, pentru că din România au plecat germanii și România e mai slabă. Au plecat evreii și România e mai slabă. Nu vreau să supăr pe nimeni, mai sunt greci, mai sunt armeni, mai sunt turci, am dat doar aceste două exemple. Trebuie să înțelegem și înțelegem astăzi că o Românie mai puternică înseamnă o comunitate maghiară mai puternică.

Nimeni nu trebuie să aibă stupiditatea de a încerca să impună altcuiva o altă identitate, o altă limbă, o altă istorie decât în mod natural acela o are. Dar ceea ce cred că putem să facem împreună este să reașezăm și sistemul politic din România, și sistemul constituțional din România și strategia acestei țări care este a noastră, a tuturor împreună. Și dacă vom putea face asta, vom putea ieși cândva la pensie, când cu mare mare plăcere, depănând amintiri, aș putea bea o bere, indiferent cu ce culori îmbrăcați, cu prietenul Raduly Robert.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Intrebare: cum vi se pare, conceptia despre noua Constitutie a D-lui. Crin Antonescu este compatibila cu conceptia despre stat a D-lui. Liviu Dragnea?

Cronica unui esec anuntat…

Romania Libera

REGIONALIZAREA României. Care este proiectul USL şi cine ar putea fi guvernatorii

Se arata ca:

„Potrivit proiectului de reorganizare administrativă pregătit de Guvernul Ponta, România va avea în viitor opt regiuni: Nord-Est, Nord-Vest, Centru, Sud, Sud-Est, Sud-Vest, Vest şi Bucureşti-Ilfov, scrie Realitatea.net.

Potrivit proiectului, cele opt regiuni vor fi:

Nord- Est: Suceava, Botoşani, Bacău, Vaslui, Neamţ, Iaşi

Sud-Est: Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanţa

Nord Vest: Bihor, Cluj, Maramureş, Satu-Mare, Sălaj, Bistriţa-Năsăud

Sud: Argeş, Teleorman, Dâmboviţa, Călăraşi, Prahova, Giurgiu, Ialomiţa

Vest: Arad, Hunedoara, Caraş-Severin, Timiş

Sud- Vest: Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt, Mehedinţi

Centru: Braşov, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Alba

Bucureşti- Ilfov

Iată şi numele vehiculate pentru funcţiile de guvernatori ale viitoarelor regiuni.

Nord- Est: Gheorghe Nichita – PSD, Romeo Stavarache- PNL, Cristian Adomniţei- PNL, Gheorghe Flutur – PDL

Sud-Est: Nicuşor Constantinescu, Miron Mitrea – PSD

Nord Vest: Ioan Rus – PSD, Ilie Bolojan – PSD, Alin Tişe – PDL

Sud: Silvian Ciupercă – PSD, Dan Motreanu – PNL

Centru: Gyorgy Frunda- UDMR, Mircea Cazan- PSD, Ciprian Dobre – PNL, Ion Ariton- PDL

Ilfov: Codruţ Sereş- PC

Până în prezent, Guvernul nu a stabilit dacă guvernatorii vor fi aleşi sau numiţi.

Primarul muncipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, vehiculat pentru a fi guvernator în regiunea Nord-Est, a declarat la Realitatea TV că regiunea menţionată are cca 3,6 milioane locuitori. El a pledat pentru alegerea guvernatorilor prin votul primarilor şi al consilierilor judeţeni din regiune.

„Noi, dacă creionăm regiunile în altă formă, incepem un tămbălău fără marginişi nu mai facem nimic. Anul acesta trebuie să fim foarte eficienţi. Oricând putem găsi altceva, dar deschidem cutia Pandorei şi incepem să gândim pe criterii etnice (…)”, a declarat Nichita, întrebat în legătură cu oportunitatea împărţirii ţării în cele 8 regiuni.

„Important e să aplicăm votul democratic, sunt de acord cu votul indirect – primarii din regiune, consilierii judeţeni să voteze guvernatorii, adică între 700 şi 800 oameni care au fost aleşi şi pot alege mai departe consiliul regional”, a adăugat primarul.

Intrebat dacă vizează funcţia de guvernator, Nichita a replicat: „Sunt primar, am in vedere sa duc proiecte de modernizare, in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune. Nu conteaza Nichita, x sau Y, ci proiectul in sine„. (subl. mea)

Gandul

REGIONALIZAREA în dezbaterea USL. ”Teoria super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat. Cu ce e mai credibil un ministru ales de partid?”

Se arata ca:

„Proiectul împărţirii administrative a României în opt regiuni de dezvoltare reprezintă una din marile provocări politice pentru 2013. Regionalizarea, tema aflată şi pe agenda guvernului Boc, a eşuat în 2011 din cauza opoziţiei UDMR. Bazându-se pe o majoritate consistentă în Parlament, liderii USL susţin că regionalizarea va deveni realitate în a doua jumătate a acestui an şi că prin intermediul ei se va produce o descentralizare reală.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Vreau regionalizare pentru că vreau să avem destinul în mâna noastră şi să nu stăm cu mâna întinsă la Bucureşti. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul şi Sectoarele, ele să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti”, a declarat pentru gândul primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita, puternic susţinător al ideii descentralizării prin regionalizare.

„Tema principală este cât mănâncă Bucureştiul cu structurile lui şi cât mănâncă cei care produc bugetul. Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%”, se revoltă şi preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma.

