Demonetizarea zilei de 1 Mai in Romania…

1 Mai este cunoscuta ca fiind Ziua Internationala a Muncii, insa este important de precizat ca inca de la inceput, de la revolta muncitorilor din Chicago de la 4 mai 1886, ideea de baza era de a milita pentru niste drepturi ale oamenilor muncii si de a apara aceste drepturi – de exemplu: programul de lucru de 8 ore pe zi, mai bune conditii de munca etc. Cu alte cuvinte, impotriva unor abuzuri la care erau supusi muncitorii, lucruri care, desigur, se pot intampla. Fata de 1886 noi traim, evident, intr-o alta epoca, dar ceea ce conteaza este ideea de baza.  In background-ul Haymarket affair vom observa ca nu au existat numai forte socialiste, radicale, ci si cei care respingeau socialismul si radicalismul, in schimb militau pentru programul de lucru de 8 ore pe zi. Spun toate acestea pentru ca noi trebuie sa vedem si sa intelegem care a fost sensul originar al acestei zile, ce vrea sa spuna aceasta zi de 1 Mai. Pentru ca aceasta zi nu inseamna nici ode inchinate „conducatorului iubit” sau largi parade populare ce trec prin fata tribunei oficiale, nici nu cerem programe sociale ample, care secatuiesc bugetul, nici petreceri campenesti cu un mic s-o bere organizate de diverse Primarii de Sector, cum se intampla in Capitala, intr-un parc. In ziua aceasta oamenii cer conditii mai bune de lucru, imbunatatirea nivelului de trai si militeaza impotriva unor abuzuri sau eventuale abuzuri la care ar putea fi expusi. Asta este sensul originar al zilei de 1 Mai.

Ziua de 1 Mai, dupa cum se poate observa privind inceputurile sale, nu are neaparat conotatii anticapitaliste. Din acest punct de vedere putem spune ca, in ciuda radicalismului sau manifestat de-a lungul vremii, este o exprimare democratica a oamenilor in favoarea unei imbunatatiri a conditiilor de munca si de viata. Ideile acestea apartin atat Sindicalismului cat si unei Stangi politice democrate, interesate in imbunatatirea conditiilor din societate, in imbunatatirea nivelului de trai al populatei.

Sensul zilei de 1 Mai, asa cum a fost el la inceputuri, a fost deturnat de factorul politic, in special cel de Stanga. Comunistii au transformat aceasta zi in formularea cultului personalitatii sefului de partid si de stat. Iar Stanga actuala i-a diluat sensul prin petreceri in aer liber, care nu mai au nicio legatura cu semnificatia acestei zile.

La noi si nu numai s-a manifestat, dupa prabusirea comunismului, o coruptie masiva atat in sanul Stangii cat si in cel al Miscarii Sindicale. O coruptie inclusiv ideologica. Consecintele acestui fapt nu sunt deloc benefice. Stanga, la noi, nu numai ca nu a mai actionat in interesul oamenilor muncii, dar a asmutit categorii socio-profesionale impotriva altor categorii socio-profesionale – v. cazul Mineriadelor, a condus la deteriorarea factorului de productie numit munca, in loc sa-l intareasca, prin mimarea unor reforme – reforme care erau absolut necesare in plan economic – sau prin intarzierea lor – 80% din privatizari au fost ratate, dupa cum spunea fostul premier, Dl. Nicolae Vacaroiu, lucru ce a determinat distrugeri industriale si agricole de proportii si a cauzat o emigrare in masa a oamenilor. De observat ca romanii din diaspora voteaza masiv nu cu PSD, principalul partid de stanga de la noi, ci cu cei ce se autointituleaza de dreapta – de vazut si actuala victorie in alegerile prezidentiale a D-lui. Iohannis. Si lucrul asta reprezinta un paradox pentru ca acesti romani ar trebui sa faca parte – cel putin teoretic – din corpul electoral al Stangii. PSD nu reuseste sa convinga diaspora de mai bine de 15 ani!! Stanga actuala este aroganta si populata cu diversi imbogatiti, nimeni nu stie cum – este semsnificativ in acest sens ce spunea maestrul Ion Cristoiu: „astia nu sunt comunisti, sunt ciocoi” . Stanga a ajuns sa se identifice cu ciocoismul! De asemenea, in mod arogant, creeaza grave discriminari in societate. Un exemplu „stralucit”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, il constituie atitudinea prim-ministrului, Dl. Victor Ponta, care, intr-o postare pe Facebook arata:

„No news – good news!!!
Am urmărit azi cu mare emoție două evenimente:
1. Prima zi de aplicare a cardului de sănătate;
2. Sistemul de taxare rapidă la bariera de la Cernavodă.
Dacă nu am văzut deloc știri înseamnă că totul a funcționat fără probleme! Sper să rămână așa (felicitări Miniștrilor Bănicioiu și Rus și tuturor celorlalți care au muncit pentru implementare!!)”

Insa uita sa spuna ca peste 800.000 de oameni nu au primit cardul de sanatate. Deja avem o segregatie arbitrara intre cei care au primit cardul si cei care nu l-au primit. Pentru dl. premier pesedist, care declara nu demult ca el a votat de fiecare data cu cei care n-au castigat, daca nu sunt stiri, atunci sunt vesti bune. Insa iata un raspuns tare la postarea D-lui. Ponta, care chiar mi-a placut:

„Elena Anton Felicitari D-le Prim-Ministru Victor Ponta,multumim pentru stirile bune si pentru faptul ca ne informati de tot ceea ce se intampla in viata politica!!!”

😆

Realitatea

PONTA A TRĂDAT PSD: „În 2009, am votat în primul tur cu Antonescu, apoi cu Geoană”

Se arata ca:

„Întrebat despre faptul că a votat, din 1990 încoace, mai mult candidaţi de dreapta, Ponta a răspuns: „Asta cu dreapta, hai sa fim serioşi. La prezidenţiale oamenii votează în primul rând candidatul”.

Întrebat de ce nu l-a votat pe Geoană în primul tur, fiind şef de campanie al acestuia, Ponta a răspuns: „L-am şi votat în turul 2, dar în turul 1 l-am votat pe Crin Antonescu, am considerat că e schimbarea de care avea nevoie România”.

Ponta, fost şef de campanie al lui Mircea Geoană, a declarat, joi, că mulţi dintre cei cu care a votat la prezidenţiale din ’90 până acum nu au câştigat, dar important este mersul la vot, el afirmând că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, apoi cu Mircea Geoană.

ANTONESCU, despre VOTUL LUI PONTA: Înseamnă că este din nucleul dur al dreptei, contez pe votul lui

Premierul Ponta, şef de campanie al lui Geonă în 2009, a făcut declaraţia la evenimentul în care Tineretul Social Democrat premiază câştigătorii concursului Olimpiada de Comunicare Politică.

El a spus că în 1990 a votat la prezidenţiale cu Ion Raţiu, care nu a câştigat, în 1992 cu Emil Constantinescu – nu a câştigat, în 1996 tot cu Constantinescu – câştigător, în 2000 cu Mugur Isărescu – nu a câştigat, în 2004 cu Adrian Năstase – nu a câştigat.

Ponta a spus că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, iar în al doilea cu Mircea Geoană, ambii pierzând.

„S-ar putea ca de data asta să iasă cel pe care îl votez eu”, a spus Ponta, subliind însă că participarea la vot este cel mai important lucru.

COZMIN GUŞĂ: Este o trădare pe faţă pe care Victor Ponta şi-o asumă în acest moment

„Aşa ceva cred că nu s-a întâmplat în niciun partid de buzunar din Europa sau din lume, ca purtătorul de cuvânt al candidatului să voteze în primul tur cu alt candidat. Este o declaraţie epocală pe care, chiar dacă, ca şi gest, au făcut-o şi alţii, nu şi-au asumat-o. Este o trădare pe faţă pe care Victor Ponta şi-o asumă în acest moment care probabil îi lasă năuciţi pe toţi colegii lui din PSD. Probabil că traversează nişte zile complicate, este supus la presiuni şi discernământul este mai redus în această perioadă când vede că auspiciile favorabile ale candidaturii sale la preşidinţie uşor uşor pălesc în faţa regrupării dreptei. Ne aflăm în faţa unui eveniment unic în care reprezentantul oficial al unei campanii pentru prezidenţiale mărturiseşte că şi-a trădat candidatul în primul tur. Probabil că Victor Ponta, dintr-o lipsă de logică, a zis „dacă vorbesc aşa despre Crin, o să îi arăt că eu i-am fost fidel tot timpul şi ea mi-a fost fidea”, nedându-şi seama că a trădat principiul fidelităţii care trebuie să fie prima dată faţă de partid”, a spus Guşă.

Ponta: Foarte bine că s-a făcut alianţa PNL-PDL, l-au scos pe Băsescu mai repede la pensie

„

„Asta cu dreapta, hai sa fim serioşi […]” – nu e vorba numai de o tradare, ci de mentinerea voita a unei confuzii ideologice. Dl. Ponta, cunoscut publicului larg si ca plagiator, s-a grabit repede-repede sa introduca unele masuri liberale, cum ar fi scaderea TVA la alimente, copiind prost din programul PNL. Dupa ce a introdus o multitudine de taxe si impozite, deprimand economia, si nu face investitii, provocand o pagubire a economiei nationale.

Degradarea Stangii, care atrage dupa sine, scaderea ei, si vorbim si de o scadere in valoare, nu numai electorala, n-o putem considera de bun augur. Sa ne uitam la ce s-a intamplat in Ungaria. Esecul Stangii lui Ferenc Gyurcsány a condus la un dezechilbru pe scena politica maghiara care s-a caracterizat prin ascensiunea extremei drepte, reprezentata prin Jobbik care a reusit in alegerile parlamentare din 6 aprilie 2014 sa adune 20,54% din preferintele electoratului!! In ceea ce priveste Fidesz, partidul lui Viktor Orban, care face parte din PPE, el nu era un partid extremist si nici cu ambitii extremiste. Nici Viktor Orban nu parea un dictator. Insa dezechilibrul produs de caderea unei Stangi corupte, inclusiv ideologic, a fost atat de mare incat l-a propulsat pe Orban, daca se poate spune asa, in pozitia de el lider maximo pe esicherul politic maghiar, cu toate derapajele de rigoare care indeparteaza, din nefericire, Ungaria de valorile nu numai ale Uniunii Europene, dar si de cele ale NATO. De remarcat ca Gyurcsány a dorit sa ascunda poporului ca politica sa e bazata pe minciuna – v. speech-ul de la Balatonőszöd din mai 2006 – lucru care a condus la revolte de strada in Ungaria!

Adevarul este ca Stanga trece printr-un moment critic de mai bine de 10 ani. Lucru ce nu e tocmai in regula. Exista derapaje ideologice grave, comportamente pline de aroganta, care indeparteaza oamenii de un partid de centru-stanga. La noi, victoria lui Basescu, in ambele alegeri prezidentiale, s-a desfasurat pe un asemenea fundal politic si s-au vazut excesele si derapajele de ordin constitutional ale fostului Presedinte, precum si politica ineficienta a PDL-ului. Adevarul este ca astfel de fenomene conduc spre o slabire a vietii politice democratice. Prin politicile proaste si fara discernamant pe care le promoveaza, Stanga nu numai ca nu-i face pe oameni fericiti, dar creeaza tensiuni mari in societate. Spre exemplu, printr-o politica etatista caracterizata de o marire haotica a impozitarii, prin atragerea cu orice pret de bani la buget, ca si cum Guvernul ar actiona ca un SRL interesat de obtinerea unor venituri cat mai mari, fara a face investitii, cheltuind totul pe ceea ce se cheama generic „progame sociale” sau „protectie sociala” – daca ne gandim ca ministerul ce are aceasta sintagma in denumire are parte de cei mai mult bani de la buget, o disproportie masiva fata de alte ministere strategice, cum ar fi cel al Transporturilor, al Educatiei sau al Sanatatii! De asemenea urmareste distrugerea profesiilor liberale, prin impozitari excesive, fara sa creeze conditii de dezvoltare, creare de locuri de munca – apropo de asta, minciuna pesedista a celor 1 milion de locuri de munca a ajuns celebra -, conditii ca omul sa castige mai bine si sa poata sa-si imbunatateasca nivelul de trai. Stanga actuala promoveaza lichelismul – numai citind ce spune Dl. Ponta si-ti dai seama – si clientelismul, producand noi discriminari in societate!

Din pacate ceea ce numim Stanga politica nu arata deloc bine! Iar ceea ce e si mai trist este ca insasi Stanga nu-si da seama de acest lucru! Declinul Stangii in Romania e evident numai daca ne gandim la cateva evenimente, spre exemplu faptul ca din 2000 nu a mai putut da Presedintele. Dar si faptul ca a avut acces la Putere prin USL, deci in alianta cu PNL, singura neputand sa ajunga sa dea nici premierul! Victor Ponta e premier datorita aliantei PSD cu liberalii. Ei n-au putut sa faca fata singuri nici macar unui partid, la PDL ma refer, ce ajunsese in corzi, ca sa folosesc o expresie pugilistica. Umilitor este si faptul ca Traian Basescu, impotriva caruia Victor Ponta „lupta”, „milita”, i-a propus acestuia sa preia sefia guvernului. Semnificativ este si faptul ca Victor Ponta face si acum referire la USL, la programul USL, USL care nu mai e demult, nu la PSD. Insa nu prea vad analisti care sa se gandeasca la consecintele politice ce deriva din aceasta situatie. La dezechilibrele politice ce se pot desfasura intr-un viitor apropiat, cu consecinte nefaste pentru tara.

DE citit si…

… aceasta postare a Andreei Paul:

Contrabilanțul economic al Guvernării Ponta

Se arata ca:

„Dincolo de aniversări inutile, cosmetizări politice și declarații triumfaliste, eșecurile guvernării Ponta se pot contabiliza destul de ușor și riguros:

1.     Introducerea a 40 de noi taxe noi și impozite majorate. (vezi Anexa 1)

2.     Creștere economică slabă, sub promisiunile inițiale de 4% (3,4 % în 2013 și 2,9% în 2014).

3.    Puterea de cumpărare a familiilor a scăzut cu peste 8% în ultimii 3 ani de guvernare Ponta. Creșterea prețurilor de 8,38% (rata cumulată a inflației în anii 2012-2014) a restrâns în termeni reali mult capacitatea de cumpărare a venitului mediu pe gospodarie, care era de 2477 lei în anul 2014, aproape neschimbat față de cei 2475 lei în anul 2012. Sunt ultimele cifre oficiale ale INS.

4.   Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul mediu pe gospodărie insuficient, conform datelor Proiectului strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020).

5.    Lipsa de investiții publice se reflectă și în lipsa de perspective de dezvoltare și strategii economice pe termen lung.

6.   Blocarea marilor proiecte de infrastructură: România încă nu dispune de o autostradă funcțională, care să traverseze țara de la Est la Vest.

7.    Evaziunea fiscală a crescut, ajungând la 29% din PIB, iar gradul de colectare rămâne scăzut la aprox. 30%, conform Consiliului Concurenței. Astfel, doar din TVA-ul necolectat România pierde anual 10 miliarde de euro.

8.   Restanțele guvernului Ponta la „Semestrul European” din programul Europa 2020 conduc la amenzi usturătoare pentru România, care nu fac decât să confirme eșecul negocierilor cu creditorii internaționali (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană) și determinând Comisia Europeană să declanșeze procedura de dezechilibru macroeconomic în privința României

9.   Eșecul privatizărilor marilor companii de stat (Oltchim, Tarom, Poșta Română, Cuprumin) în ciuda discuțiilor avute cu finanțatorii externi.

10.  Descurajarea micilor întreprinzători prin impozite și impuneri fiscale suplimentare (CAS obligatoriu pentru PFA etc).

Anexa 1

Nr. crt.	Taxe noi și impozite majorate	Act introducere modificare	Persoane fizice/juridice afectate
	Creșterea impozitului pentru locuințe de la 0.1% va fi cuprins între 0.08% și 0.2%	O.G. 6/2015	Toți proprietarii
	Creșterea cu peste 6% pentru impozitul pe clădiri	O.G. 6/2015	Se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii, rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață.
	Creșterea impozitului pe terenuri	O.G. 6/2015	Pentru terenurile extravilane se va plăti un impozit de 80 lei/ha, față de 31 lei/ha, în prezent. Pentru terenurile arabile, impozitele vor ajunge la 130 lei/ha, față de 50 lei/ha, cât sunt în prezent.Iar pentru un hectar de teren intravilan aflat în zona A dintr-o localitate cu rang 0, va fi plătit un impozitul de 83.000 lei față, de 10.353 lei cât este în prezent.
	Creșterea impozitului pe mijloace de transport cu 4% până la 12,5%.	O.G. 6/2015	impozitul pe mijlocul de transport este calculat in functie de capacitatea cilindrica a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu o suma corespunzatoare. Aceasta suma a fost majorata. Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 inclusiv, suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului a fost ridicata de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv a fost majorata de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv a fost urcata de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc a fost crescuta de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.
	Impozitul pe cifra de afaceri	O.G. 6/2015	Companiile cu cifre de afaceri pe an între 100.000 de lei şi 1 miliard de lei ar urma să plătească o cotă standard de 2% din cifra de afaceri începând de anul viitor. Dacă firma are un singur angajat, cota de impozitare urcă la 2,2% din cifra de afaceri, iar dacă nu are niciun angajat se va impune 2,5% din cifra de afaceri. Din anul 2016, cota standard de impozitare ar urca la 3%, cu nivelele de 3,3% la un angajat şi 3,75% la firmele fără angajaţi din această categorie.
	Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen de la 1 ianuarie 2014: la benzina cu plumb acciza va fi majorată de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, la benzina fără plumb acciza crește de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, la motorină acciza urcă de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor acciza va fi majorată de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.	O.G 14/2014	Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor.
	Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc.	OUG nr. 92/2014	Impunerea cotei de 1% pentru veniturile din jocurile de noroc, inclusiv pentru cele on-line și de 16% pentru sumele ce depășesc 15 000euro și 25% pentru cele mai mari de 100 000 euro. Introducerea obligativității de a depune declarațiile pentru veniturile castigate din jocurile de noroc on-line.
	Perceperea TVA pentru serviciile de telecomunicații	OUG nr 80/2014	30%, în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016; şi – 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care dețin peste 3 capete de vaci și bivoliţe, peste 9 capete de ovine și caprine, peste 5 capete de porc pentru îngrășat,  peste 49 de familii de albine și peste 99 pe capete de pasări de curte.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care dețin peste 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod, peste 1,5 ha de leguminoase pentru boabe și pomi pe rod, peste 1 ha de tutun, peste 0,5 ha vie pe rod și legume în câmp, peste 0,3 ha de flori și plante ornamentale și peste 0,2 ha de legume în spaţii protejate.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care obţin venituri din silvicultură şi piscicultură.
	Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013 – condiția USL pentru asigurarea finanțărilor de la bugetul central necesar primăriilor.	O.G. 8/2013	Toate persoanele fizice și juridice care aparțin de localitățile ale căror primării au decis majorarea impozitelor și taxelor locale.
	Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.	O.G. 5/2013	Toți românii (gospodarii și firme) care plătesc facturi la energie electrică și gaze naturale.
	Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.	O.G. 6/2013	Operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale.
	Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementarii prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare.	O.G. 7/2013	Operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale.
	Impozit pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.	O.G. 8/2013	Orice angajat care primește o diurnă pe perioada delegării mai mare de peste 2,5 ori decât nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.
	Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care obțin venituri considerate dividende, reprezentând sume plătite de societate pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea asociaților, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.
	Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice/juridice care obțin venituri plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.
	CAS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă) începând cu 1 ianuarie 2014.	O.U.G. 88/2013	Toate persoanele care obțin venituri din chirii sau arendarea terenurilor vor fi obligate la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate.
	Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu). Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu 10% față de vechea taxă de poluare.	O.U.G. 9/2013	Toţi proprietarii de mașini care nu au plătit taxa de primă înmatriculare.
	Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.	H.G. 117/2013	Orice român care ca avea nevoie de cel puțin o zi de internare în spital.
	Taxă de 500 lei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă.	Lege 127/2013	În anul 2012 au avut loc peste 30.000 de divorțuri în România.
	Taxa judiciară de timbru, colectată de primării și vărsată în proporție de 70% la bugetul public.	O.U.G. 80/2013	Toate persoanele fizice și juridice care utilizează servicii prestate de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
	Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%.	O.G. 8/2013	În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.
	Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.	O.G. 8/2013	Consumatorii de băuturi fermentate cu pondere de alcool absolut sub 50% (altele decât bere şi vinuri).
	Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.	O.G. 8/2013	În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.
	Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.	O.G. 8/2013
	Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.	O.G. 16/2013	Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an.
	Acciza specifică la țigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete.	O.G. 8/2013	Aproximativ 5 milioane de fumători.
	Acciză pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de bijuterii din aur și/sau din platină (cu excepția verighetelor).
	Acciză pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de confecții din blănuri naturale (peste 500 euro).
	Acciză pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și acciză 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu lungimea mai mare de 8 metri și cu motoare de peste 100 cai-putere (cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță).
	Acciză pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.	O.G. 28/2013	Cumpărătorii de motoarecu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.
	Acciză pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate  cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii deautoturisme cu motoare de peste 3.000 cm3.
	Acciză pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de arme de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).
	Acciză pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de cartușe cu glonț pentru armele de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).
	Indexarea accizelor cu rata medie a inflației,  accizele crescând cu 4,77% începând cu 1 ianuarie 2014.	O.G. 16/2013	Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizelor va duce la scumpirea tuturor produselor cărora li se aplică accize (carburanți, alcool, gaze, energie electrică).
	Impozit pe construcții speciale de 1,5% din valoarea construcției.	O.G 102/2013	Toate firmele româneşti sau străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, dar și firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene. Acest impozit se va regăsi în prețul produselor și serviciilor, prin urmare va fi resimțit de toți românii.
	Taxă majorată pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei).	Imprimeria Naţională a mărit tarifele pentru blanchetele actelor de identitate.	Toți românii care vor să călătorească.
	Taxă de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) și apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) și în cazul podului Feteşti-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) și apoi la 13 lei (1 aprilie 2013). Aceste tarife sunt valabile pentru autoturismele şi vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone.	Ordin 2220/2012 (ordin al Ministerului Transporturilor)	Toți românii care vor sa traverseze Dunărea pe cele două poduri.

Si legat de acest articol as spune ca esecul Stangii se vede in judetele care voteaza preponderent cu PSD: de 25 de ani au ramas cele mai sarace din tara!!! Vaslui, Botosani, Teleormanul, Iasi si nu numai acestea… Este un esec major al Stangii care n-a reusit sa creeze premisele unei dezvoltari economice durabile in aceste judete din tara, care de fiecare data la alegeri isi pun speranta in Stanga politica.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.