Se lanseaza din nou dezbaterea asupra integrarii in Zona Euro..

Dupa o perioada destul de lunga de tacere a inceput din nou aceasta dezbatere in spatiul public. Spun destul de lunga deoarece pana acum problema parea intrata intr-un con de umbra si parca pe nimeni nu tragea inima s-o scoata de acolo.

Dupa declaratia lui Melescanu, mi s-a parut ca avem o pozitionare politica a Stangii si a Dreptei pe aceasta chestiune: Stanga nu ar fi de acord, considerand acest lucru o „aventura”. Dreapta e de acord, considerand ca Stanga ” nu intelege” problema in toata complexitatea sa.

Motivatia principala pe care o dau analistii politici pe la televiziunile de stiri in favoarea integrarii este ca Romania n-ar trebui sa piarda ocazia de a fi la „masa deciziilor”.

Interesant este ca o analiza economica serioasa lipseste cu desavarsire in media noastra. In felul acesta se lasa loc propagandei ” pro” sau „contra”, dupa cum va fi ” ordinul pe unitate”, vorba maestrului Ion Cristoiu.

Eu cred ca trebuie remarcat un lucru: pe langa diferentele mari de productivitate dintre Romania si tarile membre Zonei Euro, piata noastra e mult mai putin competitiva decat respectivele din Vest. Lucrul acesta pare a nu interesa pe nimeni. Insa problema cresterii competitivitatii pietei noastre trebuie sa se puna si sa fie analizata independent de integrarea Romaniei in Zona Euro.  Deoarece dezvoltarea economica a Romaniei, cresterea nivelului de trai, invlusiv o integrare in bune conditii in Eurozona si reducerea decalajelor fata de Vest depinde de cresterea competitivitatii pietei romanesti.

Eu m-am aratat sceptic fata de o eventuala integrare facuta in pripa si ma arat sceptic in continuare. Atata vreme cat diferentele de productivitate si competitivitate fata de tarile Eurozonei sunt mari si in favoarea acestora, o integrare de succes a Romaniei este indoielnica.

Dar marea problema a tarii noastre e alta: vorbim, si nu putin, despre necesitatea integrarii in Eurozona, dar nu prea se realizeaza reformele necesare. De la incheierea capitolelor de negociere cu UE si pana acum a trecut destula vreme in care s-ar fi putut lua masuri de reforma, dar nu s-a facut mare lucru. Consensul de la Snagov pare sa fi fost abandonat odata cu incheierea negocierilor de aderare, iar un altul privitor la integrarea in Zona Euro nu exista. Neexistand un Consens politic si o linie programatica in acest sens nu prea vad cum s-ar putea desfasura integrarea tarii noastre in Zona Euro – lucru de altfel foarte grav.

Dar pe de alta parte, as spune ca e vital ca Romania sa faca reformele necesare pentru ca sa avem o piata cu adevarat competitiva. Ceea ce spunea George Maior intr-un recent interviu ce ar dori desantul de investitori americani este definitia pietei libere competitive: transpatenta, predictibilitate, stabilitate, fiscalitate prietenoasa, stat de drept. Adica intr-un cuvant o piata competitiva si libera. Eu nu degeaba spuneam intr-o postare trecuta ca ar trebui sa ne gandim cum sa imbunatatim ratingul de tara al Romaniei. Pentru ca investitorii tin cont de asa ceva si e benefic si pentru tara sa imbunatateasca conditiile mediului investitional. La noi demersurile sunt aproape in exclusivitate politice, iar decizia ar trebui sa fie tot politica, fara a tine cont de piata. Or, lucrul acesta pare ca nu da de gandit la cineva. Si nimeni nu se gandeste ca de fapt nu-i benefic pentru Romania si ca felul in care tratam noi problena sau dorim sa mearga lucrurile nu poate sa functioneze.

O piata in care capitalismul de cumetrie e in floare, unde se manifesta pregnant nepotismul, coruptia, unde se tranzactioneaza functii la stat, in care cresc arbitrar salariile, in care ajutoarele sociale inhiba factorul de productie munca, in care avem intreprinderi de stat neperformante, dar nu se ia nicio masura, in care Primaria Capitalei doreste sa infinteze 19 firme de stat, in care premierul ataca bancile, fara sa aiba o viziune sau o abordare constructiva pentru a imbunatatii mersul lucrurilor, in care se fura, vorba lui Florin Citu, banii destinati Pilonului 2 de Pensii in favoarea Pilonului 1, in care Justitia se doreste, de catre Putere, a fi subordonata politicului si inca multe altele, nu e o piata competitiva. Iar lucrul acesta nu inseamna doar o stagnare, ci pana la urma involutie, iar Romania risca sa ramana in urma. Si se vede ca, desi s-a integrat in UE, Romania ramane a doua cea mai saraca tara din Uniunea Europeana. Ceea ce arata ca nu putem inca sa valorificam cum trebuie oportunitatile derivate din aderare. Iar ceea ce producem inca pe piata fortei de munca este un export masiv de forta de munca calificata. Iar ceea ce castigam sunt redeventele trimise de acestia in bancile din tara, fata ca sa Romania sa fie capabila sa valorifice aceasta mare forta de munca in tara si sa obtina, in felul acesta, un randament mai bun, decat prin redeventele ce vin in bancile de aici. Lipsa de competitivitate a pietei, in acest caz a fortei de munca, isi spune cuvantul in detrimentul Romaniei.

Pe piata investitiilor, investitorii straini isi fac bagajele, ceea ce arata slabul randament guvernamental, pe de o parte, de care tine o inrautatire a conditiilor pe piata, de asa natura incat aceasta risca sa devina din ce in ce mai neatractiva.

Bineinteles ca se pune problema in ce masura Guvernul actual, Coalitia PSD-ALDE, doreste imbunatatirea pietei prin cresterea competitivitatii. Nu se vede acest lucru din masurile pe care le iau. Nu mai vorbesc de enorma gafa a unui parlamentar PSD care a cerut expulzarea ambasadorului american…

Se mai pune insa problema cum ar fi posibil sa se realizeze o piata libera competitiva in Romania. Pe langa faptul ca unii nu sunt interesati de un asemenea obiectiv, pentru ca nu le convine, trebuie sa tinem cont de niste dificultati, hai sa le spun asa, obiective. Pentru ca din pacate realitatea arata niste dificultati mari. Romania, asa cum a evoluat in perioada postdecembrista, nu se poate spune ca a dezvoltat ceva din punct de vedere economic. Situatia financiara lasata de comunism imediat dupa 1989 era precara, lucru ce punea economia nationala intr-o situatie dificila. Insa partea proasta este ca nu s-a facut ceea ce trebuia. 80% din privatizari au fost ratate, dupa cum spunea Nicolare Vacaroiu. Nu s-a vazut un efort depus pentru rentabilizarea si salvarea unor intreprinderi de stat, ci o falimentare a lor aproape fortata, cu putine exceptii. Lucrul acesta a condus spre mari perturbatii in plan economic si social. Oameni care au lucrat ani de zile o meserie sau specializati pe o anumita meserie au trebuit sa-si gaseasca altceva de lucru. Multi n-au mai avut de lucru si au luat, cu milioanele, calea strainatatii spre gasirea mijloacelor de subzistenta si a unui trai mai bun. Nu mai vorbesc despre situatia precara a capitalului privat si lipsa unor investitii straine viguroase. In schimb s-a deschis larg piata pentru produsele straine afectand contul curent si balanta de plati. Nu mai vorbesc de inflatia foarte mare pe care Romania a experimentat-o in anii ’90. Nu mai vorbesc de prabusiri ciudate de banci, lucru ce s-a intamplat atunci.

Dupa cum se vede, nici acum Romania nu dezvolta ceva sau nu arata a avea o conceptie de dezvoltare. De exemplu se maresc nesustenabil salariile: salariul minim, salariile din sectorul de stat. Premierul da atacuri halucinante la adresa bancilor. Se mosmondeste fiscalitatea. In schimb investitiile straine sunt, din cate inteleg eu, in scadere. Investitii publice nu se fac. Se mentine in continuare din scopuri mai ales electorale un sector de stat mare, intreprinderi de stat nerentabile care se bucura de un management foarte prost din partea statului, se dau ajutoare sociale in scopuri pur electorale fara sa se vada o imbunatatire economica in zonele sarace.

Aceste lucruri arata o foarte slaba conceptie macroeconomica despre dezvoltare din partea factorilor politici de decizie. In prezent, din pacate, o astfel de conceptie din partea Coalitiei PSD-ALDE NU exista. Din pacate, de mai multa vreme nu se vede la noi o asemenea conceptie. Esecul comunismului si al regimului Ceausescu a confirmat lucrul asta. Dupa Revolutie am aratat cum a stat situatia, foarte pe scurt, putin mai sus. Sa ne gandim la faptul ca inca in prezent foarte multi romani parasesc tara spre a-si gasi de lucru in strainatate. Lucrul acesta afecteaza factorul de productie munca.

Va recomand un articol din Ziarul Financiar care arata un fenomen ciudat ce se petrece in economia romaneasca:

Încasările din TVA îngroapă bugetul: minus 8% în iulie faţă de iulie trecut deşi consumul creşte solid

„Situaţia încasărilor din TVA s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei.

Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe se­mes­trul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de progra­ma­rea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strân­gă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă aceas­tă tendinţă din iulie se va menţine, vor strân­ge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, ner­vo­zita­tea din cadrul partidului de guvernă­mânt care se vede complet descoperit şi în­cear­că, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

În situaţia în care consumul creşte încă solid – plus 8% în prima parte din an – încasările din TVA ar trebui să urmeze acelaşi trend, dar nu se întâmplă acest lucru.

„Nu-mi vine să cred că cifrele nu se po­tri­vesc. Nu cred că evaziunea fiscală s-a ac­cen­tuat, mai degrabă ar putea fi vorba despre o scă­­dere a cifrei de afaceri. Pe un­deva este o pă­că­leală“, comentează econo­mistul Dragoş Cabat.

INS va publica peste două săptămâni situ­aţia consumului la şapte luni. În S1 însă, cifra de afaceri în comerţul cu amă­­nuntul a crescut cu 8%, iar în co­mer­ţul en-gros cu 6%, dar creş­terea nu se vede în încasările bugetului.

Nu există niciun semn că s-ar fi întâmplat ceva dramatic în iulie, fapt care să conducă la o diminuare dras­tică a consumului şi, implicit, a veniturilor din TVA. De ce scad atunci veniturile din TVA?

Reducerea TV cu un punct, de la 1 ianuarie, a redus, tehnic, veniturile statului cu 5% (cât înseamnă scăderea de taxă, în total). Creşterea consumului cu 8% ar fi trebuit să se vadă în încasări şi, pe total, veniturile din TVA să crească cu 3%. Totuşi, în primele şapte luni din an, pe TVA avem o scădere de 4,6% (minus 1,4 mld. lei), iar în iulie, faţă de iulie 2016, scăderea este de 8%.

Veniturile din TVA, în bugetul general consolidat, au fost anul trecut de 51,6 miliarde de lei. Programarea bugetară pentru acest an era ca veniturile din TVA să ajungă la 54 de miliarde de lei. Pe evoluţia actuală a încasărilor din TVA, potrivit estimărilor ZF, veniturile din această sursă nu vor depăşi 48 de miliarde de lei. Un minus de 6 miliarde de lei, aşadar, care va fi decontat fie la tăieri de cheltuieli (foarte probabil din investiţii), fie în deficitul bugetar programat să fie, prin legea bugetului, la 2,96% din PIB (cash).” (subl. mea)

Pe o piata competitiva, cresterea consumului ar trebui sa conduca la cresterea veniturilor din TVA. Lucrul acesta nu se intampla la noi. La dilema economistului Dragos Cabat, mi se pare ca raspunsul este urmatorul: scade cifra de afaceri a companiilor!!! Fenomen deosebit de ingrijorator. Parerea mea este ca sunt companii si nu putine care se confrunta cu acest fenomen.

Problema crearii aici a unei piete competitive trebuie sa ne preocupe, sa-i preocupe pe decidentii nostri politici, care nu au deloc apetit spre reforme sanatoase in economie. Trebuie atrasa atentia ca daca se continua o astfel de stare vom avea costuri foarte mari intr-un viitor nu prea departat.

In asemenea conditii obiectivul de aderare la Zona Euro pentru anul 2022 nu pare realist. Problema mare este ca daca nu se fac eforturi pentru ca piata romaneasca sa sporeasca in competitivitate, lucrurile s-ar putea complica, s-ar putea agrava. Uniunea Europeana reprezinta o piata competitiva. A te pastra in contradictie nu e deloc o solutie inteligenta. Dupa parerea mea, Romania ar trebui odata si odata se evolueze de la o piata de desfacere pentru produsele straine la o piata in care sectorul privat sa se poata dezvolta sanatos, competitiv, sa produca la o valoare adaugata mare, stimulandu-se productia romaneasca ce poate fi de foarte buna calitate. De asemenea nu trebuie ignorate investitiile straine sanatoase in economia romaneasca, care vor veni intr-un volum mai mare daca va creste competitivitatea si ne vom imbunatati ratingul de tara. Voi repeta un lucru ce mi se pare de prim rang: necesitatea de a se dezvolta infrastructura in Romania si oportunitatile legate de absorbtia fondurilor europene.

Eu cred ca trebuie sa ne preocupe serios astfel de probleme pentru a evita esecul a inca unei generatii, lucru ce va vulnerabiliza tara noastra, o va conduce intr-o zona incerta, va crea dificultati in viitor.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.