Preşedintele interimar al Uniunii Naţionale a Preşedinţilor de Consilii Judeţene, Nicuşor Constantinescu, susţine pentru gândul că preşedintele Regiunii va deveni mai important decât un ministru sau primul-ministru.

„Se termină cu plimbarea primarilor de la localităţi la Guvernul României”, adaugă şi vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan, preşedintele CJ Constanţa.

La Guvern, proiectul regionalizării se află în mâna lui Liviu Dragnea, vicepremier şi ministru pentru Administraţie şi Dezvoltare Regională. Premierul Victor Ponta susţine proiectul, afirmând că momentul oportun pentru începerea implementării acestuia este tocmai acest an. „Victor Ponta este motorul proiectului istoric de regionalizare”, îl complimentează Oprişan pe premier.

Al treilea nivel de guvernare – Regiunea

Cei din teritoriu vor să decidă singuri cum se dezvoltă regiunea în care trăiesc, iar acest lucru îl consideră posibil prin proiectul regionalizării. Primii paşi pentru regionalizarea ţării constau în modificarea Constituţiei, prin introducerea în Legea Fundamentală a regiunilor, şi punerea în dezbaterea publică a proiectului de regionalizare. Dacă procesul revizuirii Constituţiei se va finaliza pozitiv la referendumul pentru adoptarea acesteia, în a doua jumătate a anului se va declanşa procesul regionalizării administrative.

Astfel, între Guvern şi Consiliile Judeţene se va interpune o nouă unitate administrativă. O descrie succint preşedintele CJ Prahova, Mircea Cosma: „se introduce al treilea nivel de guvernare în România – guvernarea regională”.

Nicuşor Constantinescu afirmă, la rândul său, că după regionalizare se va produce o descentralizare reală. „Între Guvern, Consilii Judeţene şi Primării intervine un model intermediar, regional, pe modelul UE, care reprezintă actualele regiuni. Va avea personalitate juridică, un preşedinte al fiecărei regiuni şi un Consiliu Regional cu competenţe regionale”, a declarat pentru gândul social-democratul.

Conform proiectului USL, România va fi împărţită în opt astfel de regiuni de dezvoltare, ele existând şi în prezent, dar fără personalitate juridică şi fără să fie unităţi administrativ-teritoriale.

„Dacă nu avem în Constituţie că România este împărţită în regiuni, nu putem vorbi de regionalizare. Băsescu a dorit să desfiinţeze judeţele actuale, ca să scape de preşedinţii de Consilii Judeţene care câştigau alegerile împotriva PDL să facă opt judeţe mari, dar le spunea tot judeţe. Acum va apărea în Constituţie că România este împărţită din punct de vedere administrativ- teritorial în judeţe şi regiuni”, a declarat pentru gândul vicepreşedintele PSD, Marian Oprişan.

Cine conduce Regiunea

Regiunea va fi condusă de un preşedinte ales prin vot direct de cetăţeni. Acest lucru nu se va întâmpla însă din 2013 sau 2014, după ce proiectul va deveni lege. Într-o primă fază, intermediară, preşedintele Consiliului Regional va fi ales de consilierii judeţeni şi locali. Din 2016, când sunt programate viitoarele alegeri locale, preşedintele Regiunii, va fi ales însă prin vot direct de cetăţeni. Până la alegerea directă a preşedintelui Regiunii, actualii şefi de Consilii Judeţene vor îndeplini funcţia de vicepreşedinţi ai Regiunilor.

„Preşedintele Regiunii nu va fi şeful preşedinţilor de Consilii Judeţene, nu vor fi raporturi de subordonare, pentru că regiunea are nişte atribuţii, iar judeţele alte atribuţii”, afirmă Oprişan.

„Nu voi fi subordonat preşedintelui Regiunii, pentru că nu Regiunea nu va putea da ordine. Dacă judeţele nu se înţeleg pe un proiect european, regiunea hotărăşte care este soluţia”, explică şi Constantinescu. Regiunile vor co-exista împreună cu judeţele.

Un alt for de conducere regional, va fi Consiliul, un mini-Parlament local. Şi consilierii regionali urmează să fie aleşi prin vot de cetăţeni începând cu 2016. Judeţele vor da un număr diferit de consilieri regionali, în funcţie de populaţia deţinută.

Preşedintele Regional şi Consiliul Regional urmează să conducă de facto regiunea. Bugetele regiunilor vor fi alcătuite din bugetele locale, fondurile europene şi de coeziune.

„Dintr-un tot astăzi autorităţile locale încasează 33% din taxele şi impozitele colectate de Guvern. Se va mări la 63 – 70%” această cotă, afirmă Oprişan.

Liderii din teritoriu spun că puterile, care se află momentan la Bucureşti, la Guvern şi miniştri, urmează să fie trecute după regionalizare şi descentralizare în mâna autorităţilor locale şi regionale.

„Consiliul Regional şi preşedintele Consiliului Regional, preluând puterea Guvernului, va aduce puterea mai aproape de oameni. Treaba Guvernului se rezolvă la regiune”, a declarat pentru gândul Marian Oprişan.

Ideea este întărită de primarul municipiului Iaşi, Gheorghe Nichita: „Omul trebuie să înţeleagă că regiunea are destinul în mâna ei ca să se dezvolte. Important este să folosim competenţa oamenilor dintr-o zonă şi aduce finanţările necesare. Ne-am săturat să se dezvolte doar Bucureştiul şi ce este în jurul Bucureştiului. Ne-am săturat să stăm cu mâna întinsă la Bucureşti, să se dezvolte doar Bucureştiul să aibă bugete mari, toate firmele să meargă la Bucureşti”

„Nu se vor mai duce primarii la un ministru să se roage pentru un proiect de apă sau pentru canalizare. Guvernul va face doar programele naţionale de dezvoltare şi va controla legalitatea folosirii banilor europeni”, susţine şi preşedintele interimar al UNCJR, Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa.

Mircea Cosma, preşedintele CJ Prahova, se arată indignat de faptul că în Capitală se consumă cele mai multe resurse.

„Bugetul se produce de ţară şi se mănâncă în Bucureşti 80%. Cetăţeanul plăteşte taxe şi impozite să aibă apărare, ordine în stradă, să aibă sănătate publică gratuită, educaţie. Nu se poate să-l las pe cel de la o comună să umble prin noroi, fără canalizare, iar în Bucureşti să pun iluminat scump de sărbători. Nu se poate ca din toate accizele pentru carburanţi toţi banii să ajungă la MS, iar în judeţul Prahova să nu se întoarcă niciun leu. Rostul este dezvoltarea echilibrată a teritoriului naţional. Dacă are unul apă la bloc trebuie să aibă toată România. Resursele trebuie mutate”, îşi explică viziunea Cosma. A lansat deja pe site-ul instituţiei pe care o conduce o dezbatere publică despre regionalizare.

„Această regionalizare trebuie să se facă pentru a creşte economic regiunea şi pentru a dispărea discrepanţele economice între regiuni. Dacă stăm toată ziua cu mâna întinsă la Bucureşti nu putem obţine fonduri suficiente pentru dezvoltarea unei regiuni. Trebuie identificat potenţialul economic al fiecărei regiuni, nu toţi avem aur, Roşia Montană. Avem pământ, mediu academic, păduri. Se poate gândi ce este mai bun, Moldova ca să o dezvoltăm avem nevoie de accesabilitate: aeroporturi, autostrăzi, drumuri”, subliniază primarul Nichita.

Preşedintele de regiune este un super-baron?

„Teoria baronului şi a super-baronului a plecat de la teoria centrului imaculat, a Bucureştiului imaculat şi, vezi Doamne, în judeţe există adevăraţii baroni. Dacă vorbim de Dobrogea, nu au fost baroni pentru că a fost sub Imperiul Otoman vreo 600 de ani. Aici erau emiri, sultani, nu erau baroni”, afirmă Nicuşor Constantinescu.

Pentru el, un preşedinte de regiune ales de cetăţeni este mai reprezentativ decât un prim-ministru sau un ministru.

„Cu ce este mai credibil un ministru ales în structurile de partid decât cineva ales de 3 milioane de cetăţeni. Mi se pare că este mai reprezentativ şi cu o răspundere mai mare”, se întreabă preşedintele CJ Constanţa.

Prefectul

În locul celor 41 de prefecţi actuali, după implementarea procesului de regionalizare administrativă numărul acestora va fi redus la opt – câte unul pentru fiecare regiune de dezvoltare.

„Va exista un singur prefect la regiune, iar în judeţele componente ale regiunii va rămâne un oficiu prefectural. În Constituţia modificată dreptul prefecţilor de a ataca emis de autorităţile regionale, judeţene sau locale, în acel moment atacarea în justiţie nu mai produce automat suspendarea. Prefectul va fi în continuare numit de guvern”, a afirmat pentru gândul Marian Oprişan.

Nicuşor Constantinescu nu se fereşte să spună ceea ce toată lumea remarcă.

„Chiar dacă se spune că prefectul este apolitic, toată lumea ştie că este politic, este reprezentantul Guvernului în teritoriu. Este o prostie chestia asta, ne ferim de politic, tot ce facem în viaţa asta este politic. În SUA, guvernatorul are lângă el şeful poliţiei, şeful procuratorii lângă ei. Totul este politic, până în trunchi şi suflet”, afirmă şeful CJ Constanţa.

Consiliul Economic şi Social şi Curţile de Apel Regional

Pe lângă Consiliul Regional va funcţiona un Consiliu Economic şi Social cu rol consultativ. De asemenea, începând cu 2016 Curţile de Apel Regionale îşi vor intra în rol.

Unde va fi stabilită „Capitala” Regiunii

Pentru a nu trezi orgoliile locale, proiectul USL de regionalizare nu prevede existenţa unei singure capitale regionale. În schimb, ele vor purta denumirea de centru economic, centru politico-administrativ, centru universitar, centru cultural etc.

„Centrul regiunii se va decide printr-o consultare regională ori prin referendum pentru că nu ai cum să scoţi din Constituţie ideea de referendum. Centrul regiunii nu va fi decis la centru”, susţine Oprişan.

Intră în competiţie cu Nicuşor Constantinescu de la Constanţa. „Judeţele puternice trag după ele în dezvoltare judeţele mai puţin puternice, deci este normal ca o capitală de regiune să fie în judeţele mai puternice. Cum vedeţi o capitală de regiune la Huşi sau într-un sat?”, este teoria lui Constantinescu.

Ideea mai multor centre de putere în cadrul regiunii nu este pe placul lui Mircea Cosma de la Prahova.

„UE a creat deja opt oraşe care au primit bani în plus prin programele de dezvoltare europene, trebuie să aibă un centru universitar consacrat, un spital de mare capacitate, o sală de sport de dimensiuni olimpice, un stadion. Şi UE are o capitală la Bruxelles, nu un comisariat în fiecare ţară. Nu avem ministere la Cluj, Iaşi sau restul ţării”, a declarat pentru gândul şeful CJ Prahova.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Uitati-va, va rog, care e prima reactie la ideea de regionalizare: bucuresteeeniii astiaaaa, ne mananca, dom’ne, toti banii truditi de noi, numai ei sa se dezvolte, nu le pasa de ce e in tara, din cauza lor nu ne putem noi dezvolta, pentru ca nu suntem liberi, nu ne lasa!! Dupa cum lesne se poate observa, printre cei care sustin cu vehementa astfel de idei se afla primarul municipiului Iasi, Dl. Gheorghe Nichita. In schimb domnia sa sustine: „in clipa in care regionalizarea se va face, după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune„. Eu m-as fi asteptat ca Dl. Gheorghe Nichita sa abordeze altfel problema si anume sa arate care sunt proiectele pentru care a dorit si s-a zbatut sa obtina fonduri europene si nu a putut obtine finantarea mult dorita din cauza Bucurestiului. Aceeasi abordare o asteptam si din partea D-lui. Mircea Cosma, de la Prahova. Sau ce proiecte de dezvoltare au propus dumnealor Guvernului si nu au fost luati in seama. Cheia problemei este: „după aceea vom discuta efectiv ce e mai bine pentru regiune”. La noi intotdeauna trebuie sa existe un „dupa aceea”. Acum, nu. Dupa aceea, da! La noi asa se rezolva problemele, cu un „dupa aceea”. Dezamagirea mea este cu atat mai mare cu cat primarul Iasului este un social-democrat. Nu ma asteptam din partea unui social-democrat la asemenea abordari conflictuale, caracteristice populismului lui Traian Basescu. Dupa domnia sa, intre Iasi si Bucuresti este un conflict grav: din cauza Bucurestiului (si bucurestenilor, nu-i asa dom’ primar?) Iasul nu poate sa se dezvolte: Bucurestiul „mananca” banii Iasului. Din aceasta cauza e buna regionalizarea asta: sa le aratam noi bucurestenilor de ce anume suntem capabili!! Putem si fara ei!! Oare asa sa fie…? Imi amintesc de un editorial din Adevarul, semnat Ramona Ursu, care din cate am inteles e chiar din Iasi:

Luaţi mâna de pe Iaşi, securiştilor!

pe care il recomand de asemenea a fi citit integral si in original. Iata ce arata:

„Mi-e greu să mă uit la oraşul acesta. Uneori, mi-e silă, deşi sunt ieşeancă de multe generaţii. Aici e o luptă cu absurdul.

O mizerie şi o ilegalitate care acoperă ca o pojghiţă din fier toată frumuseţea unui oraş care a primit odată insigna de capitală culturală. Mă uit în jur şi mă întreb unde ne sunt intelectualii? Unde ne sunt oamenii aceia cu simţul dreptăţii care să le iasă prin toţi porii pentru a-şi apăra valorile? Pe unii îi văd, îi citesc, îi ascult, dar nu îi simt. Simt doar ilegalitatea, şi furtul, şi tupeul unei găşti de mafioţi care controlează acest oraş încremenit în vremuri demult apuse.

La Iaşi e bine. Cât de bine poate fi într-un oraş în care te izbeşte în fiecare zi imaginea unei haite de foşti securişti. De oameni de aceia care le provocau teamă şi scârbă părinţilor noştri. De oameni de aceia care sperăm, de 22 de ani, să nu mai existe. Nu, la Iaşi, ei există. Şi controlează. Şi calcă în picioare suflete, destine, istoria unui oraş. Calcă în picioare legi. Şi nimeni nu le face nimic. Pentru că Iaşiul e imaginea unei Românii îmbâcsite de ilegalităţi colorate frumos şi vândute proştilor.

Iar proştii se bucură, că lor le plac culorile. Sunt frumoase. Sunt frumoase ca şi Palasul. Ce e Palasul? E cea mai mare hoţie făcută în mijlocul unui oraş cu pretenţii europene. Palasul e o ţeapă imobiliară, declarată ilegală de toate instanţele ţării. E un proiect întins pe 12 hectare, date de primarul PSD-ist Gheorghe Nichita (care a primit numele Mihai în scriptele fostei Securităţi) milionarului Iulian Dascălu, zis şi „regele mallurilor”. În fapt, Palasul e jucăria de făcut bani a unor foşti mari securişti, care îşi ascund numele în buzunarele costumelor Armani ale aceluiaşi milionar modelat din carton.

E imposibil să vezi în Palas un ansamblu urbanistic, când e doar cea mai mare ilegalitate făcută într-un oraş în care clădirile de patrimoniu se scufundă sub betoanele unui mall, unor birouri, unui hotel de lux. Un hotel care îi aparţine deputatulul Relu Fenechiu, vicele liberalilor. Acelaşi om care, timp de şapte ani, a făcut totul ca să susţină ilegalitatea. Şi a mimat că o face pentru binele nostru.

Binele i s-a concretizat într-o bucată de teren la Palas. E greu să te bucuri de Palas, când pe pământul nostru ni se cer 200 de lei ca să ne facem poze. E greu să te bucuri de Palas când ştii că acolo au muncit mulţi străini, aduşi din ţări subdezvoltate. Aduşi că erau ieftini. Mai ieftini decât amărâţii de ieşeni, cărora li s-au promis acele locuri de muncă. E greu să-l vezi pe Ponta, acest procuror-plagiator, devenit premier, cum taie panglica unui proiect pe care s-a pus definitiv pecetea ILEGAL.

Dar mulţi aplaudă. Aplaudă beculeţele care le iau ochii. Aplaudă că aşa s-au învăţat. Să tacă şi să înghită. Să li se fure şi să lase capul. Să vadă o crimă şi să spună că mortul şi-a meritat soarta. Să vadă un viol şi să ţipe că victima a simţit plăcere. ” (subl. mea)

Deci Dl. Gheorghe Nichita, mai las-o, dom’ne, cu ce piedica e Bucurestiul in dezvoltarea Iasului… Nu te mai lega de Bucuresti, ca nu tine. Insa periculos este acest populism conflictual declansat de aceasta idee de regionalizare. Pe de alta parte ce inseamna asta: presedinte de regiune? Fratilor, umplem tara de presedinti!! 😆 Mai, frate, soro, toti, in tara asta, vor sa ajunga presedinti!! 😆 Pai, da’ ce? Numai Ceausescu, numai Basescu au dreptul sa fie presedinti? 😆 Proiecte, ioc!!! Bucurestiul e de vina, nu v-ati prins? 😆 Dupa aceea ne vom ocupa noi si de proiecte… Esecul regionalizarii, desi inca nu s-a adoptat o noua Constitutie care sa stipuleze abordarea regionala in privinta organizarii administrativ – teritoriale a tarii, este vizibil de pe acuma. Nu se vor atrage mai multi bani europeni pentru dezvoltare: intotdeauna va fi un dupa aceea si ca Bucurestiul (inlocuit intre timp de Bruxelles) sau , de ce nu, o alta regiune nu ne lasa. Imi pare rau ca trebuie s-o spun, dar cu astfel de oameni care promoveaza conflictul populist, dar care nu au niciun proiect, nicio viziune de dezvoltare e foarte greu de crezut ca se poate realiza efectiv dezvoltarea.

Declaratiile lui Traian Basescu in Parlament

Iata ce ne informeaza Mediafax:

Băsescu: Prezenţa mea în Parlament e legată strict de revizuirea Constituţiei. Vezi declaraţiile preşedintelui în plenul Parlamentului

Reorganizarea administrativ-teritoriala, cronica unui esec anuntat?

Cel putin, in actuala formula politica a coalitiei majoritare, o majoritate extrem de fragila, asa se pare. UDMR nu accepta varianta 8+2, propusa de Basescu. Kelemen Hunor vorbeste de amanare, amenintand cu spargerea coalitiei daca

Image via Wikipedia

cineva „forteaza lucrurile”. Opozitia, din cate inteleg, nu e de acord nici ea cu proiectul de reorganizare propus de PDL  si  Traian Basescu. Tensiuni in coalitie pe aceasta tema. Se prefigureaza un esec major al lui Traian Basescu pe plan intern. Si al PDL-ului. Pentru o astfel de reforma este nevoie de o majoritate solida in Parlament, de un consens solid. Greu de crezut ca s-ar putea realiza in conditiile actuale. PDL ar avea nevoie de USL pentru a face ceea ce si-a propus. Dar dupa intalnirea de la Cotroceni, Presedintele a urmat aceeasi retorica facandu-i pe liderii USL imaturi:

” Văzând cât sunt de copii cei din opoziţie în abordare, mi s-a părut că trebuie să-i spun domnului Antonescu un lucru esenţial, că va rămâne în opoziţie. Citez: „Evident vreţi să rămâneţi în opoziţie până în 2016″. Nu am auzit răspunsul. Părea puţin buimac. Domnul Ponta este imatur.

• Am încercat cu ei o discuţie serioasă, invitarea la discuţii a fost pus în aplicare abia acum prima dată. Opoziţia a refuzat până acum dialogul.”

Elena Udrea vorbeste, la randul ei, de amanare daca nu exista suport politic. Dar iata ultimele declaratii pe tema aceasta, conform Mediafax:

Kelemen Hunor: Dacă se forţează lucrurile, UDMR se va ridica de la masă şi va mulţumi pentru colaborare

Udrea: Dacă nu există suport politic pentru reorganizarea administrativă, o amânăm

Kelemen: UDMR nu poate accepta varianta „8+2” chiar dacă părea interesantă. Ar scinda comunitatea maghiarilor

Presedintele Basescu nu a reusit sa coaguleze o majoritate care sa sustina proiectul de reorganizare administrativ-teritoriala, luand in deradere Opozitia si incercand s-o discrediteze. Nici nu doreste sa faca unele concesii de asa maniera incat PDL si USL sa gaseasca un punct de vedere comun in sustinerea acestui proiect, caz in care s-ar putea forma o majoritate solida in Parlament care sa sustina proiectul.

Image via Wikipedia

Deocamdata se discuta intens, din cate inteleg, pe tema asta. Fara a se fi ajuns la o concluzie. Din cate inteleg, nici USL nu sprijina punctul de vedere al UDMR in aceasta privinta.

Ramane cum am stabilit… Tot ca pana acum! Cel putin deocamdata…

Tot despre reorganizarea administraitv teritoriala. Declaratiile lui Basescu. Si altele..

Iata cateva stiri interesante din Gandul:

Băsescu explică oferta către UDMR: „Varianta 8+2 (Harghita şi Covasna) şi e maxim ce puteţi obţine”

Sever Voinescu: PDL nu a propus UDMR un judeţ format doar din Harghita şi Covasna. Deputatul UDMR Mate Andras: A fost una dintre propunerile discutate la Cotroceni

Prin ce „canale” l-a căutat Traian Băsescu pe Victor Ponta. EXCLUSIV

si un editorial:

Sindromul maiestate

de Cristian Tudor POPESCU

Boc la TVR. Despre reorganizarea administrativa. Reactii pe aceasta tema

Iata ce ne spune Gandul:

Boc: Reorganizarea administrativă nu este făcută nici pentru PDL, nici pentru UDMR LIVE TEXT

O sinteza a declaratiilor premierului, interesanta si utila.

Dar sa vedem si reactii pe tema aceasta

Mediafax:

Kelemen Hunor: Nu am discutat în coaliţie despre un proiect concret privind descentralizarea

si tot in Gandul:

Un lagăr numit Ţinutul Secuiesc. Ce este atunci România?

de Florin NEGRUŢIU

Iata ce arata printre altele:

„Se face o săptămână de când scriem zilnic despre regionalizarea României. Am anunţat în premieră voievodatele d-lui Boc, am luat la cunoştinţă de superjudeţele d-lui Traian Băsescu, am pus pe hartă capitalele d-lui Ioan Oltean, l-am avut la Interviurile Gândul pe dl. Kelemen Hunor care n-a lăsat loc de interpretări: „Aşa trebuie să fie – Covasna, Harghita, Mureş”. Am făcut analize, estimări, am cheltuit zeci de ore să smulgem declaraţii sau fragmente de proiect, am luat reacţiile d-lor Ponta şi Antonescu şi i-am cerut opoziţiei propriile proiecte şi calcule, pentru a vă prezenta un discurs coerent despre un subiect care interesează direct fiecare cetăţean din ţara aceasta. Am încercat să evităm tentaţiiile naţionaliste şi abordarea facilă că totul nu e decât o perdea de fum, menită să mascheze „problemele reale”. În acelaşi timp, am demontat manipularea care spunea că fără regionalizare pierdem bani europeni, cerând şi prezentând apoi poziţia Comisiei Europene, care ne-a confirmat ceea ce bănuiam: nici vorbă de aşa ceva.

Ne-am încăpăţânat să căutăm raţionalul acolo unde nu e şi să ordonăm haosul din mintea unor domni care au pierdut de mult legătura cu oamenii care i-au ales. Pentru că de o săptămână toată lumea vorbeşte despre regionalizare, dar nimeni n-a văzut vreun proiect clar în acest sens. Toată lumea îşi dă cu părerea, dar nimeni nu a prezentat un document în care să explice negru pe alb cum va arăta România noastră şi a generaţiilor viitoare. Toată lumea reacţionează viguros patriotic, dar nimeni, absolut nimeni, nu a arătat vreo hartă redesenată de Guvernul României. Ceea ce vedeţi dvs. la televizor este vechea hartă a regiunilor de dezvoltare, care existau bine mersi şi până acum, dar cărora nimeni nu le dăduse vreo importanţă juridică.”

si:

„Vă veţi întreba de ce nu vrea UDMR un Ţinut mai mare, cu Braşov, cu Alba, cu Sibiu, aşa cum este acum desenată regiunea Centru? Simplu: Nu doar pentru că s-ar schimba compoziţia etnică a Ţinutului, dar ar dispărea şi monopolul politic absolut al UDMR în zonă. Gândiţi-vă la un consiliu regional în care UDMR n-ar mai avea peste 90 la sută şi în care n-ar mai putea să taie şi să spânzure. Mai ales să taie.

Noua hartă a României este, în acest moment, obiect de negociere politică între dl. Băsescu şi UDMR. Este foarte probabil ca Guvernul să-şi asume răspunderea pentru acest proiect de lege. Să eviţi dezbaterea publică şi pe cea parlamentară şi să-ţi iei toate legile importante pe propria răspundere este cel mai clar semn de aroganţă şi dispreţ faţă de toată lumea, indiferent că suntem români sau maghiari.”

Recomand, desigur, citirea intregului editorial. Foarte interesant punct de vedere!

UDMR si Tinutul Secuiesc. Pozitia unor lideri ai UDMR

Iata ce titreaza Romania Libera:

Antal: UDMR nu acceptă asumarea reorganizării sau Legea minorităţilor

dar si un articol interesant:

Tőkés: UDMR împiedică înregistrarea unui nou partid maghiar

Dar iata ce spune si Gandul:

Ce spun trimişii Ţinutului Secuiesc în Parlament despre superjudeţele lui Boc. „Hai să zicem 9, nu 8, să găsim o soluţie şi pentru solicitarea UDMR”

Update

Tot in Gandul:

UDMR-ul a respins proiectul PDL de regionalizare: maghiarii nu sunt de acord cu cele 8 superjudeţe

Stiri care mi-au atras atentia

Iata niste stiri care, zic eu, sunt interesante si de actualitate.

