Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre proiectul UDMR de autonomie a Tinutului Secuiesc

Sa vedem intai ce a relatat presa.

Gandul

Proiectul UDMR de autonomie, prezentat oficial: Ţinutul Secuiesc va avea un preşedinte

Se arata ca;

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

Proiect UDMR: Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc

„Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.”

HotNews

Kelemen Hunor prezinta astazi proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc/ Surse: UDMR a renuntat la unele prevederi radicale din proiect

Se arata ca:

Kelemen Hunor prezinta astazi, proiectul de autonomie privind statutul Tinutului Secuiesc, intr-o conferinta de presa sustinuta la Cluj Napoca, la Cabinetul presedintelui UDMR, incepand cu ora 17.00 anunta site-ul Uniunii. Amintim ca HotNews.ro a publicat pe data de 9 septembrie o varianta integrala, in romana si in maghiara, a proiectului de autonomie. Aceasta propunea o forma radicala de autonomie pe criterii etnice, cu limba maghiara recunoscuta oficial alaturi de cea romana, cu simboluri si cu institutii proprii pentru asa numitul Tinut Secuiesc, care fac practic din regiune un stat in stat.

  • Potrivit surselor HotNews.ro, proiectul a fost revazut, fiind elimentate unele prevederi care au starnit controverse, cum ar aceea potrivit careia 2/3 dintre magistrati trebuie sa apartina comunitatii maghiare iar 1/3 comunitatii romanesti.

Intamplator sau nu, presedintele UDMR prezinta proiectul de autonomie a Tinutului Secuiesc in aceeasi zi in care are loc referendumul privind independenta Scotiei. Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, la Sfantu Gheorghe, raspunzand unei intrebari, ca nu exista niciun fel de asemanare intre Scotia si Tinutul Secuiesc, o asemenea comparatie fiind o „greseala uriasa”.

Intrebat despre comparatia pe care pe care unii o fac intre Scotia si Tinutul Secuiesc, Kelemen a raspuns: „Nu exista nicio asemanare intre Tinutul Secuiesc si Scotia. Din punctul meu de vedere, e o greseala uriasa sa faci astfel de comparatii, acolo e cu totul si cu totul alta situatie, iar daca cineva face o astfel de comparatie, inseamna ca nu a inteles nimic sau vrea sa creeze o diversiune”. Kelemen a adaugat ca este „treaba” scotienilor si a britanicilor ce fac, pentru ca intr-o democratie trebuie ascultate ambele parti.

PSD s-a pronuntat impotriva proiectului de autonomie. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat, saptamana trecuta, ca „nu exista nicio sansa” ca proiectul de autonomie propus de UDMR „sa prinda viata vreodata”. El a precizat ca acest proiect de autonomie „nu este un motiv care sa intareasca colaborarea” intre partenerii de coalitie.

„Nu, nu cred in acest proiect, nu are nicio sansa de reusita, noi nu sustinem acest proiect, nu sustinem niciun fel de proiect de autonomie, suntem foarte fermi, Constitutia este foarte clara. Nu stim ce finalitate crede UDMR ca o sa aiba, dar nu s-a discutat nici in coalitia de guvernare, nici in Guvern un asemenea proiect. Fiecare poate sa aiba tot felul de dorinte, dar din punct de vedere institutional sau al unor eventuale sanse de reusita, nu exista nicio sansa ca acest proiect sa prinda viata vreodata”, a spus Liviu Dragnea.

Ramane de vazut daca, dupa prezentarea oficiala a proiectului de autonomie de catre liderul UDMR, Kelemen Hunor, care este si candidatul maghiarilor la prezidentiale, Uniunea va ramane sau nu la guvernare.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a reactionat saptamana trecut la proiectul de autonomie, anuntand  ca lansarea in spatiul public a unor teme ce depasesc cadrul constitutional in ceea ce priveste justitia reprezinta „o agresiune la principiile statului de drept”.

Astfel, Consiliul reda articolul 152 al legii fundamentale, potrivit caruia „dispozitiile prezentei Constitutii privind caracterul national, independent, unitar si indivizibil al statului roman, forma republicana de guvernamant, integritatea teritoriului, independenta justitiei, pluralismul politic si limba oficiala nu pot forma obiectul revizuirii”. CSM reaminteste si mai multe prevederi constitutionale privind infaptuirea justitiei in Romania, printre care si cele legate de statutul judecatorilor si cel al procurorilor si de instantele judecatoresti.

In replica, UDMR a acuzat CSM ca şi-a depăşit atribuţiile constituţionale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ţinutului Secuiesc. ”Uniunea Democrată Maghiară din România îşi exprimă îngrijorarea faţă de poziţia CSM în privinţa proiecului de autonomie al Ţinutului Secuiesc. CSM, în calitatea sa de garant al independenţei justiţiei, şi-a depăşit atribuţiile constituţionale, exprimându-şi un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă. CSM nu are voie să se comporte ca un actor politic”, se arată într-un comunicat semnat de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, dat publicitatii saptamana trecuta. ” (subl. mea)

Mediafax

Proiectul UDMR privind AUTONOMIA: Ţinutul Secuiesc va fi condus de un Consiliu regional şi unul executiv, care va avea preşedinte. Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc. Bugetul regiunii asigurat din banii Loteriei

Se arata ca:

Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a prezentat, joi, proiectul Uniunii privind autonomia Ţinutului Secuiesc, care prevede ca regiunea să fie condusă de un Consiliu regional şi unul executiv cu preşedinte care să participe la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme care privesc regiunea.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat de Kelemen Hunor joi, într-o conferinţă de presă la Cluj, regiunea formată din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş ar trebui să se constituie „ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar şi indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituţie şi prezentului statut”, transmite corepondentul MEDIAFAX.

„În cadrul Regiunii egalitatea în faţa legii a tuturor cetăţenilor, indiferent de apartenenţa lor lingvistică sau etnică, precum şi respectarea particularităţilor etnice şi culturale este garantată. (…) Fără a prejudicia dispoziţiile privind drapelul României şi stema ţării, regiunea, precum şi judeţele componente au steagurile şi stemele proprii aprobate de consiliul regional, respectiv consiliile judeţene”, se arată în document.

În proiect se menţionează că avizul judeţului „este obligatoriu pentru concesionarea comunicaţiilor şi a transportului prin liniile care traversează teritoriul judeţului respectiv”, fiind obligatoriu şi pentru „lucrările de amenajare a apelor curgătoare şi necurgătoare”.

„Organele regiunii sunt: consiliul regional şi executivul regional. Consiliul regional este compus din 77 de membri aleşi prin vot universal şi direct pe teritoriul Ţinutului Secuiesc. Alegerile se vor desfăşura separat pentru reprezentanţii fiecărei comunităţi naţionale, componenţa consiliului trebuind să corespundă proporţiei acestora pe baza ultimului recensământ. Consiliul regional exercită competenţele normative atribuite regiunii, precum şi alte atribuţii care îi sunt conferite prin Constituţie, prezentul statut şi lege”, se mai arată în proiect.

Documentul subliniază că activitatea Consiliului regional se desfăşoară în două sesiuni, el având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc, şi că noul consiliu se reuneşte în 20 de zile de la data alegerii acestuia, la convocarea preşedintelui în exerciţiu al regiunii.

„Consiliul regional îşi alege preşedintele şi cei trei vicepreşedinţi. Cel puţin unul dintre vicepreşedinţii aleşi trebuie să aparţină altei comunităţi decât cea a preşedintelui. În cazul demisiei, decesului sau pierderii mandatului, în locul preşedintelui sau al vicepreşedinţilor se organizează alegeri pentru perioada rămasă”, se arată în proiectul UDMR.

Documentul prezentat de Kelemen Hunor menţionează că Executivul regional îşi are sediul în municipiul Sfântu Gheorghe şi este compus din preşedintele regiunii, care prezidează Executivul, şi dintr-un număr de vicepreşedinţi conform deciziei Consiliului regional.

Citeşte şi: Kelemen: Grupurile parlamentare ale UDMR au primit proiectul de autonomie, are 100 de articole

„Preşedintele, vicepreşedinţii sunt aleşi de Consiliul regional dintre membrii săi, cu un scrutin secret şi majoritate absolută. Compunerea Executivului regional trebuie să fie conformă cu proporţia comunităţilor naţionale reprezentate în Consiliul regional. Preşedintele alege unul dintre vicepreşedinţi care îl înlocuieşte în caz de urgenţă sau de împiedicare de exercitare a atribuţiilor sale. Preşedintele regiunii este preşedintele Executivului regional şi reprezintă regiunea. El participă la şedinţele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale de nivel regional din Ţinutul Secuiesc”, se precizează în proiect.

De asemenea, proiectul de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că Executivul regional trebuie să fie consultat „despre instituirea şi reglementarea serviciilor naţionale de comunicaţii şi transport în care este interesat direct”.

În proiectul UDMR, consiliile judeţene nu se desfiinţează şi se arată că autoritatea administraţiei publice locale constituită la nivel judeţean este Consiliul Judeţean, „compus din consilierii judeţeni aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat în condiţiile legii, precum şi din preşedintele Consiliului Judeţean ales prin vot direct”.

Citeşte şi: CNS propune celor doi candidaţi maghiari la Preşedinţie sloganul „Un milion de voturi pe autonomie”

„Atribuţiile Consiliului Judeţean sunt cele prevăzute în art. 91 al Legii nr. 215/2001, precum şi cele prevăzute în prezentul Statut sau alte legi. Cu respectarea prevederilor constituţionale şi a principiilor de bază ale sistemului juridic din România, Consiliul Judeţean poate adopta cu majoritatea membrilor săi decizii în legătură cu forma şi structura de administrare a judeţului, raporturile dintre organele judeţene, modul de demitere a conducerii executive, cazurile de neeligibilitate şi incompatibilitate în domeniile sus menţionate, dreptul de iniţiativă a populaţiei la organizarea de referendum judeţean”, se mai arată în proiect.

Totodată, proiectul menţionează că în funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean este ales câte un reprezentant al comunităţilor română şi maghiară şi că preşedintele Consiliului Judeţean reprezintă judeţul.

Prin prezentarea oficială, proiectul este lansat în dezbatere publică.

ALTE PREVEDERI ALE PROIECTULUI PRIVIND AUTONOMIA

Maghiara, limbă oficială în Ţinutul Secuiesc; redactarea bilingvă, obligatorie

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede ca limba maghiară, alături de cea română, să fie considerată „limbă oficială în regiune”, redactarea bilingvă fiind „obligatorie” pentru toate actele normative cu caracter general, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, format din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limbile română şi maghiară.

„Limba maghiară, alături de limba română, este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum şi în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. Toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile şi chitanţele eliberate pe teritoriul Ţinutului Secuiesc de către instituţiile de învăţământ, de cultură, evidenţa populaţiei, carte funciară, precum şi de către alte autorităţi ori societăţi comerciale care funcţionează pe teritoriul Ţinutului Secuiesc, vor fi redactate, tipărite şi eliberate în limba română şi maghiară”, se arată în documentul citat.

Proiect UDMR: Autostrăzi şi căi ferate de interes regional, în domeniul public al Ţinutului Secuiesc

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc, prezentat oficial joi, prevede că drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional, care sunt determinate prin normele de aplicare a statutului Ţinutului Secuiesc, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”.

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, într-o conferinţă de presă susţinută joi la Cluj-Napoca, la capitolul privind domeniul public şi patrimoniul regiunii şi al judeţelor se menţionează că pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, „constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Drumurile, autostrăzile, căile ferate şi apeductele de interes exclusiv regional care sunt determinate prin normele de aplicare a prezentului statut fac parte din domeniul public al regiunii. Pădurile proprietate de stat din regiune, minele, cu excepţia celor de interes naţional, carierele de piatră şi exploataţii de turbă, de apă minerală a căror folosinţă este retrasă proprietarului de fond, edificiile destinate funcţionării unor servicii publice regionale, precum şi mobilierul şi alte bunuri ale acestora constituie patrimoniul inalienabil al regiunii”, se arată în proiect.

Proiectul UDMR: 50% din profitul Loteriei realizat în Ţinutul Secuiesc, venit la bugetul regiunii

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prevede la capitolul Finanţe ca jumătate din profitul net al Loteriei Române realizat pe teritoriul regiunii să se constituie ca venit al bugetului regiunii, transmite corespondentul MEDIAFAX

Potrivit proiectului UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc, prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, la bugetul regiunii se constituie venit şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune.

„Se fac venit al bugetului regiunii următoarele: 50 la sută din impozitul pe veniturile din transferul proprietăţilor imobiliare din patrimoniul personal colectat în urma transferului proprietăţilor de pe raza regiunii, 20 la sută din taxa pe valoarea adăugată colectată de la firmele din regiune, după efectuarea restituirilor către acestea, 12 la sută din impozitul pe venit încasat la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale din raza regiunii, 50 la sută din profitul net realizat de Loteria Română pe teritoriul regiunii şi 60 la sută din taxa pe jocuri de noroc colectate la nivel de regiune”, se arată în documentul citat.

Proiectul UDMR: Prefectul judeţului Covasna îndeplineşte şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede că prefectul judeţului Covasna, numit de Guvernul României, va îndeplini şi funcţia de prefect al regiunii, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat joi de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prefectul coordonează exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective.

„În fiecare judeţ este numit un prefect de către Guvernul României. Prefectul judeţului Covasna îndeplineşte şi funcţia de prefect al Ţinutului Secuiesc. Prefectul coordonează în conformitate cu directivele primite de la Guvernul României exercitarea atribuţiilor statului în judeţ şi supraveghează bunul mers al serviciilor respective cu excepţia administrării justiţiei, a apărării, a Băncii Naţionale şi a căilor ferate naţionale care aparţin organelor centrale în domeniu, precum şi atribuţiile care revin executivului regional”, se arată în documentul citat.

Proiectul UDMR: În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa la Târgu Mureş

Proiectul UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prevede înfiinţarea, în regiune, a unei Curţi de Apel cu sediul în Târgu Mureş, prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov, dar şi un judecător reprezentant în Consiliul Superior al Magistraturii.

Potrivit proiectului UDMR de autonomie a Ţinutului Secuiesc prezentat, joi, de preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor, prin această reorganizare competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„În Ţinutul Secuiesc se înfiinţează o Curte de Apel cu reşedinţa în municipiul Târgu Mureş prin reorganizarea Curţilor de Apel Târgu Mureş şi Braşov. Prin această reorganizare, competenţa Curţii de Apel Târgu Mureş se extinde şi asupra judeţului Covasna, care nu va mai aparţine de competenţa Curţii de Apel Braşov. Numărul magistraţilor aparţinând comunităţilor române şi maghiare de la Curtea de Apel Târgu Mureş, respectiv Tribunalele judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi a judecătoriilor din aceste judeţe, trebuie să fie în acord cu ponderea acestor comunităţi din teritoriile arondate”, se arată în documentul citat.

Kelemen: Maghiara, introdusă din clasa a II-a în şcolile cu predare în română din Ţinutul Secuiesc

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, joi, după prezentarea proiectului privind autonomia Ţinutului Secuiesc, că documentul prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”.

Proiectul UDMR privind autonomia Ţinutului Secuiesc prevede că în judeţele viitoarei regiuni autonome „învăţământul preuniversitar cu limba de predare română sau maghiară este asigurat de profesori care au limba maternă limba de predare, iar predarea celeilaltei limbi se efectuează de către profesori a căror limbă maternă este acea limbă, iar predarea acestei de-a doua limbi este obligatorie în şcolile primare începând cu clasa a doua”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut că această prevedere „nu este ceva care să fie făcut cu forţa”.”

Caracterul electoral al acestui proiect este, cred, evident. Insa altceva ma frapeaza pe mine in toata treaba asta… Tendinta comunitatii maghiare din Covasna, Harghita si Mures de a se autoizola de restul lumii. Tinutul Secuiesc este o regiune mica, destul de slab dezvoltata din punct de vedere economic (in conditiile in care UDMR a fost destula vreme la guvernare in Romania), cu o populatie in jur de 780.000-800.000 de locuitori, in care majoritar este un grup etnic maghiar, cel al secuilor. Cu toate acestea, iata ce precizeaza Wikipedia:

„La recensământul efectuat în perioada 18-27 martie 2002, doar 532 de persoane s-au declarat că aparțin minorității secuilor din România.[7] Pentru a spori numărul secuilor, la recensământul din 2012, etnicii maghiari au fost îndemnați să se declare secui și nu maghiari.[8] Rezultatele ultimului recensământ nu prezintă care este numărul declarat al secuilor ci doar al maghiarilor.[9]

Eu inteleg ca acest proiect doreste prezervarea acestui spatiu etnic, majoritar maghiar. Insa trebuie spus ca nu prea il ameninta cineva. Singura amenintare veritabila ar fi neadaptarea la vremurile moderne pe care le traim. Cu alte cuvinte, pe langa faptul ca aceasta comunitate maghiara este mica si zona este, cum spuneam, slab dezvoltata economic, sa mai ajunga si izolata. Asta este un lucru pe care Statul Roman nu poate sa-l accepte, deoarece are o responsabilitate si fata de oamenii traitori pe acele meleaguri care, desi majoritatea de nationalitate maghiara, sunt cetateni romani. Tendinta aceasta de izolare poate avea efecte catastrofale si poate genera puternice nemultumiri sociale in regiune. Ideea dezvoltarii economice a acesteia a fost lasata de catre UDMR, mai mereu, pe un plan secund. Pentru UDMR a primat doar aspectul cultural si nimic mai mult. Liderii UDMR o duc foarte bine, nu stiu cat de bine o duce populatia de acolo, cred ca nu prea bine… Ar fi trebuit sa propuna proiecte pentru investitii, pentru stimularea turismului, pentru atragere de fonduri europene.

Ar mai trebui spus ca ideea potrivit careia „documentul prevede introducerea în regiune, din clasa a II-a, a limbii maghiare în şcolile cu predare în limba română, pentru „a exista bilingvism încă din copilărie”” este o greseala din start. Pentru ca bilingvismul este prezent in astfel de regiuni, unde maghiarii si romanii locuiesc impreuna. Daca „nu este ceva care să fie făcut cu forţa” atunci la ce mai e buna o astfel de prevedere? Mai degraba ceea ce a facut UDMR dauneaza bilingvismului si ma gandesc la Liceul Bolyai Farkas din Tg. Mures (v. si aici). Va rog sa deschideti saitul liceului si sa-mi atrageti atentia daca, din neatentie, am gresit si acest sait se poate accesa si in limba romana. Eu trag concluzia ca acest liceu este unul eminamente maghiar, in care invata doar copiii de nationalitate maghiara. UDMR promoveaza segregarea pe criterii etnice. Cand la acest liceu invatau si copii romani, reuseau, in felul acesta, sa mai invete si ei cate ceva ungureste. Asa… Segregarea aceasta, initiata de UDMR, a condus la urmatorul lucru: exista copii maghiari care, cel putin pana la 18 ani, nu stiu o boaba romaneste si copii romani care nu mai stiu o boaba ungureste!!

Mai trebuie precizat un lucru: neconstitutionalitatea proiectului UDMR, motiv pentru care nu poate fi adoptat, desigur. Nu voi insista acum pe acest aspect, destul de clar dupa parerea mea. De exemplu, prin Constitutie, „in Romania, limba oficiala este limba romana” (art. 13). Nu exista o alta limba oficiala decat limba romana. Insa ar trebui sa ne gandim la faptul ca de atata vreme, desi a fost si la guvernare mai multa vreme, UDMR propune proiecte neconstitutionale…

Un alt aspect care ar trebui lamurit este legatura dintre Ungaria lui Viktor Orban si Rusia lui Vladmir Putin. S-a vorbit, de pilda, de agenti rusi implicati in sustinerea autonomiei Tinutului Secuiesc. Nu se poate sa nu te gandesti la Jobbik si la Vona Gabor. Evident, este inacceptabil! Sub Viktor Orban, Ungaria a ajuns sa fie controlata si de Federatia Rusa, ceea ce face din aceasta tara un punct slab, atat al NATO cat si al Uniunii Europene.

Insa trebuie retinut, cred, ca aceasta cerbicie prin care UDMR si cercurile de dreapta si extremiste din Ungaria sustin autonomia Tinutului Secuiesc ar putea fi, mai mult decat probabil, contraproductiva pentru cei de nationalitate maghiara. Astfel de atitudini:

„”Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv la care statul român, orice ar face, şi sunt ferm convins de asta, mai devreme sau mai târziu se va realiza, nu vor putea să îl oprească. Sunt sigur că, vreuna dintre etapele istoriei va crea această posibilitate, aşa că şi statul român ar face mai bine să nu încerce să pună piedici prin diferite acţiuni, ci mai degrabă să îşi reconsidere poziţia, deoarece va fi o autonomie a secuilor”, a spus Vona Gábor, aplaudat îndelung de participanţii la dezbatere.

Liderul Jobbik a adăugat că nu a negat niciodată, chiar şi atunci când a fost criticat, că este împotriva populaţiei majoritare, că autonomia Ţinutului Secuiesc reprezintă unul din ”ţelurile” politicii Jobbik, la care nu va renunţa.

„De multe ori am fost acuzaţi că suntem împotriva românilor, dar nu am negat niciodată şi nici nu vom nega faptul că unul dintre ţelurile noastre în politică este autonomia Ţinutului Secuiesc, autodeterminarea, îmbunătăţirea relaţiilor cu maghiarii din Ardeal şi să nu se aştepte nimeni să renunţăm la ele”, a afirmat Vona.” (sursa: aici)

le face rau mai ales maghiarilor, nu romanilor. Sa spui ca esti „impotriva populatiei majoritare” este o greseala mare! Prin asa declaratii subminezi interesele populatiei de etnie maghiara. Eu am impresia ca Vona Gabor nu-si da seama de aceste aspecte. In loc sa militeze pentru cresterea increderii intre romani si maghiari, pentru strangerea relatiilor bilaterale, lucru care ar fi benefic pentru cei de nationalitate maghiara inclusiv din punct de vedere economic, el spune ca este „impotriva populatiei majoritare”, adica impotriva romanilor. Eu nu cred ca oamenii obisnuiti, etnicii maghiari, aproba astfel de atitudini.

Update – Pozitia lui Victor Ponta

Gandul

Poporul pesedist se revoltă după ce colegii de guvernare din UDMR au cerut autonomia „Ţinutului Secuiesc”: „E o obrăznicie nemaipomenită. Aceşti oameni ar trebui scoşi din ţară!”

Se arata, printre altele, ca:

Proiectul lansat în dezbatere publică de preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, privind autonomia ”Ţinutului Secuiesc” i-a revoltat pe mai mulţi pesedişti veniţi la lansarea prezidenţiabilului Victor Ponta, care au cerut scoaterea Uniunii de la guvernare şi înlocuirea ei cu partidul lui Călin Popescu Tăriceanu – PLR.

Autonomia ”Ţinutul Secuiesc” o temă pentru prezidenţiale sau un subiect de perspectivă în condiţiile contextului international?

Tema este extrem de sensibilă şi atent analizată la vârful PSD, care trebuie să aleagă între posibilele voturi pe care le-ar lua Victor Ponta de la electoratul maghiar la prezidenţiale, dacă UDMR rămâne la guvernare, şi valul nationalist pe care poate miza dacă Uniunea este dată afară de la Palatul Victoria.

Deja, dinspre PSD, Liviu Dragnea a anunţat că nu există nicio şansă ca proiectul prezentat de Kelemen Hunor să prindă viaţă vreodată.

Vicepreşedinta PSD, Olguţa Vasilescu, considerată ca făcând în tabăra radicală a pesediştilor, a declarat că cererea UDMR este o ”obrăznicie şi o mizerie care trebuie sancţionată”.

Premierul Ponta a fost ca de fiecare dată mai rezervat şi a vorbit despre respectarea Constituţiei.

„Să nu se alarmeze niciun român. Vreau ca toţi românii din Transilvania, din Oltenia, din Moldova şi din Dobrogea să ştie că avem toţi o Constituţie pe care o respectă toată lumea. În acea Constituţie se prevede clar cum e statul român şi nu se poate schimba, dar se mai prevede un lucru: nu băgăm pe nimeni în închisoare dacă exprimă o părere, chiar şi greşită, cu care nu suntem de acord. Suntem o societate deja matură, în care fiecare îşi poate spune o părere. Părerile nu se sancţionează. Se sancţionează acţiunile împotriva Constituţiei, iar eu sunt convins că nimeni nu va face acest lucru”.

Potrivit proiectului prezentat de Kelemen Hunor, Ţinutul Secuiesc ar trebui să aibă un preşedinte, care trebuie să participle la şedinţele Guvernului când sunt tratate subiecte care privesc regiunea. Aceasta ar urma să fie condusă de un consiliu regional şi unul executiv, în fruntea ultimului aflându-se preşedintele Ţinutului Secuiesc. De asemenea, 50% din veniturile Loteriei Române în Ţinutul Secuiesc ar urma să rămână în zonă.

Kelemen Hunor propune ca elevii din clasa a II-a, inclusiv în şcolile cu predare în limba română, să fie predată şi limba maghiară. Totodată, în proiect se prevede înfiinţarea unei Curţi de Apel cu reşedinţa la Târgu Mureş.

Practic, în comunicarea publică, PSD s-a poziţionat clar împotriva proiectului avansat de cei de la UDMR, dar pesediştii de la bază cer mai mult: scoaterea maghiarilor de la guvernare şi trecerea lor în opoziţie.

Alegătorul pesedist nu are o impresie bună despre UDMR şi revendicările acesteia şi dă şi o variantă de rezervă: partidul lui Tăriceanu poate înlocui Uniunea la guvernare. Într-un glas, susţinătorii PSD intervievaţi de gândul la lansarea candidaturii lui Victor Ponta la alegerile prezidenţiale spun că proiectul UDMR contravine Constituţiei României: „Să-i facă ramă, să-l pună în cui!”, a fost una dintre reacţiile la adresa proiectului de autonomie. O altă reacţie: „E o obrăznicie nemaipomenită. Aceşti oameni ar trebui scoşi din ţară!”.

„Nu vreau aşa ceva, nu vreau, nu-mi trebuie aşa ceva!”, a exclamat o femeie. Un alt domn şi-a explicat dezacordul făcând trimitere la Constituţia României, care spune că autonomia este imposibil de realizat. Întrebat de reporterul gândul care este, atunci, miza propunerii UDMR, acesta a răspuns:  „ca să îşi facă campanie în rândul naţionalităţii maghiare”.

„Mai bine în opoziţie. Tot timpul au fost la guvernare şi au cam profitat de toate guvernele care au trecut”, ne-a mai spus un alt participant la cea de-a treia lansare a prezidenţiabilului Victor Ponta, în vreme ce un alt susţinător al PSD a făcut trimitere la eşecul referendumului pentru independenţa Scoţiei.

Gândul vă invită să vedeţi un reportaj video realizat la stadionul Naţional ”Lia Manoliu” înaintea lansării prezidenţiabilului PSD, în care mândrii români care îl votează pe Victor Ponta răspund la întrebarea: ”sunteţi de acord cu proiectul prezentat de Kelemen Hunor privind autonomia Ţinutului Secuiesc.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Vona Gabor…

Gandul

Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacţiile voastre au fost isterice

Se arata ca;

„Vona Gabor, liderul formaţiunii radicale Jobbik, afirmă că presa din România a interpretat „în mod distorsionat” discursul pe care l-a rostit la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, calificând drept „isterice” reacţiile politicienilor români.

Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români, Vona cataloghează drept „isterice” declaraţiile acestora, subliniind că alianţa dintre România şi Ungaria necesită „toleranţă şi respectarea drepturilor în mod reciproc”.

Potrivit lui Gabor, presa din România a prezentat „imaginea falsă” a unei Românii paşnice şi a unei Ungarii agresive. Elita politică din România are o „conştiinţă compromisă” dat fiind că „blochează constant eforturile maghiarilor din Transilvania”, a subliniat liderul extremist ungar, conform MTI.

Vona Gabor a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.

Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând, transmite corepondentul Mediafax.

„Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susţinut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva initiative în acest sens şi că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România”.

„Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritul celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei. Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi”, a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze „un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut”, şi anume că, după părerea lui, „problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune”.

Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind „exploatate” de capitalul internaţional, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale. „Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital”, a precizat preşedintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot şi apără interesele naţiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depăşit limitele moderaţiei. „Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premier socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus Vona.

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009, a adăugat că, potrivit ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susţinători în rândul populaţiei de sub 35 de ani şi a explicat „că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului”.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile liderului Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, Ministerul menţionând totodată că „dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”.

MAE a oferit o serie de precizări de presă „ca reacţie la declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni”.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că „este extrem de gravă”.

„Contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general”, se arată în comunicat.

„MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”, continuă comunicatul.

De asemenea, MAE „reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.

„Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri”, conchide comunicatul MAE.

În replică, Ministerul de Externe de la Budapesta a transmis că Jobbik este un partid de opoziţie, deci nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Guvernul ungar respectă angajamentul în favoarea principiilor fundamentale şi obiectivelor parteneriatului strategic ungaro-român, a subliniat diplomaţia de la Budapesta.

Jobbik a calificat poziţia Ministerului român al Afacerilor Externe drept o „provocare deliberată” vizând să intimideze comunitatea etnicilor maghiari din România.” (subl. mea)

Băsescu, anunţ fără precedent: „E ultimul an în care politicienii maghiari pot merge aşa de relaxat prin Ardeal. România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”.

Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: „Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”.

Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei.

„Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat preşedintele Băsescu.

El a susţinut că Ungaria a devenit „în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune”, adăugând că politica Budapestei a început să creeze „dificultăţi”.

„România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, a continuat Băsescu.

Băsescu, întrebat de ce circulă liber Viktor Orban în Covasna, Harghita: De ce nu l-aţi fluierat?

Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, de ce este lăsat premierul ungar Viktor Orban „să circule liber” în judeţele Harghita şi Covasna, el răspunzând: „Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat?”.

La a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, care are ca temă principală „România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, participă lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa).

În cadrul dezbaterilor la care participă Băsescu, profesorul Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii din Covasna- Harghita, i-a atras atenţia preşedintelui că atât Viktor Orban, cât şi alţi demnitari maghiari circulă „ca Vodă prin lobodă” prin Harghita şi Covasna, făcând şi politici de dezvoltare a acestei zone fără ca autorităţile române să aibă vreun cuvânt de zis.

„Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat? Nu o să vină Guvernul să-l fluiere”, a răspuns Traian Băsescu.

Premierul ungar Viktor Orban a participat, la sfârşitul lunii iulie, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”.

Cu acea ocazie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei ca împreună cu guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Doi adolescenţi de 16 ani din Braşov şi Jibou au aruncat cu roşii, Universitatea de vară de la Băile Tuşnad, înspre scena pe care se afla premierul Ungariei, Viktor Orban, aceştia fiind, ulterior, amendaţi de jandarmi.

Reorganizarea administrativă, niciodată pe criterii etnice

Referitor la regionalizarea României, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că acest proces nu se va face niciodată pe criterii etnice şi că în România doar la directiva lui Stalin a fost organizată Regiunea Autonomă Maghiară

„Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare administrativă a ţării pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă”, a afirmat Traian Băsescu la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului (Harghita).

El a subliniat că România este definită ca stat unitar în Constituţie şi „nimeni nu poate fi mai autonom decât altcineva pe teritoriul sau între frontierele României”.

„Vreau să cred că Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare administrativă de exigenţe care nu au nimic comun cu definiţia pe care o are statul român, de stat unitar, şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar României”, a adăugat preşedintele Băsescu.

După ce a terminat de dat declaraţii, Traian Băsescu a fost condus de IPS Selejan la Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului” din Mureş, apreciindu-i grădina. Mai mult, preşedintele a cules câteva roşii şi ardei iuţi, pe care, la îndemnul lui IPS Selejan, le-a luat acasă.”

Extremiştii ungari ai Jobbik fac valuri în Harghita pentru autonomia secuilor. VIDEO: Partidul de la Budapesta de care Hitler ar fi fost mândru caută noi recruţi în Ardeal

Se arata ca:

„Aflat în România, liderul Jobbik, partidul ungar extremist de dreapta, Vona Gabor, a inclus etnicii maghiari din Transilvania în „naţiunea maghiară”, cerând ca „responsabilitatea pentru drepturile lor”, mai exact pentru autonomie, să fie „asumată de întreaga Ungarie”, chiar cu riscul declanşării unui conflict cu România.

Cu 47 de locuri din cele 386 în Parlamentul maghiar şi alte trei în cel european, Jobbik a arătat în ultimii ani că este pe un val ascendent. Influenţa şi capitalul de imagine câştigate de formaţiune au devenit, în ultimii ani, motiv de îngrijorare pentru comunitatea europeană. Mesajele antisemite promovate de gruparea care dispune de propriile forţe paramilitare sunt privite cu nelinişte, în special de comunitatea evreiască. Partidul este însă deocamdată la doar 12% din legislativ şi nu are un cuvânt în ceea ce priveşte guvernarea.

Mesajul lui Gabor a fost însă amplificat de Ministerul Afacerilor Externe care s-a grăbit să solicite guvernului de la Budapesta să se distanţeze de declaraţiile conflictuale ale liderul de extremă dreapta. În replică, MAE ungar susţine că Jobbik nu este decât un partid de opoziţie.

Bice şi tricouri cu mesaje antisemite. Cum au pretrecut simpatizanţii Jobbik în Harghita

Principalul mesaj al evenimentului şi tema discuţiilor abordate s-au referit la lupta pentru obţinerea autonomiei maghiarilor şi autoguvernării Ardealului.

„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor, invitatul special în Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, eveniment pentru care autorităţile locale au cheltuit 37.500 de lei, în scopuri „turistice”.

„Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanţăm Tabăra EMI (Erdelyi Magyar Ifjak n.r.). Aici vin mii şi mii de oameni şi este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi, este o reclamă mare şi, după cum se ştie, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic”, a motivat Gall Szabolcs, primarul din Borzont, Harghita, unde a avut loc tabăra.

La eveniment s-au vândut tricouri cu inscripţii de tipul ”O Ungarie ciuntită nu e o ţară, Raiul e doar Ungaria Mare!” sau ”Am fost! Vom fi! Rămânem!”, precum şi bice ”pentru plăcere, dar şi pentru educaţie”, cu preţuri cuprinse între 40 şi 100 de lei, în funcţie de lungime şi de material.

Un tânăr de 18 ani s-a ales cu dosar penal pentru propagandă şovină şi iredentistă pentru că a încercat să vândă tricouri şi hanorace cu mesaje de tipul ”Tata e maghiar, mama e maghiară/ Cui nu-i place, să piară!” sau ”Am pierdut prin lacrimi/ Vom recâştiga prin sânge!”.

Mai mult, „liniştea” taberei a fost asigurată de gruparea Nemzeti Őrsereg Hagyományőrző és Polgárőr Egyesület (National Protection Force Heritage And Civil Guard Association), care se defineşte drept o asociaţie păstrătoare de tradiţii militare.

Vona Gabor: Nu suntem extremişti, suntem patrioţi

Întrebat de jurnaliştii prezenţi cum comentează faptul că presa internaţională a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist al partidului pe care îl conduce, Vona Gabor a explicat că, în realitate, membri Jobbik „sunt patrioţi, nu extremişti”.

„Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus el.

În urma comentariilor făcute de liderul maghiar, MAE a cerut executivului din Ungaria să se delimiteze de mesajele transmise de Vona Gabor.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

Guvernul de la Budapesta a răspuns duminică seara, precizând că partidul Jobbik este de opoziţie şi prin urmare nu este implicat în activitatea executivului ungar. „Jobbik este un partid de opoziţie, care nu participă la activităţile guvernului maghiar, şi nici nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia. Guvernul maghiar susţine perseverent ideile şi obiectivele de bază ale parteneriatului strategic maghiaro-român”, se arată în mesajul transmis public de MAE ungar, condus de Janos Martony.

Unul din şase studenţi maghiari susţin acţiunile Jobbik

Partidul Jobbik începe să câştige din ce în ce mai multă popularitate. Un procent de 17% dintre tinerii cu educaţie superioară din Ungaria au recunoscut că sunt simpatizanţi Jobbik, potrivit unui sondaj citat de Budapest Times.

Totodată, 23% dintre respondenţi au fost de părere că, în anumite condiţii, dictatura este mai utilă decât democraţia. Alte şase procente dintre participanţii la studiu au apreciat că, având în vedere situaţia în care se află Ungaria la ora actuală, dictatura ar fi mai oportună decât democraţia.

În jurul partidului lui Vona Gabor, liderul fostei grupări Garda Maghiară, formaţiune interzisă de o instanţă din Budapesta în 2009, s-au strâns inclusiv forţe paramilare. Mai exact, este vorba despre Magyar Nemzeti Garda (Garda Naţională a Ungariei) şi Betyarsereg (Armata Proscrisă), o grupare chiar „mai extremistă”.

Membri acestor facţiuni paramilitare sunt trimişi în oraşele cu o populaţie mare de romi pentru a-i intimida şi a crea diviziune socială în rândul locuitorilor.

„Avem o problemă domestică, mai exact criminalitatea în rândul ţiganilor şi o problemă externă care este expansiunea evreilor”, a explicat Joseph, liderul forţelor paramilitare, pentru postul britanic Channel 4.

El susţine că organizaţia pe care o conduce este una paşnică. Mai mult, membri ei ar fi participat la misiuni ale Crucii Roşii şi ar fi donat sânge în masă.

Cum acţionează forţele paramilitare

Cu toate acestea, intenţiile grupării sunt privite cu scepticism, în special după demonstraţia de forţă făcută în timpul Adunării Generale a Congresului Mondial Evreiesc, eveniment avut loc la începutul verii la Budapesta.

Câteva sute de persoane au participat la o manifestaţie antisionistă, cerând ca persoanele cu dublă cetăţenie ungaro-israeliană să demisioneze din funcţii publice.

Mai mult, forţele paramilitare ar fi organizat un antrenament public pe malul Dunării, Congresul având loc pe un vas.

Tot de forţele paramilitare din jurul partidului Jobbik se leagă un alt incident petrecut în urmă cu doi ani şi soldat cu violenţe.

Câteva zeci de persoane au fost detaşate într-un oraş maghiar în care primarul, membru de partid, se plângea de creşterea criminalităţii în rândul persoanelor de etnie romă. Lucrurile s-au precipitat în momentul în care Jobbik ar fi folosit suicidul unei persoane pentru capital de imagine, răspândind zvonul că bărbatul şi-ar fi luat viaţa din cauza vecinilor de etnie romă.

Jurnaliştii Channel 4 au aflat de la fiul bărbatului că acesta se înţelegea foarte bine cu vecinii săi. Mai mult, îi simpatiza.

În urma manifestaţiilor organizate de forţele paramilitare, mai multe familii de romi au fost relocate din regiune.” (subl. mea)

DE citit si…

Şeful CJ Harghita, Borboly Csaba, îşi poate relua activitatea, după ce interdicţia DNA a expirat

Editorialul lui Cristian Tudor Popescu

Autonomişti unguri şi români, Masăverde şi Faţăvercea

Se arata ca:

„Preşedintele Băsescu reacţioneză diferit la caniculă. Anul trecut, cam pe vremea asta, nici prin gând nu-i trecea să le zică ceva de dulce lui Viktor Orban şi talibanilor separatişti maghiari, care l-au  servit la referendum ca să capete titlul de preşedinte Masăverde.

Acum, tot căldură mare, preşedintele Faţăverso – sau, în varianta populară, Faţăvercea – dă-i şi luptă cu politicienii maghiari. Faţăvercea se autointitulează, nici mai mult, nici mai puţin decât „lider regional al luptei anti Budapesta” şi îi îndeamnă pe românii ardeleni să-l ia cu huo şi fluierături pe premierul Orban.

Aberaţie după aberaţie.

UE încă nu s-a desfiinţat. Problemele regionale interstate, ca, de altfel,  şi probleme interne ale unor state (vezi suspendarea preşedintelui în România) se soluţionează la Bruxelles, nu la Bucureşti sau Budapesta. Şi T. Băsescu ştie asta foarte bine.

Un preşedinte nu îşi îndeamnă concetăţenii în nicio situaţie să huiduie un şef de guvern străin. Dacă e o problemă cu vizitele lui V. Orban în Ardeal, atunci ea trebuie soluţionată pe cale politică şi diplomatică. Dacă nu, nu.

Fluierăturile şi huiduielile sunt în fişa postului de şef de peluză,  nu de şef de stat.

Dar de ce i s-a înverzit brusc românismul dlui Băsescu?

Pentru că Gigi Becali e la răcoare, C.V. Tudor a ajuns pe centura politicii,  iar Crin Antonescu a lăsat-o mai moale cu naţionalismele agresive,  căci tocmai fuse în vizită în USA.

Cu instinctul său de rozător politic, T. Băsescu simte gaura creată şi se înfige în ea, să mai adune nişte voturi de la românaşii urâtori de bozgori. Ce-o face cu ele, în afară de a i le injecta, poate, dlui Tolomac de la Mişcarea Populară, nu ştiu.

Că extremiştii unguri sunt obraznici, vede toată lumea. Întrebarea însă nu este cum să fie reduşi la tăcere, ci cum să fie lăsaţi să vorbească singuri ca televizorul.

Minoritatea maghiară, ca de altfel toate minorităţile, e tratată exemplar în România, mesajele apocaliptice gen Tokes despre discriminare nu mişcă pe nimeni. Şi atunci, care e zona sensibilă unde propaganda autonomistă poate să aibă efect?

Maghiarii sau secuii din România care ţipă după autonomie vor, de fapt, să  nu mai trăiască sub regimul de putere de la Bucureşti.

Dar nu există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state, aruncând şi o înjurătură sau un scuipat în urmă când se urcă în autocar sau în avion?  Astfel, ei îşi proclamă autonomia în chip individual faţă de puterea de la Bucureşti şi nu are nimeni dreptul să-i împiedice s-o facă.

Prin urmare, cred că replica eficientă la discursurile unor Vona Gabor, Laszlo Tokes,  Viktor Orban şi alţii ca ei nu sunt declaraţiile politice „tari”, belicoase, dar civilizarea economică, socială, politică, infrastructurală a României, ridicarea nivelului de viaţă şi muncă din ţară spre cote europene. Or, asta e mult mai greu decât „leadershipul punerii la punct a Budapestei”.

Când va scădea numărul românilor dornici să se „autonomizeze” prin străinătăţi, atunci va seca şiapa de la moara grofilor radicalismului unguresc.”

Iata ce spune si…

Romania Libera

Cum va evolua relaţia România-Ungaria?

Se arata ca:

„Reorganizare administrativă pe criterii etnice nu se va face, iar ţara noastră „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei“, în condiţiile în care Ungaria a devenit în regiune „un focar de instabilitate“, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.

Pe fondul unei reacţii slabe a Ministerului român de Externe la declaraţiile făcute de liderul Jobbik, Gabor Vona, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj extrem de dur autorităţilor de la Budapesta, dar şi politicienilor maghiari sau români care şi-au înteţit în ultima vreme declaraţiile cu privire la autonomie. „România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul în care rezervele noastre trebuie date deoparte şi Budapesta trebuie pusă la punct“, a arătat şeful statului la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (judeţul Harghita).Subliniind că liderii politici maghiari şi-au dovedit indecenţa prin declaraţiile făcute, preşedintele Băsescu a adăugat că Ungaria a devenit „un focar de instabilitate“ în regiune prin modul în care abordează problema minorităţii maghiare de peste graniţe. „Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi“, a punctat Băsescu, arătând că România îşi va asuma „leadership-ul punerii la punct a Budapestei“.

Cât priveşte participarea liderilor politici maghiari la tot felul de manifestări organizate pe teritoriul României, prilej de a fi lansate diferite declaraţii despre autonomie, preşedintele consideră că 2013 este „ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat“.

Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, idee lansată în dezbatere de Guvernul Boc şi preluată, între timp, şi de Guvernul Ponta, Băsescu a dat asigurări că „niciodată“ aceasta nu va fi făcută pe criterii etnice. „Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă“, a precizat preşedintele. Şeful statului s-a referit şi la europarlamentarul László Tőkés şi la cererea acestuia ca Ungaria să ofere protectorat Transilvaniei: „Nu îşi merită calitatea de cetăţean român“.

Reamintim că liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal organizată în judeţul Harghita, că „Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede“ şi că partidul său îşi va asuma chiar şi responsabilitatea unui conflict cu România pentru a apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania. Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal a fost finanţată de Primăria Joseni (cu 30.000 lei) şi de Consiliul Judeţean Harghita (cu 7.500 lei).

Reacţia slabă a puterii

În absenţa liderilor USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, aflaţi într-o vacanţă prelungită în afara ţării, reacţiile celor aflaţi la putere au fost întârziate sau au lăsat impresia unei bâjbâieli. Concret, la o zi după declaraţiile făcute de liderul Jobbik la Joseni, ministerul condus de Titus Corlăţean a cerut Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile politicianului maghiar. Răspunsul a venit în aceeaşi zi: Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Dinspre PSD, declaraţiile lui Gabor Vona au fost condamnate de deputatul Bogdan Diaconu, prilej de a demonstra că nu cunoaşte prea bine atribuţiile MAE. Mai precis, Diaconu a cerut MAE să-l declare „de urgenţă“ pe Gabor Vona persona non-grata, punând instituţia condusă de colegul său de partid în ipostaza de a explica public că o astfel de măsură poate fi luată doar împotriva persoanelor cu statut diplomatic. Cealaltă „aripă“ a USL, cea liberală, s-a remarcat prin tăcere.În schimb, la corul celor care au sancţionat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu s-a alăturat din mers ex-preşedintele PSD Mircea Geoană. Potrivit acestuia, avertismentul lansat Budapestei de şeful statului ar fi rezultat exclusiv al „interesului electoral“. Previzibil, declaraţiile preşedintelui au fost criticate şi de UDMR. Deşi s-au dezis de afirmaţiile lui Gabor Vona, liderii Uniunii consideră reacţia şefului statului „supradimen­sionată“ şi vorbesc de depăşirea unor limite şi a decenţei.

„Nu pot să-l înţeleg pe preşedintele Băsescu la ce război se aruncă în acest moment şi de ce vine cu ameninţări directe, cu ameninţări concrete la adresa Ungariei, nu este de bun augur şi este inacceptabil. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru, nu trebuie să pună paie pe foc“, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. La rândul său, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a catalogat afirmaţiile preşedintelui Băsescu drept „periculoase“.

Cum este jucată electoral cartea maghiară

Declaraţiile din ce în ce mai dure ale unor politicieni maghiari se explică prin apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria, alegeri care vor avea loc în primăvara anului viitor şi vor fi marcate de o luptă acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). Ca înaintea fiecărui scrutin, se observă o radicalizare a discursului politic pe tema drepturilor minorităţilor maghiare din străinătate.

În mod similar, problematica minorităţii maghiare este speculată în România când se apropie alegerile, fie ele parlamentare (vezi bătălia dintre UDMR şi PPMT şi acuzele pe care cele două formaţiuni şi le-au adus în ceea ce priveşte modul în care sunt reprezentate interesele comunităţii maghiare), fie ele europarlamentare (vezi declaraţia recentă a lui László Tőkés). Nu în ultimul rând, unele afirmaţii ale politicienilor maghiari, de naţionalitate română sau ungară, au fost sau nu sancţionate de politicienii români în funcţie de interesul politic al momentului (nevoia păstrării UDMR la guvernare sau, după caz, necesitatea ca electoratul maghiar să voteze într-un fel sau în altul pe anumite subiecte, precum suspendarea preşedintelui Traian Băsescu).” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

De observat ce partid este Jobbik: anticapitalist, impotriva Europei Occidentale, antisionist, impotriva tiganilor, cu un caracter paramilitar, asta pe langa caracterul sau ultranationalist. Vona Gabor se descrie pe sine drept un patriot maghiar infocat care vrea sa faca ceva pentru natiunea maghiara: sa apere interesele natiunii sale, „să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei”. Spune ca: „dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist”. Din discursul sau nu au putut lipsi, desigur, Trianonul, autonomia pe criterii etnice. Insa ceea ce nu inteleg eu este cum doreste sa faca toate aceste lucruri pe care le declara. Toate aceste declaratii, precum si numarul mare de suporteri ai partidului Jobbik, care ar imbratisa dictatura in locul democratiei, ne arata in fapt o natiune maghiara in deriva.

Faptul ca „există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state”, cum afirma CTP, arata o optiune individuala: in definitiv si la urma urmei e treaba mea unde ma duc sa traiesc si sa muncesc, si cred ca e normal sa merg sa muncesc acolo unde voi fi platit mai bine. Asta nu inseamna ca ma autonomizez. Inseamna ca profit de oportunitatile care mi se ofera. Si de ce n-as profita? Numai ca sa nu ma autonomizez? Insa la maghiari de mai multa vreme e vorba de altceva… De un lucru care nu poate fi rezolvat prin extremism… Gabor spune ca vrea sa protejeze rasa maghiara… N-as crede ca e o rasa pe cale de disparitie… Ungaria se afla intr-un esec din punct de vedere economic, Fidesz n-a prea reusit sa rezolve problema. Nici modificarea Constitutiei, operata de Fidesz, n-a servit, de fapt, la nimic… Ungaria a tins spre izolare in Europa, asa se si explica atitudinea anticapitalista promovata de Budapesta. Obsesia asta a protejarii rasei si natiunii maghiare a izolat Ungaria, si se vede clar lucrul acesta in politica dusa de Viktor Orban. Ungaria nu prea mai poate oferi cetatenilor sai bunastare si atunci vecinii, Trianonul sunt de vina. In felul asta Ungaria devine un emitator de extremism in intreaga regiune. De fapt, mai exact spus, asta poate sa ofere cetatenilor sai: ultranationalismul. Practic, Ungaria se confrunta cu o crestere economica precara, o scadere a populatiei, un somaj masiv (peste 10%) – problema pe care Fidesz, sub Viktor Orban, nu a putut s-o rezolve si o datorie guvernamentala foarte mare (peste 80% din PIB). Se mai poate constata o incetinire a importurilor si exporturilor. Dar apropo de somaj, acesta n-a mai putut fi adus sub 10% din 2009!! De observat apetitul pentru dictatura a unui important procent din electoratul maghiar – din nou un indiciu asupra izolarii spre care tinde aceasta tara membra a UE. Este clar ca dictatura nu va putea aduce nicio imbunatatire din punct de vedere economic: economia libera, de piata este de preferat ! In general vorbind, Europa a ajuns prea regularizata din punct de vedere economic. Nenorocirea cu Dreapta politica maghiara este ca a reusit sa izoleze si mai mult aceasta tara, care si asa manifesta o tendinta spre izolare. Din aceasta izolare se vede ca in Ungaria se tinde din ce in ce mai mult impotriva libertatii economice. Se vorbeste de lupta „acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). „, nu e bine… Nu e bine ca s-a redus radical numarul de locuri in Legislativul de la Budapesta!! Situatia din Romania este de preferat! Trebuie un Parlament larg, cu un numar mare de locuri! Situatia asta din Ungaria radicalizeaza lupta politica fara niciun folos pentru Ungaria si restrange, daca se poate spune asa, democratia. Partea proasta ar fi ca nu cumva sa aiba loc tulburari sociale sau alte evenimente de asa natura incat sa justifice o interventie militara in Ungaria, iar noi sa fim „leadership-ul punerii la punct a Budapestei”… Trebuie un transfer de Putere pe cale pasnica si o alternanta la guvernare astfel incat socialistii sa preia Puterea… Altminteri exista riscul ca aceasta tara sa se adanceasca in extremism si izolare, cu efecte dezastruoase pentru Ungaria. Orban nu prea da semne ca ar dori sa paraseasca pe cale pasnica Puterea… Insa regimul lui nu poate dura prea mult… Ceea ce face el nu are cum sa deblocheze, ca sa zic asa, situatia economica in care se afla Ungaria si nici sa reduca somajul.

DE citit si…

Voi cere Comisiei Europene crearea unui mecanism de combatere a extremismului

Solicit Parlamentului maghiar sa se delimiteze de declaratiile domnului Gabor Vona, liderul grupului parlamentar Jobbik

august 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii