Tragedie in Bucuresti…

Gandul

Cum am scăpat din INFERNUL de la COLECTIV. „Călcam unii peste alţii. Oamenii au murit ASFIXIAŢI. Pompierii au venit târziu, după 20 de minute”

Se arata ca:

„Infernul a avut azi noapte un alt nume: Colectiv. În câteva secunde, clubul din centrul Bucureştiului s-a transformat într-o capcană mortală pentru 27 de oameni care au ars de vii sau s-au asfixiat după ce ceea ce se voia un simplu foc de artificii de încheiere a concertului trupei Goodbye to Gravity a dezlănţuit iadul în localul în care se aflau aproape 350 de oameni. Scânteile au aprins pilonii de susţinere îmbrăcaţi cu burete, tavanul a luat fos şi s-a prăbuşit peste cei care, luaţi prin surprindere încercau să se salveze. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le-a luat foc”, povesteşte un martor, care a reuşit să se salveze. Calea se viaţă li s-a blocat la uşa clubului. Una singură şi foarte îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni”, spune el, susţinând că intervenţia echipajelor de salvare a întâziat aproape 20 de minute, iar locaţia clubului făcea practic imposibil accesul: un gang, o curte, alt gang şi abia apoi intrarea în club. „Focul nu a durat foarte mult, s-a stins singur, oamenii au murit asfixiaţi nu de la arsuri”, adaugă. În total, 27 de oameni au sfârşit tragic, aproape 200 au ajuns la spitalele din Bucureşti, 146 au rămas internaţi, marea majoritate în stare gravă. Printre ei, solistul trupei Alex Pascu care se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat. 9 dintre decedaţi nu au fost încă identificaţi. Sute de oameni s-au mobilizat pentru a dona sânge pentru victimele incendiului. La Centrul de transfuzii din strada Constantin Caracaş, numărul 28, s-au format cozi din timpul nopţii. Acesta va rămâne deschis în continuare, iar donatorii se pot îndrepta şi către centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Flăcările au cuprins tavanul, însă oamenii nu s-au grăbit să iasă „pentru că mulţi nu s-au prins că este grav”, spune tânărul. El a intuit pericolul. S-a îndreptat rapis spre ieşire, dar deja începuse busculada. Uşa era îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni. O strângeam în braţe pe fată si călcam unii pe alţii”. Tavanul, de fapt nişte bârne din lemn, s-a prăbuşit sub violenţa flăcărilor înteţite în momentul când uşa s-a deschis. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le ardea”

5-6 minute i-au luat să iasă şi a încercat să se întoarcă după prietenul rămas în urmă. Sunase la 112, nu venise nimeni.Timpul se scurgea, a turnat apă peste haine şi a încercat să revină în club. „Nu puteam să intru”. Nici el, nici pompieri, dacă ar fi fost acolo. „Au venit foarte târziu, după aproape 20 de minute”, spune.  Maşinile nu puteau să intre, erau echipaţi cu extinctoare şi nu prea ştiau ce să facă. De fapt, spune tânărul, când au ajuns focul se stinsese de la sine. Nici nu a durat prea mult, a ars repede ce era de ars, îşi aminteşte clipele de coşmar supravieţuitorul, comentând că mulţi dintre cei care au murit, cel mai probabi, au murit din cauza fumului.  „Cred au fost axifixiaţi. Nu au murit de la arsuri”, a spus el.

De altfel,  Augustin Ofiţeru de la Institutul Pasteur a explicat pe Facebook că buretele aprins a făcut ca aerul avea o concentraţie mare de acid cianhidric. oamenii murind practic „gazaţi”.

„Dacă în incinta de la clubul Colectiv pereţii erau tapetaţi cu burete, înseamnă că în scurt timp după aprinderea acestuia aerul avea deja o concentraţie semnificativă de acid cianhidric (componenta activă a infamului Zyklon). Cei care nu au reuşit să iasă în timp util au fost practic gazaţi şi au intrat rapid în stop cardio-respirator. La 15 minute după, când au venit salvările, cei care au rămas înauntru erau demult morţi..”, scrie Ofiţeru pe Facebook.

Chitaristul Goodbye to Gravity a murit. Solistul trupei se zbate între viaţă şi moarte

Printre morţi, şi un prieten al supravieţuitorului. „Foarte multe surse, prieteni, asta mi-au spus, că ar fi murit unul dintre chitarişti, Vlad(Ţelea -n.r), şi ceilalţi patru sunt internaţi, la spital, cu arsuri şi sunt destul de grav”, a declarat un reprezentant al Universal, precizând că nu deţine informaţii exacte 100% în acest moment. Şi solistul trupei Alex Pascu se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat.

„Ei au rămas ultimii pe scenă, nu întelegeau ce se întâmplă”, este una dintre explicaţiile martorului cu care gândul a vorbit.

Imediat după producerea tragediei, a fost nevoie de sânge pentru salavarea celor răniţi. Centrul de Transfuzie Sanguină din Capitală de pe strada Constantin Caracaş, numărul 28 a fost deschis din timpul nopţii. Se mai poate dona sânge, de asemenea, la centrul de la Spitalul Militarşi centrul de la Spitalul Universitar.

CONDIŢIILE PENTRU A DONA SÂNGE

Pe site-ul Centrului de Transfuzie Sanguină sunt prezentate condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a dona. Astfel, se recoltează sânge persoanelor sănătoase, cu vârsta cuprinsa între 18 şi 60 ani, care au peste 50 de kilograme, puls regulat – 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, care să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale.

Nu pot dona sânge femeile însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală sau pesoanele care sunt sub tratament pentru diferite afecţiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

Totodată, se recomandă posibililor donatori să aibă un act de identitate în original la ei, să fie odihniţi şi bine hidrataţi, să nu fumeze o oră şi să nu consume alcool, grăsimi, dulciuri concentrate sau medicamente (aspirină, anticoagulante, antidiabetice, etc) şi să aibă o stare de igienă personală corespunzătoare.

CENTRE UNDE SE POATE DONA SÂNGE

Persoanele care doresc să doneze sânge o pot face în trei centre. Este vorba despre centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Ministrul Sănătăţii, a făcut un apel către populaţie să nu aglomereze centrele de transfuzii, precizând că necesarul de plasmă şi sânge pentru victimele incendiului de la Club Colectiv „este asigurat în momentul de faţă” şi că „efortul trebuie conservat” pentru zilele următoare.

„Facem însă un apel pentru a nu crea aglomeraţie şi pentru a conserva eforturile şi pe zilele următoare când vom avea nevoie de cantităţi suplimentare de sânge. Deci să nu ne ducem toţi în momentul de faţă, ci să conservăm efortul pentru zilele următoare. În momentul de faţă este asigurat necesarul şi vreau să vă spun că sunt cele trei centre unde se pot duce cei care vor să doneze sânge:este centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, care este deschis astăzi, centrul de la Spitalul Militar, la fel, deschis de la 7:00 dimineaţa şi centrul de la Spitalul Universitar, la fel, deschis de la ora 8:00 dimineaţa„, a declarat ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, sâmbătă dimineaţă, la Palatul Victoria.

Ultimul bilanţ al incendiului de vineri seară din Club Colectiv arată 27 de persoane decedate şi alte 146 de persoane internate la acest moment la spitalele din Capitală, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, secretarul de stat Raed Arafat, precizând că 17 dintre decedaţi nu au fost identificaţi.”

Mărturia cutremurătoare a unei asistente medicale care a intervenit la Colectiv: Le curgea carnea. Mă implorau. Izbeau în mine

Se arata ca:

„Asistenta Violeta Maria Naca, care a fost de serviciu vineri seară pe ambulanţă, povesteşte despre victimele de la Colectiv că plângeau, urlau, o implorau să le ia, ”curgea carnea de pe ele”. Un pompier i-a pus în braţe o fată de 18 ani: „Salveaz-o! Doamne, cât de tânără e!”.

O tânără, Claudia Postelnicescu, redă pe Facebook mărturia unei asistente, Violeta Maria Naca, de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov, care a participat la operaţiunea de salvare a victimelor.

Iniţial, asistenta Violeta Maria Naca i-a povestit că iniţial echipa medicală a crezut că este chemată la un incendiu banal, fiind al doilea echipaj ajuns la faţa locului, după care au apărut „pompierii agitaţi” şi „primele două victime”.

„Totul era ca un coşmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfiguraţi. Urlau mulţi. Eram două salvări. Una dintre victime era o tânără rănită grav. Ţipa la mine să venim mulţi. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arşi, călcaţi în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arşi. Plângeam. Săreau arşi pe mine, urlau. Voiau să intre mulţi în ambulanţe. Şi nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum”, povesteşte asistenta.

Apoi, au apărut alţi patru grav răniţi, care izbeau în ea, în salvare şi de pe care „curgea pielea, carnea”: „Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanţe, că e haos. Să vină poliţia. Rupeau jacheta de pe mine”.

Un pompier cu o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, a implorat-o pe asistentă să o ia pe fată: „Ia-o mai repede din braţele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am şi eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulţi, mulţi de tot. Civili urlau, tineri răniţi trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutaţi, să fie salvaţi. Se aruncau în faţa ambulanţelor. Dădeau cu pumnii în ambulanţe”.

Aceeaşi asistentă spune că are urme de piele arsă, pe ea şi pe echipament, iar pompierul şef plângea în hohote, era în şoc şi se întreba de ce s-a întâmplat o asemenea tragedie.

„Tânăra arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colţea, cu patru răniţi grav. Ţipam să vină toţi doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de şoc. AM VĂZUT IADUL!
Doi doctori de la echipaje au rămas la faţa locului. Erau şase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Şoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în şir până i-a crescut tensiunea şi i-a ţâşnit sângele pe nas. (…) Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe braţe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflaţi şi roşii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?. Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăieşte. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl ţin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieşea fum din el, mai spune femeia.

Ajunsă la spital, asistenta spune că părinţi pupau ambulanţele, urlau şi întrebau unde le sunt copiii: „Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine şi de colegi, de salvare”.

După o pauză în care asistenta nu s-a putut opri din plâns, a continuat relatarea, spunând că doctorii au îmbrăţişat-o, i-au sărutat lacrimile şi i-au mulţumit. I-au spus că nu vor uita niciodată vocea ei când implora că are nevoie de ajutor, că vor ţine minte pentru totdeauna cum ruga dispeceratul să cheme şi colegii de acasă. Pe toţi.

„Asistenta cu care am vorbit mi-a povestit că toţi care au fost luaţi aseară sunt în stare gravă. Mi-a scris cu o durere de mamă că este profund şocată de tragedia de aseară. Abia a reuşit să vorbească despre incident, mi-a spus că are tensiunea 20. (…) Salvatoarea, eroul care povesteşte îndurerat, este Violeta Maria Naca şi are 22 de ani experienţă pe Salvare”, îşi termină Claudia Postelnicescu postarea, menţionând că a vrut să arete povestea din prisma unui medic care a fost la faţa locului: „Povestea eroilor. Durerea pe care o simt medicii în momentul în care se simt neputincioşi în faţa morţii”.”

Unul dintre patronii Colectiv are alte 11 firme implicate în organizări de concerte

Se arata ca:

„Costin Mincu, unul dintre asociaţii Club Colectiv, unde a avut loc, vineri noapte, incendiul soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, deţine acţiuni la alte 11 firme implicate în cluburi şi organizări de concerte, din care trei în Constanţa, informează Ziarul Financiar.

Potrivit sursei citate, Costin Mincu mai deţine între 20% şi 100% din acţiunile altor 11 firme din zona de cluburi sau organizări de concerte: Music Hall, Hades Record, CVC Mistico, Elefant Club, Festival Arena, Goblin Bar&Club, Mamut Pub, Iunie Events, Goblin Club (Constanţa), Com Evant (Constanţa), Co Al Co Entertainment (Constanţa).

Firma Colectiv Club, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%).

Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti.

Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Alin George Anastasescu mai controlează companiile Sasquatch, cu o cifră de afaceri de 651.000 de lei în 2014. Music Hall, firma pe care o deţine împreună cu Costin Mincu, a avut o cifră de afaceri de 223.000 de lei în 2014, mai notează Ziarul Financiar.

Pe pagina sa de Facebook, Alin Anastasescu menţionează că este managing partner şi co-fondator al clubului, iar pe contul Linkedin Alin Anastasescu precizează că este absolvent al Facultăţii de Arte.

Din mai 2013, el este co-fondator şi managing partner la Clubul Colectiv, iar din ianuarie 2011 este şi producător la Cevadevis.ro., unde a realizat matriale de publicitate pentru branduri cunoscute şi a mai organizat evenimente la firma Sasquatch pentru brandul Mountain Dew. Anastasescu a mai lucrat pentru compania Emagic Entertainment/Danube Event Services la organizarea unor concerte pe care renumite trupe internaţionale le-au susţinut în România.

Clubul Colectiv se află pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei şi funcţionează într-o hală din fosta fabrică „Pionierul”. Vineri seară, clubul găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, pentru lansarea unui nou album – „Mantras of war”. Intrarea la acest concert a fost liberă, iar accesul în club s-a făcut începând cu ora 20.30.

În incendiul izbucnit în Clubul Colectiv au murit 27 de persoane, iar alte aproximativ 200 au fost rănite, 146 fiind internate în spitale.”

Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei care au murit si sa-i ajute sa scape cu bine pe cei raniti si afectati de aceasta tragedie!

Poate parea cinic ceea ce am sa spun: la noi solidaritatea se manifesta mai intotdeauna dupa… Dupa ce se intampla o tragedie, ca aceasta de la Clubul Colectiv. Cum se face ca nu ne manifestam niciun fel de solidaritate inainte, pentru ca sa nu se intample o tragedie?

Nu imi vine sa plang, n-am o stare emotionala lacrimogena. Ci una de revolta! O revolta pe care incerc s-o strig aici pe blog.

Primul lucru care ma revolta este folosirea efectelor pirotehnice intr-un spatiu inchis si neamenajat corespunzator pentru asa ceva. Toata sala aceea a ars ca o torta. Au fost multi morti si raniti. Aceasta a fost consecinta faptului ca la noi nu se respecta cele mai elementare reguli. Din cate am inteles toata sala era captusita cu bureti polioretanici pentru ca sa o antifoneze. O scanteie a produs un incediu devastator. Nu trebuie sa fii marele specialist ca sa-ti dai seama de riscurile pe care le presupune chiar si cel mai banal si aparent inofensiv efect pirotehnic in asemenea conditii. In mod clar e o responsabilitate a organizatorilor acestui concert. Dar mai e si o alta responsabilitate, poate mult mai mare: cea a institutiilor statului si a Primariei Sectorului 4 din Capitala. Eu am inteles ca acest club avea autorizatie de functionare data de Primarie, desi cu putin timp in urma a fost amendat pentru lipsa personalului calificat. Dar eu ma intreb daca acest club avea autorizatiile necesare de la ISU si de la Pompieri. De asemenea am mai inteles ca pe pagina de internet a clubului s-a adus la cunostinta ca vor fi efecte pirotehnice. Si atunci se pune problema: ori avea autorizatie pentru asa ceva din partea institutiilor abilitate ale Statului, ori nu avea autorizatie pentru asa ceva. In ambele cazuri e grav! In primul caz pentru ca acest club nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol pirotehnic si ar fi avut autorizatie pentru asa ceva. In al doilea caz pentru ca, desi nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol si nu ar fi avut autorizatie, totusi un astfel de spectacol pirotehnic s-a tinut, cu consecinte devastatoare!

Sincer va spun: nu-mi vine sa plang. Starea sufleteasca in care ma aflu ma indeamna la o analiza lucida. Cate cluburi mai sunt intr-o asemenea situatie? Ce masuri iau institutiile abilitate ale Statului?

La noi, mi se pare, nu se intelege ca nu se poate intotdeauna ieftin si bine. De asemenea nu se intelege ca regulile trebuie respectate. Un club bine organizat presupune o finantare pe masura si respectarea unor reguli macar minime de functionare in siguranta. Noi vrem sa facem totul ieftin si, daca se poate, sa se scurga sume barosane spre sectorul informal. Spre exemplu, vrem autostrazi ieftine, vrem cai ferate ieftine. Romania e o tara ieftina, cu oameni care ce-i drept muncesc, dar sunt prost platiti si prost instruiti. Iar salariile sunt peste productivitatea muncii. Si daca stau sa ma gandesc bine, cei competenti, nu stiu cum se face, sunt indepartati. De boala asta sufera si sectorul privat, ceea ce poate suna foarte ciudat si cam asa si e: ciudat. Or, nu prea merge asa ceva, nu prea merge bine, n-are cum sa mearga bine. Un spectacol pirotehnic e periculos si outdoor, nu doar indoor. Se poate desfasura un spectacol in aer liber si datorita efectelor pirotehnice sa ia foc scena. Nu te poti juca cu astfel de lucruri… De aceea ai nevoie de oameni care sa se mai si priceapa la asa ceva, desi la o prima vedere pare o treaba simpla. Din pacate, costurile acestei ieftinatati, paradoxal poate, pot fi foarte mari… Noi tot vorbim de reforma. Iar „reforma” asta a facut din Romania o tara ieftina. Noi trebuie sa intelegem ca nu merge treaba cu „un suflet candriu, de papugiu” (accentul cade pe papugiu, desigur), vorba slagarului. Nu asa se poate face o treaba serioasa.

N-as dori sa-mi inchei postarea cu clasicul: „speram ca din aceasta intamplare nenorocita sa se traga invatamintele de rigoare”.

Ca noi tot speram…

Update

Gandul

Piedone se apără cu nişte hotărâri de Consiliu Local, în cazul tragediei de la Colectiv. Detaliul legal pe care îl IGNORĂ primarul sectorului 4

Se arata ca:

„Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. Într-adevăr, însă, legile privind securitatea anti-incendiu nu condiţionează acordul de funcţionare al unei firme, obţinut de la Primărie, de avizul de la IGSU. Nu este prima oară când Primăria sectorului 4, ca de altfel toate primăriile de sector din Bucureşti, legiferează prin Consiliile Locale fără să ţină cont de legislaţia naţională. Este cazul ridicării maşinilor parcate neregulamentar, care s-a desfăşurat ilegal, conform Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care a fost sistată această activitate.

Primăria sectorului 4 continuă să se apere în scandalul tragediei de la clubul Colectiv, în urma căreia au murit până acum 32 de oameni şi alte zeci sunt în stare gravă, arşi, cu norme care îi dădeau dreptul să autorizeze activitatea clubului Colectiv în lipsa avizului de securitate anti-incendiu de la IGSU. Cu toate acestea, legi cu putere mai mare decât Hotărârile Consiliului Local sector 4 obligau patronii clubului Colectiv să obţină avizul de la IGSU.

Totuşi, normele emise în sectorul 4 nu au ţinut cont de aceste legi superioare din punct de vedere juridic şi au lăsat pe dinafară acest aviz, din lista de acte necesare pentru obţinerea acordului şi autorizării de funcţionare a unei firme. De asemenea, nici nu şi-au exercitat atribuţiile de control în sectorul 4.

Astfel, primăria condusă de Cristian Popescu „Piedone” arată într-un comunicat de presă că prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 22 din 29 februarie 2012, care a modificat o hotărâre similară (nr. 55 din 28 august 2008), „printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor”.

„Rezultă aşadar, că eliberarea acordului de funcţionare nu era condiţionată de existenţa acestei autorizaţii”, susţine Primăria sectorului 4.

Într-adevăr, printre actele necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de funcţionare şi ale unui aviz de funcţionare, Hotărârile Consiliului Local al Sectorului 4 nu prevăd şi autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, ci doar: Cerere tip, BI/CI (asociat, administrator, reprezentant), Certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului, Actul Constitutiv sau Statutul societăţii comerciale, Certificatul Constatator în baza Legii nr.359/2004 -emis de Biroul Unic de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului pentru punctul de lucru, Dovada deţinerii spaţiului sau a structurii de vânzare de către agentul economic în care este specificat că spaţiul este punct de lucru, Autorizaţia de mediu în cazul în care capacitatea restaurantului este mai mare de 100 de locuri, Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică (declaraţie tip), Contract de salubrizare şi ultima chitanţă de plată, Acordul de funcţionare conform H.C.L. Sector 4 nr. 22/29.02.2012, Dovada achitării taxei de eliberare a autorizaţiei de funcţionare.

„Mai mult, Autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica menţiuni că “Prezenta autorizaţie este valabilă cu respectarea condiţiilor de funcţionare prevăzute de lege […]””, mai arată Primăria Sectorului 4, arătând astfel că proprietarii clubului Colectiv se obligau prin solicitarea avizului de la Primărie să respecte şi restul legilor din România, transferând practic asupra lor această responsabilitate şi scoţând astfel Primăria din lanţul de responsabilitate.

În apărarea sa, Primăria lui Piedone mai citează şi legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, arătând că declaraţia pe propria răspundere depusă de patronii unei firme include asumarea faptului că firma respectă „condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia tip”.

Acest argument al Primăriei sectorului 4 este irelevant, pentru că legea respectivă nu include şi asumarea prin proprie răspundere, din partea patronilor unei firme, a îndeplinirii condiţiilor legale anti-incendiu.

Hotărârile locale, mai tari decât legile? Instanţa supremă spune că nu

Nu este prima oară când Primăria sectorului 4 îşi justifică o activitate prin faptul că este ranforsată de nişte hotărâri de Consiliu Local. La fel au stat lucrurile şi cu ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în sectorul 4, activitate desfăşurată ani la rând, prin asocierea firmelor Euronautica Motors cu Autosal Expert. În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat recursul în interesul legii cerut de Avocatul Poporului, arătând că o hotărâre de Consiliu Local nu poate să legifereze în contra sau fără să ţină cont de o lege de rang superior.

În cazul ridicărilor de maşini, sancţiunea era prevăzută de Codul Rutier, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002, aprobată prin lege, însă nu apărea şi în normele de aplicare ale legii respective. Prin hotărârea de Consiliu Local, Primăria sectorului 4 a venit şi a legiferat peste o lege cu putere superioară, conform instanţei supreme. Primăria lui Piedone a renunţat la activitatea de ridicat maşinile înainte de decizia instanţei supreme, din ianuarie 2015.

Ce spun legile anti-incendiu

După cum a arătat gândul aici,  patronii clubului Colectiv erau obligaţi prin lege să obţină avizul IGSU, intrând sub incidenţa legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinaţia firmei intra în categoria alimentaţie publică şi locaţia avea peste 200 de metri pătraţi (425mp).

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcţiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici şi „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

De asemenea, o altă lege îi obliga pe patronii de la Colectiv să obţină avizul IGSU. La art. 30 al legii 307/2006 se arată că dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinaţiei unei clădiri existente se face „numai după obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru a evita avizarea şi IGSU şi normele de securitate anti-incendiu foarte severe, patronii de la Colectiv au declarat ca obiect de activitate „bar şi vânzare de băuturi alcoolice”, precum şi o capacitate maximă a clubului de 80 de locuri pe scaun, în condiţiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 şi 500 de persoane.

Astfel, ei au evitat încadrarea locaţiei la categoria „săli aglomerate” sau construcţii în care se desfăşoară spectacole şi concerte, pentru care legea prevede obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum şi foarte multe dotării de siguranţă obligatorii.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe acelaşi nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puţin 200 de persoane”, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcţiilor, emis în 2013.”

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv au fost reţinuţi. Acuzaţii: UCIDERE şi VĂTĂMARE DIN CULPĂ

Se arata ca:

„Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurori. Acţionarii localului au fost audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii au stabilit că incendiul s-a produs pentru că cei trei au permis şi „au încurajat” accesul unui număr de persoane „mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

Procurorii explică că iniţial colegii lor de la Parchetul Capitalei, care s-au ocupat iniţial de dosar, anchetau infracţiunile de omor calificat şi distrugere calificată. Cei de la Parchetul General au schimbat aceste încadrări juridice, pentru că din probe nu a rezultat intenţia celor trei patroni ai clubului, ci doar culpa.

„Având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale, se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 3 Cod penal”.

UPDATE 22:48 Al treilea patron al clubului Colectiv a fost reţinut, în jurul orei 22:30. Este vorba de Costin Mincu.

UPDATE 20:35Paul Gancea a fost reţinut pentru 24 de ore

UPDATE 18.45 Alin Anastasescu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii Parchetului General.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au emis pe numele lui Alin Anastasescu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, acesta urmând să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.

La PICCJ au fost audiaţi şi ceilalţi doi patroni ai Clubului Colectiv – Costin Mincu şi Paul Gancea -, în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea au fost aduşi cu mandat, pentru fi audiaţi în calitate de suspecţi, pentru infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv, a arătat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv au ajuns la sediul PICCJ între orele 14.00 şi 14.30, iar la intrare au refuzat să facă declaraţii.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

În incendiul din Clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

Ancheta în cazul incendiului din Cclubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din Clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.

Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.

Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

UPDATE 14:54.  Acţionarii Clubului Colectiv, Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea, sunt audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

UPDATE 14:19. Alin Anastasescu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv, a fost adus, luni, de poliţişti, la Parchetul ICCJ, în dosarul în care se fac cercetări pentru omor calificat, după incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Alin Anastasescu a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 14.15, el fiind însoţit de ofiţerii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele lui.

După aproximativ cinci minute, la Parchetul instanţei supreme a fost adus şi Paul Cătălin Gancea, şi el asociat al firmei care deţine Clubul Colectiv. Gancea a venit însoţit de poliţişti şi, la intrarea în sediul Parchetului, a refuzat să facă declaraţii.

UPDATE 14:11.Costin Mincu, unul dintre asociaţii firmei care deţine Clubul Colectiv, a venit, luni, la Parchetul ICCJ, el refuzând să facă declaraţii despre citarea sa pentru a fi audiat în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Costin Mincu s-a prezentat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în jurul orei 14.00, fiind însoţit de un avocat.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Sursele citate au precizat că cei trei au fost citaţi la PICCJ, cu mandate de aducere, în dosarul în care face cercetări pentru omor calificat în legătură cu incendiul din Clubul Colectiv.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Ştirea iniţială. Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că pe numele celor trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – au fost emise mandate de aducere, care vor fi puse luni în executare de către poliţişti.

Cei trei asociaţi urmează să ajungă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), au precizat sursele citate.

Procurorul de caz de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că cei asociaţi ai firmei Colectiv Club, care deţine clubul, trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiul în care au murit 30 de oameni şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

De asemenea, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, luni, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte 137 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.”

Reactia societatii civile…

Protest #Colectiv în Bucureşti: Peste 10.000 de oameni în stradă. Centrul Capitalei blocat. Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei unde strigă: „Demisia! Demisia”. LIVE

Se arata ca:

„Peste 10.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei cerând demisia guvernului după tragedia din club Colectiv. Bucureştenii s-au strâns, în Piaţa Universităţii, la ora 18.00, la un miting de protest pentru demisia primarului Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, potrivit unui anunţ postat pe Facebook. Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Cătălin Gancea au fost reţinuţi luni seara de procurorii Parchetului General, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Până acum însă nici o persoană cu autoritate în stat nu şi-a asumat vreo responsabilitate pentru tragedia produsă şi pentru faptul că acest club a funcţionat în condiţii ilegale timp de aproape un an, punând în pericol viaţa clienţilor săi. Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4, în care se afla clubul, a susţinut că „nu are nimic să îşi reproşeze”, spunând că actele care ţineau de autoritatea primăriei sale ar fi fost în regulă. Cu toate acestea, primarul nu a explicat de ce a autorizat clubul Colectiv în lipsa unui aviz de securitate anti-incendiu de la Pompieri, pe care patronii Colectiv ar fi trebuit să îl obţină. Procurorii Parchetului General arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime.

Mii de persoane şi-au anunţat pe Facebook participarea la protestul din Piaţa Universităţii, împotriva autorităţilor responsabile pentru tragedia din clubul Colectiv, din cauza căreia şi-au pierdut viaţa, până acum, 32 de persoane, iar alte câteva zeci se află internate în stare gravă, cu arsuri extinse.

Anunţul a fost postat pe pagina ”Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători”, însoţit de mesajul „Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

UPDATE 19:33. Peste 10.000 de oameni demonstrează în faţa Guvernului, împotriva corupţiei, în urma tragediei din clubul Colectiv, şi cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premirului Victor Ponta.

UPDATE 19:30 Numărul manifestanţilor a depăşit 10.000.

UPDATE 19:18 Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei. Se scandează: „Demisia! Demisia” şi „Ruşine, ruşine să vă fie”, „Oprea nu rezişti nici cu mii de securişti!”

UPDATE 19:09 Coloana de manifestanţi este aplaudată de oamenii de pe trotuare, iar soferii claxonează în semn de solidaritate. O maşină de pompieri a salutat oamenii pornind sirena.

UPDATE 18:58 Numărul manifestanţilor a ajuns la aproape 5.000. Oamenii au plecat în marş spre Piaţa Victoriei

UPDATE 18:47 În Piaţa Universităţii sunt aproape 3.000 de oameni care protestează.

UPDATE 18:39 Aproape  2.000 de manifestanţi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii. „Ajunge cu Facebook-ul, ne mutăm aici”

UPDATE 18:10 Aproape 400 de oameni s-au strâns în Piaţa Universităţii, la protestul anunţat pentru ora 18.00

UPDATE 17:49 Procurorii au văzut imaginile de pe camerele de supraveghere din Club Colectiv. Ei arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime. VEZI AICI FILMUL EVENIMENTELOR

UPDATE 16:23 Patronii de la Colectiv au fost aduşi la instanţă unde judecătorii vor decide dacă vor fi arestaţi.

UPDATE 16:18 Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. CITEŞTE EXPLICAŢIILE COMPLETE AICI

Mitingul de protest urmează să aibă loc marţi, începând cu ora 18.00, în Piaţa Universităţii. Mesajul unei tinere, care deschide evenimentul anunţat pe Facebook, este tranşant:

„Domnilor politicieni,

Prietena mea e în comă indusă. O cunoştinţă a murit salvându-i pe alţii. Aţi auzit de Adrian. Tatăl meu, operat de cancer, cu amputaţie, pace maker pe inimă, un ultim picior alb, cu perfuzii făcute zilnic, diabet şi glaucom abia mai respiră. Mama, medic, a ajuns la fel de neputincioasă ca şi mine. Îl privim ca pe un zeu. E un zeu. Noaptea trecută se sufoca. Implorat să accepte un drum la spitalul de Urgenţă ştiţi ce a spus? „Nu merg nicăieri. Copiii ăia au nevoie de medici şi medicii sunt puţini. Nu vreau să le ocup eu patul.” Mama ştiţi ce mi-a spus azi? Că ne ardeţi copiii de vii. Dacă nu în maternităţi, în cluburi.
Pe cine daţi voi vina NU mă interesează. Eu pe voi dau vina. Şi sunt gata să mor ca să vă dau jos. Pe toţi!”.

Un alt protest este anunţat la aceeaşi oră, 18.00, în Piaţa Victoriei, însă mai multă lume cere pe pagina de Facebook a evenimentului ca participanţii să meargă tot în Piaţa Universităţii, pentru a evita spargerea mulţimii.

„Din cauza faptului că unii urmăresc doar profitul sau şpaga, că nu există drumuri sigure, că instituţiile îşi fac treaba doar pe jumătate sau deloc. Cere legi mai bune, spitale dotate în toată ţara, investiţii în educaţie. Cere fapte, nu vorbe. Cere demisia lui Ponta şi a lui Oprea. Cere şi demisia lui Iohannis, dacă simţi. Cere ce vrei, numai cere ceva. Adu cu tine şi un gând bun nu doar pentru cei care au murit vineri seară sau în zilele următoare, ci pentru toţi cei care au murit din cauza unui stat incompetent. Marţi seara, dacă te întorci acasă cu metroul, dinspre Pipera, opreşte-te pentru 30 de minute în Piaţa Victoriei. Te asigur că nu vei fi singur. Până ce nu încerci, nu vei şti niciodată câte poţi schimba doar stând într-un loc şi strigând”, scrie iniţiatorul evenimentului, pe Facebook.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, declara, sâmbătă, că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

„Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare (…) Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare. Acordul de funcţionare însumează toate acordurile de la toate institituţiile”, a susţinut primarul Sectorului 4.

Cu toate acestea, marea întrebare rămâne cum a dat primăria condusă de Piedone autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în condiţiile în care acesta nu avea avizul IGSU pentru siguranţa la incendiu, pe care conform legii ar fi trebuit să îl solicite la pompieri, după cum a arătat gândul aici.

Citeşte şi Cum se fentează regulile anti-incendiu. Ce au declarat în acte patronii de la Colectiv şi ce spune legea

Clubul avea autorizaţie de funcţionare de la Primăria Sectorului 4 din 14 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor primăriei, iar Poliţia Locală a efectuat ultima oară un control la local pe 21 octombrie, ocazie cu care agenţii au întocmit un proces-verbal pentru lipsă calificare personal.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţinea Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arăta că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arăta că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Duminică, procurorii de la Parchetul instanţei supreme au ridicat mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, soldat cu decesul a 32 de persoane şi rănirea altor aproximativ 200, spuneau surse judiciare.

Clubul Colectiv se afla în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7.

STAREA RĂNIŢILOR

Stare critică:

Olteanu Alexandru, Maftei Teodora, Niţu Elena, Matei Alexandru,  Zaharescu Liviu, Boghian Roxana Elena, Ciobanu Daniel, Enache Bogdan, Popescu  Ionuţ, Ciocănel Silviu, Pătlăgeanu Cosmin, Nicodemus Marvin (cetăţean german), Maior Ionuţ, Hogea Alexandru, Golu Tudor, Vlăduţ Roberto, Rob Iulian (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar)

Stare gravă: 

Szilagi Andrei, Mocanu Cătălin, Fluieraş Miluţa, Tudor Ionuţ, Răducanu Cristian, Mantu Răzvan, Anghel Mihai, Petrache Mădălina, Vasiliu Remus, Oprea Mariana,  Dorbinoiu Nicoleta, Dumitrache Costin, Popa Bogdan, Damian Radu, Maior Livia, Popescu Florin, Tullia Ciotola (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar, Spital Agrippa Ionescu)

Intubaţi:

Serian Mavi, Istrate Claudiu Bogdan, Popovici Pavlos Gabriel, Şerban Valentina Nicoleta, Şerban Alexandru, Molesag Bogdan, Iancu Mihai Alexandru, Ştefan Andreea, Costache Laurenţiu, Albu Ana, Giambaşu, Haifawi Hani, Apostol Ionela Adriana, Grecea Mihai, Andrei Galut, Darescu Loredana, Strungaru Mădălina, Mitroi Cristian, Ilnitchi Cătălin Mircea, Popa Cătălina Irina, Popa Adrian, Rădulescu Alexandra, Penescu Alexandru, Sinert Radu, Toader Elena, Aliman Alexandru, Pascu Alexandru Dragoş, Ayberk Manci, Rotariu Oana, Caloian Ciprian (Spitalul Bagdasar, Spitalul Grigore Alexandrescu, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca)

Stare stabilă: 

Popescu Ionuţ Liviu, Mitrea Radu Costel, Iliescu Andrei,  Suta Andreea, Ziemba Radu Mihai, Flavia Lupu, Teodorescu Valentin, Furnea Alexandra, Buzoianu Nicolae, Achim Marian, Tartau Cristina, Tiaru Alice Ioana, Nicula Alexandru, Belu Laura Cristina, Chitiga Alexandra, Bud Viorel Andrei, Latraru Răzvan, Popescu Andreea, Scateie Alexandrina, Trifu Andrei, Scateie Cătălin, Panculescu Ioana, Moise Marian, Planga Alexandru, Sălăjan Ioan, Marin Cezar, Frăţoaică Marius, Ştefan Alexandru, Leuştean Marin, Lazăr Sorin Gabriel, Grigore Ioana Ruxandra, Matei Cristian, Băcanu Mircea Ştefan, Băloiu Atena Teodora, Popescu Mihai, Marin Andra, Dumitrescu Răzvan, Stancu Radu, Ioniţă Alice, Albu Adrian, Ursu Andreea, Dinu Alina Petru, Morăraşu Ancuţa, Ioniţă Corina, Marin Catalina, Filipescu Cristian, Rădoi Constantin, Mihăilescu Andra,  Şerban Vlad, Pavlovici Liviu, Tudor Elena, Chelba Alexandru, Ursu Gabriela, Mihai Alexandru, Grădinaru Cătălin, Constantin Alexandru, Constantin Claudia Cristina, Bucur Ana Maria, Alban Popescu Christian, Oancea George, Profirescu Apostol Mihail, Dumitrescu Liviu, Bălăşeanu Irina, Dincă Dragoş, Socol Mirela, Şerban Cătălin, Spitalul Gerota, Brânduşan Ioan, Agirreazabala Iradi Xabier, Dan Ştefan, Etxarri Gallartza Imanol (Spitalul de Arşi, Spitalul Bagdasar, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Militar, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca, Spitalul Universitar, Spitalul Gerota, Spital Agrippa Ionescu).”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.