Reorganizarea administrativa

Romania Libera si Gandul:

Ponta: Decidem sâmbătă legat de invitaţia lui Băsescu; reorganizarea -prea importantă să nu discutăm

„Totodată, preşedintele PSD consideră că reîmpărţirea teritorială nu se poate face „mâine pentru poimâine”. „Dialogul, studiul de fezabilitate, consecinţele, consultarea românilor, consultarea Comisiei Europene exclud o procedură care să se întâmple mâine pentru poimâine. De altfel, este o chestiune care eu nu cred că se poate face nici măcar aşa, cu forţa”, a adăugat liderul PSD.

Ponta a spus că regiunile existente deja în România susţin ideea de regionalizare administrativ-teritorială. „Punând bazele unui sistem de dezvoltare regională prin cele opt regiuni de dezvoltare, prin cele opt regiuni care funcţionează deja, rezultatul concret este că Programul Operaţional Regional, cel care se referă la acest gen de structuri, este mult mai performant, are 70 la sută grad de contractare, spre deosebire de programul de transport sau cel pe mediu, care au sub 10 la sută. Aşa că lucrurile s-au făcut destul de bine şi s-au obţinut bani de la UE. Acea afirmaţie făcută de Boc, cu cele 10 miliarde de euro pe care România le-ar pierde pentru că nu avem regiuni, este fie o mare prostie, fie o mare minciună. Răspunsul Comisiei Europene de astăzi (vineri – n.r.) a fost extrem de clar: pe Programul Operaţional Regional, pe regiunile de dezvoltare actuale şi pe judeţele actuale, avem un grad de absorbţie a fondurilor europene foarte bun, pe care până în 31 decembrie 2013 nici nu-l putem schimba, pentru că ar însemna să schimbăm autorităţile contractante şi pierdem banii”, a afirmat Victor Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat că invită partidele politice la dialog pe tema revizuirii Constituţiei şi pe cea a reorganizării administrative a ţării, în a treia decadă a lunii iunie.”

VEZI AICI CARE VOR FI CAPITALELE CELOR OPT JUDEŢE. Guvernul îşi angajează răspunderea pe noua hartă a României

Social

Romania Libera:

Romi români, atacaţi cu sticle incendiare de francezi

„O tabără de romi români situată în apropiere de Montpellier a fost atacată vineri dimineaţă cu cocteiluri Molotov, dar incidentul – în care ar fi implicaţi cel puţin şase suspecţi – nu s-a soldat cu victime, relatează NewsIn.

Incidentul a avut loc între orele 4.30 şi 5.00, în apropiere de Odysseum. Tabăra atacată este ocupată de romi originari dintr-un sat situat la 60 de kilometri nord de Bucureşti.

Şase persoane ar fi implicate în acest act de vandalism. Martori oculari i-au văzut fugind după explozia a două cocteiluri Molotov. Zgomotul exploziilor a trezit întreaga tabără şi zona din vecinătate.

Agresorii au aruncat mai întâi două sticle incendiare, apoi au dat foc unei căruţe şi unui automobil pe care îl stropiseră cu benzină. Nu a fost nimeni rănit, dar pagubele sunt importante.”

Ciudat sau ni se pare noua?

Romania Libera:

Franţa a interzis cuvintele Twitter şi Facebook la radio şi televiziune

„Franţa a interzis pronunţarea cuvintelor „Twitter” şi „Facebook” în emisiunile de radio şi televiziune, cu excepţia cazului în care ele sunt folosite în cadrul unor ştiri despre cele două platforme online, informează Mediafax.

Motivul care a stat la baza acestei decizii se regăseşte într-un decret ce datează din mai 1992. Potrivit acestui decret, menţionarea unor astfel de servicii, prin pronunţarea numelor lor, reprezintă un act de publicitate. De aceea, trimiterile către „Twitter” şi „Facebook” constituie un tratament preferenţial, informează huffingtonpost.co.uk.

Christine Kelly, purtătoarea de cuvânt a Consiulului Superior al Audiovizualului (Conseil Superior de l’Audiovisuel / CSA) din Franţa, a explicat această decizie de interdicţie.

„De ce să avem un tratatement preferenţial pentru Facebook, care valorează miliarde de dolari, când există multe alte reţele de socializare care luptă din greu pentru a fi recunoscute?”, a declarat Christine Kelly pentru publicaţia L’Express. „Ar fi o distorsionare a concurenţei. Dacă vom permite ca Facebook şi Twitter să fie citate în direct, vom deschide Cutia Pandorei – alte reţele de socializare vor depune plângeri şi vor spune: «De ce nu noi?»”, a adăugat Kelly.

CSA a considerat că „trimiterea telespectatorilor şi a ascultătorilor către pagina online a emisiunii de pe o reţea de socializare, fără a cita acea reţea de socializare, prezintă un caracter informativ”. „În schimb, trimiterea telespectatorilor şi a ascultătorilor către acea pagină, menţionând reţeaua de socializare pe care aceasta a fost creată, are un caracter publicitar”, care contravine decretului din martie 1992, care „interzice publicitatea clandestină„.

În urma acestei decizii, criticile au apărut imediat în blogosferă. Bloggerul Matthew Fraser atribuie noile restricţii tradiţionalei politici franceze de protecţionism, care se manifestă mai ales atunci când este vorba de „răspândirea” culturii americane.

În 2003, Franţa a interzis utilizarea cuvântului „e-mail” în toate documentele şi publicaţiile guvernamentale.”

Este cu atat mai ciudat acest lucru, cel putin dupa parerea mea, cu cat deviza Republicii Franceze este: Libertate, Egalitate, Fraternitate ! Eu constat ca, din cand in cand, exista oameni, acolo sus, si care ne mai si conduc, dar carora nu le place libertatea! Si atunci ce fac acesti oameni: supun poporul la tot felul de privatiuni nejustificate! Evident ca au inceput criticile imediat in blogosfera. Pentru ca este prea mult! Eu pot sa inteleg ca Sarkozy e un fel de Basescu, dar si oamenii acestia, ma refer la aspectul uman, ar trebui sa inteleaga ca nu trebuie sa aiba nostalgii dupa Ceausescu. Pentru ca asa pare treaba! Pentru ca legea asta care a fost data in Franta l-ar fi uns pe suflet pe Ceausescu! I-ar fi umplut sufletul de bucurie! Ce mai lovitura imperialismului american!! Nu?

Cultural. Un eveniment trist

Romania Libera:

Criticul literar Mircea Iorgulescu a murit la 67 de ani

„Criticul literar Mircea Iorgulescu a murit marţi, la vârsta de 67 de ani, şi a fost înmormântat miercuri, la Paris, au declarat  apropiaţi ai familiei, potrivit Mediafax. Mircea Iorgulescu a murit în urma unui cancer.

Mircea Iorgulescu, născut în 23 august 1943, la Valea Călugărească, judeţul Prahova, a fost critic, istoric şi eseist literar. A absolvit Facultatea de limba şi literatura română a Universităţii Bucureşti în 1966. Între 1968 şi 1970, a fost redactor la ziarul Munca, iar în perioada 1971 – 1989, la România literară.

S-a stabilit la Paris în 1989. A făcut jurnalism radiofonic la RFI şi Radio Europa Liberă. A fost corespondent, redactor şi director adjunct al Serviciului românesc al postului Europa Liberă, între 1996 – 1999, în timp ce la RFI a fost colaborator permanent între 1989 şi 1992, în 1995 şi din 2000 până în 2008, când s-a pensionat.”

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Tot despre reorganizarea administrativa!!

Un editorial tare al lui Cristian Tudor Popescu in Gandul:

Dl Băsescu vrea să înşele Istoria cu Geografia

„Acum, aşa cum voinţa tovarăşului Stalin era invocată în anii ’50 pentru redesenarea obligatorie a hărţii României, gruparea Băsescu-Boc invocă Uniunea Europeană ca nou topograf nemilos al regiunilor. „Nu facem regiuni din judeţe, nu ne dă UE bani”. Ziarul Gândul a demontat această absurditate manipulatorie a guvernului: cum e şi firesc, Bruxellesul spune că atribuirea de fonduri UE se bazează pe calitatea şi cantitatea proiectelor prezentate de o ţară, şi nu pe mărimea unităţii administrative, care rămâne la latitudinea autorităţilor. Pe scurt, dacă nu eşti în stare să generezi proiecte valabile, poţi să ai şi o singură regiune, cât ţara, cu capitala la Cotroceni, şi nu primeşti nimic.

Dârdora geografică ce i-a cuprins pe guvernanţi nu ţine de fondurile europene, ci de alegerile româneşti din 2012. Aidoma lui Dej şi Ceauşescu, dl.Băsescu şi ai săi urmăresc să-şi întărească controlul în teritoriu cu ocazia unei asemenea reîmpărţiri pentru a forţa rezultatele electorale în condiţiile popularităţii prăbuşite a PDL. Reînfiinţarea unui soi de Regiune Autonomă Maghiară contra voturi ar putea fi un târg oricând posibil.” (subl.mea)

Un editorial foarte tare pe care il recomand a fi citit integral, la fel si articolele citate.

Si eu m-am gandit la asa ceva: adica de ce daca se reorganizeaza altfel teritoriul ar veni bani (mai multi) de la UE? Eu cred ca acest punct de vedere pe care l-au exprimat mai multi nu a fost niciodata explicat pe deplin, pe intelesul tuturor. Ar fi trebuit, dupa parerea mea, sa existe o dezbatere mai larga pe acest subiect. O dezbatere publica in care sa fie aduse argumente. De observat ce spune si Victor Ponta.

Stiri amalgamate dar sper ca interesante

Gandul:

Război ideologic în PSD: MAŞINUŢE ELECTRICE contra LIMUZINE. Partidul devine eco la mâna a doua

Oameni de afaceri englezi i-au spus lui Traian Băsescu că au de primit bani din partea României

De ce vrea Boc să şteargă urgent judeţele de pe hartă. Premierul le-a prezentat pedeliştilor planul de a împărţi România în VOIEVODATE sau REGIUNI. EXCLUSIV

Auziti: Voievodate!! Deci conducatorul va fi un voievod (da… conducatorul unui voievodat e un voievod).

Romania Libera, doua articole foarte tari:

CE: Corupţia afectează întreaga Uniune Europeană

Industria meditaţiilor

Daca nu ati stiut cam cat cheltuiesc, pe plan european, parintii cu meditatiile pentru odraslele lor, veti afla citind acest ultim articol. Parerea mea este ca nu strica sa aruncati o privire. Merita! 😉

Interesant de citit si facut o comparatie…

Pe Wikipedia putem citi despre:

Judeţele României

si

Judeţele interbelice ale Regatului României