Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Pe teme economice…

Va propun sa cititi, integral si in original, desigur, un articol foarte interesant de pe site-ul Institutului de Economie Mondiala, semnat de Drd. Cristina BÂLGĂR:

Germania – modificări recente în structura şi orientarea geografică a exporturilor

Se arata, printre altele, ca:

În conformitate cu opinia unanimă a analiştilor economici internaţionali [1], comparativ cu efectele negative de amploare cauzate de criza economico-financiară globală şi reducerea fără precedent a cererii mondiale, care au afectat profund economia germană (al cărei model de dezvoltare este orientat preponderent către export), impactul recesiunii din Zona euro asupra celei mai mari economii europene a fost unul relativ moderat. Potrivit aceloraşi experţi, din analiza fluxurilor comerciale pe regiuni rezultă faptul că firmele germane au redirecţionat recent exporturile lor spre pieţele mai dinamice din ţările emergente, în special spre cele asiatice, în defavoarea partenerilor săi tradiţionali – statele euroregiunii.

Deşi, în previziunile iniţiale cu privire la evoluţia comerţului exterior al Germaniei pe ansamblul anului 2012, specialiştii comunitari [2] estimau perspective considerabil mai reduse de export comparativ cu anul anterior (un ritm anual de creştere de 3,9%, faţă de 7,8% în 2011), ca urmare a încetinirii ritmului de creştere economică şi a reducerii cererii interne în Zona euro (care, în mod tradiţional, recepta circa 40% din exporturile germane), evoluţia afişată în anul precedent (Tabelul 1 şi 2) indică faptul că acest indicator a marcat un nou record, continuând să deţină o contribuţie majoră în formarea PIB. În consecinţă, potrivit datelor recent publicate de către Oficiul Federal de Statistică (Destatis)[3], ca şi în anii precedenţi, şi în 2012, Germania continuă să menţină unul dintre cele mai ridicate grade de deschidere economică [4] la nivel mondial, înregistrând un volum valoric total al exporturilor de circa 1.097 miliarde euro şi un excedent comercial de 188 miliarde euro (cu circa 30 miliarde euro peste excedentul semnalat la nivelul anului 2011). Prin urmare, potrivit datelor preliminare, exporturile germane s-au majorat cu circa 3,4%, iar importurile cu 0,7% faţă de nivelul record cu care s-a încheiat anul 2011.

Aşa după cum o relevă analiza fluxurilor regionale de export, deşi exporturile nete având ca destinaţie Zona euro au înregistrat o reducere de circa 2% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, ca urmare a diminuării cererii interne din regiune sub impactul programelor de austeritate şi ajustărilor structurale aplicate, aceasta diminuare fost contrabalansată de redirecţionarea fluxurilor de bunuri şi servicii către alte regiuni, în special spre SUA şi economiile emergente din Asia.

În conformitate cu datele statistice recent publicate (Tabelul 2), valoarea exporturilor direcţionate către statele membre UE a atins circa 625 miliarde euro (ceea ce reprezintă o reducere de 0,3% faţă de 2011), în vreme ce importurile de provenienţă comunitară s-au cifrat la aproximativ 577 miliarde euro (respectiv, o majorare de 0,9% faţă de anul precedent). Volumul valoric al exporturilor având ca destinaţie Zona euro a atins circa 412 miliarde euro ( în scădere cu 2,1% comparativ cu 2011), în timp ţările din afara Uniunii (ţări terţe) au receptat bunuri şi servicii de circa 470 miliarde euro (ceea ce semnifică o creştere de circa 8,8% faţă de 2011).

De asemenea, potrivit datelor publicate la sfârşitul anului trecut de către departamentului de analiză şi cercetare [5] al uneia dintre cele mai prestigioase bănci din Germania – Deutsche Bank – în primele 11 luni ale anului 2012, livrările totale de bunuri şi servicii având ca destinaţie SUA au cunoscut o majorare de 21%, faţă de anul anterior, cuantificând circa 35% din totalul exporturilor federale (în comparaţie cu 7%, cât au înregistrat în 2011).

În ceea ce priveşte continentul asiatic, cu care, în mod tradiţional relaţiile comerciale ale Germaniei s-au caracterizat prin excedente în favoarea Asiei, regiunea a absorbit o cotă de 35% din fluxurile comerciale totale (faţă de o cotă de circa 16% în 2011), din care numai China a receptat aproximativ 9%.

De asemenea, în structura exporturilor către SUA au fost predominante produsele industriei prelucrătoare, cu o valoare adăugată ridicată: automobile şi părţi componente pentru autovehicule (38%%), produsele industriei farmaceutice (21%), instalaţii mecanice (15%). În ceea ce priveşte China, exporturile industriei auto au înregistrat contribuţii remarcabile (de circa 90%), compensând, astfel, pierderile semnalate în alte sectoare.” (subl. mea)

De unde se vede ca Germania nu doreste stimularea cererii globale in Europa. Pentru ca a gasit debuseuri in alta parte, in indepartata Asie cat si in SUA! Iar PIB-ul Germaniei nu are de suferit.

Reclame

februarie 27, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Amalgam

Gandul

Drapel secuiesc de dimensiuni mari, arborat de PPMT în centrul municipiului Miercurea Ciuc

Se arata, printre altele, ca:

„Manifestarea a debutat cu discursurile preşedinţilor PPMT Miercurea Ciuc, Toke Ervin, PPMT Harghita, Gyorgy Laszlo, al primarului municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), şi al reprezentantului Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) Gazda Zoltan, susţinute în faţa a aproximativ 400 de localnici.

Toke Ervin, preşedintele PPMT Miercurea Ciuc, a spus că românii nu trebuie să „creadă că acest drapel este contra cuiva”, el fiind un simbol al comunităţii secuieşti din Ardeal, care aparţine maghiarimii.

„Acest drapel reprezintă comunitatea secuiască din Ardeal şi nu cred că românii ar trebui să creadă că este contra cuiva, e pentru secuime. Secuimea aparţine maghiarimii, suntem o parte a maghiarimii din Bazinul Carpatic, noi suntem maghiari, dar secui. Unii au considerat că nu avem voie să punem drapelul nostru oriunde vrem noi, dar nu se poate în secolul XXI”, a declarat Toke Ervin.

La rândul său, Gyorgy Laszlo, preşedintele PPMT Harghita, a afirmat că momentul arborării drapelului secuiesc în centrul reşedinţei judeţului este „prielnic” pentru „a mişca secuimea”, care trebuie să participe în număr cât mai are la mitingul pentru autonomie care va avea loc, în 10 martie, la Târgu Mureş.

„Nu cred că trebuie să mai explic, după întâmplările din ultimele săptămâni, între Budapesta şi Bucureşti, şi mai ales în presa centrală ce a apărut, cum că Ţinutul Secuiesc nu ar exista, ba mai mult, nici secuimea şi cred că acum este un moment prielnic – şi este destulă atenţie pe tema asta – ca să putem să mişcăm puţin secuimea, suntem de părere că trebuie să participăm cât mai mulţi la mitingul din 10 martie, pentru autonomie, în Târgu Mureş şi o să ajutăm oamenii să ajungă acolo cu autobuze, cu tot ce se poate”, a afirmat Gyorgy Laszlo.

El a criticat punctul de vedere al fostului preşedinte al UDMR Marko Bela, care a afirmat că nu este de acord cu o demonstraţie autonomistă în 10 martie, Gyorgy adăugând că nu este de acord nici cu politica „paşilor mărunţi” a UDMR.

Venit din Covasna special pentru arborarea drapelului secuiesc în centrul reşedinţei harghitene, reprezentantul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) Gazda Zoltan, preşedinte al Scaunului Sfântu Gheorghe, a afirmat că drapelul secuiesc este cel care îi ajută pe secui să-şi atingă dezideratul obţinerii autonomiei teritoriale.

„Drapelul secuiesc mă mângâie la suflet, simbolizează idealurile noastre şi ne ajută să ne atingem ţelurile, în principal autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc”, a spus Gazda.

În discursul său, el a îndemnat populaţia din Miercurea Ciuc să meargă la mitingul pentru autonomie de la Târgu Mureş şi a criticat decizia UDMR de a nu participa la acesta.

„După părerea mea este revoltător şi eu sper că majoritatea UDMR-iştilor o să fie prezenţi, doar conducerea nu”, a spus Gazda Zoltan.

După o scurtă slujbă religioasă, drapelul secuiesc a fost ridicat pe catargul din centrul municipiului, în acordurile imnului secuiesc, interpretat de o tânără îmbrăcată în costum tradiţional, împreună cu cei aproximativ 400 de locuitori care au participat la eveniment.” (subl. mea)

Primarul din Miercurea Ciuc: Cunoaşterea limbii maghiare e obligatorie, nu discriminatorie, în oraş

Se arata ca:

„Primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), amendat de CNCD pentru impunerea cunoaşterii limbii maghiare ca şi condiţie de ocupare a postului de arhitect-şef al oraşului, afirmă: „cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie” în acest municipiu.

Declaraţia primarului din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman (UDMR), a fost făcută, luni, în cadrul manifestărilor vizând arborarea unui drapel secuiesc de mari dimensiuni în centrului municipiului harghitean, transmite corespondentul MEDIAFAX.

În condiţiile în care a fost amendat de CNCD după ce a impus, ca o condiţie obligatorie, cunoaşterea limbii maghiare la concursul de ocupare a postului de arhitect-şef al oraşului, primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert Kalman, fost deputat UDMR în Parlamentul României în perioada 1996-2000, şi-a început discursul anunţând că „în Miercurea Ciuc limba maghiară este obligatorie”.

„Trăim într-o lume în care limba maghiară a devenit discriminatorie în Miercurea Ciuc. Astăzi este ziua în care trebuie să spunem clar: cunoaşterea limbii maghiare este obligatorie, nu discriminatorie, ci obligatorie în Miercurea Ciuc, începând de la prefect, corespondenţii televiziunilor şi radiourilor româneşti, toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”, a afirmat Raduly Robert de pe scena improvizată în apropierea catargului drapelului secuiesc.

El a spus că, începând din 28 octombrie 2008, dreapelul secuiesc flutura pe clădirea Primăriei Mercurea Ciuc şi că el nu a deranjat pe nimeni până acum, iar de atunci nici legile, normele sau hotărârile nu s-au schimbat.

„Doar prefectul, ministrul de Interne şi cel al Apărării s-au schimbat şi de când au ajuns în funcţie a început să îi deranjeze acest steag”, a continuat edilul.

Un drapel secuiesc de dimensiuni mari a fost arborat, luni, în centrul municipiului Miercurea Ciuc, de către reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca simbol al dezideratului de obţinere a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Primarul municipiului Miercurea Ciuc, Raduly Robert, şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP) au fost amendaţi de CNCD cu câte 600 de lei, după ce au impus condiţia cunoaşterii limbii maghiare pentru ocuparea unei funcţii publice.

Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş (FCRCHM) a informat, luni, printr-un comunicat de presă, că în 23 octombrie 2012 a sesizat Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) cu privire la impunerea condiţiei de cunoaştere a limbii maghiare pentru ocuparea funcţiei publice de conducere de arhitect-şef din cadrul aparatului de specialitate al Primăriei municipiului Miercurea Ciuc.

