Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un nou incendiu la un club…

Pare incredibil ce se intampla: a trecut putin peste un an de la incendiul din Clubul Colectiv si iata ca un nou incendiu mistuie un alt club din Bucuresti: Bamboo… Eu nu cred ca problema consta in faptul ca se fuma palmat. Ca de cand cu fascista lege antifumat, nu mai poti sa te duci sa te simti bine intr-un club, ca tot omul care doreste sa se destinda. Eu nu inteleg de ce proprietarii unor astfel de cluburi nu isi iau masurile de siguranta chiar si impotriva unui incendiu ce s-ar putea produce chiar de la o tigara. Clubul asta functiona fara autorizatie de securitate la incendiu, dar avea totusi avizul ISU la incendiu… Este si asta o problema, fara indoiala. Si, bineinteles, e o problema cum fac autoritatile verificarile si pe ce criterii. Eu chiar am scris un articol, imediat dupa tragedia de la Clubul Colectiv, referitor la acest aspect si pe care va invit sa-l (re)cititi:

Care ar trebui sa fie rolul inspectiilor…?

Evident, auditurile si inspectiile se pot face de catre firme private specializate in acest sens. Care nu doar ca fac un audit si atat. Dar si supravegheaza activitatea clientului lor din punctul de vedere al standardului dupa care se face auditul sau inspectia. Pentru ca importanta e si supravegherea in vederea indeplinirii conditiilor standardului de catre client. In felul asta se face si constientizarea clientului asupra consecintelor nerespectarii unui standard. Evident, astfel de audituri sau, dupa caz, inspectii il costa pe client o suma de bani. Dar, spre exemplu, in acest caz, firma care administra Clubul Bamboo avea un profit frumusel si nu cred ca ar fi fost o problema sa-si permita sa plateasca costurile aferente unui astfel de contract.

Insa aici e vorba despre autoritati. Si atunci se pune problema ce fac autoritatile ca sa constientizeze, ca sa zic asa, clientul – spre exemplu firma ce are in administrare un astfel de club. Eu nu ma refer neaparat la amenintari, sa-i spui cat e amenda sau in ce articol din Codul Penal s-ar incadra fapta. Ca astfel de lucruri nu constientizeaza intotdeauna. Ci sa-l faci sa inteleaga ratiunea unor prevederi din standardul sau normativul respectiv. Si ca astfel de lucruri se pot intampla daca nu se iau masurile necesare. Daca ii spui, de exemplu, ca-i dai o amenda ce poate fi consistenta, el poate considera ca lui nu i se poate intampla asa ceva, sa izbucneasca in clubul lui un incendiu. Oamenii nu sunt intotdeauna constienti de ce se poate intampla. Autoritatea legii e importanta, dar nu intotdeauna constientizeaza asupra consecintelor. In general, oamenii au tendinta de a trece cu vederea consecintele si atunci nici nu iau masuri de a le combate. Si atunci, evident, managementul ocoleste astfel de masuri, cum ar fi cele de paza si stingerea unui incendiu, pe care ar trebui sa le prevada inclusiv in bugetul firmei. Macar masurile minimale pentru a reduce riscurile esentiale cum ar fi moartea unor oameni sau ranirea lor grava. Nu mai vorbesc de pagubele materiale rezultate in urma unui astfel de incendiu.

In privinta avizelor si autorizatiilor, iata un articol interesant care merita citit:

Romania Libera

ISU: Clubul Bamboo avea aviz de securitate la incendiu, dar nu şi autorizaţie. Până în iunie 2017, lipsa autorizaţiei nu se sancţionează

„Clubul Bamboo avea, din 2009, un aviz pentru securitate la incendiu, însă nu deţinea şi autorizaţie în acest sens, a declarat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, Daniel Vasile, care a precizat că localul nu a solicitat o astfel de autorizaţie.

Vasile a mai spus că clubul a fost amendat de ISU de mai multe ori, ultima dată în nnoiembrie 2016, dar neregulile constatate „nu se încadrau în categoria celor care ar fi putut determina închiderea şi suspendarea activităţii clubului.

Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Bucureşti-Ilfov, Daniel Vasile, a spus că avizul de securitate la incendiu pentru Clubul Bamboo a fost solicitat în anul 2009 şi, întrucât se respectau normele de apărare împotriva incendiilor prevăzute în plan, a fost emis acest aviz de securitate la incendiu, însă nu există şi autorizaţie.
El a precizat că pe parcursul ultimilor ani au fost făcute mai multe verificări şi aplicate amenzi administratorilor clubului.
Astfel, în 25 mai 2015 au fost aplicate două amenzi în cuantum de 5.500 de lei pentru exploatarea necorespunzătoare a instalaţiei electrice şi lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu, iar în 13-20 noiembrie 2015 au fost date două amenzi în cuantum de 15.000 de lei pentru exploatarea necorespunzătoare a instalaţiei electrice şi lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu.
De asemenea, în noiembrie 2016 clubului i-a fost aplicată o amendă în cuantum de 2.500 de lei pentru blocarea căilor de evacuare.
Întrebat dacă ISU avea posibilitatea să închisă clubul pentru nerespectarea normelor, Daniel Vasile a spus că neregulile constatate nu se încadrau în categoria celor care ar fi putut determina închiderea şi suspendarea activităţii Clubului Bamboo.
Purtătorul de cuvânt al ISU Bucureşti, Daniel Vasile, a explicat, sâmbătă, că, potrivit deciziilor luate în 2016 de Guvern, până la finalul lunii iunie 2017, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu se constată, se consemnează, dar nu se sancţionează.
”În momentul de faţă, până la finalul lunii iunie 2017, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu se constată, se consemnează de către inspectorii de prevenire, care fac respectivele controale, dar potrivit unei hotărâri de guvern nu se şi sancţionează”, a afirmat Vasile.
El a spus că este vorba despre o HG dată în 2016.”

Foarte ciudat… Cum adica: „până la finalul lunii iunie 2017, lipsa autorizaţiei de securitate la incendiu se constată, se consemnează de către inspectorii de prevenire, care fac respectivele controale, dar potrivit unei hotărâri de guvern nu se şi sancţionează”? Pe de alta parte, dupa cum se poate constata, clubul a fost destul de des amendat, dar neregulile constatate nu erau atat de grave incat sa nu i se permita functionarea. Insa iata ce spune Catalin Botezatu:

Cătălin Botezatu, despre incendiul din Bamboo: După tragedia de la Colectiv s-au investit peste 100.000 euro în noi materiale de protecţie împotriva incendiilor

Designerul Cătălin Botezatu a declarat, la Antena 3, că nu există nereguli la clubul Bamboo și că, după tragedia din Colectiv, s-au investit peste 100.000 de euro în noi materiale de protecţie împotriva incendiilor.

„Ieşiri de urgenţă mai multe decât aveam nevoie şi foarte largi. Când au venit pompierii, după 10 – 15 minute, nu mai aveau ce să evacueze şi oricum nu ar fi avut cum şi cu măşti şi fără măşti pentru că era fum. Nu mai aveau ce să facă. Oamenii au fost evacuaţi de personalul clubului, care a intrat cu tricourile ude la gură şi a scos oamenii de acolo”, a precizat Botezatu.

Întrebat cum îşi explică amenzile din ultimele luni pentru exploatare necorespunzătoare a instalaţiei electrice şi blocarea căilor de evacuare, el a spus: „Nici măcar nu se pune problema, erau semnalizate (căile de evacuare – n.r.). Cred că aveam sute de semnalizări din acelea verzi cu ieşire de urgenţă, aveam hidranţi, sute de extinctoare. Sunt foarte multe poveşti”.

„Am văzut la televizor că au spus că s-au aruncat de la etaj. Clubul Bamboo nu are etaj. S-au aruncat în lac. Nu există lac acolo, este o mlaştină de 10 centimetri acoperită de încă 10 centimetri de zăpadă. S-au aruncat în piscină. Piscina este goală. Sunt nişte aberaţii. Dacă la noi în club cineva îşi aprinde ţigara, toţi bodyguarzii merg la ei sau sunt semnalizaţi cu lasere să stingă ţigările. Există zone în care se fumează şi lume merge la fumat”, a susţinut Cătălin Botezatu.

Întrebat dacă ştie sursa incendiului, el a spus că focul a pornit dintr-o zonă nu care nu se aflau oameni.

„Se spune că a luat foc în zona bucătăriei. Nu are nicio legătură cu bucătăria, nu are nicio legătură cu o narghileaua care ar fi luat foc, că focul ar fi plecat din mijlocul clubului. În niciun caz. Focul a pornit de undeva din stânga barului, este intrarea într-un alt club, într-un ballroom să spunem. Au ars 3.000 de metri pătraţi, a ars totul. Ideea e că în acea zonă nu intra nimeni”, a adăugat el.

Întrebat ce poate spune despre autorizaţia de funcţionare, Cătălin Botezatu a susţinut că toate documentele erau în regulă.

„La orice astfel de local, în fiecare lună apar noi cereri, noi reglementări. În fiecare lună ni se cere ceva. În ceea ce priveşte documentele, acestea vor fi depuse şi o să vedeţi că nu sunt nereguli. Nu poţi să funcţionezi, un club care se află în top 10 cluburi în lume nu putea funcţiona pur şi simplu aşa. Dacă existau mici nereguli, ni se aduceau la cunoştinţă şi se remediau imediat. Nu îţi permiţi la un astfel de nivel să mergi mai departe. Sau dacă erau nişte nereguli atât de mari, clubul era închis. Nu te lasă nimeni, că eşti tu Bamboo, să mergi mai departe dacă ai nereguli foarte mari. După tragedia de la Colectiv s-au investit peste 100.000 euro în noi materiale de protecţie împotriva incendiilor”, a subliniat Botezatu, arătând că localul nu avea asigurare.”

Nu ca as lua in considerare toate aberatiile care se spun. Inteleg ca s-au luat masuri. Dar atunci cum se explica un asemenea prapad? Chiar el recunoaste ca a ars totul. Victime: 44 de raniti – sa le dea Dumnezeu sanatate si numai bine! Dar atunci ce a fost? O mana criminala? Citez din acest articol din Romania Libera:

„Și o altă tânără, pe nume Letiția Papuc, a povestit cum s-a trezit din club la spital: „Am fost transportată de SUMRD la spital. Ne-au preluat imediat de la faţa locului. Eram înăuntru la masă şi instantaneu m-am întors şi am văzut o flacără cât mine de mare şi am început să mă duc către prietenii mei să încercăm să ne salvam. Am sărit un gard de doi metri, după care am înotat prin zapadă şi a trebuit să ajungem undeva sus, la suprafaţă. Eram în spatele clubului, blocaţi în zona piscinei, care era toată înconjurată de un gard. În urma căzăturii am suferit o fractură, dar am şi fost intoxicată cu fum. Toată lumea era panicată, mai ales că nu mai aveam aer pentru că eram înecati într-un fum negru. Clubul a fost plin. Focul a început la primul bar de la intrare. Am văzut doar o flacară foarte mare. Am văzut artificii în club, cele de la şampanie. Am fost trataţi foarte bine, ne-au preluat într-un timp record, ne-au internat, ne-au făcut analize şi ne-au acordat suportul necesar să ne revenim.””

Instantaneu, dom’ne? Ceva nu e in regula… Ciudat!

Iata ce spune si MAI:

MAI: Ultima amendă aplicată clubului Bamboo a fost în noiembrie 2016. Clubul funcționa pe propria răspundere a patronului

Cea mai recentă amendă aplicată administratorului clubului Bamboo a fost cea din noiembrie 2016, în valoare de 2500 de lei, pentru blocarea căilor de evacuare, a precizat sâmbătă Monica Dajbog, purtătoarea de cuvânt a MAI.

În ianuarie 2017, clubul funcționa pe propria răspundere a patronului, întrucât nu făcuse încă o cerere către ISU București pentru a i se elibera autorizația de securitate la incendiu, a spus Monica Dajbog.

Sâmbătă la ora 17, patru persoane rănite în urma incendiului de la clubul Bamboo erau încă internate la Spitalul Floreasca, iar a cincea persoană rănită este internată la Spitalul Sf. Pantelimon.

„În această dimineață, în jurul orei 3.30 a izbucnit un incendiu la un cunoscut club din Capitală –  Bamboo, activându-se Planul Roșu de Intervenție. În 2-3 minute, primele echipaje ale politiei au ajuns la fata locului. În urma incendiului de la clubul Bamboo, începând cu ora 3.47, au fost transportate de către SMURD și ambulanțe sau au ajuns pe cont propriu, la spital, 44 de persoane, după cum urmează: 24 de persoane la Spitalul Clinic de Urgență Floreasca, 6 persoane la Spitalul de Urgență Elias, 5 persoane la Spitalul Clinic de Urgență Sfântul Pantelimon, 6 persoane la Spitalul Clinic de Urgență Universitar, 3 persoane la Spitalul Clinic de Urgență Colentina”, a precizat Monica Dajbog.

Victimele transportate la unitățile medicale au suferit, în special, intoxicări cu fum, hipotermii și contuzii.

La sediul MAI este prezentă Sevil Shhaideh, vicepremier, desemnată prin decizia prim-ministrului Sorin Grindeanu să exercite atribuțiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activităților Guvernului, în perioada 18 – 22 ianuarie.

Activitățile de intervenție au fost coordonate de ministrul afacerilor interne, Carmen Daniela Dan, alături de ministrul sănătății Florian – Dorel Bodog, secretarul de stat Raed Arafat, secretarul general al Guvernului, Mihai Busuioc, și șefii altor structuri cu competențe în intervenția în situații de urgență.


Citește și: BREAKING NEWS. Clubul de lux Bamboo din București, mistuit de un incendiu. Cinci din cei 44 de răniți mai sunt internați. Martorii povestesc că în club ”se fuma palmat”


Purtătoarea de cuvânt al Ministerului Afacerilor Interne, comisar-șef de poliție Monica Dajbog, face sâmbătă, de la ora 17, o declarație de presă referitoare la situația intervențiilor desfășurate de efectivele MAI pentru salvarea persoanelor și stingerea incendiului izbucnit în această dimineață la clubul Bamboo din Sectorul 2 al Capitalei.

Circa 260 de pompieri au intervenit pentru stingerea incendiului. Lichidarea acestuia a fost anunțată sâmbătă dimineață la ora 10,10.


Citește și: 15 persoane au fost audiate la Poliţia Capitalei după incendiul din Clubul Bamboo. Acțiunea investigată este distrugere din culpă

15 persoane au fost audiate, până sâmbătă la ora 16, la Poliţia Capitalei, în dosarul penal deschis în urma incendiului din Clubul Bamboo, afirmă surse judiciare. Persoanele audiate sunt administratorul clubului, angajaţi ai acestuia și agenţii de pază aflaţi în club la momentul incendiului. Audierile continuă. În paralel, anchetatorii fac cercetări la sediul clubului, care a fost distrus în totalitate în urma incendiului.


Ancheta referitoare la cauzele acestuia este în desfășurare iar până sâmbătă la ora 16 au fost audiate 15 persoane, inclusiv administratorul clubului. Acestuia i s-a făcut rău în cursul audierii și a avut nevoie de îngrijiri medicale.

În urma incendiului de la Bamboo au fost răniți 44 de oameni dintre care cinci sunt încă spitalizați.


Citește și: Incendiile care au mistuit cluburile românești, în ultimii șase ani. Tragedia Colectiv a provocat moartea a 64 de oameni

30 octombrie 2015 – Cel mai grav incendiu produs în ultimii 20 de ani, în clubul bucureștean Colectiv, în urma căruia 64 de persoane și-au pierdut viața și circa 200 au fost rănite. În club, trupa Goodbye to Gravity susținea un concert de lansare a unui nou album. Incendiul a izbucnit din cauza unor artificii aprinse în timpul concertului și s-a extins rapid.

dar si acest articol:

20 de persoane au fost audiate după incendiul din Bamboo. Anchetatorii nu l-au găsit pe patronul clubului. Fapta investigată este distrugere din culpă

UPDATE 18,40: Aproximativ 20 de persoane au fost audiate sâmbătă până la ora 18 după incendiul din clubul Bamboo.

Patronul clubului, Joshua Castellano, a fost citat la audieri, deși nu a fost găsit de anchetatori, informează Mediafax. Persoanele audiate sunt angajaţi ai clubului şi clienţi, unii dintre ei străini.

Potrivit declaraţiilor pe care le-au dat anchetatorilor, în club ar fi fost aproximativ 500 de persoane în momentul izbucnirii incendiului, au declarat surse judiciare. Urmează ca în cadrul anchetei să se stabilească cu exactitate numărul persoanelor prezente în local.

Potrivit surselor citate, Joshua Castellano ar fi fost contactat de anchetatori însă nu a fost de găsit. Astfel, patronului clubului i-ar fi fost trimisă o citaţie, urmând ca în cazul în care nu se prezintă să fie citat cu mandat de aducere.


UPDATE 16,00: 15 persoane au fost audiate, până sâmbătă la ora 16, la Poliţia Capitalei, în dosarul penal deschis în urma incendiului din Clubul Bamboo, afirmă surse judiciare.

Persoanele audiate sunt administratorul clubului, angajaţi ai acestuia și agenţii de pază aflaţi în club la momentul incendiului. Audierile continuă. În paralel, anchetatorii fac cercetări la sediul clubului, care a fost distrus în totalitate în urma incendiului.


UPDATE 12.07: Parchetul de pe lângă Tribunalul București  efectuează urmărirea penală pentru infracțiunea de distrugere din culpă, după incendiuș din clubul Bamboo. 

‘”Cercetările sunt efectuate de doi procurori criminaliști din cadrul Secției de urmărire penală și de ofițeri din cadrul Serviciului Omoruri. În cauză, a fost asigurat perimetrul de interes și a fost inițiată cercetarea la fața locului. Continuarea acestei activități este influențată de faptul că incendiul nu a fost stins în totalitate până în prezent, precum și de faptul că pericolul de prăbușire a structurii nu a fost înlăturat”, conform unui comunicat de presă al Parchetului.

Astfel, procurorii au solicitat de la instituțiile abilitate relații privind societatea comercială care deține clubul în cauză (autorizații de funcționare, avize, rapoarte de control).

„La momentul actual, se efectuează audieri în vederea stabilirii circumstanțelor în care s-a produs incendiul și este verificată starea persoanelor internate în urma incidentului”, mai arată comunicatul.


Mai multe persoane sunt audiate, sâmbătă dimineață, la Parchetul Tribunalului București, în dosarul incendiului din clubul Bamboo. Procurorii au deschis un dosar penal in rem (pentru fapte) în acest caz. 

”Cercetările au fost preluate de Parchetul Tribunalului Bucureşti şi Serviciului Omoruri, cu sprijinul altor structuri din cadrul Poliţiei Capitalei”, au precizat reprezentanţii poliţiei.

Un incendiu puternic a mistuit clubul de lux Bamboo din Capitală. 38 de oameni au ajuns internați în spital. Majoritatea a fost externată, iar șase victime sunt în continuare internate la Spitalul Floreasca.”

Pai, eu nu prea inteleg: cum adica functionare pe propria raspundere? Din moment ce lipsa autorizatiei de securitate la incendiu e permisa pana la finalul lunii iunie 2017, clubul avea tot timpul s-o solicite. Pe de alta parte, avea avizul ISU la incendiu si daca i s-a permis functionarea inseamna ca problemele semnalate nu erau atat de grave. Atunci cum s-a intamplat ceea ce s-a intamplat? Din ce spune Catalin Botezatu, rezulta ca firma ce manageria clubul a constientizat problemele aduse la cunostinta de catre autoritati si sanctionate prin amenzi, si a facut investitii de 100.000 de euro in acest sens. Si atunci cum a putut sa se intample dezastrul? Sa fie vorba doar de clasicele „trei ceasuri rele”? Ceva nu e in regula… Pare ca cineva doreste sa creeze o atmosfera de insecuritate in cluburile bucurestene, unde se aduna multa lume. A fost Colectiv, acum Bamboo. Cel putin aici s-au luat masuri clare, daca e sa-l credem pe Catalin Botezatu. Pe de alta parte, clubul avea avizul ISU si nu ar fi trebuit sa apara astfel de probleme. Cum de a aparut atunci acea flacara uriasa instantaneu? Iar Catalin Botezatu spune: „Ideea e că în acea zonă nu intra nimeni”.

Speram sa se elucideze cat mai repede acest caz. Insa repetabilitatea aceasta, dupa ce s-a intamplat la Clubul Colectiv, desi nu la dimensiunile tragediei de atunci, e stranie totusi. Cu atat mai mult cu cat la acest club, la Bamboo, n-ar fi trebuit sa se intample asa ceva – ISU spune ca neregulile nu erau de natura sa opreasca functionarea clubului. Eu cred ca, dupa ce s-a intamplat la Colectiv, clubul ar fi fost inchis daca neregulile ar fi fost de asa natura incat sa necesite acest lucru.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 21, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

O manipulare electorala: „cat de performanta a fost guvernarea Ponta!!”

Este evident ca o asemenea manipulare nu poate sa ajute decat PSD-ului, care mai intotdeauna s-a mandrit cu oameni „competenti”, bagand sub pres gunoiul: o clientela parazitara si rapace.

Insa cu o astfel de propaganda, parerea mea este ca PSD ar trebui s-o lase mai moale. Fara sa mai amintesc cortegiul de ministri penali dintr-o guvernare Ponta timpurie – lucru care a adus un grav prejudiciu Romaniei, si fara sa mai amintesc de afisarile cu Vladimir Putin, simpatia dusa pana la cult fata de Partdul Comunist Chinez si rezolvarea unor trebusoare de sanatate in Turcia, intr-o clinica de lux a lui Erdogan, nu ca tot romanul de rand, pe care chipurile zice ca-l „reprezinta” (cu ghilimelele de rigoare, fireste), la un spital din tara, cred ca trebuie spus un lucru: Guvernul Ponta a lasat o situatie economica foarte grea Guvernului Ciolos! Iar PSD pare a fi pus cu burta pe blocat orice tentativa de reforma in tara asta, putand sa scoata oricand in strada, profitand de naivitatea unor oameni cumsecade, pe lucratorii de la Posta, pe profesori sau agricultori si cine stie cate alte categorii socio-profesionale.

Sfatul meu ar fi ca PSD s-o lase mai moale… Pentru ca „performanta” (tot cu ghilimelele de rigoare) Guvernare Ponta, prin masurile pe care le-a luat, a condus tara in situatia actuala in care deficitul bugetar pare sa se caste din ce in ce mai mult si tara sa ajunga inglodata in datorii pana peste cap. Ca Ponta a vrut s-o stearga cat mai repede de la guvernare – sunt convins. Ca stia ce greseli face si le-a facut in mod deliberat, situatia cam asa apare. Dar Ponta a gasit, imediat dupa tragedia de la Clubul Colectiv, momentul oportun pentru a-si da demisia. Ponta ar fi demisionat demult, insa nu gasise un prilej satisfacator si convingator, pentru ca sa nu para ridicol. Situatia de la CNADNR nu impunea demisia unui intreg Guvern, desi televiziunile de stiri ridicasera problema. Nici problemele penale nu puteau fi un motiv, atata vreme cat nu exista o sentinta judecatoreasca, desi onoarea l-ar fi obligat la demsie. Insa o guvernare care are tara pe crestere economica nu poate pleca in felul asta. Tragedia de la Clubul Colectiv a fost, in schimb, momentul ideal pentru demisie. Si Ponta a cautat sa plece rapid, intr-un moment prielnic, predand stafeta altui guvern si punand la adapost PSD-ul intr-un important an electoral. Deoarece Ponta stia de consecintele guvernarii sale…

Unii, mult superficiali, ar putea spune ca daca am avut crestere economica si s-a ieftinit painea, Guvernarea Ponta a fost hiperperformanta. Lucrurile nu stau deloc asa si sa nu uitam ca acea mult laudata crestere economica a fost una mica in jurul lui 3,3%. Iar daca au existat totusi si mariri de salarii, ele s-au produs in sectorul bugetar, preponderent acolo, din banii contribuabililor asasinati economic de nivelul si numarul mare de taxe si impozite pe care le-a impus Guvernul Ponta. Lucrul asta constituie o prima mare greseala a acestei guvernari. Si se vede inca din numarul inca mare de firme private care au falimentat in continuare – lucru ce dovedeste precaritatea climatului economic din Romania, unde cei din sectorul bugetar, ca sa parafrazez un comentariu pe care l-am primit pe blog, mananca cozonac si cei care lucreaza in sectorul privat mananca paine. Ponta, repet, stia de aceste lucruri si nu cred ca a fost convins vreodata de justetea guvernarii sale de aceea a dorit sa aiba un prilej favorabil ca sa fuga. Si l-a gasit.

Dar cea mai mare problema cu Guvernarea Ponta, in special de cand a intrat in Guvern D-na. Ioana „Usturoi” Petrescu nu e atat cresterea masiva a taxelor si impozitelor… Taxa pe stalp a fost un abuz, dar nici aceea nu a fost o greseala decisiva. Ci cu totul altceva trebuie remarcat: aceasta guvernare a avut din punct de vedere bugetar un excedent pe care l-a tot mentinut – iar acest lucru inseamna un dezechilibru economic. Marea greseala a fost ca nu a investit prin investitii publice, in special in infrastructura unde Romania are atata nevoie, aceste economii pentru ca sa asigure echilibrul economic al tarii si sa poata exista conditii de creare a locurilor de munca. In schimb, alocarile bugetare masive au fost catre Ministerul Muncii si Protectiei Sociale – deci catre protectie sociala, iar pe de alta parte s-a axat pe acordarea de subventii – cu consecinte de nedorit. Ponta isi dadea seama ca o astfel de politica nu poate sa mearga la nesfarsit. Problema ar fi: de ce n-a stopat-o la timp…? Pentru ca aceasta guvernare, in loc sa inmulteasca banii tarii, i-a risipit pur si simplu, ajungandu-se intr-un moment critic: cand toata lumea de la stat cere mariri si mai mari de salarii – daca cer, de pilda, medicii o anumita marire, vin profesorii si cer si mai mult – intr-un moment in care guvernul actual, condus de Dl. Ciolos, nu are de unde sa scoata acesti bani: ori se imprumuta, marind deficitul bugetar si inglodand tara in datorii, ori vom avea parte de o inflatie, care in orice moment poate ajunge galopanta. Dl. Ponta a bagat tara in rapa si a fugit repede, fara sa raspunda legat de guvernarea sa. Insa e adevarat: acum Guvernul Ciolos pare drept slab performant – de consecintele provocate de fosta guvernare nu mai vorbeste nimeni.

Cu toate acestea, trebuie sa observam ceva: dupa demsia Guvernului Ponta, nicio forta politica nu a dorit sa-si asume actul de guvernare. Cum se explica lucrul asta? Se explica, deoarece stiau, atat PSD, care a fost la guvernare, cat si PNL, de ce anume va urma si n-au dorit sa-si asume raspunderea. Normal ar fi fost sa si-o asume PSD si sa-si duca mandatul pana la capat, adica pana la alegerile legislative de anul asta: nu au dorit lucrul asta! Iar solutia tehnocratilor a fost acceptata de toata lumea, atat de PSD cat si de PNL.

Pentru ca le convenea lucrul asta. In special PSD-ului. Care acum face un circ demn de o cauza mai buna, despre cat de neperformanti sunt tehnocratii, incercand sa castige capital electoral din acesta.

Pe scurt, cam aceasta ar fi povestea „performantei” guvernari Ponta: o guvernare care a dus tara de rapa, fara ca cineva sa plateasca pentru asta, Ponta stergand-o repede, gasind un nesperat moment oportun.

PSD ar trebui sa se gandeasca foarte bine, cred eu: bazandu-se pe un populism vast si prostia multora ei ar putea sa castige alegerile. Ponta a dus tara in rapa, n-a rasturnat masina. Masina inca nu e rasturnata.

Ar trebui sa aiba grija sa nu rastoarne masina…

iunie 11, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 18 comentarii

Marian Munteanu…

Trebuie discutat putin despre aceasta desemnare dubioasa petrecuta in PNL: Marian Munteanu e propus drept candidat al partidului la alegerile pentru functia de Primar General al Bucurestiului.

Dupa ce candidatul PNL, Dl. Ludovic Orban, membru vechi al PNL, a fost indepartat securistic din cursa pentru Primaria Generala, iata ca soarele rasare pe ulita PNL-ului odata cu aparitia D-lui. Marian Munteanu. Dl. Orban avea totusi o legatura cu aceasta functie, fiind in perioada 2004-2007 viceprimar general al Bucurestiului, de asemenea el a mai fost si consilier local la Sectorul 3, ceva mai demult (v. aici si aici). O experienta in administratia Capitalei conteaza foarte mult intr-o asemenea functie de anvergura, precum cea de Primar General al Bucurestiului. Pentru ca sa poti face fata cu succes intr-o asemenea functie grea, trebuie sa stii cu ce se mananca lucrul asta, ca sa ma exprim popular. Nu mai vorbesc de faptul ca dansul are si o experienta ca ministru al Transporturilor, lucru ce poate fi un avantaj: a condus un minister dificil iar experienta in conducere conteaza.

Cu un sfert de veac in urma…

Se poate spune ceva similar despre Dl. Marian Munteanu? Dansul revine in prim-planul opiniei publice dupa o absenta indelungata. Insa nu asta ar fi principala problema… Domnia sa nu a fost nimic altceva decat liderul Ligii Studentilor din anii ’90 si nimic mai mult. Nu are o experienta de partid si nu stiu daca se poate spune ca ar avea, in general vorbind, o experienta politica. O experienta cat de cat in administratie, nici atat! Interesant este si cum doreste domnia sa sa conduca Primaria: cu bucurestenii. Iar daca s-ar intampla sa aiba dificultati cu Consiliul General ar scoate oamenii in strada!!!! A declarat asta la Antena 3. Astfel de declaratii exprima un populism demn de o cauza mai buna. Ciudat este ca nu se discuta (ca n-am prea auzit) despre proiectele necesare Capitalei. Si eu stiu sa spun ca facem in limitele fondurilor disponibile si ca trebuie luptat impotriva coruptiei pentru ca sa recuperam banii si sa-i folosim „in interesul bucurestenilor” (expresie standard).

O greseala mare a PNL este ca nu a numit, in locul D-lui. Orban, un om din PNL, cum ar fi fost si firesc. Eu nu cred ca in PNL nu s-ar fi gasit si alti oameni capabili pentru o asemenea functie importanta. Chestia asta cu telefonul, vorbit cu Marian Munteanu, apoi facut repede-repede membru PNL, pune intregul partid intr-o lumina nefavorabila. Tot jocul asta, de la Busoi la Munteanu, trecand prin intermediarul Ludovic Orban, nu se poate sa nu-ti lase multe semne de intrebare.

Marian Munteanu

Se discuta despre ideologia D-lui. Munteanu. In loc sa discutam despre proiecte pentru Bucuresti, discutam despre ce ideologie ar avea Dl. Munteanu… Dar chiar asa, ce ideologie imbratiseaza Dl. Marian Munteanu? Intr-un fel e evident ca daca ar fi fost liberal, ar fi fost membru al PNL… Totusi, recunosc, o asemenea asertiune nu e valida intotdeauna. Insa, obiectiv vorbind, nu prea putem trage o concluzie in aceasta privinta. La Dl. Ludovic Orban, de atata amar de ani in PNL, lucrurile erau destul de clare, si anume ca e liberal. N-a plecat in formatiunea D-lui. Tariceanu ci a ramas alaturi de PNL. Despre Dl. Marian Munteanu nu se poate spune mai nimic in aceasta privinta. Iar lucrul asta constituie din nou o bila neagra pentru PNL!

Sa vedem ce spun si altii, de exemplu Dl. Ion Cristoiu:

Marian Munteanu – un pîrț al lui Klaus Iohannis pe care liderii PNL l-au votat fără să-și ducă mîna la nas!

„În cei 26 de ani de gazetărie, rar mi-a fost dat să văd o unanimitate a unui punct de vedere asupra unei decizii politice aşa cum se întîmplă în aceste ore şi în aceste zile după desemnarea lui Marian Munteanu drept candidat al PNL la Primăria generală a Capitalei.
Cu mici excepţii, date de unul sau doi deliranţi semidocți cu acces la site-urile şi ziarele cît de cît serioase, toţi cei care s-au pronunţat asupra candidaturii şi-au exprimat o singură stare de spirit:
Uluiala!
Acea uluială care te cuprinde văzînd în plină stradă un academician doctor docent cu părul alb spunînd vorbe porcoase unei tinere decente întîlnite întîmplător.

Să ne lămurim.
Nimeni nu l-a contestat pe Marin Munteanu în sine.
Toţi l-au contestat în ipostaza de candidat al PNL.
Şi drept argumente au fost invocate o mie şi una de găuri pete din personalitatea lui Marian Munteanu.
De la ambiguitatea din 1990 pînă la strania legătură cu Virgil Măgureanu.
De la faptul c-a fost scos de la naftalină pînă la faptul că împărtăşeşte o ideologie cu vădite conotaţii legionare.

În sine, aceste pete negre sînt lipsite de importanţă.
Marian Munteanu poate face ce vrea.
Poate împărtăşi orice credinţă.
Poate, de exemplu, să susţină în public că la orele de Fizică, pe lîngă descoperirile ştiinţifice profesorul trebuie să le spună elevilor că ele, acele descoperiri, au fost făcute numai şi numai pentru că autorii l-au avut pe Dumnezeu în suflet.
Poate, de exemplu, să susţină, chiar şi la Realitatea Tv, sub privirile încîntate ale lui Rareş Bogdan, înfăşurat în Tricolor, că un funcţionar trebuie să ţină cont că România e creştină.
E drept, noi ăştia, cei care nu suntem vizitați de Duhul Sfînt, credeam că un funcţionar trebuie să ţină cont că România e o ţară europeană, în care funcţionarul se află în serviciul Publicului şi nu invers.
Repet, libertatea de expresie, unul dintre cele mai mari cîştiguri ale democraţiei, permite afirmarea oricărei opinii, a oricărei teze.

Ceea ce a uluit pînă la buimăcire pe toată lumea a fost desemnarea lui Marian Munteanu drept candidat al PNL.
Marian Munteanu a vrut să candideze la Preşedinţie, în 2000, din partea PNR, formațiune condusă de Virgil Măgureanu.
N-a tresărit nimeni atunci la decizia luată de PNR.
Au fost tresăriri la acceptarea de către Marian Munteanu a condiţiei de candidat al lui Virgil Măgureanu.
N-a tresărit, deoarece PNR era un partid mic, în căutare disperată de lovituri mediatice şi, în plus, avea o platformă naţionalistă.

Dacă Marian Munteanu ar fi fost desemnat să candideze la Primărie din partea unui partid naţionalist-extremist minuscul sau din partea PRM, n-ar fi tresărit nimeni.
S-ar fi înţeles legătura dintre partidul respectiv şi Marian Munteanu.
Marian Munteanu e practicantul unui naţionalism delirant, a unui naționalism de cădelniță și tămîie, de camilafcă și barbă neîngrijită, altfel spus, un naționalism peste care s-au turnat ciubere de agheasmă: România e Grădina Maicii Domnului; România e o bucățică de Rai; România e ținta străinilor hrăpăreți, care vor s-o stoarcă de bogății; România e Noul Ierusalim.

S-a spus şi s-a scris că Marian Munteanu împărtăşeşte ideologia legionară.
Ca om care a studiat Mişcarea legionară şi pe Corneliu Zelea Codreanu în biblioteci şi arhive, îmi permit să spun că o asemenea afirmaţie jigneşte Mişcarea legionară.
Mişcarea legionară, cel puţin la nivelul scriitorilor și filosofilor care i-au fost teoreticieni, avea o doctrină coerentă.
Din discursul legionar al lui Marian Munteanu lipsesc elementele care au adus succesul politic al Mişcării:
Lupta împotriva corupţiei, promovarea Onoarei, pariul pe tineri, dispreţul faţă de politicianism.

Din doctrina legionară, Marian Munteanu a reţinut doar clișeele repetate papagalicește de legionarul semidoct.
Un asemenea personaj, anti-occidental, anti-democratic, anti-modern, anti-european e desemnat candidatul unui partid care se pretinde modern, european, care vrea să conducă o țară membră a Uniunii Europene și a NATO.

Biroul Politic Național al PNL cuprinde peste o sută de lideri ai partidului.
Unii aparțin PDL, alți PNL.
Amîndouă partidele au fost partide de guvernămînt, au dat candidați la președinție și președinți și premieri.
Marian Munteanu a fost desemnat în unanimitate (cu excepţia lui Mircea Ionescu Quintus, care s-a abţinut) de către cei peste o sută de membri ai Conducerii PNL.
Printre cei care l-a votat s-au aflat foşti miniştri, foşti demnitar, actuali parlamentari.
Într-un cuvînt, oameni care au condus o ţară şi nu un schit.

Cum de n-a întrebat nimeni de ce Marian Munteanu și nu un lider PNL?
Cum de n-a invocat nimeni biografia mai mult decît suspectă a lui Marian Munteanu?
Cum de n-a zis nimeni nimic la propunerea lansată de Alina Gorghiu?
Răspunsul e simplu.
Alina Gorghiu a adus în Biroul Politic ordinul dat de Klaus Iohannis.
Ce l-a apucat pe preşedintele României ca să impună un asemenea personaj unui partid, nenorocindu-l?
E o întrebare al cărui răspuns nu mă interesează.
Pentru că ar fi un răspuns ca şi cel dat întrebărlor:
De ce face Klaus Iohannis voiaje de lux împreună cu consoarta pe banii statului?
De ce pleacă Klaus Iohannis vineri la prînz şi vine la serviciu abia luni la prînz, cînd bugetarii, ca şi el, au făcut deja şase ore de lucru la program?
Vorba lui Stelian Tănase:
De chichi!

Întrebarea, întrebarea care merită luată în seamă, e următoarea:
Ce fel de partid e acela care votează fără să-şi ducă mîna la nas orice pîrţ al lui Klaus Iohannis?!”

Vehement mi s-a parut a fi si Dl. Cristian Preda, aceasta postare de pe FaceBook:

„În 2012, când era divizată, dreapta i-a susținut la Primăria Bucureștiului pe S. Prigoană (candidat PDL) și pe S. Oprescu (propus de PNL, alături de aliații săi din USL). Acum, dreapta unită îl propune pe Marian Munteanu. Mă simt insultat auzind că MM e prezentat drept liberal. Am scris sute de pagini despre liberalism și realizez că ecoul lor în PNL e nul. Regret, pe de altă parte, că nu am ascultat sfaturile care mi-au fost date acum câteva luni, de a mă prezenta ca independent la Primăria Bucureștiului. Am fost convins că PNL va prezenta un candidat foarte solid și credibil. M-am înșelat amarnic. Ce au făcut Predoiu, Gorghiu and co. e o bătaie de joc.”

si aceasta:

„Lansez aici un apel către conducerea PNL. Îi invit să retragă candidatura lui Marian Munteanu, care nu are legătură nici cu profilul de centru-dreapta asumat de cei care au votat de-a lungul timpului cu formațiuni liberale, nici cu doctrina PPE, familia europeană la care au aderat peneliștii. Candidatura lui Munteanu e o eroare la fel de mare ca și propunerea regelui Mihai drept prezidențiabil în 1992. După seria Bușoi, Orban, Munteanu, e preferabil ca PNL să nu aibă un candidat propriu, fiindcă ridicolul i-a copleșit. Doar scuzele prezentate electoratului bucureștean îi pot salva. Dacă Munteanu e retras, voi vota cu PNL la Consiliul General. Dacă nu, voi vota și împotriva lui Munteanu, și împotriva candidaților PNL în consilii. Îi rog pe toți cei care sunt de acord cu mine să difuzeze acest mesaj.”

Totusi, e foarte ciudata atitudinea PNL… Daca nu e bun un candidat asupra caruia planeaza o suspiciune privind fapte de coruptie, e bun unul asupra caruia planeaza suspiciuni ca ar fi un admirator al Miscarii Legionare, un antieuropean, antioccidental si fost colaborator al lui Virgil Magureanu? Observati ce spune si Cristian Preda: „Mă simt insultat auzind că MM e prezentat drept liberal”…

Iar adversarii PNL vor folosi, banuiesc, in campanie aceste slabiciuni pentru a lovi in PNL. PNL nu a dat, cel putin pana acum, din cate stiu, explicatii convingatoare privind suspiciunile referitoare la activitatea si orientarea ideologica a noului candidat. De asemenea nici Dl. Munteanu nu a raspuns convingator la astfel de indoieli legate de activitatea sa si crezurile sale politice.

… si astazi…

Insa ceea ce se intampla este uluitor si nu degeaba a scris Dl. Cristoiu despre „partul” prezidential… Pentru ca desemnarea lui Marian Munteanu drept candidatul PNL la Primaria Bucurestiului pare a se inscrie in acelasi gen de actiuni precum decorarea cu Ordinul National Steaua Romaniei a D-lui. Octav Bjoza, admirator infocat al Miscarii Legionare, promovarea Oanei Stanciulescu in conducerea TVR. Insa acest trend ciudat nu trebuie atribuit doar PNL-ului sau doar Presedintelui. Ci si Stangii politice si va invit sa cititi aici un articol recent si reiau titlul unui articol din Gandul: „Mândrii români ai lui Victor Ponta îşi explică de ce Iohannis este un pericol: „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, alta e să vii aici şi iei cetăţenie”” si citez din inceputul articolului:

Cum îl văd votanţii PSD pe Klaus Iohannis? Cu un Victor Ponta care le-a stimulat mândria că sunt români şi ortodocşi, alegătorii social-democraţi adunaţi la Craiova, la lansarea la apă a candidatului lor, sunt categorici: Iohannis nu e bun „pentru că nu e român”.”

Observati ce vremuri traim… Rares Bogdan vrea sa aduca un tricolor mare cat toate zilele in studio!! 🙂 Pentru ca-si iubeste tara: „de-aia, ma, c-o iubesc!!”, dupa cum a si declarat. Ma mir ca n-a zis ca va veni imbracat in port popular. Dar, mai bine, sa nu-i dau idei… 🙂

Mai avem putin si reluam Festivalul National Cantarea Romaniei? 🙂

Trebuie sa vedem si care e punctul de vedere al PNL:

Romania Libera

PNL: Nu sunt probe că Marian Munteanu ar fi apropiat de extrema dreaptă

„PNL susține că nu există probe care să ateste că Marian Munteanu, recent nominalizat drept candidat la Primărie, ar fi „apropiat de extrema dreaptă”.

„Un mit care a fost cultivat cu multă migală în primăvara anului 1990 a fost cel al așa-zisei apropieri a dlui. Marian Munteanu de extrema dreaptă. Referitor la acest aspect, PNL nu poate să nu constate că și acum, ca și în zilele triste ale mineriadelor, lipsesc probele care să susțină aceste acuzații”, menționează un comunicat al PNL.

Din acest motiv, PNL solicită celor care întrețin acest discurs „plin de neadevăr” să aducă probe „care ar putea, eventual, să susțină acuzele pe care i le aduc domniile lor”.

PNL amintește că Marian Munteanu a participat la Revoluția din decembrie 1989, la organizarea Ligii Studenților, a fost primul președinte al Alianței Civice și lider al Pieței Universității.

„Prin ce a făcut în ultimii 25 de ani, ca lider respectat al societății civile și ca antreprenor, dl Marian Munteanu a fost și este un susținător consecvent al cursului României către modelul democratic de dezvoltare a societății și către economia liberă de piață.   Dl. Marian Munteanu a susținut mereu și susține cu consecvență integrarea europeană și euro-atlantică a țării noastre. În ultimii ani domnia sa a avut multe ocazii de a călători în țări occidentale unde a fost un avocat al României și al colaborării țării noastre cu marile țări democratice ale lumii”, subliniază PNL.

Acest partid solicită liderilor societății civile „să țină cont de faptul că o campanie electorală locală deschisă și corectă, care să ajute cu adevărat cetățeanul în formarea deciziei de vot, nu poate fi organizată decât dacă organizațiile aflate în afara jocului politic își vor asuma în mod corect rolul lor”.

„Aici nu este vorba numai despre dl. Marian Munteanu, ci despre modul în care trebuie să facem și să înțelegem politica. În ceea ce îl privește pe candidatul PNL este o realitate istorică faptul că adevărul a învins mereu”, conchide PNL.”

Mediafax

PNL îl apară pe Munteanu, acuzând societatea civilă de afirmaţii false în stil fesenist şi propagandă

PNL acuză societatea civilă de afirmaţii nefondate la adresa candidatului partidului pentru Primăria Capitalei, Marian Munteanu, susţinând că ONG-urile dau dovada ”unui discurs propagandistic des întâlnit în jocul politicianist” şi de partizanat ”vădit” pentru un candidat şi pentru un partid.

”În puţinele zile trecute de la desemnarea dlui Marian Munteanu drept candidat al PNL la Primăria Generală a Municipiului Bucureşti, membrii PNL au constatat faptul că în spaţiul public au început din nou să circule aceleaşi acuzaţii lipsite de temei care acum un sfert de secol încercau să păteze imaginea Pieţei Universităţii. De această dată, aceste acuze nu mai vin din partea partidului condus de Ion Iliescu şi nici din partea presei feseniste, ci din partea unor organizaţii şi persoane care aparent consideră că deţin monopolul asupra ideii de scietate civilă. De fapt, aceste persoane sunt cei mai noi politicieni ai României şi susţin în mod deschis acţiunea unui partid politic care participă la alegerile locale din Bucureşti”, acuză PNL prin intermediul unei scrisori deschise.

Liberalii spun că apropierea lui Marian Munteanu de extrema dreaptă este ”un mit care a fost cultivat cu multă migală în primăvara anului 1990”.

”PNL nu poate să nu constate că şi acum, ca şi în zilele triste ale mineriadelor, lipsesc probele care să susţină aceste acuzaţii’‘, arată liberalii, solicitând oficial celor ce aduc aceste acuzaţii ”să aibă decenţa şi deontologia de a-şi proba spusele în mod concret, prezentând opiniei publice vorbe şi fapte ale dlui. Marian Munteanu care ar putea, eventual, să susţină acuzele pe care i le aduc domniile lor”.

PNL îl apară pe Marian Munteanu, susţinând că ”nu există nimic în activitatea sa care să justifice alte acuze ce i se aduc, anume acelea de a fi anti-occidental”, ci, din contra, candidatul PNL ”a fost şi este un susţinător consecvent al cursului României către modelul democratic de dezvoltare a societăţii şi către economia liberă de piaţă”.

În opinia liberalilor, asemenea acuzaţii sunt ”parte a unui discurs propagandistic des întâlnit în jocul politicianist”.

”De fapt, nici partizanatul vădit pentru un candidat şi pentru un partid politic şi nici susţinerea de acuzaţii fără dovezi la adresa altor candidaţi şi altor partide politice nu ar trebui să facă parte din activismul specific societăţii civile. PNL solicită tuturor liderilor societăţii civile să ţină cont de faptul că o campanie electorală locală deschisă şi corectă, care să ajute cu adevărat cetăţeanul în formarea deciziei de vot, nu poate fi organizată decât dacă organizaţiile aflate în afara jocului politic îşi vor asuma în mod corect rolul lor”, subliniază PNL.

”Încheiem această Scrisoare deschisă lansând un apel la adevăr. În cursul vieţii sale dl. Marian Munteanu a mai văzut ce înseamnă să fie acuzat fără dovezi şi chiar să fie ţinut în închisorile regimului fesenist din motive politice, sub acuzaţii false. Acele timpuri ar fi trebuit să rămână mult în urmă. Acum România este în anul 2016, dar iată că adevărul rămâne la fel de important. Apelul PNL de astăzi are tocmai acest înţeles: haideţi să facem o campanie electorală în care să putem dovedi tot ceea ce spunem despre contracandidaţii noştri! Altfel, arătăm lipsă de respect faţă de electorat şi faţă de noi înşine. Aici nu este vorba numai despre dl. Marian Munteanu, ci despre modul în care trebuie să facem şi să înţelegem politica. În ceea ce îl priveşte pe candidatul PNL este o realitate istorică faptul că adevărul a învins mereu”, concluzionează liberalii.

Un grup de şapte ONG-uri, printre care IPP şi SAR, face apel la PNL să retragă candidatura lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei pe motiv că acesta „a avut şi are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată”.

„Semnatarii, organizaţii de drepturile omului dar nu numai, fac apel către conducerea Partidului Naţional Liberal să retragă candidatura lui Marian Munteanu pentru Primăria Municipiului Bucureşti considerând această nominalizare o ofensă adusă valorilor democratice ale societăţii în care trăim”, se arată în apelul lansat joi de Coaliţia Antidiscriminare.

Reprezentanţii societăţii civile mai spun că Munteanu „a avut şi are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată”, promovând un discurs cu elemente ortodox-fundamentaliste, incompatibil cu valori democratice şi constituţionale.

„Doar cu aceste motive în minte, şi cu îngrijorarea că prin promovarea unei astfel de persoane într-o asemenea candidatură unde poate să îşi expună ideile nocive ce pot să producă tulburări ireparabile în straturile sociale, etnice, confesionale şi nu numai din societate românească cerem PNL retragerea sprijinului politic pentru Marian Munteanu”, se mai arată în apel.

Apelul este semnat, în numele Coaliţiei Antidiscriminare, de Institutul pentru Politici Publice, Societatea Academică din România, Centrul FILIA, Romani Criss – Centrul Romilor pentru Interventie Socială şi Studii, Agenţia de Dezvoltare Comunitară “Împreună”, ACCEPT şi Euroregional Center for Public Initiative.

Asemenea explicatii pot sau nu sa fie convingatoare. Insa mie mi se pare ca Mircea Ionescu Quintus a avut si are dreptate:

Mircea Ionescu Quintus: Marian Munteanu trebuie să aibă o reacţie. PNL are un plan de rezervă

Preşedintele de onoare al PNL Mircea Ionescu Quintus a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, cu privire la solicitarea ONG-urilor de a-l retrage pe Marian Munteanu, că cel care ar trebui să aibă o reacţie este Marian Munteanu şi că, în cazul retragerii acestuia, PNL are un plan de rezervă.

„Nu mă interesează atitudinea ONG-urilor, mă interesează atitudinea domnului Marian Munteanu pentru că spre el se îndreaptă această poziţie”, a declarat preşedintele de onoare al PNL Mircea Quintus Ionescu, solicitat să comenteze apelul celor şapte ONG-uri de a-l retrage pe Marian Munteanu din cursa electorală.

Întrebat ce atitudine ar trebui să aibă Marian Munteanu, Mircea Ionescu Quintus a afirmat că acest lucru îl priveşte pe Munteanu şi că „este hotărârea dânsului”.

Întrebat dacă PNL ar trebui să îşi asume în continuare candidatura lui Marian Munteanu, preşedintele de onoare al PNL a spus că liberalii şi-au asumat candidatura lui Munteanu şi că acum „este treaba ONG-urilor şi a lui Marian Munteanu”.

„Noi ne-am asumat-o, că au intervenit acele ONG-uri este treaba lor şi a domnului Munteanu cât este el de legat sau nu de această societate civilă”, a mai spus Quintus.

Preşedintele de onoare al PNL a mai spus că dacă Marian Munteanu îşi va retrage candidatura partidul are un plan de rezervă, afirmând că îşi va impune punctul de vedere de data aceasta.

„De data asta, însă, pot să vă spun că dacă se întâmplă ceva suntem pregătiţi cu un plan de rezervă, dar Doamne fereşte să se întâmple ceva. Dacă cumva domnul Marian Munteanu ar dori să se retragă, o ipoteză care mi se pare foarte îndepărtată, noi avem imediat ce pune la loc. De data asta îmi impun şi eu punctul de vedere”, a declarat Mircea Quintus, afirmând că liberalii vor alege un candidat din partid.

Un grup de şapte ONG-uri, printre care IPP şi SAR, face apel la PNL să retragă candidatura lui Marian Munteanu la Primăria Capitalei pe motiv că acesta „a avut şi are simpatii pentru curente de orientare fascistă, de care nu s-a dezis niciodată”.

Seniorul liberal Mircea Ionescu Quintus a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că decizia sa de a se abţine la vot în cazul candidaturii lui Marian Munteanu este un vot împotriva „greşelii” conducerii care nu a avut un plan de rezervă, el precizând că BPN va trebui să-şi asume un eventual eşec.

„Votul meu nu l-a privit pe Marian Munteanu, ci a fost un vot împotriva greşelii conducerii PNL care trebuia să aibă mai multe soluţii de rezervă pentru situaţia retragerii domnului Ludovic Orban , care a avuut o atitudine corectă. (…) Doream să candideze unul dintre membrii PNL”, a declarat, miercuri, preşedintele de onoare al PNL, Mircea Ionescu Quintus.

Seniorul liberal a mai spus că un partid politic nu are voie să ajungă în astfel de situaţii fără a avea un plan de rezervă. „Un partid politic nu poate fi luat prin surprindere. Nu s-a gândit nimeni la un plan B , la un plan C. Este o greşeală a conducerii PNL. Eu am avut trei propuneri de candidatură, este vorba despre trei dinstinse doamne, din BPN, nu le mai spun numele. Una dintre ele este Adriana Săftoiu, a mai declarat el. Întrebat dacă s-a gândit şi la copreşedintele PNL Alina Gorghiu, Quintus a spus că nu.”

Dl. Quintus a avut dreptate de la bun inceput. Si se vede ce inseamna un om ce are o vasta experienta in politica. Domnia sa le-a dat, practic, solutia liberalilor, dupa ce Dl. Orban si-a anuntat retragerea: candidatul trebuie sa fie bucurestean si trebuie sa fie din PNL. Or, aceste doua directii trebuiau urmate de catre PNL, nu ce s-a intamplat ulterior. De asemenea se vede experienta D-lui. Quintus si prin faptul ca s-a abtinut de la vot in cazul candidaturii lui Marian Munteanu. Sunt de acord cu dansul ca a propus femei la candidatura pentru Primarie. Regretabil intr-adevar daca PNL a fost luat prin surprindere – se vad clar carente la nivelul conducerii acestui partid.

Interesant si acest articol:

Cum poate pierde PNL Bucureştiul cu Marian Munteanu. Detaliul esenţial pe care liberalii l-au uitat

Prin alegerea lui Marian Munteanu drept candidat la Primăria Capitalei, liberalii riscă să-şi piardă cel mai puternic aliat pe care l-au câştigat în ultimii ani, informează Gândul.

Facebook-ul unde românii s-au mobilizat, fără precedent, la alegerile prezidenţiale, contribuind decisiv la alegerea lui Klaus Iohannis preşedinte, a avut o reacţie organică de respingere a lui Marian Munteanu. Profilul fostului lider al Pieţei Universităţii nu vine în întâmpinarea aşteptărilor enunţate pe reţelele de socializare, unde nu este un teren fertil pentru un discurs mai apropiat celui legionar şi pro-Biserică.

De aminintit că în urmă cu cinci luni, după tragedia din Colectiv, pe Facebook s-a răspândit un amplu curent de sancţiune faţă de poziţia BOR în cazul tragediei. Revenind, după nominalizarea lui Munteanu, pe reţelele de socializare, s-au viralizat, cu o viteză similară perioadei prezidenţialelor, materiale referitoare la declaraţiile, din 1993, ale fostului lider al Pieţei Universităţii cu privire la asemănările dintre Mişcarea pentru România, o organizaţie condusă de acesta între 1992 şi 1995, şi Mişcarea Legionară, cât şi fotografia în care apare ţinându-se de mână cu Virgil Măgureanu.

 “A fost o reacţie fizică la un personaj toxic, e o reacţie normală pentru că internetul e un mediu reactiv”, este de părere specialistul în marketing online şi comunicare, Vlad Tăuşance, în timp ce specialistul în comunicare politică, Antonio Momoc, consideră că Marian Munteanu provine “dintr-o zonă destul de dubioasă ideologic” şi nu o mai reprezintă, astăzi, societatea civilă, iar oamenii de pe Facebook “au sancţionat chestiunea asta”.

Practic, ce se reproşează PNL-ului?

Faptul că “se preferă un discurs radical de dreapta” prin susţinerea lui Marian Munteanu, punctează Antonio Momoc. Iar dovadă stau “toate declaraţiile lui pro-legionare, toate portretele lui puse pe site-uri legionare care deja circulă pe internet”,  adaugă Vlad Tăuşance.

De asemenea, un alt motiv de reproş este ignorarea Facebook-ului care, în viziunea lui Momoc,  “reprezintă cel mai bine spiritul Colectiv şi ceea ce a cerut strada” atât la alegerile prezidenţiale din noiembrie 2014, cât şi după tragedia din Clubul Colectiv, din 30 octombrie 2015.

Momoc: “Reacţiile au fost destul de anti-PNL”. Tăuşance: “Marian Munteanu nu are ce să căute în online de acum înainte” 

Specialistul în comunicare politică, Antonio Momoc, este de părere că anunţul privind candidatura lui Marian Munteanu din partea PNL la Primăria Generală a Capitalei a suscitat reacţii anti-PNL pe Facebook.

Citeşte continuarea pe Gândul. „

Insa FaceBook-ul nu poate fi considerat un indicator clar in aceasta privinta. Nu putem trage concluzia ca PNL va pierde alegerile dupa unele reactii de pe FaceBook. De exemplu s-ar putea constitui usor pe FaceBook un grup foarte numeros de sustinatori ai D-lui. Marian Munteanu. Daca Dl. Munteanu provine “dintr-o zonă destul de dubioasă ideologic”, cred ca acelasi lucru se poate spune si despre cei de pe FaceBook, cei la care face referire articolul… Mie nu mi-e clar ce ideologie ar avea acesti utilizatori ai FaceBook-ului, daca ar avea una sau daca sunt inca formati sa aiba una… Dar nu trebuie uitat un lucru: Dl. Munteanu nu deloc prost. De asemenea dansul e un bun comunicator. Candidatura dumnealui a aparut in ultimul moment, ca sa zic asa. Dansul nu a avut timp sa comunice cu acesti utilizatori ai FaceBook-ului. Probabil ca multi dintre acestia nici macar nu erau in proiect in 1990. Sunt oameni foarte tineri, unii chiar copii, care nu au avut cum sa-l cunoasca pe Marian Munteanu, mai ales ca dansul a lipsit o perioada indelungata din viata publica. Altceva ar putea fi cand incepi sa cunosti omul. Dl. Marian Munteanu a dovedit inca de atunci, din 1990 ca stie sa capteze, ca sa zic asa, masele, simte ce vor oamenii, altfel nu ajungea sa fie un lider al Pietei Universitatii. Dar in perioada recenta dansul nu s-a implicat in miscarile Pietei, de exemplu cele de protest la adresa lui Traian Basescu. Oamenii tineri n-au cum sa-l cunoasca. Insa oamenii tineri de azi n-au cunoscut dictatura comunista, n-au trait-o de aceea ma intreb daca ei inteleg spiritul de atunci al Pietei Universitatii. Marian Munteanu, evident tanar pe atunci, a fost un tanar iesit din comunism, cum eram, pe-atunci, cu totii. Generatia de azi, tinerii de azi – au trecut totusi 25 de ani – nu au iesit din comunism, de aceea perceptiile asupra anumitor lucruri ar putea sa fie diferite. Ei, spre exemplu, nu stiu si nu inteleg ce inseamna incalcarea libertatii de constiinta, impunerea prin forta si arestari a ateismului in societate. N-au trait astfel de vremuri, in care drepturile si libertatile individului au fost calcate in picioare. Ei nu stiu ce inseamna ca un regim politic sa-ti interzica sa mergi la biserica sau ce inseamna sa-ti interzica anumite lecturi din motive politice (cum era, de exemplu, cazul lui Cioran sau Eliade), pentru ca nu era o literatura potrivita cu regimul politic de atunci, cu comunismul.

Tinerii de azi ar trebui sa mediteze mult mai serios la faptul ca la Revolutie s-a luptat si s-a murit pentru LIBERTATE!!

Insa asupra lui Marian Munteanu e intr-un fel logic sa planeze tot felul de banuieli intrucat s-a clasat Dosarul Revolutiei. In chip straniu. De ce oare? Ca sa nu mai stim adevarul? Iar legatura sa stranie cu Virgil Magureanu il apropie (poate fara voia dumnealui) in chip straniu de zona fostei Securitati.

Interesant este si acest editorial aparut in DW:

PNL provoacă o furtună politică

„Nici nu a fost bine propus, și candidatul PNL la primăria Capitalei, Marian Munteanu, fostul lider al studenților din Piața Universității, a devenit obiectul unor puternice contestații.

Societatea românească își contenește emoțiile greu și nu pare capabilă să-și modereze reacțiile. E un exces în judecată și în expresie, care alterează dezbaterea și nu mai lasă nicio șansă unei conversații decente. Deunăzi cineva spunea că Gabriel Liiceanu și Ana Blandiana sunt legionari sau naziști pentru că au o viziune conservatoare despre Europa și despre vocația ei culturală. Ce-i drept, lumea s-ar putea să-i dezmintă, iar centralitatea europeană, în numele căreia ei vorbesc, să se fi dizolvat demult într-o lume lipsită de centru. În realitate, Estul e nostalgic, dar nutrește o nostalgie lucidă și resemnată știind că nu-i mai rămâne nimic altceva decât contemplarea trecutului. Fiecare rămâne loial idealului său din tinerețe și poate că e singura datorie importantă față de sine. Și nu e o datorie ușoară, căci, cum spunea Cioran: ”Câtă resemnare și cât curaj ne trebuie pentru a nu ne sfărâma sau dizolva, pentru a ne păstra figura și identitatea!”. E însă nostalgia o formă de intoleranță?

De ieri începând am aflat din zeci și sute de comentarii din presa clasică și cea electronică că Marian Munteanu este legionar sadea și că dă expresie unei etnocrații violente. Și nimeni nu pare să aibă nici cea mai mică îndoială. Discursul curge senin fără teama că așează pe cineva fără temei sub semnul unei acuzații penale. Căci a spune despre cineva că e prost nu are nicio consecință, dar a afirma ritos că e legionar riscă să provoace o sesizare a Parchetului. Când Ion Iliescu spunea că în Piața Universității sunt legionari, el făcea o judecată istorică și ideologică, el căuta să deslușească o genealogie politică, pe când acuzatorii de astăzi fac, de-a dreptul, un denunț penal.

Între ”legionarii” de azi există cu siguranță diferențe mari. Gabriel Liiceanu (legionar și el în versiunea Iliescu, legionar și azi în versiunea stângii ”civice”) este de fapt un anti-naționalist care s-a scuturat cu energie de fiece vecinătate potențial contaminatoare. În cazul său nu e numai un denunț răuvoitor, ci și o stupidă neadecvare. Marian Munteanu, în schimb, este un naționalist, dar unul lecuit, care vine în prelungirea unor decepții istorice. Primul îl ține pe Cioran la căpătâiul patului, cel de-al doilea pe Țuțea. Dar dacă Cioran a devenit un sceptic, Țuțea a sfârșit în dezamăgire. Nici într-un caz, nici într-altul legionarismul nu mai e posibil. De altfel întreaga discuție despre naționalism este viciată de analogii ilicite, lipsite total de simțul proporțiilor și care sfârșesc prin a banaliza experiențele criminale fără egal ale secolului trecut. Dacă Crin Antonescu va fi fost un soi de Hitler, așa cum sugera un raport Expert Forum, în 2012, atunci ce am mai putea înțelege din istorie? În orice caz, atunci cand rapoartele de la care finanțatorii așteaptă o descriere exactă și probă devin o specie a pamfletului, dezbaterea politică rațională nu poate avea loc. Românii își fac singuri mari deservicii autoportretizându-se în culori înfricoșătoare. Și exact la fel se întâmplă și acum când mai înainte de a vedea cine este el astăzi și ce vrea, Marian Munteanu a devenit obiectul unei diabolizări fără precedent.

Dar în ambianța aceasta frenetică în care denunțătorii arogă, cu stranie siguranță de sine, o certă superioritate morală, discuția și critica nu sunt cu adevărat posibile. Adevărata problemă este că nu îl poți critica convingător pe Marian Munteanu (în sensul unei examinări raționale) până când ambianța nu e curățată de toxinele acestei violențe dogmatice. Multă lume a ales, de altfel, să tacă, sau să rostească ceva vag și aluziv, tocmai din acest motiv.

Aș remarca deocamdată doar ironia situației: Monica Macovei & Co au pledat cu asiduitate pentru candidați ”curați” și ”cinstiți” și, iată, acum când tocmai s-a ivit unul, primii care protestează sunt chiar ea și partizanii săi câți au rămas. Au pledat de asemenea pentru boicotarea partidelor și cultivarea ”societății civile”, iar acum, când apare un candidat care vine el însuși din ”societatea civilă” tot ei se revoltă ca de un sacrilegiu. Atunci când scriam cu insistență ca problema politicii românești este că ocultează diferența dintre stânga și dreapta, refuzând să abordeze marile probleme care se pun în fața lumii noastre, ni se răspundea că prioritatea priorităților este combaterea corupției și că dezbaterile doctrinare sunt un lux pe care nu ni-l putem permite. Or, iată că Marian Munteanu candidatul susținut de PNL, destituie și el doctrinele și ne anunță că singurul lucru important este integritatea. Se află aici o simetrie, ca în oglindă, care explică oarecum răbufnirea aceasta de violență la început de campanie.”

Articolul este bun, el arata faptul ca problema doctrinara, mai bine zis ideologica, nu prea conteaza, ceea ce nu e in regula: „Or, iată că Marian Munteanu candidatul susținut de PNL, destituie și el doctrinele și ne anunță că singurul lucru important este integritatea.”. Articolul face distinctia necesara intre acuzatia de legionarism adusa lui Gabriel Liiceanu sau Anei Blandiana – in acest caz trebuie sa scriem „legionarism”, cu ghilimelele de rigoare, desigur – sau exagerarea potrivit careia Crin Antonescu „va fi fost un soi de Hitler, așa cum sugera un raport Expert Forum, în 2012” si ceea ce se spune despre Marian Munteanu, doar si pentru faptul ca atat Liiceanu cat si Ana Blandiana nu candideaza, iar Crin Antonescu s-a retras intr-un con de umbra si nici dansul nu candideaza. Una este sa-l citesti, sa-l studiezi pe Cioran si alta e o atitudine politica de natura sa te apropie de Miscarea Legionara sau fascism – ceea ce unii ii reproseaza D-lui. Munteanu. Eu n-as trece chiar atat de repede peste ceea ce i se reproseaza lui Marian Munteanu, avand in vedere promovarea acestuia pe posturile de televiziune si candidatura sa la Capitala. Eu nu-l acuz, insa solicit explicatii in continuare din partea PNL si din partea dansului pentru ca e normal ca atat PNL cat si dansul sa explice cu mai multa claritate si concretete astfel de lucruri electoratului, mai ales celui liberal. De observat ca Mircea Ionescu Quintus, cum aratam mai sus, s-a abtinut de la vot, lucru care arata ca mutarea cu Marian Munteanu ar fi una cel mult interesanta, daca nu chiar indoielnica, dar in niciun caz cea mai buna…

Ramane, totusi, intrebarea: de ce Marian Munteanu? E vorba de o nostalgie a anilor ’90? Aici PNL nu a clarificat deloc lucrurile.

Fara indoiala, anii au trecut, omul imbatraneste. Totusi, cum trebuie sa-l vedem azi pe Marian Munteanu: mai este oare tanarul din prima poza sau domnul cu aer conservator din ultima?

Numai uitandu-te la prima poza si parca respiri azi aerul tare de LIBERTATE  al inceputului anilor ’90!

Iar daca tot ne intoarcem la anii ’90, tocmai acest aer tare de LIBERTATE nu trebuie sa-l uitam ci sa ni-l reimprospatam mereu in memorie!

DE citit si…

… acest editorial al maestrului Cristoiu:

Marian Munteanu – acest Dan Diaconescu care se crede Petrache Lupu, spălat cu limbuța la Antena 3!

Se arata ca:

„Marian Munteanu, desemnat candidat al PNL pentru Primăria Capitalei marţi, 12 aprilie 2016, a fost miercuri, 13 aprilie 2016, invitatul lui Mihai Gâdea la Sinteza zilei de pe Antena 3.
Cu o seară înainte, imediat după desemnare, Marian Munteanu a fost invitatul lui Rareş Bogdan la Jocuri de putere, de pe Realitatea Tv.
Bogdan Tiberiu Iacob, un excelent scocioritor prin arhive, a descoperit o emisiune a lui Rareş Bogdan cu Marian Munteanu ținută pe 16 februarie 2016.
Cu aproape două luni înainte de a fi binecuvîntat drept candidatul PNL, Rareş Bogdan, printre altele ziarist, se angajează să-i fie lui Marian Munteanu, candidat la Primăria Bucureştilor, chibiţ electoral:
„În cazul în care totuşi vă hotărîţi să intraţi în bătălia pentru primăria capitalei sau într-o bătălie politică, pentru dvs., eu voi intra în luptă exact cum am intrat pentru preşedintele Iohannis în 2014, cînd am fost pe baricade cu steagul în mînă!”

Descoperirea lui Bogdan Iacob nu m-a surprins. Dezgroparea mediatică a cadavrului social-politic Marian Munteanu e o Operaţiune începută de anul trecut, avînd, ca de obicei cînd vine vorba de Operaţiuni, avînd în Realitatea Tv un Pluton şi în Rareş Bogdan, un locotenent. Cei care nu ştiu cine conduce România, convinşi, în naivitatea lor, că o conduce Poporul, vor fi rămas surprinşi la cultivarea furibundă a lui Marian Munteanu de către un post tv, ştiind că fostul lider al Pieţei Universităţii, compromis iremediabil prin candidatura în numele lui Virgil Măgureanu, dispăruse de 15 ani din spaţiul public. Rareş Bogdan l-a invitat de numeroase ori pe post de Guru al Naţiunii. Stînd picior peste picior, scăldat în privirile aprinse ale lui Rareş Bogdan, Marian Munteanu a debitat enormităţi de bodegă pe post de soluţii pentru Salvarea ţării, căzute sub călcîiul străinilor.

La emisiunea din 16 februarie 2016, care l-a entuziasmat pe Rareș Bogdan atît de tare, încît s-a angajat pe post de chibiț electoral, Marian Munteanu a vorbit și de o nouă Constituție. Printre altele, Constituția lui Marian Munteanu prevede obligativitatea tinerilor între 18 şi 34 de ani de a face parte din Miliţiile populare, instituirea unei Autorităţi Morale Naţionale şi impunerea a două zile naţionale.

De ce-am scris aceste rînduri?

Nu pentru a-l mustra pe Rareş Bogdan, pentru c-a renunţat la profesia de jurnalist în favoarea celei de codoş electoral (o să-l mustre viaţa, veţi vedea!), ci pentru a scoate în evidenţă importanţa emisiunii de la Antena 3.

Unul dintre cele mai importante partide ale ţării scoate un ins dintr-o grotă a Evului Mediu şi-l propune României secolului XXI drept candidat la Primăria Capitalei. Apariţiile sale la Realitatea tv, inclusiv cea din seara desemnării, n-aveau nici o legătură cu jurnalistica.

De marţi seara pînă miercuri seara, în spaţiul mediatic se dezlănţuie o furtună de întrebări ridicate de decizia PNL.

Emisiunea de la Antena 3 de miercuri seara avea toate datele de a fi una memorabilă.

Se ivea, în fine, posibilitatea ca Marian Munteanu să răspundă întrebărilor puse de opinia publică:

1) Cum de a candidat în numele lui Virgil Măgureanu?

2) Dacă mai împărtăşeşte sau nu credinţele legionare?

3) Cum a ajuns PNL, partid cu cel puţin 100 de posibili candidaţi la Primăria Bucureştilor, să opteze pentru un ins dispărut din spaţiul public de 15 ani.

  1. Ce Proiect are pentru București?

Cel puţin aşa socoteau naivii.

Naivii telespectatori care mai cred că avem o presă independentă, pusă în slujba interesului public şi nu a intereselor oculte.

Alţii, ca mine, care ştiam că Antena 3 face parte, ca şi Realitatea tv, din Maşinăria mediatică pusă în mişcare cînd vine vorba de o Operaţiune, s-au uitat la Sinteza zilei pentru a vedea cum e spălat cu limba dată cu săpun candidatul impus de Klaus Iohannis marelui partid PNL, zis şi Partidul Meu, Partidul Proprietate privată a lui Klaus Iohannis.

După primele zece minute mi-am dat seama că nu era o emisiune de lămurire a unor enigme din personalitatea lui Marian Munteanu, aşa cum ar fi cerut profesia de jurnalist, ci o emisiune de spălare a lui Marian Munteanu de tot ceea ce se scrisese şi se zisese în restul presei.

Din start, Mihai Gâdea a amintit că Marian Munteanu, Eroul pe care el îl admira de cînd era mic şi, în provincie fiind auzea vorbindu-se în jur de Piața Universității, a fost, de marţi seara, pînă la ora emisiunii, victima unei campanii de defăimare duse de propaganda băsistă.

Înainte de a se trece la primele întrebări, Mihai Gâdea a evocat împreună cu Marian Munteanu întîlnirea lor de la Washington, la care a fost Alina Gorghiu şi Dan Mihalache.

Se înţelege că, puse sub acest semn, întrebările erau gen, Cum de-aţi putut fi atît de erou? sau Ce-are cu dumneavoastră propaganda băsistă? sau Nu-i așa că vă iubiți Țara?

În cei 20 de ani de televiziune, am întîlnit emisiuni electorale în care invitatul plătise la casierie. Cum la unele se nimerise să pic şi eu ca musca-n lapte, cînd candidatul delira cu o promisiune fantasmagorică, îl întrebam Cum o să faceţi?

Au fost cazuri – am aflat după – cînd invitatul s-a supărat rău după emisiune, reproşîndu-i moderatorului că el a plătit ca să se simtă bine.

Sînt sigur că acest sentiment l-a stăpînit pe Marian Munteanu pe tot parcursul emisiunii.

Instalat la măsuţa lui Mihai Gâdea, Marian Munteanu le-a ținut celor din jur, în frunte cu doi generali, unul prezentat drept General SRI! Discursuri despre cum vede el salvarea țării.

Despre Marian Munteanu s-a spus că e un naționalist.

Numărîndu-mă printre cei preocupați de redarea demnității naționale la un Popor deseori umilit de Puterile Protectoare, am vrut să văd dacă Marian Munteanu are vreo soluție de tip naționalist.

O soluție însă care să țină cont că ne aflăm în 2016 și nu în Evul Mediu.

Marian Munteanu n-are nici o soluție. N-are nici o idee. Spusele sale la Sinteza zilei îmi aminteau de tipii care mă opresc pe stradă pentru a-mi prezenta teoriile lor despre situațiunea României.

La orice bodegă din marginea Șoselei Naționale poți auzi, după un țoi de țuică, teorii de acest fel mult mai interesante.

Ce mai încolo și încoace!

Un Dan Diaconescu care se crede Petrache Lupu!

Cu excepţia lui Radu Soviani, singurul ziarist de acolo, nimerit din greșeală la un exercițiu de lins în direct, toţi cei din platou, în frunte cu Mihai Gâdea, îl ascultau înmărmuriţi de fericire.

Le vorbea Marian Munteanu!

Şi Marian Munteanu, ştiind c-a plătit la casierie, altfel spus ştiind c-a venit la o emisiune în care să se simtă bine, turuia întruna, turuia teoriile sale de luptător al lui Hristos.

A fost un moment cînd nu s-a simţit bine.

Cel în care Radu Soviani l-a întrebat cînd şi de cine a fost contactat de la PNL pentru a i se propune funcţia de candidat.

Aici, Marian Munteanu a început să se bîlbîie, să se contrazică, să se foiască, să transpire abundent, lăsînd impresia că nu mai ţine minte întîmplări petrecute cu două zile în urmă.

O situaţie explicabilă.

Marian Munteanu e candidatul PNL cu mult înainte de 12 aprilie 2016, cu mult înainte de 16 februarie 2016, încă de pe vremea cînd Realitatea tv a purces la Operaţiunea Mediatică Dezgroparea mortului.

Fireşte, Mihai Gâdea, dîndu-şi seama că Marian Munteanu s-ar putea supăra, a intervenit imediat pentru a-l salva, abătînd discuția de la acest subiect.

Desemnarea lui Marian Munteanu putea să pară la un moment dat drept semnul unei derute a PNL după accidentul cu Ludovic Orban.

Participarea la Operațiune, alături de Realitatea tv, a Antenei 3, post pentru care a făcut campanie publicitară Klaus Iohannis, ne spune să momentul Marian Munteanu ține de un Plan.

Un conceput de sergenții majori mesianici fie și pentru că și așa n-au treabă, dat fiind că teroriștii nu ne deranjează, iar spionii sunt de prostia celor de la Black Cube.

Tare mă tem că Marian Munteanu va fi primar al Capitalei.

Chiar și dacă toți ceilalți candidați ar fi arestați preventiv cu o zi înainte de scrutin!”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 14, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 96 comentarii

Piata Universitatii… din nou

Am fost ieri seara in Piata Universitatii… Am vrut sa fiu martor la evenimente, cum se spune, sa vad cine sunt protestatarii. Poate ca intelegi mai bine lucrurile daca esti in mijlocul evenimentelor… Asa mi-am zis si eu si am pornit spre Piata…

Era lume multa, dar caracteristic era faptul ca imensa majoritate a celor  veniti in Piata erau tineri intre 18-30 de ani. Multi, foarte multi utilizatori de iPhone. Era greu sa-ti dai seama despre nivelul lor de pregatire profesionala si de educatie, insa un lucru trebuie subliniat: nu era o miscare muncitoreasca. Spre deosebire de anii ’90, de pe vremea lui Iliescu, cand pe langa protestatari au iesit marile platforme muncitoresti, dar au venit si minierii, acum erau, in marea lor majoritate, numai tineri. Chiar si cei care au venit cu copiii erau tot tineri, parinti tineri. Intr-un fel este perfect explicabil, pentru ca cei care au murit in tragedia de la Clubul Colectiv erau de varsta lor… Explicabil este si pentru faptul ca fenomenul coruptiei, prezent in societatea noastra, le afecteaza viata si perspectivele profesionale. Tin sa subliniez un lucru: nu cred ca in Piata erau numai acei tineri ce muncesc in multinationale. Nu mi s-a parut ca asa ar fi…

Aceasta miscare nu mi s-a parut a fi o revolutie. E prea mult spus. Cred ca ar fi corect s-o caracterizam drept miscare de protest si nimic mai mult. Ceea ce am vazut la televizor, la Realitatea, dupa ce am venit acasa, un adevarat program al Pietei, m-a mirat… O miscare spontana, ivita dintr-o emotie, ce-i drept colectiva, nu e nici revolutie si nu poate sa aiba un program atat de bine pus la punct. De aceea impresia mea este ca diverse ONG-uri (sau poate si alt tip de organizatii) laice au profitat de evenimente ca sa-si expuna platforma, lucru care nu stiu cat e de cinstit…

Programul lor de activitate mi s-a parut unul nu doar laic, ci de-a dreptul presarat cu elemente neostangiste, ca sa nu spun chiar neocomuniste, de exemplu venitul minim garantat de 250 de euro sau in scolile publice sa se faca lectii in care copiii sa invete cum sa-si ajute semenii… Sau ca parlamentarii sa nu aiba dreptul decat la 2 mandate, lucru ce mi-a amintit de Movimento 5 Stelle a lui Beppe Grillo

Acest tineri ar trebui sa stie ca o lozinca precum: „Toate partidele – aceeasi mizerie” pune in discutie democratia si libertatea castigate cu sange in Decembrie ’89. Este adevarat ca poate multi din acesti tineri n-au cunoscut comunismul, nu au existat chiar pe vremea aceea. Insa daca tot au iesit in strada, ar trebui sa se maturizeze cand e vorba sa abordeze politica si sa citeasca sau sa intrebe cum e sa traiesti sub o dictatura, ce inseamna asta, ce inseamna sa traiesti cu frica de Securitate si sa-ti fie incalcate sistematic drepturile si libertatile. Si sa se gandeasca la cei care au suferit cumplit pe vremea comunismului numai pentru ca aveau alte pareri decat partidul unic si conducatorul „iubit”. Crimele comunismului au fost infinit mai rele decat actuala coruptie din societate.

De asemenea ar trebui sa se gandeasca ca libertatea de constiinta, libertatea religioasa au fost castigate prin sange in Decembrie ’89. Ma uitam la acesti tineri si intelegeam ca ma aflu in fata unor copii… Care nu cunosc ce inseamna sa fii persecutat pentru credinta ta de catre un stat opresiv si totalitar. Ce inseamna sa faci ani de puscarie grea pentru credinta in Dumnezeu… Ce inseamna ca Statul sa-ti incalce drepturile pentru ca ai fost vazut cu o iconita la tine… Si sa se gandeasca la cei care au murit pentru credinta in puscariile comuniste…

Patriarhul Daniel si-a cerut scuze, eu cred ca trebuie sa i le acceptam. Si trebuie ca acesti tineri sa stie ca Biserica Ortodoxa nu este nici impotriva construirii de spitale si nici nu e vinovata ca nu s-au construit spitale dupa Revolutie. Sloganul acesta, cum ca ei nu doresc Catedrala Mantuirii Neamului ci sa se faca spitale este nedrept pentru ca nici BOR si nici Patriarhul Daniel nu se opun construirii de spitale. Ca Biserica este capabila sa construiasca mai multe biserici, decat e capabil Statul, care n-a construit niciun spital nou dupa Revolutie, sa construiasca spitale, eu cred ca este o alta problema. Eu va spun ca in mod sigur BOR nu este impotriva construirii de spitale, numai ca nu depinde de ea acest lucru. Evident, e o rusine foarte mare pe obrazul Statului nostru… Asa ca atitudinea fata de Biserica a celor din piata nu a fost nici dreapta si nici corecta… Sunt lucruri pe care putem sa le criticam la Biserica, dar sa avem, totusi, grija sa avem dreapta judecata. Iar in ceea ce priveste ajutorul pe care sa i-l dai semenului tau, eu cred ca Biserica Ortodoxa te poate invata mai bine lucrul asta decat orice lectie de etica laica, in acest sens, facuta in scoala.

Copiii Pietei mai trebuie sa stie ca relele economice din tara nu sunt numai datorita coruptiei. Tratatul de Guvernanta Fiscala, cat si faptul ca Romania a trebuit sa se integreze in UE intr-un timp scurt si pentru asta sa faca dovada ca are o economie de piata functionala, au fost cerinte ale UE. Trebuie sa stie ca dupa ’95 (ma gandesc la faptul ca poate unii din acesti copii nu au existat nici pe vremea aceea…), cand intreprinderile de stat au fost trecute pe actiuni, CDR a fost pusa in fata urmatoarei situatii: circa 3000 de intreprinderi erau cu capital majoritar de stat. Era in ’96… Ca sa ai o economie functionala de piata trebuia sa demonstrezi Uniunii Europene ca 51% din economie e privata. La asa ceva s-a ajuns intr-un timp record: 11 ani. De aceea multe intreprinderi s-au si distrus si multe privatizari au esuat pentru ca atragerea de capital strain presupune nu numai vointa Statului, ci si a investitorului strain pe care nu ai cum sa-l obligi sa investeasca in Romania. De asemenea mai trebuie sa stie ca daca Presedintele Basescu, care, conform Constitutiei, era reprezentantul Statului Roman, ar fi respins Tratatul de Guvernanta Fiscala, ar fi insemnat ca Statul Roman il respinge si s-ar fi pozitionat in afara cerintelor UE. Si nimeni nu ne-a obligat sa intram in UE…

Sa se gandeasca la faptul ca nu prea mai avem o firma romaneasca de constructii de drumuri. Treburile au mers bine cand cu absorbtia fondurilor de preaderare. Numai ca o conditie de participare la licitatie era ca firmele sa demonstreze ca au lucrari similare in alte parti, in alte tari. Firmele romanesti de profil nu indeplineau o astfel de conditie… De aceea foarte multe firme straine au venit aici sa lucreze, firmele romanesti erau luate de catre acestea in subcontractare. Caimacul era luat de firmele straine, bineinteles. Finantarea era asigurata de UE si banii acestia trebuiau sa se intoarca tot in UE, la firmele din Vest…

Una din ideile strategice de baza ale integrarii noastre in UE a fost asigurarea securitatii economice a tarii. Daca acest deziderat mai e posibil astazi, in actualele conditii economice, sau nu mai e posibil, asta e o alta discutie. Dar acesti tineri ar trebui sa se gandeasca serios la aceste lucruri… Acesti tineri ar trebui sa gandeasca la faptul ca o economie de piata puternica presupune o piata de capital puternica. Ce inseamna o piata de capital puternica? Daca ma intrebati pe mine, as raspunde ca inseamna o piata in care volumul tranzactiilor sa fie de vreo 3-4 trilioane de $… Trilioane, retineti bine, nu miliarde. 3-4 miliarde de $ nu-mi ajunge nici pe-o masea! Daca ar fi macar de 800-900 miliarde de $, ar insemna ca treburile incep sa se miste in directia corecta. Ei cer, printre altele, niste lucruri – mai toate axate pe o protectie sociala puternica – in conditiile in care tara noastra nu are capacitatea economica, la ora actuala, pentru a le sustine. Tara noastra, din pacate, e una in care tranzactiile pe piata de capital sunt mici, cresterile economice sunt foarte mici… Ar trebui ca nu numai tinerii, ci cu totii sa ne gandim serios si sa meditam profund la aceste lucruri. Ce, astea-s cresteri economice, de 0,1%? As dori sa vad macar 3-4%, dar si asa ar fi insuficient. Noi trebuie sa avem peste 5% cativa ani la rand ca sa ne apropiem de tarile vestice ale UE, dezvoltate economic. Altminteri degeaba vom plange si vom tot face revolutii ca peste jumatate din populatie are closetul in fundul curtii! N-am vazut ca programul acestor tineri protestatari, daca intr-adevar e al lor un asemenea program, sa puna in discutie astfel de lucruri. Numai ca astfel de lucruri nu se rezolva neaparat cu iesitul in strada…

Ar trebui ca acesti tineri sa se mai gandeasca la faptul ca tara noastra a depus mari eforturi pentru crearea unui sector privat romanesc. Pentru ca economia de piata e bazata pe sectorul privat si capitalismul inseamna libertate (Milton Friedman). Se tot vorbeste, la modul peiorativ, de regii asfaltului. Trebuia sa avem o economie de piata functionala, remember? Si atunci cum sa faci asta intr-o tara in care nu a existat sector privat? Prin munca proprie? Sa te vad pe tine, prin munca proprie, cum reusesti sa faci o intreprindere privata de drumuri! Daca reusesti, jos palaria! Iar acum sunt luati de DNA si bagati in puscarii… Nu ne mai place capitalismul? Vad ca nu indrazniti sa spuneti asta! De ce oare? N-am auzit sloganuri anticapitaliste in Piata.

Deci dragi copii, nu facem doar revolutii, mai si gandim, da? Altminteri ajungem la un slogan cunoscut (nu stiu daca voi l-ati cunoscut): „Noi muncim, nu gandim!”, parafrazand: „Noi facem revolutii, nu gandim!”.

noiembrie 6, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Care ar trebui sa fie rolul inspectiilor…?

Orice om de afaceri, patron de firma, in general spus sectorul privat, cauta sa obtina maximul de profit cu un minimum de resurse. Unii numesc asta lacomie. Altii cresterea productivitatii muncii. Insa ar trebui sa se inteleaga faptul ca nu intotdeauna putem sa obtinem un profit cat mai mare (ca si cum ar fi vorba de un sir care tinde catre infinit) cu un minimum de resurse sau cu o zgarcenie maxima.

Trebuie sa intelegem ca exista si riscuri. Dar care om de afaceri nu-si asuma riscuri? Un proverb englezesc spune: „niciun risc, niciun castig”. Numai ca exista si riscuri serioase care trebuie bine evaluate.

Dar ceea ce as dori sa spun este ca rolul unei inspectii nu este numai de a da amenzi sau de a inchide societati comerciale in cazul nerespectarii unor norme (in cazul tragediei de la Clubul Colectiv e vorba, desigur, de norme legale). Ci este si de a constientiza pe patronii, managerii din societatile comerciale de riscurile pe care le prespune nerespectarea acestor norme.

In cazul tragediei de la Clubul Colectiv, patronii nu au constientizat riscurile. Dar, ca sa fim fair, ar trebui sa aratam ca nu le-au constientizat nici autoritatile care ar fi trebuit de asemenea sa isi dea seama de importanta unor lucruri.

Reactia societatii civile, cum am aratat in postarea anterioara, este una viguroasa, dar mai mult emotionala. Este, desigur, de inteles, dar nu prea cred ca, in felul acesta, se vor rezolva problemele. Insa este necesar ca societatea civila sa protesteze.

Desigur, cei vinovati trebuie trasi la raspundere. Insa important este sa ne dam mai bine seama de realitati, de posibilitatile noastre, pentru a fi constienti de necesitatea perfectionarii activitatii noastre. In definitiv si la urma urmei, nu putem trai mai bine daca nu perfectionam activitatile noastre. Si asta intra in responsabilitatea noastra. Aceasta este una din problemele fundamentale ale Romaniei la ora actuala. Este o problema pe care Occidentul a inteles-o mai repede si mult mai bine. De aceea s-a si putut perfectiona si ajunge la un nivel de trai superior fata de cel din Est.

Fara constientizarea clientului orice audit sau inspectie nu-si atinge scopul. E o munca de mantuiala. Cel care produce ceva sau pune in opera o lucrare trebuie sa fie in primul rand constient de necesitatea respectarii regulilor pentru ca sa obtina un rezultat de calitate superioara. Trebuie sa fie constient ca e necesara imbunatatirea activitatii sale. Or, de cele mai multe ori, trebuie s-o recunoastem, un patron sau un manager e pus in fata unui standard, dar nu-i intelege ratiunea, utilitatea. El e ocupat sa faca bani, n-are nevoie de „prostii din astea” – asta e atitudinea care exprima tocmai lipsa de intelegere a utilitatii unui standard. El trebuie sa vanda. Si atat. Atat stie: are un contract, trebuie sa-l onoreze, trebuie sa-si ia banii de pe urma prestarii activitatilor contractuale.

Constientizarea imbunatarii activitatii trebuie sa se vada si din partea Statului. Uitati-va ce se intampla pe Sibiu-Orastie, uitati-va ce contract s-a semnat cu Bechtel etc.

Concluzia pe care o tragem este ca, la noi, in etapa actuala de dezvoltare a tarii noastre, nivelul de constientizare al perfectionarii e inca unul redus. Si e dificil de spus daca o diminuare a rolului statului in economie ar conduce la o mai mare constientizare din partea actorilor economici si a tuturor factorilor implicati. Romania ramane in urma datorita acestui nivel de constientizare redus.

Reactiile emotionale, cum sunt cele ale strazii, de asemenea nu garanteaza o crestere a nivelului de constientizare. Procesul acesta e unul lung si dificil. Romania pierde foarte mult din pricina asta, lucrand sub capacitatea sa reala, multe din posibilitatile sale reale fiind in felul acesta obturate.

De ce este necesar, economic vorbind, sa constientizam ca trebuie sa perfectionam activitatea? Voi relua o idee a lui Milton Friedman: daca admitem irationalitatea maselor, intr-un stat totalitar (comunist) ratiunea conducatoare in economie este Statul. Intr-o Lume Libera vorbim de societati comerciale private in care ratiunea conducatoare este data de management. O alta problema fundamentala, la noi, o reprezinta managementul. La noi nu este perfectionat. Instrumente financiare precum banci sau fonduri europene ar fi, insa acestea nu reprezinta totul. La noi, si mai mult decat probabil nu numai la noi, exista o probabilitate mai mare de derapaje, cum a fost cel de la Clubul Colectiv sau ce se intampla pe Sibiu-Orastie, ca sa dau numai doua exemple insa acestea sunt foarte numeroase, datorita unui management mai slab ce determina situatii ce tind spre derapaje si probabil inclusiv coruptie.

Am vrut in aceasta postare sa evidentiez aceste doua aspecte:

  1. constientizare
  2. management

pe care trebuie sa le luam in considerare cand facem o analiza obiectiva a situatiei reale. Altminteri indiferent cate localuri se vor inchide, cate arestari se vor face, lucrurile nu se vor misca cine stie ce. Evident, nu e vorba numai de localuri sau cluburi. Noi trebuie sa urmarim prin activitatile de audit si inspectie pe care le desfasoara autoritatile de stat cu atributii in domeniu cat si organismele private acreditate RENAR in acest scop, cele doua lucruri de mai sus. Daca nu reusim sa constientizam mai mult si sa contribuim la perfectionarea managementului nu avem decat formalism, heirupism si treaba facuta de mantuiala. Or, in felul acesta, trebuie s-o spunem clar si deschis, activitatile de audit/inspectie nu adauga valoare sau adauga, in realitate, o valoare foarte redusa, lucruri care nu sunt in regula. Iar aceste activitati de audit/inspectie trebuie sa nu aiba legatura cu politicul, dar nici sa fie abuzive. Nu trebuie sa blocheze activitatea economica, ci s-o incurajeze si s-o stimuleze.

Marele pericol este acela de a nu face altceva prin aceste activitati de inspectie decat de a da amenzi sau de a inchide localuri sau, ca sa ma exprim la modul general, organizatii ce desfasoara activitati comerciale. De a nu face altceva decat asta si nimic mai mult. Un alt mare pericol este sa cadem prada reactiilor emotionale necontrolate, pierzand cu totul din vedere esentialul si agravand o situatie in loc de a rezolva pozitiv o situatie.

noiembrie 3, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Tragedie in Bucuresti…

Gandul

Cum am scăpat din INFERNUL de la COLECTIV. „Călcam unii peste alţii. Oamenii au murit ASFIXIAŢI. Pompierii au venit târziu, după 20 de minute”

Se arata ca:

Infernul a avut azi noapte un alt nume: Colectiv. În câteva secunde, clubul din centrul Bucureştiului s-a transformat într-o capcană mortală pentru 27 de oameni care au ars de vii sau s-au asfixiat după ce ceea ce se voia un simplu foc de artificii de încheiere a concertului trupei Goodbye to Gravity a dezlănţuit iadul în localul în care se aflau aproape 350 de oameni. Scânteile au aprins pilonii de susţinere îmbrăcaţi cu burete, tavanul a luat fos şi s-a prăbuşit peste cei care, luaţi prin surprindere încercau să se salveze. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le-a luat foc”, povesteşte un martor, care a reuşit să se salveze. Calea se viaţă li s-a blocat la uşa clubului. Una singură şi foarte îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni”, spune el, susţinând că intervenţia echipajelor de salvare a întâziat aproape 20 de minute, iar locaţia clubului făcea practic imposibil accesul: un gang, o curte, alt gang şi abia apoi intrarea în club. „Focul nu a durat foarte mult, s-a stins singur, oamenii au murit asfixiaţi nu de la arsuri”, adaugă. În total, 27 de oameni au sfârşit tragic, aproape 200 au ajuns la spitalele din Bucureşti, 146 au rămas internaţi, marea majoritate în stare gravă. Printre ei, solistul trupei Alex Pascu care se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat. 9 dintre decedaţi nu au fost încă identificaţi. Sute de oameni s-au mobilizat pentru a dona sânge pentru victimele incendiului. La Centrul de transfuzii din strada Constantin Caracaş, numărul 28, s-au format cozi din timpul nopţii. Acesta va rămâne deschis în continuare, iar donatorii se pot îndrepta şi către centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Flăcările au cuprins tavanul, însă oamenii nu s-au grăbit să iasă „pentru că mulţi nu s-au prins că este grav”, spune tânărul. El a intuit pericolul. S-a îndreptat rapis spre ieşire, dar deja începuse busculada. Uşa era îngustă. „Am reuşit să ies călcând pe alti oameni. O strângeam în braţe pe fată si călcam unii pe alţii”. Tavanul, de fapt nişte bârne din lemn, s-a prăbuşit sub violenţa flăcărilor înteţite în momentul când uşa s-a deschis. „Ardea şi cădea peste oameni, oamenii ardeau la propriu. Hainele ardeau. Părul le ardea”

5-6 minute i-au luat să iasă şi a încercat să se întoarcă după prietenul rămas în urmă. Sunase la 112, nu venise nimeni.Timpul se scurgea, a turnat apă peste haine şi a încercat să revină în club. „Nu puteam să intru”. Nici el, nici pompieri, dacă ar fi fost acolo. „Au venit foarte târziu, după aproape 20 de minute”, spune.  Maşinile nu puteau să intre, erau echipaţi cu extinctoare şi nu prea ştiau ce să facă. De fapt, spune tânărul, când au ajuns focul se stinsese de la sine. Nici nu a durat prea mult, a ars repede ce era de ars, îşi aminteşte clipele de coşmar supravieţuitorul, comentând că mulţi dintre cei care au murit, cel mai probabi, au murit din cauza fumului.  „Cred au fost axifixiaţi. Nu au murit de la arsuri”, a spus el.

De altfel,  Augustin Ofiţeru de la Institutul Pasteur a explicat pe Facebook că buretele aprins a făcut ca aerul avea o concentraţie mare de acid cianhidric. oamenii murind practic „gazaţi”.

„Dacă în incinta de la clubul Colectiv pereţii erau tapetaţi cu burete, înseamnă că în scurt timp după aprinderea acestuia aerul avea deja o concentraţie semnificativă de acid cianhidric (componenta activă a infamului Zyklon). Cei care nu au reuşit să iasă în timp util au fost practic gazaţi şi au intrat rapid în stop cardio-respirator. La 15 minute după, când au venit salvările, cei care au rămas înauntru erau demult morţi..”, scrie Ofiţeru pe Facebook.

Chitaristul Goodbye to Gravity a murit. Solistul trupei se zbate între viaţă şi moarte

Printre morţi, şi un prieten al supravieţuitorului. „Foarte multe surse, prieteni, asta mi-au spus, că ar fi murit unul dintre chitarişti, Vlad(Ţelea -n.r), şi ceilalţi patru sunt internaţi, la spital, cu arsuri şi sunt destul de grav”, a declarat un reprezentant al Universal, precizând că nu deţine informaţii exacte 100% în acest moment. Şi solistul trupei Alex Pascu se află la Spitalul de Urgenţă Floreasca, unde a fost supus unei intervenţii chirurgicale dificile, prognosticul medicilor rămânând rezervat.

„Ei au rămas ultimii pe scenă, nu întelegeau ce se întâmplă”, este una dintre explicaţiile martorului cu care gândul a vorbit.

Imediat după producerea tragediei, a fost nevoie de sânge pentru salavarea celor răniţi. Centrul de Transfuzie Sanguină din Capitală de pe strada Constantin Caracaş, numărul 28 a fost deschis din timpul nopţii. Se mai poate dona sânge, de asemenea, la centrul de la Spitalul Militarşi centrul de la Spitalul Universitar.

CONDIŢIILE PENTRU A DONA SÂNGE

Pe site-ul Centrului de Transfuzie Sanguină sunt prezentate condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a dona. Astfel, se recoltează sânge persoanelor sănătoase, cu vârsta cuprinsa între 18 şi 60 ani, care au peste 50 de kilograme, puls regulat – 60 -100 bătăi/minut, tensiune arterială sistolică între 100 şi 180 mmHg, care să nu fi suferit în ultimele 6 luni intervenţii chirurgicale.

Nu pot dona sânge femeile însărcinate, în perioada de lăuzie, în perioada menstruală sau pesoanele care sunt sub tratament pentru diferite afecţiuni: hipertensiune, boli de inimă, boli renale, boli psihice, boli hepatice, boli endocrine.

Totodată, se recomandă posibililor donatori să aibă un act de identitate în original la ei, să fie odihniţi şi bine hidrataţi, să nu fumeze o oră şi să nu consume alcool, grăsimi, dulciuri concentrate sau medicamente (aspirină, anticoagulante, antidiabetice, etc) şi să aibă o stare de igienă personală corespunzătoare.

CENTRE UNDE SE POATE DONA SÂNGE

Persoanele care doresc să doneze sânge o pot face în trei centre. Este vorba despre centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, centrul de la Spitalul Militar, şi centrul de la Spitalul Universitar.

Ministrul Sănătăţii, a făcut un apel către populaţie să nu aglomereze centrele de transfuzii, precizând că necesarul de plasmă şi sânge pentru victimele incendiului de la Club Colectiv „este asigurat în momentul de faţă” şi că „efortul trebuie conservat” pentru zilele următoare.

„Facem însă un apel pentru a nu crea aglomeraţie şi pentru a conserva eforturile şi pe zilele următoare când vom avea nevoie de cantităţi suplimentare de sânge. Deci să nu ne ducem toţi în momentul de faţă, ci să conservăm efortul pentru zilele următoare. În momentul de faţă este asigurat necesarul şi vreau să vă spun că sunt cele trei centre unde se pot duce cei care vor să doneze sânge:este centrul din strada Constantin Caracaş, numărul 28, care este deschis astăzi, centrul de la Spitalul Militar, la fel, deschis de la 7:00 dimineaţa şi centrul de la Spitalul Universitar, la fel, deschis de la ora 8:00 dimineaţa„, a declarat ministrul Sănătăţii Nicolae Bănicioiu, sâmbătă dimineaţă, la Palatul Victoria.

Ultimul bilanţ al incendiului de vineri seară din Club Colectiv arată 27 de persoane decedate şi alte 146 de persoane internate la acest moment la spitalele din Capitală, a anunţat, sâmbătă dimineaţă, secretarul de stat Raed Arafat, precizând că 17 dintre decedaţi nu au fost identificaţi.”

Mărturia cutremurătoare a unei asistente medicale care a intervenit la Colectiv: Le curgea carnea. Mă implorau. Izbeau în mine

Se arata ca:

Asistenta Violeta Maria Naca, care a fost de serviciu vineri seară pe ambulanţă, povesteşte despre victimele de la Colectiv că plângeau, urlau, o implorau să le ia, ”curgea carnea de pe ele”. Un pompier i-a pus în braţe o fată de 18 ani: „Salveaz-o! Doamne, cât de tânără e!”.

O tânără, Claudia Postelnicescu, redă pe Facebook mărturia unei asistente, Violeta Maria Naca, de la Ambulanţa Bucureşti-Ilfov, care a participat la operaţiunea de salvare a victimelor.

Iniţial, asistenta Violeta Maria Naca i-a povestit că iniţial echipa medicală a crezut că este chemată la un incendiu banal, fiind al doilea echipaj ajuns la faţa locului, după care au apărut „pompierii agitaţi” şi „primele două victime”.

„Totul era ca un coşmar. Mergeau, urlau, se târau. Tineri desfiguraţi. Urlau mulţi. Eram două salvări. Una dintre victime era o tânără rănită grav. Ţipa la mine să venim mulţi. Mă implora. Spunea că sunt 300 de tineri, arşi, călcaţi în picioare. Am implorat plângând pe cei de la dispecerat că sunt sute de oameni arşi. Plângeam. Săreau arşi pe mine, urlau. Voiau să intre mulţi în ambulanţe. Şi nu puteam să plecăm cu fata rănită grav. Nu se dădeau din drum”, povesteşte asistenta.

Apoi, au apărut alţi patru grav răniţi, care izbeau în ea, în salvare şi de pe care „curgea pielea, carnea”: „Urlau să îi iau, să nu îi las în urmă. Am implorat dispeceratul să aducă mai multe ambulanţe, că e haos. Să vină poliţia. Rupeau jacheta de pe mine”.

Un pompier cu o tânără de 18 ani, arsă pe 98% din corp, a implorat-o pe asistentă să o ia pe fată: „Ia-o mai repede din braţele mele. Doamne, cât de tânără e! Salveaz-o! Am şi eu o fată acasă!. Mi s-a făcut rău. Veneau mulţi, mulţi de tot. Civili urlau, tineri răniţi trăgeau de doctori, aproape smulgându-le hainele. Implorau să fie ajutaţi, să fie salvaţi. Se aruncau în faţa ambulanţelor. Dădeau cu pumnii în ambulanţe”.

Aceeaşi asistentă spune că are urme de piele arsă, pe ea şi pe echipament, iar pompierul şef plângea în hohote, era în şoc şi se întreba de ce s-a întâmplat o asemenea tragedie.

„Tânăra arsă nici nu mai avea haine pe ea. Apoi am intrat urlând la Colţea, cu patru răniţi grav. Ţipam să vină toţi doctorii, că e carnagiu. Toată lumea era în stare de şoc. AM VĂZUT IADUL!
Doi doctori de la echipaje au rămas la faţa locului. Erau şase tineri, jos pe borduri, în stop cardiorespirator. Şoferul din echipaj a resuscitat oameni ore în şir până i-a crescut tensiunea şi i-a ţâşnit sângele pe nas. (…) Mai era un copil de doar 16 ani! 16 ani! A plâns echipajul la resuscitarea lui. Nu se îndurau. Apoi l-au adus pe fratele lui, pe braţe, la mine. Era grav, era ars tot. Avea ochii umflaţi şi roşii, plângea. Întreba: Sunt rău? E grav?. Apoi au adus altul. Era 70%. Plângeam. Cădea carnea de pe el. Întreba dacă mai trăieşte. Dacă e grav. Era aproape de comă. Îi curgeau lacrimi din ochi, cu sânge. Îmi spunea să îl ţin de mână. I-am spus că am un băiat de-o seamă cu el. Mi-a răspuns: Mami, n-o să mor, nu? Încă ieşea fum din el, mai spune femeia.

Ajunsă la spital, asistenta spune că părinţi pupau ambulanţele, urlau şi întrebau unde le sunt copiii: „Le-am spus adevărul. Le-am spus că sunt în stare gravă. Mi-au pupat picioarele la Municipal. Era sinistru. Trăgeau de mine şi de colegi, de salvare”.

După o pauză în care asistenta nu s-a putut opri din plâns, a continuat relatarea, spunând că doctorii au îmbrăţişat-o, i-au sărutat lacrimile şi i-au mulţumit. I-au spus că nu vor uita niciodată vocea ei când implora că are nevoie de ajutor, că vor ţine minte pentru totdeauna cum ruga dispeceratul să cheme şi colegii de acasă. Pe toţi.

„Asistenta cu care am vorbit mi-a povestit că toţi care au fost luaţi aseară sunt în stare gravă. Mi-a scris cu o durere de mamă că este profund şocată de tragedia de aseară. Abia a reuşit să vorbească despre incident, mi-a spus că are tensiunea 20. (…) Salvatoarea, eroul care povesteşte îndurerat, este Violeta Maria Naca şi are 22 de ani experienţă pe Salvare”, îşi termină Claudia Postelnicescu postarea, menţionând că a vrut să arete povestea din prisma unui medic care a fost la faţa locului: „Povestea eroilor. Durerea pe care o simt medicii în momentul în care se simt neputincioşi în faţa morţii”.”

Unul dintre patronii Colectiv are alte 11 firme implicate în organizări de concerte

Se arata ca:

Costin Mincu, unul dintre asociaţii Club Colectiv, unde a avut loc, vineri noapte, incendiul soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, deţine acţiuni la alte 11 firme implicate în cluburi şi organizări de concerte, din care trei în Constanţa, informează Ziarul Financiar.

Potrivit sursei citate, Costin Mincu mai deţine între 20% şi 100% din acţiunile altor 11 firme din zona de cluburi sau organizări de concerte: Music Hall, Hades Record, CVC Mistico, Elefant Club, Festival Arena, Goblin Bar&Club, Mamut Pub, Iunie Events, Goblin Club (Constanţa), Com Evant (Constanţa), Co Al Co Entertainment (Constanţa).

Firma Colectiv Club, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%).

Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti.

Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Alin George Anastasescu mai controlează companiile Sasquatch, cu o cifră de afaceri de 651.000 de lei în 2014. Music Hall, firma pe care o deţine împreună cu Costin Mincu, a avut o cifră de afaceri de 223.000 de lei în 2014, mai notează Ziarul Financiar.

Pe pagina sa de Facebook, Alin Anastasescu menţionează că este managing partner şi co-fondator al clubului, iar pe contul Linkedin Alin Anastasescu precizează că este absolvent al Facultăţii de Arte.

Din mai 2013, el este co-fondator şi managing partner la Clubul Colectiv, iar din ianuarie 2011 este şi producător la Cevadevis.ro., unde a realizat matriale de publicitate pentru branduri cunoscute şi a mai organizat evenimente la firma Sasquatch pentru brandul Mountain Dew. Anastasescu a mai lucrat pentru compania Emagic Entertainment/Danube Event Services la organizarea unor concerte pe care renumite trupe internaţionale le-au susţinut în România.

Clubul Colectiv se află pe strada Tăbăcarilor nr. 7 din Sectorul 4 al Capitalei şi funcţionează într-o hală din fosta fabrică „Pionierul”. Vineri seară, clubul găzduia un concert al trupei Goodbye to Gravity, pentru lansarea unui nou album – „Mantras of war”. Intrarea la acest concert a fost liberă, iar accesul în club s-a făcut începând cu ora 20.30.

În incendiul izbucnit în Clubul Colectiv au murit 27 de persoane, iar alte aproximativ 200 au fost rănite, 146 fiind internate în spitale.”

Dumnezeu sa-i odihneasca pe cei care au murit si sa-i ajute sa scape cu bine pe cei raniti si afectati de aceasta tragedie!

Poate parea cinic ceea ce am sa spun: la noi solidaritatea se manifesta mai intotdeauna dupa… Dupa ce se intampla o tragedie, ca aceasta de la Clubul Colectiv. Cum se face ca nu ne manifestam niciun fel de solidaritate inainte, pentru ca sa nu se intample o tragedie?

Nu imi vine sa plang, n-am o stare emotionala lacrimogena. Ci una de revolta! O revolta pe care incerc s-o strig aici pe blog.

Primul lucru care ma revolta este folosirea efectelor pirotehnice intr-un spatiu inchis si neamenajat corespunzator pentru asa ceva. Toata sala aceea a ars ca o torta. Au fost multi morti si raniti. Aceasta a fost consecinta faptului ca la noi nu se respecta cele mai elementare reguli. Din cate am inteles toata sala era captusita cu bureti polioretanici pentru ca sa o antifoneze. O scanteie a produs un incediu devastator. Nu trebuie sa fii marele specialist ca sa-ti dai seama de riscurile pe care le presupune chiar si cel mai banal si aparent inofensiv efect pirotehnic in asemenea conditii. In mod clar e o responsabilitate a organizatorilor acestui concert. Dar mai e si o alta responsabilitate, poate mult mai mare: cea a institutiilor statului si a Primariei Sectorului 4 din Capitala. Eu am inteles ca acest club avea autorizatie de functionare data de Primarie, desi cu putin timp in urma a fost amendat pentru lipsa personalului calificat. Dar eu ma intreb daca acest club avea autorizatiile necesare de la ISU si de la Pompieri. De asemenea am mai inteles ca pe pagina de internet a clubului s-a adus la cunostinta ca vor fi efecte pirotehnice. Si atunci se pune problema: ori avea autorizatie pentru asa ceva din partea institutiilor abilitate ale Statului, ori nu avea autorizatie pentru asa ceva. In ambele cazuri e grav! In primul caz pentru ca acest club nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol pirotehnic si ar fi avut autorizatie pentru asa ceva. In al doilea caz pentru ca, desi nu indeplinea conditiile pentru un asemenea spectacol si nu ar fi avut autorizatie, totusi un astfel de spectacol pirotehnic s-a tinut, cu consecinte devastatoare!

Sincer va spun: nu-mi vine sa plang. Starea sufleteasca in care ma aflu ma indeamna la o analiza lucida. Cate cluburi mai sunt intr-o asemenea situatie? Ce masuri iau institutiile abilitate ale Statului?

La noi, mi se pare, nu se intelege ca nu se poate intotdeauna ieftin si bine. De asemenea nu se intelege ca regulile trebuie respectate. Un club bine organizat presupune o finantare pe masura si respectarea unor reguli macar minime de functionare in siguranta. Noi vrem sa facem totul ieftin si, daca se poate, sa se scurga sume barosane spre sectorul informal. Spre exemplu, vrem autostrazi ieftine, vrem cai ferate ieftine. Romania e o tara ieftina, cu oameni care ce-i drept muncesc, dar sunt prost platiti si prost instruiti. Iar salariile sunt peste productivitatea muncii. Si daca stau sa ma gandesc bine, cei competenti, nu stiu cum se face, sunt indepartati. De boala asta sufera si sectorul privat, ceea ce poate suna foarte ciudat si cam asa si e: ciudat. Or, nu prea merge asa ceva, nu prea merge bine, n-are cum sa mearga bine. Un spectacol pirotehnic e periculos si outdoor, nu doar indoor. Se poate desfasura un spectacol in aer liber si datorita efectelor pirotehnice sa ia foc scena. Nu te poti juca cu astfel de lucruri… De aceea ai nevoie de oameni care sa se mai si priceapa la asa ceva, desi la o prima vedere pare o treaba simpla. Din pacate, costurile acestei ieftinatati, paradoxal poate, pot fi foarte mari… Noi tot vorbim de reforma. Iar „reforma” asta a facut din Romania o tara ieftina. Noi trebuie sa intelegem ca nu merge treaba cu „un suflet candriu, de papugiu” (accentul cade pe papugiu, desigur), vorba slagarului. Nu asa se poate face o treaba serioasa.

N-as dori sa-mi inchei postarea cu clasicul: „speram ca din aceasta intamplare nenorocita sa se traga invatamintele de rigoare”.

Ca noi tot speram…

Update

Gandul

Piedone se apără cu nişte hotărâri de Consiliu Local, în cazul tragediei de la Colectiv. Detaliul legal pe care îl IGNORĂ primarul sectorului 4

Se arata ca:

Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. Într-adevăr, însă, legile privind securitatea anti-incendiu nu condiţionează acordul de funcţionare al unei firme, obţinut de la Primărie, de avizul de la IGSU. Nu este prima oară când Primăria sectorului 4, ca de altfel toate primăriile de sector din Bucureşti, legiferează prin Consiliile Locale fără să ţină cont de legislaţia naţională. Este cazul ridicării maşinilor parcate neregulamentar, care s-a desfăşurat ilegal, conform Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, motiv pentru care a fost sistată această activitate.

Primăria sectorului 4 continuă să se apere în scandalul tragediei de la clubul Colectiv, în urma căreia au murit până acum 32 de oameni şi alte zeci sunt în stare gravă, arşi, cu norme care îi dădeau dreptul să autorizeze activitatea clubului Colectiv în lipsa avizului de securitate anti-incendiu de la IGSU. Cu toate acestea, legi cu putere mai mare decât Hotărârile Consiliului Local sector 4 obligau patronii clubului Colectiv să obţină avizul de la IGSU.

Totuşi, normele emise în sectorul 4 nu au ţinut cont de aceste legi superioare din punct de vedere juridic şi au lăsat pe dinafară acest aviz, din lista de acte necesare pentru obţinerea acordului şi autorizării de funcţionare a unei firme. De asemenea, nici nu şi-au exercitat atribuţiile de control în sectorul 4.

Astfel, primăria condusă de Cristian Popescu „Piedone” arată într-un comunicat de presă că prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 22 din 29 februarie 2012, care a modificat o hotărâre similară (nr. 55 din 28 august 2008), „printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor”.

„Rezultă aşadar, că eliberarea acordului de funcţionare nu era condiţionată de existenţa acestei autorizaţii”, susţine Primăria sectorului 4.

Într-adevăr, printre actele necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de funcţionare şi ale unui aviz de funcţionare, Hotărârile Consiliului Local al Sectorului 4 nu prevăd şi autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, ci doar: Cerere tip, BI/CI (asociat, administrator, reprezentant), Certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului, Actul Constitutiv sau Statutul societăţii comerciale, Certificatul Constatator în baza Legii nr.359/2004 -emis de Biroul Unic de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului pentru punctul de lucru, Dovada deţinerii spaţiului sau a structurii de vânzare de către agentul economic în care este specificat că spaţiul este punct de lucru, Autorizaţia de mediu în cazul în care capacitatea restaurantului este mai mare de 100 de locuri, Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică (declaraţie tip), Contract de salubrizare şi ultima chitanţă de plată, Acordul de funcţionare conform H.C.L. Sector 4 nr. 22/29.02.2012, Dovada achitării taxei de eliberare a autorizaţiei de funcţionare.

Mai mult, Autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica menţiuni că “Prezenta autorizaţie este valabilă cu respectarea condiţiilor de funcţionare prevăzute de lege […]””, mai arată Primăria Sectorului 4, arătând astfel că proprietarii clubului Colectiv se obligau prin solicitarea avizului de la Primărie să respecte şi restul legilor din România, transferând practic asupra lor această responsabilitate şi scoţând astfel Primăria din lanţul de responsabilitate.

În apărarea sa, Primăria lui Piedone mai citează şi legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, arătând că declaraţia pe propria răspundere depusă de patronii unei firme include asumarea faptului că firma respectă „condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia tip”.

Acest argument al Primăriei sectorului 4 este irelevant, pentru că legea respectivă nu include şi asumarea prin proprie răspundere, din partea patronilor unei firme, a îndeplinirii condiţiilor legale anti-incendiu.

Hotărârile locale, mai tari decât legile? Instanţa supremă spune că nu

Nu este prima oară când Primăria sectorului 4 îşi justifică o activitate prin faptul că este ranforsată de nişte hotărâri de Consiliu Local. La fel au stat lucrurile şi cu ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în sectorul 4, activitate desfăşurată ani la rând, prin asocierea firmelor Euronautica Motors cu Autosal Expert. În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat recursul în interesul legii cerut de Avocatul Poporului, arătând că o hotărâre de Consiliu Local nu poate să legifereze în contra sau fără să ţină cont de o lege de rang superior.

În cazul ridicărilor de maşini, sancţiunea era prevăzută de Codul Rutier, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002, aprobată prin lege, însă nu apărea şi în normele de aplicare ale legii respective. Prin hotărârea de Consiliu Local, Primăria sectorului 4 a venit şi a legiferat peste o lege cu putere superioară, conform instanţei supreme. Primăria lui Piedone a renunţat la activitatea de ridicat maşinile înainte de decizia instanţei supreme, din ianuarie 2015.

Ce spun legile anti-incendiu

După cum a arătat gândul aici,  patronii clubului Colectiv erau obligaţi prin lege să obţină avizul IGSU, intrând sub incidenţa legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinaţia firmei intra în categoria alimentaţie publică şi locaţia avea peste 200 de metri pătraţi (425mp).

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcţiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici şi „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

De asemenea, o altă lege îi obliga pe patronii de la Colectiv să obţină avizul IGSU. La art. 30 al legii 307/2006 se arată că dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinaţiei unei clădiri existente se face „numai după obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru a evita avizarea şi IGSU şi normele de securitate anti-incendiu foarte severe, patronii de la Colectiv au declarat ca obiect de activitate „bar şi vânzare de băuturi alcoolice”, precum şi o capacitate maximă a clubului de 80 de locuri pe scaun, în condiţiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 şi 500 de persoane.

Astfel, ei au evitat încadrarea locaţiei la categoria „săli aglomerate” sau construcţii în care se desfăşoară spectacole şi concerte, pentru care legea prevede obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum şi foarte multe dotării de siguranţă obligatorii.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe acelaşi nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puţin 200 de persoane”, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcţiilor, emis în 2013.”

Cei trei patroni ai Clubului Colectiv au fost reţinuţi. Acuzaţii: UCIDERE şi VĂTĂMARE DIN CULPĂ

Se arata ca:

Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu, patronii clubului Colectiv, au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurori. Acţionarii localului au fost audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

Cei trei patroni ai clubului Colectiv au fost reţinuţi pentru 24 de ore de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă.

Procurorii au stabilit că incendiul s-a produs pentru că cei trei au permis şi „au încurajat” accesul unui număr de persoane „mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”.

Procurorii explică că iniţial colegii lor de la Parchetul Capitalei, care s-au ocupat iniţial de dosar, anchetau infracţiunile de omor calificat şi distrugere calificată. Cei de la Parchetul General au schimbat aceste încadrări juridice, pentru că din probe nu a rezultat intenţia celor trei patroni ai clubului, ci doar culpa.

„Având în vedere împrejurările în care fapta a fost comisă, după cum rezultă din probatoriul administrat până în acest moment al urmăririi penale, se relevă forma de vinovăţie a culpei, şi nu a intenţiei, astfel încât, prin ordonanţa din data de 2 noiembrie 2015, s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor din infracţiunea de omor calificat prevăzută de art. 189 alin. 1 Cod penal în infracţiunea de ucidere din culpă, prevăzută de art. 192 alin. 3 Cod penal”.

UPDATE 22:48 Al treilea patron al clubului Colectiv a fost reţinut, în jurul orei 22:30. Este vorba de Costin Mincu.

UPDATE 20:35Paul Gancea a fost reţinut pentru 24 de ore

UPDATE 18.45 Alin Anastasescu a fost reţinut pentru 24 de ore de procurorii Parchetului General.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) au emis pe numele lui Alin Anastasescu ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore, acesta urmând să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.

La PICCJ au fost audiaţi şi ceilalţi doi patroni ai Clubului Colectiv – Costin Mincu şi Paul Gancea -, în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă.

Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea au fost aduşi cu mandat, pentru fi audiaţi în calitate de suspecţi, pentru infracţiunilor de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv, a arătat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, într-un comunicat de presă.

Cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv au ajuns la sediul PICCJ între orele 14.00 şi 14.30, iar la intrare au refuzat să facă declaraţii.

Surse judiciare au declarat anterior, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

În incendiul din Clubul Colectiv au murit 31 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

Ancheta în cazul incendiului din Cclubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din Clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.

Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.

Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.

Potrivit informaţiilor de pe site-ul companiei, aceasta furnizează servicii pirotehnice care includ focuri de artificii, programe pirotehnice de sol, înscrisuri pirotehnice şi efecte de scenă de toate tipurile. Firma are în portofoliu clienţi mari din domenii precum sectorul bancar, retail, farma, mass-media şi comunicare, sport sau auto.

UPDATE 14:54.  Acţionarii Clubului Colectiv, Costin Mincu, Alin Anastasescu şi Paul Gancea, sunt audiaţi în calitate de suspecţi pentru ucidere şi vătămare corporală din culpă, în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi, a anunţat, luni, Parchetul ICCJ.

UPDATE 14:19. Alin Anastasescu, unul dintre cei trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv, a fost adus, luni, de poliţişti, la Parchetul ICCJ, în dosarul în care se fac cercetări pentru omor calificat, după incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Alin Anastasescu a ajuns la sediul Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) în jurul orei 14.15, el fiind însoţit de ofiţerii care au pus în executare mandatul de aducere emis pe numele lui.

După aproximativ cinci minute, la Parchetul instanţei supreme a fost adus şi Paul Cătălin Gancea, şi el asociat al firmei care deţine Clubul Colectiv. Gancea a venit însoţit de poliţişti şi, la intrarea în sediul Parchetului, a refuzat să facă declaraţii.

UPDATE 14:11.Costin Mincu, unul dintre asociaţii firmei care deţine Clubul Colectiv, a venit, luni, la Parchetul ICCJ, el refuzând să facă declaraţii despre citarea sa pentru a fi audiat în dosarul privind incendiul în care 30 de oameni au murit şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

Costin Mincu s-a prezentat la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în jurul orei 14.00, fiind însoţit de un avocat.

Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX, că procurorul de caz de la PICCJ a stabilit că cei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiu.

Sursele citate au precizat că cei trei au fost citaţi la PICCJ, cu mandate de aducere, în dosarul în care face cercetări pentru omor calificat în legătură cu incendiul din Clubul Colectiv.

Tot luni, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte aproximativ 130 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.

Ştirea iniţială. Sursele citate au declarat, pentru MEDIAFAX, că pe numele celor trei asociaţi ai firmei care deţine Clubul Colectiv – Alin George Anastasescu, Costin Mincu şi Paul Cătălin Gancea – au fost emise mandate de aducere, care vor fi puse luni în executare de către poliţişti.

Cei trei asociaţi urmează să ajungă la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), au precizat sursele citate.

Procurorul de caz de la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a stabilit că cei asociaţi ai firmei Colectiv Club, care deţine clubul, trebuie să fie din nou audiaţi, după ce aceştia au răspuns întrebărilor anchetatorilor şi în noaptea de vineri spre sâmbătă, la scurt timp după incendiul în care au murit 30 de oameni şi alţi aproximativ 200 au fost răniţi.

De asemenea, la sediul Poliţiei Capitalei dau declaraţii, luni, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

Anchetatorii merg, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat vineri seară, în Clubul Colectiv.

Potrivit ultimului bilanţ, în incendiul de vineri noapte au murit 30 de persoane, ultima – o tânără de 26 de ani – în cursul serii de duminică, la Spitalul Bagdasar-Arseni. Alte 137 de persoane sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, până la 90 fiind în stare critică şi gravă.

Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

Procurorul general Tiberiu Niţu a declarat, sâmbătă, că ancheta este pentru omor calificat, pentru care „pedeapsa este foarte mare”.

Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat, duminică, mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în Clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private, fără să precizeze numele instituţiilor.

Clubul Colectiv se află în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, din Capitală, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta „ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în Clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

”Ulterior, au pus ei, nu ştiu de unde, pe stâlpi (n.r. – acelaşi material ca pe tavan). Am văzut nişte piramidal. Este ignifugat grad F, adică poate să stea la căldură – motoare, calorifere -, nu să îi dai foc. Şi cui îi dai varianta RF, aia ignifugată, este prea scumpă”, a mai spus el, precizând că materialul ignifug este mai scump cam cu 35%.

Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

”Colegii de la Criminalistică vor ridica probele pe care le-am indicat şi pe care ni le vor trimite la Petroşani după ce vor finaliza constatarea la faţa locului. Am găsit un extinctor folosit, s-a înţeles greşit, şi două nefolosite. În ceea ce priveşte materialele ignifuge folosite în interior, vom cerceta la Petroşani şi vom face teste şi pe materiale similare, să vedem viteza de ardere, gaze degajate. În funcţie de când vom primi probele, ca să facem ceva de acurateţe, cred că vom prezenta concluzii în circa două săptămâni, pentru că nu vrem să ne hazardăm în ipoteze”, a declarat directorul INSEMEX, George Găman.”

Reactia societatii civile…

Protest #Colectiv în Bucureşti: Peste 10.000 de oameni în stradă. Centrul Capitalei blocat. Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei unde strigă: „Demisia! Demisia”. LIVE

Se arata ca:

Peste 10.000 de oameni protestează în Piaţa Victoriei cerând demisia guvernului după tragedia din club Colectiv. Bucureştenii s-au strâns, în Piaţa Universităţii, la ora 18.00, la un miting de protest pentru demisia primarului Sectorului 4 al Capitalei, Cristian Popescu Piedone, potrivit unui anunţ postat pe Facebook. Cei trei patroni ai clubului Colectiv, Alin Anastasescu, Costin Mincu şi Cătălin Gancea au fost reţinuţi luni seara de procurorii Parchetului General, fiind acuzaţi de ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă. Până acum însă nici o persoană cu autoritate în stat nu şi-a asumat vreo responsabilitate pentru tragedia produsă şi pentru faptul că acest club a funcţionat în condiţii ilegale timp de aproape un an, punând în pericol viaţa clienţilor săi. Cristian Popescu Piedone, primarul sectorului 4, în care se afla clubul, a susţinut că „nu are nimic să îşi reproşeze”, spunând că actele care ţineau de autoritatea primăriei sale ar fi fost în regulă. Cu toate acestea, primarul nu a explicat de ce a autorizat clubul Colectiv în lipsa unui aviz de securitate anti-incendiu de la Pompieri, pe care patronii Colectiv ar fi trebuit să îl obţină. Procurorii Parchetului General arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime.

Mii de persoane şi-au anunţat pe Facebook participarea la protestul din Piaţa Universităţii, împotriva autorităţilor responsabile pentru tragedia din clubul Colectiv, din cauza căreia şi-au pierdut viaţa, până acum, 32 de persoane, iar alte câteva zeci se află internate în stare gravă, cu arsuri extinse.

Anunţul a fost postat pe pagina ”Demisia Piedone, subordonaţilor lui şi tuturor celor răspunzători”, însoţit de mesajul „Să nu mai lăsăm oamenii să fie sacrificaţi în numele şpăgii!”.

UPDATE 19:33. Peste 10.000 de oameni demonstrează în faţa Guvernului, împotriva corupţiei, în urma tragediei din clubul Colectiv, şi cer demisiile primarului Cristian Popescu Piedone, ministrului Gabriel Oprea şi premirului Victor Ponta.

UPDATE 19:30 Numărul manifestanţilor a depăşit 10.000.

UPDATE 19:18 Manifestanţii au ajuns în Piaţa Victoriei. Se scandează: „Demisia! Demisia” şi „Ruşine, ruşine să vă fie”, „Oprea nu rezişti nici cu mii de securişti!”

UPDATE 19:09 Coloana de manifestanţi este aplaudată de oamenii de pe trotuare, iar soferii claxonează în semn de solidaritate. O maşină de pompieri a salutat oamenii pornind sirena.

UPDATE 18:58 Numărul manifestanţilor a ajuns la aproape 5.000. Oamenii au plecat în marş spre Piaţa Victoriei

UPDATE 18:47 În Piaţa Universităţii sunt aproape 3.000 de oameni care protestează.

UPDATE 18:39 Aproape  2.000 de manifestanţi au blocat circulaţia în Piaţa Universităţii. „Ajunge cu Facebook-ul, ne mutăm aici”

UPDATE 18:10 Aproape 400 de oameni s-au strâns în Piaţa Universităţii, la protestul anunţat pentru ora 18.00

UPDATE 17:49 Procurorii au văzut imaginile de pe camerele de supraveghere din Club Colectiv. Ei arată, în referatul cu propunerea de arestare preventivă a celor trei patroni ai clubului Colectiv, ce au surprins camerele de supraveghere din interiorul clubului, în noaptea tragediei. Artificiile de pe scena unde cânta Goodbye to Gravity s-au aprins, pentru a doua oară, la ora 22.32 şi au ars 16 secunde. Atunci a luat totul foc. Un minut şi o secundă mai târziu, tavanul şi interiorul clubului era arse în întregime. VEZI AICI FILMUL EVENIMENTELOR

UPDATE 16:23 Patronii de la Colectiv au fost aduşi la instanţă unde judecătorii vor decide dacă vor fi arestaţi.

UPDATE 16:18 Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, justifică faptul că a acordat autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în lipsa unei autorizaţii privind securitatea anti-incendiu de la IGSU, pentru că o hotărâre a Consiliului Local Sector 4 îi dădea acest drept. Primarul ignoră însă faptul că o lege şi un ordin de ministru, care au putere legislativă mai mare, obligau firma respectivă să obţină acest aviz de la Pompieri. CITEŞTE EXPLICAŢIILE COMPLETE AICI

Mitingul de protest urmează să aibă loc marţi, începând cu ora 18.00, în Piaţa Universităţii. Mesajul unei tinere, care deschide evenimentul anunţat pe Facebook, este tranşant:

„Domnilor politicieni,

Prietena mea e în comă indusă. O cunoştinţă a murit salvându-i pe alţii. Aţi auzit de Adrian. Tatăl meu, operat de cancer, cu amputaţie, pace maker pe inimă, un ultim picior alb, cu perfuzii făcute zilnic, diabet şi glaucom abia mai respiră. Mama, medic, a ajuns la fel de neputincioasă ca şi mine. Îl privim ca pe un zeu. E un zeu. Noaptea trecută se sufoca. Implorat să accepte un drum la spitalul de Urgenţă ştiţi ce a spus? „Nu merg nicăieri. Copiii ăia au nevoie de medici şi medicii sunt puţini. Nu vreau să le ocup eu patul.” Mama ştiţi ce mi-a spus azi? Că ne ardeţi copiii de vii. Dacă nu în maternităţi, în cluburi.
Pe cine daţi voi vina NU mă interesează. Eu pe voi dau vina. Şi sunt gata să mor ca să vă dau jos. Pe toţi!”.

Un alt protest este anunţat la aceeaşi oră, 18.00, în Piaţa Victoriei, însă mai multă lume cere pe pagina de Facebook a evenimentului ca participanţii să meargă tot în Piaţa Universităţii, pentru a evita spargerea mulţimii.

„Din cauza faptului că unii urmăresc doar profitul sau şpaga, că nu există drumuri sigure, că instituţiile îşi fac treaba doar pe jumătate sau deloc. Cere legi mai bune, spitale dotate în toată ţara, investiţii în educaţie. Cere fapte, nu vorbe. Cere demisia lui Ponta şi a lui Oprea. Cere şi demisia lui Iohannis, dacă simţi. Cere ce vrei, numai cere ceva. Adu cu tine şi un gând bun nu doar pentru cei care au murit vineri seară sau în zilele următoare, ci pentru toţi cei care au murit din cauza unui stat incompetent. Marţi seara, dacă te întorci acasă cu metroul, dinspre Pipera, opreşte-te pentru 30 de minute în Piaţa Victoriei. Te asigur că nu vei fi singur. Până ce nu încerci, nu vei şti niciodată câte poţi schimba doar stând într-un loc şi strigând”, scrie iniţiatorul evenimentului, pe Facebook.

Primarul Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, declara, sâmbătă, că nu are ce să-şi reproşeze şi că, din punctul de vedere al primăriei, Clubul Colectiv a funcţionat legal, controalele inspectorilor săi desfăşurându-se înainte de ora 16.30, în cadrul programului de lucru, nu seara şi noaptea, când clubul are activitate.

„Avem la dosar toate actele, am îndeplinit toate normele legale de eliberare a acordului de funcţionare (…) Legea Poliţiei locale spune că pentru eliberarea acordului de funcţionare trebuie să avem acordul locatarului, contractul de închiriere, titlul de proprietate, datele de identificare de la Registrul Comerţului. Locatarul dă declaraţie pe proprie răspundere despre ce activitatea pe care trebuie să o desfăşoare. Acordul de funcţionare însumează toate acordurile de la toate institituţiile”, a susţinut primarul Sectorului 4.

Cu toate acestea, marea întrebare rămâne cum a dat primăria condusă de Piedone autorizaţie de funcţionare clubului Colectiv, în condiţiile în care acesta nu avea avizul IGSU pentru siguranţa la incendiu, pe care conform legii ar fi trebuit să îl solicite la pompieri, după cum a arătat gândul aici.

Clubul avea autorizaţie de funcţionare de la Primăria Sectorului 4 din 14 ianuarie 2015, potrivit reprezentanţilor primăriei, iar Poliţia Locală a efectuat ultima oară un control la local pe 21 octombrie, ocazie cu care agenţii au întocmit un proces-verbal pentru lipsă calificare personal.

Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţinea Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

Primăria sectorului 4 arăta că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arăta că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

Duminică, procurorii de la Parchetul instanţei supreme au ridicat mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, soldat cu decesul a 32 de persoane şi rănirea altor aproximativ 200, spuneau surse judiciare.

Clubul Colectiv se afla în subsolul fostei fabrici Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7.

STAREA RĂNIŢILOR

Stare critică:

Olteanu Alexandru, Maftei Teodora, Niţu Elena, Matei Alexandru,  Zaharescu Liviu, Boghian Roxana Elena, Ciobanu Daniel, Enache Bogdan, Popescu  Ionuţ, Ciocănel Silviu, Pătlăgeanu Cosmin, Nicodemus Marvin (cetăţean german), Maior Ionuţ, Hogea Alexandru, Golu Tudor, Vlăduţ Roberto, Rob Iulian (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar)

Stare gravă: 

Szilagi Andrei, Mocanu Cătălin, Fluieraş Miluţa, Tudor Ionuţ, Răducanu Cristian, Mantu Răzvan, Anghel Mihai, Petrache Mădălina, Vasiliu Remus, Oprea Mariana,  Dorbinoiu Nicoleta, Dumitrache Costin, Popa Bogdan, Damian Radu, Maior Livia, Popescu Florin, Tullia Ciotola (Spitalul de Arşi, Spitalul Militar, Spitalul Universitar, Spital Agrippa Ionescu)

Intubaţi:

Serian Mavi, Istrate Claudiu Bogdan, Popovici Pavlos Gabriel, Şerban Valentina Nicoleta, Şerban Alexandru, Molesag Bogdan, Iancu Mihai Alexandru, Ştefan Andreea, Costache Laurenţiu, Albu Ana, Giambaşu, Haifawi Hani, Apostol Ionela Adriana, Grecea Mihai, Andrei Galut, Darescu Loredana, Strungaru Mădălina, Mitroi Cristian, Ilnitchi Cătălin Mircea, Popa Cătălina Irina, Popa Adrian, Rădulescu Alexandra, Penescu Alexandru, Sinert Radu, Toader Elena, Aliman Alexandru, Pascu Alexandru Dragoş, Ayberk Manci, Rotariu Oana, Caloian Ciprian (Spitalul Bagdasar, Spitalul Grigore Alexandrescu, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca)

Stare stabilă: 

Popescu Ionuţ Liviu, Mitrea Radu Costel, Iliescu Andrei,  Suta Andreea, Ziemba Radu Mihai, Flavia Lupu, Teodorescu Valentin, Furnea Alexandra, Buzoianu Nicolae, Achim Marian, Tartau Cristina, Tiaru Alice Ioana, Nicula Alexandru, Belu Laura Cristina, Chitiga Alexandra, Bud Viorel Andrei, Latraru Răzvan, Popescu Andreea, Scateie Alexandrina, Trifu Andrei, Scateie Cătălin, Panculescu Ioana, Moise Marian, Planga Alexandru, Sălăjan Ioan, Marin Cezar, Frăţoaică Marius, Ştefan Alexandru, Leuştean Marin, Lazăr Sorin Gabriel, Grigore Ioana Ruxandra, Matei Cristian, Băcanu Mircea Ştefan, Băloiu Atena Teodora, Popescu Mihai, Marin Andra, Dumitrescu Răzvan, Stancu Radu, Ioniţă Alice, Albu Adrian, Ursu Andreea, Dinu Alina Petru, Morăraşu Ancuţa, Ioniţă Corina, Marin Catalina, Filipescu Cristian, Rădoi Constantin, Mihăilescu Andra,  Şerban Vlad, Pavlovici Liviu, Tudor Elena, Chelba Alexandru, Ursu Gabriela, Mihai Alexandru, Grădinaru Cătălin, Constantin Alexandru, Constantin Claudia Cristina, Bucur Ana Maria, Alban Popescu Christian, Oancea George, Profirescu Apostol Mihail, Dumitrescu Liviu, Bălăşeanu Irina, Dincă Dragoş, Socol Mirela, Şerban Cătălin, Spitalul Gerota, Brânduşan Ioan, Agirreazabala Iradi Xabier, Dan Ştefan, Etxarri Gallartza Imanol (Spitalul de Arşi, Spitalul Bagdasar, Spitalul Sf. Ioan, Spitalul Elias, Spitalul Militar, Spitalul Sf. Pantelimon, Spitalul Floreasca, Spitalul Universitar, Spitalul Gerota, Spital Agrippa Ionescu).”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 134 comentarii