Nu e acelasi lucru!

Vad ca, mai nou, se pune intr-o balanta de apreciere evaziunea fiscala si coruptia. Mi-a atras atentia urmatorul editorial al maestrului Ion Cristoiu, la care doresc sa fac niste comentarii:

Cînd credeți că Binomul SRI-DNA îl va aresta pe Gelu Diaconu, șeful ANAF?

Se arata ca:

„Sceneta din deschiderea ședinței de Guvern de miercuri, 6 mai 2015, i-a oferit lui Victor Ponta prilejul de a da un fundament teoretic ofensivei ANAF din ultima vreme:
„În primul rând, cred că este esenţial pentru România nu doar să combată corupţia, ci să combată evaziunea fiscală. Mie mi se pare că evaziunea fiscală e la fel de periculoasă ca şi corupţia. Nu ştiu de ce în anumite luărm de poziţii trebuie să combatem corupţia, dar trebuie să încurajăm evaziunea fiscală. Cred că e o greşeală. Amândouă sunt fenomene sociale adânc înrădăcinate şi trebuie să le combatem. Cred că ANAF poate să lucreze mai bine, cred că trebuie să urmărim să nu fie abuzuri, dar principiul e corect şi vreau să continuăm să combatem evaziunea fiscală şi să-i convingem pe oameni să se conformeze voluntar la ceea ce este o obligaţie constituţională.”

Raportarea Evaziunii fiscale la Corupție n-a fost întîmplătoare.
Prin asta premierul a replicat polemic jurnaliștilor și politicienilor care fac Apostolat pentru DNA, dar critică ANAF din răsputeri.

Jurnaliștii care scriu cu penița muiată în oțet despre acțiunile ANAF și cu limba muiată în miere despre acțiunile DNA sunt cei suspectați a fi salariați ai Diviziei Presă a Binomului SRI-DNA.
Politicienii care critică ANAF și laudă DNA sunt de regulă liderii PNL, cu deosebire cei cărora Binomul SRI-DNA le asigură protecție pentru ca nici un denunț să nu-i atingă.

Principalul motiv pentru care Victor Ponta a raportat combaterea Evaziunii fiscale la Lupta împotriva Corupției e alta.
Lupta împotriva corupției a alimentat capitalul politic al lui Traian Băsescu.
Sub acest semn, DNA a trecut drept un instrument de forță al lui Traian Băsescu în lumea politică românească.
Învățînd de la Traian Băsescu, Victor Ponta și-a asumat și el o Luptă menită să-i asigure nu numai capital electoral, dar și imaginea de deținător al unei instituții de forță.
Lupta e împotriva evaziunii fiscale, iar instituția e ANAF.

Nu e prea greu de sesizat că ANAF imită DNA în materie de publicitate a propriilor acțiuni.
Ca și DNA, ANAF practică descinderea cu tunete și fulgere mediatice.
Ca și DNA, ANAF ține la imaginea de instituție necruțătoare.

E totuși o deosebire.
Spre deosebire de șefa DNA, Codruța Kovesi, care a transformat DNA într-o mașinărie care-i alimentează penibilul Cult al Personalității, șeful ANAF, Gelu Diaconu se păstrează în low profile.
Explicabil.
DNA lucrează pentru Codruța Kovesi.
ANAF lucrează pentru Victor Ponta.

Poate cea mai mare ciudățenie în cazul ANAF o reprezintă ostilitatea jurnaliștilor care se vor Apostoli ai Luptei împotriva corupției.
Pînă la urmă, evaziunea fiscală e și ea o un fel de corupție, cînd nu însoțește corupția propriu zisă.
Ar fi de așteptat ca Apostolii Luptei împotriva Corupției, care sunt și lingători de gaura cheii la ambasadele Puterilor tutelare – America și Mare Britanie- ( cum se dă un pîrț politic în România, cum sună lingătorii de gaura cheii la cele două Ambasade, pentru a întreba ce părere au- pute sau miroase?) să susțină Lupta împotriva evaziuni fiscale.

De ce n-o fac?
Păi, cum s-o susțină cînd ANAF concurează în planul imaginii publice DNA sau mai precis Binomul SRI- DNA?!
Campania declanșată prin ordin pe Unitate împotriva ANAF ne face să credem că nu va trece mult și DNA se va năpusti asupra ANAF sau mai precis asupra șefului ANAF, Gelu Diaconu, după modelul exersat în cazul DIICOT-ului condus de Alina Bica.
Dvs ce credeți, cînd se va întîmpla asta?”

Fiscalitatea, oriunde in lume, are o latura obiectiva deoarece prin acesti bani care vin la Buget se acopera cheltuielile statului. Insa in acelasi timp, tot oriunde in lume, fiscalitatea are clare conotatii politice, de aici si latura sa subiectiva. Intrucat o fiscalitate mai mare sau mai mica se leaga de anumite conceptii de doctrina politica. Cine decide, in definitiv, cat de mari trebuie sa fie cheltuielile statului? Si de ce trebuie sa fie mari si nu mici? Sau invers, de ce mici si nu mari? Poate ca fiscalitatea ar trebui sa fie rodul unei conventii intre stat (cel care primeste banii) si contribuabil (cel care plateste banii), dar de multe ori nu se intampla asa sau o asemenea conventie nu e fezabila. De asemenea nu e foarte clar cum va folosi statul banii contribuabilului, decat daca e o lege clara in acest sens care sa spuna care sunt cheltuielile legitime ale statului, lucru care ar trebui stipulat printr-o lege fundamentala, care e Constitutia. Dar cum de multe ori se intampla ca statul sa faca, din diverse motive care nu sunt straine de diverse doctrine politice, si cheltuieli neconstitutionale, deci nelegitime si, oricum, nivelul cheltuielilor statului neputand fi cuantificat cu exactitate, intervine iarasi un motiv de incertitudine.

E clar ca o fiscalitate ridicata e pusa in sarcina contribuabililor. Orice ban platit mai mult statului deprima motivatia de a obtine acel ban. Sa presupunem ca un intreprinzator privat are de suportat, per total, o crestere a impozitelor cu 10%. Motivatia lui de a produce si de a castiga mai mult va scadea. El trebuie sa plateasca mai mult statului. Daca statul impoziteaza mai mult salariile, e clar ca motivatia lucratorului va scadea pentru ca el trebuie sa plateasca statului si nici angajatorul nu va putea opera mariri de salarii. Guvernul nostru a pus multe taxe si impozite, cum aratam si aici, in schimb nu prea face investitii. Cea mai mare pare a bugetului e alocat pentru Ministerul Muncii si Protectiei Sociale. Contribuabilul plateste banii respectivi statului, dar daca el incercand nu poate sa obtina mai mult din banii cheltuiti, cum ar putea fi motivat?

Parerile asupra a ceea ce se cheama piata neagra sunt impartite. Insa nu trebuie sa privim neaparat piata neagra ca un fenomen negativ. Marele economist american si laureat al Premilui Nobel pentru Economie (1976), Milton Friedman, spunea:

„The black market was a way of getting around government controls. It was a way of enabling the free market to work. It was a way of opening up, enabling people.”

Read more at http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/m/miltonfrie173374.html#Wl00hsIyZiik1VBA.99

Incerc sa traduc:

„Piata neagra a fost o cale de a scapa de controalele guvernamentale. A fost o cale de a permite pietei libere sa lucreze. A fost o cale de deschidere, de a da posibilitati oamenilor.”

Iar aici am gasit un studiu interesant despre piata neagra din Elvetia, semnat de prof. dr. Christoph Schaltegger, pornind de la acest citat al lui Friedman. Se poate observa intr-un grafic cresterea pietii negre in Germania, Austria si Elvetia in perioada 1975-2009. El arata ca piata neagra a crescut puternic in toate tarile OECD in ultimii 30 de ani, iar una din cauzele principale este extinderea influentei guvernamentale in economie, dar si, in acelasi timp, schimbarile de pe piata muncii. El spune ca masuri prin care se impun penalitati ridicate pot fi de succes daca sunt concepute corespunzator, dar sunt limitate in scop. Acestea pot conduce la efecte adverse fata de ceea ce se intentioneaza de fapt. Propune, in schimb, simplificarea cadrului de reglementare si participarea cetatenilor la deciziile guvernamentale. Arata ca ministrul Economiei din Elvetia, Doris Leuthard, a intensificat lupta sa impotriva pietei negre, cauza principala fiind protejarea angajatilor care lucreaza pe piata neagra si care beneficiaza de salarii reduse si de conditii mai proaste de munca, fiind expusi arbitrariului angajatorului. Ideea ideologica se vede destul de clar: protejarea oamenilor de abuzuri sau eventuale abuzuri.

Altfel stau lucrurile cu coruptia – aratam aici un caz. Coruptia afecteaza in mod real economia. Spre exemplu, daca cineva obtine un loc de munca pentru ca a dat bani cui trebuie, in felul asta poate sa ajunga intr-un post de conducere un ins care nu are pregatirea necesara pentru acel post. In felul asta, prin acest lant al slabiciunilor cum ar zice Caragiale, se poate promova pe scara larga incompetenta, inclusiv in posturi de conducere, unde pot ajunge persoane slab calificate sa ocupe acel post. Efectul este ca incepe o relativizare periculoasa a competentelor care afecteaza potentialul economic chiar al unei tari intregi. De asemenea, coruptia poate indeparta investitorii. Cine ar investi in mod serios intr-un oras cu o administratie corupta?

Chestiunea este alta – si de aici, probabil, confuziile care se fac adesea – si anume ca ambele fenomene au un acelasi numitor comun: un rol cat mai mare al statului in economie, o extindere a influentei guvernamentale in economie si, pe cale de consecinta, o extindere a influentei politicului in economie. Chestiunea periculoasa, economic vorbind, cu coruptia este ca aceasta poate provoca si chiar provoaca o distorsiune economica si anume ceea ce as numi polarizarea banilor in economia reala, caracterizata prin faptul ca foarte multi bani – sume de milioane si chiar mai mult de euro – sunt prezente in zona politicului, nu la intreprinzatorii privati, in zona business-ului. Avem, de pilda, primari foarte bogati despre care nimeni nu are cunostinta ca acestia ar avea si activitati economice din care sa rezulte bogatia. Si atunci de unde atatia bani? De unde o imbogatire spectaculoasa la anumiti oameni despre care nu stim ca ar efectua activitatile economice necesare din care sa rezulte venituri atat de mari. Nu imi fac iluzii ca acest fenomen – coruptia – ar disparea vreodata. Insa sa ne gandim ca o mita de 10.000 euro inseamna bani nemunciti, castigati fara munca. E adevarat, capitalul acesta financiar circula, insa nu produce valoare si nici nu adauga valoare unei activitati, dimpotriva. Daca cineva – cine trebuie, om cu influenta – ia o mita de 50.000 de euro pentru acordarea unui contract de lucrari de drumuri, care este valoarea pe care o produce si care este valoarea pe care o adauga? Nici una. Dimpotriva, se poate intampla ca, in felul acesta, sa castige o firma slab calificata care sa faca o treaba de mantuiala. Daca totul e politic, nimeni nu raspunde, desigur: totul se musamalizeaza. Si in felul acesta se creeaza nu valoare, ci paguba! Pe cand daca o parte din lucratori, care muncesc la  firma, sunt platiti la negru, nu inseamna ca fac o treaba de proasta calitate si nici ca sunt platiti prost – e treaba angajatorului cum ii plateste, dar el e responsabil de lucrarea respectiva. In felul asta se adauga valoare si nu numai: se si creeaza valoare.

Chestiunea ca „nu facem autostrazi ca ne ia, dom’ne, DNA-ul pe toti”, DNA fiind aici pe post de bau-bau care anihileaza orice initiativa, nu e justificata. Noi ar trebui sa urmarim crearea de valoare, ca asta e important. Sa incercam sa vedem coruptia ca pe un cost. Mie mi se pare ca exclusiv prin masuri de forta, cum sunt cele ale Binomului, coruptia nu va scadea cine stie ce si se va mai adauga un cost, cel al ineficientei. Ar trebui sa urmarim ca valoarea creata printr-o activitate economica sa fie mai mare decat costul. Nu se poate, totusi, sa tratam problema in acesti termeni, de exemplu: nu mai facem drumuri ca acolo e cea mai mare coruptie si evaziune si, pe deasupra, ma altoieste Lulutza. E o copilarie! Let’s talk like adults! Pana la urma, daca lucrurile sunt tratate asa vom plati inca un cost suplimentar: cel al ineficientei, care mi-e teama sa nu fie mai mare decat cel al coruptiei! Mie mi se pare ca de ceva vreme activitatea anticoruptie e mai mare, mai ampla decat activitatea economica. Noi ar trebui sa ne uitam la Vest si sa invatam de la ei cat de eficienti sunt. Or, la noi se constata ca a scazut capitalul romanesc. Si vrem sa cream locuri de munca? Uitati-va cata ineficienta e la noi! Ce facem? O dam din nou pe chestia aia cu „lupta antifascista si antiimperialista si inaintarea Romaniei spre comunism”? Adica ineficienta creste, statisticile oficiale arata, cum reamarca Dl. Mircea Cosea, ca Romania e in topul economiei mondiale, iar noi vrem sa luptam eficient inca impotriva coruptiei, ca sa atragem mai multi bani la buget. Prof. Mircea Cosea spunea, si pe buna dreptate, ca la noi fundamentul economic e subred: e de ajuns sa plece Dacia Renault ca suntem cam in aer.

Daca vom incerca sa cream valoare si sa vedem coruptia ca pe un cost, pana la urma va trebui sa incercam sa reducem costurile, care scad din valoarea produsa. Asa cum un intreprinzator cauta sa reduca niste costuri preferand evaziunea fiscala, de ce nu am cauta sa reducem costul coruptiei gandindu-ne cum sa producem valoare si punand in aplicare lucrul asta. Nu e mai bine oare ca valoarea produsa sa fie mai mare, decat costul? Iar daca tot trebuie sa platim un cost, nu e oare mai bine ca el sa fie unul mic, rezonabil? Ce ziceti? Dar sa ne gandim ce inseamna ca la acest cost – coruptia – sa se mai adauge inca unul: ineficienta! De aceea ar trebui sa ne gandim ca prea multe costuri diminueaza valoarea putand s-o anihileze si, pana la urma, totul se blocheaza.

Noi trebuie sa intelegem mai bine acest fenomen complex de la noi – coruptia – si care sunt costurile pe care le presupune. Iata un articol din Romania Libera:

Afacerea Schweighofer: Întâlniri subterane care pun în pericol pădurile ţării

Se arata ca:

„Patronul firmei austriece Holzindustrie Schweighofer ar fi venit în secret în România, în 2014, pentru a obţine schimbarea Codului Silvic în favoarea afacerilor sale. Gerald Schweighofer s-a întâlnit cu trei consilieri ai premierului.

Informaţiile Rl arată că magnatul austriac ar fi vrut schimbarea proiectului de Cod Silvic în așa fel încât societatea  acestuia să aibă drept de preemțiune la achiziționarea buștenilor, așa cum a avut din 2003 până în 2013, grație unui contract pe 10 ani încheiat cu reprezentanții Guvernului Năstase. În această perioadă, Schweighofer a avut profituri de sute de milioane de euro. Pentru a-și continua afacerea profitabilă, tot anul trecut, potrivit informațiilor noastre, magnatul s-ar fi întâlnit și cu ministrul de atunci al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Doina Pană, asupra căreia ar fi avut putere de convingere, mai précis că i-ar fi dat bani, spun sursele României Libere. Fostul ministru a negat vehement acuzaţiile.

În acest timp, în mai multe localităţi din România se vor organiza în acest week-end proteste împotriva defrişărilor masive din pădurile ţării.

Potrivit unor surse guvernamentale care doresc să rămână anonime, omul de afaceri Gerald Schweighofer, patronul firmei Holzindustrie Schweighofer, a venit de două ori în România, în vara anului trecut, cu avionul său personal, pentru a se întâlni cu premierul Victor Ponta.

Până la închiderea ediției nu am obținut confirmări că Schweighofer ar fi reușit să se întâlnească cu premierul român, deși afaceristul austriac a făcut numeroase demersuri în acest sens, prin reprezentanții săi în România. Schweighofer a reușit să se vadă, potrivit surselor noastre, în cele două vizite pe care le-a făcut cu trei dintre consilierii premierului Ponta. Printre aceștia se numără și Dragoș Andrei, consilier de stat la Cancelaria primului ministru. Printre funcțiile deținute în trecut de Dragoș Andrei se numără și cea de “șef serviciu rezerve valutare externe”, în cadrul Băncii Naționale a României, între 1990 și 1992, prim-vicepreședinte al Bancorex, 1998-1999 și secretar de stat în Ministerul Administrației Publice.

Potrivit acelorași surse, scopul întâlnirilor solicitate și obținute de afaceristul austriac era să obțină schimbarea proiectului de Cod Silvic în așa fel încât societatea  acestuia să aibă drept de preemțiune la achiziționarea buștenilor, așa cum a avut din 2003 până în 2013, grație unui contract pe 10 ani încheiat cu reprezentanții Guvernului Năstase. În această perioadă, firma lui Schweighofer a avut profituri de sute de milioane de euro.

Pentru a-și continua afacerea profitabilă, magnatul s-ar fi întâlnit și cu ministrul de atunci al Apelor, Pădurilor și Pisciculturii, Doina Pană, cu care ar fi dezvoltat o relație foarte apropiată, spun sursele României Libere.

Doina Pană: „Informaţiile sunt absurde“

Contactată telefonic Doina Pană, acum deputat PSD, a negat vehement întâlnirea cu magnatul austriac şi faptul ar fi luat bani.  Fostul ministru a mai declarant că, dacă ar fi fost adevărat că ar fi avut loc o astfel de întâlnire și înțelegere cu afaceristul austriac “nu ar fi susţinut codul silvic, iar acesta nu ar fi trecut de Senat”.

“Nu numai că sunt nereale informațiile că m-am întâlnit cu conducerea firmei și că am luat bani de la ei, dar sunt și absurde informațiile pentru că eu susțin, prin Codul Silvic, măsuri împotriva a ceea ce dorește compania austriacă. Patronul Schweighofer ne-a bombardat cu presiuni. I-a scris și premierului,  cu care a vrut să se întâlnească, dar premierul mi-a trimis mie scrisoarea. Eu i-am răspuns să ia legătura cu directorul general al Romsilva, Crăciunescu (inculpat în dosarul retrocedărilor de păduri  de peste 330 de milioane de euro, in care au fost arestați inițial deptații PSD Ion Adam și Vioren Hrebenciuc –nn) sau cu adjunctul acestuia. I-am mai spus să ne trimită în scris ce amendamente vrea la Codul Silvic. El nu s-a dus nici la întâlnirea cu Crăciunescu, nici nu mi-a trimis amendamentele pe care le-ar fi dorit el. Oricum, eu nu le-aș fi acceptat pentru că nu e normal ca o firmă să aibă monopol asupra masei lemnoase, motiv pentru care multe firme mici au dat faliment și s-au pierdut zeci de mii de locuri de muncă.

Eu am propus în proiectul de Cod Silvic , la care autor e și premierul în calitate de deputat, ca o firmă să poată achiziționa doar 30%  dintr-o categorie de masă lemnoasă, pe specii și sortimente. Pe ei îi interesează rășinoasele, care cresc pe munți. Ei nu sunt de acord cu limitarea achizițiilor pentru că, susțin ei, s-ar încălca Legea concurenței, dar ei uită că există și o Lege a monopolului, care trebuie respectată.

De altfel, în Constituția României este prevăzut că statul trebuie să asigure exploatarea resurselor natural în concordanță cu interesul național”. Insistând asupra informațiilor privind întâlnirile de anul trecut, Doina Pană ne-a declarat: “ Nu numai că eu nu m-am întâlnit cu ei și nici cu patronul, dar nici fostul ministru Korodi nu s-a întâlnit. Singura care a recunoscut că s-a întâlnit cu ei a fost deputatul PNL Lucia Varga, care a fost ministru înaintea mea”.

Ce spune Lucia Varga

Deși ințial a evitat să ne spună dacă s-a întâlnit în particular cu patronal firmei austriece “Holzindustrie Schweighofer”, relatându-ne despre întâlniri cu toți agenții economici din domeniu la Brașov,  fostul ministru Lucia Varga  a admis și că s-a întâlnit în particular, dar la minister, cu omul de afaceri austriac Gerald Schweighofer.

“M-am întâlnit cu el și la Brașov, la întâlnirea cu toți agenții economici, dar a venit și la minister. Eu susțin dreptul de preemțiune asupra masei lemnoase doar pentru industria de mobilă, nu pentru prelucrători, cum este și Holzindustrie” a susținut Lucia Varga. I-am adus aminte deputatei Varga de faptul că la Sebeș firma austriacă are o fabrică pe care oricând o poate clasifica la capitolul “fabrică de mobilă”, așa că și-ar conserva dreptul de preemțiune căpătat în 2003, iar defrișările haotice, ilegale, ar continua pentru a aproviziona cu prioritate această fabrică.

De asemenea, i-am spus că din cauza dreptului de preemțiune acordat societății austriece, au dispărut păduri întregi de răsinoase și au dat faliment micile fabrici de mobile din țară pentru că tot lemnul de calitate a luat calea exportului prin firma Holzindustrie.

Doamna Varga a insistat, însă, pe faptul că amendamentele pe care ea le susține și pe care le propune și președintele României Klaus Iohannis  sunt corecte deoarece altfel s-ar încălca, între altele, Legea Concurenței.

“Și domnul președinte în motivele pentru care a retrimis la Parlament Codul Silvic, era amendarea articolului care limitează dreptul de achiziție la 30% dintr-o categorie lemnoasă, cu aceeași motivare, că se încalcă Legea concurenței. Pentru a face un text correct i-am invitat și pe specialiștii de la Consiliul Concurenței și ei ne vor găsi soluții și pentru respectarea legii monopolului” ne-a declarat Lucia Varga.

Ponta nu a răspuns la telefon

Premierul Victor Ponta nu a răspuns la telefon, ca de altfel nici consilierul său de anul trecut pe probleme economice, Dragoș Andrei pentru a comenta informațiile despre  întâlnirea cu omul de afaceri austriac Schweighofer.

Un alt personaj cheie pentru încercările firmei austriece de a determina mai mulți demnitari români să le susțină punctul de vedere este Karl Schmid, șef al departamentului de achiziții al “Holzindustrie Schweighofer”. Schmid s-a întâlnit la rândul său cu numeroase persoane cu funcții înalte în statul român pentru a-i intermedia patronului său intrări și influență asupra procesului legislativ și decizional. Contactat telefonic pentru a lămuri anumite acuzații de trafic de influență care I se aduc, Schmid a refuzat să ne răspundă, replicând sec “sunt în străinătate, nu vreau să vorbesc.” Unele din întrebările pe care doream să i le adresăm vizau și activitatea sa dinainte de 1990, când ar fi făcut afaceri cu Combinatul Siderurgic Galați ca reprezentant al unei alte firme austriece.

Fotografie aeriană a fabricii Schweighofer din Rădăuți, în anul 2012

În acest sfârșit de săptămână în 14 localități din România și câteva din diaspora se va ieși în stradă pentru proteste împotriva defrișărilor masive din pădurile României. Scânteia care a mobilizat populația o reprezintă dovezile potrivit cărora compania austriacă Schweighofer Holzindustrie – care are cinci fabrici operaționale – prelucrează lemn tăiat ilegal din pădurile României.

Este primul protest de acest gen iar mobilizarea s-a făcut pe Facebook unde au confirmat participarea la proteste câteva mii de oameni.

Deși de-a lungul anilor s-a scris de nenumărate ori, s-au făcut investigații și s-au rostit nume în legătură cu tăierile ilegale de păduri, de data aceasta compania care a mobilizat oamenii să iasă în stradă poartă numele de Schweighofer Holzindustrie. Compania austriacă deține în România cinci locații de prelucrare a lemnului la Sebeș, Rădăuți, Siret, Comănești și Reci. Pe propriul lor site compania scrie că are 2.500 de angajați și este liderul de piață în domeniul prelucrării lemnului din România. Compania activează în România din 2003 când – în timpul mandatului premierului Năstase – s-a decis concesionarea pădurilor pentru o perioadă de zece ani. În urma acestui demers legislativ, companiile austriece Egger, Kronospan si Schweighofer au acaparat rapid piața.

Investiții uriașe, profit pe măsură

Cifrele obținute de la Ministerul de Finanțe sunt absolut uriașe și arată că Schweighofer domină piața lemnului din România. Astfel, în 2010 a înregistrat o cifră de afaceri de aproape 300 milioane de euro și un profit de 70 milioane de euro, în 2011 o cifră de afaceri de 400 milioane de euro și profit de 75 de milioane de euro; în 2012, 430 milioane de euro și un profit de aproape 80 milioane euro.

În 2013 cifra de afaceri a fost de 450 milioane de euro, iar profitul net de 96 milioane. Trebuie spus că în toți acești ani compania s-a dezvoltat continuu, investind masiv în noi capacități de producție. Astfel că în luna iunie 2013 anunța că va construi o uzină de prelucrare a lemnului cu o capacitate anuală de 800.000 de metri cubi, în localitatea covăsneană Reci care va fi dată în folosință în anul acesta. Această cantitate reprezintă 5% din cantitatea de lemn exploatată anual din toată ţara. O astfel de uzină consumatoare de lemne în Secuime ar pune o presiune enormă pe exploatările de pădure din întreaga regiune şi ar încuraja defrişările ilegale, spun ONG-urile de mediu, care se împotrivesc investiţiei, arăta la acea vreme portalul bacau.net. Nu e de mirare că austriecii au pus ochii pe pădurile Covasnei, acesta fiind unul dintre cele mai împădurite judeţe ale României, cu aproape 45% din suprafaţă acoperită de „aur verde”.

Fabrica din Sebeș procesează în fiecare zi peste 3.300 de metri cubi de lemn, o cantitate uriașă. Iar fabrica din Rădăuți a Schweighofer prelucrează pe an în total 2.300.000 de metri cubi de lemn.

Lemnul ilegal se plătește cu sânge

Ceea ce nu spun reprezentanții Schweighofer Holzindustrie este modul în care își procură lemnul din pădurile României. În cursul acestei săptămâni influenta publicație germană Der Spiegel a scris pe larg despre “Mafia Schweighofer Holzindustrie și defrișarea pădurilor virgine din România”. Jurnaliștii au plecat de la cazul concret al unui activist român care a filmat modul în care firma austriacă Schweighofer a achiziționat spre procesare lemne tăiate ilegal din pădurile României. “Gabriel Păun, activist al organizației românești Agent Green a urmărit camionul până la fabrică. Avea o bănuială și nu era nevoie decât de un telefon pentru confirmare. În România exista un Hotline pentru a verifica originea lemnului.

Cunoscând numărul de înmatriculare al camionului, se poate urmări fiecare încărcătură de lemne. Păun a sunat la 112 și i-a răspuns o lucrătoare a Ministerului Mediului Înconjurător, responsabilă cu sistemul Wood-Tracker. Răspunsul a venit clar: lemnul era tăiat ilegal.

Păun a urmărit camionul până la poarta gaterului, care aparținea firmei austriece Schweighofer-Gruppe și i-a informat pe oamenii de pază (că lemnul a fost tăiat fără a avea acte – n.r.).

Aceștia însă, în loc să scoată lemnul din circulație, l-au atacat pe Păun. L-au bătut, i-au dat cu spray de piper, până când acesta a căzut la pământ”, se arată în articolul care a fost tradus în limba română pe portalul http://www.neuerweg.ro.

5 miliarde pagubă

Defrișările ilegale reprezintă 400.000 de hectare, cam 6% din pădurile țării, conform Curții de Conturi. Paguba estimată este de peste 5 miliarde euro. Tăierea pădurilor s-a accelerat dramatic după anul 2000, adică în perioada în care firmele austriece Egger, Kronospan și Schweighofer s-au instalat în România și în scurt timp au ocupat piața. Micii producători autohtoni care activau pe piața lemnului au dat faliment. Guvernul apreciază că pădurarii fură cam 4 milioane de metri cubi de lemn pe an: o dată și jumătate cât piramida lui Keops. Cel mai adesea, au dezvăluit investigații jurnalistice, pădurarii sunt înțeleși cu firmele de relucrare a lemnului care sunt de acord să le ia lemnul, deși acesta este tăiat ilegal. Bogdan Tudor, avocet și președintele organizației ecologice Nostra Silva, arată că în anturajul firmei Schweig­hofer „s-a format o mlaștină a ilegalității, de care se pare că doar Schweighofer nu-și dă seama“. Nistor – citat de Der Spiegel – dă exemplul unei păduri care urma să fie achizționată de către o filială autohtonă a companiei austriece pe baza unor documente care erau falsificate în cel mai amatoricesc mod.

Presiune la politicieni

Atitudinea celor care conduc afacerea Schweighofer arată că sunt siguri pe pârghiile pe care le dețin. Într-un film realizat cu o cameră ascunsă de către reprezentanții unui ONG american se vede cum șeful departamentului de achiziții a fabricii de la Sebeș, Karl Schmidt, negociază bonificații pentu livrarea unor cantități mai mari de lemn decât cele specificate în contractele pe care le avea cu asociația de proprietari ce deținea suprafața de pădure exploatată. În film, Schmid spune că în țară se taie cam 7 milioane de metri cubi de conifere pe an, iar dacă ei ar lucra la capacitatea maximă ar trebui să prelucreze mai mult de jumătate din această cantitate adică 4,5 milioane.

Președintele concernului, Gerald Schweighofer, a amenințat Guvernul cu procese și cu concedieri în masă. În cazul în care ar fi trecut o lege propusă anul trecut de ministrul Doina Pană și care le afecta afacerile. Documentul prevedea faptul că un concern nu are voie să prelucreze mai mult de 30% dintr-o specie de lemn. La toate aceste acuzații apărute de-a lungul vremii, austriecii au precizat că respectă legile și reglementările în vigoare atunci când cumpără lemn. Urmare a exploatării sălbatice a lemnului, doar 28% din țară mai este acoperită de păduri în timp ce media europeană este de 35%. În Austria, de exemplu, 47% din suprafața țării este acoperită de păduri.

Austriecii, sub control guvernamental

Ministerul Mediului a declanşat un control la Holzindustrie Schweighofer privind legalitatea achiziţionării de către companie a materialului lemnos tăiat din păduri, a declarat ministrul de resort Graţiela Gavrilescu. Pe de altă parte, Garda de Mediu a început să facă săptămâna aceasta un control al calităţii aerului la o fabrică de la Rădăuţi, care produce PAL folosind formaldehidă.

Defrișările ilegale din ultimii 25 de ani reprezintă 400.000 de hectare, cam 6% din pădurile țării. Paguba estimată este de peste 5 miliarde euro. Tăierea pădurilor s-a accelerat dramatic după anul 2000, adică în perioada în care fir­mele austriece Egger, Kronospan și Schwei­g­hofer s-au instalat în România și în scurt timp au ocupat piața.”

Trebuie sa intelegem ca in acest caz nu vorbim de beneficiile pietei libere, ci de costurile coruptiei. Pentru ca aceste defrisari ilegale, care au adus o paguba de 5 miliarde de euro, n-ar fi fost posibile fara concursul Statului. Nu se poate spune ca Statul nu stia. E o naivitate, mai pe sleau spus o prostie sa crezi asa ceva! Eu chiar indraznesc sa spun ca in orice afacere ilegala in care e implicat un concern strain sau autohton, politicul e prezent si el. Lucrurile acestea reprezinta costuri, nu adaugare de valoare. Toate aceste costuri uriase le platim, pana la urma, noi, cetatenii. Ceea ce e culpabil din partea Statului este ca intretine acest fenomen in loc sa reduca aceste costuri. E foarte bine spus: „defrisarile ilegale din ultimii 25 de ani”. Pentru ca Statul a intretinut si a incurajat astfel de fenomene care au viciat climatul economic de la noi. Despre ce competitie mai poate fi vorba cand:

„Tăierea pădurilor s-a accelerat dramatic după anul 2000, adică în perioada în care firmele austriece Egger, Kronospan și Schweighofer s-au instalat în România și în scurt timp au ocupat piața. Micii producători autohtoni care activau pe piața lemnului au dat faliment. Guvernul apreciază că pădurarii fură cam 4 milioane de metri cubi de lemn pe an: o dată și jumătate cât piramida lui Keops. Cel mai adesea, au dezvăluit investigații jurnalistice, pădurarii sunt înțeleși cu firmele de prelucrare a lemnului care sunt de acord să le ia lemnul, deși acesta este tăiat ilegal”

adica cand la 3 firme puternice li s-a dat un acces practic nelimitat pe piata si s-au tolerat de catre Stat tot felul de ilegalitati? Statul a viciat ca nimeni altul climatul economic de la noi din tara, fara sa tina cont de interesele oamenilor, de faptul ca prin votul oamenilor au ajuns demnitari. Si chiar indraznesc sa spun ca a prejudiciat economia tarii mai tare decat orice evazionist sau corupt abil.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Demonetizarea zilei de 1 Mai in Romania…

1 Mai este cunoscuta ca fiind Ziua Internationala a Muncii, insa este important de precizat ca inca de la inceput, de la revolta muncitorilor din Chicago de la 4 mai 1886, ideea de baza era de a milita pentru niste drepturi ale oamenilor muncii si de a apara aceste drepturi – de exemplu: programul de lucru de 8 ore pe zi, mai bune conditii de munca etc. Cu alte cuvinte, impotriva unor abuzuri la care erau supusi muncitorii, lucruri care, desigur, se pot intampla. Fata de 1886 noi traim, evident, intr-o alta epoca, dar ceea ce conteaza este ideea de baza.  In background-ul Haymarket affair vom observa ca nu au existat numai forte socialiste, radicale, ci si cei care respingeau socialismul si radicalismul, in schimb militau pentru programul de lucru de 8 ore pe zi. Spun toate acestea pentru ca noi trebuie sa vedem si sa intelegem care a fost sensul originar al acestei zile, ce vrea sa spuna aceasta zi de 1 Mai. Pentru ca aceasta zi nu inseamna nici ode inchinate „conducatorului iubit” sau largi parade populare ce trec prin fata tribunei oficiale, nici nu cerem programe sociale ample, care secatuiesc bugetul, nici petreceri campenesti cu un mic s-o bere organizate de diverse Primarii de Sector, cum se intampla in Capitala, intr-un parc. In ziua aceasta oamenii cer conditii mai bune de lucru, imbunatatirea nivelului de trai si militeaza impotriva unor abuzuri sau eventuale abuzuri la care ar putea fi expusi. Asta este sensul originar al zilei de 1 Mai.

Ziua de 1 Mai, dupa cum se poate observa privind inceputurile sale, nu are neaparat conotatii anticapitaliste. Din acest punct de vedere putem spune ca, in ciuda radicalismului sau manifestat de-a lungul vremii, este o exprimare democratica a oamenilor in favoarea unei imbunatatiri a conditiilor de munca si de viata. Ideile acestea apartin atat Sindicalismului cat si unei Stangi politice democrate, interesate in imbunatatirea conditiilor din societate, in imbunatatirea nivelului de trai al populatei.

Sensul zilei de 1 Mai, asa cum a fost el la inceputuri, a fost deturnat de factorul politic, in special cel de Stanga. Comunistii au transformat aceasta zi in formularea cultului personalitatii sefului de partid si de stat. Iar Stanga actuala i-a diluat sensul prin petreceri in aer liber, care nu mai au nicio legatura cu semnificatia acestei zile.

La noi si nu numai s-a manifestat, dupa prabusirea comunismului, o coruptie masiva atat in sanul Stangii cat si in cel al Miscarii Sindicale. O coruptie inclusiv ideologica. Consecintele acestui fapt nu sunt deloc benefice. Stanga, la noi, nu numai ca nu a mai actionat in interesul oamenilor muncii, dar a asmutit categorii socio-profesionale impotriva altor categorii socio-profesionale – v. cazul Mineriadelor, a condus la deteriorarea factorului de productie numit munca, in loc sa-l intareasca, prin mimarea unor reforme – reforme care erau absolut necesare in plan economic – sau prin intarzierea lor – 80% din privatizari au fost ratate, dupa cum spunea fostul premier, Dl. Nicolae Vacaroiu, lucru ce a determinat distrugeri industriale si agricole de proportii si a cauzat o emigrare in masa a oamenilor. De observat ca romanii din diaspora voteaza masiv nu cu PSD, principalul partid de stanga de la noi, ci cu cei ce se autointituleaza de dreapta – de vazut si actuala victorie in alegerile prezidentiale a D-lui. Iohannis. Si lucrul asta reprezinta un paradox pentru ca acesti romani ar trebui sa faca parte – cel putin teoretic – din corpul electoral al Stangii. PSD nu reuseste sa convinga diaspora de mai bine de 15 ani!! Stanga actuala este aroganta si populata cu diversi imbogatiti, nimeni nu stie cum – este semsnificativ in acest sens ce spunea maestrul Ion Cristoiu: „astia nu sunt comunisti, sunt ciocoi” . Stanga a ajuns sa se identifice cu ciocoismul! De asemenea, in mod arogant, creeaza grave discriminari in societate. Un exemplu „stralucit”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, il constituie atitudinea prim-ministrului, Dl. Victor Ponta, care, intr-o postare pe Facebook arata:

„No news – good news!!!
Am urmărit azi cu mare emoție două evenimente:
1. Prima zi de aplicare a cardului de sănătate;
2. Sistemul de taxare rapidă la bariera de la Cernavodă.
Dacă nu am văzut deloc știri înseamnă că totul a funcționat fără probleme! Sper să rămână așa (felicitări Miniștrilor Bănicioiu și Rus și tuturor celorlalți care au muncit pentru implementare!!)”

Insa uita sa spuna ca peste 800.000 de oameni nu au primit cardul de sanatate. Deja avem o segregatie arbitrara intre cei care au primit cardul si cei care nu l-au primit. Pentru dl. premier pesedist, care declara nu demult ca el a votat de fiecare data cu cei care n-au castigat, daca nu sunt stiri, atunci sunt vesti bune. Insa iata un raspuns tare la postarea D-lui. Ponta, care chiar mi-a placut:

„Elena Anton Felicitari D-le Prim-Ministru Victor Ponta,multumim pentru stirile bune si pentru faptul ca ne informati de tot ceea ce se intampla in viata politica!!!”

😆

Realitatea

PONTA A TRĂDAT PSD: „În 2009, am votat în primul tur cu Antonescu, apoi cu Geoană”

Se arata ca:

„Întrebat despre faptul că a votat, din 1990 încoace, mai mult candidaţi de dreapta, Ponta a răspuns: „Asta cu dreapta, hai sa fim serioşi. La prezidenţiale oamenii votează în primul rând candidatul”.

Întrebat de ce nu l-a votat pe Geoană în primul tur, fiind şef de campanie al acestuia, Ponta a răspuns: „L-am şi votat în turul 2, dar în turul 1 l-am votat pe Crin Antonescu, am considerat că e schimbarea de care avea nevoie România”.

Ponta, fost şef de campanie al lui Mircea Geoană, a declarat, joi, că mulţi dintre cei cu care a votat la prezidenţiale din ’90 până acum nu au câştigat, dar important este mersul la vot, el afirmând că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, apoi cu Mircea Geoană.

ANTONESCU, despre VOTUL LUI PONTA: Înseamnă că este din nucleul dur al dreptei, contez pe votul lui

Premierul Ponta, şef de campanie al lui Geonă în 2009, a făcut declaraţia la evenimentul în care Tineretul Social Democrat premiază câştigătorii concursului Olimpiada de Comunicare Politică.

El a spus că în 1990 a votat la prezidenţiale cu Ion Raţiu, care nu a câştigat, în 1992 cu Emil Constantinescu – nu a câştigat, în 1996 tot cu Constantinescu – câştigător, în 2000 cu Mugur Isărescu – nu a câştigat, în 2004 cu Adrian Năstase – nu a câştigat.

Ponta a spus că în 2009 a votat în primul tur cu Crin Antonescu, iar în al doilea cu Mircea Geoană, ambii pierzând.

„S-ar putea ca de data asta să iasă cel pe care îl votez eu”, a spus Ponta, subliind însă că participarea la vot este cel mai important lucru.

COZMIN GUŞĂ: Este o trădare pe faţă pe care Victor Ponta şi-o asumă în acest moment

„Aşa ceva cred că nu s-a întâmplat în niciun partid de buzunar din Europa sau din lume, ca purtătorul de cuvânt al candidatului să voteze în primul tur cu alt candidat. Este o declaraţie epocală pe care, chiar dacă, ca şi gest, au făcut-o şi alţii, nu şi-au asumat-o. Este o trădare pe faţă pe care Victor Ponta şi-o asumă în acest moment care probabil îi lasă năuciţi pe toţi colegii lui din PSD. Probabil că traversează nişte zile complicate, este supus la presiuni şi discernământul este mai redus în această perioadă când vede că auspiciile favorabile ale candidaturii sale la preşidinţie uşor uşor pălesc în faţa regrupării dreptei. Ne aflăm în faţa unui eveniment unic în care reprezentantul oficial al unei campanii pentru prezidenţiale mărturiseşte că şi-a trădat candidatul în primul tur. Probabil că Victor Ponta, dintr-o lipsă de logică, a zis „dacă vorbesc aşa despre Crin, o să îi arăt că eu i-am fost fidel tot timpul şi ea mi-a fost fidea”, nedându-şi seama că a trădat principiul fidelităţii care trebuie să fie prima dată faţă de partid”, a spus Guşă.

Ponta: Foarte bine că s-a făcut alianţa PNL-PDL, l-au scos pe Băsescu mai repede la pensie

„

„Asta cu dreapta, hai sa fim serioşi […]” – nu e vorba numai de o tradare, ci de mentinerea voita a unei confuzii ideologice. Dl. Ponta, cunoscut publicului larg si ca plagiator, s-a grabit repede-repede sa introduca unele masuri liberale, cum ar fi scaderea TVA la alimente, copiind prost din programul PNL. Dupa ce a introdus o multitudine de taxe si impozite, deprimand economia, si nu face investitii, provocand o pagubire a economiei nationale.

Degradarea Stangii, care atrage dupa sine, scaderea ei, si vorbim si de o scadere in valoare, nu numai electorala, n-o putem considera de bun augur. Sa ne uitam la ce s-a intamplat in Ungaria. Esecul Stangii lui Ferenc Gyurcsány a condus la un dezechilbru pe scena politica maghiara care s-a caracterizat prin ascensiunea extremei drepte, reprezentata prin Jobbik care a reusit in alegerile parlamentare din 6 aprilie 2014 sa adune 20,54% din preferintele electoratului!! In ceea ce priveste Fidesz, partidul lui Viktor Orban, care face parte din PPE, el nu era un partid extremist si nici cu ambitii extremiste. Nici Viktor Orban nu parea un dictator. Insa dezechilibrul produs de caderea unei Stangi corupte, inclusiv ideologic, a fost atat de mare incat l-a propulsat pe Orban, daca se poate spune asa, in pozitia de el lider maximo pe esicherul politic maghiar, cu toate derapajele de rigoare care indeparteaza, din nefericire, Ungaria de valorile nu numai ale Uniunii Europene, dar si de cele ale NATO. De remarcat ca Gyurcsány a dorit sa ascunda poporului ca politica sa e bazata pe minciuna – v. speech-ul de la Balatonőszöd din mai 2006 – lucru care a condus la revolte de strada in Ungaria!

Adevarul este ca Stanga trece printr-un moment critic de mai bine de 10 ani. Lucru ce nu e tocmai in regula. Exista derapaje ideologice grave, comportamente pline de aroganta, care indeparteaza oamenii de un partid de centru-stanga. La noi, victoria lui Basescu, in ambele alegeri prezidentiale, s-a desfasurat pe un asemenea fundal politic si s-au vazut excesele si derapajele de ordin constitutional ale fostului Presedinte, precum si politica ineficienta a PDL-ului. Adevarul este ca astfel de fenomene conduc spre o slabire a vietii politice democratice. Prin politicile proaste si fara discernamant pe care le promoveaza, Stanga nu numai ca nu-i face pe oameni fericiti, dar creeaza tensiuni mari in societate. Spre exemplu, printr-o politica etatista caracterizata de o marire haotica a impozitarii, prin atragerea cu orice pret de bani la buget, ca si cum Guvernul ar actiona ca un SRL interesat de obtinerea unor venituri cat mai mari, fara a face investitii, cheltuind totul pe ceea ce se cheama generic „progame sociale” sau „protectie sociala” – daca ne gandim ca ministerul ce are aceasta sintagma in denumire are parte de cei mai mult bani de la buget, o disproportie masiva fata de alte ministere strategice, cum ar fi cel al Transporturilor, al Educatiei sau al Sanatatii! De asemenea urmareste distrugerea profesiilor liberale, prin impozitari excesive, fara sa creeze conditii de dezvoltare, creare de locuri de munca – apropo de asta, minciuna pesedista a celor 1 milion de locuri de munca a ajuns celebra -, conditii ca omul sa castige mai bine si sa poata sa-si imbunatateasca nivelul de trai. Stanga actuala promoveaza lichelismul – numai citind ce spune Dl. Ponta si-ti dai seama – si clientelismul, producand noi discriminari in societate!

Din pacate ceea ce numim Stanga politica nu arata deloc bine! Iar ceea ce e si mai trist este ca insasi Stanga nu-si da seama de acest lucru! Declinul Stangii in Romania e evident numai daca ne gandim la cateva evenimente, spre exemplu faptul ca din 2000 nu a mai putut da Presedintele. Dar si faptul ca a avut acces la Putere prin USL, deci in alianta cu PNL, singura neputand sa ajunga sa dea nici premierul! Victor Ponta e premier datorita aliantei PSD cu liberalii. Ei n-au putut sa faca fata singuri nici macar unui partid, la PDL ma refer, ce ajunsese in corzi, ca sa folosesc o expresie pugilistica. Umilitor este si faptul ca Traian Basescu, impotriva caruia Victor Ponta „lupta”, „milita”, i-a propus acestuia sa preia sefia guvernului. Semnificativ este si faptul ca Victor Ponta face si acum referire la USL, la programul USL, USL care nu mai e demult, nu la PSD. Insa nu prea vad analisti care sa se gandeasca la consecintele politice ce deriva din aceasta situatie. La dezechilibrele politice ce se pot desfasura intr-un viitor apropiat, cu consecinte nefaste pentru tara.

DE citit si…

… aceasta postare a Andreei Paul:

Contrabilanțul economic al Guvernării Ponta

Se arata ca:

„Dincolo de aniversări inutile, cosmetizări politice și declarații triumfaliste, eșecurile guvernării Ponta se pot contabiliza destul de ușor și riguros:

1.     Introducerea a 40 de noi taxe noi și impozite majorate. (vezi Anexa 1)

2.     Creștere economică slabă, sub promisiunile inițiale de 4% (3,4 % în 2013 și 2,9% în 2014).

3.    Puterea de cumpărare a familiilor a scăzut cu peste 8% în ultimii 3 ani de guvernare Ponta. Creșterea prețurilor de 8,38% (rata cumulată a inflației în anii 2012-2014) a restrâns în termeni reali mult capacitatea de cumpărare a venitului mediu pe gospodarie, care era de 2477 lei în anul 2014, aproape neschimbat față de cei 2475 lei în anul 2012. Sunt ultimele cifre oficiale ale INS.

4.   Unul din cinci români se confruntă cu sărăcia determinată de venitul mediu pe gospodărie insuficient, conform datelor Proiectului strategiei naționale privind incluziunea socială și reducerea sărăciei (2014-2020).

5.    Lipsa de investiții publice se reflectă și în lipsa de perspective de dezvoltare și strategii economice pe termen lung.

6.   Blocarea marilor proiecte de infrastructură: România încă nu dispune de o autostradă funcțională, care să traverseze țara de la Est la Vest.

7.    Evaziunea fiscală a crescut, ajungând la 29% din PIB, iar gradul de colectare rămâne scăzut la aprox. 30%, conform Consiliului Concurenței. Astfel, doar din TVA-ul necolectat România pierde anual 10 miliarde de euro.

8.   Restanțele guvernului Ponta la „Semestrul European” din programul Europa 2020 conduc la amenzi usturătoare pentru România, care nu fac decât să confirme eșecul negocierilor cu creditorii internaționali (FMI, Banca Mondială, Comisia Europeană) și determinând Comisia Europeană să declanșeze procedura de dezechilibru macroeconomic în privința României

9.   Eșecul privatizărilor marilor companii de stat (Oltchim, Tarom, Poșta Română, Cuprumin) în ciuda discuțiilor avute cu finanțatorii externi.

10.  Descurajarea micilor întreprinzători prin impozite și impuneri fiscale suplimentare (CAS obligatoriu pentru PFA etc).

Anexa 1

Nr. crt.	Taxe noi și impozite majorate	Act introducere modificare	Persoane fizice/juridice afectate
	Creșterea impozitului pentru locuințe de la 0.1% va fi cuprins între 0.08% și 0.2%	O.G. 6/2015	Toți proprietarii
	Creșterea cu peste 6% pentru impozitul pe clădiri	O.G. 6/2015	Se va impune un mod de calcul bazat strict pe valoarea clădirii, rezultată dintr-un raport de evaluare, similară valorii de piață.
	Creșterea impozitului pe terenuri	O.G. 6/2015	Pentru terenurile extravilane se va plăti un impozit de 80 lei/ha, față de 31 lei/ha, în prezent. Pentru terenurile arabile, impozitele vor ajunge la 130 lei/ha, față de 50 lei/ha, cât sunt în prezent.Iar pentru un hectar de teren intravilan aflat în zona A dintr-o localitate cu rang 0, va fi plătit un impozitul de 83.000 lei față, de 10.353 lei cât este în prezent.
	Creșterea impozitului pe mijloace de transport cu 4% până la 12,5%.	O.G. 6/2015	impozitul pe mijlocul de transport este calculat in functie de capacitatea cilindrica a motorului, prin inmultirea fiecarei grupe de 200 cmc sau fractiune din aceasta cu o suma corespunzatoare. Aceasta suma a fost majorata. Astfel, pentru autoturismele cu capacitatea cilindrica intre 1.601 cm3 si 2.000 cm3 inclusiv, suma fixa luata in calcul la stabilirea impozitului a fost ridicata de la 18 lei/200 cmc la 19 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.001 cmc si 2.600 cmc inclusiv a fost majorata de la 72 lei/200 cmc la 77 lei/200 cmc, la cele cu capacitatea cilindrica intre 2.601 cmc si 3.000 cmc inclusiv a fost urcata de la 144 lei/200 cmc la 153 lei/200 cmc, iar la cele cu capacitatea cilindrica de peste 3.001 cmc a fost crescuta de la 290 lei/200 cmc la 309 lei/200 cmc.
	Impozitul pe cifra de afaceri	O.G. 6/2015	Companiile cu cifre de afaceri pe an între 100.000 de lei şi 1 miliard de lei ar urma să plătească o cotă standard de 2% din cifra de afaceri începând de anul viitor. Dacă firma are un singur angajat, cota de impozitare urcă la 2,2% din cifra de afaceri, iar dacă nu are niciun angajat se va impune 2,5% din cifra de afaceri. Din anul 2016, cota standard de impozitare ar urca la 3%, cu nivelele de 3,3% la un angajat şi 3,75% la firmele fără angajaţi din această categorie.
	Acciza suplimentară pe litrul de benzină, motorină şi kerosen de la 1 ianuarie 2014: la benzina cu plumb acciza va fi majorată de la 421,19 euro/1.000 litri la 491,19 euro/1.000 de litri, la benzina fără plumb acciza crește de la 359,59 euro/1.000 litri la 429,59 euro/1.000 de litri, la motorină acciza urcă de la 330,39 euro/1.000 litri la 400,395 euro/1.000 de litri, iar pentru petrolul lampant (kerosen) utilizat drept combustibil pentru motor acciza va fi majorată de la 375,91 euro/1.000 litri la 445,91 euro/1.000 de litri.	O.G 14/2014	Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizei la carburanți va duce la creșterea prețului la benzină și motorină cu circa 50 de bani, ceea ce va duce la scumpiri în lanț ale tuturor produselor.
	Impozitarea veniturilor din jocurile de noroc.	OUG nr. 92/2014	Impunerea cotei de 1% pentru veniturile din jocurile de noroc, inclusiv pentru cele on-line și de 16% pentru sumele ce depășesc 15 000euro și 25% pentru cele mai mari de 100 000 euro. Introducerea obligativității de a depune declarațiile pentru veniturile castigate din jocurile de noroc on-line.
	Perceperea TVA pentru serviciile de telecomunicații	OUG nr 80/2014	30%, în perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2016; şi – 15% în perioada 1 ianuarie 2017-31 decembrie 2018, conform unei proceduri stabilite prin ordin al preşedintelui ANAF.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile din creșterea și exploatarea animalelor și din valorificarea produselor de origine animală.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care dețin peste 3 capete de vaci și bivoliţe, peste 9 capete de ovine și caprine, peste 5 capete de porc pentru îngrășat,  peste 49 de familii de albine și peste 99 pe capete de pasări de curte.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile realizate din cultura plantelor, de pe suprafeţele de teren situate peste limita care asigură necesităţile de trai ale unei familii.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care dețin peste 2 ha de cereale, plante oleaginoase, cartofi, sfeclă de zahăr și hamei pe rod, peste 1,5 ha de leguminoase pentru boabe și pomi pe rod, peste 1 ha de tutun, peste 0,5 ha vie pe rod și legume în câmp, peste 0,3 ha de flori și plante ornamentale și peste 0,2 ha de legume în spaţii protejate.
	Impozit de 16% și CAS pe veniturile din silvicultură şi piscicultură.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care obţin venituri din silvicultură şi piscicultură.
	Majorarea taxelor locale cu 16% la începutul anului 2013 – condiția USL pentru asigurarea finanțărilor de la bugetul central necesar primăriilor.	O.G. 8/2013	Toate persoanele fizice și juridice care aparțin de localitățile ale căror primării au decis majorarea impozitelor și taxelor locale.
	Taxă pe monopolurile naturale (energie electrică și gaze naturale), în valoare de 0,1 lei/MWh pentru energia transportată către sistemele de distribuție, de 0,75 lei/MWh în cazul cantității distribuite și de 0,85 lei/MWh pentru cantitatea transportată numai prin sistemul de transport.	O.G. 5/2013	Toți românii (gospodarii și firme) care plătesc facturi la energie electrică și gaze naturale.
	Taxă specială de 0,5% aplicată veniturilor obținute din exploatarea resurselor naturale, altele decât gazele naturale.	O.G. 6/2013	Operatorii economici care desfășoară activități de exploatare și comercializare a resurselor naturale.
	Taxă de 60% asupra veniturilor suplimentare obținute ca urmare a dereglementarii prețurilor din sectorul gazelor naturale de către operatorii economici care desfășoară cumulativ activități de extracție și comercializare.	O.G. 7/2013	Operatorii economici care desfășoară activități de extracție și comercializare a gazelor naturale.
	Impozit pe venit și CAS la indemnizația și orice alte sume de aceeași natură primite de toți angajaţii pe perioada delegării, pentru partea care depăşeşte limita de 2,5 ori nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.	O.G. 8/2013	Orice angajat care primește o diurnă pe perioada delegării mai mare de peste 2,5 ori decât nivelul stabilit pentru personalul instituţiilor publice.
	Impozit de 16% pe veniturile considerate dividende.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice care obțin venituri considerate dividende, reprezentând sume plătite de societate pentru bunurile sau serviciile furnizate în favoarea asociaților, dacă plata este făcută de către persoana juridică în folosul personal al acestuia.
	Cotă majorată de impozit, de 50%, pentru veniturile din prestarea de servicii în România sau în afara României, dividende, dobânzi, comisioane, redevenţe şi din exercitarea unei profesii libere plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informaţii.	O.G. 8/2013	Persoanele fizice/juridice care obțin venituri plătite într-un stat cu care România nu are încheiat un instrument juridic în baza căruia să se realizeze schimbul de informații.
	CAS aplicat persoanelor care realizează venituri din cedarea folosinței bunurilor (chirii și arendă) începând cu 1 ianuarie 2014.	O.U.G. 88/2013	Toate persoanele care obțin venituri din chirii sau arendarea terenurilor vor fi obligate la plata contribuțiilor de asigurări de sănătate.
	Taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule (timbrul de mediu). Taxa pe timbru de mediu este mai mare cu 10% față de vechea taxă de poluare.	O.U.G. 9/2013	Toţi proprietarii de mașini care nu au plătit taxa de primă înmatriculare.
	Coplata în sistemul sanitar, de până la 10 lei pe zi de spitalizare.	H.G. 117/2013	Orice român care ca avea nevoie de cel puțin o zi de internare în spital.
	Taxă de 500 lei pentru îndeplinirea procedurii de divorț pe cale administrativă.	Lege 127/2013	În anul 2012 au avut loc peste 30.000 de divorțuri în România.
	Taxa judiciară de timbru, colectată de primării și vărsată în proporție de 70% la bugetul public.	O.U.G. 80/2013	Toate persoanele fizice și juridice care utilizează servicii prestate de către instanțele judecătorești, Ministerul Justiției sau Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
	Acciză suplimentară de 10 euro/hl de produs la berea din amestecul cu băuturi nealcoolice, la care ponderea gradelor Plato este mai mică de 30%.	O.G. 8/2013	În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.
	Acciză suplimentară de 25 euro/hl de produs pentru băuturile fermentate, altele decât bere şi vinuri, la care ponderea de alcool absolut provenită din fermentarea exclusivă a fructelor, sucurilor de fructe şi sucurilor concentrate de fructe este mai mică de 50%.	O.G. 8/2013	Consumatorii de băuturi fermentate cu pondere de alcool absolut sub 50% (altele decât bere şi vinuri).
	Acciza pentru bere majorată de la 0,748 euro/hl/grad Plato la 0,8228 euro/hl/grad Plato.	O.G. 8/2013	În România se consumă aproximativ 89 litri de bere în medie pe cap de locuitor.
	Acciza pentru berea realizată de micii producători majorată de la 0,43 euro/hl/grad Plato la 0,473 euro/hl/grad Plato.	O.G. 8/2013
	Accizele pentru alcool etilic majorate de la 750 euro/hl alcool pur la 1.000 euro/hl alcool pur.	O.G. 16/2013	Consumul de alcool pe cap de locuitor (în grupa de vârstă de peste 15 ani) în România este de 10-12 litri de alcool pur pe an.
	Acciza specifică la țigarete majorată de la 53,18 euro/1.000 țigarete la 56,71 euro/1.000 țigarete.	O.G. 8/2013	Aproximativ 5 milioane de fumători.
	Acciză pentru bijuterii din aur și/sau din platină, cu excepția verighetelor: acciză de 1euro/gram pentru bijuteriile cu până la 14k și de 2 euro/gram pentru cele peste 14k.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de bijuterii din aur și/sau din platină (cu excepția verighetelor).
	Acciză pentru confecții din blănuri naturale: acciză cuprinsă între 50 și 1.200 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al blănurilor.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de confecții din blănuri naturale (peste 500 euro).
	Acciză pentru iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu sau fără motor pentru agrement, cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță: acciză de 500 euro/metru liniar pentru iahturile și navele care au lungimea egală sau mai mare de 8 metri și acciză 10 euro/CP pentru navele cu motor peste 100 de cai-putere.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de iahturi și alte nave și ambarcațiuni cu lungimea mai mare de 8 metri și cu motoare de peste 100 cai-putere (cu excepția celor destinate utilizării în sportul de performanță).
	Acciză pentru motoarele cu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.	O.G. 28/2013	Cumpărătorii de motoarecu capacitate de peste 100 de cai-putere destinate iahturilor și altor nave și ambarcațiuni pentru agreement.
	Acciză pentru autoturisme și autoturisme de teren, inclusiv cele importate sau achiziționate intracomunitar, noi sau rulate, a căror capacitate  cilindrică este mai mare sau egală cu 3.000 cm3: acciză de 1 euro/cm3.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii deautoturisme cu motoare de peste 3.000 cm3.
	Acciză pentru arme de vânătoare și arme de uz personal, altele decât cele de uz militar sau de uz sportiv: acciză cuprinsă între 50 și 1.500 euro/bucată, în funcție de costul de achiziție al armelor.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de arme de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).
	Acciză pentru cartușe cu glonț și alte tipuri de muniție pentru armele prevăzute anterior: acciză cuprinsă între 0,1 și 0,4 euro/bucată în funcție de costul de achiziție.	O.G. 16/2013	Cumpărătorii de cartușe cu glonț pentru armele de vânătoare sau de uz personal (cu excepția celor cele de uz militar sau de uz sportiv).
	Indexarea accizelor cu rata medie a inflației,  accizele crescând cu 4,77% începând cu 1 ianuarie 2014.	O.G. 16/2013	Toți românii vor fi afectați de această măsură deoarece creșterea accizelor va duce la scumpirea tuturor produselor cărora li se aplică accize (carburanți, alcool, gaze, energie electrică).
	Impozit pe construcții speciale de 1,5% din valoarea construcției.	O.G 102/2013	Toate firmele româneşti sau străine care lucrează în România prin intermediul unui sediu permanent, dar și firmele cu sediu social în România înfiinţate conform legislaţiei europene. Acest impozit se va regăsi în prețul produselor și serviciilor, prin urmare va fi resimțit de toți românii.
	Taxă majorată pentru eliberarea pașapoartelor temporare (de la 84 lei la 100 lei) și a celor electronice (de la 244 lei la 270 lei).	Imprimeria Naţională a mărit tarifele pentru blanchetele actelor de identitate.	Toți românii care vor să călătorească.
	Taxă de pod majorată: în cazul podului Giurgeni-Vadul Oii de la 9 lei la 10 lei (3 februarie 2013) și apoi la 11 lei (1 aprilie 2013) și în cazul podului Feteşti-Cernavodă de la 11 lei la 12 lei (3 februarie 2013) și apoi la 13 lei (1 aprilie 2013). Aceste tarife sunt valabile pentru autoturismele şi vehiculele cu masa totală maximă autorizată de până la 3,5 tone.	Ordin 2220/2012 (ordin al Ministerului Transporturilor)	Toți românii care vor sa traverseze Dunărea pe cele două poduri.

Si legat de acest articol as spune ca esecul Stangii se vede in judetele care voteaza preponderent cu PSD: de 25 de ani au ramas cele mai sarace din tara!!! Vaslui, Botosani, Teleormanul, Iasi si nu numai acestea… Este un esec major al Stangii care n-a reusit sa creeze premisele unei dezvoltari economice durabile in aceste judete din tara, care de fiecare data la alegeri isi pun speranta in Stanga politica.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Un fenomen interesant…

Dupa parerea mea, cel putin din ce vad eu, nu numai in Romania are loc un fenomen care merita remarcat: cresterea puterii serviciilor secrete. Pretexte pentru ca sa aiba loc, sa se produca fenomenul, pot fi mai multe. De pilda: coruptia (desi reala, poate fi si un pretext), securitatea cibernetica etc. Acest fenomen il remarc nu numai in Romania, dar si in Rusia unde Presedintele, Dl. Putin, este un kaghebist notoriu si unde remarcam, actualmente, o dictatura fesebista. La noi e celebrul Binom SRI-DNA, criticat acum atat de D-na. Elena Udrea, fosta colaboratoare deosebit de apropiata a Presedintelui Basescu, cat si de Dl. Basescu insusi. Care sa fie explicatia unui astfel de fenomen pe care cred ca l-am putea intalni si prin alte parti, nu numai in Romania sau in Rusia…?

Totusi, pentru Romania, cat si pentru Rusia, e un motiv comun care nu se poate sa nu te intrige… Si anume faptul ca de destula vreme au fost stopate reformele. Drumul nostru, vorbesc acum de Romania, dar e valabil si pentru Rusia, era spre economie de piata si libertate – si rog a parcurge Cap. XV Piata din Actiunea umana. Un tratat de teorie economica de Ludwig von Mises, ca sa intelegem mult mai clar despre ce e vorba cand vorbim de reforme in sensul economiei de piata si care e legatura acestora cu libertatea.  Or, ce s-a intamplat? Sa luam Romania, condusa de Traian Basescu. A fost o conducere autoritara, un autoritarism care s-a vazut si in salariile si pensiile taiate. Basescu s-a comportat si ca Presedinte si ca premier. S-a folosit de Binom ca sa loveasca in adversarii politici. A fost o conducere autoritara care mai degraba „a inghetat” totul in loc sa faca reforme. Am mai scris despre astfel de lucruri, de exemplu nu s-a facut nicio privatizare. In general vorbind, reforme nu s-au prea facut. Scandal, da. Scandaluri au fost cu duiumul. Conducerea asta autoritara a lui Basescu s-a (auto)intitulat de dreapta, dar mie mi se pare ca a fost mai degraba una de stanga. Nici pe vremea lui Basescu nu s-au facut cine stie ce investitii insa este adevarat ca inainte de criza lucrurile au mers ceva mai bine, insa cu deficite, inclusiv structurale, mari… In orice caz, reforme foarte putine, mai ales daca ma gandesc la performanta lui Tariceanu de a angaja, in intervalul de timp 2004-2009, 500.000 de oameni la stat… In Romania a inceput sa se blocheze reforma din 2004, iar acum suntem in plina desfasurare a acestui proces nociv si se vede ca dam inapoi, ca regresam.

In Rusia, avem de multisor tot o conducere autoritara in persoana lui Vladmir Putin. Trebuie spus ca si in Rusia se faceau reforme, aceleasi reforme descrise de von Mises in cartea de mai sus. Spre economia de piata. Bineinteles, in Rusia reformele au mers mult mai greu si necesita mult mai mult timp decat in Romania sau oricare alta tara din Europa. Dar se faceau. Pana cand Eltin l-a lasat pe Putin mostenitorul tronului, ca sa zic asa. Vedeti, am fost intrebat cum se nasc dictatorii, de ce lumea ii voteaza… Trebuie spus de asemenea ca Dl. Putin a fost directorul FSB, deci e clar… Nu numai ca el controleaza si acum FSB, dar FSB a ajuns sa aiba un om in postura de Presedinte al Rusiei. Lucrul asta ar fi, poate, neesential daca Putin ar fi continuat reformele si ar fi imbunatatit situatia respectarii Drepturilor Fundamentale ale Omului. Insa conducerea lui Vladimir Putin e una tot autoritara, dictatoriala chiar si nu a facut altceva decat sa blocheze reformele, reusind sa-si duca tara intr-o grea situatie economica din cauza sanctiunilor aplicate Rusiei, de catre Vest, pentru agresiunea la adresa Ucrainei. E un om care considera ca „prabusirea comunismului e cea mai mare catastrofa geopolitica a sec. XX”, care regreta Uniunea Sovietica si disparitia acesteia. Cu Putin reformele au inceput sa stagneze inca din 1999, de cand a ajuns premier prima oara. Lucrul asta nu s-a simtit la inceput in Europa, dar iata ca acum incepe sa se simta unde duce gandirea lui Putin intreaga Federatie Rusa. La noi deja am auzit zvonuri ca Laura Codruta Kovesi ar dori sa candideze la Presedintie… Sunt similitudini… Inca de pe vremea cand Basescu era Presedinte se facea in presa internationala o comparatie intre el si Putin, in ideea ca cele doua regimuri sunt, de fapt si de drept, comparabile… Pe undeva cam asa e, pentru ca stagnarea si chiar regresul reformelor s-a facut vizibil si in Romania, si in Rusia. Rezultatul este ca lucrurile nu merg azi bine nici in Romania si nici in Rusia.

Deci cauza cresterii Puterii serviciilor secrete este stagnarea, stoparea mai bine zis, si chiar regresul reformelor liberale, singurele ce pot duce catre libertate si democratie. Simptomul acesta al stoparii reformelor il observam si in Romania, si in Rusia. In Rusia insa situatia este mult mai grava iar Vestul trebuie sa depuna eforturi de a inlatura o asemenea stare maligna din Federatia Rusa. In Romania situatia nu e totusi atat de grava si pentru ca romanii l-au votat pe Dl. Iohannis la alegerile prezdentiale, lucru foarte important, dar s-ar putea agrava daca PNL nu va afirma valorile liberale si nu va continua sa faca reformele de care vorbeam mai sus si de care aminteam si aici.

De ce e nociv sa creasca Puterea serviciilor secrete? In primul rand trebuie sa spunem ca in Rusia a crescut Puterea lor pe termen lung – lucru foarte ingrijorator. Este nociv pentru ca serviciile secrete nu pot substitui politicul. Si ajunge un om, ca Putin, la Putere si vedem cu totii ce idei are, cum iubeste comunismul si regreta URSS… Traian Basescu spuneam ca nu prea a facut reforme, nu a reformat nici aceste servicii. Iar societatea, in felul acesta, incepe sa nu prea mai arate a libera si democratica. Rusia lui Putin arata a libera si democratica? Asa s-ar putea intampla si cu Romania daca nu se iau masuri, adica daca nu se fac reforme si daca liberalismul nu e exprimat in societate.

Complexurile energetice Rovinari si Turceni…

… apartin de Complexul Energetic Oltenia SA, despre care cine vrea sa stie mai multe n-are decat sa acceseze link-ul, noi vom spune doar ca aceasta societate este una cu capital majoritar de stat. In continuare va propun sa vedem ce a rezultat din interactiunea, concretizata prin contracte, dintre aceasta societate de stat si o firma privata a unui influent om politic… 🙂

Gandul

Dan Şova, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu: „Victor Ponta nu m-a ajutat să iau acele contracte cu Turceni şi Rovinari”

Se arata, printre altele, ca:

„Fostul ministrul Dan Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi a fost audiat astăzi la DNA. Şova a condus Ministerul Transporturilor până în urmă cu două luni. Procurorii DNA spun că el a beneficiat de contracte acordate ilegal în valoare totală de 800.000 euro. Concret, Dan Şova este suspectat că a insistat pe lângă directorul CET Rovinari să îi acorde contractele cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni şi că astfel l-a determinat să comită infracţiunea de abuz în serviciu. Prejudiciul total calculat în acest dosar este de 71 de milioane lei, adică peste 15 milioan euro.

Fostul ministru al Transporturilor şi purtătorul de cuvânt al prezidenţiabilului Victor Ponta, Dan Şova, a venit astăzi la DNA pentru audieri într-un dosar de corupţie. Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Dosarul vizează contracte ale firmei de avocatură „Şova şi asociaţii” cu complexurile energetice Rovinari şi Turcen. Procurorii DNA spun că Şova a beneficiat de contracte de asistenţă juridică în valoare totală de 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Şova este acuzat că a insistat pe lângă directorul CET, Dumitru Cristea, pentru a obţine contractele de asistenţă juridică. Iată ce se precizează în comunicatul DNA:

„În perioada ianuarie – 13 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal, la data de 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA „Şova şi Asociaţii”; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada  2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un  act adiţional la contractul de asistenţă juridică; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului act adiţional, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada ianuarie – 14 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul unui alt  litigiu,  dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă  directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la data de 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari CER şi SCA „Şova şi Asociaţii”.  De asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, contract în urma căruia societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes).

Suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea  SCA „Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexe energetice, Turceni şi Rovinari,  este estimată la valoarea de 3.455.754  lei.

Persoanelor sus menţionate li s-au adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”. (Sursa: Comunicat DNA)

Dumitru Cristea, director CET Rovoinari, este acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu. În sarcina sa, procurorii au reţinut încheierea mai multor contracte cu încălcarea legii contracte care au prejudiciat bugetul de stat cu 71 de milioane de lei. 

La ieşirea de la DNA, Şova a spus că are calitatea de suspect în dosar. „E vorba de trei contracte cu Rovinari şi Turceni”, a precizat fostul ministru. „A fost un onorariu proporţional, onorariu de succes, de 1, 2 la sută din cât am obţinut”, a explicat Şova în legătură cu banii obţinuţi din aceste contracte.

Întrebat dacă Victor Ponta l-a ajutat să ia acele contracte, Şova a răspuns: „Nici nu s-a pus o asemenea problemă, nici procurorii n-au întrebat”. Şova a spus că niciun ban nu a ajuns la Victor Ponta. „Nu s-a pomenit numele lui Victor Ponta absolut deloc”, a spus Şova imediat după audieri.

Consultanţa pe care „Şova şi asociaţii” au dat-o la Turceni şi Rovinari

Dan Şova declara, în iulie 2011, că fosta sa firmă „Şova şi asociaţii” a adus beneficii de câteva zeci de milioane de euro societăţilor Rovinari şi Turceni, el nefiind însă angrenat în serviciile juridice respective.

Şova afirma că a fost parte din „Şova şi asociaţii” până la mijlocul lui 2009. Contractele pe care firma respectivă le-a încheiat pentru servicii juridice au fost semnate în martie 2007 cu complexul Rovinari şi în iulie 2007 cu Turceni. El a precizat că nu a lucrat în cadrul acestor contracte decât în două ocazii, o întâlnire la AVAS şi una prin care s-a făcut o tranzacţie între Turceni şi ICM (Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor).

El preciza că între 2006 şi 2007 a fost plecat din ţară, fiind masterand la London School of Economics. În plus, din această cauză, Adunarea Generală a firmei „Şova şi asociaţii” a stabilit, la 15 ianuarie 2007, că Şova, singurul care putea până atunci angaja societatea în contracte şi singurul cu drept de semnătură şi ştampilă, îl împuternicea pe unul dintre acţionari, Radu Cernov, să negocieze şi să reprezinte societatea. Şova mai spunea că între „Şova şi asociaţii” şi complexul Rovinari a fost încheiat în 21 martie 2007 un contract-cadru de asistenţă juridică, semnat de directorul general de atunci, Ion Dordera.

Potrivit acestuia, firma „Şova şi asociaţii” a reuşit reducerea cu şase milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşalonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro.

În cazul Turceni, contractul a fost semnat pe 23 iulie 2007, când societatea era deţinută de AVAS, al cărui director era pe atunci liberalul Teodor Atanasiu.

În urma activităţii firmei „Şova şi asociaţii”, complexul Turceni a obţinut un beneficiu de cinci milioane euro, prin negocierea unei creanţe, precum şi recuperarea unei datorii de 12 milioane de euro de la Termoelectrica, mai spunea Şova.

El afirma că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre firmele respective aparţinând fostului preşedinte PNL Valeriu Stoica.

Şova declara că toate contractele în cauză ale firmei „Şova şi asociaţii” şi plăţile au fost certificate atât printr-un control financiar intern preventiv, cât şi de un auditor independent extern. În plus, el a menţionat că un control al DFP Gorj, la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.

El preciza că a solicitat celor două complexuri să îi precizeze dacă au existat controale financiare ANAF, răspunsul fiind negativ.

Victor Ponta, „senior partner” la firma condusă de Dan Şova

În 22 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invitaţie de la ANAF, în care era solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. Adresa aparţinea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Activitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice.

Invitaţia primită de Ponta era datată 20 iunie 2011, zi în care două cotidiene centrale relatau că un control făcut de ANAF la complexurile energetice Turceni şi Rovinari ar fi demonstrat că firma de avocatură condusă de senatorul Dan Şova, din care a făcut parte şi Victor Ponta ca „senior partner”, a încasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatărilor presei, în raportul făcut de ANAF se concluzionează că mai mult de jumătate din banii încasaţi de SCA „Şova & Asociaţii” de la Turceni şi Rovinari – 4,4 milioane de lei din 7,1 milioane, au fost plătiţi necuvenit în baza unor contracte întocmite defectuos, prin încălcarea prevederilor OUG 34/2006, privind achiziţiile publice.

În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.

Tot atunci, presa relata că ANAF a trimis o sesizare Direcţiei Naţionale Anticorupţie în legătură cu contracte încheiate cu complexurile Rovinari şi Turceni.

Sesizarea ANAF trimisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind un prejudiciu de 67 milioane de lei constatat la complexurile energetice Rovinari şi Turceni, a fost făcută ca urmare a unui control financiar la cele două companii şi este îndreptată împotriva întregului proces, spunea şeful de atunci al ANAF, Sorin Blejnar.

Acesta preciza că în perioada 2007-2009, cele două companii au denaturat veniturile, în sensul că au diminuat nejustificat veniturile şi au majorat cheltuielile, care au condus astfel la un prejudiciu de 67 milioane de lei, adică 16-17 milioane de euro.”

Am scris mai demult doua articole care merita, cred, sa fie incluse in aceasta postare:

Proprietatea…Dialectica Stat-Privat

si

Contradictia Stat – Privat: managementul privat la companiile de stat

Stateam si ma uitam pe comunicatul DNA. E acolo o exprimare ciudata, spre exemplu ce inseamna: „a insistat pe lângă  directorul general al CER…”? Caci daca asa stau lucrurile, daca doar a insistat, nu prea vad unde ar fi infractiunea. Ca doar a insistat?? Pe de alta parte cum e posibil ca, de pilda, DFP Gorj sa spuna ca nu e vorba de ceva ilegal deoarece „la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.”. Apoi „În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.”… Ca sa vina dupa aceea ANAF ca sa spuna ca sunt nereguli… Ar trebui mentionat si faptul ca in perioada respectiva, mentionata in comunicatul DNA, Dan Sova (v. si aici) nu era nici macar parlamentar.

Insa toata chestiunea aceasta ne face sa ne amintim de urmatorul lucru, si anume: ce mare diferenta este intre un contract intre doua entitati private, adica unde statul nu are ce cauta si un contract intre o entitate privata si una de stat, supusa mereu influentelor politice. Economia romaneasca este un hibrid intre stat si privat, macinat de contradictii. Daca vrem un astfel de hibrid sau el este (inca) necesar atunci trebuie sa ni-l asumam si sa intelegem ca astfel de lucruri, precum cel descris de articolul de mai sus din Gandul, se intampla intotdeauna intr-o astfel de economie. Si din aceasta cauza trebuie sa-l acceptam. Daca totusi nu dorim acceptarea unei asemenea situatii, atunci trebuie sa privatizam companiile de stat.

Aici se manifesta un caz foarte interesant al acestei dialectici stat-privat. Intr-o economie de piata libera, pretul se formeaza la intersectarea cererii cu oferta. Asta inseamna un pret care se formeaza liber, accentuez pe cuvantul liber. Spre exemplu, realizez la firma mea, deci privata, un produs si am si niste costuri de atat pe care trebuie sa mi le acopar, de asemenea trebuie sa am si profit. Pun produsul meu pe piata, evident e un joc concurential pe aceasta piata, si spun ca produsul meu are pretul de sa zicem 2500 de lei. Insa asta nu inseamna ca oamenii sunt obligati sa mi-l cumpere la pretul asta. De aceea intr-o economie de piata libera, unde pretul se formeaza in mod liber, el se negociaza. Cu alte cuvinte, oamenii se tocmesc la pret – asta inseamna piata libera in care statul nu se amesteca si nu impune limite preturilor.

Companiilor de stat le sunt caracteristice ceea ce se cheama preturile administrative, adica stabilite de stat. Spre exemplu, pentru Complexurile Energetice Rovinari si Turceni lucrurile ar fi trebuit sa stea cam asa (ca sa vedeti unde e contradictia): statul sa stabileasca un tarif pentru consultanta juridica la Complexul Energetic Oltenia SA, si acela sa fie fix. Cu alte cuvinte, o firma privata ar trebui sa accepte intr-o negociere pretul fix impus de stat, ceea ce este absurd. In asemenea conditii nu mai poate avea loc negocierea. De aici se vede ce distorsiuni creeaza amestecul statului in economie! Pe de alta parte, oricine poate, oricand, sa conteste si sa spuna ca se putea un pret mai bun si ca, pe cale de consecinta, s-a adus un prejudiciu statului. Intre doua entitati private lucrurile nu pot sta asa. Adica cum? Adica mergi pe o terasa, vezi ca o bere costa 5 lei si iei o bere, dupa care platesti. Si apoi ce faci? Dai in judecata localul (pentru ca acolo ai baut-o) ca berea costa 5 lei si in felul asta te-a pagubit? Evident ca e absurd din moment ce tu ai acceptat cumparand-o. Pe de alta parte, faptul ca Sova a insistat e ceea ce face orice negustor: insista. Asta nu inseamna ca trebuie sa cumperi de la el. Dar din moment ce cumperi, consimti la pret, esti de acord cu acel pret. Ca Sova s-a comportat negustoreste, din moment ce are firma, este de inteles… De asta si spun ca, din moment ce avem o economie hibrida, si consimtim la asta, atunci ar trebui sa acceptam si distorsiunile pe care le introduce statul pe piata. Asa mi se pare logic. Pentru ca statul in mod obligatoriu distorsioneaza piata. Daca nu vrei treaba asta, nu poate urma decat privatizarea entitatii de stat. Asta si pentru ca managementul privat la companiile de stat are destule insuficiente. Dar poate ca se considera ca nu e bine sa se privatizeze inca. Atunci e clar ca trebuie acceptate distorsiunile pe care le induce pe piata. Iar depolitizarea acestor companii de stat e cam tot una cu privatizarea lor. Ce inseamna depolitizare cand statul insusi nu poate fi separat de politic. Aratati-mi pe lumea asta unde exista un stat apolitic. Pe cand o firma privata poate fi in afara politicii, adica a statului, in sensul ca statul nu mai are nicio participatie de capital acolo si nu influenteaza activitatea economica a firmei. Totusi, ar putea s-o influenteze intr-un mod indirect, dar nu discutam acum acest aspect.

Totusi, este ciudat sa spui ca cineva s-a imbogatit prin contracte cu statul, dar mentii in continuare intreprinderi de stat, iar statul are in continuare aceasta functie prin care se finanteaza anumite lucruri si lucrari. Trebuie spus ca in orice parte a lumii, inclusiv in SUA, sunt astfel de oameni care se imbogatesc din asa numitele „contracte cu statul”, numind, sa zicem asa, statul ca fiind o entitate non-privata . Lucru nu ne e numai noua caracteristic. Insa numai la noi are un sens, o nuanta peiorativa. Eu cred ca ar trebui sa ne lamurim: intr-o economie hibrida, ca a noastra, e imposibil ca intreprinderile de stat sa nu interactioneze cu entitati private. Eu am impresia ca noi vrem acum sa fim mai catolici decat Papa sau au loc razbunari politice din cauza ca altii nu s-au putut infrupta din aceste „contracte cu statul”, cum li se zice. Insa eu cred ca trebuie sa tinem cont ca asta este situatia pe care nu dorim s-o schimbam…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Amintiri, amintiri…

Iata un editorial interesant semnat de Florin Iaru in Adevarul:

S-a întâlnit hoţu’ cu prostu’

In care se arata ca:

„Poate părea de ciudat, dar domnii Ponta şi Băsescu seamănă. Pentru amândoi, ţara e doar un breloc, agăţat la brâul partidului.

Ştiu că, la ora la care va apărea acest articol, incredibila, nemuritoarea şi absurda farsă jucată de preşedinte, prim-ministrul şi nefericitul ministru de Finanţe va fi fost întoarsă pe toate părţile. Cunosc oameni care au văzut filmuleţul de zece ori şi încă nu li se pare îndeajuns. Hohotele lor de râs străbat netul, iar alţii le preiau râsul şi îl duc mai departe. Cazul a fost întors pe toate părţile şi, cu excepţia fanaticilor, lumea a înţeles că a vizionat o comedie cu proşti. Doi proşti, mai exact. Nici nu trebuie să-i mai pomenim. Neştiinţa lor va intra în glorioasa galerie a stupidităţii omeneşti. Iar în campania electorală, sunt gata să pun pariu, filmuleţul cotrocean îl va bate în audienţă pe cel patrician, din 2009, cu puştiul cârpit. Aşa-ţi trebuie când eşti prins cu pantalonii în vine şi cu lecţiile neînvăţate. Nimeni nu te-a pus să intri în gura lupului.

Dar nu despre claponi şi gâşte guvernamentale vreau să vorbim. Ci despre lupul de la Cotroceni. În decursul execuţiei (binemeritate, repet), dl preşdinte a comis câteva greşeli care au cam stricat bucuria spectacolului. La ele vreau să ne oprim. Preşedintele, care-i domină rău pe adversari, a considerat că e suficient să fii inteligent şi realitatea se va plia pe voinţa ta. Ambetat de entuziasm, dl Băsescu a comis-o de două ori. Prima dată, când a crezut că-l mai înfundă o dată pe Tăriceanu. Şi a dat drumul porumbelului cu salariile. Or, dacă măcar cititorii Adevărului îşi aduc aminte, am afirmat chiar atunci că hotărârea unanimă a Parlamentului şi ţâfna Cotrocenilor nu pot asigura sustenabilitatea deciziei de a mări salariile în învăţământ cu 50%. Asta e ceea ce l-a „omorât“ pe Tăriceanu, care a pierdut alegerile şi şefia partidului. Mă întreb, oare fostul prim-ministru a apucat să-l umilească pe preşedinte cu un MTO de tot hazul publicului? Legea asta, pe care a decontat-o, chipurile, guvernul Boc, poartă votul partidului şi semnătura preşedintelui. 300.000 de profesori şi familiile lor au băgat în urnă partidul care nu numai că nu avea să le dea vreun sfanţ, dar le-a tăiat alte 25%. Cum e, domnule preşedinte? Acolo n-aţi putut fi la fel grijuliu? Ce era mai important, partidul sau ţara?

Apoi, ca un adevărat social-democrat, dl preşdinte a comis-o din nou. Cică scăderea taxelor şi impozitelor nu aduce la lumină economia gri. Iar taxa unică ar fi adus lucrurile înapoi în economia neagră, în mai puţin de un an. Nu zău? De asta a avut România creştere de 8%, constant? De asta curgeau banii la buget cu nemiluita? Am întrebat un economist: „Când a avut loc reîntoarcerea în clandestinitate a economiei româneşti?“ Şi omul mi-a spus: „În clipa în care guvernele au inventat «forfetarul», TVA 24% şi toate impozitele care cresc necontenit. Cu fiecare suprataxare, mai dispare un procent din economia reală.“ În clipele în care a tăiat bărbăteşte, dl preşedinte a uitat să-şi privească poporul în ochi. A ridicat în slăvi macroeconomia şi stabilitatea, de jurai că-s bune pe pâine. Urâtă e ipocrizia, indiferent de rangul ei social!

Trăgând linie, putem spune, fără greş: reducerea oricărei taxe e benefică. Se eliberează, imediat, o cale de dezvoltare şi schimburi economice. Cei doi repetenţi merită să stea pe coji de nucă, dar nu pentru idee, ci pentru ignoranţă. N-avem ce vorbi cu proştii. Dar când deşteptul minte de-ngheaţă apele, nu mai ai pe unde scoate cămaşa!”

Eu cred ca n-ar strica sa ne amintim cum au stat lucrurile cu marirea salariilor profesorilor…

HotNews

Parlamentarii au decretat majorarea salariilor profesorilor cu 50% un moment istoric, au lacrimat si l-au trimis pe Adomnitei la Fenechiu dupa bani

de D.T.     HotNews.ro

Luni, 6 octombrie 2008, 19:33

Se arata ca:

„Stenograma sedintei din 29 septembrie, cand deputatii au votat pe articole proiectul de lege care aproba ordonanta prin care salariile profesorilor se maresc cu 50 la suta pare desprinsa din Caragiale. „Moment istoric”, cum l-au numit parlamentarii: Ecaterina Andronescu (PSD) a stors o lacrima fiind luata in ras de Relu Fenechiu (PNL), Gheorghe Barbu a avut grija sa sublinieze ca si PD-L are un merit, PRM i-a comparat pe dascali cu niste lumanari iar ministrul educatiei a fost huiduit si trimis sa caute bani pentru profesori la colegul sau de partid, Relu Fenechiu.

• Domnul Anghel Stanciu (PSD): Ne aflam astazi, dupa inceputul anului scolar, as putea spune, la un moment cu adevarat istoric. Istoric, prin intentia Guvernului de a da o ordonanta si a mari cu circa 6% salariile personalului didactic, sau, in cazul in care conditiile sociale, economice vor permite, cu circa 9%. (…) Daca majoritatea guvernamentala putem spune ca este relativa, suntem convinsi ca cea parlamentara pe acest proiect si initiativa legislativa, va fi covarsitoare. De aceea, Grupul parlamentar al Partidului Social Democrat va sustine aceasta ordonanta, cu amendamentele care sunt si, in speta, la timpul respectiv, se va preciza o crestere a indicelui de referinta de 1 pana la 4 milioane.

 

• Asztalos Ferenc (UDMR): Sunt in totalitate de acord cu expresia domnului Stanciu, ca ne aflam intr-un moment istoric. Personal, astept acest moment din momentul adoptarii Legii invatamantului, din anul 1995, fiindca art.2 al acestei Legi stipuleaza cat se poate de clar ca, in Romania, invatamantul este prioritate nationala.

 

• Ioan Ghise (PNL): Noi sustinem acest proiect de lege, dar am tinut sa precizam ca ceea ce a facut PSD, prin initiativa sa si modul cum in paralel cu executia bugetului mergea cu un proiect de lege, nu a fost altceva decat o abordare politicianista si demagogica. Evident ca aceasta decizie pe care o vom da „pentru” va crea o presiune inflationista greu de depasit. Insa veti vedea ca se vor face eforturi si vor veni propuneri de la Guvern, pentru ca acest lucru sa devina un fapt implinit, si anume dascalii din Romania sa aiba salarii mai bune, spre decenta, astfel incat sa le fie recunoscuta importanta sociala a muncii.

 

• Paul Magheru (PRM): Iata ca de data aceasta s-a facut dreptate. De data aceasta, profesorii vor avea o salarizare decenta si este una dintre marile realizari ale Parlamentului Romaniei ca a avut in vedere o chestiune strict necesara, echitabila. (…) Iata ca, finalmente, bine ca s-a impus mintea romanului cea din urma.

 

• Gheorghe Barbu (PD-L): As vrea sa fac doar o simpla corectura, sau un lucru care nu s-a spus aici. Deputatii din cele doua comisii, apartinand Grupului PSD si Grupului PD-L, sunt autorii acestui amendament de modificare si crestere a valorii de referinta. Va multumesc, si as vrea sa se retina acest lucru, pentru ca nu s-a pronuntat.

 

• Ecaterina Andronescu (PSD): Vreau sa multumesc si Senatului, care a trecut intai aceasta lege si vreau sa va multumesc dumneavoastra, tuturor, pentru ca astazi, de aici, de la acest microfon, intr-adevar, ati dovedit ca scoala este o prioritate nationala. Ea asa trebuie sa ramana, pentru ca nu se poate inalta tara fara scoala. Este un act de dreptate pe care-l facem astazi profesorilor. Nu este un pas foarte mare, dar este o ameliorare si o incercare de a remotiva profesorii.

 

• Relu Fenechiu (PNL): Desigur, cu totii avem emotii atunci cand vorbim in fata dascalilor nostri. Se intampla asta de la gradinita, in clasele primare. Sa stiti ca se intampla asta si aici, in Parlament. Acum, in ceea ce priveste lacrimile, imi cer scuze, am mai vazut lacrimi la oamenii politici. Nu de fiecare data ele curg cu adevarat. Ceea ce vreau sa va spun, stimati profesori, pentru ca nu am fost, nu sunt si nu voi fi niciodata un populist: ma bucur enorm ca, in actuala guvernare, se reuseste ca salariile dumneavoastra sa creasca cu un procent motivant. Eu repet, ma bucur, s-au marit salariile profesorilor, cu siguranta Parlamentul va vota aceasta marire, dar rog cu tarie parlamentarii Romaniei sa aiba responsabilitatea ca legile pe care le vom vota in continuare, sa fie facute in asa fel, incat sa nu ne facem de ras fata de oamenii acestia. Ca, daca niste oameni vor mai promite ca le dau 20 de mii de euro sau 25 de mii de euro celor care se intorc de la munca, din strainatate, stimati profesori, vreau sa va spun ca totul nu a fost decat o pacaleala.

 

• Ioan Aurel Rus (PRM): Dascalul este lumanarea care se arde pe sine ca sa lumineze pe altii. (Comentarii, murmure in sala) Si daca dumneavoastra oftati cand se aude vorba de lumanare, poate ca o puteti aprinde de acum, cei care murmurati in sala. (…) Mergem mai departe insa si vom spune adevarul: este prea putin pentru profesori cat se da astazi. Justitia, cel putin, ar trebui sa ridice o statuie fostului ministru Valeriu Stoica, care, atata vreme cat a fost ministru la justitie, a stiut sa faca retributii.

 

• Cristian Mihai Adomnitei (PNL): As fi vrut sa fiu la fel de fericit ca dumneavoastra intr-o asemenea zi. As fi vrut sa aveti atata responsabilitate, incat sa aveti rabdare cinci minute ca ministrul sa ajunga si sa putem discuta asa cum ati promis ca sunteti interesati sa o faceti, la motiuni. Din pacate, ca o clasa de copii mici, v-ati bucurat tare ca n-a venit inca domnul profesor si ati votat foarte repede. (Rumoare; Comentarii.)

 

• Eugen Nicolicea: Va rog liniste!

 

• Adomnitei: Cand incheiati, continuam. Orisicum, va felicit pentru votul pe care l-ati dat, este cel mai democratic si mai corect lucru care se putea intampla, dar iarasi va grabiti sa va manifestati inainte de a afla ce am de spus, mai ales cei tineri.

 

• O voce din sala: Nu ne intereseaza!
  

 

• Adomnitei: Daca nu va intereseaza, puteti sa aveti alte optiuni de facut. As fi vrut sa aveti mai multa responsabilitate si nu doar lacrimi, sa cercetati, asa cum ati avut curiozitatea la cele doua motiuni, si ce se intampla cu bugetul Ministerului Educatiei. (…) Va declar public, ca ministru si parlamentar, nu ca ma voi lupta cu aceasta atitudine si cu acest vot, ci voi merge la Guvern si la mine la buget sa vad de unde putem sa facem rost de bani. Va mai amintesc o data ca orice leu dat intr-un loc, spre exemplu cresteri de salarii la dascali, inseamna un leu in minus din alt loc, din acelasi buget al Ministerului Educatiei. Deci va reamintesc, in masura in care nu tineti minte, o parte nici macar nu stiti, ca un leu in plus la salarii vine in minus din alta parte tot de la dascali, parinti, copii, din sistemul de educatie si nu din alta parte. Am rugamintea sa reflectati pana la ziua de maine, desi nu stiu ce mai puteti descoperi in plus, ca sa sprijiniti Ministerul Educatiei si voi fi foarte atent maine la luarile de cuvant pe care le veti avea, nu cele cu lacrimi si de fericire si de multumire, de unde gasim acel leu ca sa-l dam in plus aici.

• O voce din sala: Din firmele lui Fenechiu!”

UPDATE Calin Popescu Tariceanu: Nu ma opun cresterii salariilor profesorilor, dar Guvernul va contesta la Curtea Constitutionala legea privind majorarea cu 50% a acestora

de Alina Neagu     HotNews.ro

Sâmbătă, 4 octombrie 2008, 10:41

Se arata ca:

„Premierul Calin Popescu Tariceanu a anuntat, sambata, intr-o conferinta de presa, ca Guvernul va contesta la Curtea Constitutionala legea privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice, adoptata de deputati, pe motiv de conflict de interese intre Guvern si Parlament. „Ori de cate ori se ia o masura cu un asemenea impact financiar sa fie indicate si sursele de finantare, asa spune Constitutia. Aceasta majorare nu este sustenabila. Deciziile politicianiste luate de Parlament nu vor face altceva decat sa se intoarca impotriva romanilor”, a afirmat primul ministru.

Comentarii cititori: [profesor] „La greva din 2005 Tariceanu a promis marirea cu 50% in 2008. Dar cine mai tine minte? El nu se opune dar contesta.”

Premierul a adaugat ca i-a trimis si presedintelui Traian Basescu o scrisoare pe aceasta tema, dand de inteles ca i-ar fi recomandat acestuia sa nu promulge legea privind cresterea salariilor cadrelor didactice. De asemenea, premierul a anuntat ca se va intalni, luni, cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, pentru a analiza efectele deciziei Parlamentului privind cresterile salariale.

Seful Guvernului a facut aceste declaratii dupa ce i-a convocat, sambata, la Palatul Victoria pe ministrii Finantelor, Muncii, Internelor si Educatiei, pentru a analiza situatia creata in urma adoptarii, de catre deputati, a legii privind majorarea cu 50% a salariilor cadrelor didactice.

• Tariceanu: Guvernul nu e dispus sa cada in plasa masurilor populiste

Calin Popescu Tariceanu a explicat ca nu este impotriva cresterii salariilor profesorilor: „Ca om care am predat 12 ani la catedra, va spun ca stiu ce inseamna sa traiesti dintr-un salariu de profesor. De altfel, educatia a fost, in ultimii 4 ani, sectorul cu cele mai mari cresteri salariale – de peste 90%. Trebuie insa sa tinem cont de sustenabilitate economica, iar majorarea votata de Parlament nu este sustenabila”.

„Dupa masurile adoptate de Parlament, in 2009 se vor da doar salarii, nu se vor face niciun fel de investitii: nici gradinita, nicio scoala, niciun spital, niciun kilometru de drum. Asa va arata Romania anului 2009. E o crasa iresponsabilitate din partea PSD si PD-L. In Parlament e o veselie totala, se aproba absolut orice.”

 

Calin Popescu Tariceanu

„Deciziile politicianiste luate de Parlament nu vor face altceva decat sa se intoarca impotriva romanilor. Acestia vor primi un teanc de bani cu care nu vor putea sa cumpere nimic. In luna august, inflatia a fost 0. Nu vreau ca prin masuri iresponsabile sa creasca din nou inflatia, asa cum a fost ani la rand. In Parlament e o veselie totala, se aproba orice. Ma mir ca nu au aprobat chiar o crestere mai mare. PSD si PD-L au dat dovada de o crasa iresponsabilitate”.

„Guvernul nu e dispus sa cada in plasa acestor masuri populiste care sa naruie ceea ce am realizat in ultimii ani. Daca va veni PSD la putere, in 3 luni de zile vor pune Romania in genunchi. Dupa masurile adoptate de Parlament, in 2009 se vor da doar salarii, nu se vor face niciun fel de investitii: nici gradinita, nicio scoala, niciun spital, niciun kilometru de drum. Asa va arata Romania anului 2009. Votul din Parlament reprezinta o incercare de mituire in perspectiva campaniei electorale. Daca discutam de majorarea sal profesorilor, trebuie sa discutam de majorarea tuturor salariilor, si in sectorul public, si privat. Este ca si cum as avea un salariu de 1.000 de lei pe luna si vreau sa cheltui 1.500. De unde iau acea diferenta? Nu este sustenabila. N-am de unde sa cheltui si trebuie sa ma imprumut”, a afirmat primul ministru.

El a adaugat ca Romania are, in acest moment, o crestere economica fara precedent, cel mai mare ritm de crestere economica din Europa, si astfel de masuri „iresponsabile” pot narui progresele din ultimii ani.

Premierul s-a referit si la criza financiara mondiala, „cea mai mare de dupa razboi”, afirmand ca  „sistemul bancar romanesc e solid si sanatos, efectele crizei financiare nu se vor resimti, insa unele efecte colaterale ale acestora ne vor afecta”.

• Cum s-a votat 

Camera Deputatilor a adoptat marti, cu 254 de voturi pentru, legea prin care salariile cadrelor didactice se majoreaza cu peste 50% incepand de la 1 octombrie, actul normativ fiind trimis spre promulgare sefului statului. O zi mai tarziu, Traian Basescu a anuntat ca va promulga legea, potrivit Realitatea Tv.

Premierul Tariceanu a afirmat, joi, ca este de acord cu majorarea salariilor cadrelor didactice, insda aceasta ar trebui facuta diferentiat si in functie de performantele profesorilor, nu „in functie de vechime, ca in perioada comunista” si a propus consultari cu sindicatele si partidele, pentru o analiza serioasa în acest sens. Sindicatele din invatamant au refuzat, insa, categoric, negocieri pe marginea legii adoptate in Parlament, sustinand ca aceasta trebuia aplicata integral si apreciind afirmatiile primului ministru drept o tentativa de amanare a aplicarii acestei legi.

Functionarii publici au anuntat, la randul lor, ca vor intra in greva saptamana viitoare daca nu vor beneficia si ei de o majorare salariala de 50%, dupa ce negocierile purtate joi de liderii Sed Lex cu ministrul Economiei si Finantelor, Varujan Vosganian, au esuat.

Varujan Vosganian a declarat joi ca majorarea salariilor bugetarilor ar atrage cresterea deficitului bugetar pana la 7% din produsul intern brut in 2009, ceea ce ar inseamna incalcarea, de catre Romania, a prevederilor Tratatului de la Maastricht si punerea in discutie a statului de membru al Uniunii Europene. „

UPDATE Traian Basescu: Am promulgat legea majorarii cu 50% a salariilor profesorilor

de Alina Neagu
Vineri, 24 octombrie 2008, 10:00

Se arata, printre altele, ca:

„„Am promulgat legea majorarii cu 50% a salariilor profesorilor”, a anuntat vineri seful statului. „Legea a fost votata in Parlament, iar Curtea Constitutionala a decis ca legea este constitutionala. Nu aveam niciun motiv sa nu o promulg”. ” Bani de investitii de la Uniunea Europeana exista, dar nu sunt folositi. Discutiile privind aducerea la 0 a investitiilor din cauza cresterii salariilor sunt o minciuna. Sumele care se dau profesorilor sunt nesemnificative, nu se puteau face kilometri de autostrazi cu ele. Dezinteresul pentru banii europeni si coruptia pentru banii din buget sunt cauzele pentru care nu se fac investitii, nu cresterea salariilor profesorilor„, a afirmat Traian Basescu.

UPDATE Reactia premierului Traiceanu: „Nu fac niciun comentariu inainte ca legea sa fie publicata in Monitorul Oficial.” Primul ministru anuntase, in urma cu cateva zile, ca Guvernul va impiedica intrarea in vigoare a legii, in cazul in care aceasta va fi promulgata.

Cele mai importante declaratii ale lui Traian Basescu:

• „Intreaga clasa politica a semnat strategia pentru un invatamant performant, iar promulgarea legii era oportuna in acest context. Cu actuala salarizare este imposibil ca in sistemul educational romanesc sa intre dascali care sa pregateasca tanara generatie, sa ii invete pe copii limbi straine, IT, fizica sau matematica. Niciun absolvent bun de facultate nu vine in invatamant pe un salariu de 700 de lei„.

• „Salariile sunt unul dintre motivele pentru care avem 9.000 de suplinitori in invatamant”.

• „Consider ca prin adoptarea de catre sindicate a strategiei de reformare a invatamantului si prin majorarea salariilor se realizeaza un echilibru – bani contra reforma si performanta. Chiar primul ministru spunea ca nu poti sa ceri performanta de la un manager daca nu il platesti bine. Profesorii ii manageriaza, ii educa pe tinerii din tara.”

• „Educatia si inteligenta este cea mai importanta resursa a unei natiuni. Celelalte resurse reprezinta doar 30%, educatia reprezinta 70%„.

• „Ideea ca nu sunt bani nu este o realitate, bugetul poate fi asezat pe prioritati. Este doar o chestiune de vointa, daca vrei sa asiguri bani pentru educatie sau nu.”

• „Mi se pare inadmisibil sa maresti salarii fara sa ai exigenta cresterii performantei. Semnarea de catre sindicate a strategiei de reformare a educatiei este garantia ca va fi asigurata o mai buna calitate a educatiei in schimbul majorarii salariilor. Este un pact.”

• „Cand constati ca un profesor de gradul I, cu 25 de ani experienta, primeste in mana un salariu de 1.700 – 1.800 de lei pe luna, nu ai cum sa nu constati ca e foarte putin. Salariile profesorilor aflati in primii ani de activitate sunt ridicole.”

• „Fac un apel ca in dezbaterile publice sa nu mai comparam profesorii cu Loganurile de zeci de mii de euro sau cu sefii de agentii.”

• „De ce sa plafonam salariile profesorilor cand legea a fost votata in unanimitate in Parlament si exista o decizie a Curtii Constitutionale, care afirma ca legea este constitutionala?”

• „Obiectivul major acum este sa stimulam apropierea de sistemul de educatie a absolventilor valorosi. Si nu va vorbesc despre cei 9.000 de suplinitori. Cu salariile de pana acum, nu se pot apropia absolventii valorosi de educatie”.

• „Am speranta ca majorarea salariilor profesorilor nu va genera tensiuni sindicale. Fac un apel la sindicate sa astepte terminarea alegerilor si instalarea unui nou guvern. Dupa instalarea unui nou guvern se va inchide ideea salarii pentru voturi. Se vor da salarii contra cresterea calitatii.”

• „Discutiile privind aducerea la 0 a investitiilor din cauza cresterii salariilor sunt o minciuna. Nu poate fi vorba de limitarea la 0 a investitiilor din cauza cresterii salariilor. Luati si dumneavoastra sumele care se dau profesorilor. Sunt nesemnificative. Nu se puteau face kilometri de autostrazi cu ele. Bani de investitii de la Uniunea Europeana exista, dar nu sunt folositi.„

• „Dezinteresul pentru banii europeni si coruptia pentru banii din buget sunt cauzele pentru care nu se fac investitii, nu cresterea salariilor profesorilor„.

• „Sistemul de educatie nu mai poate fi mentinut nereformat, iar daca nu se reformeaza nu mai putem baga bani in el, pentru ca este neproductiv. Mai am o rugaminte publica, cei care vor vorbiti despre aceasta strategie de reformare a educatiei, mai intai sa o citeasca. Strategia genereaza o revolutie in sistemul educational si il inscrie pe orbita performantei.”

HotNews.ro a transmis LIVE TEXT declaratia presedintelui Traian Basescu.

• Sedinta extraordinara la Guvern sambata dimineata, la ora 10,00

Guvernul a fost convocat in sedinta extraordinara sambata dimineata, la ora 10.00, pentru a discuta masurile care trebuie luate ca urmare a promulgarii legii privind majorarea salariilor profesorilor cu 50%, au declarat vineri pentru NewsIn surse guvernamentale.

Potrivit surselor citate, variantele luate in calcul sunt prorogarea termenului de intrare in vigoare a legii, anularea acesteia prin ordonanta de urgenta si cautarea resurselor pentru punerea in aplicare a actului normativ. O decizie va fi luata in functie de datele pe care le va prezenta ministrul Finantelor, Varujan Vosganian.

UPDATE: Vineri seara s-a luat decizia amanarii sedintei de Guvern pentru saptamana viitoare. Motivul – majoritatea ministrilor cabinetului Tariceanu erau plecati din Bucuresti.

• Vineri exprita termenul de promulgare a controversatei legi

Vineri expira termenul limita pana la care putea fi promulgata legea pentru majorarea cu 50% a salariilor profesorilor.

Legea a trecut de Parlament, dar a fost contestata de Guvern la Curtea Constitutionala, care a decis ca legea este constitutionala. Seful statului avea de ales intre a o promulga si a o retrimite Curtii Constitutionale.

Sindicalistii din invatamant amenintau cu declansarea grevei generale in cazul in care presedintele nu ar fi promulgat legea de crestere a salariilor cu 50 de procente.

Salariile profesorilor cresc cu 50% de la 1 octombrie, in urma promulgarii legii.”

Cu alte cuvinte, lucrurile au stat in felul urmator: primul ministru de atunci, Dl. Tariceanu, a avertizat asupra faptului ca nu sunt bani de la buget pentru marirea cu 50% a salariilor profesorilor. Deci nu ca nu ar fi vrut ! Chiar a propus in acest sens o marire „diferentiata”, in fine… In orice caz, Guvernul a contestat legea la Curtea Constitutionala. Dar sa retinem acest aspect important: primul ministru al acestei tari, subliniez – primul ministru, nu Motanul Incaltat -, spune ca nu sunt bani pentru o astfel de majorare a salariilor si avertizeaza asupra consecintelor daca se va adopta o asemenea lege. Ce face Parlamentul? Intr-un puseu emotional demn de o telenovela braziliana, descarcat prin luari de cuvant cu lacrimi pe obraz, voteaza intr-o veselie generala marirea cu 50% a salariilor. Observati ce cuvinte mari: „e un moment istoric!!” – la tot Parlamentul i s-a facut pielea gaina de emotie!! Si acum ce face Basescu? O promulga sau nu? Este de observat un lucru esential, Basescu a spus:

„Legea a fost votata in Parlament, iar Curtea Constitutionala a decis ca legea este constitutionala. Nu aveam niciun motiv sa nu o promulg.”

Intrebarea care se pune este urmatoarea: unde a gresit Basescu? Art. 77 din Constituie spune clar ca „inainte de promulgare, Presedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii”. Dupa care trebuie sa promulge legea respectiva, ca n-are incotro. Basescu n-a facut altceva decat sa spuna ca si el e de acord cu marirea salariilor profesorilor. A adus argumentele sale. Observati ca si Tariceanu a spus ca e de acord, numai ca nu sunt bani. Adica, vroia sa spuna ca nu e impotriva. Daca cineva ar fi spus ca e impotriva, cu argumente solide, aici in Romania ar fi fost pus la stalpul infamiei: „Cum??? Nu esti de acord cu marirea salariilor dascalilor ?? Deci esti impotriva oamenilor!!”. Asta e rationamentul emotional, facut cu sufletul, n-asa?, vorba D-nei. ministru de Finante, D-na. Petrescu, desigur. Daca cineva ar fi zis: „Nu, nu sunt de acord pentru ca asa si asa”, ar fi fost bun de injurat, scuipat in fata, ca un veritabil dusman al poporului!! Cu toate acestea eu cred ca e bine sa retinem ca legea cu pricina a fost „opera” Parlamentului, nu a lui Basescu. Presedintele nu avea niciun motiv sa nu promulge aceasta lege: legea a fost votata de Parlament, si nu Presedintele spune Parlamentului ce legi sa voteze, iar Curtea Constitutionala a decis ca legea e constitutionala, si aici Presedintele chiar nu mai avea ce replica sa aiba.

Problema este cu totul alta: cum e posibil ca Parlamentul, in ciuda avertizarilor venite de la premier, sa voteze o lege care sa nu aiba sustinere financiara ? Cu alte cuvinte, primul ministru iti spune ca nu sunt bani, dar tu o votezi intr-o veselie! S-a votat legea, dar resursele pentru aplicarea ei au inceput sa se caute dupa. Altfel spus, precum omul totalmente negospodar si foarte putin inteligent care pune caruta inaintea boilor. Desigur, este „extrem de prostesc”, vorba ministrului german de Finante. Iar „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman” (art. 61 din Constitutie)…

Revenind la editorialul D-lui Iaru, domnia sa spune:

„Trăgând linie, putem spune, fără greş: reducerea oricărei taxe e benefică. Se eliberează, imediat, o cale de dezvoltare şi schimburi economice.”

Asa este! Dar ce te faci cand restantele romanilor la credite a crescut cu 35% sub guvernarea USL, cand, in timpul guvernarii Ponta, avem 36 de taxe noi si impozite majorate si a mai crescut si datoria publica, iar investitiile publice s-au redus cu aproape 26% in primele 5 luni ale acestui an? Care sa fie oare solutia „Roubini style”? Scaderea CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. Mii de scuze D-lui. Roubini, desigur.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Inadmisibil!!

Daca cineva mi-ar fi spus ca ministrul de Finante al Romaniei, impreuna cu prim-ministrul tarii, nu poate raspunde la o intrebare simpla, de curs liceal, foarte probabil ca nu l-as fi crezut…

Sa fixam putin ideile! In general vorbind, bugetul este format din venituri si cheltuieli. In privinta bugetului de pensii, pe scurt spus, cheltuielile sunt pensiile care se platesc si care trebuie sa se plateasca regulat, iar veniturile sunt formate prin colectarea CAS-ului. Noi avem deja doua probleme si anume:

1. Avem un deficit la bugetul de pensii. Asta inseamna ca veniturile bugetare sunt mai mici decat cheltuielile care se fac din acest buget;

2. Problema structurala: 4,4 milioane de contributori la bugetul de pensii si 5,4 milioane de pensionari.

Or, legea promovata de actualul Guvern doreste scaderea CAS-ului cu 5 puncte procentuale, la angajator. Basescu a chemat Guvernul la consultari si au mers la Cotroceni Ponta si Ioana Petrescu, ministrul de Finante. Intrebarea pe care a pus-o Basescu este de o simplitate clasica, de manual de liceu: in conditiile in care avem deja un deficit la bugetul de pensii, cum se poate acoperi diferenta ramasa prin scaderea cu 5 puncte procentuale a CAS-ului? Pentru ca o scadere a CAS ar adanci deficitul bugetului de pensii si atunci trebuie sa ai bani ca sa finantezi, in conditii legale, o marire a deficitului. Basescu a intrebat de unde vor fi luati acesti bani. Or, lucrul incredibil care s-a petrecut este ca nici premierul si nici ministrul de Finante n-au putut raspunde la aceasta intrebare, dand un spectacol jalnic!! Au parut ca doi elevi scosi la tabla carora, mai ales la auzul acestei intrebari „ingrozitoare”, au inceput sa le creasca niste morcovi considerabili in interiorul abdominal, cu riscul ca frunzulitele sa mai iasa si pe afara! 😀

HotNews

UPDATE VIDEO Palatul Cotroceni a facut publica inregistrarea discutiei dintre Traian Basescu si Victor Ponta pe tema reducerii CAS: Daca as vrea sa imi bat joc de tara asta as promulga legea fara sa mai intreb nimic

Se arata, printre altele, ca:

„Inregistrarea discutiei dintre presedintele Traian Basescu, premierul Victor Ponta si ministrul Finantelor, Ioana Petrescu, a fost data publicitatii de catre administratia prezidentiala si postata pe contul de Facebook „Alaturi de presedintele nostru”. Inregistrarea a fost difuzata dupa ce Victor Ponta l-a acuzat pe seful statului de „comportament badaranesc” fata de Ioana Petrescu, in timpul discutiilor care au avut ca tema proiectul de lege privind reducerea CAS cu 5 puncte, masura considerata nesustenabila de Traian Basescu.

La inceputul discutiei, seful statului afirma ca nu vede „sustenabilitatea masurii” de reducere a CAS, iar primul ministru il informeaza ca potrivit constitutiei are dreptul de a retrimite proiectul la Parlament.

„Nu tin sa il retrimit, pentru ca e o masura buna pentru agentii economic, marea problema e cum acoperim gaura”, a replicat seful statului.

„Problema este ca guvernul, si daca am fi de acord cu dvs, tot nu am avea … nu suntem …aaa … din moment ce e o lege aprobata de Parlament rolul nostru a fost de a transmite in expunerea de motive motivul emiterii actului normativ cu impactul socio-economic si toate celelalte masuri”, a raspuns Ponta, dupa care s-a referit la acoperirea gaurii bugetare prin crestere economica, combaterea evaziunii fiscale si legea insolventei.

Presedintele o intreaba pe Ioana Petrescu din ce va fi acoperita lipsa de venituri de 11 miliarde de lei din bugetul anului viitor, iar ministrul Finantelor vorbeste despre „o masura extraordinar de buna pentru mediul de afaceri si pentru angajatori”, pe care o sustine „din tot sufletul”.

Ministrul precizeaza ca au fost facute studii iar Traian Basescu ii cere acest studiu, iar Ioana Petrescu se uita la Victor Ponta.

„Mai oameni buni, discutam intre oameni care stiu ce vorbesc sau …”, comenteaza Traian Basescu.

Ministrul Finantelor precizeaza ca la elaborarea bugetului pe 2015 „sursele vor fi foarte clare”

„Doamna, dar eu trebuie sa o promulg acum, pentru ca si eu as vrea sa o promulg, dar credibil”, spune presedintele.

La inceputul partii a doua a inregistrarii, Traian Basescu le spune celor doi ca „Germania, Franta, Italia au intrat in declin economic si asta ne va afecta”.

„Un motiv in plus ca sa relaxam fiscal si sa incurajam firmele sa angajeze”, spune Ioana Petrescu.

„Nu angajeaza nimeni”, intervine Basescu.

„…si sa investeasca mai mult”, adauga Ioana Petrescu.

„Doamna, unde spuneati ca ati terminat, la Harvard, la Oxford?”, o intreaba Basescu.

„La Harvard”, raspunde ministrul Finantelor.

„Roubini e economist de Harvard, ma asteptam la argumente de genul lui, nu….”, comenteaza Basescu.

La un moment dat, presedintele afirma: „Daca as vrea sa imi bat joc de tara asta as promulga-o fara sa mai intreb nimic. Eu plec” in decembrie, la terminarea mandatului.

In conferinta de presa care a urmat discutiilor de la Palatul Cotroceni, Traian Basescu a acuzat postul de televiziune Romania TV ca minte atunci cand afirma ca ar fi jignit-o pe Ioana Petrescu motiv pentru care va publica inregistrarea oficiala.

„Cred ca am sa fac altceva, o sa fie prima oara cand fac publice inregistrarile discutiilor, sa vedem cine minte, RTV, eu, cineva minte aici. Ghita a avut multe contracte cu EADS, nu are vreo ingrijorare? Televiziunea dumneavoastra minte si ca atare voi face publice inregistrarile discutiilor”, a spus Basescu, intr-o conferinta de presa, dupa ce reportera RTV l-a intrebat daca in cursul discutiilor a facut referire la studiile Ioanei Petrescu.

Si premierul Victor Ponta a acuzat un „comportament badaranesc” al presedintelui in timpul discutiilor.

„Presedintele a avut un comportament badaranesc fata de doamna Petrescu, am aflat ca studiile la Harvard nu sunt nimic fata de studiile domniei sale. Eu sunt obisnuit, pentru doamna Petrescu cred ca a fost o experienta neplacuta. Nu ma cert nici cu presedintele, nici cu altcineva. A fost o discutie neplacuta”, a declarat Ponta, citat de Mediafax.

REFERINTE

Victor Ponta cere sa fie stabilit un protocol clar dupa prezentarea publica a discutiei de la Cotroceni
Victor Ponta: Presedintele mi-a trimis o scrisoare ca nominalizarea comisarului european o face el
Victor Ponta: Eu sustin reducerea CAS si voi vota in continuare pentru. Este o masura buna si sustenabila care va crea locuri de munca
Victor Ponta: Modificarile Codului Fiscal, implementate pe masura ce sunt discutate cu toti actorii sociali
Victor Ponta dupa intalnirea de la Cotroceni cu Traian Basescu pe tema reducerii CAS: Ne-am certat, a fost o discutie neplacuta. Presedintele a avut un comportament badaranesc fata de doamna Petrescu
Traian Basescu dupa consultarile cu Victor Ponta privind reducerea CAS: Reprezentantii Guvernului nu au fost in masura sa imi dea explicatiile de care aveam nevoie. O masura electorala pripita, care va aduce taxe suplimentare pentru populatie „

Gandul

Gândul vă prezintă ÎNREGISTRAREA ÎNTÂLNIRII BĂSESCU-PONTA DE LA COTROCENI. Cum au picat oralul „ca la MTO” premierul României şi ministrul Finanţelor

Se arata, printre altele, ca:

„Versiunea lui Victor Ponta asupra consultărilor de la Cotroceni – „Ne-am certat” – a fost parată de Traian Băsescu, în această seară, cu înregistrarea oficială a discuţiei furnizată de Preşedinţie. În înregistrare, premierul României şi ministrul Finanţelor apar în mai multe ipostaze delicate, nefiind în stare să răspundă la întrebările foarte precise formulate de preşedinte despre resursele bugetare care vor susţine scăderea CAS-ului. Faza întâlnirii a constituit-o momentul în care Traian Băsescu i-a spus premierului că „avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde”. Victor Ponta s-a blocat, neştiind cum să răspundă la o asemenea „provocare” economică, după cum puteţi citi mai jos.

Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.

În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.

Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.

În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.

Traian Băsescu: Doamnă, daţi-mi şi mie studiul care spuneţi că s-a făcut.

Victor Ponta: Vă dăm tot ce avem.

T.B.: Măi, oameni buni, am zis că discutăm. (…) Arătaţi-mi din ce se compune structura de venituri suplimentare.

Ioana Petrescu: În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare.

T.B.: Doamnă, dar eu trebuie să o promulg acum. Eu aş vrea să o promulg şi aş vrea să o promulg credibil.

Bugetul pe 2015, lăsat în sarcina „noului premier”. Băsescu: „Ar fi unfair”

Înaintea discuţiei în contradictoriu despre politica fiscal-bugetară a Guvernului cu Ioana Petrescu, preşedintele s-a contrat cu premierul în două episoade din care Victor Ponta a încercat să iasă cu argumente politice. Unul dintre ele viza inclusiv candidatura sa la preşedinţie, postură din care Victor Ponta intenţionează să îi lase „noului premier” sarcina elaborării bugetului pe 2015.

Traian Băsescu: Marea mea problemă este sustenabilitatea măsurii pe care n-o văd. Cu ce acoperim deficitul de 5 miliarde.

Victor Ponta: Domnule preşedinte, Constituţia prevede clar dreptul dumneavoastră de a retrimite…

T.B.: Nu ţin să-l retrimit, problema e cum acoperim gaura.

V.P.: Vi-l exercitaţi cum doriţi. Ideea este că e o măsură pe care o considerăm necesară, că în acest an conform discuţiilor cu FMI nu se modfică ţintele de deficit asumate şi că în 2015-2016 avem capacitatea de a face această măsurp nu doar sustenabilă, ci şi profitabilă. Venim în noiembrie cu proiectul de buget şi ne încadrăm în toate ţintele.

T.B.: Avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde. (NOTĂ: MTO, în engleză medium term budgetary objective)

V.P.: Domnule preşedinte, o să lucrăm la toate. Când avem proiectul de buget o să vină la promulgare la dumneavoastră sau la noul preşedinte.

T.B.: Sper să vină la mine, să avem buget înainte de alegeri. Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) să intrăm în alegeri fără buget.

V.P.: Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) …  o să fie alt prim-ministru şi o să-şi facă bugetul cum crede.

O altă dispută verbală Ponta-Băsescu, încheiată însă scurt a pornit de la observaţia preşedintelui că este alături de Guvern parte a Executivului.

V.P. Eu cred că dumneavoastră nu conduceţi activitatea Executivului

T.B.: Dar controlez legile.

V.P.: Retrimiteţi-o în Parlament.

T.B.: Vreţi să nu o promulg?

V.P.: Nu. Eu vreau să o promulgaţi.

T.B.: Daţi-mi argumente să o promulg, altele decât lozinci!

Politica antideraiere a Guvernului. Ponta: „O să ne descurcăm şi din noiembrie. Nu-i nimeni de neînlocuit”

Cea mai mare parte a discuţiei a fost însă purtată cu ministrul Finanţelor, preşedintele declarându-se în final într-o confuzie totală.

T.B.: Vai, vai. Eu n-am înţeles nimic. Domnul prim-ministru, dumneavoastră aţi înţeles?

V.P.: Eu n-am încredere în gândirea dumneavoastră economică. Deci sunt gândiri, şcoli diferite. Noi deocamdată avem creştere economică şi vrem să mergem înainte.

T.B.: Creşterea economică nu vi se datorează. Şi eu am mai văzut un prim-ministru la fel de iresponsabil, domnul Tăriceanu şi a plătit Boc. Riscaţi să rămâneţi cu nişte dezechilibre foarte mari să scoateţi din nou ţara de pe traseul ei.

V.P.: O să ne descurcăm şi din noiembrie. Ţara asta se descurcă. Nu-i nimeni de neînlocuit, nu vă faceţi griji.

T.B.: Bun. Am înţeles că astea sunt argumentele.„

Ne minţim ca la MTO. REACŢIA lui Ponta după ce preşedintele a făcut publice înregistrările discuţiilor de la Cotroceni: cum a povestit premierul, pentru telespectatorii RTV, cum Băsescu nu ştia termenii economici

Se arata ca:

„„L-am văzut (pe Traian Băsescu, n.n.) nervos, transpirat, roşu la faţă”, a povestit premierul Victor Ponta la postul RTV, întâlnirea de la Cotroceni. Premierul le-a spus telespectatorilor RTV că în timpul întâlnirii şi-a dat seama că preşedintele „este o catastrofă” din punct de vedere economic, neînţelegând termenii de specialitate. Cu toate acestea, înregistrarea discuţiei, făcută publică de Palatul Cotroceni, arată că lucrurile au stat altfel.

Premierul Ponta a afirmat, după difuzarea de către Preşedinţie a înregistării discuţiei de luni de la Cotroceni, că nu este normal ca decizia prezentării publice a unor astfel de convorbiri să fie lăsată la latitudinea toanelor unei persoane şi că e nevoie de un protocol clar stabilit în acest sens.

„Cred că, după Băsescu, trebuie să avem nişte reguli foarte clare. Ideea asta că Băsescu zice că are chef să dea filmările sau nu are chef este o chestie absolut neserioasă şi anormală. Eu cred că trebuie să adoptăm o procedură foarte clară şi legată de consultările politice, în care de la început se ştie foarte clar că se face o minută, o stenogramă, la final o semnează un consilier prezidenţial, se pune la dispoziţie. Ideea este că trebuie să ai o procedură şi un protocol”, a spus Ponta la România TV.

El a arătat că ştia că toate discuţiile de la Cotroceni sunt înregistrate şi că probabil era hotărât să le prezinte public înainte de începerea întâlnirii de luni, pentru a distrage atenţia opiniei publice de la înregistrările cu Mircea Băsescu.

Ponta a precizat totodată că normal era să fie şi el întrebat dacă este de acord înainte de prezentarea publică a discuţiei.

„L-am văzut nervos, transpirat, roşu la faţă. Poate era nervos şi de aia le-a dat, poate mâine nu e nervos şi nu le mai dă, ori lucrurile astea nu se pot desfăşura aşa într-o ţară civilizată. Trebuie să spui foarte clar de la început, nu poţi lăsa la latitudinea toanelor unei persoane”, a adăugat Ponta, afirmând în continuare că lui i s-a părut că preşedintele a avut un ton bădărănesc la adresa ministrului.

Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.

Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.

„La Harvard”, a răspuns Petrescu.

„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.

La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.

„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.

„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.

Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.

Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos”, a spus Ponta.”

Observati reactia lui Ponta: prins cu lectia nestiuta, profesorul e rau, e nervos, e „badaran”, nu stie materia!! Nu ca el e prost ca a luat nota 3!! 😆 Observati cum „dupa razboi” Ponta se arata foarte viteaz! Ca acolo, noroc de faptul ca nu i-a pus Basescu o intrebare mai complicata, ca cine stie ce incident neplacut s-ar mai fi putut produce, apropo de morcovii de care pomeneam mai sus… 🙂

Editorialul lui Cristian Tudor Popescu:

Dublu viol cu perversiuni la Cotroceni

Se arata ca:

„Caligula o prinde pe tânăra mireasă şi o abuzează scurt într-un ungher. Mirele vine să protesteze şi Caligula îl abuzează şi pe el, democratic, după care îi înfige în posterior o viorea.

Nu doar figura de împărat roman dement, din amurgul imperiului, a lui Traian Băsescu mi-a adus în minte scena asta din „Caligula”, cu Malcolm McDowell, dar şi cei doi abuzaţi la Cotroceni, Viorel şi ministruţa Harvard. Ce-au căutat acolo, cu lumânarea, mi-e imposibil să pricep.

Dacă ai acceptat să mergi la Băsescu, şi nu singur, ci împreună cu ministrul de Finanţe, atunci mizezi, evident, pe argumentele zdrobitoare pe care le vei aduce în favoarea măsurii tale, reducerea CAS, ca să convingi publicul şi să câştigi electoral.

Dacă nu ai niciun argument solid, economic, cu cifre şi procente, atunci refuzi cu mândrie să te supui chemării la ordine din partea tiranului, aştepţi să n-o promulge, Parlamentul i-o mai dă o dată, şi gata.

Tertium non datur. Ori e albă, ori e neagră.

Dar în România funcţionează cu succes principiul terţiului inclus: între alb şi negru există totdeauna o zonă gri-şobolan.
În zona gri-şobolan s-au plasat Viorel şi ministruţa Harvard venind la Cotroceni ca doi bobleţi. Dânsa a adus ca prim argument… sufletul, întreg sufletul personal, pus la bătaie în sprijinul reducerii CAS. D-şoara Petrescu ar trebui să nu fi uitat, dacă a ştiut vreodată, că răspunsul „Sufletu!” înseamnă în româneşte n-am bani, canci, nexam. Or, tocmai asta a întrebat-o pe diverse tonuri, de la ameninţător până la compătimitor, Traian Băsescu. Care sunt sursele de acoperire a găurii bugetare provocate de scăderea CAS cu 5%? Show me the money, pe înţelesul Harvyţei.

Răspunsul a fost tipic comunistoid, dacă nu jignesc în felul ăsta comunismul: banii or să vină din economia neagră, care o să se albească şi din investiţiile pe care or să le facă negreşit întreprinzătorii. Viitorul de aur ca soluţie pentru găurile prezentului, am mai auzit asta cândva, nu?

Băsescu mai întreabă, totuşi, cu un soi de milă: o estimare, o hârtie, nişte cifre pentru conversia economiei negre aveţi?
Petrescu se consultă din ochi cu Ponta, ca o făptaşă cu avocatul, şi răspunde cu dârzenie: „Lucrăm la asta…”
Conu Leonida şi Coana Efimiţa, Tanţa şi Costel, Iri şi Moni în mizerie sunt cuplurile sagace care îmi trec prin cap în vreme ce ascult holbând ochii.

Dar secvenţa-medalion, care va rămâne celebră peste ani, ca un final de Casablanca, este mişcarea facială şi oculară a lui Victor Ponta când Băsescu îl întreabă: „Dar cu cele 5 miliarde pentru MTO, cum faceţi?” Prim-ministrul României roteşte ochii în sus, în jos, la stânga şi la dreapta, ca un şobolan de desen animat, înţelege cu groază că de la făptura aflată în dreapta lui, pe postul lui Florin Georgescu nu are a aştepta vreun ajutor, drept care scheaună încetişor: „Le rezolvăm pe toate, domnu preşedinte…”

Remarc fineţea sadică a lui Băsescu de a nu-i explica ce înseamnă MTO-ul ăla – Medium Term (Budgetary) Objective – provizionul de risc bugetar cerut de UE pentru prevenirea dezechilibrelor.

Nu sunt economist, nu mă pronunţ în legătură cu oportunitatea reducerii CAS, dacă e o măsură utilă sau doar o nouă electorată.
Dar sunt critic de film şi pot să vă spun că, după ce ne oprim din râs, vom constata că ce joacă domnul Ponta e un horror în toată regula.”

Mediafax

Video PREMIERĂ: Înregistrarea discuţiei Băsescu-Ponta-Petrescu, publicată de către Preşedinţie pentru a vedea cine minte: „Aţi terminat Harvard, Oxford? Mă aşteptam la argumente gen Roubini” – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedinţia a făcut publică înregistrarea discuţiei dintre preşedintele Traian Băsescu cu premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor Ioana Petrescu. Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.

„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.

Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.

„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?„, i s-a adresat Băsescu.

„La Harvard„, a răspuns Petrescu.

„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui„, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.

Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.

Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.

De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.

La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.

„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.

„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.

Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.

Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.

„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos„, a spus Ponta.”

CursDeGuvernare.ro

Reducerea CAS, între Traian Băsescu și Victor Ponta: Premierul nu a putut prezenta la întâlnirea de la Cotroceni sursele de finanțare a măsurii

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, după întâlnirea pe care a avut-o la Cotroceni cu premierul Victor Ponta şi cu Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, că cei doi nu l-au convins de existenţa surselor pentru acoperirea deficitului creat la pensii de reducerea cu 5% a CAS.

Deoarece premierul a susţinut la finalul întâlnirii că a avut loc o ceartă şi preşedintele ar fi folosit “un ton bădărănesc” la adresa Ioanei Petrescu, Traian Băsescu a anunţat că va face publică înregistrarea întâlnirii.

Potrivit preşedintelui, premierul și ministrul finanțelor nu i-au prezentat o evidenţă a surselor pentru acoperirea deficitului.

Principalele declaraţii ale preşedintelui:

• Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului care nu a reuşit să îmi prezinte argumente în cifre care să mă facă să fiu mai liniştit
• S-a venit doar cu afirmaţii: reducerea CAS-ului va face să iasă la iveală munca la negru, reducerea CAS creează noi locuri de muncă, argumente extrem de volatile. Nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS va crea locuri de muncă atunci când ai bani europeni pentru locuri de muncă şi nu îi foloseşti
• Guvernul a venit cu o echipă foarte nepregătită
• Sigur că sunt de acord cu măsura reducerii CAS-ului, dar eu mai am o experienţă cu un premier iresponsabil… şi cu un Parlament care a votat în unanimitate mărirea salariilor profesorilor şi apoi n au existat bani pentru plata lor
• N-au fost în stare să-mi dea explicaţiile de care aveam nevoie, mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 şi să explice de unde se iau banii: un miliard de aici, jumătate de miliard de acolo şi cu asta acoperim deficitul pentru această măsură
• Este în opinia mea o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie
• Nu va putea fi menţinut acordul cu FMI, cu Banca Mondială fără a se prezenta nişte surse de acoperire a deficitului de la fondul de pensii, deficit care va ajunge la 18 miliarde de lei, cu introducerea acestei măsuri
• Ce discuţii să mai am cu Guvernul? Mai ales că aud că spune că discuţiile au fost foarte necivilizate, deci vă daţi seama cum minte. Este o minciună şi, de aceea, pentru prima dată, voi face publică înregistrarea discuţiilor. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiillor, să vedem cine minte.
• I-am transmis doamnei ministru că aştept zilele următoare o foaie cu semnătura sa cu acoperirea deficitului, sper să o facă.
• În anul 2015 avem obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%.. deci o reducere cu 6 miliarde a deficitului şi mai vin acum 5 miliarde. Cum vom compensa 11 miliarde?

Premierul Ponta despre consultări: „Ne-am certat!”

Preşedintele Traian Băsescu a avut, luni, consultări cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, pe tema legii privind reducerea CAS.

Întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o jumătate de oră, fără o concluzie cu privire la această lege.

„Ne-am certat”, a fost singura declaraţie făcută de Victor Ponta la plecarea de la Palatul Cotroceni.

“Premierul a prezentat argumentele Guvernului pentru menţinerea contribuţiilor de asigurări sociale la un nivel scăzut şi în următorii ani, iar preşedintele şi-a expus reţinerile legate de sustenabilitatea măsurii. Cei doi nu au ajuns la un numitor comun, este aşteptată acum decizia preşedintelui”, au declarat surse participante la discuţii, potrivit Mediafax.

Consultările dintre preşedintele Traian Băsescu şi Guvern, reprezentat de premierul Victor Ponta şi de ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, au avut loc pe legea pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, proiect care se referă de reducere a CAS la angajator cu 5%, de la 1 octombrie.

Proiectul Codului fiscal „actualizat”, cu mărirea taxelor – publicat şi retras o zi mai târziu

În momentul în care a primit legea la promulgare, săptămâna trecută, miercuri, şeful statului a spus că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate, de 2-3 ori.

Tot săptămâna trecută, vineri, Ministerul de Finanţe a „actualizat” proiectul noului Cod Fiscal, în principal pentru a majora impozite şi taxe.

E vorba de impozitul pe clădiri nerezidenţiale deţinute de persoane fizice, de impozitul pe locuinţe, de impozitul pentru autoturisme, motociclete, maşini de marfă, bărci cu motor şi scutere de apă.

Ministerul Finanţelor a retras proiectul, o zi mai târziu, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, „pentru ca modificările să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice” – potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.”

Si iata ce arata si Presedintia:

„Comunicat de presă
(14 iulie 2014)

Ref.: Declarația de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu

 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut luni, 14 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului, care nu a reuşit să-mi prezinte nişte cifre şi de unde ar veni ele, pentru ca deficitul crescut la fondul de pensii cu circa cinci miliarde, după calculele Preşedinţiei, 5,5 miliarde după calculele Consiliului Fiscal, deci nu am avut argumente cifrice care să mă facă să fiu mai liniştit. S-a venit doar cu o afirmaţie: reducerea CAS-ului va scoate la suprafaţă munca la negru, reducerea CAS-ului stimulează înfiinţarea de noi locuri de muncă, sigur, argumente extrem de volatile şi nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS-ului creează noi locuri de muncă atât timp cât ai atâţia bani europeni, nu-i tragi pentru a crea locuri de muncă. Vă pot spune, dacă vă uitaţi pe site-ul Eurostat veţi constata că în ultimele două luni măsurate şomajul în România a crescut de la 7,1 la 7,3. Am întrebat care-s cifrele legate de creşterea locurilor de muncă. Mi s-a putut răspunde doar că a crescut numărul locurilor de muncă cu 78 de mii, dar nu mi s-a putut spune câte locuri de muncă s-au pierdut. Deci, o echipă foarte nepregătită şi pentru mine a fost clar că singura abordare pe care o are şi premierul, şi ministrul Finanţelor este politică. Chiar am fost întrebat dacă, fiind om de dreapta, nu agreez măsura. Sigur că o agreez în mod automat, orice român ar vrea să se reducă CAS-ul, chiar dacă nu se reduce la salariaţi şi se reduce la companii, oricine ar vrea să se reducă CAS-ul. Dar problema mea este că, fiind preşedintele României, sunt om de România, nici de stânga, nici de dreapta. Iar eu am mai trecut prin experienţa unui prim-ministru iresponsabil care a dublat pensiile, a mărit salariile, a făcut tot soiul de cadouri electorale şi ne-am trezit cu situaţia din 2009 şi 2010. Argumentul pe care l-a adus premierul zilele trecute să discut cu Parlamentul, sigur, legea este promovată de Guvern şi în ceea ce priveşte Parlamentul am mai avut o experienţă cu Parlamentul care a votat creşterea cu 50% a salariilor profesorilor şi s-a votat tot în unanimitate, ca şi acum, la reducerea CAS-ului. Cert este că reprezentanţii Guvernului n-au fost în măsură astăzi să-mi dea soluţiile de care aveam nevoie sau explicaţiile de care aveam nevoie. Mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 pe care să spună: un miliard va veni de aici, două miliarde de aici, o jumătate de miliard de dincolo şi cu asta acoperim deficitul suplimentar pe care l-am creat fondului de pensii prin această măsură.

De altfel, dacă priviţi expunerea de motive a legii, veţi constata că însăşi analiza Guvernului arată deficitul neacoperit al celor cinci miliarde. Veţi putea observa în expunerea de motive unde se constată că impactul de bugetul asigurărilor de stat va fi minus 6,5 miliarde, iar reducerea de cheltuieli va fi de 1,6 miliarde. Deci, una peste alta, rămânem la acele cinci miliarde pe care le-am constatat şi noi a fi deficit suplimentar la fondul de pensii. N-aş vrea să fac o declaraţie de presă sau o conferinţă de presă neplăcută, pentru că ştiu că nu sunt plăcute nici ziariştilor, nici telespectatorilor argumentele cu cifre. Enunţurile sunt mai bune. Însă, tema este extrem de complicată. Vă mai dau un argument de ce sunt îngrijorat de crearea acestui deficit suplimentar, de cinci milioane la fondul de pensii. Prin Tratatul Fiscal şi prin angajamentele transmise la Bruxelles de România pentru 2015 bugetul trebuie să fie un buget cu un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă reducerea deficitului bugetului de stat cu 0,8% – 0,9%, undeva aici. Deci şi asta mai înseamnă circa şase miliarde. Ca atare, faţă de cele deja angajate şase miliarde, cu care trebuie să reducem deficitul bugetar şi implicit deficitul structural, am mai adăugat cinci miliarde de la pensie, asta înseamnă 11 miliarde în total. Scuze, este foarte arid subiectul. Cele şase miliarde se referă la MTO – Medium Term Objectives, iar acest parlament a votat Tratatul Fiscal prin care suntem obligaţi ca în 2015 să ajungem la un deficit structural de 1%. N-am vrut să complic lucrurile în conferinţa de presă trecută, dar acum trebuie să ştiţi că discutăm despre 11 miliarde în total şi insistenţele mele de a afla ceva de la domnul prim-ministru şi de la doamna ministru de Finanţe au fost un eşec. Cam acesta rezulatul întâlnirii de astăzi. Repet, mă aştepam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să-mi dea argumente. N-au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Ca să nu fie nicio confuzie, eu nu discut despre anul 2014. Acesta este în derulare, nu avem nicio problemă. Se introduce pentru ultimele trei luni, dacă se introduce octombrie – noiembrie – decembrie, toate cifrele pe care eu vi le dau sunt pentru anul 2015. Cam asta în câteva cuvinte. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi Guvernul, taxe directe, indirecte, dar în mod categoric nu vor putea trece la întocmirea bugetului anului 2015 fără să adauge nişte venituri suplimentare, repet, din taxe directe sau indirecte. Tentativa cu Codul fiscal s-a văzut. Şi-au dat seama că este o problemă electorală, l-au retras. Probabil vor reveni cu el imediat după alegerile prezidenţiale. Dar în mod cert, în mod cert nu va putea fi menţinut acordul cu Fondul Monetar Internațional, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială fără a se prezenta surse atât pentru obiectivul pe termen mediu, MTO de care v-am spus, şase miliarde şi acoperirea deficitului suplimentar la fondul de pensii, deficit care ajunge la 18 miliarde de lei prin introducerea CAS redus. Dacă aveţi întrebări legate de acest subiect.

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Voiam să vă întreb ce veţi face acum cu această lege? O veţi retrimite la Parlament şi dacă intenţionaţi să o atacaţi şi la Curtea Constituțională?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Rămâne de văzut. Îmi propun să am o discuţie şi cu mediul de afaceri în perioda următoare, pentru că data promulgării este 24 iulie. Am timp să lărgesc sfera consultărilor. Sigur, vreau să ne înţelegem foarte bine. Eu nu am pretenţia ca semnului meu de întrebare să i se dea răspuns pozitiv la televizor. Şi televiziunile au salariaţi de plătit. Parlamentarii care vin la televizor sunt în general oameni care au o mai mică sau mai mare afacere. Deci eu doar atenţionez că riscăm un derapaj consistent.

Întrebare: O să mai aveţi şi o altă discuţie cu premierul Victor Ponta pe acest subiect? Mai aşteptaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi ce discuţie să mai am? Mai ales că înţeleg că spune că discuţiile au fost foarte nepoliticoase, foarte dure. Este interesant cum reuşeşte să mintă.

Întrebare: Dar cu oficialii…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O întrebare, ştiţi regula, da?

Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Cu reprezentanţii Fondului Monetar Internațional aţi reuşit să staţi de vorbă, pentru că vă veţi…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi aşteptam soluţii de la premier întâi.

Întrebare: Când intenţionaţi să îi contactaţi?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: După ce mă dumiresc ce o să fie de făcut cu această lege.

Întrebare: Aţi vorbit inclusiv astăzi despre o îngrijorare şi tot comparaţi situaţia cu cea din timpul premierului Tăriceanu. Ce riscuri sunt ca în 2015 să ajungem la situaţia din 2009 – 2010?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi sunt destul de consistente. Dacă vă uitaţi, creşterea economică a încetinit şi în Germania, şi în Franţa, şi în Italia. Spania încă este în recesiune. Deci piaţa căreia noi ne adresăm, în linii mari, nu-i foarte consolidată după criza din 2008 – 2010 şi riscurile sunt să ajungem din nou, să devenim din nou necredibili, să ne crească dobânzile la împrumuturi pentru că România trebuie să împrumute continuu cât timp are…

Întrebare: Şi să tăiem pensii şi salarii?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt bani la investiţii. Atunci nu erau bani nici la investiţii. Se vor tăia de la investiţii.

Întrebare: Aş vrea să vă rog pe dumneavoastră să ne lămuriţi…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dar e interviul deja. Poftiţi?

Întrebare: …pentru că spuneţi că premierul minte când spune că au fost nişte discuţii aprinse. Aţi făcut referire dumneavoastră în discuţii la studiile doamnei Petrescu, aţi avut discuţii aprinse cu premierul în această întâlnire?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, cred că am să fac altceva. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiilor, ca să vedem cine minte: RTV, eu, cineva minte aici şi…

Întrebare: Sau sursele, pentru că o televiziune nu…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poftiţi?

Întrebare: Sau cei care spun o informaţie, pentru că nu şi asumă o televiziune informaţia, ci primeşte de la dumneavoastră sau de la…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt convins că, vedeţi, că Ghiţă a avut multe contracte cu EADS. Nu are o îngrijorare?

Întrebare: Domnule preşedinte, nu ştiu, discutaţi mai des cu Sebastian Ghiţă decât mine. Nu mă întrebaţi pe mine.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu mine nu discută, cu dumneavoastră discută.

Întrebare: Vă înşelaţi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci doamnă, în concluzie, televiziunea dumneavoastră minte şi ca atare voi face publice înregistrările discuţiilor.

Întrebare: Aşteptăm. Să vedem.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, bine.

Întrebare: În situaţia actuală, spuneaţi că încă nu v-aţi hotărât ce veţi face în continuare, dacă o retrimiteţi în Parlament, la Curtea Constituţională, cert este că orice aţi face puteţi doar să întârziaţi această măsură. Oricum, aţi prezentat situaţia ca fiind destul de gravă. Sunt cinci miliarde, şase miliarde, 11 miliarde, totuşi, ce se va întâmpla, adică până la urmă situaţia…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Uitaţi ce se întâmplă, eu îmi termin mandatul pe 21 decembrie şi din acest punct de vedere ar trebui să nu mă intereseze. Exact cum am văzut declaraţia primului-ministru Victor-Viorel Ponta în „Evenimentul Zilei” că efectele reducerii CAS-ului nu sunt problema lui, sunt problema Guvernului care vine. Or, dacă aş gândi la fel ca premierul aş spune: nu-i problema mea, eu n-o să mai fiu preşedinte în 2015, este treaba lor. Ce nu vreau, am văzut în 2008 cum şi-a bătut joc un guvern de banul public şi pe urmă costul bătăii de joc l-a plătit tot populaţia. N-aş vrea să se mai repete în 2015, dar nici n-am mijloace să împiedic la nesfârşit promulgarea legii, pentru că mă obligă Constituţia s-o fac. Deci nu voi trece la o tactică de tergiversare. Nu ştiu dacă o voi ataca la Curtea Constituțională. Până la urmă este o majoritate care a votat în unanimitate şi vă asigur că cei care au votat în unanimitate vor fi în Parlament şi la anul, şi poate când vor veni taxele suplimentare pe cetăţeni în timp ce beneficiul reducerii CAS-ului este numai la companii, poate atunci îi veţi întreba. Deocamdată toată lumea mă întreabă pe mine de ce nu promulg legea. Vă repet: sunt un adept al reducerii fiscalităţii. Dar mi se pare că avem două mari probleme la anul pe care anul acesta nu le avem: obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă o reducere a deficitului nostru bugetar de 0,8% – 0,9%, care înseamnă circa şase miliarde de roni şi deficitul suplimentar creat de reducerea CAS-ului, care înseamnă alte cinci miliarde. Împreună sunt 11 miliarde. Vă dau un exemplu. Pentru a se compensa patru miliarde deficit în buget faţă de nevoia de finanţare a bugetului s-a introdus acciza de şapte cenţi şi s-a introdus o taxare suplimentară cu 60% la gaze, care e tot în factura cetăţenilor. Cum vom compensa 11 miliarde este întrebarea pe care eu o pun? Şase plus cinci la pensii. Dacă rămâneam numai cu cele şase, cu cât trebuie să reducem deficitul bugetar, era cum era. Dar mai vin şi alte cinci la fondul de pensii. Vă asigur că se vor plăti pensiile. Dar se vor reduce investiţiile dramatic, ceea ce va însemna creşterea şomajului şi implicit reducerea încasărilor, inclusiv la fondul de pensii faţă de cele estimate. Deci deocamdată încerc să conving la prudenţă. Dacă nu era o măsură electorală, majoritatea putea să voteze această lege după alegerile prezidenţiale, s-o pună de la 1 ianuarie. Este evident că e o măsură electorală, dar va avea costuri. Şi vă mai aduc aminte un lucru, în 2008 s-a redus CAS şi în 2009 s-a reintrodus, acelaşi nivel de CAS. Deci, important ar fi sustenabilitatea unei astfel de măsuri. Vă mulţumesc.

Întrebare: În acest moment Parlamentul este, practic, la fel de responsabil ca şi Guvernul de această măsură. Aţi avut vreo discuţie cu vreo formaţiune parlamentară?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Îmi pare rău, Parlamentul a fost înşelat de expunerea de motive, de altfel semnată de doamna ministru, pe care şi eu am rugat-o să-mi transmită mâine, poimâine, o foaie, atât, sub semnătura domniei sale de unde vor veni veniturile suplimentare. Sper să o facă, dacă astăzi nu erau decât declaraţii. Deci, Parlamentului i s-a spus că se va îmbunătăţi colectarea şi așa mai departe. Parlamentul nu are cum să verifice argumentele Guvernului, decât trebuie să creadă. Bine, vă mulţumesc.

Întrebare: Bună seara domnule preşedinte. Voiam să vă întreb dacă în calculele pe care le-aţi făcut dumneavoastră, împreună cu consilierii pentru bugetul de anul viitor, aţi luat în calcul şi creşterea economică de anul acesta?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric da. Şi este introdusă şi în calculul Guvernului din expunerea de motive.

Întrebare: Şi aş mai dori două precizări, dacă se poate. Spuneaţi, săptămâna trecută, într-un interviu că aţi luat în calcul varianta demisiei şi că v-aţi consultat cu câteva instituţii ale statului, dacă ne puteţi spune care sunt acestea?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu vă pot spune, dar în orice caz toate cele care aveau responsabilităţi pe stabilitate politică, pe analiza situaţiei din regiune. Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat.

Întrebare: Şi în ce relaţii sunteţi dumneavoastră, dacă îl cunoaşteţi pe domnul Marian Căpăţână care afirma în nişte înregistrări pe care noi le-am făcut publice aseară că aveţi o putere deosebită?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă are nevoie Voiculescu de asta? Vedeţi că e vai de steaua lui cu pământurile. Înţeleg că era nemulţumit…

Întrebare: Nu e vorba de Voiculescu domnule preşedintele, e vorba de informare corectă a cetăţenilor.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O clipă. Deci mi-aţi pus o întrebare, vă dau un răspuns, da?

Întrebare: Vă ascult, vă rog.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă aduceţi aminte televiziunea dumneavoastră cât s-a supărat că familia mea a cumpărat cu bani împrumutaţi de la bancă un teren? Acum m-am lămurit de ce era supărat Voiculescu. Pusese ochii şi pe acest teren şi voia probabil să-l arendeze cumva, nu numai cele două mii de hectare pe care le are chiar lângă terenul meu. M-am dumirit acum că Voiculescu avea…

Întrebare: Le are complet legal, domnule preşedinte.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: …avea interese acolo. Vă mulţumesc mult.

Întrebare: Arenda de la Giurgiu este legală.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.

Departamentul de Comunicare Publică
14 Iulie 2014″

Este inadmisibil ca cineva care a studiat Economia si a terminat Harvard sa nu poata face diferenta intre invesitiile pe care le face statul, spre exemplu cele in lucrari publice, si investiile private. Ingrijorarea lui Basescu era justificata pentru ca invesitiile de stat au scazut foarte mult. Apoi este  o minciuna ca actualul Guvern doreste sa stimuleze investitiile private? Cum? Prin pomelnicul lung de taxe si impozite marite pe care le-a pus pe spinarea contribuabililor? Deoarece, la ora actuala, nu exista deloc un echilibru intre veniturile ce raman agentilor economici dupa impozitare si cele preluate de stat. Este un dezechilibru in favoarea statului.  Adevarul este de partea lui Basescu: scaderea cu 5 p.p. a CAS creaza o paguba bugetului de pensii, nu stimuleaza deloc investitiile private!! Guvernul nu a venit cu o demonstratie, ca scaderea CAS ar avea drept efect cresterea investitiilor private. Asa cum actualul Guvern nu a venit nici macar cu o estimare referitoare la cati din cei care lucreaza la negru vor fi scosi din economia subterana daca CAS-ul la angajator scade cu 5 procente. „Inca mai lucram la asta”, spune Ioana Petrescu. Deci nu ai estimarea si, pe cale de consecinta, nu poti sa fii sigur daca masura pe care vrei s-o iei va avea un asemenea efect. De remarcat ca Ioana Petrescu vorbeste de faptul ca exista studii in acest sens. Basescu a replicat foarte bine cand a spus ca doreste sa le vada! Dar ceea ce rezulta este ca ceea ce fac Ponta si Ioana Petrescu reprezinta un experiment in economia nationala, pe banii pensionarilor!! Este un lucru de o gravitate extrema!! Ei – Ponta, Petrescu, si de fapt tot Guvernul actual – pun in pericol pensiile, mergand pe o filozofie economica fara sa stie unde poate duce aceasta. Dar ceea ce stiu acestia este ca nimeni nu va plati in cazul unui esec. In orice caz, Ponta se va spala pe maini si va spune ca a avut un ministru de Finante care a terminat Harvard! 

Trebuie spus ca acoperirea deficitului bugetar se poate realiza prin:

1. emisiune de moneda – lucru care ne duce cu gandul la inflatie;

2. imprumuturi;

3. cresterea impozitelor.

Cam la aceste trei lucruri ne putem astepta din partea actualului Guvern daca va scadea CAS fie si cu 5 puncte procentuale. Andreea Paul, daca nu ma insel, critica ideea emisiunii de moneda, lucru, cel putin din punct de vedere teoretic, posibil. O crestere a impozitelor ar insemna o noua lovitura, foarte grea, data sectorului privat!! Sector in care si asa foarte multe firme intra in faliment… Ar insemna si o descurajare a investiilor pentru ca un investitor privat nu se uita numai la pretul fortei de munca si la o fiscalitate mai redusa pe piata muncii. Deci masura de scadere a CAS ar putea, cu sanse foarte bune, sa conduca la scaderea investiilor private si la evitarea tarii noastre de catre investitorii straini. Statul si asa ia foarte mult din veniturile firmelor prin taxele si impozitele percepute, iar scaderea CAS cu 5 p.p. la angajator nu echilibreaza situatia!!

Si mie mi se pare ca viciul de fond ar fi urmatorul: scaderea investiilor realizate de stat, pe de o parte; iar pe de alta parte nu se vad investitii private serioase in economia noastra. Investiile private sunt foarte scazute si cu tot efectul multiplicativ nu pot, in conditiile de acum, sa genereze o crestere economica substantiala (adica peste 4-5% din PIB anual). De aceea Romania si are cresteri foarte mici. O asemenea scadere a CAS ar putea fi sustinuta cu succes, pe termen mediu, printr-un volum mai mare de investitii. Dar cine sa investeasca? Daca Vestul (re)intra in recesiune, dupa cum arata Basescu, e clar ca si investiile societatilor nefinaciare vor suferi o scedere care ar putea fi cosiderabila… La noi nu se vad cresteri insemnate de productivitate si de aceea in determinarea cresterii economice investiile joaca un rol esential. De asemenea mai trebuie sa spunem un lucru: crearea de valoare prin inovatie, creativitate si calitate e la un nivel foarte scazut la noi. Aceste lucruri le evidentia Dl. Prof. Mircea Cosea referitor la economia chineza, numai ca acolo figureaza si alti factori, care la noi nu figureaza: noi nu avem o abundenta a fortei de munca, o moneda subevaluata si o motivare a populatiei printr-o permanenta crestere a nivelului de trai!! Insa caracteristicile scrise mai sus cu litere italice sunt comune ambelor economii. Nu este de mirare, pentru ca Romania a fost o tara comunista, dar lipsa de reforme in domeniul economic inca se resimte, dupa atatia ani de la caderea comunismului… Va propun sa cititi aceasta frumoasa analiza a D-lui. Cosea:

Mircea Coșea / Modelul economic românesc: de la ”liniar-vegetal” la ”capcana venitului mediu”

Se arata ca:

„Studiind experiența recentă a unor economii, considerate de succes, am ajuns la concluzia că obsesia noastră de după 1990 de a găsi un model de dezvoltare salvator pentru România ar trebui să fie dacă nu părăsită, cel puțin mai temperată.

Desigur,avem nevoie de un model dar mai înainte de toate am avea nevoie de o viziune clară asupra tipului de societate și de economie pe care dorim să-l obținem pe o anumită perioadă de timp. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o strategie cu obiective prioritizate și etapizate în logica obiectivului final.

Modelul nu este nimic altceva decât un instrument cu atribute pragmatice de realizare a obiectivelor startegice dar experiența de care vorbeam arată că modelele ,oricât de originale și eficiente ar fi, nu au întotdeauna capacitatea de a garanta atingerea obiectivului final, ci doar atingerea unor obiective parțiale care nici nu constituie etape premergătoare atingerii acestuia ci chiar piedici sau blocări.

Un exemplu-școală

Exemplul Chinei este extrem de interesant din acest punct de vedere.

Modelul chinezesc de economie mixtă ( Reforma Deng Xiaoping -1978) este conceput în cadrul unei strategii pe termen lung: aceea a transformării țării în prima putere mondială în jurul anilor 2020-2025.

Este un modelul bazat pe o abundentă forță de muncă, pe o monedă subevaluată și pe motivarea populației printr-o permanentă creștere a nivelului de trai, care a ridicat atât de mult China încât este considerat un adevărat miracol economic.

Ultimii ani au scos însă în evidență și existența unor efecte negative ale acestui model ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității sale de a atinge tipul de economie și de societate dominantă a secolului XXI, dorit de conducerea chineză. În acest context, mișcarea apărută în lumea universitară chineză, intitulată ” Reformarea reformelor”¹ pleacă de la ideea necesității unei importante schimbări în modelul și strategia dezvoltării economice în sensul trecerii de la perioada producției și exportului bazate pe atributul ”low-cost”, la perioada producției și exportului bazate pe ”high-tech”.

Partizanii acestei idei pledează pentru un ”nou salt înainte”care să marcheze trecerea Chinei de la stadiul de ” atelierul lumii” la cel de ” laboratorul lumii”.Este o cerință izvorâtă din tendința evidentă a evoluției Chinei într-o altă direcție decât cea a doritului loc de ”cea mai importantă putere economică mondială”.

Astfel, deși China este a doua putere economică mondială, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor ea se situează doar în jurul locului o sută. Creșterea economică a avut o medie de cca. 10% în ultimii douăzeci de ani ,dar coeficientul Gini, indicator al inegalității, a ajuns doar la 0,48, mai slab ca în alte țări cu populație mare cum ar fi India sau Rusia.²

O astfel de situație devine periculoasă deoarece poate apare așa numita ”capcană a venitului mediu”(”middle income trap” sau ”Zhang Yutai”). Capcana veniturilor medii apare atunci când o țară cu venituri medii (4.000 dolari ~ 10.000) Nu poate trece la o treaptă superioară de venituri mai mari (10.000 dolari şi până), din cauza lipsei de productivitate, inovaţie şi management modern , capabile să creeze o valoare adăugată aptă să suporte o creștere importantă a salariilor.

Actualmente, creșterea economică este asigurată în China mai mult prin creșterea investițiilor decât prin creșterea productivității, iar eficiența exporturilor mai mult prin salarii mici decât prin competitivitate calitativă. În cazul în care venitul mediu ar crește, competitivitatea exportului s-ar deteriora iar capitalul străin va emigra spre țări cu salarii mai mici.

În zona sud est asiatică, spre deosebire de Japonia şi Coreea, China nu are nici branduri naționale de talie mondială pentru a înlocui producătorii străini care vor părăsi țara, iar acest lucru va încetini dramatic și rapid creşterea.

În aceste condiții, China nu ar putea evita încetinirea creșterii decât menținând veniturile la nivel mediu adică va fi blocată și prinsă în capcană din cauza imposibilităţii de a crea valoare prin inovaţie, creativitate, şi calitate.

Temerile capcanei venitului mediu sunt prezente nu numai în analizele mediului academic și universitar chinez dar și în analizele occidentale. Nu întotdeauna acea capcană este considerată o posibilă cauză a căderii economiei chineze, dar ea stă la baza unor studii de prognoză care nu omit acest pericol al blocării creșterii prin exacerbarea volumului de investiții și subestimarea nevoii de completare a acestuia cu o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare.³

Întrebarea care se pune este dacă se cere o schimbare a modelului sau la o renuțare la obiectivul strategic de leader mondial absolut , devenit inaccesibil ?

În cazul Chinei, răspunsul apare din orientările strategice ale ultimilor doi ani și, mai ales, după schimbările la vârf ale conducerii politice . Se pare că modelul de dezvoltare va suferi unele ”corecții” prin introducerea unor factori de natură exogenă prin valorificarea geopolitică a surplusului de capital obținut în deceniile trecute din excedentele balanței comerciale. Investițiile masive în Africa, cumpărarea de teren agricol în Ucraina și Bielorus, programele investiționale în noile țări membre UE demonstrează această intenție.

Exemplul chinez ne conduce, după părerea mea la cel puțin trei concluzii :

prima – orice model, oricât de eficient este, are limite și riscuri. Limitele se referă la dificultățile adaptării rapide la schimbarea de mediu ( apariția crizei) iar riscurile sunt legate de posibilitatea unor efecte perverse (middle income trap)ce pot compromite obiectivul strategic ;

a doua concluzie – corecția sau up-datarea modelului inițial cu elemente exogene este posibilă doar la nivelul unor state naționale puternice, cu un statul geopolitic important sau în cazul unor economii dinamice apte de-ași reorienta rapid fluxurile externe de mărfuri și capital (reorientarea extracomunitară a economiilor poloneze, finlandeze, slovace după 2007 ) ;

a treia concluzie – existența unei forțe politice dominante sau a unui consens politic transpartinic pe termen mediu și lung, apte de a menține, indiferent de ciclurile electorale, continuitatea strategiei și a obiectivului prioritar.

Capcana pentru România

Ce putem spune despre raportul model-strategie în cazul României ?

Așa după cum se înfățișează lucrurile, România se află în stadiul rulării unui model pe care l-aș numi ” liniar-vegetal”, fără o ghidare prin elemente de strategie pe termen mediu și lung.

Este linear pentrucă nu prevede ”salturi” calitative, ci doar succesive acumulări cantitaive și vegetal deoarece , la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric).

Specificitatea acestui model constă în poziția sa pasivă și nu activă, adică primește input extern și încearcă reacții de răspuns adaptativ fără a avea inițiative sau reacții de provocare a acestuia (challenge economic policy).

Traectul linear al dezvoltării urmează definiții clasice de manual, respectarea indicatorilor primari macroeconomici (deficit, inflație, șomaj, cont curent) devenind singurul obiectiv strategic. În România nu există nicio referire la tipul de economie dorit, la poziția dezirabilă în sistemul economiei mondiale, la tipul structurii economice și nici măcar la orizontul nivelului de trai.

Evident, nu există variante și alternative în cazul apariției unor efecte perverse sau al unor blocaje conjuncturale (crize, cataclisme, tensiuni sociale etc).

Modelul linear nu evidențiază factori ” de atac” ( ” incisive policy vectors”), așa după cum cel chinezesc nominaliza trei astfel de factori (forța de muncă abundentă, subevaluarea monedei și motivarea populației).

Modelul linear poate duce la obținerea de rezultate pozitive (vezi creșterea economică din 2013 datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată) dar, fără salturi calitative importante ( structurale și competitive) România nu-și va putea depăși condiția , rămânând pe cea mai îndepărtată orbită față de centrul dezvoltat al Europei.

Note:

1^ Erik Izraelewicz : ” L’arrogance chinoise” Grasset & Fasquelle. Paris 2011

2^Coeficientul lui Gini este o măsură a dispersii statistice folosită pentru a reprezenta disproporții în distribuirea veniturilor sau averilor. Este definit prin raportul de valoare între 0 și 1 . Cu cât este mai mic, cu atât deosebirile în distribuirea sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia și 0,707 (70,7%) în Namibia. În România este 0,32 (2008)

3^ Il modello Cina ( Orizzonti cinesi). L’Asino d’oro Edizioni SRL. 2011

***

Mircea Coșea este Profesor de Macroeconomie și Economia Intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă„

Dl. Cosea spune foarte bine despre cresterea din 2013: „datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată„. Ceea ce fac guvernantii nostri, in special Dl. Ponta si D-na. Petrescu, dar as generaliza fara teama de a gresi la tot PSD-ul, este eroarea care consta in faptul de a considera acea crestere de anul trecut, care a avut loc in conditiile mentionate de Dl. Cosea, ca fiind un boom economic!! Este o eroare fatala!! Pe baza acestei erori s-au pus taxe si impozite multe si mari ca sa tempereze chipurile cresterea economica, adica, vorba lui Tariceanu de odinioara, economia care duduie. De aici rezulta ca scaderea CAS cu 5 p.p. este o masura pur formala cu nuanta politica (chipurile actuala Putere e continuatoarea USL, care avea si o componenta liberala), si care face doar o paguba bugetului de pensii si nimic mai mult. Cu atat mai mult cu cat anul acesta s-ar putea sa nu mai inregistram crestere economica… Dl. Cosea a aratat ca modelul economic de la noi este „la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric)„. De aceea o noua recesiune a Vestului ne-ar influenta negativ, fara indoiala. O alta deosebire dintre noi si China este urmatoarea: China isi permite ” o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare”, la noi lucrul asta e sub semnul intrebarii… Vreau sa spun ca, la noi, o crestere a productivitatii prin inovare si cercetare e o problema greu de rezolvat… China e o tara comunista. Intr-o tara capitalista dezvoltata problema se rezolva datorita fortei economice si financiare a sectorului privat. La noi nu e cazul de asa ceva intrucat la noi sectorul privat e foarte fragil si inca slab dezvoltat iar, pe de alta parte, statul nu are banii necesari pentru a construi o Cercetare puternica la noi in tara, lucru ce necesita si un timp indelungat, dar care ar trebui facut… De aceea investitiile de stat in infrastructura ar trebui stimulate si crescute. Ele ar putea reprezenta un mijloc rapid si practic de a iesi din marasmul in care ne aflam la ora actuala. Ar fi benefice tocmai datorita efectului lor multiplicativ, atat pentru stat cat si pentru firmele private. O scadere in continuare a investiilor de stat ar duce tara aceasta la ruina. Cea de a doua componenta este atragerea de investitii private in economie, lucru ce nu se face la noi si, dupa cum spuneam mai sus, e si foarte greu de realizat in conditiile actuale. Insa ar trebui facut. Spre exemplu, privatizari, care nu s-au mai facut de pe vremea guvernarii Nastase, cred ca nu ma insel… Statul inca mai tine niste gauri negre foarte mari, care inseamna cateva miliarde de euro pierduti pentru stat. „Aruncati pe fereastra”, cum se spune. Oamenii ar trebui sa inteleaga un lucru: privatizarile reusite insemna un plus extraordinar in ceea ce priveste productivitatea (deci cresterea ei), cresterea valorii prin inovatie, creativitate, creatie, atragerea unui capital performant, instruirea fortei de munca si deci o forta de munca mai bine pregatita, capabila de un salt calitativ substantial si o crestere a productivitatii in acest fel. La noi nu se fac astfel de lucruri. De asemenea privatizarile reusite scapa statul de povara grea a ineficientei: statul va avea mai multi bani la dispozitie pentru investitii in economie, pentru crearea unei infrastructuri moderne in tara noastra. Astfel de lucruri nu se pot realiza in conditiile actuale de la noi.

Iar Guvernul a dovedit, prin prestatia de la Cotroceni, o foarte slaba competenta… 😦

DE citit si…

… ce spune Consiliul Fiscal:

Opinia Consiliului fiscal asupra proiectului de Ordonanță de Urgență pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal (reducerea contribuțiilor de asigurări sociale cu 5 pp. la angajator)

precum si…

Adevarul

Stenograma discuţiei dintre Băsescu şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu: „Vreau argumente de Harvard”

Victor Ponta

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

D-na. „Usturoi”…

Bine ca nu „Ceapa degerata”… 😆 E vorba de Ioana Petrescu, desigur, cea care a fost propusa pentru functia de ministru al Finantelor. Iata mai jos un articol din HotNews care ne spune cine este frumoasa doamna de 34 de ani:

VIDEO Cine este Ioana Petrescu, ministrul propus al Finantelor

Se arata, printre altele, ca:

„Ioana Petrescu (34 ani) a fost propusa astazi, 3 martie, sa ocupe functia de ministru al Finantelor Publice. Ioana Petrescu a fost numita in septembrie 2013 consilier al premierului Victor Ponta pe probleme fiscale, este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland, este specializata in finante publice, economia tarilor in curs de dezvoltare si emergente si pe economia de securitate nationala, potrivit CV-ului publicat pe blogul sau. A absolvit Universitatea Harvard, unde are un doctorat si un masterat in economie, si Wellesley College, unde a obtinut licenta in economie si matematica.” (subl. mea)

Eu sustin tineretul deoarece cred ca si tineretul trebuie sa-si aduca aportul, contributia la gestionarea treburilor tarii. Sigur, eu mai si glumesc, sper sa nu fie cu suparare. Deoarece eu cred ca si râsul tonic e foarte necesar! 🙂

De ce i se spune Usturoi? Din cate am inteles e vorba de acest editorial pe care l-a scris in Ziarul Financiar:

Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi!

Se arata ca:

„Imediat după ce am sosit în ţară, m-am oprit la un supermarket din Bucureşti să cumpăr o cafetieră, un lucru esenţial pentru mine pentru că nu rezist prea mult fără cafea.

Când am ieşit din magazin, am observat pe trotuar o mulţime de lume care vindea orice, de la haine la aparate de uz casnic, la mâncare. Mi-am făcut loc printre vânzătorii ambulanţi şi mă îndreptam spre o intersecţie când am auzit nişte plânsete în spatele meu. Când m-am întors, am văzut o bătrânică în genunchi pe trotuar, trăgând de mâini pe un tânăr. Când m-am apropiat, am observat că avea în mâini câteva bucăţi de usturoi pe care încerca să le pună în mâna tânărului şi îl ruga:

– Cumpăraţi-mi usturoiul, vă rog! Nu am vândut nimic azi! Vă rog eu mult de tot!

Se pare ca tânărul dorise iniţial să cumpere nişte usturoi, între timp se răzgândise şi acum femeia îl implora în genunchi şi cu lacrimi în ochi să cumpere ceva. A fost cel mai şocant lucru pe care l-am văzut până acum în Bucureşti. Bătrânica avea vreo 70-80 de ani şi, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie acasă cu nepoţii, uitându-se la telenovele şi nu afară pe trotuar, implorând oamenii de pe stradă să îi ia usturoiul.

M-am întrebat atunci dacă este doar o întâmplare sau calitatea vieţii celor vârstnici lasă de dorit în România. „Global AgeWatch Index 2013: Insight report“ publicat recent de HelpAge International oferă un răspuns la această întrebare.

Autorii estimează un index al calităţii vieţii celor vârstnici bazat pe indica­tori din patru categorii: securitatea venitului, starea de sănătate a celor în vârstă, situaţia locurilor de muncă şi a educaţiei pentru cei vârstnici şi suportul din partea celor din jur.

Bazat pe acest index, România se afla pe locul 48 în lume. Stăm mai prost decât ţări ca Letonia, Croaţia, Ungaria şi Albania. Ţările cu o foarte bună calitate a vieţii pentru cei vârst­nici sunt Suedia, pe locul 1, Norvegia pe locul 2, Germania pe locul 3, Finlanda pe locul 15, Danemarca pe locul 17 şi Franţa pe locul 18.
Din moment ce stau toată ziua cu nasul în statistici despre venituri bugetare, am observat imediat că ţările care colectează multe venituri la buget (şi implicit cele care cheltuiesc mult pe bunuri şi servicii publice) sunt în topul acestui clasament. Se vede şi din grafic, că printre ţările Uniunii Europene în 2012, veniturile bugetare sunt corelate negativ cu locul în clasamentul bunăstării celor în vârstă, ceea ce înseamnă că ţările care colectează mai mult sunt şi cele care sunt pe locuri fruntaşe în acest clasament şi deci stau mai bine la calitatea vieţii celor în vârstă.

Sursa: Global AgeWatch Index 2013: Insight report, Eurostat şi calculele autoarei

Veţi spune că nu numai veniturile bugetare afectează bunăstarea celor în vârstă. Cu siguranţă alţi factori ca orientarea politică a partidului aflat la guvernare, importanţa electoratului în vârstă şi eficienţa cheltuielilor guvernamentale afectează cât cheltuieşte statul pentru cei vârstnici şi implicit bunăstarea lor. Şi, bineînţeles, nu este numai obligaţia statului să aibă grijă de cei în vârstă. Respectul societăţii pentru cei în vârstă care îşi are rădăcinile în cultura unei ţări şi implicit suportul social pentru cei vârstnici afectează calitatea vieţii acestora.

Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!

Ioana Petrescu este consilier al prim-ministrului

Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 08.10.2013„

As avea de facut doua observatii.

In primul rand, de la o doamna profesor venita din USA aveam parca alte asteptari, observati bine: „este profesoara de economie la Facultatea de Politici Publice de la Universitatea Maryland„. Eu credeam ca va veni cu idei de micsorare a taxelor si impozitelor, cu promovarea economiei de piata libera, a free markets, cum se spune! Or, dansa ne vorbeste de colectarea taxelor si impozitelor la bugetul de stat (e adevarat ca nu specifica nivelul lor, dar cat propune?) pentru ca statul sa redistribuie veniturile catre populatie, in cazul de fata e vorba de pensionari, pentru asistenta sociala.

In al doilea rand, si lucrul asta m-a frapat, adica urmatoarele cuvinte:

„Totuşi, conform Eurostat, România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB anul trecut. În Uniunea Europeană, numai Lituania şi Slovacia au colectat mai puţin decât noi ca procent din PIB. La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB. România cheltuieşte numai 36,4% din PIB pe bunuri şi servicii publice. Numai Bulgaria şi Lituania cheltuiesc mai puţin decât noi în Uniunea Europeană. Ţările care încasează mai mult la buget cheltuiesc mai mult pe bunuri şi servicii publice: Franţa cheltuieşte 56,6% din PIB, Finlanda 56,6% şi Danemarca 59,4%. Cu venituri atât de mici, România nu poate cheltui destul pe asistenţă socială şi nu poate oferi o viaţă la nivelul celei din Finlanda (locul 15 în clasamentul calităţii vieţii celor în vârstă) şi Danemarca (locul 17).

Ce este de făcut? O soluţie simplă şi cu efecte pe termen scurt ar fi să faceţi ce am făcut eu: cumpăraţi tot usturoiul şi trimiteţi bătrâna acasă la nepoţi. Dar nu rezolvaţi problema. O soluţie mai bună ar fi ca toţi contribuabilii să îşi plătească impozitul, să avem destui bani pentru a plăti pensii mai mari şi pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor. Cumpără usturoiul, pentru că eşti om! Plăteşte impozitele, pentru că eşti cetăţean şi eşti de două ori om astfel!” (subl. mea)

Si atunci ce sa intelegem de aici? Ca daca toti contribuabilii isi vor plati impozitul, vom avea destui bani pentru asistenta sociala, pentru a plati pensii mai mari, pentru a oferi servicii de calitate pensionarilor, adica „o viata la nivelul celei din Finlanda sau Danemarca„?

Interesant este ca spune cat la suta din PIB a colectat Romania, Lituania, Slovacia, Franta, Finlanda etc dar nu spune si cat e respectivul PIB. Sa facem o scurta comparatie (luand PIB per capita):

Romania … $9,036

Finlanda … $46,098 (la o populatie de vreo patru ori mai mica decat a Romaniei!!)

Danemarca…$56,202 (populatia aproximativ la fel cu cea a Finlandei)

Si atunci sa comparam nivelul de impozitare din Romania cu cel din, sa zicem, Danemarca. „România a colectat venituri în valoare de numai 33,5% din PIB”, „La polul opus stau ţări ca Danemarca cu 55,3% din PIB, Finlanda cu 54,4% din PIB şi Franţa cu 51,8% din PIB.”. Deci la noi 33,5% din PIB-ul nostru, in Danemarca 55,3% din PIB-ul lor, de vreo 6 ori mai mare, luat per capita, decat al nostru. Cum e? Cum vi se pare? Problema cred ca e daca Romania poate colecta un procent mai mare la capacitatile economice de care dispune la ora actuala. Guvernul Ponta a introdus deja 35 de taxe si impozite noi, deja marite, si parca nu am auzit de minuni in sensul cresterii gradului de colectare a acestora… Repet, avem capacitatea economica sa colectam cat Danemarca, Finlanda etc? Pentru ca altminteri fac si eu ca odinioara Mircea Ciumara: „am chinuit un popor degeaba!”. Noi vrem sa colectam mai mult dar nu avem capacitatea economica s-o facem? Eu cred ca asa se prezinta lucrurile… E mult mai realist sa gandim asa decat sa ne pierdem in alte ipoteze. Tarile dezvoltate colecteaza mai mult intrucat au o economie care sa le permita lucrul acesta, adica una dezvoltata. Pe cand la noi, dupa parerea mea, daca ajungi in situatia actuala sa colectezi cu 5% mai mult, deci vreo 38% din PIB (la 40% nici nu indraznesc sa ma gandesc), trebuie considerata o mare realizare, apropo de cum stam din punct de vedere economic. Pentru ca nu e vorba doar de colectarea in sine, adica sa-si plateasca toata lumea impozitele, ci si de veniturile pe care le ai si din care platesti acele taxe si impozite. De unde se vede ca strategia asta fiscala – marim taxele si impozitele, punem mai multe – este gresita! Este o teorie recesionara (in conditiile actuale adanceste criza), la fel ca si cea cu scaderea sau, cum i s-a mai spus, taierea cheltuielilor (diminueaza consumul). Insa altceva este taierea cheltuielilor neproductive: spre exemplu inchiderea gaurilor negre din economie! Sa luam, spre exemplu, Oltchim: daca s-ar inchide, s-ar elimina o gaura neagra si, implicit, cheltuielile nejustificate care le face si care inseamna, de fapt, pierderi economice imense! Pe cand asa cine le suporta? Statul, nu? Adica noi, contribuabilii, nu? Din cauza asta Statul nu are bani de investitii!! Observati ca despre astfel de lucruri nu se vorbeste deschis, in schimb daca e sa se inceapa sa se planga pe umarul altuia, fara a da nicio solutie, asta imediat! Iar pentru gaurile negre din economie nu s-au gasit nici acum, la aproape un sfert de veac de la caderea comunismului, solutii ca aceste intreprinderi sa fie puse, in sfarsit, pe profit. Si mai trebuie spus ca aceste gauri negre nu-si platesc nici macar contributiile pentru asigurari sociale!

Pe mine ma frapeaza ca o profesoara de la o universitate prestigioasa din SUA are o asemenea abordare… De unde se vede ca eu imi imaginam ca lucrurile stau altfel…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Doua articole interesante…

S-au intamplat mai multe lucruri interesante zilele acestea, lucruri despre care, desigur, merita sa dscutam si sa comentam. Totusi, m-am oprit asupra a doua articole, demne de toata atentia, as zice eu, de pe blogul D-nei. Ana Birchall:

Norvegia sustine aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, informatiile contrare sunt false

Se arata ca:

„Deputatul PSD Ana Birchall, membru al Comisiei comune speciale a Parlamentului pentru aderarea României la Spaţiul Schengen condamnă informaţiile false care au circulat recent într-o parte a mass media, conform cărora Norvegia se opune aderării noastre la Spaţiul de securitate Schengen.

„Informațiile care au circulat într-o parte a presei cu privire la opoziția Norvegiei faţă de intrarea României în Schengen sunt false. Nu există nici o declaraţie oficială din partea autorităţilor norvegiene care să confirme asemenea informaţii. Din contră, autoritățile române au fost asigurate de faptul că Norvegia susține aderarea României la Spațiul Schengen” declară deputatul Ana Birchall.

 „În calitate de membru al Comisiei comune speciale a Parlamentului pentru aderarea României la spațiul Schengen condamn asemenea practici, menite să dezinformeze opinia publică cu referire la un subiect atât de important pentru România” a spus deputatul PSD.

„Aderarea României la Schengen este un efort care presupune sprijinul tuturor românilor, indiferent de partizanatul politic. Cei care lansează asemenea informaţii false ar trebui să dea dovadă mai multă responsabilitate. Până la urmă este vorba de interesul nostru naţional şi asemenea informaţiile false, propagate în spaţiul public fără o minimă verificare a veridicității lor, lovesc în interesul naţional” a completat Ana Birchall.

Echipa A.B.”

Eu citisem in ziare.com despre asta:

Norvegia se opune aderarii Romaniei la spatiul Schengen – presa rusa (Video)

Iata ce se arata in acest articol:

„Norvegia s-a opus extinderii spatiului Schengen si aderarii Romaniei si Bulgariei la zona de libera circulatie, sustine presa rusa.

Oslo se opune acestei masuri, impreuna cu alte state membre UE, a transmis site-ul rus Radiovesti, citat de agentia Focus.

Finlanda blocheaza aderarea Romaniei la Schengen: Este prea corupta (Video)

Nemultumirea este in crestere in societatea norvegiana fata de perspectivele intrarii celor doua tari in zona Schengen. Guvernantii norvegieni cred ca Romaniei si Bulgariei ar trebui sa li se interzica oportunitatea de a intra in zona de libera circulatie.

Potrivit politicienilor din Norvegia, o eventuala astfel de largire a spatiului Schengen ar duce la o crestere masiva a unui nou val de infractiuni in statele deja membre. Potrivit datelor oficiale publicate de Eurostat, bandele criminale din Romania si Bulgaria sunt considerate a fi unele dintre cele mai periculoase si sunt active in 15 state ale Uniunii Europene.

Olanda se va opune din nou aderarii Romaniei la Schengen – surse europene

Un deputat francez cere ca Romania si Bulgaria sa nu fie primite in Schengen

Presa norvegiana a scris si ca cetatenii tarii sunt impotriva aderarii celor doua state la spatiul Schengen. Un ONG din Oslo a inceput strangerea de semnaturi pentru o petitie, dupa ce o tabara in care si-au instalat corturile 200 de imigranti ilegali – toti rromi si cetateni romani sau bulgari – a fost evacuata.

De asemenea, locuitorii din Oslo s-au plans in legatura cu deseurile pe care rromii le arunca, aratandu-si ingrijorarea in legatura cu o posibila raspandire a bolilor.

Tot mai multi romani ajung in inchisorile din Norvegia

Hotii romani au speriat Norvegia: 7 din 10 infractori sunt din tara noastra

Informatia vine inainte de discutiile din toamna legate de aderarea celor doua tari la zona de libera circulatie.

Comisia Europeana considera insa ca Romania si Bulgaria sunt pregatite sa intre in spatiul Schengen, inca din anul 2010, dar incercarile lor au fost blocate de mai multe tari europene cu vechime, in frunte cu Olanda, din cauza controlului scazut la granite, a coruptiei si a lipsei de progres in ce priveste Mecanismul de Cooperare si Verificare.”

Hotii romani au speriat Norvegia: 7 din 10 infractori sunt din tara noastra

Se arata ca:

„Statisticile din Norvegia arata ca sapte din zece infractori care au fost arestati pentru furt in Oslo, din 2012 si pana in prezent, provin din Romania.

Din anul 2012, 171 de romani au fost condamnati in Oslo, Asker si Baerum, dintre care 152 pentru furt, jaf sau manipulare de bunuri furate, scrie The Norway Post.

Cele mai multe dintre aceste infractiuni au fost comise de profesionisti – straini care se imbraca frumos si opereaza impreuna.

Din august 2012, 70 la suta dintre cei condamnati pentru furt au fost romani. Acest numar a ingrijorat-o pe Ministrul Justitiei, Grete Faremon, in legatura cu situatia rromilor din Romania, aceasta punand sub semnul intrebarii de ce banii oferiti de guvernul norvegian nu au fost investiti in imbunatatirea conditiilor acestora.

Saptamana viitoare, Faremo se va deplasa in Romania pentru a discuta situatia cu autoritatile locale.

Circa 17,5 milioane de euro (134 milioane de coroane norvegiene) au fost puse deoparte, in anul 2012, pentru ajutorarea rromilor din Romania. Cu toate acestea, fondurile sunt inca in conturile in care au fost virate, iar mii de romani calatoresc in Oslo in fiecare vara pentru cersi pe strazi, incheie sursa citata. „

Eu as intreba-o pe stimata D-na Birchall daca si aceste statistici reprezinta o dezinformare…

Pe de alta parte, iata cum sta treaba in Norvegia…:

Parlamentar din Norvegia: Tineti rromii, francezii si bulgarii afara din tara!

Se arata ca:

„Un parlamentar din Norvegia, care face parte din Partidul Progresist, ce militeaza impotriva imigratiei, a declarat ca granitele tarii ar trebui inchise pentru rromi, francezi si bulgari, despre care el crede ca sunt cei mai periculosi infractori.

Per Sandberg, numarul doi in formatiunea aflata in Opozitie, a propus implementarea imediata a trei masuri destinate sa opreasca fluxul de cersetori si infractiuni, transmite expatica.com, care citeaza AFP.

„La granita, politia poate sa nu le mai permita sa intre in tara grupurilor de francezi, rromi si blugari, pentru ca stim deja ca ei sunt foarte periculosi”, a precizat parlamentarul, care, insa, nu a explicat cum vrea sa implementeze masurile propuse.

In Norvegia are loc o dezbatere aprinsa, in ceea ce priveste interzicerea cersitului.

Statul scandinavic, care este unul din cele mai instarite din lume, va organiza alegeri legislative in septembrie, iar sondajele arata ca Partidul Progresist ar putea veni la putere, in coalitie cu conservatorii.

Potrivit presei locale, textul lui Sandsberg viza initial doar populatia rroma, insa i-a introdus si pe francezi si bulgari, pentru a nu parea prea discriminatoriu. ” (subl. mea)

Faza e dura rau de tot, cica: ” i-a introdus si pe francezi si bulgari, pentru a nu parea prea discriminatoriu”. 😆

Al doilea articol al D-nei Birchall la care ma refeream la inceput este acesta:

Declaratiile iresponsabile si mincinoase ale unor fosti consilieri de la palatul Victoria, ajunsi intre timp deputati, trebuie corectate ferm si rapid

Se arata ca:

„„Observăm cu regret că reprezentanți ai fostului guvern PDL fie dezinformează cu bună știință, fie uită repede pentru că au mintea scurtă. Opoziția anemică vorbește cu nonșalanță de măsurile economice ale guvernului USL, critică fără argumente și dezinformează de dimineața până seara, tocmai pentru a-și masca propria incompetență în actul guvernării pe care toți românii au fost nevoiți să îl suporte timp de patru ani” a spus deputatul PSD.

„Este o dovadă de maximă ipocrizie să acuzi guvernul Ponta că nu se ocupă de problema sărăciei și a șomajului atâta timp cât guvernarea Boc, cu oblăduirea consilierilor săi economici, a tăiat, fără discernământ, peste noapte, veniturile salariale ale tuturor bugetarilor cu 25%. Mai mult decât atât, actuala opoziţie acuză guvernul Ponta de introducerea unor taxe suplimentare când, cu nici doi ani în urmă, guvernul PDL a suprataxat cu 5,5% veniturile tuturor pensionarilor din România” a punctat Ana Birchall.

„În timpul celor 4 ani de guvernare portocalie, armata sa de consilieri pe probleme economice a atacat pe rând fiecare categorie socio-profesională, pornind de la profesori, până la medici, polițiști, militari și pensionari și acum se așteaptă ca noi, cei care am fost legitimați prin vot să îndreptăm aceste inechități, să uităm de crasa incompetență a guvernului Boc” a subliniat deputatul PSD, Ana Birchall.

„Nu trebuie să uităm de unde a plecat USL acum un an și patru luni. Guvernul USL a preluat conducerea unei țări divizate din punct de vedere social, o țară în care veniturile garantate ale pensionarilor care au muncit pentru fiecare leu din pensie erau reduse, o țară unde sute de mii de familii de bugetari nu și-au mai putut susține cheltuielile și creditele din cauza tăierilor iraționale ale camarilei pedeliste, o țară care își pierduse reputația în fața partenerilor externi și în fața investitorilor, o țară fără perspective de viitor” declară Ana Birchall.

„Măsurile economice luate de guvernul USL, care au început să aducă la însănătoșirea economiei naționale sunt apreciate de publicații economice de prestigiu cum ar fi The Economist sau The Financial Times care nu suferă de pasiuni politice. Mai mult, instituțiile financiare internaționale au revizuit pe plus creșterea economică pentru anul 2013 care, cel mai probabil, va depăși cota de 2%. Pentru că se pare că este convenabil să îți uiți propriile contraperformanțe economice, reamintesc foștilor consilieri economici PDL că rata de absorbție a fondurilor europene a crescut într-un an de guvernare USL mai mult decât în ultimii 6 ani adunați, ajungând acum la 21%. În timp ce toate programele de finanțare europeană au fost blocate ca urmare a fraudelor pedeliste sancționate de către CE, guvernul USL a reușit în mai puțin de un an să redeschidă plățile către România”  a ținut să scoată în evidență deputatul PSD, Ana Birchall.

„Dai dovadă fie de ignoranță, fie de rea voință, fie de ambele când continui să susții că reducerea TVA la pâine nu va duce la scăderea prețului celui mai consumat aliment de bază din România. Până și fostul premier Boc, probabil într-un moment de slăbiciune, a declarat că scăderea TVA la pâine este o măsură meritorie dar se pare că acest mesaj nu a ajuns și la foștii săi subalterni, care ignoră voit, cu rea credință, efectele beneficie pe care o astfel de măsură le va avea atât asupra bugetului fiecărei familii cât și asupra economiei în general, inclusiv prin reducerea evaziunii fiscale” a continuat deputatul PSD de Vaslui.

“Cred că unii reprezentanți ai guvernării PDL au impresia că românii uită faimoasele măsuri de austeritate vândute ca fiind necesare. Se înșeală! Românii nu uită că guvernul PDL nu a dus la creștere economică, doar și-a rotunjit veniturile pe spinarea celor mulți, celor săraci, pe spinarea pensionarilor, pe spinarea profesorilor și a medicilor, pe spinarea polițiștilor și a militarilor, a „mămicuțelor și bebelușilor” cum spunea, nu de mult, un președinte jucător, reprezentant de marcă PDL. Acum, unii reprezentanți PDL care, doar din pricina hazardului și a unei legi electorale defectuoase au intrat în Parlament, își permit să dea lecții de economie guvernului USL, când în realitate ar trebui să-și facă propria analiză având în vedere că în toți acești ani de guvernare și-au arătat adevărata lor competență, în realitate, incompetență în politici economice. Doar așa ar arăta respect românilor, nu mințind și dezinformând cum s-au obișnuit să facă”.”

Este adevarat ca nu spune care ar fi acei „fosti consilieri de la Palatul Victoria”, dar cred ca am ghicit la cine se refera… 😀

As dori sa propun un alt punct de vedere, diferit de cel al PDL, al lui Basescu sau chiar diferit de cel al USL. Pentru ca avem nevoie de idei si conceptii noi.

Eu cred ca la noi nu se intelege un lucru relativ simplu:

– nu poti sustine o economie in care ai inca foarte multe intreprinderi de stat nerentabile, care fac o gaura in economie de aproape 13 miliarde de euro (cifra e la nivel de 2011, dar de atunci lucrurile nu s-au schimbat prea mult). Si reiau aici articolul din Gandul:

WHO’S WHO. LISTA COMPLETĂ a averilor directorilor de la companiile de stat despre care BĂSESCU spune că sunt BOIERII ECONOMIEI. Ei „gestionează” o gaură de 12,75 miliarde de euro. EXCLUSIV

Lista nu cred ca s-a schimbat. Dati un click si, va rog, cititi-o! Reiau aici ce arata, printre altele, acest articol:

„Cele 119 societăţi subordonate ministerelor Economiei şi Transporturilor (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) au produs o gaură în economia României de 12,75 miliarde de euro. Calculul gândul a rezultat prin scăderea creanţelor (sume de recuperat) din totalul datoriilor istorice, ambii indicatori reprezentând date oficiale. Această sumă creşte, anual, cu circa 500 de milioane de euro, sumă obţinută prin scăderea profiturilor obţinute de unele dintre companii din pierderile suferite de celelalte.

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic. Majoritatea „managerilor” sunt membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc aceste societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

Şeful statului despre marii „boieri” ai economiei româneşti

Preşedintele Traian Băsescu i-a nominalizat, la finalul săptămânii trecute, pe marii „boieri” ai economiei româneşti, în persoana directorilor celor mai mari companii energetice locale, controlate de Ministerul Economiei, unde ministru este democrat- liberalul Ion Ariton. „Le menţionez public pentru că pierderile lor, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. Şi de ce le plătim? Pentru că nişte domni manageri, bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic, nu au niciun fel de apăsare, nici legată de arierate, nici legată de stocuri, nici legată de creşteri de personal, de fonduri de salarii. Ei sunt marii boieri ai economiei româneşti. Baronii economiei româneşti îi găsim, în primul rând, la regiile de stat”, a spus Băsescu. Conform ZF, complexurile energetice Turceni şi Rovinari nu au avut pierderi anul trecut, dar marjele lor de profit sunt extrem de scăzute, chiar mai mici de 1%.

Companiile subordonate Ministerului Transporturilor au pierderi mai mari decât cele subordonate Ministerului Economiei

Şeful statului nu a dat niciun exemplu dintre companiile administrate de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.

• Totalul datoriilor cumulate la cele 119 instituţii este (era, la 1 ianuarie 2010) de aproape 17 miliarde de euro (16,99747 mai exact). Pe ministere, situaţia se prezintă în următorul mod: 8.469,47 milioane de euro la MEC, respectiv 8.528 milioane de euro la Transporturi. Aşadar, cele 23 de instituţii de la Transporturi cumulează mai multe datorii decât cele 96 de la MEC.

• Totalul creanţelor este de 4.240,73 milioane euro. Instituţiile subordonate MEC au de adunat 2.391,33 milioane, cele de la Transporturi 1.849,4. Dacă scădem creanţele din cifra datoriilor, rămâne o GAURĂ de peste 12,75 miliarde de euro.

• Pierderile cumulate din 2009 sunt de 1,083 miliarde de euro: 490,52 milioane de euro la MEC, 592,52 milioane euro la MT. Totalul profiturilor din 2009 este de 0,64 miliarde de euro – 595,77 milioane la MEC, 44,7 milioane la MT. Aşadar, instituţiile subordonate MEC sunt mult mai profitabile decât cele subordonate MT. Dacă scădem profiturile din pierderi, rămâne o GAURĂ (anuală) de 443 milioane de euro, care se adaugă arieratelor.

Doar institutele de cercetare nu produc pierderi

Vestea bună este că majoritatea Institutelor de cercetare nu produc pierderi, iar pierderile sunt mici în cazul celor care produc pierderi.

Numărul de angajaţi din cele 119 instituţii este de 187.876: 106.411 la MEC, 81.465 la Transporturi.

• Cea mai problematică instituţie rămâne CFR SA, cu datorii de 4,5 miliarde de euro, pierderi anuale de 231 milioane de euro şi cu 26.830 de angajaţi (în pofida restructurărilor, pierderile s-au cifrat la 250 de milioane de euro în 2010, iar datoriile societăţii au crescut cu 33%, ajungând la 6 miliarde de euro).

Cum arată averile „boierilor” economiei româneşti

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic – marea majoritate fiind membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

De pildă, Florin Mârza, PDL, care l-a schimbat din funcţie, în luna martie, pe Constantin Ioaniţescu (numit cu doi ani în urmă, de Adriean Videanui) la conducerea Termoelectrica. Fost consilier local la Petroşani, fost consilier al lui Adriean Videanu în mandatul acestuia de ministru al Economiei, Mârza are 3 terenuri cu suprafaţă de 6.400 mp în intravilan (Petroşani), 2 apartamente, 2 case, o casă de vacanţă, bijuterii de 750.000 euro, 54.000 de euro în conturi, credite de 130.000 euro.

Dar averea lui Florin Mârza păleşte prin comparaţie cu a directorului Hidroelectrica. Constantin Trihenea, PDL, fost prefect de Sibiu. Acesta are terenuri de 3,83 hectare (2,83 în intravilan) la Sibiu, un apartament, două case şi patru spaţii comerciale, bijuterii de 10.000 de euro, 350.000 de euro în conturi, portofoliul BVB de 38.000 de euro, acţiuni la trei societăţi comerciale evaluate (acţiunile) la 230.000 de euro, împrumuturi acordate de 400.000 de euro, dividende încasate de 100.000 de euro, contract cu Primăria Poplaca prin firma sa Conelt, în 2007 (când era prefect), de peste un milion de euro, contract cu Primăria Şeica Mare, tot prin firma sa Conelt, tot în 2007, în sumă de 400.000 de euro, alte contracte, încheiate cu autorităţi locale, cu Electrica Serv, Transelectrica, Spitalul Judeţean Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în sumă de 350.000 de euro, în anii 2009-2010.

Privatizarea managementului în companiile de stat

Traian Băsescu a precizat că îmbunătăţirea managementului în regiile şi în societăţile de stat este prioritatea zero a anului 2011 şi că în cel mai scurt timp acestea vor fi trecute din punctul de vedere al raportării bilanţului la Ministerul de Finanţe. Dar privatizarea managementului în companiile de stat este o idee reluată de mulţi politicieni, de-a lungul timpului, fără a se fi concretizat.
Chiar Ministerul Economiei a anunţat că va demara în aprilie procedurile pentru privatizarea managementului la circa un sfert din societăţile la care deţine pachete majoritare de acţiuni. Nu doar că procedurile nu au demarat la termenul anunţat, dar biroul de presă al MEC nu a putut da niciun răspuns la solicitarea gândul de a fi măcar nominalizate societăţile la care managementul ar urma să fie privatizat.

În tabelele de mai jos este prezentată situaţia economică a societăţilor despre care am vorbit mai sus, precum şi date relevante despre directorii acestora.”

Intr-o economie in care doar institutele de cercetare nu produc pierderi, lucrurile sunt clare… Nu produc pierderi, dar sunt si ele neperformante, ca sa-l parafrazez pe Napoleon… 😆 Pentru ca nu are rost sa ne mintitm: avem o economie ce inca depinde de stat, totalmente neperformanta si necompetitiva, inclusiv institutele de cercetare, cuibusoare caldute pentru pilele mai marilor din partidele de guvernamant… De aceea se impune un vast program de privatizare. Lucrurile nu pot merge asa:

ψ)  vrei sa ai si deficit bugetar mic, inclusiv pe structural, vrei sa ai si o datorie publica mica, dar in schimb vrei sa tii in brate si neperformanta de la stat, cu foarte multi angajati, cu aceste intreprinderi care produc pierderi enorme economiei nationale, cu clientela politica pusa in functii de conducere in aceste intreprinderi, platita gras din banii contribuabililor!! Si mai vrei sa maresti si taxele si impozitele unui sector privat slabit de criza, care numai de asa ceva n-are nevoie, si unei populatii saracite, ca sa mentii in continuare ineficienta acestor intreprinderi de stat.

Eu cred ca noi vrem prea multe: imposibilul!

Observati ca eu nu vorbesc, neaparat, de disponibilizari masive, asa cum s-a si facut in trecut, fara sa se faca o privatizare reala (decat in putine cazuri). Eu vorbesc de privatizare, de trecerea in proprietate privata macar a unora din aceste intreprinderi, si acolo unde se impune sa se purceada la disponiblizari. In caz contrar, statul nostru, prin onor Guvernul (sau mai bine zis Guvernele sale, ca mai toate au facut la fel, dar pe alta cale) ar trebui sa explice cetateanului de ce urmaresc imposibilul?

De ce spun asta? Pentru ca ceea ce se vrea (ψ) nu e posibil. Asta e parerea mea. Si o astfel de economie nu poate fi competitiva in ansamblul ei si, ceea ce poate e mai grav, nu poate fi sustinuta de catre stat in felul acesta de pana acum: prin micsorarea deficitului bugetar cu marirea taxelor si impozitelor pe care trebuie sa le plateasca sectorul privat si populatia si printr-o datorie publica mica.

Eu inteleg ca noi ne raportam la UE. Insa tarile din UE au datorii mult mai mari decat ale noastre, exceptie facand, cred, numai Bulgaria (si iau in considerare in special procentul din PIB). Ma uitam zilele trecute si la Polonia, care are o datorie publica mai mare decat a Romaniei. Nu mai vorbesc de Ungaria.  Pentru ca un sector public mare (incluzand aici si intreprinderile de stat) inseamna si cheltuieli mari pe care statul trebuie sa le faca din banii contribuabililor pe de o parte si prin imprumuturi masive de la banci, care reprezinta grosul acestor datorii, pe de alta parte. Pentru ca este clar ca daca il impozitezi prea mult pe contribuabil, reduci dramatic nivelul de trai. Welfare state-ul european se bazeaza pe datorii masive pe care statele le fac la banci, deci in sectorul bancar. Or, noi nu vrem asa, in schimb vrem sa tinem un sector public si intreprinderi de stat care se afla cu mult sub performantele celor occidentale, unde, intr-adevar, sunt tinute prin datorii masive pe care statul le face. Poate ca cineva ar intreba: dar nu se poate totusi fara aceste datorii atat de mari? La care as raspunde asa: daca acest sector public e dimensionat in ideea unui Welfare State mare, atunci el devine mare si neperformant, necompetitiv in ansamblul sau. Si atunci cum vrei sa tii un sector public care e neperformant si necompetitiv daca nu prin indatorare masiva? Or, noi vrem altfel: prin marirea sau inmultirea taxelor si impozitelor, lucru ce loveste in sectorul privat si in populatie, asta in conditiile si unei inflatii ridicate (5,37%, departe de tinta pe 2013, de numai 2,5%, dupa cum ne spune BNR). Pentru ca adevarul e ca e contradictoriu ceea ce vrem si felul in care gandim noi lucrurile. Pe de alta parte, Romania, ca tara europeana, Parlamentul adoptand Tratatul de Guvernanta Fiscala, nu poate duce o politica similara Turciei, care nu e in UE, si care merge pe o crestere economica inflationista.

In concluzie: noi vrem ceea ce nu se poate si nu facem ceea ce trebuie ca sa se poata ceea ce vrem.

De citit si…

Romania Libera

PDL ameninţă cu moţiunea dacă Guvernul refuză revizuirea politicii fiscale

Se arata ca:

„PDL va introduce la începutul sesiunii parlamentare o moţiune simplă pe politici fiscale, în cazul în care Guvernul USL „refuză dialogul şi revizuirea” politicii fiscale „bazată excesiv şi abuziv pe creşterea de taxe şi impozite”, a declarat, joi, purtătorul de cuvânt al PDL, Adriana Săftoiu, potrivit Mediafax.

Săftoiu a precizat, într-o conferinţă de presă, că introducerea de noi taxe „nu are nicio legătură cu realitatea economică” şi că proiectul de memorandum cu FMI „este un autodenunţ critic”, prin care PSD „face o radiografie a propriei guvernări, recunoscând scăderea investiţiilor, venituri slabe la bugetul de stat, creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii, creşterea arieratelor în administraţia centrală”.

„Ce propune PSD prin această scrisoare de rea intenţie? Introducerea de noi taxe. Ca să contrabalanseze anumite măsuri sociale, Guvernul USL intenţionează să introducă taxe noi pentru proprietate şi modificări în domeniul contribuţiilor sociale. Textul memorandumului dovedeşte clar că actualul guvern USL nu are soluţii pentru relansarea economiei şi sprijinirea sectorului privat, singura soluţie fiind noi taxe. Pe fond, Guvernul continuă o politică păguboasă pentru cetăţean, accentuând depdendenţa acestuia de stat”, a apreciat Adriana Săftoiu.

Ea crede că majorarea de impozite reflectă „slaba performanţă a guvernului Ponta privind încasările la bugetul de stat”.

Adriana Săftoiu a arătat că PDL propune guvernului USL să renunţe la „această strategie de politică fiscală dezastruoasă” şi să facă o consultare reală cu celelalte partide parlamentare, partenerii sociali, cu organizaţiile oamenilor de afaceri „pentru a propune în viitorul memorandum cu FMI măsuri în acord cu realitatea”.

„În cazul în care Guvernul USL refuză şi dialogul şi revizuirea acestei politici fiscale bazată excesiv şi abuziv pe creşterea de taxe şi impozite, PDL va introduce la începutul sesiunii parlamentare o moţiune simplă. Suntem siguri că vom găsi susţinerea şi din partea unor parlamentari ai puterii”, a mai spus Adriana Săftoiu.”

Si iata inca doua articole interesante care merita sa fie citite, cred eu:

Previziune SUMBRĂ: Peste 5 ani 75 la sută dintre tinerii vor fi ŞOMERI

Se arata ca:

„În 2018, tinerii (15-24 de ani) vor avea de trei ori mai multe şanse de a fi şomeri, comparativ cu adulţii, iar rata şomajului în rândul acestora va depăşi cifrele înregistrate în timpul crizei, arată un studiu al Organizaţiei Mondiale a Muncii (OMM), citat de EY Romania.

Rata şomajului în rândul tinerilor la nivel global este estimată de OMM la 12,6% în 2013, aproape de vârful înregistrat în criză, de 12,7%, în 2009. Mai grav este faptul că până în 2018, rata şomajului în rândul tinerilor este proiectată să crească până la 12,8%.

Studiul arată că şomajul în rândul tinerilor şi cel în rândul adulţilor se va păstra la nivelul ultimilor ani, respectiv la 2,7. Astfel, în România, din totalul de şomeri care vor exista în România în 2018, 75% vor fi avea sub 24 de ani.

Citeşte şi OMM: Mai mulţi tineri supracalificaţi în România decât în Marea Britanie şi Germania

La nivelul OMM, tinerii români sunt consideraţi drept o ”generaţie pierdută”, care nu îşi găseşte loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani.

Cele mai afectate ţări sunt cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, alăturate în statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008 iar, în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a crescut chiar şi cu 24,9% între 2008-2012.”

OMM: Mai mulţi tineri supracalificaţi în România decât în Marea Britanie şi Germania

Se arata ca:

„Aproximativ 15% dintre tinerii români sunt “prea” educaţi comparativ cu cererea pieţei, iar această rată este mai mare decât cea din în Marea Britanie şi Germania.

Organizaţia Mondială a Muncii (OMM) a descoperit că, pe lângă rata mare de tineri supracalificaţi din România, s-a îmbunătăţit şi raportul dintre abilităţile celor care îşi caută loc de muncă şi cunoştinţele şi abilităţile cerute de angajatori. Astfel, dacă în 2010-2011, raportul era de 12%, în 2013, este de 8,5% şi reprezintă cea mai mare scădere după Estonia şi Grecia dintre ţările analizate de OMM, potrivit unui comunicat EY Romania.

Citeşte şi Câmpeanu: Şomajul în rândul tinerilor ar putea ajunge la pragul de ALARMĂ în 2013

Cu toate acestea, tinerii sunt consideraţi, la nivelul OMM, drept o ”generaţie pierdută”, care nu îşi găseşte loc de muncă din cauza crizei şi a incertitudinilor economice din ultimii 5 ani.

Cele mai afectate ţări sunt cele cu economii dezvoltate şi Uniunea Europeană, alăturate în statistici la acest capitol cu Orientul Mijlociu şi Africa de Nord. În aceste regiuni, şomajul în rândul tinerilor a continuat să crească începând cu 2008 iar, în economiile dezvoltate şi Uniunea Europeană, rata a crescut chiar şi cu 24,9% între 2008-2012.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Cum a fost revitalizat un oras care era pe moarte…

A fost recent o emisiune la televizor despre Mafia din Philadelphia si despre marele ei Boss, Angelo Bruno, poreclit „The Gentle Don”. I se spunea asa pentru ca prefera concilierea in locul violentei. Si eu cred ca pe buna dreptate, pentru ca razboaiele intre clanuri, foarte violente si care lasau o dara grea de morti, nu faceau altceva decat sa expuna Mafia si afacerile acesteia autoritatilor. La Bruno, poate pentru prima oara in istoria Mafiei, intalnim o alta conceptie: nu razboiul si crimele sunt importante, ci afacerile !! Deci important este ca afacerile sa mearga, nu razboaiele. Spre exemplu: una e sa mituiesti si altceva e sa omori… Pentru Bruno era preferabila prima varianta. La el intalnim, mult mai mult decat la alti mafioti, identificarea cu omul de afaceri, o trasatura nord-americana evidenta.

Angelo Bruno

Ca si alte vechi orase de pe Coasta de Est, Atlantic City , caci despre acesta e vorba, era intr-o decadere evidenta… Departe de boom-ul anilor ’20, acest oras ajunsese pe treapta cea mai de jos a decaderii: somaj masiv, crima, coruptie… Cred ca este clar ca nici Statul New Jersey si nici Guvernul Federal nu puteau face nimic: orasul se prabusea intr-o si mai mare mizerie cu fiecare zi care trecea.

Atlantic City era sub jurisdictia, daca se poate spune asa, Mafiei din Philadelphia si Bruno s-a gandit la problema…

Nicodemo „Little Nicky” Domenico Scarfo era unul din membri Familiei criminale din Philadelphia, un individ deosebit de periculos si, pe deasupra, arogant, lacom… Parea ca doreste sa inainteze pe scara ierarhica in cadrul Mafiei cand s-a intamplat ceva neasteptat: Bruno il trimite in Atlantic City. Lucrul asta a fost imediat interpretat ca un soi de exilare a lui Scarfo de Philadelphia: se gandeau ca Bruno a dorit sa indeparteze un rival, trimitandu-l departe. Adevarul este ca in Atlantic City nu prea aveai ce face: te aflai in mijlocul unui dezastru economic si social. Si atunci ce sa caute Scarfo acolo? Totusi Scarfo a executat ordinul si a ramas in Atlantic City asteptand noi ordine.

The Tropicana Hotel and Casino in Atlantic City, New Jersey as seen at night.

Pe de alta parte, ca sa nu stie dreapta ce face stanga, cum se spune, Bruno a inceput sa traga sforile politice cu oficialitatile din Statul New Jersey si asa s-a ajuns sa se legalizeze jocurile de noroc, ceea ce a condus la redeschiderea cazinourilor, hotelurilor, ba chiar si la constructii noi, Scarfo castigand bani frumosi printr-o firma care livra beton. Nu Scarfo era primarul orasului, dar era un fel de dictator pe acolo, in zona de entertainment, ce luase o amploare deosebita. Au inceput sa apara cazinouri luxoase, hoteluri frumoase, a inceput sa fie de lucru si sa se reduca somajul. Si uite asa s-a produs un lucru incredibil: Atlantic City incepuse sa-si retraiasca superba sa tinerete din anii ’20-’30!! De unde era un dezastru, acum mari magnati incep sa fie interesati de aceasta industrie a jocurilor de noroc  – cazinourile, si ma refer la miliardarul american Donald Trump. Celebrul Mike Tyson isi desfasoara meciurile acolo, in Atlantic City! Pana la sfarsitul anilor ’80 Atlantic City ajunsese cea mai populara destinatie turistica din SUA!!

Ceea ce nu se prea spune sau, daca doriti, nu se prea scoate in evidenta, este ca declinul prin care a trecut Atlantic City la inceputul anilor ’90 a coincis cu condamnarea lui Scarfo, in 1989, practic pe viata, adica pana in ianuarie 2033. Scarfo a platit pentru violenta sa, crimele sale, aroganta si lacomia sa, de unde se vede inca o data ca Bruno avusese dreptate… Si, oricum, o mare greseala, as zice eu, a fost asasinarea lui Bruno, in 1980, ordonata, se crede, de catre un consilier de-al sau,  Antonio Caponigro (aka Tony Bananas)…

Dar ceea ce mi se pare important e urmatorul lucru: cu tot declinul inregistrat in anii ’90, cu toate ca inca e o rata a criminalitatii mare in Atlantic City, acest oras nu s-a mai prabusit !

CFR Marfa…

Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre CFR Marfa si despre lupta politica intre Basescu si Guvern. Insa n-am prea auzit vorbindu-se de cifre. Dat fiind faptul ca e vorba de o privatizare, si inca una importanta, m-am intrebat imediat care a fost evolutia transportului de marfa pe calea ferata din 1990 si pana spre zilele noastre. Am cautat pe internet si am gasit trei pdf-uri interesante, cred eu… : aici (pag 20-21), aici (pag. 21) si aici – ma voi referi la acestea in ordinea expusa aici, pentru ca sa fie mai usor de urmarit, deci va fi respectiv primul, al doilea si al treilea sau ultimul pdf. Despre aceste lucruri nu se prea vorbeste insa e interesant ce putem constata, si anume: in 1990 se transportau pe calea ferata 218,8 mil. tone, in 1995 a scazut la 105,1 mil. tone ca in 2011 sa ajunga la doar 60,723 mil. tone. Scaderea este drastica, iar criza economica globala a afectat, cum se poate vedea din ultimul pdf, destul de serios volumul transporturilor de marfuri pe calea ferata. Insa ar mai fi ceva: CRF Marfa, companie infiintata in 1998, nu a putut sa faca concurentei – transportul de marfa in sistem rutier. Se poate constata acest lucru din ultimul pdf. Pe de alta parte putem constata si o scadere dramatica, datorata crizei economice actuale, si a volumului de marfuri transportate rutier: de la 361,805 mil. tone in 2008 la 183,629 mil. tone in 2011. Si de aici ne putem da seama cat de puternic a lovit criza economica globala Romania. Dupa parerea mea, lucrurile nu pot sa functioneze in felul acesta… Aceasta diminuare drastica a transporturilor de marfuri arata, in opinia mea, contractia economica teribila pe care a suferit-o tara noastra. Daca nu mai este miscare, nu mai este energie si economia sufera puternic…

Dar revin la CFR Marfa – identificam, deci, doua chestiuni:

1. scaderea drastica a volumului de marfuri transportate pe calea ferata (de observat ca in 1995 era la aprox. 50% fata de 1990!!); din ultimul pdf se observa urmatorul fenomen: scaderea puternica a volumului de marfuri transportate in sistem rutier in perioada 2008-2010 nu a insemnat o crestere a volumului de marfuri transportate in sistem feroviar;

2. CFR Marfa nu a putut face fata cu bine concurentei reprezentate de transportul de marfa in sistem rutier. Aici trebuie spus ca transportul in sistem rutier s-a dezvoltat puternic in Romania prin operatori de transport privati, lucru ce se vede din cota de piata ridicata. In primul pdf, ce reprezinta o versiune draft din 2006, se specifica un lucru interesant referitor la transportul rutier: „aproximativ 83% din operatorii de transport marfă şi pasageri înregistraţi provin din mediul privat.” (pag. 16; subl. mea). Or, CFR Marfa a ramas o companie de stat… Asta inseamna: competitivitatea in privinta transportului este mai ridicata in sistem rutier, unde operatorii sunt din mediul privat. Cresterea de competitivitate este spre mediul privat. Dupa cum se vede din ultimul pdf, CFR Marfa propunea cresterea tarifelor in vederea cresterii rentabilitatii, dar nu se vorbeste de restructurarea companiei sau de privatizarea ei. De acord, „calitatea costa”, cum se si arata acolo, dar nu e deloc limpede ca o crestere a preturilor ar fi marit competitivitatea companiei: efectele adverse ale unei asemenea masuri puteau fi devastatoare indreptand mai multi clienti si potentiali clienti spre transportul rutier, privat. Insa, intr-adevar, e si problema costurilor de exploatare, care trebuie sa fie acoperite prin pret.

Totusi, ce putem spune? Eu cred ca privatizarea CFR Marfa trebuia avuta in vedere de mai demult, inca din 1998 sau 2000. Injumatatirea volumului de marfuri transportate feroviar in 1995 fata de 1990 era un semnal serios. In 2000 se ajunsese la 71,5 mil. tone, cu mult sub 1995!! Fenomenul asta trebuie sa-l consideram unul obiectiv, ca nu avem ce face… In asemenea conditii compania nu putea sa fie rentabila si in asemenea conditii, desigur, nu putea produce decat pierderi. Pe de alta parte compania avea si are foarte multi angajati, iar numarul lor mare nu se mai justifica. Ce vreau sa spun? In conditiile aratate la punctele 1 si 2 nu poti mentine compania asa cum era aceasta in 1990. Restructurarea se impunea ca o necesitate pentru ca aceasta companie sa ajunga sa fie competitiva. Tergiversarea privatizarii CFR Marfa atata vreme nu cred ca a fost un lucru bun. Totusi, tinand cont ca suntem de acum celebri de nereusitele noatre in domeniul privatizarilor… Insa trebuie spus ca la noi lucrurile s-au desfasurat, in general vorbind, foarte greoi, la privatizari ma refer. Daca privatizarile ar fi fost reusite (putine au reusit) Romania ar fi fost departe, ar fi fost o poveste de succes. Insa s-a preferat:

α. sa se faca o protectie sociala mascata prin aceste companii de stat, in mare parte falimentare si

β. companiile fiind de stat, aspectul politic e dominant, inclusiv prin numirile sefilor, ca mai toate aceste numiri au coloratura politica, si salariile grase (sau, cum se zice acuma, nesimtite) ale acestora, cu toata cohorta reprezentata de clientela politica.

Rezulta ca statul nu a reusit sa gestioneze cum trebuie aceste companii, nici sa le faca performante. Si spun lucrul asta cu o anumita tristete… Noi nu am fost capabili de un capitalism de stat… Se poate spune ca la noi a fost si este ceea ce as numi un crony capitalism nefunctional. Poate parea ciudata expresia asta, dar cam asa stau lucrurile, macar de ar fi fost functional… Se poate vedea ca asa au stat lucrurile si dupa 1998, cand in urma reorganizarii Cailor Ferate Romane a aparut CFR Marfa. Slab, slab de tot…

Nu stiu daca privatizarea CFR Marfa va fi o poveste de succes. Sa speram ca da! Totusi e meritul acestui Guvern ca a luat „taurul de coarne”, cum se spune. Trebuie incercat. Traim vremuri de criza economica si situatia globala poate sa se agraveze.

Sa vedem ce spune presa:

Mediafax

Predoiu: Ponta să semneze privatizarea CFR Marfă dacă o consideră oportună şi corectă

Se arata, printre altele, ca:

„”Dacă premierul Ponta consideră privatizarea CFR Marfă oportună şi corectă atunci să semneze contractul, dacă nu, să spună de ce l-a ţinut în Guvern pe domnul ministrul Fenechiu şi să-şi mai asume încă un eşec”, a scris, marţi, pe Facebook, Cătălin Predoiu.

Preşedintele Traian Băsescu a afirmat, luni, că premierul Victor Ponta trebuie să îşi asume, în calitate de ministru interimar la Transporturi, responsabilitatea politică pentru privatizarea CFR Marfă, având în vedere aprecierile pozitive făcute de acesta la modul cum s-a derulat privatizarea.

Băsescu a mai spus că firma care a câştigat licitaţia pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită şi caută bani „pe la bănci”, el întrebând de unde va mai avea compania bani de investiţii pentru modernizare.„

Ponta: Nimic în neregulă cu CFR Marfă, dar nu e exclus dosar pentru câştigător dacă Băsescu e supărat

Se arata, printre altele, ca:

„”Preşedintele să îşi vadă de treaba lui, nu cred că intră în atribuţiile preşedintelui României să controleze ce fac firmele din România. faptul că are o gândire antiromânească, că spune tot timpul că nu vrea să câştige o companie din România, ci una din străinătate….de ce Băsescu îşi bagă nasul prin conturile firmelor ? Ca să apară la televizor, are legătură cu partidul ăla politic de doi bani pe care îl face la Cotroceni”, a spus Ponta la RTV.

El a susţinut că, potrivit datelor de până în prezent, nu este nimic în neregulă cu privatizarea CFR Marfă, lucru confirmat de consultanţi şi parteneri internaţionali.

„Nu m-ar mira însă, în buna tradiţie a activităţii lui Băsescu, să se trezească firma sau proprietarul firmei cu ceva dosare penale, că cine în supără pe Băsescu, i se face câte un dosar penal. Ne-am obişnuit să avem dosare penale făcute la sugetia televizată a preşedintelui”, a adăugat Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că firma care a câştigat licitaţia pentru a cumpăra CFR Marfă nu are banii necesari pentru a plăti suma convenită şi caută bani „pe la bănci”, el întrebând de unde va mai avea compania bani de investiţii pentru modernizarea CFR Marfă.”

HotNews

Gruia Stoica: Ne mentinem angajamentele in privatizarea CFR Marfa. Ne exprimam speranta ca declaratiile politice sa nu afecteze procesul de privatizare si discutiile cu finantatorii

Se arata ca:

„Grup Feroviar Roman/Grampet isi mentine angajamentul de a plati suma ofertata in privatizarea CFR Marfa si isi exprima speranta ca declaratiile politice „sa nu afecteze nici procesul de privatizare, nici discutiile (…) cu finantatorii”, la o zi dupa ce presedintele Traian Basescu a ridicat o serie de semne de intrebare legate de privatizarea CFR Marfa.

Luni, seful statului a afirmat ca Gruia Stoica, care a castigat procesul de privatizare al CFR Marfa, pentru care s-a angajat sa plateasca 202 milioane euro, „cauta cu oarecare disperare bani la banci” pentru a-si onora angajamentele.

Intr-un comunicat difuzat marti si semnat de Gruia Stoica, in calitate de presedinte Grampet Group, se precizeaza ca „orice companie serioasa din lume face achizitii de companii de asemenea anvergura cu credite bancare, in completarea fondurilor proprii”.

„GFR/Grampet este o societate bancabila, solida financiar, fara datorii la stat, un important angajator roman si un important contributor la buget, care isi mentine angajamentul de a plati suma ofertata in cadrul licitatiei”, se precizeaza in acest comunicat.

Grupul afirma ca a depus deja garantia de 10 milioane de euro, „suma importanta pentru o piata precum cea din Romania” si negociaza in prezent „cu institutii financiare din top 5 mondial”, avand „certitudinea” ca va plati suma angajata „conform conditiilor stabilite”.

„Ne exprimam in acelasi timp speranta ca evolutiile si declaratiile politice sa nu afecteze nici procesul de privatizare, nici discutiile noastre cu finantatorii. Nu dorim sa comentam alte declaratii politice, obiectivele nostru fiind strict comercial, de eficientizare a CFR Marfa si mentinere a cat mai multor locuri de munca si de consolidare a unui grup romanesc de anvergura internationala”, se mai arata in acest comunicat.”

Realitatea

Marinescu: Indiferent cine va fi numit la Transporturi, privatizarea CFR Marfă va rămâne un dezastru

Se arata, printre altele, ca:

„Europarlamentarul Marian Jean Marinescu, vicepreşedinte al PDL, a declarat luni că indiferent cine va fi numit la Ministerul Transporturilor privatizarea CFR Marfă va rămâne un „dezastru”, întrebat despre posibilitatea numirii la MT a lui Ovidiu Silaghi.

„Vom vedea care va fi decizia până la urmă, însă, după părerea mea, indiferent cine va fi ministru la Transporturi, subiectul CFR Marfă va rămâne acelaşi. Modalitatea de licitaţie de la CFR Marfă, un nou Oltchim. Nu cred că această licitaţie se va încheia aşa cum ar fi trebuit să se încheie. A fost organizată prost. Nu îndeplineşte, după părerea mea, condiţiile Uniunii Europene. Nu poţi să converteşti datorii în acţiuni după ce s-au depus ofertele. Deci, indiferent cine va fi ministru, după părerea mea acea procedură va rămâne un dezastru”, a declarat Marian Jean Marinescu într-o conferinţă de presă la finalul BPN.

Propunerea privind numirea liberalului Ovidiu Silaghi în funcţia de ministru al Transporturilor a ajuns luni la Palatul Cotroceni, a confirmat, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea.

Premierul Victor Ponta a semnat propunerea înainte de plecarea, duminică, în vizita de lucru în Spania.”

Si tot Mediafax:

Guvernul aşteaptă o decizie a CSAT pentru CFR Marfă. Oprea nu are drept legal să se exprime

Se arata, printre altele, ca:

„Argumentul Executivului este că CFR Marfă reprezintă o companie strategică şi se înscrie astfel în atribuţiile CSAT.

Declaraţia purtătorului de cuvânt al Guvernului a fost transmisă printr-un comunicat, după ce purtătorul de cuvânt al Preşedinţiei s-a pronunţat pe această temă.

În comunicatul transmis miercuri seara, Andrei Zaharescu confirmă că Guvernul va transmite CSAT rezultatul finalizării negocierilor privind privatizarea companiei CFR Marfă şi susţine că decizia Guvernului este consecventă cu procedura pe care a aprobat-o CSAT în ceea ce priveşte strategia de privatizare a CFR Marfă.

„Considerăm că, dacă CSAT s-a pronunţat în legătură cu această privatizare înainte de derularea sa, trebuie să se pronunţe şi cu privire la rezultatele negocierii. Guvernul aşteaptă o decizie în prima şedinţă a CSAT, purtătorul de cuvânt al Administraţiei Prezidenţiale neavând dreptul legal să exprime poziţii în numele CSAT (din a cărui componenţă nu face parte)”, se afirmă în comunicat.

Potrivit aceleiaşi surse, din punctul de vedere al mai multor ministere, precum Ministerul Apărării sau Ministerul Justiţiei, în baza legii, această companie este una strategică şi face obiectul atribuţiilor CSAT, iar Guvernul va transmite toate documentele necesare în acest sens.

„Din partea CSAT, Guvernul aşteaptă discuţii şi decizii responsabile referitoare la privatizarea unei companii strategice; polemicile şi declaraţiile politicianiste ale reprezentanţilor Administraţiei Prezidenţiale sunt contrare interesului public şi bunei funcţionări a instituţiilor statului, precum şi îndeplinirii angajamentelor pe care România şi le-a asumat de-a lungul timpului în faţa partenerilor noştri internaţionali – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Solicităm din partea Administraţiei Prezidenţiale tratarea cu responsabilitate a acestor subiecte, populismul şi demagogia prezente în ultimele zile fiind contraproductive”, se mai afirmă în comunicat.

Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că CSAT nu poate aviza contracte de privatizare, iar premierul Victor Ponta nu cunoaşte obiectul de activitate al Consiliului şi încearcă să fugă de responsabilitate în privinţa privatizării CFR Marfă.„

Oprea: CSAT NU AVIZEAZĂ contracte de privatizare. Ponta încearcă să fugă de responsabilitate

Se arata ca:

„Purtătorul de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, că CSAT nu poate aviza contracte de privatizare, iar premierul Victor Ponta nu cunoaşte obiectul de activitate al Consiliului şi încearcă să fugă de responsabilitate în privinţa privatizării CFR Marfă.

„Domnul prim-ministru Victor Ponta, deşi ocupă funcţia de vicepreşedinte al Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, nu cunoaşte obiectul de activitate al Consiliului. De aceea, îi recomandăm să citească Legea 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, disponibilă şi pe website-ul Administraţiei Prezidenţiale, www.precidency.ro, din care va afla că CSAT are atribuţii strict privind securitatea naţională, şi nu are nicio atribuţie financiar-economică în baza căreia să poată aviza contracte comerciale sau contracte de privatizare”, afirmă Oprea.

Potrivit acestuia, obligaţia legală privind contractul de privatizare a unui pachet de acţiuni al companiei CFR Marfă SA revine exclusiv Guvernului României şi Comitetului de Privatizare a CFR Marfă din cadrul Ministerului Transporturilor.

„Domnul prim-ministru Victor Ponta, aşa cum ne-a obişnuit, încearcă să fugă, din nou, de responsabilitate. Ar fi o ilegalitate ca CSAT să se pronunţe pe acest contract de privatizare. Aşa că îl rugăm respectuos pe domnul prim-ministru Victor Ponta să nu aştepte avizul CSAT după derularea procesului de privatizare pentru că domnul preşedinte Traian Băsescu nu va accepta să încalce legea. Singurii care poate decide asupra acestui contract sunt ministrul interimar al Transporturilor, domnul Victor Ponta, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor Ponta, şi Guvernul Victor Ponta. Altfel, recomandabil, în numele consecvenţei, ca domnul prim-ministru Victor Ponta să-şi asume răspunderea privatizării pentru care, în data de 20 iunie, îl felicita atât de călduros pe domnul ministru Relu Fenechiu. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, speră ca domnul prim-ministru Victor Ponta să nu genereze un nou episod tip «Oltchim» cu ocazia privatizării CFR Marfă”, mai susţine Oprea.

Contractul de vânzare a companiei CFR Marfă va fi semnat doar după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), probabil în luna septembrie, iar procedura de privatizare va fi finalizată în termen de 60 zile, a declarat premierul Victor Ponta.„

Dupa cum se vede cu usurinta, la Bucuresti este o lupta politica intensa in legatura cu privatizarea CFR Marfa. Pentru a intelege aceasta lupta politica trebuie spuse doua lucruri

a) in timpul Guvernarii Basescu, aa, stati putin, pardon, am vrut sa spun in timpul Guvernarii Boc 🙂 , nu s-a facut nicio privatizare. PDL nu a facut nicio privatizare cat a fost la Putere, acum ii critica pe altii!

b) Traian Basescu vrea sa arate ca e mai bun premier decat Victor Ponta, dupa cum de altfel a si declarat. In acest sens Basescu se chinuie sa demonstreze ca e prost Ponta, ca e imatur, ca nu stie ce face si ca incearca sa fuga de raspundere! Care este argumentul forte al Presedintelui? Argumentul forte al Presedintelui este ca Ponta nu a adus Caile Ferate Americane, Caile Ferate Franceze, Caile Ferate Germane sau alte Cai Ferate de Prestigiu pe plan mondial – aceia sunt investitorii strategici in viziunea prezidentiala – ci i l-a adus pe Gruia pe cap!! 😆 Daca nu poti sa aduci astfel de investitori strategici atunci nu faci privatizarea ci restructurezi, asta vrea sa spuna Basescu. De unde se vede ca, cel putin pentru Basescu, problema nu e ca ar tine de CSAT. Problema este ca Ponta nu a adus astfel de investitori strategici. Insa Basescu nu ne spune nimic de interesul unor astfel de investitori strategici fata de CFR Marfa. Toata aceasta argumentare pe care o face Presedintele are un singur scop: sa arate ca Ponta e un premier prost, ca avem un guvern incompetent, plin de corupti si de penali. Diiscreditarea acestui Guvern si a lui Victor Ponta are un scop precis, unul electoral: lansarea Partidului Miscarea Populara. In forta.

„Un atentat la democratie”…

In alta ordine de idei va propun sa cititi si:

Romania Libera

Isărescu: De-acum, contăm mai mult pe forţa de muncă, terenurile agricole şi economisirea internă

Se arata ca:

„Utilizarea preponderentă a resurselor interne va fi, în opinia guvernatorului, caracteristica “noii perioade de tranziţie”, post-criză, în care intră România. În premieră, Isărescu consideră cura de austeritate aplicată la începutul crizei, în condiţiile unui dezechilibru economic major, un “atentat la democraţie”.

Conferinţa “Mugur Isărescu şi invitaţii săi” găzduită ieri de BNR a fost pretextul nime­rit pentru executarea a unei fotografii la minut a economiei româneşti şi propunerea unei foi de parcurs pentru guvernanţi. Am aflat care ar trebui să fie priorităţile şi ce resurse pot fi mobilizate în acest sens. Guvernatorul a început, previzibil, cu un apel la stabilitate.

Nu era însă vorba de stabilitatea preţurilor care cade în sarcina BNR, ci de stabilitate economică, cu accent pe stabilitatea politicii fiscale (cota unică bătută deci în cuie). Stabilitatea e cerută de investitori iar în lipsa ei nu poţi avea nici creştere economică a subliniat Isărescu. Referitor la creşterea economică, Guvernatorul a insistat pe ideea sustenabilităţii sale (este oricum greu de văzut în viitorul apropiat o nouă bulă a creditului care să dinamizeze PIB-ul) şi pe evitarea stimulentelor electorale-“dacă accelerăm creşterea economică mai ales în perioade electorale, nu facem decât să accentuam declinul post-electoral”.

Creşterea economică trebuie să creeze deci locuri de muncă, numărul de contribuabili trebuie să se majoreze, aproape tot deficitul bugetar vine acum de la bugetul de pensii. Observaţia guvernatorului este justificată dacă ne uităm la numărul locurilor de muncă în firmele cu mai mult de 4 angajaţi în primăvara lui 2008 (4,82 milioane) şi în prezent (4,36 milioane); în ciuda unei reveniri economice şi refacerii salariilor bugetarilor fapt ce a realimentat cererea, economia n-a putut să recupereze locurile de muncă pierdute în criză iar generaţia decreţeilor, cea mai numeroasă, se apropie încet-încet de pensionare.

Dincolo de stabilitatea fiscală şi apariţia unor noi locuri de muncă, Isărescu consideră prioritară şi terminarea infrastructurii (“nu doar din transport, ci şi din sănătate şi resurse umane”).

Bun venit în tranziţie!

„Tranziţia în sensul creării economiei de piaţă s-a încheiat, o alta s-a născut în faţa noastră” începea spectaculos Guvernatorul. Noutatea noii tranziţii ar fi apelarea preponderent la resursele interne, după ce băncile îşi reduc treptat expunerea pe România iar investiţiile străine directe au scăzut spectaculos.

Isărescu are în vedere resursele interne de bani (“economisirea internă s-a refăcut”), de forţă de muncă şi de pământ agricol care “nu este introdus încă cum trebuie în circuitul fiscal”, nu este clară încă situaţia titlurilor de proprietate pentru toate terenurile agricole.

Suntem absolut de acord cu Mugur Isărescu privind focalizarea pe resursele interne şi utilizarea lor eficientă cu câteva menţiuni. Cu o fiscalitate excesivă a muncii e greu de crescut numărul de contribuabili iar în ceea ce priveşte economisirea internă, poate ar fi cazul ca Guvernul să se împrumute şi de la populaţie, reluând emisiunile de certificate de trezorerie, piaţa titlurilor de stat fiind monopolizată cu brio de bănci.

Iar în ceea ce priveşte terenurile agricole, o dată cu 2014 este posibil să asistâm la o clarificare accelerată a regimului de proprietate, având în vedere că străinii vor avea dreptul să cumpere fără restricţii din acel moment.” (subl. mea)

Update

Gandul

Ponta poate convoca CSAT pentru CFR Marfă, dar nu o va face. „Să-l convoace preşedintele, nu vreau să-i uzurp atribuţiile”

Se arata ca:

„După mutarea politică prin care a pasat ultimul cuvânt în prtivatizarea CFR Marfă de la Guvern în mâinile CSAT, adică la Palatul Cotroceni, premierul Victor Ponta a anunţat astăzi că nu va lua iniţiativa convocării Consiliului, cu toate că legea i-o permite.

Premierul s-a justificat azi, la Sibiu, susţinând că evită „uzurparea vreuneia dintre atribuţiile preşedintelui”. Legea CSAT prevede însă că acesta poate fi convocat nu doar de preşedinte, ci şi de o treime dintre membri. În condiţiile în care la masa CSAT 7 din cei 13 membri sunt miniştri – Victor Ponta, Varujan Vosganian, Daniel Chiţoiu, Titus Corlăţean, Robert Cazanciuc, Radu Stroe şi Mircea Duşa -, şedinţa pentru avizarea privatizării CFR Marfă pe care premierul o cere poate fi convocată cu uşurinţă la iniţiativa sa.

Întrebat dacă are această intenţie, Victor Ponta a negat însă. „O să-l convoace preşedintele. Nu vreau să uzurp vreuna din atribuţiile domniei sale”, a spus prim-ministrul.

Ce pârghii are Ponta în CSAT

În articolul 6, legea CSAT clarifică cine poate avea iniţiativa convocării Consiliului. Chiar dacă în practică nu s-a întâmplat lucrul acesta, CSAT poate funcţiona şi în absenţa şefului statului care este preşedintele Consiliului, şedinţele fiind conduse de vicepreşedinte, adică de premier.” Potrivit articolului 6, există două variante: „(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se convoacă de preşedintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar. (2) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării poate fi convocat şi la iniţiativa a cel puţin o treime din numărul membrilor săi”.

În oricare dintre situaţii, „Consiliul Suprem de Apărare a Ţării lucrează în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul membrilor săi şi adoptă hotărâri prin consens”, se arată în aceeaşi lege. Altfel spus, oricare 5 miniştri pot convoca CSAT, însă mai au nevoie, pe lângă cei 7 membri ai Guvernului, ca la şedinţă să fie prezenţi încă doi membri. Trei din cei 13 vin din Palatul Cotroceni: preşedintele Traian Băsescu, consilierul prezidenţial Iulian Fota şi secretarul CSAT, Ion Oprişor. Ceilalţi trei sunt directorul SRI, George Maior, directorul SIE, Teodor Meleşcanu, şi şeful Statului Major General, Ştefan Dănilă. Pentru a se întruni CSAT, la masă trebuie să fie 9 din cei 13. Deciziile se iau însă prin consens, oricare din cei 13 membri având această pârghie de a bloca o anume poziţie.

Ordinea de zi, arată însă legea CSAT, este strict atributul preşedintelui: „Ordinea de zi se stabileşte de preşedinte, cu consultarea vicepreşedintelui. Propunerile ministerelor trebuie avizate de primul-ministru pentru a fi înscrise pe ordinea de zi”.

Ceea ce a rămas încă neclarificat de către Guvern este baza legală care va fi invocată pentru a introduce pe ordinea de zi avizarea contractului de privatizare a CFR Marfă, în condiţiile în care CSAT are printre atribuţii doar avizarea proiectelor de acte normative şi nu actele normative deja adoptate. O posibilă explicaţie a dat-o pentru gândul secretarul de stat Cristian Ghibu, care gestionează Ministerul Transporturilor în timpul interimatului şi care a înaintat actul normativ pe masa Guvernului: „avizul este condiţie de semnare” şi a fost cuprins astfel în textul HG.

Eşecul privatizării înseamnă „management privat şi restructurarea companiei”

La rândul său, prim-ministrul a fost evaziv, întrebat fiind despre atribuţiile CSAT care nu includ avizarea hotărârilor de Guvern. „Am şi eu lipsurile mele. Dacă nu are competenţă (CSAT – n.r), de ce a avut de trei ori până acum? Dacă nu are competenţă CSAT-ul, dacă a avizat de trei ori până acum, înseamnă că de trei ori a acţionat ilegal. Dacă chiar nu are preşedintele nicio atribuţie despre CFR atunci, aşa pe româneşte, să tacă din gură. Dacă are şi dacă ştie ceva, e cel mai bun cadru, cadrul oficial, instituţional să ne spună, să nu ne lase să facem vreo greşeală, Doamne fereşte”, a spus Victor Ponta

Cât despre situaţia în care până pe 23 septembrie CSAT nu va da acest aviz, premierul a sugerat renunţarea definitivă la privatizare. „Planul B este management privat, restructurarea companiei şi încercarea de a o aduce acolo unde era în 2008, adică pe profit, înainte să fie fraudată de PDL”, a adăugat Ponta.

Privatizarea CFR Marfă a fost asumată în angajamentele luate faţă de FMI, oficialii Fondului punând semnarea contractului cu un investitor strategic drept condiţie pentru încheierea unui nou acord cu România. „FMI a cerut la ultima întâlnire cu colegii din minister semnarea în cel mai scurt timp a contractului„, a admis pentru gândul fostul ministru Relu Fenechiu imediat după ce premierul Victor Ponta a anunţat aprobarea în şedinţa de Guvern de miercuri a condiţiilor de vânzare sub rezerva avizării de CSAT până pe 23 septembrie.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.