„După analizarea sesizării, Colegiul Director al CNCD a hotărât că aspectele prezentate de FCRCHM intră sub incidenţa prevederilor art. 2 alin1 şi art.7 alin.2 din O.G. 137/2000 republicată, privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, şi l-a sancţionat pe primarul municipiului, Raduly Robert Kalman, ca reprezentant al Primăriei Miercurea Ciuc, cu amendă de 600 de lei, pentru impunerea ca o cerinţă obligatorie (pentru ocuparea postului de arhitect-şef) a cunoaşterii limbii maghiare”, menţionează sursa citată.

CNCD a sancţionat şi ANFP cu amendă de 600 de lei, „pentru ordinul emis în cadrul aprobării condiţiilor de participare la concurs, la propunerea Primăriei Miercurea Ciuc”.

Preşedintele CNCD Csaba Asztalos a precizat pentru MEDIAFAX că această decizie a fost luată în data de 23 ianuarie, fiind comunicată părţilor, conform procedurii din instituţie.”

Nici macar limba romana nu e obligatorie! Constitutia Romaniei spune, la art. 13, ca „In Romania, limba oficiala este limba romana” si la art. 6 arata Dreptul la identitate. Raduly Robert Kalman vrea ca sa fie obligatorie cunosterea limbii maghiare… De ce? Iata ce spune: „toată lumea care trăieşte din impozitele secuilor trebuie să ne cunoască limba, limba noastră maternă”. Conceptie cenzitara, sau cum sa-i spun…? Art. 6, al. 2 din Constitutie arata:

„Masurile de protectie luate de stat pentru pastrarea, dezvoltarea si exprimarea identitatii persoanelor apartinand minoritatilor nationale trebuie sa fie conforme cu principiile de egalitate si de nediscriminare in raport cu ceilalti cetateni romani”

Interesanta este slaba reactie a lui Traian Basescu la astfel de manifestari, fata de trecut…

Ponta îi răspunde preşedintelui: „Despre Fenechiu am discutat cu Băsescu înainte să-l numesc”

Iata ce arata:

„Premierul Victor Ponta susţine că a avut o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu despre „situaţia” ministrului Relu Fenechiu, trimis în judecată, înainte de a-l nominaliza în Guvern, din care a subînţeles acceptul şefului statului. „Dacă vă referiţi la domnul Fenechiu, am discutat cu preşedintele chiar înainte să-l numesc”, a spus primul ministru.

Relatatea discuţiei legate de numele ministrului Transporturilor a avut loc în contextul în care Ponta a primit zilele trecute o nouă scrisoare din partea lui Băsescu care include şi solicitarea ca Fenechiu să fie „îndepărtat imediat” din Guvern.
Întrebat în ce termeni s-a purtat această conversaţie, primul-ministru a povestit că argumentul său în faţa preşedintelui a fost acela că „e vorba de o faptă mult anterioară”, iar „atunci când o instanţă îl va condamna, va pleca din Guvern”. Cât despre obiecţiile lui Băsescu, Ponta a răspuns scurt: „A semnat decretul, nu?”
În plus, primul ministru a fost foarte explicit în privinţa păstrării lui Relu Fenechiu în Executiv. „Acum, are două sarcini importante de la mine: privatizarea CFR Marfă şi deblocarea Programului POS T”, a mai spus Ponta.

Răspunsul lui Ponta la cerinţele lui Băsescu

În scrisoarea trimisă sâmbătă lui Ponta, dar şi preşedinţilor celor două Camere parlamentare, Băsescu cere guvernului şi „majorităţii largi” de care dispune USL, ca până pe 3 martie să desemneze candidaţii pentru Parchetul General şi DNA, să fie „îndepărtaţi imediat din guvern miniştrii care au dosare penale”, să reia în Parlament discuţia despre statutul deputaţilor şi senatorilor care „să consacre condiţii egale pentru cei vizaţi de rapoartele ANI”, să susţină în Parlament încetarea sau suspendarea mandatelor incompatibililor sau a celor condamnaţi pentru corupţie şi să fixeze termene reduse pentru aprobarea începerii urmăririi penale în dosarele aleşilor. Toate acestea, susţine preşedintele, ar trebui comunicate guvernelor statelor UE până la începutul săptămânii viitoare, înainte ca în Consiliul JAI din 7-8 martie să fie redeschis subiectul aderării României la Spaţiul Schengen.

În replică, Victor Ponta, spune că scrisoarea „nici nu merită un răspuns” oficial. „Nu sunt de acord sa asociem Schengen cu MCV. I-am spus asta preşedintelui anterior. La fel susţine şi domnia sa. Acum, probabil că săptămâna asta e pentru. Sunt lucruri care nu ţin de guvern. Ce se întâmplă cu statutul, de exemplu. Nu îi voi răspunde. Ce să răspund de lucruri care nu ţin de guvern?”, a comentat primul-ministru care va trimite  şefiilor de guverne o altă scrisoare fără aluzii la angajamentele legate de justiţie.”

SONDAJ IRES. Trei din zece români au încredere în sfaturile lui Ponta legate de revizuirea Constituţiei

Interesant de citit! Se arata, printre altele, ca:

Românii l-ar asculta mai degrabă pe Traian Băsescu decât pe Crin Antonescu când vine vorba despre revizuirea Constituţiei, însă cel mai mare preţ îl pun pe ceea ce spune premierul Victor Ponta. Potrivit unui sondaj al Instutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), la întrebarea „Cum se numeşte politicianul în care aveţi încredere al cărui sfat l-aţi urma dacă v-ar spune că trebuie să mergeţi la votul pentru modificarea Constituţiei?”, cei intervievaţi au răsppuns : Victor Ponta(30%), Traian Băsescu(11%) şi Crin Antonescu(6%).

Deşi doar 14% dintre respondenţi cred că românii cunosc prevederile legii fundamentale, iar 49% dintre ei recunosc că nu au citit-o, trei sferturi dintre intervievaţi spun că vor merge, cu siguranţă, la referendum pentru a vota revizuirea Constituţiei.

Mai mult, 88% dintre românii chestionaţi spun că statul ar trebui să trimită fiecărui cetăţean un exemplar din noua lege fundamentală.” (subl. mea)

Cum a cheltuit guvernul Ponta II banii de la buget în prima lună din 2013

Se arata ca:

Veniturile totale la bugetul general consolidat au fost, în prima lună din 2013, de 15,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,6 miliarde de euro, în scădere cu 1,8%, respectiv 300 de milioane de lei (67 de milioane de euro), faţă de luna ianaurie a anului trecut, reiese din execuţia bugetară publicată luni de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

„Veniturile fiscale s-au redus cu 6,1% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, în principal, ca urmare a decalării termenului de plată a impozitului pe profit la data de 25 martie 2013”, se argumentează în comunicatul de presă.

Cheltuielile bugetului general consolidat au înregistrat de asemenea o scădere de 2,2% faţă de luna ianuarie 2012, însumând 14,9 miliarde de lei, echivalentul a 3,4 miliarde de euro, la un curs mediu lunar de schimb de 4,3793 lei/euro, potrivit datelor Băncii Naţionale a României (BNR) pentru luna în cauză.

În ceea ce priveşte bugetul pensiilor de stat, veniturile din contribuţiile de asigurări sociale au crescut cu circa 11,2 procente, de la 2,9 miliarde de lei (0,6 mld. euro) la începutul anului trecut, la 3,2 miliarde de lei (0,7 mld. euro) în ianuarie 2013.

Sumele alcate plăţii pensiilor au scăzut de asemenea în prima lună a anului comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, reiese din datele Finanţelor. Astfel, dacă în ianuarie 2012, statul a alocat 4 miliarde de lei (0,8 mld. euro) pentru plata pensiilor, în prima lună a acestui an, cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat au însumat circa 3,9 miliarde de lei (0,8 mld. euro).

Printre cheltuielile care s-au majorat în ianuarie se numără şi sumele destinate plăţii salariilor personalului din sectorul bugetar. Faţă de ianuarie 2012, suma s-a majorat 15,3% pe fondul reîntregirii salariilor.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 25, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Despre Elena Udrea…

           Motto

„Elena Udrea nu poţi să o faci de stânga nici dacă o calci în picioare sau îi iei tocurile de la pantofi.”

Traian Basescu

D-na. Elena Udrea doreste sa candideze pentru a ajunge presedinte al PDL. Grupul reformistilor din partid au introdus o motiune. Iata cateva intrebari:

– Prin ce este Elena Udrea un om de dreapta?

EPP Political Bureau 9 November 2006

EPP Political Bureau 9 November 2006 (Photo credit: Wikipedia)

Numai pentru ca este bogata? Deci bogatia, averea personala determina caracterul politic de dreapta al D-nei Udrea? Datorita averii personale, faptului ca o duce foarte bine, se opune oare, D-na. Udrea, ca, spre exemplu, statul sa redistribuie veniturile? Daca e un om de dreapta de ce „Ea trebuie să se descalţe de pantofii cu toc foarte înalt. Trebuie să mai lase din poşetele alea cu care a venit în politică, să ia poşete mai ieftine” (Traian Basescu)? De ce, daca e de dreapta, trebuie sa promoveze egalitatea intre oameni, chiar si la modul formal, de fatada, si sa nu arate, si sa nu sustina, ideea inegalitatii dintre oameni, inclusiv cea de avere?

– Prin ce se remarca Elena Udrea a fi o crestin-democrata?

Caci din cate inteleg, daca inteleg bine, PPE, din care face parte si PDL, ar fi o familie politica crestin-democrata, desi cu PPE, ca si cu PDL de altfel, nu se stie niciodata foarte exact ce sunt ei de fapt…

In alta ordine de idei

In ultima postare a Andreei Paul, vizualizata de mine mai sus, se arata, printre

Andreea Paul

altele ca:

„6. Un proiect PDL pentru toti romanii.

Crearea unui curent de opinie favorabil politicilor publice de dreapta.

7. Un proiect romanesc pentru Europa.

Am energia si forta necesare pentru a contribui la fiecare din aceste puncte. Am rabdarea si temeinicia necesare pentru a le pune in aplicare alaturi de colegii mei. Doar asa vom deveni un partid de opozitie credibil in fata electoratului, o alternativa reala la guvernare.

Voi cum vedeti noua opozitie?” (subl. mea)

Milton Friedman

Eu unul nu am vazut o critica venita de la PDL, dintr-o perspectiva de dreapta, la actualul buget. PDL a depus jde’ mii de amendamente la proiectul de buget, tot acelea pe care si USL le-a depus cand PDL era la guvernare, asa am inteles… Andreea Paul ne intreaba: „Voi cum vedeti noua opozitie?”. Eu nu am vazut, repet, o viziune de dreapta pentru buget din partea PDL. Spre exemplu, daca ne uitam pe bugetul Romaniei constatam ca Ministerul Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si a Persoanelor varstnice se bucura de cele mai mari alocari bugetare, de 26,16%. Ministerul Transporturilor are doar 6,27%. De observat cat de mult se aloca pentru Protectie Sociala si cat de putin, comparativ vorbind, pentru Transporturi, care reprezinta o componenta principala a Infrastructurii. Dupa parerea mea, daca privim dintr-o perspectiva social-democrata, lucrul e logic. Totusi, n-am vazut din partea PDL pe cineva care sa critice acest buget, adica sa critice faptul ca Ministerului Muncii, Familiei, Protectiei Sociale si a Persoanelor varstnice i s-a acordat cel mai mare procent din buget, sa critice faptul ca actualul Guvern pune un accent mult mai mare pe Protectie Sociala decat pe Infrastructura, factor important al competitivitatii economice. N-am vazut pe cineva de la PDL care sa sustina ca programele sociale de anvergura nu conduc nici la cresterea competitivitatii, nici la crestere economica, nici la largirea clasei mijlocii si nici sa arate ca marirea taxelor si impozitelor este in detrimentul sectorului privat, aducand argumente temeinice in acest sens.

Si as mai spune si altceva: omul de dreapta Traian Basescu ne-a aratat procurorii in actiune. Nu ne-a aratat deloc, ca sa-l parafrazez pe Milton Friedmancapitalismul in actiune.

februarie 24, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Incredibil!!

Eu totusi (mai) sper  ca nu e adevarat… Am citit si eu aici, aici, aiciBibliotecaru’ (pe numele sau Gheorghe Florescu) nu mai e printre noi… Pare neverosimil… Am avut lungi si interesante conversatii cu dansul prin intermediul blogului. Eu cred ca ne va lipsi tuturor acest om cu idei originale, exprimate in articolele de pe blog sau in comentariile sale. A fost printre primii care au comentat la mine pe blog, cand m-am apucat de blogarit. Tin minte ca discutam despre munca la o postare a mea si Bibliotecaru m-a intrebat care este rostul muncii. Eu am scris atunci o alta postare referitor la acest subiect. Comentam subiectul si eu am facut o referire la o poezie dintr-un film de Andrei Tarkovsky iar Bibliotecaru a venit si mi-a redat, in comentariul pe care l-a facut, aceasta poezie:

„Şi vremea a trecut, de parcă nu ar fi fost…
Pe zăgaz e cald, dar asta nu-i de-ajuns!

Tot ce se putea împlini, ca şi frunzele,
În palme-mi cădea, dar asta nu-i de-ajuns!

Nici răul, nici binele în zadar nu s-a scurs,
Şi au ars luminos, dar asta nu-i de-ajuns!

Viaţa mă ocrotea, proteja, mă salva,
Aveam chiar şi noroc, dar asta nu-i de-ajuns!

Frunzele ardeau pe cer, ramurile nu s-au rupt,
Ziua e clară ca un geam, dar asta nu-i de-ajuns!”

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

februarie 23, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Doua articole

Gandul

Ponta anunţă, în Franţa, cum vrea România să-i ţină pe romi în ţară: Îi vom angaja în fabrici

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, joi, într-un interviu acordat publicaţiei franceze Les Echos cu ocazia vizitei sale în Hexagon, că România şi-a schimbat abordarea în problema romilor şi şi-a intensificat politicile de integrare a romilor în societate, pentru a-i ţine în ţară.

Primul-ministru a vorbit despre romi după ce Les Echos a subiliniat că „dosarul ţiganilor români apăsă de ani de zile asupra relaţiilor franco-române” şi l-a întrebat pe Victor Ponta ce măsuri are de gând să ia pentru a opri „caruselul” actual, în care romii de origine română din Franţa sunt trimişi în România, după care se întorc în Franţa.

„Am înţeles că abordarea tradiţională în care spunea „nu e problema noastră” nu a fost eficientă. După vizita lui Manuel Valls (ministrul francez de Interne – n.red.) de vara trecută, am decis să întărim politica de angajare a romilor în fabricile din România şi de integrare a copiilor lor în şcoli. Însă este un proces care va dura ani de zile”, a declarat primul ministru.

Referitor la scandalul cărnii de cal, publicaţia franceză a amintit că ţara noastră a fost cea „arătată cu degetul” şi l-a întrebat pe şeful executivului dacă a clarificat situaţia şi a găsit vinovaţii. „Am stabilit, la fel ca autorităţile europene, că producătorii români au respectat standardele în materie de transparenţă. Primul nostru obiectiv este să protejăm consumatorii europeni”, a răspuns Ponta.

Premierul a evitat să dea un răspuns concret când a fost întrebat dacă a pus punct „conflictului violent” cu Traian Băsescu de vara trecută, care a îndepărtat investitorii de România.

În ceea ce priveşte scopul acestei deplasări în Franţa, Ponta le-a explicat celor de la Les Echos că vrea să relanseze parteneriatul cu acest „aliat istoric” al României, un parteneriat care nu a fost „suficient de fructuos în ultima vreme”. Dincolo de dimensiunea politică a vizitei, a adăugat premierul, a mers în Franţa şi din raţiuni economice, urmând să aibă întâlniri cu numeroşi lideri ai mediului de afaceri.

Din programul vizitei premierului român în Franţa face parte o întâlnire cu preşedintele Francois Hollande, precum şi o întrevedere cu omologul Jean-Marc Ayrault.”(subl. mea)

Interesante sunt comentariile la articolul din Gandul. Nu putine intreaba: „care fabrici?” adica alea „care s-au privatizat, care s-au demolat?”, intr-un alt comentariu cineva il roaga pe premier sa-i angajeze pe „rromi in fabricile dvs”, altcineva spune „să îi angajăm în fabricile construite din investiţiile franceze directe!” pentru ca „Să vedem, le este rentabil francezilor să lucreze ţiganii pentru afacerile lor?”.

Eu nu spun ca nu e necesar un program de integrare a romilor. Dar chestiunea angajarii romilor in „fabricile din Romania” comporta anumite aspecte si raspunsul premierului este deficitar. In primul rand in „fabricile din Romania” nu se fac angajari pe criterii etnice sau rasiale. Este ilegal. Articolul 41 din Constitutie spune ca „dreptul la munca nu poate fi ingradit” iar articolul 42 interzice munca fortata. Pe de alta parte, conteaza sau ar trebui sa conteze pregatirea profesionala a celui ce doreste sa fie angajat. Totusi, nu se poate pune problema in felul acesta: ii angajam pe romi in fabricile din Romania. De ce? Ca sa nu mai emigreze in Franta! Ei sunt cetateni europeni si au dreptul la libera circulatie in UE ca oricare alt cetatean european. Apoi care ar fi motivul economic? Ca sa nu mai emigreze in Franta? Un astfel de motiv nu ia in considerare chestiunea cererii de munca de la noi. Un alt aspect: ii angajam in fabricile din Romania, dar cu ce salariu? Ei poate castiga mai bine in Franta, din cersit sau din alte activitati, decat ar castiga in fabricile de la noi, altminteri nu s-ar mai intoarce in Franta. Pe de alta parte, trebuie sa tinem cont de faptul ca foarte multi dintre romi au o pregatire profesionala precara, deci reprezinta o oferta de munca slaba, care nu poate fi bine remunerata, in conditiile in care, la noi, si un om cu pregatire superioara poate fi slab remunerat.

Romania Libera 

Manevra-şoc a lui Grapini. De ce a anulat ministrul participarea României la Târgul de Turism de la München

Se arata ca:

„Ministrul delegat pentru IMM şi Turism, Maria Grapini, a anulat participarea României la Târgul de Turism de la München, cu trei zile înaintea deschiderii evenimentului. Absenţa este cu atât mai nefastă, cu cât s-au făcut eforturi pentru ca marii tour-operatori germani să revină pe litoralul românesc.

Nu participăm şi cu asta basta. Nu se poa­­­­te să participăm fără nici o selec­ţie a firmelor să ne facem contraimagine“,a fost ex­­pli­­ca­­ţia dată de ministrul Maria Grapini. Decizia intempestivă a Mariei Grapini ridică o întrebare şi două probleme.

Întrebarea este de ce s-a decis luni renunţarea participării la târg, în condiţiile în care acesta începea peste numai două zile şi fusese anunţat în programul oficial al târgurilor susţinute de minister. Prima problemă: cum vor explica autorităţile absenţa delegaţiei, care fusese deja anunţată. A doua: cine va acoperi pagubele, căci reprezentanţii Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT) susţin că au aflat decizia după ce unii participanţi îşi cumpăraseră biletele de avion, camerele de hotel şi plecaseră spre Germania.

„Noi am aflat cu trei zile în urmă de anularea participării, de la cei care erau deja pe drum, înscrişi ca participanţi ai României. Mi se pare anormal să nu fi fost anunţaţi în timp util“, a precizat Corina Martin, preşedintele ANAT. Aceasta mai spune că ar fi existat deja o „reacţie fermă“ din partea organizatorilor.

Ce câştigă statul

Economia care ar decurge din absenţa de la târg se rezumă numai la taxa de participare. După cum au arătat reprezentanţii ANAT, drumul şi cazarea sunt plătite de participanţi. Tot ANAT spune că unii tour-operatori aveau deja întâlniri importante, stabilite cu multă vreme înainte. „În acest moment ne aflăm în situaţia stânjenitoare de a răspunde acuzaţiilor membrilor ANAT şi hotelierilor, care şi-au rezervat din timp bilete de avion şi cazare, cheltuind sume semnificative în acest sens, inclusiv pentru materialele de promovare nu doar a imaginii proprii, ci şi a imaginii României“, se arată într-o scrisoare adresată de ANAT ministrului Maria Grapini. La târg sunt prezente aproape toate ţările din Europa.

Absenţa României de la târgul din Germania este cu atât mai importantă pentru imaginea ţării, cu cât în ultimii s-au făcut eforturi foarte mari pentru ca marii tour-operatori germani să se întoarcă pe litoralul românesc. Aceştia au fost absenţi timp de şase ani, din cauza condiţiilor de cazare, a serviciilor şi a infrastructurii, toate deficitare.

Nerespectarea angajamentelor de participare la un târg în München nu are cum să îmbunătăţească imaginea turismului românesc în Germania.  Şi nu numai în Germania, pentru că la eveniment participă cele mai importante ţări din lume în domeniul turismului.

Un ministru controversat

Maria Grapini, promovată în Guvernul Ponta 2 de către Dan Voiculescu şi PC, şi-a început cu stângul relaţia cu hotelierii. Una dintre primele sale propuneri a fost introducerea impozitului forfetar. Măsura a fost anunţată în lipsa unei discuţii prealabile cu hotelierii, iar preşedintele ANAT a susţinut public, în repetate rânduri, că nu un alt impozit este salvarea turismului, ci eliminarea concurenţei neloiale, adică a turismului la negru. O altă problemă ţine de legea turismului, care zace în sertare de ani buni în Parlament.

Aproape la unison, hotelierii de pe litoral spun că de turism ar trebui să se ocupe o persoană de specialitate, punctând totodată că industria textilă, din care provine Maria Grapini, nu are nimic în comun cu turismul. Marţi, la o zi după decizia privind Târgul de la München, premierul Ponta a semnat numirea în funcţi de vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Turism a Mirelei Matichescu, o apropiată a lui Radu Mazăre.” (subl. mea)

„Nu participăm şi cu asta basta”…? Totusi, cam scurte explicatii…

februarie 22, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre competitivitatea economica

Spuneam aici in felul urmator:

„La intrebarea din titlu, lasand la o parte chestiunile politice si de orgoliu, se mai poate raspunde ca suntem insuficient de competitivi si din aceasta cauza nici nu putem sa atragem mai multe fonduri si nici sa absorbim mai mult din cele alocate.

Va propun sa cititi urmatoarele doua articole ale D-lui. Victor Ponta:

Despre negociere si negociatori

si

Al doilea val al crizei in UE

Ideea este urmatoarea: Romania a avut anul trecut o crestere economica de 0,2%, mica ce-i drept, dar a avut crestere! Alte tari europene, inclusiv UE 27 sau Zona Euro, au inregistrat scaderi economice! Spre exemplu: Cehia (-1,7), Ungaria (-2,8), Portugalia (-3,8). Cu toate acestea fondurile de coeziune alocate Romaniei sunt mai mici decat cele alocate unor tari europene cu o populatie mai mica decat a Romaniei: Cehia, Ungaria, Slovacia, Portugalia, Lituania, Croatia, calculat in euro/locuitor. Dl. Ponta spune asa:

„Ce pacat ca fondurile de coeziune pentru Romania nu au fost negociate de catre Prim Ministrul Cehiei, Ungariei, Portugaliei, Slovaciei, Poloniei, Lituaniei sau Croatiei!”

Dar sa vedem cum se reflecta problema aceasta a competitivitatii in presa noastra. Iata doua articole aparute la un interval de doi ani:

Adevarul

România, sub Muntenegru după competitivitatea economică

Articolul este datat 5 septembrie 2012 si arata ca:

România a coborât în acest an cu o poziţie, până pe locul 78 din 144 de ţări, într-un top privind competitivitatea economică realizat de Forumul Economic Mondial (World Economic Forum), şi ocupă penultimul loc în UE, devansând numai Grecia.

Competitivtatea economiei româneşti este surclasată atât de ţările vecine Ungaria, Bulgaria şi Ucraina, cât şi de Vietnam, Georgia, Maroc, Columbia, Rusia, Iran, Ruanda, Peru, India, Kazahstan, Azerbaijan şi Turcia.

România este urmată în top de Botswana, pe locul 79, iar state precum Muntenegru, Sri Lanka, Filipine sau Panama devansează economia românească după criteriile competitivităţii.

Dintre statele UE, singurul situat sub România în top este Grecia, o economie care a pierdut circa 20% din PIB după cinci ani de recesiune, devastată de criza datoriilor de stat.

În zona Europei Centrale şi de Est, cea mai bine plasată este Austria (16), urmată de Cehia (39), Polonia (41), Lituania (45), Letonia (55), Slovenia (56), Ungaria (60), Bulgaria (62), Rusia (67) şi Slovacia (71).

Economia românească stă cel mai bine la capitolul eficienţă, pe locul 64 în lume, şi cel mai prost în ceea ce priveşte inovaţia – poziţia 106, potrivit Indicelui Global al Competitivităţii ediţia 2012-2013, publicat miercuri de WEF.

Criteriile privind eficienţa se referă la accesul la educaţie şi calificare, eficienţa pieţei de consum şi a pieţei muncii, gradul de dezvoltare a pieţei financiare, gradul de tehnologizare a economiei, dar şi mărimea pieţei interne.

Capitolul inovaţie se referă atât la aspectul implicit al inovaţiilor aduse de economia locală, cât şi la „gradul de sofisticare” a mediului de afaceri.

În privinţa cerinţelor de bază ale unei economii de piaţă, precum gradul de dezvoltare instituţională, infrastructura, mediul macroeconomic şi accesul la servicii de sănătate şi educaţie primară, România se plasează pe locul 90 în lume, potrivit raportului.

Cea mai competitivă economie din lume este Elveţia, urmată de Singapore, Finlanda, Suedia, Olanda, Germania, Statele Unite, Marea Britanie, Hong Kong şi Japonia, potrivit raportului WEF.

Franţa se găseşte pe locul 21, Canada pe 14, urmată de Norvegia şi Austria, China pe 29, Spania pe 36, iar Italia pe 42.” (subl. mea)

Romania Libera

România, pe penultimul loc în UE la competitivitatea economică

Acest articol este din 9 mai 2010 si arata ca:

România a coborât o poziţie şi se află în acest an pe penultimul loc în Uniunea Europeană în privinţa competitivităţii economice, devansând doar Bulgaria în clasamentul realizat de World Economic Forum (WEF) şi condus de Suedia, potrivit Mediafax.

În 2008, România se afla pe locul 25. Potrivit studiului, mai multe ţări care au aderat la Uniune în 2004, precum Estonia, Slovenia şi Cehia, au devansat multe dintre statele membre mai vechi, ceea ce implică faptul că sunt mai aproape de respectarea obiectivelor Tratatului de la Lisabona.

Între posibilele noi state membre, Croaţia şi Muntenegru au devansat ţările cele mai slab plasate, respectiv Polonia, Italia, România şi Bulgaria, în timp ce Turcia şi Macedonia au performanţe mai bune decât statul bulgar.

Pe primele poziţii ale topului se află Suedia, Finlanda, Danemarca, Olanda şi Luxemburg. Germania este pe locul 6, Franţa pe 8, Marea Britanie pe 9, în timp ce Spania se află pe poziţia 18, iar Italia abia pe 25.

Între ţările din estul şi centrul Europei, cel mai bine plasată este Estonia, pe locul 12, urmată de Slovenia pe 14 şi Cehia pe poziţia 15. Ungaria este pe locul 21, iar Polonia pe 24.

La realizarea clasamentului, WEF a evaluat opt criterii incluse în tratatul de la Lisabona, precum crearea unei societăţi informaţionale, dezvoltarea unui spaţiu european pentru inovaţii, cercetare şi dezvoltare, finalizarea procesului de creare a pieţei unice şi construirea unor reţele industriale.

Restul criteriilor sunt crearea unor servicii financiare eficiente, îmbunătăţirea mediului antreprenorial, îmbunătăţirea incluziunii sociale şi respectiv a dezvoltării sustenabile. Analiza a fost realizată în baza datelor statistice disponibile public, precum şi a sondajelor efectuate de WEF.” (subl. mea)

De observat ca acest clasament a fost facut si in 2010 si in 2012 de acelasi Forumul Economic Mondial (World Economic Forum). Dar sa vedem ce spune chiar World Economic Forum. Iata rapoartele privind competitivitatea globala (pdf): 2009-2010, 2010-2011, 2011-2012 si 2012-2013. Sa le luam pe rand:

– in perioada 2009-2010 rank-ul Romaniei era 64;

– in perioada 2010-2011, rank-ul Romaniei era 67;

– in perioada 2011-2012, rank-ul Romaniei era 77;

– in perioada 2012-2013, rank-ul este 78.

Privind rezultatele avem parte de o iluminare brusca: sub guvernarile Boc/Basescu rank-ul Romaniei a scazut!! Este adevarat ca a fost si criza economica la mijloc, dar numai uitati-va cat am dat noi inapoi in acest clasament competitivitatii globale: de pe locul 64 (2009-2010) pe locul 78 (2012-2013). In perioada 2009-2010 Romania reusise totusi un plus de competitivitate fata de perioada precedenta, 2008-2009, cand s-a situat pe locul 68. Dupa care am inceput sa dam inapoi foarte mult. Sa facem o comparatie cu o alta tara europeana… sa zicem Cehia. Tara aceasta se afla pe locul 31 in perioada 2009-2010 si acum (2012-2013) se afla pe locul 39. Sa mai vedem o tara, sa zicem Ungaria, care in perioada 2009-2010 era pe locul 58 iar acum (2012-2013) se afla pe locul 60! Pierderile de competitivitate pe care le-a inregistrat Romania in perioada 2009-2012 sunt naucitoare! Se impune o analiza serioasa asupra acestui aspect. De observat ca cea mai mare cadere a fost in perioada 2010-2012. Acum s-a mai atentuat, dar nu am reusit inca sa progresam.

Foarte slab!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Despre recentele declaratii ale D-lui. Basescu

Chiar daca PDL este partidul de suflet al D-lui. Basescu, cred ca multi isi pun intrebarea de ce Presedintele a optat din nou sa se amestece in chestiunile interne ale acestui partid, de parca n-ar mai avea alte lucruri mai bune de facut. Amestecul Presedintelui in lupta interna din partid nu adauga nicio valoare acestui partid si nici competitiei interne. Pentru ca nu are cum sa se intample lucrul acesta: „Presedintele Romaniei nu poate fi membru al unui partid si nu poate indeplini nici o alta functie publica sau privata.” (Constitutia Romaniei, art. 84, al. 1).  Or, eu as dori sa vad ca valoarea partidului, a competitiilor din partid, se nasc in interiorul partidului, determinate de ideile, programele membrilor sai si nu venite din exterior, de la Presedintele tarii, incompatibil cu astfel de lucruri. Or, ceea ce doreste Dl. Basescu este ca partidul sa urmeze indicatiile sale pretioase si sa impuna acestuia ceea ce considera domnia sa ca trebuie. Toate acestea il transforma, cat se poate de neconstitutional, intr-un fel de lider neoficial al partidului. Ce altceva ai putea sa spui cand Dl. Basescu, iata, da solutii pentru partid…Totusi, este pentru prima oara cand a venit o reactie din partea conducerii PDL la parerile Presedintelui, lucru ce reprezinta un semn bun: ar fi fost de-a dreptul tragic sa nu existe nicio reactie din partea partidului, conducerii acestuia, decat „cainta amara in fata tovarasului secretar general”. Spuneam ca interventia D-lui. Basescu nu aduce un plus de valoare partidului. Iata ce ne arata articolul din Gandul pe care l-am vizualizat mai sus:

„”Elena Udrea e crescută ca şi politician de mine. Ea de la mine a învăţat politică. Nu spun că are un profil perfect de preşedinte de partid, dar poate să şi-l creeze. Elena Udrea a crescut enorm. Şi eu sunt convins că, după experienţa Roman, Elena Udrea va deveni un politician de forţă în România. Are rezistenţă, e o femeie inteligentă, are ambiţie şi e un om de dreapta. Elena Udrea nu poţi să o faci de stânga nici dacă o calci în picioare sau îi iei tocurile de la pantofi. (…) Ea trebuie să se descalţe de pantofii cu toc foarte înalt. Trebuie să mai lase din poşetele alea cu care a venit în politică, să ia poşete mai ieftine”, a spus Băsescu, adăugând că şi el, ca şi Udrea a fost un personaj controversat.

Un alt sfat prezidenţial pentru Elena Udrea a fost să se retragă din competiţia pentru şefia partidului, dacă „va fi aranjată” Convenţia Naţională.”

Care este valoarea pe care o aduce partidului o astfel de declaratie? Dupa ce spune despre D-na. Udrea ca e un „politician de forta”, ca „nu poti sa o faci de stanga nici daca o calci in picioare” (observati ce expresie la adresa unei femei: „nici daca o calci in picioare”!!) ii spune ca trebuie „sa se descalte de pantofii cu toc foarte inalt” si „sa mai lase posetele alea”. Apoi sfatul: sa se retraga din competitia pentru sefia partidului daca „va fi aranjata” Conventia Nationala… Sa se retraga? De ce sa nu protesteze? Daca ar avea dovezi ca „e aranjata” treaba de ce sa nu ia o atitudine? Ar aduce mai multa valoare partidului decat „sa se retraga” din competitie.

Iata ce ne spune si Mediafax:

„Asta nu este politică pe care o faceţi, trebuie să ieşiţi la luptă, nu trebuie să aşteptaţi ca USL să facă gafe, dacă numai staţi, nu aduceţi voturi”, ar fi spus Băsescu, potrivit surselor citate.”

Mai jos avem o explicatie:

„”A fost o întâlnire informală. Trebuie subliniat îndemnul preşedintelui că PDL este, la ora actuală, într-o letargie şi trebuie să îşi înteţească acţiunile şi că ar trebui să explice mai mult măsurile luate de Emil Boc care au fost măsuri absolut necesare pentru ţară. A fost o discuţie că ceea ce s-a făcut s-a făcut corect în mandatul lui Emil Boc ca premier. S-a subliniat, şi toată lumea a fost de acord, că în momentul de faţă nu avem un prezidenţiabil cu care să fim siguri că mergem la victorie în 2014″, a spus Stamatian.”

Deci in ce ar consta „atacul”? In a explica masurile luate de Emil Boc? Ce s-a discutat cu atata aprindere? Despre  „ceea ce s-a făcut s-a făcut corect în mandatul lui Emil Boc ca premier. S-a subliniat, şi toată lumea a fost de acord, că în momentul de faţă nu avem un prezidenţiabil cu care să fim siguri că mergem la victorie în 2014″… Asta inseamna a stabili tactica de lupta a partidului?? Este limpede ca astfel de afirmatii „pentru ca il doare sufletul de partid” nu aduc nicio valoare partidului. Basescu spune ca „partidul lui Dan Diaconescu se bate mai bine decat PDL”. Oare? In orice caz, partidul lui Dan Diaconescu nu a pierdut alegerile!! PP-DD e un partid nou infiintat, care a reusit sa intre in Parlament! In acest caz nu se poate spune ca ar fi pierdut ceva, dimpotriva!

Sa socoti ca Blaga ar fi responsabil de esecul PDL la alegerile locale si legislative e un lucru care sfideaza orice bun simt. Blaga a ajuns liderul PDL la 30 iunie 2012, dar trendul descrescator al partidului fusese pus in evidenta cu multa vreme in urma de catre sondajele de opinie. Si Dl. Basescu ar trebui sa-si aminteasca cand inca era Boc la sefia PDL si partidul era la nici 15% in sondaje! Si atunci ce putea face Blaga in numai cateva luni? Sa-l aduca la 70%? Sa ingrase porcul in ajun de alegeri? Boc, dar mai ales Basescu, au reusit in numai doi ani „sa calce in picioare” toata simpatia populara de care se bucura PDL, si Blaga, in cateva luni, sa-l aduca din nou pe culmile simpatiei populare? Dar, chiar asa, sa vedem ce solutii da acum Emil Boc. Dl. Boc il citeaza pe Lenin: „Cum zicea Lenin într-un alt context, opoziţia trebuie făcută ceas de ceas şi în proporţie de masă, iar în variantă capitalistă actuală aş spune că trebuie făcută în fiecare zi, cu argumente şi profesional.Si atunci l-as intreba pe Dl. Basescu ce partid e asta, unul leninist? 😆 Ca parca zicea de D-na Udrea ca „nu poţi să o faci de stânga nici dacă o calci în picioare sau îi iei tocurile de la pantofi”. Atunci inseamna ca sunt falii ideologice mari de tot in partid! Mai trebuia ca Dl. Boc sa spuna despre Dl. Blaga, si Dl. Basescu sa confirme, ca e un deviationist periculos! Nu de alta, dar ca lucrurile sa fie clare: avem in partid o factiune leninista! 😉

Gandul ne arata ca:

„Băsescu şi-a început atacul la adresa lui Vasile Blaga, susţinând că i se pare „zguduitor” că acesta încearcă să-şi securizeze mandatul de preşedinte de partid criticând guvernarea PDL, preluând astfel mesajul USL. Mai mult, şeful statului a acuzat aranjamentele pe care le face Blaga în partid, şantajându-i pe liderii de organizaţii cu metoda „interimarilor”.

„Acum PDL nu mai seamănă cu PDL-ul din care eu am plecat. Nu mai are valori. Seamănă în interior cu FSN. Nu am nimic de aşteptat de la PDL, ci un regret teribil raportat la ce au fost şi la ce au ajuns. Un lucru care e zguduitor. Este un partid care îşi neagă propria guvernare. Este o echipă care de două luni, sub umbrela analizei de după alegeri, instalează interimari. Exact cum se pun şefii de poliţie de la judeţe. Tehnica e să-i pui interimari. E o practică care se instalează în PDL”, a spus Băsescu, la B1.”

Aaaaaaa!! PDL nu mai are valori! Dar l-as intreba pe Dl. Basescu cand au plecat valorile din partid? Nu cumva pe vremea guvernarilor Boc si MRU? Bun, acum sa vedem de ce au plecat valorile din PDL. Bine, inteleg, subiectul nu e deloc unul placut, nu voi continua sa-l dezvolt. Numai ca iata ce reactie au starnit in presa astfel de declaratii, apropo de valoarea pe care o aduc partidului, si ma refer la editorialul Alinei Mungiu – Pippidi din Romania Libera:

„Iată că la un interval foarte scurt de timp şeful statului ne arată că nu doar este deasupra, ci cu totul înafara Constituţiei, denunţînd alegerile interne din PDL şi promovîndu-şi favorita nu doar contra activului unui partid din care nu mai face parte şi nu mai are dreptul legitim să se amestece, ci şi contra celor doi reformişti din partid (mai mulţi nu mi-au ieşit la număr) Cristi Preda şi Monica Macovei. A convocat pe instrumentele lui, MRU, Neamţu şi Baconschi, cărora le va spune să se alinieze contra lui Vasile Blaga, continuînd strategia de a-i folosi nu doar contra duşmanilor lui, dar şi unul contra altuia la nevoie. Nu am auzit cînd a mulţumit Monicăi Macovei că i-a scăpat pielea la Bruxelles vara trecută, atrăgîndu-şi ura USL; dar probabil mi-a scăpat mie. Monica şi-a cam forfetat mulţumirile păstrîndu-şi demnitatea şi delimitîndu-se de dna Udrea. Asta e.” (subl. mea)

Eu chiar nu inteleg de ce si-a propus Presedintele sa faca, in mod public, o propaganda negativa acestui partid. Totusi, chiar asa sa generalizezi: nu mai are valori, adica deloc? Observati ca e vorba de toti, luati in bloc. Deci au plecat valorile din partid si a ramas el singura „valoare”, pentru ca „că dacă va fi suspendat din nou, va ieşi să se bată „cu ei” pentru ca electoratul să iasă la vot, adăugând: „Mi-ar da şi mie ocazia să îmi închei glorios cariera, adică mai bătându-i o dat㔄. Aha! Asta doreste: sa fie adulat, admirat! Asta a urmarit el: sa-si incheie glorios cariera, sa-i mai bata o data! Sa se acopere de glorie pe campul de lupta!

Sic transit gloria mundi…

februarie 18, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Apropo de suspendarea Presedintelui…

La noi Constitutia prevede acest lucru prin art. 95, iar. al. 3 precizeaza  ca „daca propunerea de suspendare este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui”. Art. 96 se refera la punerea sub acuzare.

Americanii au asa numita procedura de impeachment, care in traducere ar insemna punere sub acuzare. Ideea e urmatoarea: Camera Inferioara – Camera Reprezentantilor – aduce acuzatiile oficialului respectiv iar Camera Superioara – Senatul – conduce procesul. Condamnarea se face cu o majoritate de doua treimi. Asta inseamna, in primul rand, demiterea din functie, dupa care poate urma un proces in instanta, judecata implica in SUA Curtea de juri. Procedura de impeachment se aplica in cazurile de „Tradare, Mita, sau alte Inalte Crime si Infractiuni”:

President Andrew Johnson

President Andrew Johnson (Photo credit: Wikipedia)

„At the federal level, Article II of the United States Constitution (Section 4) states that „The President, Vice President, and all civil Officers of the United States shall be removed from Office on Impeachment for, and Conviction of, Treason, Bribery, or other High Crimes and Misdemeanors.” The House of Representatives has the sole power of impeaching, while the United States Senate has the sole power to try all impeachments. The removal of impeached officials is automatic upon conviction in the Senate.”

Doar doi Presedinti ai US, ambii din partea Partidului Democrat, au fost supusi acestei proceduri de impeachment – Andrew Johnson si Bill Clintonaici si aici – ambii fiind achitati.

Dar interesant mi s-a parut ce s-a intamplat in cazul lui Andrew Johnson. A fost vorba de incalcari ale Tenure of Office Act. Ati ghicit: comportament dictatorial!!

In Camera Reprezentantilor rezultatul votului a fost de 126 la 47 in favoarea rezolutiei de punere sub acuzare!! In Senat, aici e tare de tot, 35 de senatori au votat „vinovat” si 19 senatori  senatori au votat „nevinovat”. Cu toate acestea nu s-a indeplinit majoritatea de doua treimi si, drept consecinta, a trebuit sa fie achitat. Un vot a lipsit!!!!

Deci el a incalcat legea, dar nu a fost indeplinita majoritatea de doua treimi, la un vot diferenta, lucru care l-a salvat!!

In cazul lui Obama, chiar daca unii il considera comunist, cred ca nu e nicio sansa ca procedura de impeachment sa aiba succes: Senatul are o majoritate Democrata (cei doi independenti fiind cu Democratii). Oricum, Republicanii, chiar impreuna cu cei doi independenti, nu pot forma o majoritate, cu atat mai putin una de doua treimi. Din punct de vedere politic, trebuie sa recunoastem ca Obama se afla pe o pozitie foarte tare, o pozitie ce-i confera o mare putere.

De remarcat de ce putere mare se bucura Presedintele US: chiar si intr-o situatie in care Senatul i-ar fi defavorabil, cum a fost in cazul Presedintelui Andrew Johnson cand au votat majoritar „vinovat”, totusi daca nu se indeplineste majoritatea de doua treimi, si in cazul lui doar un vot a lipsit, atunci trebuie sa fie achitat.

februarie 16, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 94 comentarii

Despre Adrian Nastase…

Gandul

Adrian Năstase a primit decizia Curţii acum câteva minute

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 17.12 Adrian Năstase poate fi eliberat, judecătorii acceptând cererea sa de eliberare condiţionată. Decizia poate fi atacată cu recurs de DNA.

Magistraţii Judecătoriei Sector 4 judecă, în această dimineaţă, cererea de eliberarea condiţionată a lui Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea afla dacă va fi sau nu eliberat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. Deşi a contestat în permanenţă autoritatea Justiţiei în cazul său, pe ultima sută de metri Năstase a dat primul semn că acceptă condamnarea în dosarul Trofeul Calităţii: a decis să plătească prejudiciul de 760.000 euro.

Ion Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase a declarat că la proces ar trebui să fie prezent şi fostul premier şi că acesta ar putea susţine o declaraţie în faţa judecătorilor. „Din ce ştiu eu ar trebui să fie prezent şi domnul Năstase, dar nu ştiu care sunt dispoziţiile instanţei”, a declarat Cazacu.

Pe 4 ianuarie Adrian Năstase a primit de la Penitenciarul Jilava aviz favorabil pentru a fi eliberat condiţionat. Practic, comisia din penitenciar a concluzionat că Năstase poate să se reabiliteze în libertate.

