„În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic”, a declarat Iohannis.
El a subliniat că legea educației adoptată în Ucraina contravine bunelor intenții reciproce.
„Într-adevăr, o tematică neplăcută această evoluție din Ucraina cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina”, a afirmat șeful statului.
Iohannis a precizat că urma să meargă cu președintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulți români ucraineni.
„Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție”, a adăugat șeful statului.
El a arătat că s-a întâlnit pe holurile ONU cu președintele Poroșenko, căruia i-a transmis opinia despre contramandarea vizitei.
„Normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina.
Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul destul de îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.
Legea Educației adoptată de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.
„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.
Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.
Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.
Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.
De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.
Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.
Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”
Gestul Presedintelui Iohannis este normal. Este o reactie diplomatica puternica, absolut necesara. Insa nu mi-a placut reactia ambasadei SUA la Kiev:
FOTO Mesaj controversat al Ambasadei SUA la Kiev, care felicită Ucraina pentru Legea Educației. România a condamnat deja proiectul legislativ
„Ambasada SUA la Kiev a felicitat Ucraina pentru noua Lege a Educației, care va interzice învățământul în limbile minoităților, printre care și limba română. Mesajul corpului diplomatic condus de ambasadoarea Marie Yovanovitch a fost publicat pe profilul de Twitter al instituției, potrivit Unian.net. Atât MAE român, cât și cel ungar și-au exprimat îngrijorarea față de normele proiectului legislativ privind noua abordare a formării lingvistice a reprezentanților minorităților naționale din Ucraina.
„Felicitam Ucraina privind promovarea reformei educaționale, care contribuie la dezvoltarea tinerilor – cheia viitorului“, spun diplomații americani.
Congrats to Ukraine on moving forward w education reform–investing in youth Key 4 future
Legea Educației adoptată, marți, de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.
„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.
Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.
Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.
Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.
Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.
De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.
Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.
Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”
Din pacate, ar mai trebui sa avem inca o reactie: impotriva dublului standard. Ce se intampla? Cand spunem Ambasada SUA la Kiev spunem Departamentul de Stat si, pe cale de consecinta, Casa Alba. Vreau sa spun ca o astfel de atitudine, precum cea a ambasadoarei SUA de la Kiev, este, de fapt, reactia Departamentului de Stat al SUA si, pe cale de consecinta, il implica pe Presedintele Trump. Rezulta ca SUA aplica dublul standard in relatiile internationale: unor tari le este ingaduita incalcarea Drepturilor si Libertatilor fundamentale ale omului, altor tari nu, mai sunt si trase de urechi! Acest comportament, care cautioneaza incalcarea legislatiei internationale in Vecinatatea Estica, trebuie sanctionat, cu atat mai mult cu cat suntem aliati si impartasim aceleasi valori.
Si eu sunt de acord cu cei care afirma ca Ucraina, prin aceasta lege, acutizeaza un conflict cu Rusia. Numai ca, de data aceasta, e inutil si contraproductiv. Pentru ca Ucraina nu dovedeste ca ar avea, ar fi animata de valorile Lumii Libere ci, intr-un anumit fel, foarte caracteristic, e tot ca Rusia. Evident ca trebuie sa avem o discutie ampla cu oficialii ucraineni si cred ca trebuie, totusi, sa avem o abordare constructiva: ar trebui sa ajutam la democratizarea Ucrainei si sa le acordam asistenta in ceea ce priveste drepturile minoritatilor, Romania avand o mare experienta in domeniu si o buna practica recunoscuta la nivel international. Eu cred ca ar trebui discutat in acest sens si cu Departamentul de Stat al SUA ca sa ne conjugam eforturile in acest sens, daca dorim un succes real al Democratiei si Libertatii in Vecinatatea Estica.
Daca vrem Democratie si Libertate in Vecinatatea Estica problema fundamentala care se pune este cea a valorilor pe care le promovam acolo. Daca, spre exemplu, sustinem oameni similari cu Igor Dodon, ce-am facut, ce realizam cu asta? Pe de alta parte, eu cred ca trebuie sa pornim de la adevar. Este inadmisibil ca doar o mica parte din populatia romaneasca din Ucraina sa fie considerata romaneasca iar cea mai mare parte sa fie considerati moldoveni. Aceasta minciuna stalinista, trebuie subliniat lucrul acesta, lezeaza Romania si ar trebui sa fim ceva mai activi in SUA, la Departamentul de Stat si sa le aratam aceasta chestiune, pe care, probabil nu o cunosc. Perpetuarea unei minciuni staliniste n-are cum sa fie compatibila cu statutul unei Ucraine moderne. Este o minciuna cu atat mai mult cu cat acei oameni vorbesc limba romana. Asa cum la Chisinau se vorbeste limba romana, nu limba moldoveneasca. Asa cum si in Transnistria populatia de etnie romana vorbeste limba romana! Intr-o lume libera si democrata cui serveste continuarea falsificarii Istoriei? Si, paradoxal, limitarea aceasta drastica, prin lege, a drepturilor copiilor romani si nu numai din Ucraina de a invata in limba materna demonstreaza cu maxima claritate ca ei sunt romani, nu moldoveni!
Aceasta lege, din pacate, creeaza focare de tensiune etnica in Ucraina, o tara foarte saraca, in care vestul tarii e mult mai sarac decat estul tarii… Este o abordare gresita si care inrautateste relatiile Ucrainei cu vecinii sai de la vest.
Speram ca lucrurile sa fie indreptate.
Trebuie sa aratam si reactia Parlamentului Romaniei, iata ce scrie deputata Ana Birchall:
Parlamentul României a adoptat astăzi, în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi a Senatului, o declaraţie referitoare la Legea Educaţiei din Ucraina, prin care a luat act de limitarea accesului la educaţie pentru etnicii români din Ucraina, adresând în acelaşi timp un apel pentru soluţionarea cu bună-credinţă a acestei situaţii.
„În calitate de deputat care a susţinut mereu parcursul european al statelor aflate în vecinătatea UE, cu precădere a celor incluse în Parteneriatul Estic, reiterez sprijinul pentru continuarea parcursului european al Ucrainei, atrăgând, însă, atenţia asupra faptului că este necesară respectarea tuturor criteriilor şi a valorilor fundamentale europene.
La fel ca orice stat membru al Uniunii Europene, Ucraina trebuie să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în spiritul valorilor europene şi democratice la care poporul ucrainean aspiră.
După cum este specificat în textul declaraţiei, este necesar un dialog constructiv între autorităţile ucrainene şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, cu asistenţa Consiliului Europei, Înaltului Comisar pentru pentru Minorități Naționale al OSCE şi a altor organizaţii internaţionale relevante în vederea asigurării unui cadru legislativ care să asigure într-o manieră cuprinzătoare drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu un interes particular pentru cei aproximativ 400 000 de etnici români care trăiesc în Ucraina.
Iata mai jos declaratia Parlamentului:
”
Parlamentul României
Declarația nr. 2/2017 referitoare la adoptarea Legii educației în Ucraina
Text publicat în M.Of. al României.
„Pornind de la afirmarea voinței comune de dezvoltare a relațiilor de prietenie și cooperare dintre România și Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, precum și alte acorduri bilaterale în vigoare,
evidențiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și deschiderea reciprocă de a menține aceste relații, în continuare, pe un curs ascendent,
subliniind sprijinul ferm și constant al României, în cadrul organizațiilor internaționale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană (UE) și respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei,
reamintind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de asociere Uniunea Europeană – Ucraina,
luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor din cele două țări, în special cele ale comunității românești autohtone din Ucraina și, respectiv, cele ale minorității ucrainene din România,
subliniind că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății din statul în care trăiesc și considerând că numai împreună cetățenii acestor state pot construi și consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetățenilor,
Parlamentul României:– Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România.
– Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.
– Atrage atenția că protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene.
– Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară.
– Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educației, pentru reexaminare.
– Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina.
– Hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate.
Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 20 septembrie 2017.”
De remarcat solicitarea la adresa Presedintelui si Guvernului Romaniei, ceea ce ar fi sinonim ca cele doua institutii de stat au mandat de a actiona in felul acesta din partea Parlamentului. Declaratia e bine formulata, evitandu-se excesele si e foarte bine ca Parlamentul a reiterat sustinerea pentru parcursul european al Ucrainei. Insa daca Ucraina se va indeparta constient de valorile Lumii Libere, evident ca nici Romania nu va mai avea cum sa pledeze pentru o astfel de cauza: parcursul european al Ucrainei. Ar urma ca Ucraina alege un alt parcurs, poate unul euroasiatic… Caz in care se vor amplifica niste tensiuni. Totusi, e mai greu de inteles atitudinea Departamentului de Stat al SUA: asta doreste? Adica Ucraina nu e membra UE, deci nu trebuie sa respecte valorile UE pe teritoriul sau, caz in care ar putea, de ce nu?, alege un parcurs euroasiatic?
Adevarul este ca SUA n-a exprimat o pozitie clara cu privire la Ucraina. Inca de la Summitul NATO de la Bucuresti, Ucraina si-a depus cererea de a face parte din Alianta. S-a opus, desigur, Rusia – celebrele cuvinte ale lui Putin: „Ucraina nu e un stat” – dar si Germania. Fara indoiala, exista si acum reticente serioase ca Ucraina sa faca parte din NATO. Si asta pe buna dreptate. Daca ar fi fost in NATO, noi, cu totii, am fi fost acum in razboi cu rusii, pentru ca ar fi fost atacata o tara membra NATO. Vinderea de armament ( neletal??!!) din SUA catre Ucraina nu cred ca va rezolva problemele existente in estul fostei republici sovietice sau cea a Crimeii… In cazul in care Acordurile de la Minsk sunt in suspensie, ca sa zic asa, situatia este, in general vorbind, marcata de neclaritate. Eu stau si ma intreb ce noima, diplomatica, fireste, poate avea declaratia ambasadoarei SUA la Kiev…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Motanul Incaltat 
Este pentru prima data cand KWJ nu-mi strica ziua prin prestatia sa !!!!!!!!!!
Ma bucur sa aud asta! 🙂
Nu te mai bucura degeaba : uiti ca-i vorba despre aia ce ne stau in coasta de atata amar de vreme si pe care nu-i pot suferi ?!? Macar de-ar face KWJ o chestie dintr-astea si cu aia din Vest ca , prea ne confunda lumea capitalele ! 😡 😡
Eu n-as crede ca relatiile noastre cu Ungaria sunt chiar atat de rele. Atitudinea lui Viktor Orban si a Fidesz trebuie considerata drept populista, cu scopuri vadit electorale. Nimic mai mult.
Nu cred ca ne confunda lumea capitalele: am fi fost deja in Spatiul Schengen si am fi avut si Visa Waiver… Asa ca nu cred ca ne prea confunda…
Insa relatiile dintre Romania si Ungaria trebuie vazute sub prisma apartenentei celor doua tari la UE si NATO. De aceea acestea difera substantial de cele cu Ucraina, o tara care nu e membra nici UE si nici NATO. De aceea si spun ca nu trebuie exacerbate, inflamate probleme si tensiuni cu Ungaria, cum din pacate vad uneori pe la televiziunile de stiri, pentru ca nu e cazul. Din pacate se deformeaza prea mult realitatea ajungandu-se la ceva ce nu-i asa, pentru ca cetatenii neavizati s-ar putea sa-si faca o parere gresita. Relatiile cu Ungaria sunt bune. Deocamdata nu-s probleme. Probleme deosebite, nici atat.
„Eu n-as crede ca relatiile noastre cu Ungaria sunt chiar atat de rele. Relatiile cu Ungaria sunt bune. Deocamdata nu-s probleme. Probleme deosebite, nici atat.” Pai eu zic altceva ? Mai ramane sa-si trimeata tancurile in Transilvania ca-n rest totu-i bine !!! 😡
😆
Sa stii ca Ungaria are o problema si, din acest punct de vedere, il pot intelege pe Viktor Orban. La noi nu se prea discuta (nu vad de ce), dar in Ungaria s-a dezvoltat in ultimii ani o extrema-dreapta neofascista: partidul Jobbik. Gandeste-te ca la alegerile din 2006 au avut doar 2,2%, ca la cele din2014 sa obtina 20,22%. Au si in Parlamentul European 3 membri. Deci e vorba de un salt spectaculos in numai 8 ani. Din cate vad eu au lideri sub 40 de ani, poate cu exceptia Krisztinei Morvai care a fost aleasa in 2009 in Parlametul European, dar sprijinita doar de Jobbik, deci fara a fi membru al acestui partid.
Deci in Ungaria avem o crestere a extremei drepte. Dupa cum se poate constata, fenomenul asta nu a putut fi combatut eficient. Or, lucrurile acestea creeaza o problema Ungariei. In Parlamentul Ungar situatia e urmatoarea – v. aici:
National Assembly (Hungary)
Dupa cum se vede, Jobbik are o pondere foarte mare in Opozitie. Primii sunt cei din coalitia de stanga – Unitate (asa se numeste coalitia). Insa Opozitia e firava fata de colosul reprezentat de Fidesz-ul lui Viktor Orban in alianta cu crestin-democratii. Insa curentul acesta neofascist care, repet, are o pondere mare in opozitia la Fidesz, cu cresterea lui spectaculoasa din ultimii ani, evident ca da de gandit… Fidesz, cu toata masivitatea sa, nu a putut sa-i opreasca ascensiunea, desi Jobbik nu reprezinta, cel putin deocamdata, un pericol. Insa un pericol e starea de spirit pe care Jobbik o exprima si cred ca temerile sunt legate de faptul ca o astfel de stare de spirit se poate inflama cu ocazia Centenarului din Romania.
In Ungaria avem o Opozitie slaba, iar dezechilibrul politic ce impinge aceasta tara spre iliberalism e reprezentat de faptul ca fortele de stanga – Unitate – sunt foarte slabe in raport cu cele doua partide de guvernamant, sau mai bine in zis in raport cu Fidesz si satelitul sau KDNP (crestin-democratii). Liberalii verzi au o pondere redusa in cadrul Opozitiei.
In ceea ce priveste Fidesz, noi ar fi trebuit sa fim pregatiti mai demult tinand cont de ideologia acestuia: nationalismul maghiar si conservatorismul national, dar si un euroscepticism slab. Pe de alta parte, Fidesz trebuie sa retina cresterea Jobbik. Atata vreme cat in societatea maghiara se manifesta astfel de curente ideologice, fara indoiala ca trebuie sa fim precauti. De aceea poate ca e mai bine ca Fidesz capteaza un electorat nationalist care altminteri poate ar fi fost alaturi de Jobbik… Atata vreme cat nu ai o Stanga care sa contrabalanseze Dreapta, dezechilibrul acesta major in societatea maghiara favorizeaza extremismul de dreapta. Si pune, desigur, Ungaria intr-o pozitie dificila in Uniunea Europeana.
Spre exemplu, spune-mi cum poate fi combatuta eficient cresterea extremei dreptei n Ungaria atata vreme cat Stanga e slaba. O parte din acest electorat de dreapta – si inca cel tanar, daca nu ma insel – marseaza spre extrema… Orban are de gestionat acest dezechilibru. Daca Fidesz nu absoarbe o mare parte din electoratul acesta nationalist, extrema poate creste. La alegerile europarlamentare din 2014 din Ungaria Jobbik a obtinut mai mult decat socialistii…
N-o sa-si trimita tancurile. Eu cred ca noi trebuie sa ne retinem de la o atitudine ce ar provoca Ungaria intr-un mod justificat. Cu alte cuvinte, nu trebuie sa le dam apa la moara. Ci sa avem o atitudine corecta si ferma.
Si eu sunt de parere ca Romania ar trebui sa fie o voce, cel putin una mai puternica decat pana acum. Ar trebui sa condamne la Bruxelles faptul ca Ucraina a votat o lege care nu respecta drepturile minoritatilor si falsifica, daca am inteles bine, numarul lor. Si mie mi se pare ca Romania trebuie sa joace mai activ decat a facut-o pana acum. Pentru ca „a o lasa balta” inseamna ca nu-ti pasa, exprima dezinteres. Si cautioneaza o lege proasta, prin care se incalca drepturile omului, si efectele acesteia.
„Si eu sunt de parere ca Romania ar trebui sa fie o voce, cel putin una mai puternica decat pana acum. ” Te contrazic Motane , nu o voce ci , VOCI , MULTE VOCI !!! ” Si mie mi se pare ca Romania trebuie sa joace mai activ decat a facut-o pana acum. ” Da’ pana acum chiar ti-a dat cumva impresia c-a ” jucat ” cineva , pe tema asta ?? Insa , este al dracului de buna ca-si tine plaiesii cu ochii ca sarmalele la granita de Est a Uniunii Europene si , nu-i lasa pe turbatii aia de arabi sa intre si sa-si faca nevoile { asta in cel mai bun caz } pe strazile din Bruxelles , Amsterdam si care-or mai fi !!! 😡 Intrebare : cumva firma de la care Romania a achizitionat OBLIGATA FIIND acele mijloace de supraveghere a frontierelor , nu-i cumva din Gross Deutscheland ? Oare frau Merkel { aleasa ieri alaltaieri a patra oara Cancelar } nu le poate impune { macar asa…de hoha } , javrelor alea belgiene sa-si vada lungul nasului si sa ne lase dracului in pace sa intram si noi dracului in acel spatiu nenorocit ?
Intr-adevar si eu am o nemultumire legata de felul in care a fost tratata Romania in legatura cu faptul ca i s-a refuzat si i se refuza intrarea in Spatiul Schengen. Si as spune, de ce nu, cu atat mai mult cu cat Dl. Hans Klemm ne lauda progresele facute in Justitie si spune ca „suntem o sursa de inspiratie pentru SUA”!!
Stii cine se opun? Germania, Olanda si Austria… Desi Comisia Europeana ne sustine pentru a intra in Spatiul Schengen. Insa chiar stateam si ma gandeam, riscurile sunt destul de mari. Iti recomand sa citesti:
http://romanialibera.ro/actualitate/eveniment/comisarul-european-julian-king–toate-tarile-membre-ar-avea-de-castigat-daca-romania-ar-fi-parte-din-grupul-schengen-469438
Uite ce arata, printre altele:
Eu stau si ma intreb daca nu cumva, daca intram in Spatiul Schengen, ne expunem unui atac terorist direct. Nu ca n-am pazi bine granitele UE – nu se pune problema asa, le pazim bine. Dar e vorba de extremistii islamici existenti in UE si care au intrat in UE prin alte locuri, cele din Vest. Spatiul Schengen inseamna ca nu mai exista control la fronterele statelor membre UE. Observa ca au fost atentate nu doar in Franta, care e mai departe de noi, dar in Germania. Iar unui terorist i-ar lua foarte putin sa vina nestingherit din Franta, ca sa dau un exemplu, in Romania. Insa King are dreptate: „lupta împotriva terorismului și implementarea legislației adoptate recent în acest domeniu, lupta împotriva radicalizării și protejarea spațiilor publice, precum și interoperabilitatea și schimbul de informații” trebuie sa se duca la nivelul Uniunii Europene in ansamblul sau, iar Romania e membra UE dar nu e in Spatiul Schengen. De aceea „toate statele din Grupul Schengen ar avea de câștigat dacă România ar fi cooptată în acestă structură”.
” Dl. Hans Klemm ne lauda progresele facute in Justitie si spune ca „suntem o sursa de inspiratie pentru SUA”!! 😀 😀 😀 😀 Asta-i chiar buna Motane , mi-ai infrumusetat ziua asta { care-a inceput si , dupa cum vad se continua } , de mare rahat !!!
” „Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că își va anula vizita oficială în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă.” La’ s ca se duce …Liviu Pop !!!! 😉
https://www.activenews.ro/stiri/Ministrul-Educatiei-dupa-discutiile-avute-la-Kiev-cu-omolgul-ucrainean-despre-adoptarea-noii-legi-a-educatiei-Am-subliniat-necesitatea-ca-drepturile-etnicilor-romani-sa-nu-fie-afectate-146330
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/educatie/liviu-pop-dupa-vizita-la-kiev-fata-de-ucrainaromania-respecta-dreptul-la-libera-educatie-in-limba-materna-a-minoritatilor-801172
http://www.hotnews.ro/stiri-esential-22024811-ministrul-educatiei-solicitat-kiev-ucraina-ofere-minoritatilor-romane-dreptul-invata-limba-materna.htm
Lasand la o parte criticile justificate care i se aduc lui Liviu Pop, el a facut demersurile necesare. Era necesara o intalnire la nivel de ministri de resort din cele doua tari. Insa la nivel de stat – Presedintele Romaniei fiind reprezentantul statului roman – decizia Presedintelui de a-si anula vizita in Ucraina a fost una corecta si a dat un semnal ca Romania nu tolereaza incalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului. Cu atat mai mult cu cat Ucraina se doreste o tara partenera Romaniei, UE si NATO. Citez din articolul din HotNews:
Chestiunea respectarii standardelor si angajamentelor asumate de Ucraina e un lucru foarte important si e bine ca a fost punctat.
Si
Cred ca are dreptate: „nu reflecta spiritul si ambitiile europene ale Ucrainei”. Si este bine ca s-au punctat astfel de lucruri de catre partea romana in dialogul dintre ministri de resort din cele doua tari. Si ar trebui sa ne tinem tari pe pozitie, cum se spune, lucrul acesta ajutand si la democratizarea Ucrainei, un proces ce ma face sa cred ca nu va fi unul usor si nici de scurta durata. Spre deosebire de Ungaria, mi se pare ca Romania a dat dovada de mai multa moderatie. Ungaria a recurs la amenintari! Nu e rau ca am fost mai moderati. Chestiunea e sa ne tinem tari pe pozitie in continuare. Nu inchidem usa dialogului, dar daca Ucraina se indeparteaza de valorile Lumii Libere se izoleaza de UE si de NATO. Fara indoiala ca in interesul UE si SUA este ca Ucraina sa respecte drepturile minoritatilor nationale, adoptand valorile Lumii LIbere, acest lucru fiind o pilda serioasa pentru Rusia. In momentul in care Rusia va constata standarde ridicate in ceea ce priveste drepturile minoritatilor in Ucraina, inclusiv cea rusa, atunci isi va pune serios problema daca nu cumva a gresit, spre exemplu cu interventia militara in Georgia. Problema este ca Ucraina sa arate ca se poate si altfel, ceea ce ar fi o premiera, daca nu ma insel, in acest spatiu ex-sovietic. Insa pana acum arata contrariu, ceea ce nu e bine si nici nu ajuta Ucraina. Dar ramane de vazut ce se va mai intampla. Deocamdata Ucraina si-a afectat relatiile cu vecinii din Uniunea Europeana si NATO, lucru nu prea inteligent as adauga eu…
Liviu Pop nu este luat in serios nici macar aici in Romania , nici macar aici NU MAI ESTE LUAT IN SERIOS , iar dumneata crezi c-al vor lua ucrainienii ? Vezi de treaba mon cher , chiar crezi ca aia nu acceseaza ” presa ” romaneasca ? „Deocamdata Ucraina si-a afectat relatiile cu vecinii din Uniunea Europeana si NATO, lucru nu prea inteligent as adauga eu…” Si cine-i vinovata pentru asta , nu cumva tot Ucraina sau astia din UE si NATO { oricum Kremlinul n-ar fi acceptat in veacul vecilor sa ava in coasta sa un aliat , un membru NATO iar ucrainenii… cunosc ceva mai bine decat hartzogarii din UE faptul ca , intotdeauna camasa iti este mai aproape decat paltonul } care i-au dus cu vorba atata timp , asa cum au facut cu Turcia , aud ? Precis ai sa-mi spui ca: Turcia ESTE MEMBRA N.A.T.O. insa…oare pentru cata vreme de-aci inainte prietene , caci acolo in Turcia , exista mai multi rusi decat sant in Moscova ?!
In legatura cu Liviu Pop, vorbim din punct de vedere institutional. Nu personal. Nu vorbim, in acest caz de exemplu, despre el ca persoana.
Ucraina face o mare greseala daca nu respecta drepturile minoritatilor. Ucraina, pentru ca sa intre in UE trebuie sa faca reformele necesare spre a indeplini comditiile. Acelasi lucru e valabil si pentru Turcia. Cu regimul politic actual, Turcia s-a indepartat de UE. Dar in NATO va ramane. Politic vorbind, aderarea Ucrainei la NATO a fost blocata de Germania la Summitul NATO de la Bucuresti. Deocamdata nu e vorba de aderarea Ucrainei la NATO. Turcia e un membru vechi al NATO si care va ramane in NATO. Pentru Ucraina esentiala e reusita reformelor.