Cu deosebita satisfactie remarc si salut gestul Presedintelui Iohannis – la solicitarea Parlamentului Romaniei – de a-si contramanda vizita in Ucraina precum si contramandarea vizitei la Bucuresti a presedintelui Parlamentului de la Kiev, in semn de protest fata de legea data de Parlamentul ucrainean care limiteaza pentru copiii minoritatilor nationale din Ucraina studiul in limba materna. O lege care persecuta minoritatile nationale, care incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului!
Romania Libera
„Președintele Klaus Iohannis a declarat, joi, că își va anula vizita oficială în Ucraina, ca urmare a adoptării legii educației, considerând că acest act normativ contravine bunelor intenții reciproce și limitează drastic accesul minorităților la educația în limba maternă.
„În consecință, când am aflat de această lege, am contramandat vizita mea în Ucraina și am contramandat și primirea președintelui Parlamentului, care se anunțase pentru sfârșitul lunii septembrie la mine, dând astfel semnale diplomatice extrem de puternice. Anularea unei vizite prezidențiale e un semnal extrem de puternic”, a declarat Iohannis.
El a subliniat că legea educației adoptată în Ucraina contravine bunelor intenții reciproce.
„Într-adevăr, o tematică neplăcută această evoluție din Ucraina cu Legea educației. Am avut prevăzută o vizită în Ucraina pentru luna octombrie a acestui an, o vizită pe care am pregătit-o în mai multe runde de discuții cu președintele Poroșenko. Ultima rundă de discuții am avut-o cu ocazia întâlnirii NATO de la Bruxelles. Am fost foarte, foarte neplăcut surprins de evoluția din Parlamentul Ucrainei, care, fără să anunțe partenerii, și noi suntem parteneri ai Ucrainei, a promovat o lege care, după părerea noastră, contravine bunelor intenții reciproce. Practic, această lege, dacă va intra în vigoare, va limita drastic accesul minorităților la educația în limba maternă. Pe noi ne doare în acest lucru. Avem foarte mulți români în Ucraina”, a afirmat șeful statului.
Iohannis a precizat că urma să meargă cu președintele Ucrainei în zona Bucovinei, unde sunt mulți români ucraineni.
„Această lege a venit într-un moment foarte nepotrivit și întreaga abordare, după părerea mea, trebuie pusă în discuție”, a adăugat șeful statului.
El a arătat că s-a întâlnit pe holurile ONU cu președintele Poroșenko, căruia i-a transmis opinia despre contramandarea vizitei.
„Normal că ne-am salutat și i-am spus pe scurt aceste lucruri. I-am spus direct că nu voi face această vizită până când nu există un progres pe această lege a educației și că sunt neplăcut surprins de această evoluție, în condițiile în care domnia sa a avut o abordare, cel puțin față de mine, foarte deschisă, când vine vorba de românii din Ucraina.
Am transmis această abordare pe care o am și pe căi diplomatice și iată și direct președintelui Poroșenko. Și-a continuat drumul destul de îngândurat și sper să reușim să avem o abordare care permite românilor din Ucraina, în perspectivă, să-și continue învățământul în limba română”, a conchis Iohannis.
Legea Educației adoptată de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.
„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.
Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.
Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană. Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.
Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.
De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.
Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.
Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”
Gestul Presedintelui Iohannis este normal. Este o reactie diplomatica puternica, absolut necesara. Insa nu mi-a placut reactia ambasadei SUA la Kiev:
„Ambasada SUA la Kiev a felicitat Ucraina pentru noua Lege a Educației, care va interzice învățământul în limbile minoităților, printre care și limba română. Mesajul corpului diplomatic condus de ambasadoarea Marie Yovanovitch a fost publicat pe profilul de Twitter al instituției, potrivit Unian.net. Atât MAE român, cât și cel ungar și-au exprimat îngrijorarea față de normele proiectului legislativ privind noua abordare a formării lingvistice a reprezentanților minorităților naționale din Ucraina.
„Felicitam Ucraina privind promovarea reformei educaționale, care contribuie la dezvoltarea tinerilor – cheia viitorului“, spun diplomații americani.
Legea Educației adoptată, marți, de Parlamentul din Kiev limitează studiul în limba maternă a minorităților. Comunitățile de români sunt nemulțumite de această schimbare. Ministerul Afacerilor Externe a intervenit, exprimându-și îngrijorarea față de acest demers. Și premierul Mihai Tudose a solicitat, joi, Ministerului Afacerilor Externe (MAE) să se implice în privința „situației deosebite” din Ucraina, unde s-au închis școlile românești.
„Am să vă rog să vă implicați (…) asupra situației deosebite din Ucraina. Chiar este o situație deosebită. Noi avem ditamai problema națională cu o școală și acolo ni s-au închis toate”, a declarat premierul Tudose, la începutul ședinței de Guvern, adresându-se secretarului de stat în MAE, George Ciamba.
Potrivit proiectului legislativ, minorităţilor naţionale li se va permite să studieze la şcoală doar o serie de materii în limbile native. Cu toate acestea concesii considerabile au fost făcute pentru tătarii crimeni. Doar una sau mai multe materii pot fi studiate în instituţiile educaţionale în două sau mai multe limbi, limba statală, engleza sau altă limbă oficială a UE, informează dninews.
Potrivit BucPress, în conformitate cu art. 7 al noii legi adoptate, sistemul de educație din Ucraina se desfășoară doar în limba de stat (ucraineană), iar materiile care se predau în prezent în școli în limba română urmează să fie predate în limba ucraineană.
Ministerul Afacerilor Externe s-a declarat îngrijorat în special în ceea ce privește acest articol 7.
Ministerul Afacerilor Externe reaminteşte că, potrivit prevederilor Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, statele se angajează să recunoască dreptul oricărei persoane aparţinând unei minorităţi naţionale de a învăţa limba sa maternă. Necesitatea conformităţii cu normele internaţionale în materie a fost semnalată permanent de partea română în dialogul cu partea ucraineană pe tema promovării şi protejării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţii naţionale române din Ucraina”, arată Ministerul Afacerilor Externe (MAE), într-un comunicat de presă.
Ministerul Afacerilor Externe a mai anunţat că tema învăţământului în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina se va afla prioritar pe agenda secretarului de stat Victor Micula, care se va deplasa la Kiev săptămâna viitoare tocmai pentru a discuta despre minoritatea română din Ucraina.
„Ne exprimăm aşteptarea ca drepturile persoanelor aparţinând minorităţii române din Ucraina sa fie prezervate şi subliniem preocuparea constantă a autorităţilor române faţă de această problematică”, potrivit sursei citate.
De asemenea, șeful diplomației ungare, Peter Szijjarto, l-a convocat, pentru luni, pe ambasadorul Ucrainei pentru a-i transmite obiecțiile guvernului de la Budapesta față de noua lege a educației adoptată de parlamentul de la Kiev și pe care Ungaria o consideră „rușinoasă și scandaloasă”.
Ministrul de externe Peter Szijjarto a emis un ordin conform căruia diplomații ungari nu vor mai sprijini de acum înainte nicio inițiativă a Ucrainei în cadrul organizațiilor internaționale și nicio decizie favorabilă acestei țări. În plus, Ungaria va aduce în discuție problema respectivei legi în cadrul ONU, OSCE, precum și în instituțiile Uniunii Europene.
Măsurile decise de Ungaria împotriva Ucrainei sunt de asemenea rezultatul ‘răspunsului inacceptabil’ dat de ministrul ucrainean de externe Pavlo Klimkin întrebărilor pe care Ungaria i le-a adresat pe acest subiect la recenta reuniune informală a miniștrilor europeni de externe, desfășurată la Tallinn (Estonia), mai precizează MAE ungar.”
Din pacate, ar mai trebui sa avem inca o reactie: impotriva dublului standard. Ce se intampla? Cand spunem Ambasada SUA la Kiev spunem Departamentul de Stat si, pe cale de consecinta, Casa Alba. Vreau sa spun ca o astfel de atitudine, precum cea a ambasadoarei SUA de la Kiev, este, de fapt, reactia Departamentului de Stat al SUA si, pe cale de consecinta, il implica pe Presedintele Trump. Rezulta ca SUA aplica dublul standard in relatiile internationale: unor tari le este ingaduita incalcarea Drepturilor si Libertatilor fundamentale ale omului, altor tari nu, mai sunt si trase de urechi! Acest comportament, care cautioneaza incalcarea legislatiei internationale in Vecinatatea Estica, trebuie sanctionat, cu atat mai mult cu cat suntem aliati si impartasim aceleasi valori.
Si eu sunt de acord cu cei care afirma ca Ucraina, prin aceasta lege, acutizeaza un conflict cu Rusia. Numai ca, de data aceasta, e inutil si contraproductiv. Pentru ca Ucraina nu dovedeste ca ar avea, ar fi animata de valorile Lumii Libere ci, intr-un anumit fel, foarte caracteristic, e tot ca Rusia. Evident ca trebuie sa avem o discutie ampla cu oficialii ucraineni si cred ca trebuie, totusi, sa avem o abordare constructiva: ar trebui sa ajutam la democratizarea Ucrainei si sa le acordam asistenta in ceea ce priveste drepturile minoritatilor, Romania avand o mare experienta in domeniu si o buna practica recunoscuta la nivel international. Eu cred ca ar trebui discutat in acest sens si cu Departamentul de Stat al SUA ca sa ne conjugam eforturile in acest sens, daca dorim un succes real al Democratiei si Libertatii in Vecinatatea Estica.
Daca vrem Democratie si Libertate in Vecinatatea Estica problema fundamentala care se pune este cea a valorilor pe care le promovam acolo. Daca, spre exemplu, sustinem oameni similari cu Igor Dodon, ce-am facut, ce realizam cu asta? Pe de alta parte, eu cred ca trebuie sa pornim de la adevar. Este inadmisibil ca doar o mica parte din populatia romaneasca din Ucraina sa fie considerata romaneasca iar cea mai mare parte sa fie considerati moldoveni. Aceasta minciuna stalinista, trebuie subliniat lucrul acesta, lezeaza Romania si ar trebui sa fim ceva mai activi in SUA, la Departamentul de Stat si sa le aratam aceasta chestiune, pe care, probabil nu o cunosc. Perpetuarea unei minciuni staliniste n-are cum sa fie compatibila cu statutul unei Ucraine moderne. Este o minciuna cu atat mai mult cu cat acei oameni vorbesc limba romana. Asa cum la Chisinau se vorbeste limba romana, nu limba moldoveneasca. Asa cum si in Transnistria populatia de etnie romana vorbeste limba romana! Intr-o lume libera si democrata cui serveste continuarea falsificarii Istoriei? Si, paradoxal, limitarea aceasta drastica, prin lege, a drepturilor copiilor romani si nu numai din Ucraina de a invata in limba materna demonstreaza cu maxima claritate ca ei sunt romani, nu moldoveni!
Aceasta lege, din pacate, creeaza focare de tensiune etnica in Ucraina, o tara foarte saraca, in care vestul tarii e mult mai sarac decat estul tarii… Este o abordare gresita si care inrautateste relatiile Ucrainei cu vecinii sai de la vest.
Speram ca lucrurile sa fie indreptate.
Trebuie sa aratam si reactia Parlamentului Romaniei, iata ce scrie deputata Ana Birchall:
„În calitate de deputat care a susţinut mereu parcursul european al statelor aflate în vecinătatea UE, cu precădere a celor incluse în Parteneriatul Estic, reiterez sprijinul pentru continuarea parcursului european al Ucrainei, atrăgând, însă, atenţia asupra faptului că este necesară respectarea tuturor criteriilor şi a valorilor fundamentale europene.
La fel ca orice stat membru al Uniunii Europene, Ucraina trebuie să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, în spiritul valorilor europene şi democratice la care poporul ucrainean aspiră.
După cum este specificat în textul declaraţiei, este necesar un dialog constructiv între autorităţile ucrainene şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale, cu asistenţa Consiliului Europei, Înaltului Comisar pentru pentru Minorități Naționale al OSCE şi a altor organizaţii internaţionale relevante în vederea asigurării unui cadru legislativ care să asigure într-o manieră cuprinzătoare drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, cu un interes particular pentru cei aproximativ 400 000 de etnici români care trăiesc în Ucraina.
Iata mai jos declaratia Parlamentului:
”
Parlamentul României
Text publicat în M.Of. al României.
În vigoare de la 20 septembrie 2017
„Pornind de la afirmarea voinței comune de dezvoltare a relațiilor de prietenie și cooperare dintre România și Ucraina, astfel cum au fost stabilite prin Tratatul din 1997 cu privire la relațiile de bună vecinătate și cooperare dintre România și Ucraina, precum și alte acorduri bilaterale în vigoare,
evidențiind celebrarea, în anul 2017, a 25 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice și deschiderea reciprocă de a menține aceste relații, în continuare, pe un curs ascendent,
subliniind sprijinul ferm și constant al României, în cadrul organizațiilor internaționale, pentru demersurile vizând apropierea de Uniunea Europeană (UE) și respectarea suveranității, integrității teritoriale și independenței Ucrainei,
reamintind faptul că România a fost primul stat membru al Uniunii Europene care a ratificat Acordul de asociere Uniunea Europeană – Ucraina,
luând în considerare rolul fundamental al parlamentelor în dezvoltarea și consolidarea democrației, precum și în apărarea drepturilor și intereselor tuturor cetățenilor din cele două țări, în special cele ale comunității românești autohtone din Ucraina și, respectiv, cele ale minorității ucrainene din România,
subliniind că minoritățile naționale constituie o parte integrantă a societății din statul în care trăiesc și considerând că numai împreună cetățenii acestor state pot construi și consolida state puternice, în beneficiul tuturor cetățenilor,
Parlamentul României:
– Urmărește cu îngrijorare și maximă atenție evoluțiile generate de recenta adoptare în Rada Supremă a Ucrainei a Legii educației 3419-D, care limitează drastic dreptul la educație în limba maternă pentru etnicii români din Ucraina, eveniment care a trezit o profundă preocupare și îngrijorare în România.
– Adresează un apel pentru soluționarea cât mai grabnică a actualei situații, prin acțiune cu bună-credință, în spiritul cooperării, prin dialog inclusiv și respectarea strictă a standardelor europene în materia protecției minorităților naționale, a acordurilor multilaterale și bilaterale relevante, la care Ucraina este parte.
– Atrage atenția că protecția, la standarde europene, a drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, în particular a minorității române din Ucraina, care numără peste 400 de mii de persoane, este un fundament al construcției democratice în spiritul valorilor europene îmbrățișate de poporul ucrainean, fără de care nu este posibil, între altele, avansul către obiectivul de aderare la UE, fixat de autoritățile ucrainene.
– Solicită și își exprimă încrederea că Rada Supremă va asigura, în cel mai scurt timp, un cadru legislativ care să garanteze protecția drepturilor cetățenilor aparținând minorităților naționale din Ucraina, începând cu etnicii români din această țară, acordând o atenție deosebită celor lingvistice, care să respecte prevederile convențiilor internaționale relevante, prioritar dispozițiile Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și ale Convenției-cadru privind protecția minorităților naționale, cu asistența Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei (Comisia de la Veneția) și a Înaltului Comisar pentru Minorități Naționale al OSCE. În cadrul acestui proces, consultarea directă cu reprezentanții autorizați ai minorităților naționale, în principal ai etnicilor români din Ucraina, apare drept oportună și necesară.
– Susține necesitatea și solicită implicarea instituției prezidențiale a Ucrainei în soluționarea favorabilă a problemei prin retrimiterea la Rada Supremă a Legii educației, pentru reexaminare.
– Solicită Președintelui și Guvernului României să acționeze ferm în plan bilateral și în cadrul structurilor internaționale relevante pentru asigurarea unei protecții adecvate a identității lingvistice, culturale și religioase etnicilor români din Ucraina.
– Hotărăște formarea unei delegații din membri ai Parlamentului, care se vor deplasa în Ucraina, pentru a iniția un dialog politic cu autoritățile ucrainene competente, în scopul soluționării conform standardelor europene a situației menționate.
Parlamentul României reiterează susținerea pentru parcursul european al Ucrainei și își exprimă convingerea că în acest proces vor fi respectate standardele internaționale privind protecția minorităților naționale.
Această declarație a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat în ședința comună din 20 septembrie 2017.”
De remarcat solicitarea la adresa Presedintelui si Guvernului Romaniei, ceea ce ar fi sinonim ca cele doua institutii de stat au mandat de a actiona in felul acesta din partea Parlamentului. Declaratia e bine formulata, evitandu-se excesele si e foarte bine ca Parlamentul a reiterat sustinerea pentru parcursul european al Ucrainei. Insa daca Ucraina se va indeparta constient de valorile Lumii Libere, evident ca nici Romania nu va mai avea cum sa pledeze pentru o astfel de cauza: parcursul european al Ucrainei. Ar urma ca Ucraina alege un alt parcurs, poate unul euroasiatic… Caz in care se vor amplifica niste tensiuni. Totusi, e mai greu de inteles atitudinea Departamentului de Stat al SUA: asta doreste? Adica Ucraina nu e membra UE, deci nu trebuie sa respecte valorile UE pe teritoriul sau, caz in care ar putea, de ce nu?, alege un parcurs euroasiatic?
Adevarul este ca SUA n-a exprimat o pozitie clara cu privire la Ucraina. Inca de la Summitul NATO de la Bucuresti, Ucraina si-a depus cererea de a face parte din Alianta. S-a opus, desigur, Rusia – celebrele cuvinte ale lui Putin: „Ucraina nu e un stat” – dar si Germania. Fara indoiala, exista si acum reticente serioase ca Ucraina sa faca parte din NATO. Si asta pe buna dreptate. Daca ar fi fost in NATO, noi, cu totii, am fi fost acum in razboi cu rusii, pentru ca ar fi fost atacata o tara membra NATO. Vinderea de armament ( neletal??!!) din SUA catre Ucraina nu cred ca va rezolva problemele existente in estul fostei republici sovietice sau cea a Crimeii… In cazul in care Acordurile de la Minsk sunt in suspensie, ca sa zic asa, situatia este, in general vorbind, marcata de neclaritate. Eu stau si ma intreb ce noima, diplomatica, fireste, poate avea declaratia ambasadoarei SUA la Kiev…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
septembrie 22, 2017
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Departamentul de Stat al SUA, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, guvern, Iohannis, Kiev, Klaus Iohannis, Marie Yovanovitch, Mihai Tudose, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, Parlamentul Romaniei, Peter Szijjarto, Petro Porosenko, Petro Poroshenko, PNL, politic, politica externa, Politice, PSD, România, Rusia, social, societate, stiri, SUA, Ucraina, UE, Ungaria, United States, Uniunea Europeana, USA, WordPress |
14 comentarii
Exprima o mentalitate invechita din partea autoritatilor si decidentilor politici din Ucraina. Este o mentalitate pe care o intalnim si in Serbia. Probabil ca exprima si o teama pentru ca Ucraina s-ar putea dezmembra. Secesionismul din estul tarii, alimentat de Rusia si incurajat de invazia Rusiei in Crimeea, soldata cu ocuparea acesteia, alimenteaza astfel de tendinte si in vestul tarii.
Trebuie spus ca Ucraina s-a format si pe teritoriile care au apartinut altor state: Romania, Polonia, Slovacia si chiar Rusia dupa Cel de Al Doilea Razboi Mondial. Dupa care a contribuit joaca iresponsabila cu creionul pe harta a autoritatilor sovietice care, de pilda, au dat Crimeea Ucrainei.
Un alt aspect important care trebuie subliniat este ca, in Ucraina, Vestul e mai sarac decat Estul tarii, unde rusii au masat industrie si sunt interesele unor mari oligarhi. Practic, saracia este atat de mare in Ucraina incat unui roman din Ucraina ar putea sa i se para un judet sarac al tarii precum, sa zicem, Botosaniul ca fiind chiar „o gura de rai”!! Teritoriile externe limitrofe celor in care traiesc romanii, polonezii, slovacii, ungurii din Ucraina au un PIB si un nivel de trai mult mai mare. Ucraina este intr-o situatie economica deplorabila. Lucrul acesta intareste ideea secesiunii, posibila intr-un viitor nu prea indepartat. Evident, un alt factor ce ar putea fi important este Centenarul Marii Uniri de la anul.
Sa ne gandim bine: Ucraina are o populatie estimata in 2016 la peste 42 de milioane de locuitori – recensamantul din 2001 a dat peste 48 de milioane. Iar PIB-ul pe cap de locuitor este de doar $2194 ($8305 per capita luat la paritatea puterii de cumparare) ceea ce arata cu prisosinta ca Ucraina e o tara foarte saraca, expusa riscului dezmembrarii. In general vorbind, o tara instabila ce ar putea crea probleme…
Acestea sunt conditiile in care Parlamantul de la Kiev a votat scoaterea invatamantului in limba materna pentru populatia romaneasca din Ucraina – in jur de 800.000 de oameni din cate am inteles – in afara legii. In conditiile in care Romania ofera celor 51.000 de ucraineni traitori in Romania invatamant in limba materna, la toate gradele (asa am inteles). Gestul este inamical si, de-a lungul timpului, nu e singurul. Va amintiti, desigur Canalul Bistroe, de diferendul solutionat in favoarea Romaniei privind platforma continentala a Marii Negre. Inteleg ca, in noul context rezultat dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, Romania ofera sprijin in materie de securitate cibernetica si intelligence Ucrainei. Lasand la o parte faptul ca s-ar putea deteriora niste relatii ce ar putea fi bune, eu cred ca Ucraina trebuie sa se hotarasca pe ce cale merge si cum vrea sa functioneze. Daca doreste un parcurs pro vestic si face reforme in acest sens sau unul pro Kremlin care ar destabiliza-o si mai mult.
Parerea mea este ca decisiv pentru stabilitatea Ucrainei este continuarea reformelor de apropiere de Uniunea Europeana. Iar acest lucru inseamna, printre altele, exact contrariul a ceea ce a fost votat in Parlamentul de la Kiev. Ucraina ar trebui sa se gandeasca unde au condus nationalismele si incalcarile repetate ale drepturilor omului in Iugoslavia: spre o destabilizare totala. Daca Iugoslavia ar fi urmat reteta UE si nu pe cea a Kremlinului, ar fi ramas si astazi.
Autoritatile romane trebuie sa fie mult mai active in apararea drepturilor si liberatilor populatiei romanesti care traieste in afara granitelor tarii. Avem o diaspora mare, lucru ce se constituie intr-un avantaj major avand in vedere sumele trimise in tara de cei care lucreaza in strainatate. Insa in randul acestei diaspore intra si romanii din Valea Timocului, si romanii care traiesc in Ucraina, nu mai vorbesc despre Republica Moldova! Statul roman si partidele noastre politice trebuie sa inteleaga ca diaspora este un tezaur al Romaniei si din aceasta cauza trebuie respectat cum se cuvine si trebuie sa i se acorde importanta cuvenita. Romania, intr-adevar, face prea putin in materie de politica externa, focusandu-se pe realizarea unor obiective punctuale. E bine, dar, totusi, e prea putin si trebuie alocate mai multe fonduri, inclusiv pentru formare profesionala, pentru intarirea ambasadelor noastre si pentru a spori activitatea in domeniul politicii externe. Si trebuie si mai mult curaj.
Fara indoiala ca situatia creata in Ucraina prin aceasta lege, neconstitutionala din cate am inteles, nu poate fi lasata in aer de catre Bucuresti. Evident ca trebuie actionat si trebuie aratat si protestat ca Ucraina nu respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Si nici nu cauta sa se adapteze unei situatii noi, de dupa indepartarea printr-o adevarata Revoluie a Presedintelui Ianukovici, omul personal al lui Valdimir Putin, de la Putere.
septembrie 13, 2017
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, dreptul international, Drepturi si Libertati, Drepturile Omului, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, guvern, invatamant, invatamant in limba materna, Iohannis, Kiev, Klaus Iohannis, NATO, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, Petro Porosenko, Petro Poroshenko, politic, politica externa, Politice, Republica Moldova, România, Rusia, social, societate, SUA, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Vecinatatea Estica, WordPress |
4 comentarii
Gandul
Se arata ca:
„Cancelarul german Angela Merkel a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze, relatează Bloomberg.
„Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze”, a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.
„Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele”, a spus Merkel.
În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.
Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.
Merkel a arătat că negocierile de săptămâna viitoare se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.
Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.
„Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie”, a spus Merkel.
Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.
Uniunea Europeană depinde de gazele ruseşti pentru acoperirea a 15% din necesar.
Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.”
Se arata ca:
„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.
„Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom – n.r.).
Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.
„În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani”, a subliniat Băsescu.
„Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică”, a mai spus Traian Băsescu.
Autorităţile din Rusia şi Ucraina au ajuns, recent, la o înţelegere în privinţa preţului gazelor naturale care ar urma să fie livrate Ucrainei pe perioada iernii, fiind aproape de a încheia un acord formal care ar elimina îngrijorările privind eventuale întreruperi în aprovizionarea de gaze pe continent.
Preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko, a anunţat, sâmbătă, că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, relatează The Wall Street Journal.
Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.
Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.
În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.” (subl. mea)
Noi sa ajutam Ucraina, va dati seama? Ca si cum Romania ar fi plina de miliarde de dolari si din prea plinul ei, care se varsa pe afara, poate sa si ajute, la nevoie, Ucraina…
Se arata ca:
„Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să susţină găsirea unei soluţii rapide în criza gazelor cu Ucraina, în contextul apropierii iernii, relatează AFP.
În cursul conversaţiei telefonice, Merkel a insistat ca alegerile programate pe 2 noiembrie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk să fie conforme cu legislaţia ucraineană.
„În privinţa crizei gazelor, cancelarul i-a cerut preşedintelui Putin să depună toate eforturile pentru găsirea rapidă a unei soluţii, în contextul apropierii iernii”, anunţă Guvernul german.
Aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei, a recomandat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel. „Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta”, a subliniat cancelarul german. Vladimir Putin avertizat ţările europene că există „riscuri majore” privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. „Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor” prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. „Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.
Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic.” (subl. mea)
Dupa parerea mea, problema este cat se poate de clara si se poate pune, in termeni simpli, in felul urmator:
1). Ucraina nu dispune de resursele necesare pentru ca sa plateasca Rusiei pretul la gaze fiind o tara extrem de saraca.
2). Folosindu-se de acest lucru Rusia va santaja intotdeauna Europa cu chestiunea gazelor – „”Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.” – in scopuri politice, pentru a obtine avantaje politice.
3) Ucraina intotdeauna va fura, va rog sa ma scuzati, „vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre”, intrucat, conform punctului 1). nu are cum sa achite pretul la gaze; si legat de acest punct urmeaza:
3′). Romania nu are bani ca sa tina in brate o tara precum Ucraina, de mai bine de doua ori mai mare si de vreo patru ori mai saraca decat Romania.
Din 1), 2) si 3) ce rezulta? Rezulta ca Europa trebuie sa-si diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Gaz lichefiat din SUA? Este perfect. Dar… intreb si eu: de ce s-a renuntat la proiectul Nabucco?
Vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare intr-un mod mai ocoilit, ca sa zic asa…
Se arata ca:
„Adevărul a realizat un interviu cu germanul Elmar Brok, şeful Comisiei de politică externă din PE, care a sosit la Sibiu pentru a-şi arăta susţinerea faţă de Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie.
Brok a dezvăluit că, după ce Victor Ponta l-a acuzat că are o ”gândire nazistă”, deoarece germanul a propus amprentarea imigranţilor, premierul l-a sunat să îi ceară scuze. „M-a rugat să îl iert, a fost la relativ puţin timp după ce a făcut acele declaraţii. Şi-a cerut scuze. Dar nu am devenit prieteni datorită acelor scuze”, a declarat Brok.
Ulterior, germanul a revenit asupra declaraţiilor privind imigranţii. „Oricine poate merge într-o ţară unde are un job sau are suficienţi bani şi are asigurare. Dacă este liber profesionist, să fie liber profesionist de-a binelea. Cu aceste reguli respectate, toată lumea este invitată. Nu sunt reguli speciale pentru români, au aceleaşi drepturi ca oricare alţi cetăţeni”, a declarat Brok.
Brok: Sprijin din convingere, asemenea multora de la Bruxelles, candidatura lui Iohannis
Elmar Brok l-a comparat, vineri, pe Klaus Iohannis cu Konrad Adenauer, primul cancelar federal al Germaniei, şi a afirmat că sprijină, „asemenea multora de la Bruxelles”, candidatura lui Iohannis la Preşedinţie.
Elmar Brok, membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU), a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că a vizitat oraşul şi a avut posibilitatea să observe că Sibiul „are un primar cu competenţe administrative deosebite”, transmite corespondentul MEDIAFAX.
„Este o bucurie foarte mare pentru mine să fiu în acest oraş, să văd frumuseţea acestuia şi să mi se confirme faptul că Sibiul are un primar cu competenţe administrative deosebite. Primul cancelar federal al Germaniei, Konrad Adenauer, a ajuns în această funcţie de pe poziţia de primar al oraşului Koln. El ştia cum să conducă o administraţie, cum să conducă o ţară, să o scoată din criză şi, din discuţiile purtate, am rămas cu impresia că există anumite paralele între cele două cazuri. De aceea, sprijin eu, din convingere, asemenea multora la Bruxelles, candidatura domnului Iohannis la Preşedinţie”, a declarat Elmar Brok.
El a explicat că şi-l imaginează „foarte bine” pe Iohannis ca fiind viitorul preşedinte al României.
„Pot să vă confirm că se bucură de un sprijin extraordinar de larg în interiorul PPE, în interiorul grupului PPE din PE, din partea reprezentanţilor tuturor naţiunilor reprezentate acolo”, a adăugat Elmar Brok.
Întrebat ce înseamnă că sprijină canditatura lui Iohannis, Brok a precizat: „Apreciem munca sa, iar în momentul în care va fi ales preşedinte îl vom susţine şi vom avea un parteneriat în marea familie popular europeană. Asta înseamnă că va participa, de exemplu, la întâlnirile pregătitoare la care participă toţi şefii de stat şi de Guvern, un lucru foarte important”.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a precizat însă că „decizia aparţine în mod exclusiv românilor”.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a făcut, vineri, o vizită în municipiul Sibiu şi a avut întâlniri cu Klaus Iohannis, reprezentanţii etniei germane şi liderii Forumului Democrat al Germanilor din România.
Brok: De la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior
Elmar Brok susţine că „de la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior”, avertizând că în viitor nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu aceasta, „pentru binele tururor”.
Elmar Brok s-a întâlnit, vineri, la Sibiu, cu primarul Klaus Iohannis, pentru a discuta despre campania electorală din România, dar şi despre situaţia legată de Ucraina şi perspective pentru întreaga regiune.
La finalul întâlnirii, Elmar Brok a declarat, într-o conferinţă de presă, că „Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior”.
„Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior. De la 1945 încoace un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat, ca o ţară să ocupe cu forţa şi să anexeze teritoriile unei alte ţări. Ca să păstrăm o pace durabilă în această regiune a lumii trebuie să ne asigurăm că se respectă dreptul internaţional, că se garantează suveranitatea naţiunilor”, a declarat Elmar Brok.
Potrivit acestuia, se urmăreşte ca în Europa toate naţiunile să aibă aceleaşi drepturi.
„Politica secolului XXI trebuie să fie diferită de politica secolului XIX sau XX. Vrem să construim o Europă în care naţiunile mari, dar şi cele mici au aceleaşi drepturi. Naţíunile mari nu mai au dreptul să decidă asupra drepturilor şi graniţelor vecinilor lor mai mici. Condiţia aceasta trebuie să rămână validă pentru România, pentru Moldova, pentru Ucraina. Conflictele îngheţate nu trebuie să fie reiterate cu forţa de către Rusia, fie că este vorba de Transnistria sau de estul Ucrainei”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul PE.
Acesta a avertizat însă că, pe viitor, nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu Rusia, „pentru binele tururor”.
„Am căzut de acord (în discuţia cu Klaus Iohannis – n.r) că nu trebuie în perspectivă să avem relaţii proaste de durată cu Rusia. E important atât din punct de vedere politic, cât şi economic, ca în viitor să avem relaţii bune cu Rusia. Este atât în interesul Rusiei, cât şi al Europei”, a conchis Brok.” (subl. mea)
Deci Dl. Brok il roaga pe Dl. Klaus Iohannis, eu asa am inteles si vreau sa cred, ca-l roaga, ca in cazul in care va ajunge Presedintele Romaniei sa avem relatii bune cu Rusia pe viitor. Deci din aceasta cauza s-a renuntat la Nabucco. Interesul Germaniei este sa avem relatii bune cu Rusia. Numai ca Dl. Brok uita un aspect:
Mediafax
Se arata ca:
„Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut vineri că Moscova l-a ajutat pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici să fugă în Rusia, pe fondul protestelor violente de la începutul anului.
„Nu vă ascund faptul că l-am ajutat pe Viktor Ianukovici să se refugieze în Crimeea. La acea vreme, Crimeea făcea parte din Ucraina”, a declarat Putin, precizând că, după câteva zile, preşedintele ucrainean de la acea vreme a ajuns în Rusia.
„Dat fiind că evenimentele din Ucraina evoluau foarte rapid şi în mod tumultos, în acele condiţii o revenire la Kiev nu ar fi fost recomandată”, a precizat Putin, explicând că o revenire în capitala Ucrainei ar fi fost prea periculoasă.
„O spun clar: Ianukovici a cerut să fie adus în Rusia şi noi am făcut acest lucru”, a spus Putin.
Viktor Ianukovici, preşedinte al Ucrainei din 2010 până în februarie 2014, a fugit de la Kiev în contextul intensificării violenţelor în Piaţa Maidan. El este acuzat în Ucraina de „masacrarea civililor” şi este vizat de un mandat de arestare. Imediat după plecarea din Ucraina, Ianukovici a anunţat că este în oraşul rus Rostov-pe-Don.”
Ianukovici s-a opus semnarii Acordului de Asociere si Liber Schimb dintre UE si Ucraina. Rezulta cu claritate ca Vladimir Putin se opune acestui Acord, al carui principal artizan european a fost Germania. Pai, cum e domnu’ Brok? Cum e dom’ne?
DE citit si…
Gandul
Se arata ca:
„Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, relatează AFP.
Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.
Blocul Poroşenko s-a clasat pe primul loc cu 22 la sută din voturi, urmat de Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk (21 la sută) şi de mişcarea Samopomici condusă de primarul Liovului (13 la sută).
Partidul naţionalist Svoboda şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko au obţinut fiecare 6 la sută din voturi, depăşind la limită pragul electoral de 5 la sută.
Principalul partid prorus, format din foşti aliaţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere şi marginalizat, va fi, de asemenea, prezent în Parlament cu aproape 8 la sută din voturi, potrivit aceleiaşi surse.
Partidul radical al lui Oleg Lişko, populist şi fără etichetă politică clară, a intrat pentru prima dată în Parlament cu 6 la sută din sufragii.”
Carevasazica asa stau lucrurile… Ar fi un interesant subiect de reflectie pentru Dl. Brok (citeste Angela Merkel): de ce oare nu vrea Ucraina alaturi de Rusia? Ghici ghicitoarea mea!!
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
octombrie 26, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | alegeri in Ucraina, Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Basescu, criza economica, Diverse, economic, economie, Elmar Brok, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, FMI, gaze, gaze naturale, Germania, guvern, Iohannis, Klaus Iohannis, Nabucco, NATO, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, Petro Porosenko, Petro Poroshenko, PNL, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Ponta, PSD, România, Rusia, stiri, SUA, Traian Basescu, Ucraina, UE, Uniunea Europeana, Victor Ponta, Viktor Ianukovici, Vladimir Putin, WordPress |
21 comentarii
Motanul Incaltat 