În raportul oficial se menţionează că nouă dezbateri, o conferinţă, două cărţi şi o lucrare ştiinţifică au fost de ajuns pentru conducerea penitenciarului Jilava pentru a emite un aviz pozitiv de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase. Comisia de la Jilava a constat în raportul de evaluare, obţinut de gândul, că Năstase a avut un comportament bun şi că s-a implicat „în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate”.”

Decizia judecătorilor: Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat

Se arata, printre altele, ca:

„Magistraţii Judecătoriei Sector 4 au aprobat cererea de eliberare condiţionată formulată de Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea fi eliberat condiţionat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. În sala de judecată Adrian Năstase a declarat că a respectat hotărârea instanţei prin care a fost condamnat. Procurorul DNA a cerut respingerea cererii de eliberare pe motiv că Năstase nu recunoaşte autoritatea Justiţiei care l-a condamnat şi a ridicat semne de întrebare asupra lucrării ştiinţifice redactate în penitenciar în baza căreia a beneficiat de o reducere a pedepse cu 45 de zile.

UPDATE 17:35 DNA a atacat decizia Judecătoriei Sector 4. Recursul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti în următoarele zile.

UPDATE 17:16 Judecătoria Sector 4 a aprobat cererea de eliberare condiţionată. Decizia nu este definitivă ea poate fi atacată cu recurs de către DNA. Dacă procurorii vor ataca decizia cu recurs acesta va fi judecat la Tribunalul Bucureşti.

UPDATE 12.10 Procesul lui Adrian Năstase s-a încheiat. Se aşteaptă verdictul instanţei.”

Dupa parerea mea, ar trebui sa ne referim la Adrian Nastase cu mai multa consideratie si sa ne amintim ca Guvernarea Nastase, cea din perioada 2000-2004, a fost una performanta, cea mai performanta din toata istoria postdecembrista a Romaniei. Nu doresc sa ma transform in avocatul dansului, nu e treaba mea. Dar despre ceea ce am spus vorbeste realitatea, vorbesc cifrele! Trebuie spus ca in timpul acestei guvernari s-a inregistrat cea mai mare crestere economica a Romaniei, care pana atunci fusese jalnic de slaba, a luat avant sectorul privat, deficitul bugetar a fost cel mai mic din toata perioada scursa de la Revolutie si pana acum, s-au realizat privatizari reusite, de mare anvergura, Romania a intrat in NATO. Acest trend pozitiv si benefic pentru tara a pus bazele cresterii economice ulterioare, din perioada 2004-2008, permitand cresteri economice mari. Trebuie spus ca Guvernarea Nastase a fost un punct de cotitura in istoria noastra postdecembrista. Dar daca n-ar fi fost Nastase, daca n-ar fi fost acest punct de cotitura? Atunci Romania ar fi riscat sa ramana o tara subdezvoltata si sa nu poata depasi multa vreme acest statut. Ar fi ramas probabil la un nivel economic similar cu unele dintre fostele republici sovietice, care nici acum nu reusesc sa se ridice, economic vorbind, mai mult. Din punct de vedere politic, Romania a facut atunci un pas foarte mare catre integrarea in UE si a reusit integrarea in Alianta Nord – Atlantica, inregistrandu-se cea mai semnificativa schimbare de ordin politic si militar de pana atunci. Nu doresc sa-l perii pe Adrian Nastase: acestea sunt fapte! Fapte care au fost benefice pentru Romania.

Ce auzim noi de o vreme incoace? Nimic despre aceste fapte benefice pentru tara, nimic despre meritele reale ale lui Adrian Nastase. Nimic despre schimbarile de o importanta istorica exceptionala care s-au petrecut atunci. Auzim numai si numai despre Nastase „coruptul”, „penalul”, „simbolul coruptiei”, „mafiotul”, etc, etc, doar a fost condamnat pentru a fi „dat drept exemplu”. Si atunci vin si eu cu o intrebare: cum de auzim numai despre aceste lucruri, cum de se fac referiri doar la aceste lucruri, la cat de penal e, la ce simbol al coruptiei este, si nu auzim nimic despre ce a facut bun omul asta pentru tara asta amarata? Cum de a ajuns un om, care a condus un Guvern si a avut performante reale in actul de guvernare, sa fie supus stigmatizarii publice intr-un hal fara de hal? As dori sa-mi raspunda cei care au obiceiul sa stigmatizeze la urmatoarea intrebare: daca cineva se foloseste de coruptie pentru a aboli sclavia trebuie sau nu trebuie pus la stalpul infamiei? Lincoln a platit cu viata pentru ca a reusit, prin politica pe care a dus-o, sa aboleasca sclavia. Gandindu-ma la noi, la ce se petrece pe aici, as spune ca si noi avem talentul de a ne omori conducatorii. Adrian Nastase a scapat ieftin… Iar sub guvernarile PDL nu s-a putut constata o scadere a nivelului coruptiei in Romania. S-ar putea spune ca dimpotriva! Citeam in Gandul despre prejudiciile constatate de Curtea de Conturi in perioada 2008-2012: 900 milioane de euro!! Iata ce spune Vacaroiu: „Avem multă bătaie de cap, peste 2.000-3.000 de procese în fiecare moment„. 2008-2012, da? Si atunci de ce trebuia facut din Adrian Nastase un simbol al coruptiei? Sa vedem cum stam si cu increderea in Justitie. Va propun sa cititi urmatorul articol din Adevarul, datat 25 august 2012:

Românii au mai multă încredere în presă decât în justiţie şi în politicieni

2012…? Nu e din perioada 2000-2004… Uitati-va numai unde s-a ajuns sub guvernarile PDL! Adevarul a reluat tema aceasta intr-un articol din 5 septembrie anul trecut:

IRES: Românii au încredere mai multă încredere în presă decât în justiție și în partidele politice

…in care iata ce se arata:

Mai mult de jumătate dintre români au încredere în presă, în timp ce 68% tind să nu se bazeze pe sistemul juridic român, iar dintre toate instiutțiile de presă românii au cea mai mare încredere în radio, arată un studiu IRES realizat post-referendum.

Majoritatea românilor tind să creadă informațiile primite prin intermediul presei scrise, în timp ce mediile audiovizuale se bucură de mai mare popularitate: doi dintre trei români preferând radioul ca sursă de informare. Surprinzător, Internetul și, implicit, presa online se bucură de cea mai mică încredere dintre toate mediile, respectiv 58%.

Mai bine de două treimi din populația României nu are încredere în justiție. Dintre cei sceptici în ceea ce privește sistemul juridic, 71,6% au studii superioare. Justiția nu este văzută cu ochi buni mai ales în Transilvania, Banat și Moldova.

Dintre cei intervievați de IRES, 87% nu au încredere în partidele politice, dintre aceștia 92,6% având studii superioare. Cei mai sceptici în privința partidelor sunt românii cu vârste cuprinse între 36 și 50 de ani.

Sondajul IRES a fost realizat în perioada 21-24 august, cei 1.541 de respondenți, în vârstă de 18 ani și peste, fiind intervievați telefonic. Sondajul are o marjă de eroare de +/- 2,5%.” (subl. mea)

Daca lucrurile stau asa, atunci majoritatea romanilor nu vede in condamnarea lui Adrian Nastase un act de justitie, ci o afacere politica. Este logic sa presupui asa: daca n-ai incredere in Justitie, in tot intregul, ai avea incredere ca aceasta condamnare a lui Nastase, facuta de catre Justitie, ar fi un act de justitie? N-as prea crede: un asemenea rationament n-ar fi plauzibil. Asta nu inseamna ca romanii ar considera ca Nastase nu ar putea fi criticat, ca Nastase nu ar fi gresit. Cine nu greseste? Dar omul simte ca acest „simbol al coruptiei” a fost fabricat politic si atasat, tot din motive politice, de persoana lui Adrian Nastase. Iar cei care au fabricat un astfel de simbol stiau de la bun inceput ca nu va rezolva, in mod real, nicio problema de fond, lucru care s-a si intamplat. Dimpotriva, a agravat situatia, a tulburat societatea si a contribuit la accentuarea scaderii increderii oamenilor in Justitie, cu atat mai mult cu cat membri PDL au fost implicati in afaceri de coruptie. Pentru ca adevarul este ca un partid de ingeri nu exista. Nu poate exista. Iar Boureanu avea dreptate cand spunea ca „suntem toti plini de rahat„. Nu mai vorbesc de faptul ca toata chestiunea asta cu combaterea coruptiei nu a contribuit cu nimic la cresterea nivelului de trai al populatiei. De unde se vede ca nu prin combaterea coruptiei creste nivelul de trai. De ce nu am afirma urmatoarea ipoteza: prin cresterea nivelului de trai se diminueaza coruptia? Or, nivelul de trai nu a crescut in perioada Guvernarii Boc.

Chestiunea aceasta a coruptiei a fost instrumentata politic si in acest sens a fost folosita Justitia, lucruri care au facut un mare rau tarii si au blocat dezvoltarea acesteia. Efectul a fost unul pervers: Romania a suferit mai mult din faptul ca i s-a pus aceasta eticheta de tara corupta, ce mai trebuia sa aiba si un simbol, lucruri care au generat efecte in ceea ce priveste politica dusa de Comisia Europeana fata de Romania. Nimic referitor la faptul ca ar exista si alte tari in Europa care ar avea probleme in privinta coruptiei, poate mai mari decat le are tara noastra. De unde rezulta o anumita politica preferentiala a Comisiei Europene, lucru ce nu se poate sa nu te puna pe ganduri, si mai ales faptul ca s-a legat chestiunea aceasta a coruptiei de integrarea Romaniei in Spatiul Schengen, desi Romania respecta criteriile tehnice, singurele valabile. Daca ne vom uita pe harta data de Tranparency International privind indexul perceptiei coruptiei vom observa ca tari precum Cehia sau Slovacia, cu un scor apropiat de al Romaniei, nu mai vorbesc de Italia (mai corupta decat Romania!!) sau Grecia (nu mai vorbesc de faptul ca s-au semnalat numeroase probleme la frontiera dintre Grecia si Turcia, care semana cu o sita prin care se putea ajunge in Spatiul Schengen), sunt bine mersi in Spatiul Schengen. Romania, nu. Si atunci de ce Romania trebuia sa fie o tara de ingeri? Este clar ca problema coruptiei a fost folosita drept pretext ca Romania sa nu fie primita in Spatiul Schengen si pentru asta mai trebuia creat si un simbol al coruptiei, pentru ca sa pecetluiasca inchiderea usilor, in acest scop folosindu-se de Basescu, care spera sa castige capital electoral din lupta impotriva coruptiei.

Trebuie remarcat faptul ca toata aceasta tema, deosebit de preocupanta, referitoare la coruptie, cu exacerbarea rolului Justitiei, foarte politizata caci altfel nici nu se putea, nu a facut decat rau tarii. Nu i-a adus niciun avantaj: nici pe plan extern si nici intern. Pe plan extern nu a facut altceva decat sa inrautateasca imaginea Romaniei fata de alte tari care se afla in aceeasi situatie sau poate mai dificila din punct de vedere al coruptiei, iar Comisia Europena, prin continuarea MCV-ului, inrautateste si mai mult imaginea Romaniei si blocheaza Romania intr-o stare de lucruri din care nu poate iesi in felul acesta, afectandu-i dezvoltarea. Un cerc vicios. Pe plan intern, nu s-a putut constata un regres al coruptiei, dimpotriva, dar a mai si agravat neincrederea oamenilor in Justitie, generand si reactii din partea unora impotriva integrarii in Schengen. Pe de alta parte, a inveninat esicherul nostru politic, creand blocaje, crize politice de tot felul, lucruri ce nu au contribuit la bunul mers al tarii, ceea ce s-a si putut cu usurinta constata. Romania ar trebui sa aiba grija ca daca va mai continua in felul acesta va ajunge intr-o stare de epuizare iar refacerea va fi deosebit de grea. In sprijinul acestei ipoteze vine faptul ca nu inregistram o crestere economica consistenta, ca nu reusim sa ne concentram pe adevaratele probleme cum ar fi cea a dezvoltarii, a cresterii nivelului de trai. O tara nu poate fi condusa numai cu procurori sau de procurori in vederea, chipurile, impunerii respectarii legii. Noi mergem pe o cale gresita. De fapt, gresita e putin spus. E o cale ce ne poate duce spre dezastru. Toata aceasta bulversare pe care a produs-o lupta impotriva coruptiei, care nu a dus la niciun rezultat pozitiv ci, din contra, chiar la lucruri mai nocive decat coruptia insasi, sunt semne ca asa sta treaba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Putea Basescu sa obtina mai mult…?

Iata inca o chestiune controversata…

Gandul

FALSUL RĂZBOI PE FONDURILE EUROPENE. Cât a pierdut şi ce a câştigat în realitate România la Bruxelles

Se arata ca:

„Ultimele luni de negocieri au adus României, la Consiliul European de vineri de la Bruxelles, fonduri comunitare pentru următorii şapte ani de 39,88 miliarde de euro. Doar pe hârtie.

Contrele publice, la nici câteva minute după decizie, între premierul Victor Ponta care acuză că „nu s-a obţinut nimic în plus” şi preşedintele Traian Băsescu, cel care a anunţat „victoria”, sunt însă false probleme date fiind rata de absorbiţie dezastruoasă a banilor europeni de până acum şi riscul suspendării plăţilor în mai multe programe în acest an. Inclusiv amânarea unui nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Comisia Europeană poate diminua suficient de mult sumele care ar urma să ajungă în România via Bruxelles.

Ultimul cuvânt în privinţa banilor europeni din următorii ani îl va avea Parlamentul European.

Ce spun cifrele

Din cele două runde de negocieri la Bruxelles între şefii de stat şi de guverne – prima în noiembrie, a doua în februarie -, preşedintele Băsescu a ieşit cu aproape 40 de miliarde de euro. Suma este evident inferioară propunerii de 48 de miliarde care se putea deduce din varianta de buget avansată Consiliului de Comisia Europeană. Scenariul de buget al lui Jose Manuel Barroso nu era însă decât o variantă de start a negocierii, cea mai optimistă posibilă pentru toate statele, şi nu mai este de actualitate încă din octombrie, când a fost ajustat de Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului.

În noua schemă van Rompuy, agreată parţial în noiembrie, României i se prefigura ca parte din buget aceeaşi sumă: 40 de miliarde. Ceea ce nu era o garanţie că nu mai putea fi tăiată dacă liderii europeni decideau să reducă, la nivelul întregului buget, din banii pentru coeziune şi pentru agricultură, de care România a fost direct interesată.

În linii mari, România a obţinut  21,8 de miliarde de euro fonduri de coeziune (autostrăzi, căi ferate, mediu, resurse umane etc), faţă de 19 miliarde cât a avut până acum, şi 17,5 miliarde de euro pentru agricultură (10 miliarde pentru plăţi directe ale subvenţiilor şi 7,1 miliarde pentru proiecte de Dezvoltare Rurală, de la drumuri judeţene la ferme pentru tineri) faţă de 13 miliarde, cât poate accesa în prezent. Plus posibilitatea de a accesa alte câteva programe gestionate însă direct de Comisia Europeană, fără intervenţia guvernului.

Datele finale arată o creştere a fondurilor europene pentru România de la 33,5 de miliarde de euro (2007-2014) până la 39,8 miliarde (2014-2020).

În ciuda declaraţiilor politice ulterioare, în toate scenarile luate în calcul şi la Guvern şi la Preşedinţie în ultimele luni, România urma să primească mai mult în exerciţiul bugetar viitor. Motivul este simplu: la negocierile pentru bugetul 2007-2013, nefiind membru UE decât după începerea exerciţiului bugetar, a luat ce i s-a dat, situaţie în care va fi acum Croaţia.

Câştiguri şi compromisuri la Bruxelles

Dincolo de miliardele folosite acum ca armă politică în ambele direcţii, între Guvern şi Preşedinţie, la Bruxelles s-au luat alte câteva decizii care, în practică, pot cântări mai mult decât sumele mari aflate deocamdată numai pe hârtie.

– Cofinanţarea în proiectele cu fonduri structurale şi de coeziune, în care intră, de exemplu autostrăzile, creşte de la 75% la 85%, ceea ce face ca statul să contribuie cu numai 15%;

– Prefinanţarea aceloraşi proiecte (adică banii pe care UE îi dă în avans) va fi de 4% – de la 2% cât se prevăzuse iniţial – în cazul ţărilor care au avut în 2010 acord cu FMI, cum e şi cazul României;

– TVA eligibil, cu alte cuvinte rambursat de către Comisia Europeană la bugetul de stat, ceea ce poate însemna, din estimările Ministerului de Finanţe, un avantaj de 2 miliarde de euro.

– Proiectele de Dezvoltare Rurală rămân cofinanţate în proporţie de numai 75% de UE, dar vor avea asigurată o prefinanţare de 4%;

– Aşa numitul „top-up” de 10% – Ţările care vor semna un acord financiar cu FMI sau cu CE vor primi cofinanţare de 85% pentru proiectele de Dezvoltare Rurală şi 95% pentru Coeziune, urmând să contribuie de la bugetul de stat cu doar 15%, respectiv 5% din valoarea totală;

– Flexibilitatea – UE lasă la latitudinea guvernului decizia de a „muta” până la 25% din fonduri de la un program la altul;

– Regula „n+3” dă posibilitatea ţărilor membre să cheltuiască banii, o dată prinşi în proiecte acceptate, încă trei ani după încheierea exerciţiului bugetar, adică până în 2023. Pentru România şi Slovacia, Consiliul European a cerut Comisiei „să exploreze soluţii” ca această regulă să se aplice şi pentru actualul buget, pentru a nu pierde şi mai mult din fondurile europene.

Cu excepţia flexibilităţii şi a regulii „n+3”, lucrurile erau tranşate încă din noiembrie. Tot atunci, preşedintele Băsescu susţinea că a obţinut încă 5 miliarde pe lângă cele 5,5 actuale pentru plăţi directe în agricultură. În final, suma pentru următorii şapte ani este de numai 10 miliarde, ceea ce poate pune în dificultate atingerea celor 183 de euro pe fiecare hectar, la cât ar trebui să ajungă subvenţiile în 2017, faţă de 119 euro, cât primesc acum agricultorii români, dezavantajaţi faţă de cei din restul UE. Pentru a uniformiza subvenţiile, România are nevoie de mai mult de 11 miliarde de euro în cei şapte ani. banii pot fi transferaţi de la Dezvoltare Rurală, diminuând înăs şansele tinerilor fermieri, ale celor care fac agricultură în zone climatice devaforizate sau ale comunelor care au nevoie de modernizare de a mai accesa sume consistente.

Un compromis important, admis de Traian Băsescu, a fost renunţarea la negocierea pentru transferul unor bani de la dezvoltare regională pentru sisteme de irigaţii, în situaţia în care România a obţinut abia în ultimul moment extinderea de la doi la trei ani a perioadei în care mai poate cheltui bani europeni din actualul buget.

Marele câştig a fost însă eliminarea legăturii automate dintre rata de absorbţie a fondurilor şi finanţările viitoare, prevătute în prima variantă de buget a lui van Rompuy.

Riscul cel mare: 40 de miliarde doar pe hârtie

Căci, dincolo de războiul pe sumele finale convenite la Bruxelles, dacă îşi păstrează acelaşi ritm de absorbţie ca şi în primii şase ani după aderare, guvernul riscă să nu vadă mai mult de 5 miliarde de euro, pe lângă plăţile directe, din cele 40, în şapte ani.

În 33,5 miliarde de euro, cât a avut în buget din 2007 în 2013, cei mai mulţi bani au revenit, teoretic, aşa-numitelor proiectele din fonduri structurale şi de coeziune: peste 19 de miliarde de euro urmau să mergă în autostrăzi, căi ferate modernizate, proiecte de mediu sau în pregătirea forţei de muncă. Absorbţia a fost însă de numai 11,47%, arată datele Ministerului pentru Fonduri Europene, actualizate până la 31 decembrie anul trecut.

În primii şase ani de la aderare, România a decontat efectiv la Bruxelles facturi de numai 2,2 miliarde de euro din aproape 20, deşi contractele semnate ar fi acoperit 14,9 miliarde de euro.

Cel mai departe a mers Programul Dezvoltare Regională, cu 920 de milioane decontate în şase ani, aproape 25%. Cele mai bine finanţate programe, Transporturi şi Mediu, fiecare cu câte 4,5 miliarde puse la dispoziţie de Bruxelles s-au limitat la 6,4%, respectiv 10,3% grad de absorbţie.

Programele Transporturi şi Competitivitate sunt de altfel blocate pentru o perioadă încă nedeterminată.

La ultimul Consiliu European, preşedintele Comsiei, Jose Manuel Barroso, s-a oferit să trimită în România funcţionari de la Bruxelles „să asiste” autorităţile de management care gestionează banii europeni. Suspiciunile europenilor vizează mai ales corupţia, dar şi slaba pregătire din instituţiile de la Bucureşti.”

Leu sau pisic…?!

Ponta: „La Otopeni Băsescu e un leu, la Bruxelles e pisic. La una din decizii nici nu era acolo”

„Nemulţumit de rezultatul negocierilor de la Consiliul European pentru bugetul UE, premierul Victor Ponta i-a reproşat preşedintelui Traian Băsescu faptul că „la Bruxelles este pisic”. „Preşedintele la Otopeni e un leu. Când ajunge acolo e un pisic”, a susţinut Ponta la RTV, cu argumentul că arre informaţii despre cum a jucat şeful statului în negocieri „de la ceilalţi premieri” cu care s-a întâlnit la Torino.

Potrivit primului-ministru, liderii UE i-au relatat că preşedintele Traian Băsescu nu ar fi fost în sală la una dintre discuţiile importante, fără a menţiona însă contextul. „Mi-au spus: <Păi când s-a luat una din decizii nu era acolo, la alta n-a avut ce să facă. Dar preşedintele vorbea în numele guvernului>. Liderii ştiu că nu suntem cei mai buni prieteni eu şi preşedintele. Traian Băsecu nu putea decât să vorbească decât în numele guvernului, că acolo sunt doar şefii de guverne”, a adăugat Ponta.

Primul-minsitru s-a declarat „supărat de reacţia preşedintelui” care a anunţat o victorie după Consiliu, în condiţiile în care „din propunerile noastre zero s-au acceptat”. Ponta a dat şi o replicăă ironiei prezidenţiale că  în locul său ar fi obţinut doar banii să-şi plătească avionul Bucureşti-Bruxelles. „Biletul de avion i l-am plătit eu domnului Băsescu, adică eu guvernul. Ne costă cam mult (viitoarea pensie a lui Traian Băsescu, n.r.) la ce rezultate are”, a spus Ponta.”

Ponta ameninţă armistiţiul cu Băsescu: „Ce am stabilit în pact nu mai e valabil. O să vedeţi ce o să se întâmple”

Se arata ca:

După contrele legate de bugetul Uniunii Europene şi de scrisoarea pentru Bruxelles legată de Schengen, premierul Victor Ponta susţine că Pacea de la Cotroceni nu mai este în acest moment respectată. „Ce am stabilit în pactul de colaborare nu mai e valabil. Nu vedeţi? Ce am stabilit legat de MCV şi de Schengen nu a respectat. Ce am stabilit să obţinem la Bruxelles n-am obţinut. Era inevitabil să ajungem la această opinie divergentă”, a spus primul-ministru la RTV.

Ponta l-a acuzat pe Băsescu de încălcarea pactului care menţiona adresarea politicoasă, dar a refuzat să dea replica „la partea cu ironiile şi glumele de autobază”. „Cred că preşedintele nu are nici legitimitatea nici interesul să se mai bată pentru România. S-ar bucura să nu intrăm în Schengen. E un om aflat la sfârşit de mandat care are mici răutăţi. Preşedintele de luni până sâmbătă se odihneşte, iar duminică iese. Să iasă în fiecare duminică. O să vedeţi ce se va întâmpla. Dacă tot el bagă strâmbe când tot el e vinovat”, a ameninţat voalat Victor Ponta, atenţionând însă că „nu e vorba de o nouă suspendare”.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Dupa parerea mea, una e sa vorbesti despre impactul actualului buget european asupra cetatenilor europeni, punand problema la scara europeana, si altvceva este sa pui chestiunea  daca Basescu ar fi putut obtine pentru Romania mai mult decat a obtinut.

Ceea ce se poate constata acum este mai degraba un adevarat razboi politic al declaratiilor, in cunoscuta noastra traditie damboviteana: „nu am obtinut nimic”, „o mare victorie”, „acasa e leu, acolo e pisic!!”, etc. Am vazut si o emisiune la televizor in care a inceput si o cearta pe tema capacitatii de absorbtie a fondurilor europene. Toate acestea nu lamuresc, insa, problema: putea Basescu sa obtina mai mult? Dupa cum se poate vedea, am obtinut, totusi, mai mult decat in perioada trecuta: „Datele finale arată o creştere a fondurilor europene pentru România de la 33,5 de miliarde de euro (2007-2014) până la 39,8 miliarde (2014-2020)„, de asemenea sunt si castiguri de alt ordin: cofinantarea, prefinantarea, TVA eligibil, „top up” de 10%, regula n+3, „eliminarea legăturii automate dintre rata de absorbţie a fondurilor şi finanţările viitoare, prevătute în prima variantă de buget a lui van Rompuy”. Ponta a inceput un atac la Basescu, cu un iz ce mi se pare mai mult electoral, dar un atac prematur si prost condus! Sunt cu totul de acord ca ar fi fost destul de ridicol sa-l vorbeasca prea mult de bine pe Basescu, dar e si mai ridicol sa te vorbesti pe tine foarte mult de bine, aratandu-ti maretia in fata adversarului. Caci ce altceva poate insemna cand ii spune lui Basescu: „Preşedintele la Otopeni e un leu. Când ajunge acolo e un pisic”, decat faptul ca el, Ponta, s-ar fi „batut” in Consiliu „ca un leu”!!! 😆 Desi aici pare a fi pisic (cum i-a zis nu demult Basescu, ca ar fi motan) 😆 . La care Basescu i-ar fi replicat ca atunci, ca s-ar fi bagat liderii europeni sub masa de frica „leului” intruchipat de Victor Ponta! 😆 .

Intotdeauna vrem mai mult, problema este daca si putem mai mult. Spre exemplu, cu totii vrem sa absorbim mai mult din fondurile acestea europene. Numai ca, dupa cum lesne se poate constata, nu putem sa facem lucrul acesta. Este adevarat ca s-a eliminat legatura dintre rata de absorbtie si finantarile viitoare, dar, cu toate acestea, a obtine mai mult nu depinde de rata de absorbtie. Vreau sa spun ca, punand problema daca Basescu putea sa obtina mai mult, nu ma refer la rata de absorbtie. „A obtine mai mult”, dupa parerea mea, este determinat de alti factori, si anume:

– daca esti un contributor viguros la bugetul european si

– de influenta politica pe care o ai in Consiliul European, pe care o exerciti asupra Comisiei Europene, in general vorbind de influenta politica pe care o ai in Europa.

Or, noi nu suntem un contributor puternic la bugetul european, precum, spre exemplu, Germania; iar in ceea ce priveste influenta politica, ea este determinata de puterea economica si militara de care dispui. Nici la capitolul acesta nu putem spune ca suntem „tigri”!

Nu mai vorbesc de faptul ca este cu totul dezamagitor cat absorbim din aceste fonduri europene: 11,47%! Romania pierde enorm, nu ca n-ar fi bani, ci pentru ca nu suntem capabili sa-i cheltuim. Tara noastra ar trebui sa aiba o capacitate mare de absorbtie a fondurilor europene indiferent ce partid se afla la Putere. Altminteri s-ar putea pune la indoiala capacitatea noastra democratica, daca se poate spune asa. Daca numai un partid/alianta are oameni competenti, restul avand numai incompetenti, atunci… Ramane de vazut daca USL va putea imbunatati aceasta rata de absorbtie. Sa speram ca va putea. Totusi, parerea mea este ca nu trebuie sa ne bizuim in exclusivitate pe fondurile europene. Noi, din cate constat, avem tendinta sa vedem fondurile europene ca pe unicul motor de dezvoltare al tarii. Ar trebui sa dam dovada de mai multa imaginatie, mai multa creativitate economica si sa cautam sa identificam si alte motoare de dezvoltare. Chiar daca vom ajunge sa absorbim 20% din aceste fonduri, tot e putin. Ca sa ajungi la o rata de absorbtie de 50% e foarte greu. Chestiunea nu e deloc usoara. Noi ar trebui sa ne gandim cum sa imbunatatim ratele de crestere economica si trebuie analizat cum se poate face asta cu ajutorul acestor bani de la UE, dar si pe alte cai. Eu cred ca ar trebui sa incepem a ne ocupa de previziuni economice si de o planificare economica de tip modern: trebuie sa stim exact unde suntem si sa stim exact unde vrem sa ajungem. La noi, dupa cat mi se pare mie, si asta ma nemultumeste, lucrurile merg haotic. Spre exemplu, azi rata de absorbtie este de 11,47%, maine e de 12,98% si poimaine de 13, 54%, asa cum pot fi cu totul alte cifre, oricare altele. Pentru ca nimeni nu poate determina exact in ce fel si cand putem ajunge la o anumita rata de absorbtie. Spre exemplu, noi am dori sa ajungem la o rata de absorbtie de 25%; problema care se pune este: cum se poate obtine o asemenea performanta si cand vom ajunge sa avem o astfel de rata de absorbtie, de 25%. Pentru ca aici e vorba de institutii ale statului care nu se comporta deloc intr-o maniera competitiva si nici nu stimuleaza competitivitatea. La intrebarea din titlu, lasand la o parte chestiunile politice si de orgoliu, se mai poate raspunde ca suntem insuficient de competitivi si din aceasta cauza nici nu putem sa atragem mai multe fonduri si nici sa absorbim mai mult din cele alocate. Cand se face o previziune economica ar trebui sa se tina cont de eventualele schimbari in conditiile economice. Este important sa ai o economie dinamica si nu una statica, o economie capabila sa se adapteze repede la eventuale schimbari. Si aici ideea e de a sti cat de previzibil e un anumit eveniment. Problema este ca economia noastra de piata nu e inca puternica si e departe de a fi performanta. De aceea rolul guvernului in economie este mare. Dar daca lucrurile stau asa, ar trebui dusa o politica de asa maniera incat sa indrepte economia noastra catre performanta economica. Ciudatenia mare consta in faptul ca Romania se comporta ca si cum nu ar exista, nu ar gasi nicio determinare care sa o impinga in directia performantei si eficientei. De aceea ce bunul simt poate prevede este ca, spre exemplu, ratele de absorbtie ale fondurilor europene vor fi, in continuare, mici, ca ratele de crestere economica vor fi in continuare mici. Nu e ceva care sa te convinga de contrariu. Chestia asta cu „cat de leu e Ponta” si „cat de pisic ar fi Basescu” nu ma pot convinge ca vor fi rate mai mari de absorbtie a fondurilor europene, si nici ca vom obtine, negociind, mai multi bani de la UE. De observat e faptul ca toata disputa aceasta, intre Ponta si Basescu, e in jurul calitatii de negociator a unei anumite persoane, in cazul de fata Basescu: daca ar fi fost un negociator bun, ar fi obtinut mai mult, asta e ideea. Insa cine ar fi fost capabil sa spuna cu o probabilitate vecina cu siguranta daca, intr-adevar, ar fi putut obtine mai mult? Asa cum nimeni nu poate sa spuna ca vom avea, cu o probabilitate vecina cu siguranta, rate mai mari de absorbtie a fondurilor europene sau ca vom reusi rate mari de crestere economica. Or, pentru ca sa fii capabil trebuie sa faci o previziune cat se poate de exacta.

Ma gandeam la un alt exemplu. Sa luam, de pilda, o intreprindere de stat care ar avea nevoie de tehnologie noua. Retehnologizarea e importanta! Sa presupunem ca ar costa 1.000.000 de euro. Ar trebui sa se stie cat se poate de exact la ce crestere economica ar ajunge intreprinderea in cazul in care s-ar cheltui aceasta suma de bani pe retehnologizare. Or, la noi nu se stie lucrul asta si din aceasta cauza, deoarece nu exista nicio prognoza serioasa, de fapt nimic serios, statul poate cheltui miliarde de euro fara niciun rezultat. Ar trebui sa se stie cat se poate de precis ca daca se ia o anumita masura economica atunci se ajunge la urmatorul rezultat economic: acela si nu altul. La noi nu se stie lucrul asta! La noi nu se poate spune cu o probabilitate vecina cu siguranta la ce rezultat se va ajunge. In cazul asta, totul e lasat la voia intamplarii. De fapt totul e subiectiv si de aceea la noi se ajunge in final la aprinse dispute politice, niciodata la analize economice serioase. La noi nimic nu este limpede, clar, armonios, creator, ci totul e accidental. Lucrul acesta s-a putut constata inca din anii ’90 de dupa Revolutie: noi am reusit sa distrugem intreprinderile din jurul nostru, pentru ca erau „neperformante” si ne incomodau, dar fara sa „restabilim repede echilibru, in profitul ordinii si al frumosului”, dupa cum se exprima Sainte – Beuve.

februarie 12, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii