Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Se lanseaza din nou dezbaterea asupra integrarii in Zona Euro..

Dupa o perioada destul de lunga de tacere a inceput din nou aceasta dezbatere in spatiul public. Spun destul de lunga deoarece pana acum problema parea intrata intr-un con de umbra si parca pe nimeni nu tragea inima s-o scoata de acolo.

Dupa declaratia lui Melescanu, mi s-a parut ca avem o pozitionare politica a Stangii si a Dreptei pe aceasta chestiune: Stanga nu ar fi de acord, considerand acest lucru o „aventura”. Dreapta e de acord, considerand ca Stanga ” nu intelege” problema in toata complexitatea sa.

Motivatia principala pe care o dau analistii politici pe la televiziunile de stiri in favoarea integrarii este ca Romania n-ar trebui sa piarda ocazia de a fi la „masa deciziilor”.

Interesant este ca o analiza economica serioasa lipseste cu desavarsire in media noastra. In felul acesta se lasa loc propagandei ” pro” sau „contra”, dupa cum va fi ” ordinul pe unitate”, vorba maestrului Ion Cristoiu.

Eu cred ca trebuie remarcat un lucru: pe langa diferentele mari de productivitate dintre Romania si tarile membre Zonei Euro, piata noastra e mult mai putin competitiva decat respectivele din Vest. Lucrul acesta pare a nu interesa pe nimeni. Insa problema cresterii competitivitatii pietei noastre trebuie sa se puna si sa fie analizata independent de integrarea Romaniei in Zona Euro.  Deoarece dezvoltarea economica a Romaniei, cresterea nivelului de trai, invlusiv o integrare in bune conditii in Eurozona si reducerea decalajelor fata de Vest depinde de cresterea competitivitatii pietei romanesti.

Eu m-am aratat sceptic fata de o eventuala integrare facuta in pripa si ma arat sceptic in continuare. Atata vreme cat diferentele de productivitate si competitivitate fata de tarile Eurozonei sunt mari si in favoarea acestora, o integrare de succes a Romaniei este indoielnica.

Dar marea problema a tarii noastre e alta: vorbim, si nu putin, despre necesitatea integrarii in Eurozona, dar nu prea se realizeaza reformele necesare. De la incheierea capitolelor de negociere cu UE si pana acum a trecut destula vreme in care s-ar fi putut lua masuri de reforma, dar nu s-a facut mare lucru. Consensul de la Snagov pare sa fi fost abandonat odata cu incheierea negocierilor de aderare, iar un altul privitor la integrarea in Zona Euro nu exista. Neexistand un Consens politic si o linie programatica in acest sens nu prea vad cum s-ar putea desfasura integrarea tarii noastre in Zona Euro – lucru de altfel foarte grav.

Dar pe de alta parte, as spune ca e vital ca Romania sa faca reformele necesare pentru ca sa avem o piata cu adevarat competitiva. Ceea ce spunea George Maior intr-un recent interviu ce ar dori desantul de investitori americani este definitia pietei libere competitive: transpatenta, predictibilitate, stabilitate, fiscalitate prietenoasa, stat de drept. Adica intr-un cuvant o piata competitiva si libera. Eu nu degeaba spuneam intr-o postare trecuta ca ar trebui sa ne gandim cum sa imbunatatim ratingul de tara al Romaniei. Pentru ca investitorii tin cont de asa ceva si e benefic si pentru tara sa imbunatateasca conditiile mediului investitional. La noi demersurile sunt aproape in exclusivitate politice, iar decizia ar trebui sa fie tot politica, fara a tine cont de piata. Or, lucrul acesta pare ca nu da de gandit la cineva. Si nimeni nu se gandeste ca de fapt nu-i benefic pentru Romania si ca felul in care tratam noi problena sau dorim sa mearga lucrurile nu poate sa functioneze.

O piata in care capitalismul de cumetrie e in floare, unde se manifesta pregnant nepotismul, coruptia, unde se tranzactioneaza functii la stat, in care cresc arbitrar salariile, in care ajutoarele sociale inhiba factorul de productie munca, in care avem intreprinderi de stat neperformante, dar nu se ia nicio masura, in care Primaria Capitalei doreste sa infinteze 19 firme de stat, in care premierul ataca bancile, fara sa aiba o viziune sau o abordare constructiva pentru a imbunatatii mersul lucrurilor, in care se fura, vorba lui Florin Citu, banii destinati Pilonului 2 de Pensii in favoarea Pilonului 1, in care Justitia se doreste, de catre Putere, a fi subordonata politicului si inca multe altele, nu e o piata competitiva. Iar lucrul acesta nu inseamna doar o stagnare, ci pana la urma involutie, iar Romania risca sa ramana in urma. Si se vede ca, desi s-a integrat in UE, Romania ramane a doua cea mai saraca tara din Uniunea Europeana. Ceea ce arata ca nu putem inca sa valorificam cum trebuie oportunitatile derivate din aderare. Iar ceea ce producem inca pe piata fortei de munca este un export masiv de forta de munca calificata. Iar ceea ce castigam sunt redeventele trimise de acestia in bancile din tara, fata ca sa Romania sa fie capabila sa valorifice aceasta mare forta de munca in tara si sa obtina, in felul acesta, un randament mai bun, decat prin redeventele ce vin in bancile de aici. Lipsa de competitivitate a pietei, in acest caz a fortei de munca, isi spune cuvantul in detrimentul Romaniei.

Pe piata investitiilor, investitorii straini isi fac bagajele, ceea ce arata slabul randament guvernamental, pe de o parte, de care tine o inrautatire a conditiilor pe piata, de asa natura incat aceasta risca sa devina din ce in ce mai neatractiva.

Bineinteles ca se pune problema in ce masura Guvernul actual, Coalitia PSD-ALDE, doreste imbunatatirea pietei prin cresterea competitivitatii. Nu se vede acest lucru din masurile pe care le iau. Nu mai vorbesc de enorma gafa a unui parlamentar PSD care a cerut expulzarea ambasadorului american…

Se mai pune insa problema cum ar fi posibil sa se realizeze o piata libera competitiva in Romania. Pe langa faptul ca unii nu sunt interesati de un asemenea obiectiv, pentru ca nu le convine, trebuie sa tinem cont de niste dificultati, hai sa le spun asa, obiective. Pentru ca din pacate realitatea arata niste dificultati mari. Romania, asa cum a evoluat in perioada postdecembrista, nu se poate spune ca a dezvoltat ceva din punct de vedere economic. Situatia financiara lasata de comunism imediat dupa 1989 era precara, lucru ce punea economia nationala intr-o situatie dificila. Insa partea proasta este ca nu s-a facut ceea ce trebuia. 80% din privatizari au fost ratate, dupa cum spunea Nicolare Vacaroiu. Nu s-a vazut un efort depus pentru rentabilizarea si salvarea unor intreprinderi de stat, ci o falimentare a lor aproape fortata, cu putine exceptii. Lucrul acesta a condus spre mari perturbatii in plan economic si social. Oameni care au lucrat ani de zile o meserie sau specializati pe o anumita meserie au trebuit sa-si gaseasca altceva de lucru. Multi n-au mai avut de lucru si au luat, cu milioanele, calea strainatatii spre gasirea mijloacelor de subzistenta si a unui trai mai bun. Nu mai vorbesc despre situatia precara a capitalului privat si lipsa unor investitii straine viguroase. In schimb s-a deschis larg piata pentru produsele straine afectand contul curent si balanta de plati. Nu mai vorbesc de inflatia foarte mare pe care Romania a experimentat-o in anii ’90. Nu mai vorbesc de prabusiri ciudate de banci, lucru ce s-a intamplat atunci.

Dupa cum se vede, nici acum Romania nu dezvolta ceva sau nu arata a avea o conceptie de dezvoltare. De exemplu se maresc nesustenabil salariile: salariul minim, salariile din sectorul de stat. Premierul da atacuri halucinante la adresa bancilor. Se mosmondeste fiscalitatea. In schimb investitiile straine sunt, din cate inteleg eu, in scadere. Investitii publice nu se fac. Se mentine in continuare din scopuri mai ales electorale un sector de stat mare, intreprinderi de stat nerentabile care se bucura de un management foarte prost din partea statului, se dau ajutoare sociale in scopuri pur electorale fara sa se vada o imbunatatire economica in zonele sarace.

Aceste lucruri arata o foarte slaba conceptie macroeconomica despre dezvoltare din partea factorilor politici de decizie. In prezent, din pacate, o astfel de conceptie din partea Coalitiei PSD-ALDE NU exista. Din pacate, de mai multa vreme nu se vede la noi o asemenea conceptie. Esecul comunismului si al regimului Ceausescu a confirmat lucrul asta. Dupa Revolutie am aratat cum a stat situatia, foarte pe scurt, putin mai sus. Sa ne gandim la faptul ca inca in prezent foarte multi romani parasesc tara spre a-si gasi de lucru in strainatate. Lucrul acesta afecteaza factorul de productie munca.

Va recomand un articol din Ziarul Financiar care arata un fenomen ciudat ce se petrece in economia romaneasca:

Încasările din TVA îngroapă bugetul: minus 8% în iulie faţă de iulie trecut deşi consumul creşte solid

Situaţia încasărilor din TVA s-a înrăutăţit inexplicabil în luna iulie. Dacă pe primele şase luni din an încasările din TVA au scăzut cu 4%, an la an, în iulie faţă de iulie 2016 ele sunt mai mici cu 8%. Gaura pe tot anul poate ajunge la 6 mld. lei.

Dacă trendul continuă şi vom avea o scădere pe se­mes­trul doi de 8%, atunci vor lipsi din buget 6 mld. lei, faţă de progra­ma­rea de 54 mld. lei. Astfel, Finanţele şi-au propus să strân­gă din TVA 54 mld. lei, dar, dacă aceas­tă tendinţă din iulie se va menţine, vor strân­ge, în realitate, doar 48 mld. lei. În 2016, încasările din TVA au fost de 52 mld. lei. De aici vine, cel mai probabil, ner­vo­zita­tea din cadrul partidului de guvernă­mânt care se vede complet descoperit şi în­cear­că, prin reinventări de taxe, să acopere golurile.

În situaţia în care consumul creşte încă solid – plus 8% în prima parte din an – încasările din TVA ar trebui să urmeze acelaşi trend, dar nu se întâmplă acest lucru.

„Nu-mi vine să cred că cifrele nu se po­tri­vesc. Nu cred că evaziunea fiscală s-a ac­cen­tuat, mai degrabă ar putea fi vorba despre o scă­­dere a cifrei de afaceri. Pe un­deva este o pă­că­leală“, comentează econo­mistul Dragoş Cabat.

INS va publica peste două săptămâni situ­aţia consumului la şapte luni. În S1 însă, cifra de afaceri în comerţul cu amă­­nuntul a crescut cu 8%, iar în co­mer­ţul en-gros cu 6%, dar creş­terea nu se vede în încasările bugetului.

Nu există niciun semn că s-ar fi întâmplat ceva dramatic în iulie, fapt care să conducă la o diminuare dras­tică a consumului şi, implicit, a veniturilor din TVA. De ce scad atunci veniturile din TVA?

Reducerea TV cu un punct, de la 1 ianuarie, a redus, tehnic, veniturile statului cu 5% (cât înseamnă scăderea de taxă, în total). Creşterea consumului cu 8% ar fi trebuit să se vadă în încasări şi, pe total, veniturile din TVA să crească cu 3%. Totuşi, în primele şapte luni din an, pe TVA avem o scădere de 4,6% (minus 1,4 mld. lei), iar în iulie, faţă de iulie 2016, scăderea este de 8%.

Veniturile din TVA, în bugetul general consolidat, au fost anul trecut de 51,6 miliarde de lei. Programarea bugetară pentru acest an era ca veniturile din TVA să ajungă la 54 de miliarde de lei. Pe evoluţia actuală a încasărilor din TVA, potrivit estimărilor ZF, veniturile din această sursă nu vor depăşi 48 de miliarde de lei. Un minus de 6 miliarde de lei, aşadar, care va fi decontat fie la tăieri de cheltuieli (foarte probabil din investiţii), fie în deficitul bugetar programat să fie, prin legea bugetului, la 2,96% din PIB (cash).” (subl. mea)

Pe o piata competitiva, cresterea consumului ar trebui sa conduca la cresterea veniturilor din TVA. Lucrul acesta nu se intampla la noi. La dilema economistului Dragos Cabat, mi se pare ca raspunsul este urmatorul: scade cifra de afaceri a companiilor!!! Fenomen deosebit de ingrijorator. Parerea mea este ca sunt companii si nu putine care se confrunta cu acest fenomen.

Problema crearii aici a unei piete competitive trebuie sa ne preocupe, sa-i preocupe pe decidentii nostri politici, care nu au deloc apetit spre reforme sanatoase in economie. Trebuie atrasa atentia ca daca se continua o astfel de stare vom avea costuri foarte mari intr-un viitor nu prea departat.

In asemenea conditii obiectivul de aderare la Zona Euro pentru anul 2022 nu pare realist. Problema mare este ca daca nu se fac eforturi pentru ca piata romaneasca sa sporeasca in competitivitate, lucrurile s-ar putea complica, s-ar putea agrava. Uniunea Europeana reprezinta o piata competitiva. A te pastra in contradictie nu e deloc o solutie inteligenta. Dupa parerea mea, Romania ar trebui odata si odata se evolueze de la o piata de desfacere pentru produsele straine la o piata in care sectorul privat sa se poata dezvolta sanatos, competitiv, sa produca la o valoare adaugata mare, stimulandu-se productia romaneasca ce poate fi de foarte buna calitate. De asemenea nu trebuie ignorate investitiile straine sanatoase in economia romaneasca, care vor veni intr-un volum mai mare daca va creste competitivitatea si ne vom imbunatati ratingul de tara. Voi repeta un lucru ce mi se pare de prim rang: necesitatea de a se dezvolta infrastructura in Romania si oportunitatile legate de absorbtia fondurilor europene.

Eu cred ca trebuie sa ne preocupe serios astfel de probleme pentru a evita esecul a inca unei generatii, lucru ce va vulnerabiliza tara noastra, o va conduce intr-o zona incerta, va crea dificultati in viitor.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 1, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Tinerii!

Chiar nu am nicio problema legata de implicarea mai activa a tinerilor in politica. Fara indoiala ca e un lucru bun, de dorit. Cu toate acestea nu pot sa imi ascund o nemultumire… As dori mai multa profunzime in gandire din partea tineretului nostru si nu repetarea propagandistica a unor clisee. Iata, de pilda, ce spune Alina Gorghiu pe Facebook:

„Sunt întrebată de ce nu am exprimat un punct de vedere referitor la noul Cod fiscal, propus de guvernarea PSD. Răspunsul este simplu, sunt un om serios, nu cred în iluzii. Atât timp cât nu există o proiecție a veniturilor bugetare, avem de-a face cu un nou număr de magie propagandistică: ni se arată ceea ce dorim să vedem și ni se ascunde realitatea. Adevărul este că PSD va compensa orice măsură liberală (dacă nu rămâne, cel mai probabil, la stadiu de promisiune) cu zece de împovărare a populației și a mediului de afaceri.

Nu doresc să contribui la strategia lui Victor Ponta, maestru în iluzionismul politic, de a deplasa atenția de la faptul ca nu se gândește să-și dea demisia din pricina deficitului imens de credibilitate, la care a contribuit și cazul de corupție în care sunt implicați prietenii și rudele Prim-ministrului. Realitatea este că Victor Ponta a predat cheile Palatului Victoria consultanților săi de imagine, așa cum prietenii domniei sale au devenit gestionarii afacerilor cu fonduri de stat.

PNL va prezenta, în curând, programul său de guvernare care se susține pe trei coloane principale: taxe mici, eliminarea birocrației și creșterea sancțiunilor pentru evaziune. PSD, ca partid socialist, nu are specializarea politică necesară pentru a face reforme fiscale, care să reziste în timp, nici acum, nici altă dată. Dacă vrei să cumperi carne intri la măcelărie, nu te duci la cofetărie.

PS: Premierul a uitat și azi să ne spună unde este milionul de locuri de muncă nou înființate și cele 10 miliarde de euro investiții noi.”

Recomand citirea integrala si in original a intregii postari.

Primul lucru care sare in evidenta este ca accentul cade pe crediblitate: „Victor Ponta, maestru în iluzionismul politic, de a deplasa atenția de la faptul ca nu se gândește să-și dea demisia din pricina deficitului imens de credibilitate, la care a contribuit și cazul de corupție în care sunt implicați prietenii și rudele Prim-ministrului”. Credibilitatea pare a fi noul motto al Administratiei Prezidentiale: cuvantul in jurul caruia pare a gravita noua doctrina, cea a Presedintelui Iohannis. Desi nu mi se pare foarte clar daca – presupunand adevarata afirmatia – „deficitul imens de credibilitate” (observati cuvantul imens!!) ar fi si unul real. Sau daca intr-adevar Ponta ar stau rau la capitolul credibilitate. Sau daca lucrul acesta ar avea vreo importanta, vreo semnificatie in legatura cu credibilitatea pe care ar avea-o PSD, daca deficitul de credibilitate pe care l-ar avea Ponta s-ar repercuta negativ asupra credibilitatii intregului PSD. Ca mie nu mi se par tocmai clare aceste aspecte. Pentru ca PSD pare a fi o forta redutabila pe scena politica a tarii. Nu mai vorbesc de faptul ca Opozitiei ii e foarte greu sa schimbe Guvernul, intrucat nu are majoritate in Parlament.

Un al doilea aspect scos in evidenta este acesta: „PNL va prezenta, în curând, programul său de guvernare care se susține pe trei coloane principale: taxe mici, eliminarea birocrației și creșterea sancțiunilor pentru evaziune„. La care eu ma intreb: cresterea sanctiunilor pentru evaziune va face sa creasca credibilitatea PNL? Sau n-are importanta? Sau e un cliseu folosit pentru a fi politically correct, deci ar fi mai mult formal?

Ce se intampla? Cand vorbim de evaziune fiscala, care la noi in tara e mare, ar trebui sa ne punem intrebarea daca avem cultura platirii taxelor si impozitelor si care este nivelul acesteia. Ceea ce am observat eu este ca in dezbaterile publice se face confuzia intre cultura platirii taxelor si impozitelor si filozofia fiscala. Trebuie sa spunem ca vorbim de doua lucruri diferite. De exemplu, afirmatia ca taxele si impozitele trebuie sa fie mici (dar cat de mici?) tine de ceea ce s-ar putea chema filozofia fiscala. Platirea taxelor si impozitelor este o chestiune de ordin cultural.

Platirea taxelor si impozitelor este nemijlocit legata de sectorul privat, in general vorbind are legatura doar cu ceea ce e privat. Este un lucru ce frizeaza absurdul, in cel mai bun caz nepotrivit, in orice caz o contradictie, ca Statul sa-si plateasca siesi taxe si impozite. Romania a fost o tara comunista in care au trait in comunism cateva generatii. In comunism totalitatea mijloacelor de productie era in mana Statului, apartinea de Stat. Sectorul privat a fost in cea mai mare parte anihilat. Situatia aceasta a durat o jumatate de secol. Statul modern roman, inceput cu Unirea Principatelor sub domnitorul Alexandru Ioan Cuza, a fost inlocuit in 1947 cu Statul comunist, care a inversat raporturile existente pana atunci in societate. Intr-o societate comunista, cum a fost in Romania aproape jumatate de secol, nu se putea vorbi de o cultura a platirii taxelor si impozitelor si nici de formarea unei asemenea culturi. Repercursiunile acestei stari de fapt se vad si astazi. Insa acest lucru, aceste consecinte ale fostului regim comunist, nu se produc doar in virtutea unei inertii istorice. Chestiunea fundamentala, cred eu, legata de dezvoltarea unei culturi a platirii taxelor si impozitelor trebuie conexata de dezvoltarea sectorului privat in Romania. Aceasta mi se pare a fi chestiunea esentiala. Drept consecinta aceasta problema nu poate fi rezolvata in exclusivitate doar pe calea punitiva legala. Or, jocul pe care ni-l propune D-na. Gorghiu este unul axat pe pedepse! Cu alte cuvinte, se pune un accent major pe masurile de represiune, nu pe dezvoltarea sectorului privat. Taxele mici si eliminarea birocratiei sunt aspecte pozitive care ar ajuta, desigur, sectorul privat. Insa dezvoltarea sectorului privat este un lucru mult mai amplu decat ar parea la prima vedere. Trebuie aratat, dupa parerea mea, un lucru: taxele mici si eliminarea birocratiei nu-l ajuta neaparat pe cetatean, ci ajuta sectorul privat. Eliminarea birocratiei ar putea insemna masive disponibilizari de personal, lucru care nu stiu cat i-ar ajuta pe acei cetateni care ar urma sa fie disponibiliziati. De asemenea taxele mici ma duc cu gandul la diminuarea rolului statului in economie, la diminuarea drastica a ajutoarelor sociale. Si atunci problema esentiala ar fi cum poti sa faci ca in zonele sarace sau in cele defavorizate sa creasca sectorul privat si sa fie capabil sa asigure locuri de munca bine platite, cum poate sa creasca nu numai cantitativ dar si calitativ acest sector privat. „Filozofia” D-nei. Gorghiu, de scolarita superficiala: „Dacă vrei să cumperi carne intri la măcelărie, nu te duci la cofetărie”, nu explica si felul cum s-ar putea realiza aceste lucruri.

O alta problema care trebuie studiata, iar efortul ar trebui sa fie al intregii clase politice si nu numai, este problema Statului. La intrebarea „cum e Statul?”, raspunsul e unul foarte simplu: asa cum il arata, cum il defineste, cum il descrie Constitutia. Problema fundamentala aici este ca noi, cu un asemenea Stat, asa cum e el descris de Constitutie, nu am ajuns prea departe, de pilda ramanem una din cele mai sarace tari din Europa. In Romania exista la ora actuala diferente foarte mari de dezvoltare intre regiunile sale istorice. Cum s-a ajuns, ca sa dau un alt exemplu, cu un asemenea stat ca milioane de romani sa plece peste granita ca sa-si gaseasca de lucru? Cum s-a ajuns la o situatie demografica negativa, cu consecinte, inclusiv economice, negative? In privinta colectarii taxelor si impozitelor acest Stat prezinta evidente dificutati. De ce oare? Legat de ceea ce spuneam mai sus, acest Stat ar trebui sa conduca la dezvoltarea sectorului privat in tara noastra, la depasirea efectelor crizei economice. Or, nu prea se vad astfel de aspecte pozitive, nici macar in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene. De asemenea circula idei anacronice in raport cu Constitutia, ca spre exemplu cea formulata recent de Dl. Crin Antonescu si anume ca regimul Iohannis se va transforma intr-unul prezidential, de autoritate… De unde rezulta ca avem o conceptie foarte slaba despre Stat, despre rolul sau in societate. Cand auzi persoane publice foarte cunoscute, mai ales cineva care a fost si candidat la presedintia Romaniei, vorbind in felul acesta, nu se poate sa nu te intrebi daca astfel de conceptii sunt reminscente ale unor vremuri revolute. Gandim, poate fara sa vrem, poate pentru faptul ca ne e mai comod asa, in termeni ce frizeaza totalitarismul. Ar trebui sa ne dea de gandit lucrul acesta.

As dori sa spun cateva cuvinte despre chestiunea Culturii. Am urmarit dezbaterile privind timbrul de carte. Nu cred ca e cineva de acord cu scumpirea cartilor. Insa faptul grav care trebuie semnalat este ca in Romania, din cate am inteles, nu se mai prea citeste. Viata culturala este in declin. In perioada interbelica existau cenacluri literare in care erau promovate tinerele talente, oameni care ulterior au ajuns mari scriitori. Chestiunea nu este numai cat costa o carte sau ca pe vremea comunismului o carte buna o puteai cumpara cu 5 lei, ca aveam peretii tapetati cu carti, ci si pepinierele in care se nasc noile talente literare. Nu prea mai avem asa ceva, iar interesul publicului pentru cultura ramane, din pacate, unul scazut. Tindem sa avem nu numai o populatie imbatranita, dar si una abrutizata. O reforma morala cu o populatie abrutizata nu prea vad sa aiba sanse de reusita. Insa aceasta tendita spre abrutizare are si implicatii economice dintre cele mai negative. De observat rezultatele slabe la examenele de bacalaureat, dezinteresul tinerei generatii pentru cultura, elevatie, invatatura, dominata doar de un spirit materialist si mercantil. Nu prea mai vad nici pe la televizor ca sa fie promovate emisiunile culturale, doar asa numitele televiziuni de stiri. Sincer, as dori sa-l vad pe Dl. Nicolae Manolescu intr-o dezbatere culturala, literara, comentand, de pilda, tendintele literare ale inceputului de secol. Sau o dezbatere culturala despre cinematografia inceputului de sec. XXI, despre tendintele care apar in filmografie. Insa astfel de lucruri, din pacate, nu prea le vedem si nici nu intereseaza multa lume, doar „publicul de specialitate”. Noi suntem intr-un impas cultural evident. Nu ma refer, cum poate ar putea crede unii, la implicarea statului in cultura. Ci, ca sa fiu mai clar, reformulez punctul meu de vedere printr-o intrebare: noi mai avem oare la ora actuala un cenaclu literar precum Sburatorul lui Eugen Lovinescu? Am dat un exemplu. De Sburatorul stim si astazi, a ramas viu in mintea noastra, a generatiilor de azi. Sa ne gandim la Marin Preda, care a luat parte la sedintele cenaclului Sburatorul. Uitati-va, va rog, ce viata culturala aveam in perioada interbelica! Si ce calitate inalta avea! Comparati-o cu cea de acum! Asta ca sa vedem unde se afla acum Romania!

Revin la aspectul economic. Stiti cat e la noi forta de munca vulnerabila – este vorba de lucratori pe cont propriu si lucratori familiali neremunerati, ca procent din totalul ocuparii fortei de munca? Dupa datele puse la dispozitie de Banca Mondiala, aceasta este de 31,8%!! Pentru comparatie cu alte tari – aici. Suntem deasupra Bulgarei, Ungariei si chiar a Rusiei!! Chiar si Serbia are un procent mai mic decat al nostru… Venezuela e la acelasi nivel cu noi, Mexicul ne e vecin. Ecuador… ei, nici chiar asa: in Ecuador este de 51,2%!! America Latina scrie pe noi. Un regim prezidential, asta ne mai lipseste… In asemenea conditii noi vorbim de „creșterea sancțiunilor pentru evaziune”… In cazul lucratorilor independenti – v. aici – procentul pentru tara noastra este de 32,7%, Mexicul este aproape de noi, ceva mai sus ca procent. Venezuela si Ecuador ne depasesc. La niveluri mai joase, dar apropiate de noi sunt Serbia, Brazilia, Italia, Argentina. In SUA procentul este de 6,8%!! In privinta lucratorilor salariati – v. aici, in Romania procentul este de 67,3%. In SUA procentul este de 93,2%!! Aici Ungaria, Bulgaria, Rusia, Polonia si chiar si Serbia sunt inaintea noastra!! Nu mai vorbesc de Franta, Germania sau Norvegia! La capitolul lucratori in familie – v. aici – din acest grup de tari: Romania, Ecuador, Serbia, Mexic, Brazilia, Polonia , Italia, Venezuela, Bulgaria, Spania, Republica Ceha, Argentina, Germania, Franta, Ungaria, Norvegia, Rusia, SUA, tara noastra e pe primul loc, urmeaza celelalte tari in ordinea de mai sus. Procentul la noi este de 12,6%, deci cel mai mare din acest grup de tari!! In Ecuador, a doua clasata, sa zicem asa, procentul este de 9%, deci o diferenta de 3,6% fata de noi, care suntem pe primul loc…

Stau si ma intreb daca se uita cineva din Guvern, din PNL pe aceste statistici… In asemenea conditii e aproape (spun asa pentru ca vreau sa fiu optimist totusi) imposibil sa combati evaziunea fiscala. Daca cineva crede ca prin „creșterea sancțiunilor pentru evaziune” se poate combate evaziunea intr-o asemenea structura a fortei de munca, eu cred ca se insala… Daca luam, de pilda, forta de munca vulnerabila, procentul s-a situat in intervalul 33,7-31,8% in perioada 2005-2012, deci s-a mentinut practic la un nivel constant. Or, procentul asta e foarte mare, sunt foarte multi oameni care pot fi incadrati ca fiind forta de munca vulnerabila, definita ca mai sus. Sau intr-o tara in care lucratorii salariati reprezinta 67% din forta de munca e foarte greu sa combati evaziunea. Evaziunea fiscala se poate combate clar si precis intr-o tara unde procentul asta ar fi in jur de 90%. Bunaoara in SUA, Germania, Franta sau Norvegia se poate combate evaziunea in conditii optime.

Chestiunea care se pune ar fi daca s-a evaluat ce consecinte are impactul declinului cultural, de care vorbeam mai sus, asupra economiei nationale, scaderea gradului de pregatire profesionala. Sa ne gandim ca avem si asa un numar foarte mare de asa zisi lucratori independenti… Educatia populatiei este un aspect foarte important in special in ceea ce priveste viitorul. Pentru ca sa poti sa ai realizari in plan economic, stiintific, etc lucrurile acestea nu le poti face cu o populatie needucata. La noi cultura ar trebui sprijinita de catre sectorul privat, prin donatii, de catre stat, orice sprijin e binevenit. Sectorul privat ar putea vedea acest sprijin si ca pe o investitie in viitor. O degradare a fortei de munca nu are cum sa ajute sectorul privat, ba chiar il pune in pericol si poate fi generatoare de crize economice severe! Sa ne gandim la tarile dezvoltate care au si o cultura mare, bine aspectata in multe domenii.

Investitiile straine directe – aici, intrari nete reprezentau in 2012 un procent de doar 1,55% din PIB pentru tara noastra. Capitalizarea de piata a companiilor listate (% din PIB) – v. aici – in tara noastra a fost de doar 9,4% in 2012, un procent iarasi foarte mic. In USD reprezinta aproape 16 miliarde $ pentru Romania. Sa facem o comparatie cu Franta: 1,8233 trilioane $!! In Polonia: 177,73 miliarde! In SUA 18,6683 trlioane $!! La capitolul credite bancare neperformante – v. aici – in 2012, din grupul de tari enumerate mai sus, Romania se afla pe locul doi: 18,24% din totalul creditelor globale. In SUA stiti cat e? 3,3%!! Mexicul, Argentina stau bine la capitolul asta, cu un procent mic de credite neperformante.

Acestea arata ca forta de munca disponibila exista din belsug in Romania. Capitalul, in schimb, e redus, foarte redus in comparatie cu alte tari si, pe cale de consecinta, foarte scump… Pe de alta parte, data fiind structura fortei de munca de la noi, nu trebuie sa ne mire procentul ridicat al creditelor neperformante. Eu de asta si spuneam in postarea precedenta ca este necesar sa vedem cum se poate crea la noi o serioasa piata de capital si cum putem folosi, cum poate cetateanul folosi cat mai eficient sectorul bancar.

Am scris aceste randuri si cu gandul de a indemna la o dezbatere serioasa, cum bine spunea Dl. Iohannis in campanie. Trebuie sa-i critic pe tinerii nostri aspiranti in politica pentru ca nu vad ca ii trage inima sa aprofundeze problemele. Totusi, cu idei de genul: „Dacă vrei să cumperi carne intri la măcelărie, nu te duci la cofetărie.”, nu se poate dezbate serios o problema, nicio problema.

februarie 25, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Dezbaterea (II)

Motto

Ponta: L-am văzut pe Traian Băsescu, incredibil! L-aţi studiat bine pe Traian Băsescu! Eu voi trăi în România fără Băsescu şi Iohannis.
Iohannis: Oare, domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Fiindcă pe mine m-a refuzat. Pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, puteţi să o trageţi singuri.”

 

Tusa finala i-a apartinut lui Iohannis! 🙂 S-a vazut ca Ponta a resimtit din plin lovitura! Dar sa vedem ce s-a intamplat la dezbaterea de la B1 TV.

Gandul

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS, B1 TV. Cine a câştigat cea de-a doua confruntare? Comentariul lui Cristian Tudor Popescu

Se arata, printre altele, ca:

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS, B1 TV. Klaus Iohannis şi Victor Ponta au participat, miercuri seara, la cea de-a doua confruntare televizată, la B1TV. Dezbaterea a început la ora 20:00, şi a fost comentată în timp real de Cristian Tudor Popescu şi Claudiu Pândaru. Gândul şi Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, au analizat afirmaţiile celor doi candidaţi pentru a stabili veridicitatea lor.

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS, B1 TV. Victor Ponta şi Klaus Iohannis s-au întâlnit miercuri seară în a doua dezbatere televizată, la B1TV, cu moderatoarea Mădălina Puşcalău. Claudiu Pândaru şi Cristian Tudor Popescu au dezbătut, într-o ediţie specială Gândul Live, confruntarea celor doi candidaţi la preşedinţie.

„Este un moment de remiză între cei doi”, consideră Cristian Tudor Popescu, după prima dezbatere între cei doi candidaţi. „A venit în contradicţie dl Iohannis cu propria lui imagine, pe care a dorit să o livreze publicului. Cum adică vii tu sasul chibzuit, pe nepusă masă – azi am aflat că staff-ul lui a aflat în ultimul moment, că nu s-a sfătuit cu nimeni. Nu ştiu cum vine asta. Eu nu cred că îţi poţi permite să iei decizii personale, pe picior”, mai spune Cristian Tudor Popescu.

„Domnul Ponta nu a adus nimic nou, tupeist, şmecher, cacealmist. Nu m-a surprins”, a mai spus CTP.

La a doua dezbatere, de miercuri seară, cei doi candidaţi au primit dinainte temele de discuţie, astfel că s-au putut pregăti. Iohannis şi Ponta au răspuns pe rând la întrebările moderatoarei, despre cum e văzut contracandidatul, Constituţia şi Parlamentul, precum şi sistemul de justiţie. La final, cei doi au putut să îşi adreseze reciproc o întrebare. Klaus Iohannis a renunţat la acest drept, lăsându-l doar pe Victor Ponta să îi adreseze o întrebare. Apoi au urmat pledoariile de final ale celor doi candidaţi.

CITIŢI MAI JOS PRINCIPALELE DECLARAŢII ALE CELOR DOI CANDIDAŢI LA B1TV

Dezbaterea a început, moderatoarea a precizat că ambii candidaţi au primit înainte temele principale.

Prima întrebare pentru Victor Ponta:Cine este candidatul Victor Ponta şi de ce crede că trebuie să fie preşedintele României?

Cred că sunt pregătit şi pot să fiu acel preşedinte de care România are nevoie din trei motive. Echipa mea este cea a USL. Avem nevoie de stabilitate şi de unitate. A fost un regim care se sfârşeşte duminică, care se bazează pe învrăjbirea românilor între români. Cred că în următorii cinci ani, atunci când România va aniversa 100 de ani de la marea Unire pot să duc România la acea idee pe care au avut-o înaintaşii noştri.

Aceeaşi întrebare pentru Klaus Iohannis: Sunt Klaus Iohannis, primarul municipiului Sibiu, preşedintele PNL, candidatul ACL, sunt candidatul care crede că votul nu e o lozincă ci un drept şi al celor din diaspora. Domnule prim ministru, vi le las (un teanc de scrisori şi emailuri) şi poate puneţi pe cineva să explice oamenilor de ce au fost umiliţi la vot.

Victor Ponta: Domnul Iohannis a fost total nepregătit şi a spus nişte lucruri neadevărate. Unul dintre ele este că PSD a respins amendamentul la Constituţie privind votul prin corespondenţă.

Iohannis: Eu cred că nu este bine pt Rmânia să fie preşedintele României dl Victor Ponta. E periculos pentru România să dea puterea unui singur partid, care are foarte mulţi membri marcanţi cu probleme cu justiţia. Este foarte periculos pentru România să regresăm şi să punem în pericol democraţia. În calitatea mea de profesor, cred că este totuşi o foarte mare problemă dacă un elev copiază. Dacă cineva îşi scrie lucrarea de doctorat şi copiază este o problemă infinit mai mare şi se cheamă plagiat. Oriunde în lume cineva care este prins că a plagiat, este obligat să părăsească clasa politică. La noi, unul dintre aceştia doreşte să fie preşedintele României.

Victor Ponta: Eu vreau să vorbesc despre români, nu atacuri la persoană. Eu m-am dus la ÎCCJ care mi-a dat o sentinţă definitivă. Dvs aţi fugit de ÎCCJ. Cred că vrea să dea toată putea tuturor celor care au avut puterea în 2010, eu îl vreau pe Călin Popescu Tăriceanu, este un adevărat liberal, este omul care v-a dat 50 de milioane de euro pentru Sibiu ca să faceţi acele lucrări.

Klaus Iohannis: Cunoaşteţi pe o persoană Gabriel Oprea? Este vicepreşedinte la dvs, ştiţi cum a votat în materia de pensii şi salarii? Împreună cu unpr a votat pentru acele reduceri. Deci dacă e vorba că eu am oameni care au umblat la salarii şi la pensii, la fel aveţi şi dvs.

Victor Ponta: Am o mare rugăminte din partea sutelor de mii de profesori care au avut ghinionul să nu aibă averea dvs. Nu mai vorbiţi de profesori.

Iohannis: Fără să plagiez şi fără să copiez am ajuns acolo, sunt foarte mândru că sunt profesor de fizică.

Victor Ponta: Dacă vreţi să fiţi preşedinte trebuie să respectaţi deciziile justiţiei, de ce aţi candidat fără să luaţi o decizie de la Înalta Curte? Eu m-am dus şi am luat o decizie de la Înalta Curte.

Ponta despre Iohannis:E un politician abil, mult mai abil decât credeam. Modul în care l-a dat jos pe Crin Antonescu, domnia sa spune şi oamenii din sibiu spun că a fost un primar bun.

Iohannis despre Ponta:Contracandidatul are calităţi de a vorbi despre orice oricât indiferent dacă ştie sau nu despre ce e vorba. E foarte bine pentru un politician ambiţios să fie tânăr, doar că degeaba este dl Ponta un politician tânăr, a dezamăgit, este exponentul unui sistem foarte vechi. Este împins în faţă de baronii din partid. Este o marionetă.

Cum arată România lui Iohannis?:

Iohannis: România lucrului bine făcut este o Românie normală, pentru oameni normali. Proiectele se gândesc mai întâi, se pun în practică şi se termină cu bine. Orice om este respectat şi i se respectă absolut toate drepturile. Lucrurile se fac în aşa fel încât fiecare să fie mulţumit de partea care îi revine. Suntem oameni liniştiţi şi reconstruim România. O ţară a prosperităţii, a locurilor de muncă, cu un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. România seamănă destul de mult cu Sibiul lui Iohannis, un oraş cunoscut ca etalon pt România, condus de subsemnatul. O Românie în care investitorii vin cu mare plăcere.

Cum arată România lui Ponta?

Ponta: Eu vă dau cifre, nu vorbesc în lozinci. Este un proces de reconstrucţie după dezastrul lăsat de Băsescu, Boc, Anastase, Falcă şi toţi ceilalţi. În 2009, deficitul bugetar al României era 8,6% din PIB, peste 10 miliarde euro cheltuiţi în plus. Acum România are excedent bugetar. Dl Iohannis a zis că sunt fraier că nu am cheltuit banii. Acum suntem doi fraieri în Europa: doamna cancelar Merkel şi România, care au excedent bugetar.

Randamentul titlurilor de stat era 10% acum e 2,7%. Rată de absorbţie a fondurilor europene peste 7%. Rata dobânzii de referinţă la care se împrumută firmele e acum 2,75%. Randamentul titlurilor de stat e acum 2,97%. Rata de absorbţie este acum 44%. Este o Românie în care rămânerea la putere a lui Băsescu, Boc, sprijiniţi de oameni care au trecut la Iohannis…

Iohannis: Dl Ponta ştie să vorbească doar când vorbeşte de pe cartonaşe, doar cifre, cifre. Oamenii aşteaptă soluţii, nu statistici. Putem să le citim oirunde dorim. Vă întreb, dragi români, vă merge mai bine de când este Ponta prim ministru?

Ponta: Cred că românii au răspuns pe 2 noiembrie, când 4 milioane m-au votat. Cei care v-au votat pe dvs au zis aseară că sunteţi un candidat extraordinar de slab, dar îl votăm ca să nu iasă Ponta preşedinte.

Cum ar arăta România dacă ar fi ales contracandidatul dvs?

Ponta: Faceţi un exerciţiu. Boc, Blaga, MRU, Videanu, Falcă, Flutur, îl scoateţi pe Băsescu din poză şi îl puneţi pe dl Iohannis. Ar arăta ca în 2010-2011. Cu aceleaşi ingrediente nu ai cum să obţii un rezultat diferit.

Iohannis: Dl Ponta e prim ministru şi vreau să comentez prestaţia sa. A reuşit contraperformanţa să ia o Românie ieşită din criză şi să o bage în recesiune tehnică, a reuşit să distrugă locuri de muncă, a ştiut să ajungem în situaţia în care Comisia Europeană ne avertizează că vom ajunge în 2015 să avem o foarte mare problemă, un deficit bugetar de 2,8% din PIB. Ajungem în 2015 şi trebuie să plătim toate pomenile electorale promise de Ponta, în condiţiile în care premierul Victor Ponta nu a fost în stare să vină în Parlament cu bugetul pentru 2015. În cazul în care contracandidatul meu va fi ales preşedinte, a doua zi în Parlament va fi aprobată legea amnistiei şi graţierii, iar dl preşedinte Ponta o va promulga.

Ponta:Lozincile dlui Iohannis nu ne ajută cu nimic. Comunicatul CE spune că România are în trimestrul 3 creştere economică de 1,6%. Vineri, INS anunţă că în trimestrul 3 avem creştere economică peste 1% şi că în primul trimestru s-a recalculat şi nu am fost niciodata în recesiune. România va avea anul acesta între 2% si 2,5%. Dl Iohannis numeşte pomeni electorale creşterea pensiilor şi alocaţiilor pt copii.

Iohannis: Aşteaptă România lui Victor Ponta cu legea amnistiei şi graţierii Năstase, Dragnea, Voicu, Andronescu, Şerban Mihăilescu, Mitrea, Dan Nica, Dan Şova, Ioan Adam, Victor Mocanu, Adrian Duicu, Bunea Stancu, Nicuşor Constantinescu. 38 sunt, vă las lista…

Ponta: Eu îi cunosc, dvs nu îi cunoaşteţi, aia e lista doamnei Macovei. Dvs aveţi o cerere a DNA de arestare a lui Mircea Roşca, puteţi să îi cereţi în seara asta să îşi dea demisia din Parlament, aşa cum a făcut-o Viorel Hrebenciuc? Domnului Chiuariu i-aţi cerut să îşi dea demisia şi nu v-a ascultat.

Iohannis: Hai să facem o treabă între bărbaţi. Mâine să convocăm Parlamentul, picăm legea amnistiei şi graţierii şi dăm drumul la toate arestările. Sunteţi de acord? Eu mă angajez. ACL vor veni toţi. Votăm împreună?

JUSTIŢIE: Sunteţi de acord cu legea amnistiei şi graţierii, ce mesaj daţi parlamentarilor dvs?

Iohannis: Eu sunt total împotrivă, nu cred că România are nevoie de aşa ceva. De prima oară când a venit PSD pe şest cu legea am oprit în ultimul moment acest act normativ, de care PSD are foarte multă nevoie şi toată gaşca care l-a împins pe Victor Ponta în faţă. Voi refuza promulgarea acestui act normativ şi nu vom avea legea amnistiei.

Ponta: Aţi zis că aţi votat împotrivă. Legea nu s-a votat. Doi: conform Constituţiei, preşedintele României are dreptul să refuze la promulgare o singură dată. Trei: ministrul Justiţiei a dat aviz negativ acestei legi şi va fi respinsă. Parlamentul poate să respingă, nu preşedintele României.

Iohannis: Domnul preşedinte al PSD, reiau invitaţia. Haideţi să convocăm Parlamentul, să punem această lege pe tapet.

Ponta: Nu puteţi dvs că nu sunteţi parlamentar.

Iohannis: Haideţi mâine să facem procedura, haideţi să picăm această lege.

Ponta: La ultima moţiune, un senator PNL a venit la tribună şi aspus că pesediştii vor legea. Vreţi să vă zic cine vorbea? Dl senator Sorin Roşca Stănescu. Ştiţi unde este? Nu mai fiţi demagog. Eu vreau pt toată lumea justiţie. Lăsaţi demagogia lui Băsescu, că după 10 ani vrem o justiţie egală pentru toată lumea.

Sunteţi de acord ca un ministru să aibă mai multe drepturi în faţa legii ca un simplu cetăţean?

Ponta: E decizia CCR pe care USL a reglementat-o foarte clar, ca şi parlamentarii miniştri şi cei obişnuiţi să aibă acelaşi regim. Dl Iohannis făcea o confuzie ieri, e vorba doar de imunitate la arestare. La preşedinte se dau avizele pt miniştri care nu sunt parlamentari. Voi da aceste avize.

Iohannis: Întreaga problemă trebuie foarte mult simplificată. Cea mai bună soluţie ar fi să lăsăm imunitatea pt parlamentari şi miniştri doar acolo unde e vorba de votul şi opinia politică, în nicio altă circumstanţă. E nevoie de modificarea legislaţiei. Pt miniştri e nevoie de o simplificare semnificativă a legislaţiei.

Eu vorbesc cu dl Roşca, dvs vorbiţi cu dna Andronescu?

Ponta: O precizare. I-am spus de dl Vosganian, vorbeam de ipocrizie, de Victor Paul Dobre, Akos Mora, colegii dvs. Dacă vrem să scăpăm de epoca Băsescu trebuie să nu spunem ai noştri sunt buni, ai voştri nu. Luăm săptămâna viitoare legea imunităţii din Germania şi o transpunem în legislaţia românească exaxct aşa? Eu garantez că PSD votează.

Iohannis: Ce s-o lăsăm pe săptămâna viitoare? Hai să dăm un semnal, să terminăm cu amnistia şi graţierea. Vineri se poate vota, să dăm un semn înainte de alegeri.

Ponta: Să vorbim despre oameni, despre corupţii dvs. Îl convocăm marţi, când mergeţi dvs la ÎCCJ să vă rezolvaţi dosarul.

Iohannis: Eu mă bazez pe ICCJ.

Ce comportament veţi avea faţă de justiţie şi cum garantaţi independenţa ei?

Iohannis: Un pic trebuie să ne uităm în urmă şi să vorbim de fapte. Eu cred că în acest domeniu nu ne băgăm unde nu ne fierbe oala. Nu avem, ce căuta noi politicieni în actul de justiţie, este cea mai bună garanţie să nu ne băgăm. Să nu încercăm să rezolvăm probleme peste justiţie. Dacă vorbim de acţiuni care ne definesc ca politiceni, este o frumoasă imagine de grup formată în ianuarie 2011 în jurul lui Constantin Nicolescu, preşedintele CJ Argeş. (îi arată lui Ponta o fotografie de grup) Sunt mulţi pesedişti bine cunoscuţi, cu dl Ponta, Năstase, Severin, Hrebenciuc, Vanghelie, care atunci au afirmat că e o persecuţie politică, că nu e bine ca acest domn să fie deranjat. Asta e o forţare a justiţiei, nu independenţă a justiţiei.

Ponta: O să vă dau eu o altă poză la schimb. Vă citesc art. 133 din Constituţie – CSM e garantul independenţei justiţiei, nu vă mai băgaţi nasul. O să mă comport ca atunci când eram ministru al Justiţiei, când am propus-o pe dna Kovesi la DNA, pe dnul Niţu la Parchetul General. Am asigurat justiţiei stabilitate legislativă şi finanţarea infrastructurii. Mai sunt nişte fotografii din aceeaşi zi. Era şi Crin Antonescu, şi şeful PNL Argeş acolo, în faţa unui abuz comis de un senator PDL care acum vă e coleg. Noi am cerut independenţa justiţiei.

Eu îl consider preşedintele PNL pe dl Antonescu şi fondator pe Călin Popescu Tăriceanu, dvs vorbiţi în numele PDL.

Iohannis: Dle Ponta, dvs recunoaşteţi o decizie a unei instanţe?

Ponta: Dvs recunoaşteţi decizia instanţei faţă de plagiat?

Iohannis: Există o decizie că eu sunt preşedintele PNL, care după fuziune spune că noul PNL e partidul înregistrat. Informaţia dvs este o minciună publică.

Care va fi atitudinea ca viitor preşedinte, în raport cu politicienii cu probleme penale?

Ponta: EU în problema plagiatului m-am dus la ÎCCJ , a obţinut o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Eu în locul lui Klaus Iohannis nu aş fi candidat, pentru că un preşedinte cu probleme în justiţie a mai avut România, pe Traian Băsescu cu dosarul Flota.

Iohannis: În prima  zi după ce am fost ales preşedinte al PNL am mers în grupurile parlamentare, am avut o discuţie aplicată cu colegii parlamentari şi am decis împreună să dăm un semn clar că PNL doreşte o schimbare. Am hotărât că în toate situaţiile când se va cere încuviinţare pt arestare, percheziţie, să fie votată pentru. De atunci încoace, ACL şi PNL de fiecare dată au votat pentru. Doar că au fost puţine ocazii, pt că PSD nu venea sau se volatiliza.

Ponta: Aveţi 3 cazuri de condamnaţi. Preşedintele CJ Botoşani Ţurcanu, Tudor Chiuariu senator PNL, dl senator Akos Mora, definitiv. Nu vreţi să şi faceţi, nu doar să spuneţi? Puteţi să faceţi ceva cu cei trei?

Iohannis: Eu am cerut acestor colegi să demisioneze. Imediat ce convocăm Parlamentul rezolvăm şi cu aceştia.

Ponta: Cred că nu aţi înţeles. Nu au nicio legătură cu Parlamentul, sunt colegii dvs.

Iohannis: Sunt 38 la dvs, 3 la mine…

Care va fi atitudinea faţă de ANI şi DNA, vizaţi modificări legislative?

Iohannis: DNA face o treabă excepţională, chiar în ultimele 2 săptămâni am văzut o activitate intensă, am văzut dosarul Microsoft, sunt foarte curios unde se ajunge. Eu sper la o curăţire a clasei politice, ar fi un rezultat extraordinar de bun. Eu voi merge pe linia de a face ce poate un preşedinte să continue aceste lucruri: să lase DNA să îşi facă treaba. În ce priveşte ANI, cred că e o instituţie foarte onorabilă care trebuie întărită şi păstrată. Dar trebuie să vedem că sunt acte normative care se referă la incompatibilităţi, care nu sunt întotdeauna compatibile, nu sunt întotdeauna în acord cu legislaţia europeană. Eu voi propune partidelor să facă o legislaţie unitară şi atunci ANI să poată lucra.

Ponta: Pentru mine e mai uşor, eu nu am avut probleme cu ANI, nici cu DNA. În doi ani le-am asigurat independenţa. Singurul caz în care activitatea ANI e blocată e cazul senatorului PNL Akos Mora, condamnat irevocabil, pe care PNL şi PDL îl ţin în continuare senator. Pe mine mă interesează în egală măsură cu DNA şi ANI viaţa de zi cu zi a celor care au aproape 4 milioane de procese civile şi penale, cei ucişi, tâlhăriţi, cei cu retrocedările, doar unii primesc, care sunt apropiaţi primăriei. Am făcut acest sistem de justiţie să funcţioneze mai repede, să aibă acces toţi românii. Voi cere ca din interiorul justiţiei, CSM, ÎCCJ să pregătească acele modificări legislative ca justiţia să fie eficientă.

Iohannis: Mi se pare interesantă abordarea lui Victor Ponta, dar mi se pare revoltător că dacă acum câţiva ani politicienii corupţi se ocupau de retrocedări ilegale, iată că avem un dosar în care Viorel Hrebenciuc este arestat, iar un apropiat al dlui Ponta, şef al senatorilor PSD, dl Sârbu, aceşti domni au pregătit retrocedarea ilegală a zeci de mii de hectare.

Ponta: Aşteptam să spuneţi lucrul ăsta. La primăria Sibiu cereri de retrocedări 1976, nesoluţionate 401, redirecţionate 214 (mai multe statistici de la Sibiu). Domnule primar, că nu cred că o să fiţi preşedinte, aţi rezolvat 164 doar pentru voi, Forumul Germanilor. (înşiră mai multe clădiri retrocedate).

Iohannis: Aţi minţit grosolan, este un atac la imaginea mea. Aceste retrocedări, au fost făcute pt că acele entităţi au dreptul să le primească, sunt perfect legale. Instituţia care le-a făcut e în subordinea dvs, sunteţi prim ministru, nu primarul le face. Nu cunoaşteţi legea.

Relaţia preşedinte-premier. Care ar fi relaţia între preşedintele Ponta şi premierul Iohannis?

Ponta: Să nu dăm puterea unui singur partid, a tot fost vorba. Eu voi propune USL ce au votat oamenii în 2012, voi lucra cu primul ministru Tăriceanu. Dar orice premier va fi… Băsescu a spus că voi fi un preşedinte rău. Eu voi fi un preşedinte bun pentru toată lumea (Iohannis râde) .Dacă vă face să râdeţi că vrea cineva să fie un preşedinte bun… Veţi fi ca Băsescu preşedinte, vă veţi certa cu Guvernul. Duminică românii vor alege un preşedinte, Victor Ponta, care va lucra cu un premier Tăriceanu şi nu îi va aduce înapoi la guvernare pe Blaga, Anastase….

Care ar fi relaţia între preşedintele Iohannis şi premierul Ponta?

Iohannis: Eu nu cred că voi ajunge în această situaţie. Pe 16 noiembrie cariera politică a lui Victor Ponta se termină, propriul partid îl va trimite acasă. Dacă nu se întâmplă aşa, vom avea o colaborare instituţională corectă, fără să semnăm vreun pact de coabitare.

Ponta: Am crezut că până azi v-aţi pregătit. Se numeşte acord de colaborare instituţională, l-am trimis (enumeră instituţii europene). Cred că ar trebui să înţelegeţi că aveţi nişte obligaţii faţă de români şi faţă de partenerii noştri şi să nu trataţi acest lucru într-un mod lozincard. Când a fost publicat acest acord nu ne-aţi criticat absolut deloc, ne criticaţi acum.

Iohannis: Vă reamintesc că am dezavuat acest pact încă din momentul în care el a fost semnat şi sunt înregistrări peste tot. Dacă tot fluturaţi acel acord, să ne explicaţi de ce aţi încheiat acest acord? (moderatoarea îi spune că va fi nevoit să îi cedeze lui Ponta din timpul său, iniţial refuză, Ponta cere fair play) Aveţi 20 de secunde de la mine…

Ponta: L-am încheiat ca să nu ajungem din nou la suspendare ca în 2012, când dvs nu aveţi curaj să spuneţi dacă a fost lovitură de stat sau nu…

Viziunea despre sistemul constituţional. Parlament unicameral sau bicameral şi cât de mare?

Iohannis: Actualul Parlament e prea mare, avem 600 şi ceva de parlamentari. Nu se bucură nici de încrederea, nici de respectul cetăţenilor. România are nevoie de un Parlament mai mic, e bine să fie bicameral. Dar acest lucru nu e stabilit de preşedinte, va fi discutat de partide împreună cu mine, preşedintele României. Trebuie să redăm Parlamentului locul lui natural între instituţiile statului – mai mic, mai performant, mai credibil, ales în aşa fel încât lumea să înţeleagă cum a ajuns acolo. Acum avem sistem uninominal, în realitate proporţional, avem politiceni care au ajuns de pe locul 3 în Parlament.

Ponta: Am depus cu Crin Antonescu proiectul de Parlament cu 300 de deputaţi. Colegii lui Iohannis au votat împreună, după care au atacat la Curte cu Traian Băsescu. Suntem mulţi pt că toţi cei de la USL am ieşit de pe locul întâi, apoi cei de la PDL, Blaga, Ungureanu, au intrat de pe locul doi. Legea pe baza căreia s-a întâmplat această oroare e a dl Mihai Voicu, colegul lui Tăriceanu, Blaga, Antonescu.

Iohannis: Haideţi să convocăm Parlamentul mâine şi rezolvăm şi această chestiune. Începem o colaborare consenusală, vrem acelaşi lucru, un parlament mai suplu, hai să trecem la treabă.

Ponta: Mâine la 9 dacă îşi dă demisia Roşca, apoi le cereţi lui Vosganian, Chiuariu, VP Dobre să demisioneze de asemenea… Dar să spuneţi că mâine putem vota o lege de alegere a Parlamentului denotă foarte multă superficialitate.

Iohannis: Eu v-am oferit consens, să lucrăm împreună pe o nouă lege.

Nu a mai rămas timp pentru politică externă, Victor Ponta protestează, spunând că este un domeniu specific preşedintelui României.

Întrebări adresate unul celuilalt (moderatoarea trage la sorţi ordinea).

Primul întreabă Iohannis: Văd ca dl Ponta e în mare formă azi şi neagă tot felul de lucruri, ce să cred că mi-ar raspunde? Cred că indiferent ce aş înteba, ar suci un răspuns care nu ar corespunde realităţii. Nu doresc să vă întreb nimic dle Ponta.

Ponta: Eu doresc! Sunt şi eu foarte prudent. Se referă la România anului 2019. Am învăţat şi la şcoală, în general intelectualii români apreciază foarte mult o declaraţie făcută de un om extraordinar, de un ardelean extraordinar, care spune aşa: Dacă pentru strămoşii noştri toate drumurile duceau la Roma, pentru noi, românii ardeleni, toate drumurile duc la Bucureşti. Acesta este Sionul neamului românesc. Sunteţi de acord cu această afirmaţie?

Iohannis: Sunt de acord cu această afirmaţie.

Ponta: Dar ştiţi de cine a fost făcută?

Iohannis: Aţi avut o întrebare, v-am răspuns.

Ponta: Acest lucru a fost spus de episcopul greco-catolic de atunci, Cardinalul Iuliu Hossu, care a citit, pe 1 decembrie, la Alba Iulia, Declaraţia de Unire. Dacă sunteţi de acord cu mine, sunt convins că România va avea în 2018 ce sărbători.

Iohannis: Domnule Ponta, nu numai că sunt de acord, sunt foarte de acord şi haideţi să renunţăm, că oricum am terminat campnia, să renunţăm la toate încercările de dezbinare a românilor. Haideţi să sărbătorim 2018, împreună cu toţii, pentru că avem 100 de ani de la cel mai frumos proiect, marea Unire.

Ponta: Haideţi să nu stricăm acest proiect şi să ne gândim la fraţii noştri, de peste tot unde sunt ei.

Mesajele finale ale celor doi candidaţi

Ponta: Acum vorbesc cu milioanele de români cu care m-am întâlnit şi la Dorohoi şi la Reşiţa şi la Torino şi la Madrid şi la Chişinău şi în Cernăuţi şi în toate oraşele şi comunele din această ţară. Cei care m-au votat cu 95%. Să le spun că după 10 ani de guvernare Boc, Blaga, MRU, România are o şansă extraordinară să meargă într-o direcţie bună, în primul şi în primul rând să reparăm nedreptăţile de atunci din 2010-2011. Am dat înapoi pensiile, salariile, am făcut dreptate oamenilor, dar avem în continuare de ţinut acest ritm.

Vreau să nu mai văd ura şi atacurile la familie, până la urmă la persoană. Ştiu ce am de făcut. Am 42 de ani, de la 18 ani lucrez şi învăţ pentru această ţară, cel mai mult şi cel mai mult îmi doresc un lucru pe care-l doresc tuturor celor care se uită acum la mine: mama mea şi bunica mea, care sunt pensionare aici, în România, să poată trăi cât o vrea Dumnezeu într-o ţară normală, copiii mei, care trăiesc acum în România, să trăiască şi peste 10 şi peste 20 de ani, să aibă o şansă ca toţi copiii din această ţară să-şi ducă viaţa mai departe în România.

Vă mulţumesc pentru încrederea pe care aţi avut-o să mă votaţi pe 2 noiembrie. Eu am mare încredere în România, sunt foarte mândru că sunt român, sunt absolut convins că putem fi o ţară mai bună şi că rănile făcute în aceşti 10 ani de oameni care au greşit şi care sigur vor răspunde pentru ceea ce au făcut putem noi cei de la USL, noi cei în care aţi avut încredere în 2012, să le închidem şi putem construi tot ceea ce s-a stricat în acei ani.

Voi fi un preşedinte bun şi pentru domnul Iohannis şi pentru cei care au votat cu orice alt candidat pentru că de asta are foarte mare nevoie România.

Iohannis: Apropo de pensii, am aici nişte taloane de pensii. Este o pensie de 4 lei.

Ponta: Ieri nu ştiaţi cât e pensia. Hai să vă explic, 350 de lei venitul minim garantat, pensia se compensează la 350 de lei. Asta spune legea. Preşedintele trebuie să ştie legea.

Iohannis: Dragii mei, din păcate, de data aceasta nu trebuie să alegem între două persoane, ci între două abordări. Eu propun schimbarea felului în care se face politica în România, dl Ponta propune continuarea. Propun o Românie a prosperităţii, a respectului, a locurilor de muncă. Dl Ponta propune creşteri de taxe şi impozite în 2015. Eu rămân cu oferta mea de a schimba felul în care se face politică, de respect faţă de lege, faţă de cetăţeni. Voi apăra dreptul la vot al oricărui român, indiferent dacă votează în Bucureşti, în Dorohoi sau în Londra. Se pare că guvernul dlui Ponta nu a reuşit să organizeze acest lucru. Dacă cineva nu şi-a facut bine treaba când a fost premier, cum putem crede că va fi un bun preşedinte?

Judecaţi bine dacă vreţi un preşedinte al vostru, eu voi fi preşedintele vostru, nu am în spate nicun fel de oameni care mă manevrează, sau doriţi un preşedinte care este omul baronilor PSD. Nu daţi toată puterea unui singur partid care este un partid de stânga neautentic, nereformat. Votaţi schimbarea în România şi voi fi un preşedinte foarte bun pentru voi.

Ponta: L-am văzut pe Traian Băsescu, incredibil! L-aţi studiat bine pe Traian Băsescu! Eu voi trăi în România fără Băsescu şi Iohannis.

Iohannis: Oare, domnule Ponta, i-a prostit domnul Băsescu pe români când v-a pus prim-ministru? Fiindcă pe mine m-a refuzat. Pe dumneavoastră v-a pus. Concluzia, dragi români, puteţi să o trageţi singuri.

Primul meci Iohannis-Ponta

Klaus Iohannis şi Victor Ponta s-au mai înfruntat, cu o seară înainte, în studiourile Realitatea TV. Preşedintele PNL a luat, marţi, pe toată lumea prin surprindere, anunţând pe Facebook, cu doar o oră înaintea începerii emisiei, că va lua parte la confruntare. Înainte de a face anunţul oficial, Klaus Iohannis a fost sfătuit de o parte dintre apropiaţii săi liberali să nu meargă la dezbaterea de la Realitatea TV, în condiţiile în care formatul nu era unul negociat în prezenţa staff-urilor ambelor alianţe care au candidaţi în turul al doilea.

Printre temele abordate de Iohannis şi Ponta s-au aflat problemele apărute la votul din diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, pensiile, Roşia Montană, dar şi politica externă şi poziţia faţă de Republica Moldova.

În afară de întrebările lui Rareş Bogdan, cei doi candidaţi rămaşi în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale au primit întrebări şi de la patru jurnaliste Realitatea TV. Una dintre acestea, Lavinia Şandru, fost politician şi soţie a ministrului Bugetului, Darius Vâlcov, i-a reproşat lui Klaus Iohannis că vrea să fie preşedintele tuturor românilor, în condiţiile în care nu a vizitat până acum Chişinăul şi Cernăuţiul. În schimb, Şandru l-a rugat pe Victor Ponta să adreseze un mesaj românilor din Moldova. Pentru această intervenţie, Lavinia Şandru a fost criticată chiar de către moderatorul dezbaterii, Rareş Bogdan, care a scris pe Facebook că Lavinia Şandru a pus „o întrebare de rahat”.

Prima dezbatere Ponta-Iohannis a înregistrat un incident nemaintâlnit până acum în istoria televiziunilor din România.  La final, Rareş Bogdan l-a invitat separat pe Victor Ponta să mai rămână în emisiune, în ciuda protestelor lui Iohannis. În cele din urmă, şi Ponta a părăsit studioul tv.”

Gândul şi Factual.ro au făcut BAROMETRUL ADEVĂRULUI în dezbaterea Ponta-Iohannis. Victor Ponta: Înalta Curte mi-a dat o sentinţă definitivă că nu am plagiat – FALS!

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS. „A fost CEL MAI BUN MOMENT AL LUI KLAUS IOHANNIS”. Reacţia lui Cristian Tudor Popescu după dezbaterea de la B1

Se arata ca:

A doua dezbatere electorală l-a prins pe Klaus Iohannis mai pregătit decât în prima confruntare. În opinia editorialistului Cristian Tudor Popescu, cel mai bun moment al candidatului ACL a fost când a pus pe masa discuţiei legea amnistiei şi graţierii.

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS. Klaus Iohannis a venit mai pregătit la cea de-a doua dezbatere, aducând cu el un biblioraft cu documente, în principiu scrisori ale românilor din străinătate care nu au putut vota. Editorialistul Gândul Cristian Tudor Popescu a comentat prestaţia celor doi candidaţi, spunând despre Klaus Iohannis că a avut un moment bun când a adus în discuţie legea amnistiei şi graţierii.

”Lucrul cel mai bun pe care l-a făcut Iohannis a fost cererea de reunire a Parlamentului de vineri, ca să ne lămurim cu legea amnistiei şi graţierii. Ponta a evitat să dea un răspuns tranşant”, a spus CTP, la Gândul LIVE.

DEZBATERE PONTA – IOHANNIS. Pe de altă parte, Cristian Tudor Popescu a spus că preşedintele PNL l-a dezamăgit din punct de vedere uman.

”Domnul Iohannis m-a dezamăgit profund şi m-a dezamăgit uman.Nu cred că aduce voturi semnificative, nu cred că a convins. E o dezamăgire în plan uman. Aşteptam de la dânsul să ofere un alt tip uman. Nenorocirea în ultimii ani a fost tipul uman reprezentat de Traian Băsescu. Domnul Iohannis nu a reuşit să mă convingă că-l poate înlocui pe domnul Băsescu din punct de vedere uman, la care să ne uităm cu încredere omenească în el. Nu-mi place zâmbetul dlui Iohannis, îmi displace la fel de mult ca rânjetul lui Băsescu. Este neconvingător, este fals, nu ştiu de ce face lucrul acesta”, a mai spus CTP.”

Interesant este ca, dupa dezbatere, comentariile care au urmat pe la televiziuni s-au axat mai mult pe probleme legate de temperament, spre exemplu: „de ce nu a fost spontan?”. Dezbaterile acestea, dupa cum usor se poate constata, au fost mai mult un duel presarat cu atacuri la persoana intre cei doi.

Am fost intrebat de ce m-am gandit la Vartan Arachelian drept moderator… Vedeti… eu ma asteptam la un alt fel de dezbateri… Dezbaterile acestea au fost cam asa: s-au stabilit niste teme de discutie, moderatorul punea intrebari si cel caruia i s-a pus intrebarea avea doua minute (cronometrate!!) pentru ca sa raspunda… Scuzati-ma, dar nu vi se pare ridicol? Dupa parerea mea, altfel trebuia sa se desfasoare lucrurile. Ar fi trebuit ca sa se ia programele celor doi si cel care modera dezbaterea sa-i intrebe pe fiecare despre punctele din program, cum vede realizarea lor, transpunerea lor in practica, evitand pe cat posibil atacurile dintre cei doi. Pentru asta era nevoie ca moderatorul sa fie un om de televiziune, cu experienta in dezbateri, care sa cunoasca bine politica romaneasca postdecembrista, politica externa a tarii noastre si evenimentele de pe plan international si care sa aiba cultura necesara pentru a le putea intelege. De ce? Pentru ca sa poata pune intrebari la obiect, aplicate pe programele celor doi, intrebari interesante si sa stie sa conduca discutia pentru ca sa ne putem face o imagine cat mai clara despre cei doi candidati.

Scuzati-ma, dar aici nu suntem la scoala: elevul cutare e scos la tabla si are doua minute pentru a raspunde la chestiunea de examen pusa la sedinta orala. Scuzati-ma, dar e ridicol! Pe de alta parte mi se pare ridicol sa discutam despre prestatia celor doi. Doar nu vizionam o piesa de teatru. Sau sa discutam exclusiv despre temperamentul unuia sau al altuia, sau cum a zambit unul sau altul… Ce facem aici…?

Pe de alta parte nu s-a discutat nimic despre politica externa, aici Dl. Ponta a avut dreptate pentru ca e un lucru care tine de functia de Presedinte. Ar fi trebuit sa se ia programele celor doi si sa se discute, in functie de atributiile functiei de Presedinte, probleme de acolo. Pe mine ma intereseaza mai putin atacurile unuia catre altul. Interesant ar fi fost cum vede respectivul candidat realizarea punctelor din programul sau. Discutii pe tema asta. Consecinte asupra societatii romanesti. Iata, ma gandesc, de pilda, la o intrebare de politica externa adresata D-lui. Iohannis: „In actualul context international cum vedeti relatiile Romaniei cu Rusia?” sau „Cum trebuie dezvotata relatia noastra cu Republica Moldova?”.

Este jalnic faptul ca la finalul acestor dezbateri discutam despre temperamentul candidatilor, despre zambetul unuia sau al altuia si alte lucruri de felul acesta total neesentiale. Despre cum a punctat! Dar unde ne aflam? La o gala de box sau superkombat?

Este rizibil cum a decurs aceasta discutie: „Ponta: Eu vă dau cifre, nu vorbesc în lozinci.”: ba vorbim in lozinci, ba dam cifre! 😆 Sau afirmatia:

Iohannis: România lucrului bine făcut este o Românie normală, pentru oameni normali. Proiectele se gândesc mai întâi, se pun în practică şi se termină cu bine. Orice om este respectat şi i se respectă absolut toate drepturile. Lucrurile se fac în aşa fel încât fiecare să fie mulţumit de partea care îi revine. Suntem oameni liniştiţi şi reconstruim România. O ţară a prosperităţii, a locurilor de muncă, cu un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. România seamănă destul de mult cu Sibiul lui Iohannis, un oraş cunoscut ca etalon pt România, condus de subsemnatul. O Românie în care investitorii vin cu mare plăcere.” (subl. mea)

cerea intrebarea: „Foarte bine, dar D-le. Iohannis cum vedeti Dvs. realizarea unui astfel de deziderat: „O ţară a prosperităţii, a locurilor de muncă, cu un venit decent, nu este nimeni obligat să stea cu mâna întinsă la stat. „?” Pe de alta parte, eu nu vad ceva basist in aceasta „lozinca” a lui Iohannis. Iohannis nu a spus ca romanii nu muncesc, ci ca, in conditiile economice actuale, sunt obligati sa stea cu mana intinsa la stat. Moderatorul ar fi trebuit neaparat sa sesizeze acest aspect fin. Iohannis nu s-a legat de defectele romanilor, nici n-a zis ca Grasu’ sta in carca Slabului. Ci a zis ca multi oameni sunt, actualmente, obligati sa stea cu mana intinsa la stat. Obligati de saracie! Pornind de la acest aspect, moderatorul ar fi putut porni o discutie extraordinara! „O Românie în care investitorii vin cu mare plăcere.” – deci cum poate fi imbunatatit rating-ul Romaniei? O alta intrebare care trebuia pusa. Trebuia ca discutia sa se poarte conceptual, nu neaparat cu cifre. Deci care este jocul de conceptie pe care il are in vedere Dl. Iohannis pentru ca sa realizeze ceea ce si-a propus? Nu asa: „Cum arata Romania lui Iohannis?” si gata! Din aceasta cauza era nevoie de un moderator de genul in care l-am descris mai sus. Se putea merge mai departe si moderatorul l-ar fi putut intreba pe Dl. Iohannis cum vede obtinerea prosperitatii in conditiile aplicarii in tara noastra a Tratatului de Guvernanta Fiscala. Apoi sa-i ceara parerea si D-lui. Ponta, sa vedem cum vede si dansul problema. Pe de alta parte, se putea vorbi putin mai deschis despre regionalizare si atragerea de investitii. De pilda: prin regionalizare se vor ivi si regiuni mai sarace, cu un PIB/loc. foarte mic. Ce se poate face la modul concret? Avem judete foarte sarace: Vaslui, Botosani etc. Ce investitii s-ar putea atrage acolo si cum? Cum se poate imbunatati absorbtia fondurilor europene? Cum se poate dezvolta capitalismul romanesc? Apropo de Justitie, daca pana acum acumularea de capital s-a facut prin coruptie, trafic de influenta, slabirea statului, cum se poate realiza in conditiile unei Justitii independente? Au in vedere o metoda prin care se poate accelera dezvoltarea economica? Politica externa: in conditiile apropierii dintre Germania si Rusia, care trebuie sa fie pozitia Romaniei? Cum putem intari si consolida relatiile cu parteneri traditionali, de exemplu Franta? Cum si in ce zone putem intari colaborarea economica cu SUA? Visa Waiver, cand, in ce conditii? Si atatea altele…

Or, adevarul este ca noi n-am aflat nimic din toate acestea. E interesant sa stii despre omul Iohannis, sa-l cunosti, cum spunea Ion Cristoiu. Dar e la fel de interesant daca nu si mai interesant sa stii ce viziuni are Iohannis, Ponta, ce idei au candidatii nostri.

N-am aflat multe lucruri.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

 

noiembrie 13, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Dezbaterea

Iata ca a avut loc o prima (sau prima si ultima?!) dezbatere dintre cei doi ramasi in cursa pentru Cotroceni: Victor Ponta si Klaus Iohannis. Din cate am inteles, Iohannis si-a anuntat prezenta cu vreo trei sferturi de ora inainte de emisiunea care era a fi programata doar cu premierul, cu Victor Ponta. Ponta a venit insotit de sotia sa si intregul staff, Iohannis a venit, din cate am inteles, singur.

Lucrurile acestea sunt picanterii dar mi se par mai putin importante. Ceea ce este important e altceva… Eu cred ca romanii au vazut in Iohannis un om cu totul deosebit de Traian Basescu. E greu de inteles cum a putut sa-l vada Ponta pe Basescu in Iohannis. Chiar vi s-a parut ca Iohannis are ceva din Basescu?

Discutia s-a prelungit prea mult, aproximativ jumatate de ora, pe tema votului din diaspora, Victor Ponta, cu obrazniciile si aroganta ce-i sunt caracteristice, punandu-i lui Iohannis intrebari de parca Iohannis, care n-are nicio functie guvernamentala, ar fi fost responsabil de organizarea execrabila a votului din diaspora.

Pe de alta parte, eu m-as fi asteptat la mai mult din partea lui Victor Ponta. Sa vii bordat de hartii si cifre si sa tot citesti din ele, asta stie oricine s-o faca. Exact asta a facut Victor Ponta, dar, in plus, a inceput sa-i puna intrebari lui Iohannis ca si cum Iohannis ar fi fost premier, nu el, Victor Ponta. Ca sa vedeti cum gandeste junele Ponta, la afirmatia lui Iohannis ca „oricine are drept de vot”, Ponta a replicat ca „e o lozinca”, asta ca sa vada toata lumea cat pret pune Ponta pe dreptul de vot si democratie. Insa ceea ce m-a dezamagit la Ponta este ca am vazut si auzit de la el multe cifre, dar nu am vazut o viziune… Iohannis, in mult mai putine cuvinte, a conturat o viziune. Era evident ca Ponta stie cifrele mai bine, doar e premier si trebuie sa le stie, asa cum a aflat, securistic, si de valoarea exacta a pensiei soacrei lui Iohannis (apropo de asta, nu vi se pare ca Ponta seamana cu Basescu? 😉 ). Insa nu despre cifre (nu spun sa fi fost neglijate) trebuia discutat aici. Nu numai despre cifre. La capitolul anticoruptie si politica externa Iohannis a fost mult mai clar. Ponta a stiut mai multe, dar nu a lamurit nimic. De pilda ce vrea sa insemne afirmatia urmatoare a lui Ponta:

„Cred că România trebuie să exercite un rol mai important pentru prietenii din regiune: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia. România este un model pentru aceste ţări.”

Ce inseamna „un rol mai important pentru prietenii din regiune”? Pe cand Iohannis a exprimat cu claritate „cei trei piloni” de politica externa: Parteneriatul Strategic cu SUA, NATO, UE – in aceasta ordine, de observat ca deasupra e Parteneriatul Strategic cu US! Si a mai aratat ceva important, si anume ca nu este nevoie de o axa Bucuresti-Pekin. La o intrebare privind ingrijorarile FMI cu privire la destabilizarea macro economica a Romaniei, Victor Ponta a inceput sa-si laude „succesele”, cu ghilimelele de rigoare, desigur, guvernarii:

– Victor Ponta:Inflatia, 1,5%, cea mai mica din ultimii 25 de ani. Cresterea economica de 2,5%. Romania cu mine presedinte, Tariceanu premier si USL la guvernare va continua sa fie cea mai performanta economie din regiune„”

Si… stiti cum e…? Lauda de sine nu miroase a bine! Iohannis a fost laconic spunand ca e ingrijorat. Poate nu e suficient raspunsul asta, dar cel putin nu si-a laudat „maretele” realizari.

Gandul

KLAUS IOHANNIS ŞI VICTOR PONTA – PRIMA DEZBATERE ELECTORALĂ. Cine a câştigat? Analiza lui Cristian Tudor Popescu

O analiza interesanta care doreste sa ne arate unde si cat au mintit cei doi. Printre altele, se arata ca:

Candidatul ACL la Preşedinţie, Klaus Iohannis, şi candidatul PSD, Victor Ponta, au participat la prima dezbatere televizată, organizată de Realitatea TV. Preşedintele PNL a anunţat că va participa la emisiune, pe Facebook, cu o oră înainte ca aceasta să înceapă. Gândul vă propune un exerciţiu în premieră pentru presa românească: un demers de verificare în timp real a acurateţii declaraţiilor celor doi candidaţi la preşedinţia României. Două echipe de la Factual.ro, un site de verificare a gradului de adevăr din declaraţiile publice, analizează afirmaţiile celor doi candidaţi şi vă oferă, pe Gândul, barometrul adevărului atât pentru Klaus Iohannis, cât şi pentru Victor Ponta.

Finaliştii în competiţia prezidenţială, Klaus Iohannis şi Victor Ponta au avut în această seară prima dezbatere televizată, cei doi aflându-se faţă în faţă aproximativ o sută de minute. Confruntarea celor doi a fost anunţată cu doar o oră înainte ca aceasta să înceapă, Iohannis anunţându-şi pe Facebook prezenţa în emisiune.

„Distribuiţi acest VIDEO: Până astăzi, Victor Ponta m-a evitat cu succes. Nu a existat o dezbatere publică, nu există niciun semn că s-ar dori o discuţie pe această temă. În concluzie, las orgoliile mele deoparte şi ne vedem la ora 20:00 la Realitatea TV într-o dezbatere televizată!”, se arată în postarea publicată pagina de Facebook a lui Klaus Iohannis.

Înaintea confruntării, echipele celor doi nu au reuşit să ajungă la o înţelegere în privinţa unei confruntări înaintea turului 2 al alegerilor prezidenţiale.

Gândul a transmis în format live text cele mai importante declaraţii ale celor doi competitori pentru a câştiga funcţia supremă în stat.

Printre temele abordate de candidaţi se numără problemele apărute la votul din diaspora, nivelul taxelor şi impozitelor, despre pensii, Roşia Montană, dar şi despre politica externă.

Între cei doi au existat şi schimburi mai dure de replici, discuţia fiind fragmentată de mai multe ori, Victor Ponta intervenind în timp ce Klaus Iohannis îşi expunea punctul de vedere. Prezidenţiabilul ACL a vorbit mai puţin, în timp ce Victor Ponta a fost mai agresiv, întrerupând de multe ori discursul lui Iohannis. […]

Cele mai importante declaraţii ale prezidenţiabililor Victor Ponta şi Klaus Iohannis

Victor Ponta şi Klaus Iohannis au ajuns în studiou, prezidenţiabilul ACL dând mâna cu Victor Ponta, cu Gabriela Firea şi Daciana Sârbu, soţia premierului. Victor Ponta a venit însoţit şi de noul ministru de Externe, Teodor Meleşcanu.

despre votul din Diaspora: 

Ponta: Românii din afară vor vota. Nu este cine apare mai bine într-o confruntare, nu este vorba de duminică. Este vorba de cum vedem eu şi domnul Iohannis, echipele din jurul nostru ce se va întâmpla în următorii cinci ani. Eu doresc să conduc alături de un guvern USL, să schimb ce a fost în ultimii ani. Eu am fost aseară la un alt post de televiziune din respect. Pentru că eu cred şi asta voi spune, cred că România după zece ani de dezbinare, ură, are nevoie de dialog, de un început care să şteargă lucrurile rele din trecut. Prin măsurile luate de BEC şi MAE, iar noi am alocat sumele suplimentare pentru ca MAE să poate asigura cheltuielile privind votul, asigurarea tuturor condiţiilor, slavă domnului că BEC nu a mai cerut completarea acelor în ..când spuneam de domnul Meleşcanu un om echilibrat a căzut ceva , sper ca domnul Meleşcanu să rămână în picioare să poate organiza alegeri. Cei de peste Prut şi cred că ne urmăresc, la cei din Italia, cei din Spania, Marea Britanie, Franţa, toţi vor putea să voteze dacă vor respecta procedurile anti-fraudă. Decizia în privinţa secţiilor de votare aparţine BEC. . Ştiam că mă văd cu domnul Iohannis, nu credeam că o să ocolească toate secţiile de vot. Au fost cinci secţii în Germania. Câte secţii credeţi că ar trebui ca să fie în regulă? Ceea ce s-a întâmplat de marţi, miercuri, o confiscare neruşinată – domnul Iohannis, echipa domniei sale. Oamenii care nu au putut să voteze au o cerere legitimă de cei care organizarea alegerilor. Regret că nu daţi răspunsuri la întrebări.

Iohannis: Eu am venit la această dezbatere din respect faţă de alegători. În afară de invitaţia generică de 90 de minute nu am primit alte detalii. Bănuiesc că dvs v-aţi făcut un plan, nu ştiu despre câte minute vorbim. Am considerat că trebuie să vin la această dezbatere, deşi dvs domnule Ponta aţi evitat să discutăm despre o platformă neutră publică.

Ponta: Aici nu e publică. Nu vă supăraţi, trataţi-ne cu respect, pe cei de la RTV nu i-aţi tratat cu respect.

Iohannis: Eu nu v-am întrerupt. Aş fi vrut undeva. Domnul Rareş Bogdan, puneţi-mă în temă. Fiind vorba de o dezbatere cu o greutate foarte mare, ar fi bine să ştim despre câte minute vorbim şi atunci vă pot răspunde cu foarte mare plăcere. Duminică în jurul orelor 12 m-a sunat care s-a dus să voteze la Munchen şi mi-a spus că sunt aproximativ 1000 de persoane care aşteaptă să voteze la consulat. M-a întrebat ce să facă. După amiază mi-a spus că sunt 1.500 de persoane şi am spus că este o mare problemă. Seara la ora 9 mi-a spus că s-au închis porţile şi o mie de persoane au rămas afară. Domnule Ponta aţi organizat alegerile în diasporă execrabil.

Ponta: Spuneţi-ne dumneavoastră cum să facem, că ne daţi note la toţi.

Iohannis: Fiecare cetăţean are dreptul la vot

Ponta: E o lozincă.

Iohannis: Aţi suprimat dreptul la vot. am teancuri de emailuri şi de scrisori de la cetăţeni revoltaţi că nu au putut vota în 2 noiembrie. Aceste lucruri trebuia să le prevedeţi, era clar că vom avea o prezenţă destul de mare la vot.

Ponta: Ştiţi cât a fost prezenţa?

Iohannis: Au fost bruscaţi cetăţenii de poliţiile altor state. Domnule Ponta dvs trebuia să demisionaţi nu dl Corlăţean, a fost trimis acasă de dvs ca să detensionaţi lucrurile.

Ponta: Am zâmbit, parcă îl văd pe Traian Băsescu, critică.

Iohannis: Nu am semnat niciun fel de pact.

Ponta: Ce fel de pact am semnat

Iohannis: Nu mă preocupă.

Ponta: Au votat 161.000, domnnul Iohannis nu ştie.

Iohannis: Dumneavoastră le ştiţi pe toate.

Ponta: La Prut aţi fost, la Chişinău aţi fost, în Italia aţi fost.

Iohannis: Dumneavoastră le-aţi spus să pregătească portofelul.

Ponta: De unde ştiţi dacă nu v-aţi întâlnit cu ei. S-a schimbat procedura anti-fraudă. Cei care votează în Diaspora completează un formular, ceea ce a greşit BEC şi a trimis către MAE să nu se completeze decât în faţa biroului. Acum se descarcă online şi doar semnătura se face în faţa biroului. 132 de reprezentanţi ai domnului Iohannis au lipsit din secţiile de vot.

Toţi românii, în 16 noiembrie, pe care domnul Iohannis nu i-a întâlnit să poată să voteze. Timp de o săptămână am vrut să vorbim despre planul de ţară. În România 18.500 de secţii de vot au votat fără probleme şi în Diaspora vor vota toţi românii care doresc să voteze.

Dacă se organizează altfel lucrurile vor vota toţi.

Iohannis: Domnule Rareş Bogdan sper că dvs cronometraţi.

Ponta: Eu am spus că domnul Iohannis necunoscând lucrurile, dovadă că nu ştia nici secţiile nici votanţi, foloseşte nişte lozinci pe care le folosea şi Traian Băsescu.

Ponta: Pe dvs nu vă pot bănui că faceţi parte din vreo conspiraţie. Conform Comisiei de la Veneţia şi CCR orice schimbare legislativă e motiv de anulare a alegerilor. BEC poate lua toate deciziile pentru ca procesul electoral să se poată efectua în mod corect.

Toate deciziile BEC şi adoptate de MAE vor asigura votul tuturor românilor din diaspora.

Iohannis: Domnule Ponta sunt într-un fel impresionat pentru că aţi găsit foarte mult timp pentru plecări în Europa. Pe banii cui v-aţi dus în Diaspora.

Ponta: Când am fost primit oficial de doamna Merkel. Vizita din Italia a fost plătită din banii PSD şi în Spania.

Iohannis: De asta v-aţi dus şi le-aţi spus de portofel.

Ponta: Vă rog să rămâneţi politicos.

Iohannis: Înţeleg că aţi fost pe banii partidului V-aţi dus degeaba că tot prost aţi organizat. Pe omul care a plecat din ţară de rău ce i-a mers aici, nu l-aţi convins. Omul şi mi-a spus cineva că a făcut sute de km cu maşina, până seara nu a reuşit să intre. Ştiu că nu vă preocupă aceste chestiuni foarte mult. Oameni care îşi sacrifică ziua liberă pentru a vota, nu au fost lăsaţi să voteze. De pomană le explicaţi cu Băsescu şi cu legea. Dvs răspundeţi de aceste alegeri, nu le-aţi organizat bine. Faptele vă contrazic, miile de români care sunt supăraţi pe bună dreptate, faptele contra vorbelor. Dumneavoastră cu vorbele.

Ponta: Jumătate trebuie să îi dau dreptate, că niciun candidat nu i-am convins pe românii din Diaspora că sunt 3 mil şi au votat 160.000. E o problemă. Există abordări diferite, pentru cei din Republica Moldova, Bucovina – care sunt cetăţeni ucrainieni, din Serbia, pentru ei exisstă un tip de abordare pentru păstrarea identităţii culturale. Pentru românii din Italia pe care eu i-am vizitat, iar domnul Iohannis, nu. preşedintele trebuie să discute cu omologii săi pentru ca toate drepturile să fie respectate în egală măsură cu cea a cetăţenilor.

Ştiţi unde este cea mai mare comunitate?

Sigur ne spuneţi dumneavoastră. Îmi pare rău vorbesc mai mult pentru că am lucruri de spus.

Iohannis: Domnule Ponta ne tot spuneţi multe lucruri, multe, doar că rămân vorbe. Fapte aşteaptă oamenii din Diaspora. Am trimis voluntari cu formulare pentru dvs nu v-aţi gândit la asta, cu toate că nu ar fi fost treaba noastră. Oamenii aşteaptă fapte domnule Ponta. Dumneavoastră ne explicaţi doar de ce nu se poate. Dvs sunteţi să rezolvaţi problemele, nu să le rezolvaţi.

Şi astăzi şi mâine când ne revedem cu prim-ministrul o să îl rog să facă pentru Dumnezeu ceva să poată vota.

Ponta: O să aflaţi duminică. Dvs cred că veţi afla luni.

Ponta: Stanoevici nu are nicio atribuţie legată de votul din diaspora. O să decidă domnul Tăriceanu dacă va păstra ministerul pentru românii de pretutindeni. Eu voi fi vinovat dacă nu vor românii din Diaspora să fie domnul Iohannis fericit.

Întrebare: Am auzit bine, nu aţi fost niciodată la Chişinău şi Cernăuţi.

Iohannis: Aţi auzit foarte bine. Ele nu se află în România.

Ponta: Să sun un prieten. Pot să sun un prieten. Domnul Iohannis a fost astăzi cu preşedintele PPE. Cel mai important vecin, este Republica Moldova. Tot ceea ce am făcut ca prim-ministru, domnul Iohannis a spus ele sunt în altă ţară.

Iohannis: Câţi români sunt în Italia?

Ponta: Sunt 700.000 de români.

Iohannis: Sunt 1,1 milioane.

Ponta: Sunt 1,8 milioane.

Iohannis: Sunt 1,1 milioane. I-am numărat eu.

Ponta: Susţin votul prin corespondenţă pentru 2016.

DESPRE COMBATEREA CORUPŢIEI

Iohannis: PSD a fost împotriva în proiectul de revizuire a Constituţiei.

Ponta: Cine v-a spus lucrul acesta.

Iohannis: Pot să vă rog

Ponta: Domnule Iohannis noi nu suntem slugile dvs prin România, nu suntem sclavii dvs. Nu sunteţi parlamentari, de unde ştiţi. Aş vrea mai mult respect. Când aţi fost la mine în birou aţi fost umil. Vreau să fiţi ăla cuminte.

Iohannis: Cine credeţi domnule Ponta. că sunteţi în această confruntare. Credeţi că aveţi un birou aici, un minim respect dacă îl mai aveţi. Vă rog să nu mă mai întrerupeţi. Putem să faceţi altfel, eu plec şi dvs.

Ponta: Şi de la mine din birou aţi plecat cuminte.

Iohannis: Cu coada între picioare va pleca cel care va pierde alegerile.

Ponta: Aveţi o atitudine de moşier.

Iohannis: Ar fi frumos dacă nu am vorbi unul peste celălalt.Domnule Ponta, sunteţi deputat sau numai premier? Există o iniţiativă legislativă pentru votul din corespondenţă şi votul electronic? Ar fi bine să răspundă.

Ponta: Orice modificare se face cu minim şase luni. Nu a fost o asemenea iniţiativă.

Iohannis: Şi când s-a vorbit despre Constituţie, nu s-a vorbit despre asta, sunteţi sigur, sigur?

Ponta: Am vorbit mult cu Crin Antonescu şi am stabilit ce va susţine USL în comisie.

Iohannis: Am citit stenogramele şi dvs şi colegii dvs din PSD au fost împotriva acestei chestiuni în Constituţie.

Iohannis: Putem să constatăm că în ultimii ani, unele lucruri au mers bine, alte prost. Lucrurile care au mers bine au fost independenţa justiţiei şi consolidarea statului de drept. Voi lua toate măsurile pentru ca acest demers să continue. În ce priveşte ANI eu sunt de părere că trebuie îmbunătăţită. Este bine să se consolideze ANI, iar legislaţia să fie unificată şi pusă în concordanţă cu cea europeană. În Constituţie, la articolul 92, citim că preşedintele se bucură de imunitate. Atunci lucru mi se pare că este un lucru la care putem să renunţăm. Voi cere acestei comisii să reintre în discuţie acest articol să renunţăm la imunitatea preşedintelui, preşedintele nu trebuie protejat mai mult decât sunt protejat aleşii din Parlament. Este inadmisibil să avem parlamentari care nu pot fi anchetaţi pentru că PSD a votat împotriva anchetării unor parlamentari. Orice parlamentar trebuie să aibă protecţie pentru votul politic, să nu fie anchetat pentru corupţie. Aceste lucruri trebuie radical schimbate. Parlamentarii să poată fi anchetaţi ca orice alt cetăţean.

Ponta: Spre deosebire de vorbele goale eu pot vorbi cu fapte. Doamna Kovesi a fost propusă de mine, şefa ÎCCJ a fost votată şi de ministrul Justiţiei. Ceea ce trebuie să scăpăm în continuare este votul dublu. Spunea că i se pare ca cineva să nu poată fi anchetat. Poate nu îşi cunoaşte colegii, domnul Varujan Vosganian este în această situaţie. Aveţi un senator declarat definitiv incompatibil. Îl aveţi pe domnul Chiuariu condamnat definitiv. Azi s-a propus arestarea unui alt apropiat, şeful PNL Prahova. Partea cu dublu discurs. Mă rog, articolul 92 se referă la atribuţii în domeniul apărării. Articolul 94 era. Vreau să vă spun că preşedintele are imunitate ca senatorii şi deputaţii.

Ponta: În 2012 a fost lovitură de stat?

Iohannis: La domnii Varujan Vosganian, Chiţoiu putem verifica că PSD a votat împotriva ridicării imunităţii. Este aşa cum v-am spus. Toate acestea ne arată că trebuie schimbată legislaţia în materie, regulamentele acolo unde se impun. Această Constituţie e una care nu satisface nevoile anului 2014. Lucrurile sunt clare, e nevoie de o îmbunătăţire netă a legislaţiei.

Ponta: Nu mi-a răspuns despre întrebarea despre 2012.

VERDICTUL LUI CTP după prima parte: Nu s-a desprins niciun câştigător

Iohannis: Preşedintele CJ Constanţa, preşedintele CJ de lângă Constanţa, preşedintele CJ Argeş, preşedintele CJ Mehedinţi şi încă câţiva alţii, Ce vă spune această enumerare? Sunt unii din respectabilii pesedişti care au probleme cu legea, sunt cercetaţi sau condamnaţi. Sau dacă mergem în istoria PSD, avem şi un fost prim-ministru care a fost condamnat. Nu ştiu dacă e cazul ca domnul Ponta să enumere pe cei care au avut problema cu legea pe cei din PNL. Să plătească toţi, indiferent că sunt din PSD sau PNL.

Chestiunea a fost analizată de CCR, pe care şi domnul Ponta o recunoaşte, care a spus că procedurile sunt legale. Dacă e cazul să interpretăm fiecare lucru în parte sau nu , e mai bine să o lăsăm pe seama celor care studiază istoria recentă.

Ponta: În modificarea Constituţiei, dacă asta e decizia majorităţii, sunt de acord cu arestarea. Orice modificare a Constituţiei se face cu un vot de două treimi, numai USL a avut acea majoritate.

Ponta: Eu dacă voi fi preşedinte, nu voi mai fi şef de partid cum a fost Traian Băsescu. Partidele noastre PSD, PNL, începând cu PSD sunt cele care l-au propus prim-ministru în 2009 şi atunci nu s-a ruşinat. În 2014, l-au propus ca membru al Guvernului meu şi nu s-a ruşinat, a vrut să fie. Dacă preşedintele CJ Uioreanu şi Căncescu sunt amândoi în arest preventiv, vă mândriţi cu asta.

Iohannis: ACL va vota pentru schimbările pe Constituţie, iar în ce priveşte încuviinţarea toţi parlamentarii ACL sunt dispuşi să voteze la vedere. Dacă mergem în urmă, înainte să am eu un rol decisiv, ştim cu siguranţă că au fost alte discuţii şi nu are rost să venim cu istorii mai vechi. Acum suntem de acord să se ridice imunitatea celor vizaţi, arestarea sau urmărirea penală.

E important să vedem ce am făcut în viitor. În ce priveşte parcursul pe viitor, este un bun câştigat pe care îl avem, independenţa justiţiei şi existenţa unui stat de drept în România. În ce mă priveşte voi garanta acest parcurs, inclusiv oprind politicul să se amestece în treburile justiţiei, promovări pe bază de competenţă şi nu pe bază de troc sau pact de coabitare. Dacă dvs dragi români alegeţi preşedintele greşit, veţi da justiţia pe mâna corupţilor, dacă daţi pe mâna preşedintelui corect veţi întări independenţa justiţiei.

Ponta: Ce relaţie veţi avea cu primul ministru?

Iohannis: Voi avea o relaţia corectă cu oricine va fi prim-ministru.

Ponta: Spunea un jurnalist că dacă iese domnul Iohannis are nevoie de mine să-i îndeplinesc programul electoral. Vorbeşte de fiecare dată despre coabitare, regret că nu a citit, se numeşte de colaborarea instituţională.

Iohannis: Dumneavoastră ştiţi ce aţi semnat.

Ponta: Cred că este corupţie în toate partidele. Spre deosebire de altcineva, nu doar persoanele care conduc instituţiile, ne-au făcut ca aceste instituţii să aibă rezultate.

Iohannis: Ideea mi se pare foarte bună, eu preşedinte şi dvs rămâneţi premier. Eu voi colabora instituţional corect cu oricine va fi premierul României. Nu sunt puşi acolo să se certe la televizor. Dacă se ceartă la televizor nu ştiu cum se ocupă de problemele României.

DESPRE PENSII

Iohannis: Domnule Ponta de ce aţi minţit pensionarii că le tai pensiile?

Ponta: Sunteţi înconjurat de cei care au tăiat salariile, s-a mărit TVA, s-au închis spitale. Sunt semnate de domnul Predoiu, Blaga, dvs reprezentaţi PDL. Aţi făcut două promisiuni, că veţi aloca 6% din PIB pentru sănătate şi educaţie, sunt zece miliarde de euro. Dacă tot puteţi să calculaţi , aţi folosit des termenul de pomeni electorale, sunt şase măsuri pe care le-aţi criticat.

Iohannis: De ce i-aţi minţit pe pensionar că le voi tăia pensiile?

Ponta: Am aici documente.

Iohannis: Sunteţi în eroare.

Ponta: Dvs vă uitaţi la cinci milioane de pensionari şi le spuneţi că nu le-a tăiat nimeni pensia.

Iohannis: Eu vreau să fiu preşedinte, să avem o economie funcţională, nu în recesiune tehnică cum a băgat-o guvernul Ponta. Indexarea pensiilor care e vândută ca o majorare este o obligaţie legală. Atunci când voi fi eu preşedinte vom avea o economie care să funcţioneze şi pensiile vor creşte. Eu garantez că nu se vor tăia pensii niciodată cât voi fi eu preşedintele României. Iar acei fluturaşi cu care pesediştii v-au speriat prin Poştă a fost o campanie mizerabilă a PSD pentru că s-au folosit de o instituţie publică pentru că aţi crezut că poştaşul v-a adus o înştiinţare. V-a adus o minciunică.

Ponta: V-aţi lămurit cât are pensia domnule Iohannis? Are 428 de lei.

Iohannis: Pensia minimă este 350 de lei.

Ponta: Ştiţi câţi pensionari are România.

Iohannis: Sunt sigur că ne veţi spune dvs.

despre Roşia Montană

Ponta: Se ia o decizie politică în parlament. Sunt 5,3 milioane de pensionari.

Iohannis: Sunt 5,4 milioane de pensionari.

Ponta: Ştiţi cât e pensia medie.

Ponta: E 844 de lei. Obligaţia de a indexa pensiile, nu are legătură cu creşterea economică. S-a aplicat doar în guvernul USL. Domnul Iohannis a spus foarte des despre pomenile electorale şi aţi criticat şase măsuri şi să spuneţi pe care le abrogaţi: legea pensiilor care vorbeşte de indexarea cu inflaţia, creşterea cu 10% a salariilor din sănătate, dublarea alocaţiilor pentru copii, creşterea cu 16% a indemnizaţiei pentru persoanele cu dizabilităţi, creştere subvenţiei agricole.

Iohannis: Aţi făcut o fixaţie pentru soacra mea, care primeşte tot 350 de lei, nici părinţii mei nu sunt fericiţi că aţi trimis echipă să îi filmaţi. nu faceţi bine ce faceţi.

Ponta: Eu nu am trimis.

Iohannis: Probabil aţi aflat că nu preşedintele abrogă legi şi parlamentarii vor analiza această chestiune.

Ponta: Nu am vorbit niciodată despre familia dvs, am întrebat-o pe doamna Plumb. Mi-aţi depus plângere penală împotriva soţiei, puteţi să-i cereţi scuze.

Iohannis: Aşa cum dvs nu aţi trimis echipă, nici eu nu am trimis pe nimeni.

Ponta: Eu vă întreb dacă puteţi să-i cereţi scuze, că nu are nicio vină pentru aceste mizerii.

Iohannis: Imediat după ce vă cereţi scuze că m-aţi făcut vânzător de copii şi traficant de organe. Imediat ce vă cereţi scuze.

Ponta: Nu am cerut niciodată.

Iohannis: Imediat ce vă cereţi scuze că nu sunteţi un bun român că sunt protestant. Aţi făcut cea mai mizerabilă campanie pe care a făcut-o cineva în România. Ne cerem amândoi scuze dacă suntem domni. Îmi cer scuze dacă am greşit cu ceva faţă de doamna din faţă. Dacă în această campanie am lezat pe cineva şi aceste afirmaţii au fost false eu îmi cer scuze pentru aceste afirmaţii. 

despre taxe şi impozite

Iohannis: Guvernul Ponta a introdus 36 de taxe şi impozite noi, acciza suplimentară la carburant, mulţi alimentează în străinătate, o catastrofă. După părerea mea, noi, PNL, suntem de părere că singura cale e relaxarea fiscală. Aceste lucruri nu se pot face de azi pe mâine, vom veni cu reduceri de impozite şi taxe, cu reducerea TVA în aşa fel încât să putem face toate aceste lucruri. Atunci când voi fi preşedinte şi PNL va avea guvern în România vom reduce impozitele şi taxe.

Ponta: Eu vă răspund cu cifre, nu lozinci.

Iohannis: Aţi făcut bugetul pe 2015? Eu vă spun şi

Ponta: Ştiţi cât e un punct de TVA.

Iohannis: Da. Dar dvs ştiţi cum se reduce evaziunea pe TVA. Evaziunea e în jur de 16,2% din PIB. Sunt date oficiale. Evaziunea fiscală e în zona TVA, de aceea am venit cu propunerea de reducere a TVA, pentru a reduce o cauză a evaziunii fiscale. Vom îmbunătăţi colectare, vom putea compensa foarte uşor acele relaxări de impozite şi taxe.

Ponta: Vorbe, să vorbim de lucruri serioase. Bugetul consolidat a încasat 176,4 miliarde de lei , avem un excedent de 600 de milioane de lei. Avem deficit sub 2%, în 2015, 2016, nu trebuie să creştem nicio taxă.

Iohannis:Tot în recesiune tehnică suntem.

Ponta: Dacă vineri când se dă INS, vă retrageţi.

Iohannis: De ce să mă retrag, văd că vă pricepeţi.

despre FMI

Ponta: Anul viitor vom avea 1,4 deficit. Dacă plătim 5,7 milliarde de lei pentru profesori ne apropiem de 2 deficit. Pentru reducerea TVA trebuie crescute taxele.

Iohannis: FMI e îngrijorat pentru că avem un guvern ineficient, a distrus locuri de muncă, nu a realizat investiţii, a dat banii la primarii migratori care au fost atraşi în PSD pentru a falsifica votul la prezidenţiale. Nu a fost în stare acest guvern să cheltuie banii, e cel mai prost rezultat pentru cineva care lucrează cu bugete.

Ponta: Inflaţia 1,5%, cea mai mică din ultimii 25 de ani, creşterea economică 2,5%. Ştirea exactă pentru că citiţi ştirea data de Mediafax, credem că este important este ca România să meargă înainte.

România cu mine preşedinte şi cu domnul Tăriceanu va continua să fie cea mai performantă economie din această ţară.
Iohannis: Sincer, mă îngrijorează. Nu este primul semnal de alarmă tras din afară.

despre politica externă

Iohannis: Securitatea României şi faptul că suntem acum în situaţia în care suntem se datorează celor trei piloni pe care s-a bazat politica externă şi care trebuie continuată. Nu trebuie să inventăm nimic în politica externă. Trebuie să dovedim că suntem parteneri de lungă durată, că putem să creştem bugetul pe apărare şi de aici derivă de toate celelalte. Nu este nevoie de nicio axă nouă Bucureşti – China. Pentru asta e nevoie de un preşedinte serios.

Ponta: Eu ştiu mai multe despre ce se întâmplă în regiune, parteneriatul strategic a fost continuat de toţi preşedinţii. Suntem un partener serios în NATO. Cred că România trebuie să exercite un rol mai important pentru prietenii din regiune: Republica Moldova, Ucraina, Georgia, Serbia. România este un model pentru aceste ţări. În ceea ce priveşte relaţiile economice, într-o Europă care îşi restrânge activitatea, trebuie să găsim o piaţă de desfacere. Vreau să fac un lucru pe care îl face cancelarul Merkel, colaborarea cu China. Independenţa energetică faţă de Rusia.

Iohannis: domnul Ponta a evitat un răspuns pe Roşia Montană. Roşia Montană nu poate să continue, nu este un proiect care garantează protejarea mediului. Mi se pare notabilă poziţia duplicitară a domnului Ponta vizavi de această chestiune, este pentru prima dată când un premier are două păreri contrare.

Eu vreau să schimb felul în care se face politică în România, mai puţină vorbe, mai multe fapte, mai puţină gălăgie, mai multă aplecare asupra problemelor.

Ponta: Am candidat şi nu aş fi candidat niciodată împotriva lui Crin Antonescu, ceea ce Klaus Iohannis a făcut, pentru a duce la sfârşit un proiect USL, să scăpăm de regimul Băsescu, de Falcă, de Blaga, să facem dreptate, pensii, salarii, agricultură, TVA scăzut şi să facem o societate în care să nu mai fim divizaţi. Eu am văzut în această seară şi atunci când aţi venit la mine foarte multă poleială şi nimic înăuntru.

Dacă aveţi vreun moment un sentiment de vinovăţie faţă de oamenii care au crezut în USL că nu aţi primit o funcţie?

Iohannis: Domnule Ponta, USL s-a rupt pentru că PSD a vrut toată puterea şi noi nuam fost de acord, atât de simplă e explicaţia, oricât o punem pe alte note. Nu am venit la dvs pentru că guvernul a funcţionat bine, ci pentru că a funcţionat prost, eu am vrut să fiu vicepremier, dar nu aţi suportat această chestiune.

Ne-aţi spus că aţi votat cu Ion Raţiu, apoi că aţi votat cu candidatul liberal?

Ponta: Nu pentru că sunteţi doar o poleială a lui Crin Antonescu şi a lui Ion Raţiu, înăuntru sunteţi Traian Băsescu.

Iohannis: Votaţi schimbarea. Nu socot că puteţi să continuaţi această emisiune. eu socot că nu se poate continua discuţia după spunem că s-a încheiat.

Ponta: Ne vedem la B1 TV şi Antena3.

–––––––––––––––––

Factual.ro este un proiect implementat de Funky Citizens. Scopul lui este căutarea adevărului din spatele declaraţiilor, folosind o metodologie care îmbină bune practici academice şi jurnalistic, precum şi cunoştinţele experţilor care îi formează echipa. „Ştim ce rapoarte să citim, care sunt sursele relevante şi cum să le explicăm cât mai despleticit, pe înţelesul oricărui absolvent de liceu. Contribuim la eliminarea zgomotului din spaţiul public în jurul alegerii Preşedintelui.

României prin verificarea în timp real a declaraţiilor susţinute de candidaţii din turul doi al alegerilor prezidenţiale în timpul dezbaterilor electorale”, spun experţii de la Factual.ro.

Pentru că, adaugă ei, în special în politică, adevărul nu este niciodată alb-negru, utilizează „Barometrul Adevărului” pentru a evalua gradul de adevăr conţinut de fiecare declaraţie.”

Iata si editorialul lui Florin Negrutiu din Gandul:

Cine a câştigat prima dezbatere Ponta-Iohannis

Se arata ca:

„Ca să recupereze diferenţa faţă de Victor Ponta, Klaus Iohannis nu trebuie să termine meciul indecis sau să câştige la puncte, ci are nevoie de o victorie zdrobitoare, de un KO precum cel aplicat de Traian Băsescu lui Mircea Geoană.

Întâlnirea din această seară Klaus Iohannis-Victor Ponta nu cred că a reuşit să mute în vreun fel opţiunea de vot a unor categorii semnificative de electorat. Cei care ţineau cu Klaus Iohannis vor ţine în continuare cu Klaus Iohannis, cei care ţineau cu Victor Ponta vor ţine în continuare cu Victor Ponta. Din acest punct de vedere, câştigător de etapă poate fi considerat Victor Ponta, care nu pierde puncte. Pe post de challenger, de candidat creditat în toate sondajele oficiale şi neoficiale cu şansa a doua, Klaus Iohannis poate să încline balanţa doar cu un glonţ de argint. Ca să recupereze diferenţa faţă de Victor Ponta, Klaus Iohannis nu trebuie să termine meciul indecis sau să câştige la puncte, ci are nevoie de o victorie zdrobitoare, de un KO precum cel aplicat de Traian Băsescu lui Mircea Geoană atunci când i-a pus celebra întrebare legată de vizita la Sorin Ovidiu Vântu. Deocamdată, Klaus Iohannis nu pare să aibă nici aplombul, nici mobilitatea, nici informaţiile lui Traian Băsescu, deşi foloseşte acelaşi staff.

Deşi a fost în nota lui obişnuită, adică obraznic, şmecher şi arogant, Victor Ponta a făcut efortul de a veni pregătit pentru confruntare. Blindat cu documente („fiţuici”, după cum le-a numit contracandidatul său), cu cifre şi texte de lege (chit că unele erau scoase din burtă, după cum Gândul a dovedit, în timpul dezbaterii, aici), Ponta a părut că ştie ce zice, spre deosebire de Iohannis care a părut că vine cu mâna în fund. Spun a părut, pentru că la dezbaterile televizate este vorba despre senzaţii şi aparenţe, nu despre programe şi substanţă. Pentru electoratul „serios”, premierul a folosit o tehnică eficientă în propaganda politică: a aruncat în capul adversarului său o avalanşă de cifre şi l-a scos la lecţie cu întrebări al căror răspuns era scris pe foaie. Ce diferenţă între acest Victor Ponta doct şi profesoral şi habarnistul Victor Ponta prins ca la MTO de Traian Băsescu la Cotroceni! Candidatul ACL nu a făcut nici măcar efortul să ceară consilierilor lui un fluturaş în care Ponta îi minţea pe pensionari că „Iohannis vă taie pensiile”. Atât de simplu ar fi fost să-i dea şah lui Victor Ponta cu propriile piese în momentul în care acesta a căscat ochii mirat, ca şi când atunci ar fi auzit pentru prima oară de această campanie mizerabilă făcută săptămâni în şir de oamenii lui.

Agresivitatea de la începutul emisiunii a lui Victor Ponta a trădat o nelinişte, ca să nu spun o stare de frică, pe care am sesizat-o în mai multe rânduri în ultimele săptămâni. O fi din cauza ultimelor sondaje, care îi arată că nehotărâţii, alegători atât de impredictibili, sunt pe cale să iasă în număr mare la vot? Au înţeles oare nehotărâţii, urmărind dezbaterea din această seară, care este răul cel mai mare şi care este răul cel mai mic? Probabil că încă nu. De aceea, dezbaterea găzduită de Realitatea TV nu ar trebui să fie confruntarea finală iar zilele următoare vor fi, din acest punct de vedere, cu adevărat decisive.

Un cuvânt de final pentru gazda dezbaterii care a reuşit în ultimul moment să evite unul dintre cele mai ruşinoase momente din istoria „dezbaterilor finale” din România. Invitaţia adresată unuia dintre candidaţi de a mai rămâne în platou ca „să dezbată” şi după meci a fost o mostră crasă de amatorism şi o cruntă lipsă de fair play faţă de adversar. Asta s-a adăugat peste senzaţia sulfuroasă lăsată de „jurnalista” Lavinia Şandru, care l-a servit pe Victor Ponta ca o viitoare fată de casă.”

Intr-adevar, unele carente de comunicare au existat la Iohannis, dar asta nu inseamna ca Victor Ponta, in ciuda aparentelor, a fost convingator. Iohannis a fost multi ani primar, nu a avut functii guvernamentale, a aparut in marea politica relativ recent, chiar foarte recent. Pe cand Ponta nu numai ca a avut functii in guvern, mai e si actual premier, are experienta in marea politica si in dezbaterile televizate. De asta si spun ca de la Ponta ma asteptam la mai mult. Din pacate pentru el, a dat prea putin. Iohannis, cu mai putina experienta in marea politica, i-a facut fata si chiar mai mult: a reusit sa contureze o viziune, care ar putea sa fie neindestulatoare, dar e ceea ce Ponta n-a prea reusit deloc. Iohannis, in schimb, trebuie sa-si amelioreze comunicarea. Intrebarea Laviniei Sandru mi s-a parut prosteasca: ce, e o conditie necesara si suficienta ca daca cineva vrea sa fie Presedintele Romaniei, sa mearga la Chisinau sau Cernauti? Iohannis a dat un raspuns care nu poate fi catalogat decat adevarat: Chisinaul si Cernautiul sunt in alte tari. El, daca va fi ales, va fi Presedintele Romaniei. Si aici e mai e ceva, legat de intrebarea pe care i-a pus-o lui Ponta: pe banii cui s-a dus in diaspora, pentru ca el a fost primar si sugereaza ca nu ar fi avut atatia bani sa se plimbe prin toata Europa… Iohannis i-a zis foarte bine:  „Înţeleg că aţi fost pe banii partidului V-aţi dus degeaba că tot prost aţi organizat.” Asta e important, ca nu a mers la Cernauti, care e in alta tara? E oare chiar atat de important sa mergi acolo sau sa faci ceva concret?

Concluzia: nu mi se pare (mie, cel putin) ca Ponta a punctat in fata lui Iohannis.

In final, m-as opri la recomandarea DEX online si anume sa-l votam pe Iohannis:

Votați Iohannis pe 16 noiembrie 2014!

Sa vedem care le sunt argumentele:

„Cum am mai zis-o, Dexonline este un demers civic. Ne-am propus să facem ceva pentru limba română, pentru cei care vor să folosească cuvintele limbii române ca să-și transmită gândurile. Tot dintr-o pornire civică spunem acum următoarele.

Credem că trăim un moment important, iar consecințele alegerilor din 16 noiembrie vor fi enorme. Considerăm că Victor Ponta este un real pericol pentru România, un om cum nu se poate mai departe de valorile noastre: onestitate, muncă, responsabilitate, spirit civic. Credem că ar fi catastrofal dacă Victor Ponta ar ajunge președintele României, iar prima afectată ar fi justiția. S-ar nărui astfel statul de drept, singurul sistem în care inițiativa privată se poate dezvolta pe termen lung, fără teama perpetuă a unor abuzuri care pot lovi pe oricine, oricând.

Statul de drept necesită, prin definiție, separarea puterilor, care se țin sub control una pe cealaltă. Concentrarea parlamentului, a guvernului și a puterii locale în mâinile PSD este deja alarmantă, iar atacurile la justiție din ultimii ani arată intențiile acestui partid și ale liderilor săi. Adăugarea președinției la această horă a corupției ar fi devastatoare. Dacă PSD câștigă și alegerile prezidențiale, România va redeveni un sistem monopartid.Faptul că 40% dintre români nu văd o problemă în asta demonstrează starea de manipulare a unei nații care arăta, în 1989, că urăște cu toată ființa ei totalitarismul.

De aceea, o spunem răspicat: pe 16 noiembrie trebuie votat Klaus Iohannis.

Știm că acest îndemn poate fi contestat. Unii nu îl simpatizează nici pe Iohannis. Alții consideră că „toți sunt aceeași mizerie”. Alții ar vota doar cu Făt-Frumos sau cu Superman și nu se „mânjesc” alegând pe altcineva. Dar aici este viața reală, de care nu putem fugi. Fie Ponta, fie Iohannis ne va fi președinte cel puțin până în 2019, cu toate implicațiile care decurg piramidal de acolo, de la Cotroceni.

Pentru cei care au votat cu altcineva în primul tur (e și cazul nostru), Iohannis este o soluție infinit mai bună decât Ponta. N-a arătat nici pornirile de satrap ale acestuia, nici n-a luat apărarea celor ajunși în pușcării, nici nu spune una dimineața și alta seara, nici nu s-a arătat mai apropiat de regimurile cu trăsături despotice de la Est decât de valorile civilizației occidentale și nici nu i se poate pune în cârcă vreun plagiat (furt, chiar dacă de text). Klaus Iohannis este primar al Sibiului de atâția ani, reales cu mari majorități; n-are nici renume de baron local, care taie și spânzură pe moșia sa, și nici nu dă de bogdaproste la armate de oameni, pentru a le obține votul.

Un citat care a tot circulat spune că pentru ca răul să se întâmple e suficient ca oamenii buni să nu facă nimic. Experiența de viață a fiecăruia dintre noi ne poate confirma acest lucru. Ca răul să se întâmple nu trebuie să facem rău. E suficient să ne ținem deoparte, să rămânem pasivi, să persiflăm implicarea sau să ne găsim scuze pentru absență.

Îi înțelegem pe cei care uneori chiar nu găsesc pe cine să aleagă și-și spun că nu merită să piardă timpul cu votul. Acum nu este o astfel de situație. Cu Victor Ponta președinte, România s-ar duce de râpă și, pe termen scurt sau mediu, fiecare dintre noi ar resimți în plan personal dezastrul.

Vă rugăm să mergeți la vot pe 16 noiembrie și să-l votați pe Klaus Iohannis.

Echipa Dexonline”

DE citit si…

… ce scrie Alina Gorghiu pe blogul sau:

PSD – un partid care omoară

Se arata, printre altele, ca:

„Este o campanie de o violenţă extremă care pe mine mă îngrozeşte şi îmi provoacă în acelaşi timp scârbă. Vă spun cu toată raspunderea acest lucru, este o campanie cum nu am vazut niciodată de la Revoluţie încoace, o campanie care să atingă un asemenea nivel de josnicie.

Este o competiţie pe care PSD nu întelege să o ducă corect. Să arunci găini moarte în curtea unui partid politic, cu anumite mesaje la candidatura lui Klaus Iohannis, la tot ce înseamnă Klaus Iohannis, mi se pare un atac murdar, asemeni celor pe care le-au avut de la începutul campaniei.

Nu întâmplător au facut acest lucru, pentru că astazi în sediul ACL, a avut loc întâlnirea  liderului PPE, Joseph Daul, cu liderii PNL şi copreşedinţii Klaus Iohannis şi Vasile Blaga. Vom ajunge de râsul Europei pentru a nu ştiu câta oară din cauza unui gest iresponsabil.

Legat de simbolul acestui act, el reprezintă o ameninţare directă cu moartea folosită în anii ’40 de către nazişti. Nu credeam ca la nivelul anului 2014 vom fi martori ai unui astfel de fapt grotesc.

ACL a sesizat Poliţia pentru identificarea intermediarilor.”

Precum si ce scrie Andreea Paul pe blogul ei:

ACL a depus plângere penală împotriva președintelui PSD de Satu Mare, Mircea Govor, și cere candidatului Ponta demiterea sa. În orice țară europeană o asemenea înregistrare termină irevocabil o carieră politică

Se arata ca:

„Ponta a „performat” politic în guvernarea sa prin MITĂ ELECTORALĂ, CORUPȚIE, ȘANTAJ și ABUZ. Ponta și echipa sa au dat semnalul clar că pierd alegerile, tună, fulgeră și strigă a pagubă.

ACL a depus plângere penala împotriva lui Mircea Govor și cere candidatului Victor Ponta demiterea sa imediată. Altfel, Ponta girează acțiunile mafiote și rămâne capul mafiei PSD locale.

Abuzul grav de serviciu, șantajul, instigarea și lista lungă de infracțiuni electorale săvârșite de președintele PSD din Satu Mare, Mircea Govor, este un caz „exemplar” despre ceea ce face PSD la nivel local. Mircea Govor riscă o pedeapsa în instanță de până la 7 ani.

ACL Satu Mare cere protecția funcționarilor publici, a profesorilor din școli, a pădurarilor și a tuturor instituțiilor publice locale amenințate brutal, atât de grosolan, de Mircea Govor. Niciunul nu merită să plătească cu libertatea pentru infracțiunile electorale la care sunt chemați și supuși de Mircea Govor.

ACL cere Patriarhiei Bisericii Ortodoxe și consiliului lor de conducere să formuleze o opinie față de dovezile foarte clare că preoții ortodocși se implică deschis în campanie în favoarea lui Ponta, ceea ce pe termen scurt, mediu și lung dăunează nu doar țării, ci inclusiv Bisericii. Fițuica de la Cozia, Arsenie Boca cu Ponta pe spate, cazurile de la Paris sau de la Satu Mare sunt dovezi publice elocvente.

În orice țară europeană o asemenea înregistrare termină irevocabil o carieră politică.

PLÂNGEREA PENALĂ POATE FI CONSULTATĂ AICI.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 12, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Schimbare…

O postare foarte interesanta pe blogul Alinei Gorghiu:

De ce avem nevoie de schimbare

in care se arata urmatoarele:

„De câteva luni vă tot spun că guvernarea PSD şi Victor Ponta au devenit un pericol pentru România. Exemplele sunt multe şi concrete, am vorbit despre ele şi eu, şi colegii mei şi Klaus Iohannis, candidatul ACL. Azi aleg să vă expun o situaţie similară cu ceea ce avem astăzi chiar în curtea noastră.

Probabil mulţi dintre voi vă amintiţi de Italia anului 1993. În acel an a avut loc o reformă care a schimbat radical parcursul acestei ţări spre care noi ne uităm ca la unul dintre modelele europene de succes. Nu degeaba sute de mii de români au ales să emigreze în Italia.

Acum 21 de ani, în Italia a avut loc cea mai mare operaţiune împotriva corupţiei din Europa contemporană, numită simbolic „Mâini curate” (Mani Pullite). Totul a început cu arestarea unui senator care a fost prins în flagrant în timp ce lua mită pentru derularea unor contracte din bani publici.

Toată presa italiană a început să murmure. Au urmat alte interogări, audieri, percheziţii şi….sinucideri ale parlamentarilor implicați.

Încetul cu încetul, cele două partide de guvernământ intră în declin şi disperarea se instalează. Chiar Bettino Craxi, fost prim-ministru al Italiei şi secretar general al Partidului Socialist este anchetat pentru nu mai puţin de 40 de capete de acuzare. Urmează demisii la nivel înalt.

Procurorii care au condus cazul au devenit eroii italienilor, revoltaţi de o clasă politică profund coruptă. Consecinţele nu au întârziat să apară: procurorii au devenit ţinta unor atacuri media orchestrate politic. 1994, procurorul de caz este forţat să iasă din magistratură în urma unor acuze de șantaj faţă de un om de afaceri. Ulterior s-a constatat inexistenţa faptei.

Craxi a fugit în Tunisia pentru a scăpa de arestare.

Cum s-a terminat cazul? Aici poate veţi fi surprinşi, dar chiar aşa s-a întâmplat. Zeci de politicieni au fost arestaţi, însă pe de-o parte a intervenit prescrierea cazurilor din cauza tergiversărilor, iar de cealaltă parte Parlamentul a adoptat legi menite să reducă pedepsele sau să le facă mai blânde.


Ce s-a întâmplat cu politica în Italia?

Mulţi spun că anul 1993 a reprezentat o schimbare radicală a modului de a face politică în Italia. Oamenii au vrut asta şi politicienii au înţeles că este nevoie de aşa ceva. Astfel, prin consens totul a căpătat o nouă conotaţie valorică. Italienii au schimbat sistemul electoral şi astfel au ajuns la reforma partidelor politice pornită din exterior spre interior.

Urmarea a fost că în anul 1994 partidul de guvernământ a pierdut alegerile şi forţele de dreapta au câştigat majoritatea parlamentară, iar filosofia doctrinară de dreaptă a avut un rol determinant pentru tot ceea ce înseamnă Italia azi în economia europeană.

Italienii au putut vedea realitatea corupţiei după ce practic două partide au intrat în colaps și au murit oameni.

Schimbarea nu a fost bruscă. Nicio modificare radicală de asemenea anvergură nu se poate face de azi pe mâine şi nici de azi pentru mâine.

V-am relatat aceste lucruri pentru a vă arată că ceea ce se întâmplă în România anului 2014 pare să semene din ce în ce mai mult cu exemplificarea de mai sus, sigur la o scară cu mult mai mică.

Corupţia din partidele de guvernământ (vezi cazul retrocedării pădurilor, cazul Microsoft, cazul EADS etc.), presiuni asupra mass-media (vezi situația de la TVR), sinucideri ale celor implicaţi în anchete DNA (vezi cazul regretabil al avocatului lui Adamescu), toate sunt precedente existente în România.

De aceea, vă spun că avem nevoie de o schimbare profundă, de un om cu viziune care să fie deasupra tuturor partidelor politice, care să fie capabil să-şi asume reforme cu impact puternic fără teama că mâine i se va putea întâmpla ceva. Acest om trebuie să aibă încăpăţânare de fier şi o mare dorinţă de a readuce ţara pe direcţia bună pe care plecase la un moment dat în perioada interbelică, când eram cu adevărat un model estic de dezvoltare.

Acel om nu poate fi decât un om de dreapta, cu simţul dreptăţii şi care să afirme interesele naţionale mai presus de interesele partinice. În construcția instituțională actuală din România, acel om nu poate fi decât Președintele.

România are o singură soluție: ori își asumă schimbarea modului de a face politică, ori dispare de pe harta economică și geopolitică a lumii.” (subl. mea)

O postare care m-a frapat datorita frazei din final. Am facut acolo urmatorul comentariu (nu stiu daca nu cumva a ajuns in spam):

„@Alina Gorghiu
Si italienii s-au ales cu Berlusconi… Sa inteleg ca-l vedeti pe Iohannis un fel de Berlusconi al Romaniei? 🙂

Cu chestia asta nu sunt de acord:

„România are o singură soluție: ori își asumă schimbarea modului de a face politică, ori dispare de pe harta economică și geopolitică a lumii”

Mi se pare o amenintare nedreapta, daca se poate spune asa. Ce inseamna ca „Romania sa-si asume”? In definitiv alegerile prezidentiale sunt libere si democratice. Sunt de aceeasi parere cu Dvs. ca Iohannis ar fi cea mai buna varianta, dar daca Ponta va iesi Presedinte lucrul asta se va face democratic. Or, textul de mai sus pare sa treaca peste democratie si sa impuna, intr-un mod nedemocratic, contrar suveranitatii tarii noastre, un anumit lucru: schimbarea modului de a face politica. Nu mai vorbesc ca, pana la urma, si aceasta idee – schimbarea modului de a face politica – este destul de vaga, de imprecisa…”

Eu cred ca toata lumea ar trebui sa inteleaga urmatorul lucru: Romania are, indiferent de cine va fi Presedintele Romaniei, doua repere geopolitice foarte clare: in primul rand NATO, din care face parte, si Uniunea Europeana, din care de asemenea face parte. Or, politica externa a Romaniei e construita in jurul acestor doua repere, in care NATO si parteneriatul nostru strategic cu SUA e primordial! Or, eu nu am auzit reprosuri la adresa Romaniei fata de cum isi indeplineste obligatiile in cadrul Aliantei Nord-Atlantice, conform regulamentelor acesteia, dimpotriva! Din aceste puncte de vedere Romania nu are cum sa-si schimbe modul de a face politica. Dar, data fiind gravitatea afirmatiei din final, as ruga-o pe D-na. Gorghiu sa detalieze

Delimitare

Eu as dori insa o delimitare neta a liderilor si factorilor responsabili din PSD de iesirea, pe care as vrea s-o cred mai mult nervoasa decat rau voitoare, a Olgutei Vasilescu si de limbajul folosit de aceasta:

Mediafax

Vicepreşedinte PSD despre proteste: „Putem strânge şi noi 20.000. Facem război civil sau dezbatere?”

Se arata, printre altele, ca:

Vicepreşedintele PSD Lia Olguţa Vasilescu scrie pe Facebook despre „delirul televiziunilor că au ieşit 2000 de inşi în stradă”, într-o reacţie ironică faţă de protestele de sâmbătă, întrebându-se dacă este nevoie de „război civil” sau îl convinge „cineva pe mutu’ Iohannis „să iasă la dezbatere”.

„Toate televiziunile sunt în delir că au ieşit 2000 de inşi în stradă. Aşa şi? Mâine suntem capabili să strângem 20 000, fără probleme, doar la Craiova. O facem şi noi? Facem război civil sau îl convinge cineva pe mutu ăla să iasă la dezbatere, să îl vadă lumea ce are în cap?”, a scris Vasilescu într-o postare pe contul său de Facebook.

Miii de oameni de protestat sâmbătă, în Bucureşti şi în ţară faţă de organizarea defectuoasă a votului în străinătate la primul tur al al alegerilor prezidenţiale, protestele având şi un caracter anti-guvernamental.”

Lia Olguta Vasilescu nu face nimic altceva decat sa se inspire din fostul ei mentor, presedintele PRM, Dl. Corneliu Vadim Tudor. Actualul mentor al Olgutei nu poate fi altul decat presedintele PSD, Dl. Victor-Viorel Ponta. Si cum nostalgiilor cu greu le poti face fata cateodata, si Olguta Vasilescu vrea cu tot dinadinsul sa fie un tribun! 🙂

Dezbatere

In alta ordine de idei, eu cred ca este evidenta scaderea calitatii dezbaterilor publice de la noi si discursul suburban, explicabil din anumite puncte de vedere, practicat de unii lideri PSD. De unde se vede ca schimbul de generatii din PSD, schimba PSD in mai rau.

In ceea ce priveste dezbaterea televizata Ponta-Iohannis, eu cred ca n-ar trebui sa ne batem joc… Propunerea PSD, sa se mearga pe la toate televiziunile de stiri seamana a circ. Dupa parerea mea, o dezbatere serioasa ar trebui sa se faca in biblioteca unei mari universitati din Romania sau la Academia Romana, fara studenti sau nu in fata unei sali pline de studenti, ca iarasi se transforma in circ. Locatia trebuie sa dea importanta si sa impuna o anumita tinuta dezbaterii. Insa foarte important, poate cel mai important, e moderatorul, care trebuie sa fie un om serios, de cultura, care cunoaste bine Constitutia si, mai ales, politica din Romania, precum si politica internationala. Eu m-am gandit la Vartan Arachelian (de citit si acest articol din Adevarul). Repet, trebuie sa fie un om serios, care sa imprime dezbaterii dintre cei doi seriozitate si sa si puna intrebari interesante intr-un interval de 2-3 ore. Pentru ca o astfel de dezbatere e un lucru important:

– Oamenii au dreptul de a fi corect, exact informati despre viitorul lor Presedinte, despre cum vede chestiunile ce tin de atributiile sale.

– O astfel de dezbatere e preluata de presa scrisa si audiovizuala din toata lumea. Nu ne putem permite sa ne facem de ras pe tot mapamondul. Am reusit sa ne facem de ras prin felul in care Guvernul Ponta a organizat alegerile in strainatate, pentru diaspora. Sa ne facem de ras si a doua oara?

Va dati seama cum ar fi daca dezbaterea ar fi moderata, nu de Dan Diaconescu, ci de Olguta Vasilescu… 😆 De aceea si spun ca moderatorul trebuie sa fie un om cu experienta in ceea ce priveste politica romaneasca si un om de cultura. Singurul inconvenient ar fi ca Dl. Arachelian are, totusi, o anumita varsta. Dar daca ar dori si ar putea sa vina pentru a modera o dezbatere intre cei doi candidati ar fi foarte bine.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 9, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

E bine sau nu e bine ca omul sa inventeze noi forme de viata?

Deschid si aici dezbaterea inceputa pe blogspot! Care e parerea Dvs.: e bine sau nu ca omul sa inventeze noi forme de viata? Ganditi-va ca poate asemenea cercetari ar conduce la gasirea de leacuri pentru anumite boli grave… Pe de alta parte, cine si-ar fi imaginat in sec. al XV-lea ca dupa cateva sute de ani va apare televizorul si internetul? Insa, desigur, aici nu e neaparat vorba de lucrul asta ci de altceva mult mai subtil. Se vorbeste, de exemplu, de faptul ca omul, prin astfel de experiente, incepe „sa se joace de-a Dumnezeu”. Nu stiu daca este chiar adevarat lucrul asta, dar o intrebare s-ar impune: a fost omul creat de Dumnezeu (si) cu scopul de a inventa noi forme de viata? E bine daca omul procedeaza asa? Sigur, imi veti spune ca stiinta a evoluat, ca se aloca fonduri, ca se depune foarte multa munca in cercetarea stiintifica. Asa este. Dar e bine ce face omul? Sau e vorba si aici despre o manifestare a pacatului. Pentru ca, sa ne gandim, experientele astea (cel putin nimeni nu a demonstrat; daca gresesc eu, aratati-mi demonstratia) nu sunt in mod necesar spre bine. Cum am putea demonstra lucrul asta: ca sunt in mod necesar spre bine. De fapt e o incertitudine.

Pe de alta parte daca privim lucrurile, omul a fost creat de Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa. Atunci asa cum Dumnezeu este creator, atunci si omul trebuie sa aiba forta creatoare. Deosebirea este ca forta omului e infinit mai slaba decat cea a lui Dumnezeu Care este Atotputernic!! Dar daca Dumnezeu da viata, avand aceasta calitate si caracteristica esentiala, ca sa zic asa, atunci omul, care e creat de catre Dumnezeu dupa chipul si asemanarea Sa, de ce n-ar tinde si el catre aceleasi preocupari: sa caute sa creeze si el noi forme de viata dupa puterile lui… Nu neaparat din mandria de a ajunge ca Dumnezeu, ci pentru ca are aceasta caracteristica, fiind dupa chipul si asemanarea lui Dumnezeu… Chestiunea e daca are si intelepciunea necesara… Or, intelepciunea nu poate veni decat de sus… Pentru ca nu este totul tehnica, ci deasupra e intelepciunea. Tehnica si intelepciunea nu sunt acelasi lucru.

mai 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii