Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Putem avea relatii bune cu Rusia?

E un subiect care se dezbate la noi in legatura cu ce va face Donald Trump dupa ce se va instala la Casa Alba, dar legat, desigur, si de declaratiile sale din campania electorala.

Putem avea, totusi, relatii bune cu Rusia?

Pentru ca sa deslusim raspunsul la aceasta intrebare sa privim, de exemplu, cum a actionat Rusia in ceea ce priveste Ucraina.

S-a intamplat un lucru banal – Acordul de Asociere si Liber Schimb cu UE e, de fapt, un acord comercial. Tarile, din cele mai vechi timpuri, leaga intre ele astfel de acorduri. Acest Acord nu reprezenta un act de ostilitate la adresa Rusiei. Cu toate acestea, Presedintele de atunci, Viktor Ianukovici, nu a fost lasat de catre Rusia sa-l semneze. Trebuie spus ca semnarea acestui Acord de catre Ucraina era o problema interna a acestei tari, Ucraina. Nu era un act de ostilitate fata de Rusia, repet asta. Daca, de pilda, Belarus semneaza un acord comercial cu Japonia, lucrul asta reprezinta un act de ostilitate la adresa Rusiei? Cred ca nu. Asa si cu Acordul de Asociere si Liber Schimb. Evident, semnarea acestuia nu ar fi insemnat intrarea Ucrainei in UE. Si nici in NATO. N-avea nicio legatura cu asa ceva.

Ceea ce s-a intamplat, revolta populara care l-a scos pe Ianukovici de la Putere, era tot o problema interna a Ucrainei. Trebuie mentionat ca Ucraina nu a atacat in niciun fel Rusia. Nu a fost decat o revolta a oamenilor care erau nemultumiti de conducerea de atunci a tarii lor.

Problema, marea problema este cum a reactionat Rusia. Rusia a agresat militar Ucraina: a anexat ilegal Crimeea si a actionat militar si logistic in Estul Ucrainei, in Bazinul Donetk-Lugansk, stirbind integritatea teritoriala a acestei tari, desi Ucraina nu a atacat niciodata Rusia.

Semnarea de catre Rep. Moldova a Acordului de Asociere si Liber Schimb cu UE, care, repet, nu a insemnat nicio clipa un act de ostilitate fata de Rusia, a determinat o reactie pur si simplu disproportionata a Rusiei, Vladimir Putin interzicand impoturile de vinuri moldovenesti in Rusia cu scopul precis de a face rau Rep. Moldova. Dar acest act trebuie vazut ca fiind si unul de mare ostilitate fata de Uniunea Europeana.

Trebuie, de asemenea, mentionat, ca Rusia a procedat in felul acesta in conditiile in care a avut numai de castigat din relatia cu Uniunea Europeana. Dar maniera asta de a actiona, incalcand in mod brutal tratatele internationale la care este parte, ostilitatea evidenta fata de UE si NATO si agresiunea impotriva unei tari independente, Ucraina, a carui independenta a recunoscut-o demult, inca din vremurile caderii comunismului, a determinat SUA si Aliatii sai sa impuna sanctiuni Rusiei, in special de ordin economic, care au lovit Rusia si i-au deteriorat serios economia.

Eu cred ca ar trebui subliniata o chestiune importanta. Caderea comunismului, marcata de anul 1989, s-a bazat pe anumite valori: Libertate, Democratie, Economie de Piata Libera, Drepturile Omului. In Rusia, la ora actuala, vedem indepartarea de aceste valori, inclusiv in ceea ce priveste situatia din plan intern a acestei tari. Caderea comunismului nu s-a realizat pentru ca in locul comunismului sa se nasca in lume alte dictaturi. Din pacate, vedem in Rusia de azi acest lucru.

Or, este realmente ridicol ca SUA sa adopte, abjurandu-si Constitutia, un regim similar celui din Rusia pentru ca intre cele doua tari sa se statorniceasca iarasi prietenia. Ar fi realmente periculos ca SUA, prin Donald Trump, sa renunte la NATO, dezechilibrand scena politica mondiala. Pentru ca actiunilor agresive ale Rusiei putiniste trebuie sa i se opuna o forta politica si militara pe masura. Pentru ca Rusia are la activ atat agresiunea armata asupra Ucrainei, dar si cea asupra Georgiei, iar daca nu exista o astfel de forta politica si militara precum NATO, aceste agresiuni ar putea fi doar inceputul…

Sa ne gandim la China – isi construieste niste insule artificiale, dar nu a gresat militar un stat, de exemplu unul vecin.

Sa luam un alt exemplu: chiar SUA. Odata cu succesul Revolutiei Cubaneze condusa de fostul lider, Fidel Castro, tara aceasta a ales sa-si duca o politica de independenta. SUA ar fi putut sa ocupe Cuba in jumatate de ora (si cred ca e mult). A facut-o? Se constata cu usurinta ca nu. Si sa retinem ca Fidel Castro a indreptat Cuba spre Uniunea Sovietica, impunand acolo un regim comunist. SUA ar fi avut toate motivele sa ocupe Cuba. Dar SUA a respectat optiunea cubanezilor si independenta Cubei. Este exact opusul a ceea ce face azi Rusia.

Intr-adevar, ce vrea sa faca Trump? Sa joace rolul ridicol al unui lider asemanator cu Putin pentru a insaila o asa-zisa prietenie cu noul dictator de la Kremlin? Mi se pare nefezabil.

Evident, ca revenirea la valorile care au condus, care au stat la baza caderii comunismului ar putea imbunatati relatia dintre Rusia si Occident. Numai ca Rusia trebuie sa si le asume in continuare.

Un izolationism al Americii ar fi, iarasi, totalmente aiurea. Adica un izolationism doar de dragul prieteniei cu Rusia, ca sa nu se supere Putin. Rad si curcile!

Declaratiile D-lui. Trump din campanie starnesc, desigur, ingrijorari. De dragul de a avea relatii bune cu Rusia, cea mai mare problema este daca abdicam noi de la valorile noastre, amintite mai sus. A lasa un dictator, precum Vladimir Putin, sa se desfasoare in voie aminteste de pasivitatea Occidentului in fata lui Hitler.

Viziunea aceasta parohiala, izolationismul exprimat de Dl. Trump in campanie, ar fi, s-ar constitui intr-un regres evident al Americii: de la o viziune mondiala, ajungi la una parohiala. Dar care ar da si prilejul unui dictator sa se desfasoare in voie. Iar daca se intampla lucrul acesta, pana la urma nu doar Europa, dar si America ar fi vizata de ambitiile dictatoriale ale D-lui. Putin.

De aceea, in contextul actual, nu vad cum putem sa avem relatii bune cu Rusia. Si nici nu vad eficace izolationismul Americii sau renuntarea la NATO. America nu poate sa faca asa ceva pentru ca, pur si implu, nu-si poate permite – asta in primul rand. Si sa ne gandim ca sunt si alte aspecte: regimul comunist din Coreea de Nord sau terorismul. Sunt provocari carora Occidentul trebuie sa le fata fata.

S-ar putea, totusi, atenua asperitatile din relatia Rusiei cu Occidentul, doar ca aceste asperitati se datoreaza in principal Rusiei. Iar atenuarea acestor asperitati, in conditiile de azi, se poate face tocmai prin NATO si printr-o implicare activa a Americii in politica de aparare comuna. O politica slaba a Americii fata de Rusia ar fi o greseala. Iar o abdicare a Americii si a Occidentului de la valorile enumerate mai sus: Libertate, Democratie, Economie de Piata Libera, Drepturile Omului, ar fi greseala fatala! Un dictator, cu ambitiile sale demonice de marire si expansiune, nu poate fi combatut eficace printr-o politica slaba. Or, izolationismul si renuntarea la NATO – adica ceea ce pomenea Dl. Trump in campanie – asta inseamna de fapt: o politica slaba si o strategie gresita. Tendintele spre derapaj ale Rusiei nu pot fi corectate printr-o astfel de politica ce nu functioneaza normal, care nu-si indeplineste bine functia.

Iar Rusia are tot interesul in debilitarea Occidentului si chiar si a SUA. Inclusiv din punct de vedere economic. E logic sa presupui ca șiștăvirea democratiilor occidentale e un scop la Rusiei. Sa ne uitam la Ucraina – Rusia nu a urmarit niciodata o Ucraina democratica, de aceea nu a privit cu ochi buni de la inceput Revolutia Portocalie. A dorit sa-si impuna la conducerea Ucrainei omul sau, omul Kremlinului  – cum se pare ca face si acum in Rep. Moldova cu Igor Dodon – pe Dl. Ianukovici. O democratie respinge o conducere dictatoriala, iar Rusia vrea omul sau oamenii sai acolo, pe care sa-i poata controla. Un regim care convine Rusiei este unul asemanator cu ceea ce avem, la ora actuala, in Belarus. De asemenea, ne putem uita in Siria, unde Rusia s-a opus democratizarii acestei tari, sustinandu-si protejatul: Bashar al-Assad. De observat la ce dezastru umanitar a condus o astfel de politica in Siria. De ce nu ar incerca sa faca asa si in Europa? Si chiar cred ca Rusia lucreaza la un astfel de plan ingenios. Interventia militara in Georgia a avut legatura tot cu un asemenea lucru: pentru ca Rusia nu a fost de acord cu democratizarea Georgiei, incercand sa impuna acolo o conducere dictatoriala si obedienta de Kremlin, dar nu a reusit.

De aceea atat UE cat si SUA trebuie sa se opuna unor astfel de planuri nutrite de Rusia, care nu au nicio legatura cu valorile de baza pe care le reamintesc din nou: Libertate, Democratie, Economie de Piata Libera, Drepturile Omului. „Sfera de influenta” a Rusiei inseamna tari care sa fie conduse de dictatori manuiti de Papusarul Sef de la Kremlin. Trebuie sa intelegem ca asta e nivelul politic actual al liderilor de la Kremlin, cel putin al lui Vladimir Putin si al camarilei sale. Da, stiu, seamana cu Lebensraum… Este destul de limpede ca acest Lebensraum putinist inseamna transformarea tarilor in colonii rusesti sau subordonate Kremlinului. Este ceea ce vrea sa faca si in Rep. Moldova.

In asemenea conditii nu putem avea relatii bune cu Rusia, iar acceptarea actelor si actiunilor politice si militare ale unui dictator poate conduce spre inrautatirea situatiei internationale, in detrimentul SUA si al intregului Occident.

In incheiere doresc sa va prezint o postare a Andreei Paul:

Miza acestor alegeri este barbarismul economic și habarnismul politic care favorizează re-rusificarea Europei de Est

„Miza acestor alegeri parlamentare este barbarismul economic care favorizează re-rusificarea Europei de Est.

Se joacă murdar, se apelează la cele mai mârșave promisiuni. Oamenii sunt prostiți în față ca niciodată cu promisiuni electorale halucinante. Barbarismul economic și habarnismul politic sunt adevărații adversari ai românilor. Cred că asta este miza acestor alegeri, în contextul re-rusificării Europei de Est prin cea mai simplă metodă: prin alegeri.

Noi suntem acum o insulă a Europei de Est democratică, provestică, antirusă genetic. Dar, dacă nu vom fi susţinuți economic, va apărea o nouă Cortină de Fier. Avem nevoie de diplomați de talia lui Titulescu sau Brătianu ca să ne explicăm poziția. Fără ajutor masiv și investiții economice care să ducă la creșterea reală a nivelului de trai (populismul și barbarismul se sădesc cel mai ușor în sărăcie), situația poate deveni disperată.

Alegerea lui Trump, ca impact de propagandă, pare un mare avantaj al Rusiei, care are tot interesul să dea impresia că e mâna Kremlinului la mijloc. Pe noi ne afectează mult și rezultatul alegerilor din Bulgaria și Moldova, care poate fi citit în nota „Putin triumfător pretutindeni”. În realitate, forțele bune din România, inclusiv PNL, trebuie să transmită clar opțiunea fără dubiu pro-occidentală și să-i provoace pe ceilalți să răspundă clar la întrebarea încotro? Publicul încă nu e disperat și amorțit, încă nu e resemnat că am fost cedați rușilor, dar se lucrează din greu la asta. Pro-rușii sunt tot mai prezenți, tot mai pe față (deocamdată portavocile de eșalon trei, poate doi, și numeroșii postaci – plătiți sau „idioții utili”). Lupta e cu ei și cu influențele lor, nu cu Trump, care în cel mai rău caz va avea o poziție nuanțată. Trump a reușit să fie Preşedinte. Mi-e clar că va încerca sa devină un Președinte care să intre în istorie, iar pentru asta va încerca pacificarea politicii externe cu Rusia. Important este să nu se facă concesii în Europa de Est pe spatele României. De aceea ne trebuie diplomați extrem de buni, profesioniști autentici în economie și în apărare, obligatoriu, un rezultat al alegerilor pro-dreapta în decembrie.

PNL și USR au datoria, în primul rând în fața românilor, de a rezista. Partidele de bine (PNL și USR) trebuie să ia totul în serios. Or impresia generală e de amorțeală și de ratare a mizelor reale.”

Parerea mea este sa nu ne alarmam prea tare si sa nu uitam un amanunt important: Romania, cea de azi, subliniez asta, este membra a Uniunii Europene si a NATO! Este o situatie in care Romania nu a mai fost in trecut, de aceea a fost si expusa multor pericole, cum s-a si intamplat cu comunismul. Romania, astazi, nu e pe o pozitie precara, dimpotriva! Iar daca facem totusi o comparatie cu trecutul, inclusiv cu cel interbelic, vom observa acest aspect deosebit de important: Romania nu e pe o pozitie slaba, precara, cum s-a aflat in trecut. De aceea Trump nu poate sa „facă concesii în Europa de Est pe spatele României”. Noi trebuie sa precizam la modul foarte clar lucrul asta decisiv de important. De fapt, Trump nu poate sa faca concesii Rusiei si eu cred ca se va vedea asta dupa ce se va instala la Casa Alba: greseala ar fi prea mare. Nu „am fost cedați rușilor” si nici nu vom fi cedati rusilor.

In rest, suntem o tara democratica si libera, iar daca se manifesta un curent pro rus in tara asta, desi ma cam indoiesc, dar legat de ce spune – „Pro-rușii sunt tot mai prezenți, tot mai pe față (deocamdată portavocile de eșalon trei, poate doi, și numeroșii postaci – plătiți sau „idioții utili”)” – trebuie sa aratam ca lucrul acesta nu schimba datele problemei: Romania nu va fi cedata rusilor, Trump nu va face concesii in Europa de Est pe spatele Romaniei, iar lupta pe care trebuie s-o duca PNL (vorbesc de PNL, nu de USR care nu-mi inspira nicio incredere, cel putin deocamdata, dar daca ar face asta si USR, cu atat mai bine) este sa afirme mai puternic valorile de care vorbeam mai sus: „Libertate, Democratie, Economie de Piata Libera, Drepturile Omului”. „Lupta e cu ei și cu influențele lor, nu cu Trump, care în cel mai rău caz va avea o poziție nuanțată” – cred ca trebuie sa punem in fata mai intai valorile, nu luptele primitive.

Insa legat (si) de articolul Andreei Paul, va propun sa cititi ce spune un reputat economist, Lucian Isar:

Isarescu, declaratiile pe mai multe voci si nevoia lui de recesiune in Romania

„Isarescu are nevoie de o criza in Romania.

Fara sa declanseze o criza artificiala Isarescu va fi nevoit in viitorul apropiat sa comunice transparent.

Transparenta nu face decat sa confirme necinstea declaratiilor lui Isarescu, exact ca in cazul veniturilor personale. Necinstea lui Isarescu a fost probata de transparenta comunicarii ANI.

In trecut Isarescu producea probleme politicienilor si ii chema la negocieri prin manipularea cursului de schimb (cea mai eficienta si rapida metoda de presiune) si prin cresterea brusca a dobanzilor.

Un al treilea canal este legat de manipularea economiei prin declaratiile oficialilor BNR.

Oficiali BNR au previzionat cursul de schimb ba la 2,9 lei pentru un euro ba la 6 lei pentru un euro dupa cum erau nevoile de manipulare ale momentului.

Isarescu comunica pe mai multe voci.

Isarescu comunica in principal prin 3 consilieri si 2 directori.

Desi se prezinta si sunt preluati de media ca angajati BNR, acestia precizeaza ca vorbesc in nume personal. Asta le permite ba sa anunte iminenta recesiunii in Romania ba sa o nege, ba sa ceara impozite mai mari ba sa se dea libertarieni, ba sa ceara taierea salariilor ba sa spuna ca nu e cea mai potrivita masura.

Practic prin numerosii angajati Isarescu testeaza opinia publica baleind intregul spectru de pareri economice. Cineva spune ca va creste, un altul ca va scadea. Cineva spune ca va fi negru, un altul ca va fi alb.

Economia reactioneaza la comunicarea BNR.

Nu e vina economiei ca Isarescu se amuza cu declaratii necinstite.

Numerosi antreprenori au investit in extinderea activitatii in 2008 pentru ca l-au crezut pe Isarescu ca economia va creste cu 5% pe an in urmatorii 7 ani.

Numerosi antreprenori acum se gandesc sa isi diminueze activitatea pentru ca angajati BNR anunta recesiune in 2017. Au mai anuntat si in 2016 si nu au nimerit dar diminuarea activitatii investitionale pune presiune pe economie si risca sa devina o profetie ajutata sa se implineasca.

Isarescu incearca sa provoace o criza utilizand toate parghiile pe care le detine, doar doar va scapa de transparentizarea deciziilor sale.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

noiembrie 28, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

De ce s-a respins proiectul Nabucco?

Gandul

Angela Merkel lansează un mesaj dur la adresa Ucrainei

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze, relatează Bloomberg.

„Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze”, a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

„Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele”, a spus Merkel.

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.

Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna viitoare se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

„Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie”, a spus Merkel.

Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Uniunea Europeană depinde de gazele ruseşti pentru acoperirea a 15% din necesar.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.”

Mesajul lui Traian Băsescu pentru Ucraina: Să găsească resurse pentru a plăti datoriile la gaze. Nu poate cere bani zilnic

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

„Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom – n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani”, a subliniat Băsescu.

„Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică”, a mai spus Traian Băsescu.

Autorităţile din Rusia şi Ucraina au ajuns, recent, la o înţelegere în privinţa preţului gazelor naturale care ar urma să fie livrate Ucrainei pe perioada iernii, fiind aproape de a încheia un acord formal care ar elimina îngrijorările privind eventuale întreruperi în aprovizionarea de gaze pe continent.

Preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko, a anunţat, sâmbătă, că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, relatează The Wall Street Journal.

Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.

Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.

În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.” (subl. mea)

Noi sa ajutam Ucraina, va dati seama? Ca si cum Romania ar fi plina de miliarde de dolari si din prea plinul ei, care se varsa pe afara, poate sa si ajute, la nevoie, Ucraina…

Angela Merkel îi cere lui Vladimir Putin să susţină găsirea unei soluţii în criza gazelor cu Ucraina

Se arata ca:

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să susţină găsirea unei soluţii rapide în criza gazelor cu Ucraina, în contextul apropierii iernii, relatează AFP.

În cursul conversaţiei telefonice, Merkel a insistat ca alegerile programate pe 2 noiembrie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk să fie conforme cu legislaţia ucraineană.

„În privinţa crizei gazelor, cancelarul i-a cerut preşedintelui Putin să depună toate eforturile pentru găsirea rapidă a unei soluţii, în contextul apropierii iernii”, anunţă Guvernul german.

Aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei, a recomandat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel. „Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta”, a subliniat cancelarul german. Vladimir Putin avertizat ţările europene că există „riscuri majore” privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. „Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor” prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. „Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.

Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic.” (subl. mea)

Dupa parerea mea, problema este cat se poate de clara si se poate pune, in termeni simpli, in felul urmator:

1).  Ucraina nu dispune de resursele necesare pentru ca sa plateasca Rusiei pretul la gaze fiind o tara extrem de saraca.

2). Folosindu-se de acest lucru Rusia va santaja intotdeauna Europa cu chestiunea gazelor – „”Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.” – in scopuri politice, pentru a obtine avantaje politice.

3) Ucraina intotdeauna va fura, va rog sa ma scuzati,  „vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre”, intrucat, conform punctului 1). nu are cum sa achite pretul la gaze; si legat de acest punct urmeaza:

3′). Romania nu are bani ca sa tina in brate o tara precum Ucraina, de mai bine de doua ori mai mare si de vreo patru ori mai saraca decat Romania.

Din 1), 2) si 3) ce rezulta? Rezulta ca Europa trebuie sa-si diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Gaz lichefiat din SUA? Este perfect. Dar… intreb si eu: de ce s-a renuntat la proiectul Nabucco?

Vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare intr-un mod mai ocoilit, ca sa zic asa…

Un europarlamentar german dezvăluie ce s-a întâmplat după ce Victor Ponta l-a făcut „NAZIST”: „M-a sunat la relativ puţin timp după ce a făcut acele declaraţii”

Se arata ca:

Adevărul a realizat un interviu cu germanul Elmar Brok, şeful Comisiei de politică externă din PE, care a sosit la Sibiu pentru a-şi arăta susţinerea faţă de Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Brok a dezvăluit că, după ce Victor Ponta l-a acuzat că are o ”gândire nazistă”, deoarece germanul a propus amprentarea imigranţilor, premierul l-a sunat să îi ceară scuze. „M-a rugat să îl iert, a fost la relativ puţin timp după ce a făcut acele declaraţii. Şi-a cerut scuze. Dar nu am devenit prieteni datorită acelor scuze”, a declarat Brok.

Ulterior, germanul a revenit asupra declaraţiilor privind imigranţii. „Oricine poate merge într-o ţară unde are un job sau are suficienţi bani şi are asigurare. Dacă este liber profesionist, să fie liber profesionist de-a binelea. Cu aceste reguli respectate, toată lumea este invitată. Nu sunt reguli speciale pentru români, au aceleaşi drepturi ca oricare alţi cetăţeni”, a declarat Brok.

Brok: Sprijin din convingere, asemenea multora de la Bruxelles, candidatura lui Iohannis

Elmar Brok l-a comparat, vineri, pe Klaus Iohannis cu Konrad Adenauer, primul cancelar federal al Germaniei, şi a afirmat că sprijină, „asemenea multora de la Bruxelles”, candidatura lui Iohannis la Preşedinţie.

Elmar Brok, membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU), a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că a vizitat oraşul şi a avut posibilitatea să observe că Sibiul „are un primar cu competenţe administrative deosebite”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Este o bucurie foarte mare pentru mine să fiu în acest oraş, să văd frumuseţea acestuia şi să mi se confirme faptul că Sibiul are un primar cu competenţe administrative deosebite. Primul cancelar federal al Germaniei, Konrad Adenauer, a ajuns în această funcţie de pe poziţia de primar al oraşului Koln. El ştia cum să conducă o administraţie, cum să conducă o ţară, să o scoată din criză şi, din discuţiile purtate, am rămas cu impresia că există anumite paralele între cele două cazuri. De aceea, sprijin eu, din convingere, asemenea multora la Bruxelles, candidatura domnului Iohannis la Preşedinţie”, a declarat Elmar Brok.

El a explicat că şi-l imaginează „foarte bine” pe Iohannis ca fiind viitorul preşedinte al României.

„Pot să vă confirm că se bucură de un sprijin extraordinar de larg în interiorul PPE, în interiorul grupului PPE din PE, din partea reprezentanţilor tuturor naţiunilor reprezentate acolo”, a adăugat Elmar Brok.

Întrebat ce înseamnă că sprijină canditatura lui Iohannis, Brok a precizat: „Apreciem munca sa, iar în momentul în care va fi ales preşedinte îl vom susţine şi vom avea un parteneriat în marea familie popular europeană. Asta înseamnă că va participa, de exemplu, la întâlnirile pregătitoare la care participă toţi şefii de stat şi de Guvern, un lucru foarte important”.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a precizat însă că „decizia aparţine în mod exclusiv românilor”.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a făcut, vineri, o vizită în municipiul Sibiu şi a avut întâlniri cu Klaus Iohannis, reprezentanţii etniei germane şi liderii Forumului Democrat al Germanilor din România.

Brok: De la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior

Elmar Brok susţine că „de la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior”, avertizând că în viitor nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu aceasta, „pentru binele tururor”.

Elmar Brok s-a întâlnit, vineri, la Sibiu, cu primarul Klaus Iohannis, pentru a discuta despre campania electorală din România, dar şi despre situaţia legată de Ucraina şi perspective pentru întreaga regiune.

La finalul întâlnirii, Elmar Brok a declarat, într-o conferinţă de presă, că „Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior”.

„Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior. De la 1945 încoace un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat, ca o ţară să ocupe cu forţa şi să anexeze teritoriile unei alte ţări. Ca să păstrăm o pace durabilă în această regiune a lumii trebuie să ne asigurăm că se respectă dreptul internaţional, că se garantează suveranitatea naţiunilor”, a declarat Elmar Brok.

Potrivit acestuia, se urmăreşte ca în Europa toate naţiunile să aibă aceleaşi drepturi.

„Politica secolului XXI trebuie să fie diferită de politica secolului XIX sau XX. Vrem să construim o Europă în care naţiunile mari, dar şi cele mici au aceleaşi drepturi. Naţíunile mari nu mai au dreptul să decidă asupra drepturilor şi graniţelor vecinilor lor mai mici. Condiţia aceasta trebuie să rămână validă pentru România, pentru Moldova, pentru Ucraina. Conflictele îngheţate nu trebuie să fie reiterate cu forţa de către Rusia, fie că este vorba de Transnistria sau de estul Ucrainei”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul PE.

Acesta a avertizat însă că, pe viitor, nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu Rusia, „pentru binele tururor”.

„Am căzut de acord (în discuţia cu Klaus Iohannis – n.r) că nu trebuie în perspectivă să avem relaţii proaste de durată cu Rusia. E important atât din punct de vedere politic, cât şi economic, ca în viitor să avem relaţii bune cu Rusia. Este atât în interesul Rusiei, cât şi al Europei”, a conchis Brok.” (subl. mea)

Deci Dl. Brok il roaga pe Dl. Klaus Iohannis, eu asa am inteles si vreau sa cred, ca-l roaga, ca in cazul in care va ajunge Presedintele Romaniei sa avem relatii bune cu Rusia pe viitor. Deci din aceasta cauza s-a renuntat la Nabucco. Interesul Germaniei este sa avem relatii bune cu Rusia. Numai ca Dl. Brok uita un aspect:

Mediafax

Vladimir Putin recunoaşte că Rusia l-a ajutat pe Viktor Ianukovici să fugă din Ucraina

Se arata ca:

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut vineri că Moscova l-a ajutat pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici să fugă în Rusia, pe fondul protestelor violente de la începutul anului.

„Nu vă ascund faptul că l-am ajutat pe Viktor Ianukovici să se refugieze în Crimeea. La acea vreme, Crimeea făcea parte din Ucraina”, a declarat Putin, precizând că, după câteva zile, preşedintele ucrainean de la acea vreme a ajuns în Rusia.

„Dat fiind că evenimentele din Ucraina evoluau foarte rapid şi în mod tumultos, în acele condiţii o revenire la Kiev nu ar fi fost recomandată”, a precizat Putin, explicând că o revenire în capitala Ucrainei ar fi fost prea periculoasă.

„O spun clar: Ianukovici a cerut să fie adus în Rusia şi noi am făcut acest lucru”, a spus Putin.

Viktor Ianukovici, preşedinte al Ucrainei din 2010 până în februarie 2014, a fugit de la Kiev în contextul intensificării violenţelor în Piaţa Maidan. El este acuzat în Ucraina de „masacrarea civililor” şi este vizat de un mandat de arestare. Imediat după plecarea din Ucraina, Ianukovici a anunţat că este în oraşul rus Rostov-pe-Don.”

Ianukovici s-a opus semnarii Acordului de Asociere si Liber Schimb dintre UE si Ucraina. Rezulta cu claritate ca Vladimir Putin se opune acestui Acord, al carui principal artizan european a fost Germania. Pai, cum e domnu’ Brok? Cum e dom’ne?

DE citit si…

Gandul

EXIT-POLL UCRAINA: Partidele prooccidentale câştigă alegerile

Se arata ca:

Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, relatează AFP.

Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.

Blocul Poroşenko s-a clasat pe primul loc cu 22 la sută din voturi, urmat de Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk (21 la sută) şi de mişcarea Samopomici condusă de primarul Liovului (13 la sută).

Partidul naţionalist Svoboda şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko au obţinut fiecare 6 la sută din voturi, depăşind la limită pragul electoral de 5 la sută.

Principalul partid prorus, format din foşti aliaţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere şi marginalizat, va fi, de asemenea, prezent în Parlament cu aproape 8 la sută din voturi, potrivit aceleiaşi surse.

Partidul radical al lui Oleg Lişko, populist şi fără etichetă politică clară, a intrat pentru prima dată în Parlament cu 6 la sută din sufragii.”

Carevasazica asa stau lucrurile… Ar fi un interesant subiect de reflectie pentru Dl. Brok (citeste Angela Merkel): de ce oare nu vrea Ucraina alaturi de Rusia? Ghici ghicitoarea mea!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 26, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.


ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politicchestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Despre miza geopolitica a luptei anticoruptie…

Ca Romania nu e cea mai corupta tara de pe planiglob si nici macar din Europa se poate constata usor avand in vedere indicele pe 2013 privind perceptia asupra coruptiei pus la dispozitie de catre Tranparency International. Se observa limpede ca, bunaora in Europa, sunt tari pe acelasi palier cu tara noastra si chiar mai corupte decat a noastra. Spre exemplu, Italia e pe acelasi palier cu noi, Grecia, daca ne luam dupa index, e mai corupta decat Romania, ceva mai bine sta Turcia, tari care nu au cunoscut nici comunismul si nici tranzitia.

Traian Basescu, impreuna cu Monica Macovei, denuntand coruptia din Romania, si-au facut un stindard din lupta impotriva coruptiei. Insa aceasta a tins sa loveasca mai mult in adversarii politici, fara ca Bruxelles-ul sau Washington-ul sa dezaprobe intr-un mod neechivoc o astfel de practica. Ca adversarul politic s-a numit PSD sau PNL, nu a avut o prea mare importanta, in definitiv a fost un joc de putere, adica un joc din care Basescu, impreuna cu PDL, au cautat sa-si consolideze puterea politica in societate. Interesant este ca jocul asta a fost presarat cu „mica diversiune” potrivit careia, spre exemplu, PSD ar fi cu rusii, adica impotriva intereselor americane in regiune. Din punctul de vedere al unei asemenea logici PDL si Basescu ar fi fost de dreapta, adica aparatorii capitalismului, adica, mai pe sleau spus, cu America… Odata impartite astfel cele doua tabere a inceput jocul, desi Basescu nu a dat semne clare de la bun inceput, adica din 2004, ca ar dori sa mearga pe o asemenea cale si sa joace un asemenea joc. In al doilea mandat al sau jocul a inceput sa se contureze limpede si sa se joace tare, cu institutii precum DNA si ANI in prim-planul atentiei publice.

Cu toate acestea, cu toate ca tema majora a mandatului lui Traian Basescu a fost lupta anticoruptie, rezultatele au lasat de dorit iar un obiectiv major de politica externa – integrarea in Spatiul Schengen – , abuziv legata de MCV, nu a putut fi atins. Esecul a fost semnalat inca din 2012:

Gandul

Raport în Senatul francez: Tranziţia în ROMÂNIA şi Bulgaria nu s-a încheiat, iar statul de drept nu este perfect

Se arata ca:

„Tranziţia nu s-a încheiat în România şi Bulgaria, la peste 20 de ani de la înlăturarea comunismului, iar statul de drept „nu este perfect”, afirmă un raport depus recent în Senatul francez.

În raportul intitulat „România şi Bulgaria: tranziţia neterminată” şi realizat în numele Comisiei pentru Afaceri Europene, senatorii Simon Sutour, Michel Billout, Bernadette Bourzai, Jean-François Humbert şi Catherine Morin-Desailly afirmă că România şi Bulgaria sunt în continuare în faza de tranziţie.

Este necesar să se ia în considerate că dictatura a scrificat două din trei generaţii actuale şi a anesteziat societatea civilă. Criza economică este o altă circumstanţă atenuantă. Dar aceste două explicaţii nu ar trebui să conducă la minimizarea dificultăţilor cu care se confruntă Bulgaria şi România în adoptarea ireversibilă a statului de drept.

Publicat la 18 iulie, raportul Comisiei Europene este foarte negativ pentru România şi doar puţin mai binevoitor pentru Bulgaria, se arată în raport.

Tranziţia este departe de a se fi încheiat în România şi avansează lent în Bulgaria, adaugă textul. Acesta subliniază, de asemenea, că legăturile istorice dintre Franţa şi cele două ţări nu trebuie să împiedice luciditatea şi îndemnă la vigilenţă, pentru binele României şi Bulgariei, dar şi pentru cel al UE.

În plus, raportul atrage atenţia asupra faptului că există dificultăţi în România şi Bulgaria cu privire la folosirea fondurilor europene.

Fondurile structurale şi cele de coeziune sunt destinate stimulării recuperării întârzierii faţă de celelalte state dar, prin amploarea lor, ele pot avea un impact economic important cu condiţia să poată fi accesate şi absorbite rapid de actorii economici.

Acestea ar fi trebuit să permită o creştere cu 9 puncte a PIB-ului Bulgariei dacă ar fi fost utilizate integral până în 2015 şi o reducere a şomajului cu 15 la sută. În România, aceste fonduri ar fi putut reprezenta în fiecare an 3,8 la sută din PIB.

În schimb, lansarea unor programe operaţionale a fost dificilă în cele două ţări în absenţa experienţei şi mai ales a unor capacităţi administrative şi juridice adecvate. Astfel, proiectele au început în Bulgaria abia în 2009. În ceea ce priveşte accesarea lor, în ianuarie 2012, procentul era de 15 la sută în România şi 19 la sută în Bulgaria. Acesta este cel mai scăzut nivel din UE.

Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.

În cadrul minisiunii lor, raportorii au avut întrevederi cu miniştrii pentru Afaceri Europene din cele două ţări, care s-au arătat perfect conştienţi de problemă şi motivaţi să o rezolve.

Raportul se referă, de asemenea, şi la demersul celor două ţări pentru aderarea la Schengen.

Ezitările Guvernului francez pecedent cu privire la extinderea spaţiului Schengen şi mai ales propunerea acestuia de reformare a unor reglementări aplicabile spaţiului Schengen şi, în special, reintroducerea temporară a controalelor la frontierele interne în circumstanţe excepţionale, înfiinţarea unui mecanism de evaluare şi supraveghere destinat controlării modului în care este aplicat aquis-ul Schengen şi instaurarea unei clauze de salvagardare în materie de vize, au determinat România şi Bulgaria să considere că aliatul lor francez acţionează împotriva intereselor lor. Totuşi, adaugă raportul, în prezent, odată cu schimbarea guvernării, poziţia Franţei a evoluat şi se va reveni la vechile alianţe.” (subl. mea)

Dupa cum se poate observa, Romania este, potrivit acestui raport, intr-o situatie mai proasta decat Bulgaria.

In vizita sa la Bucuresti, Victoria Nuland preciza:

Mesajul Departamentului de Stat al SUA, la Guvern: „Statul de drept trebuie întărit în România”. VIDEO

Se arata ca:

„Statele Unite ale Americii rămân cu ochii pe ce se întâmplă în România, ţară în care reformele trebuie continuate, iar „statul de drept trebuie întărit”. Astfel a rezumat public Victoria Nuland, numărul doi în Departamentul de Stat de la Washington, mesajul administraţiei americane către Guvern. Întâlnirea, programată iniţial pentru 30 de minute, a durat în final mai bine de o oră.

„Avem o alianţă puternică, iar SUA vor fi totdeauna interesate de reforma şi traiectoria României. Statul de drept trebuie întărit pentru că garantează o Românie prosperă”, a susţinut asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului de Stat american după întâlnirea pe care a avut-o în această dimineaţă cu ministrul Titus Corlăţean, la sediul Ministerului de Externe.

O referire publică la subiectul sensibil al derapajelor de la regulile statului de drept a fost făcută şi de Corlăţean, însă numai în treacăt, ministrul insistând mai mult asupra discuţiilor legate de agenda NATO, de Parteneriatul Estic sau de Republica Moldova, „unde există un interes comun”.

„Am discutat şi subiecte sensibilie”, a admis Corlăţean, menţionând „întărirea statului de drept şi a democraţiei”. „E în primul rând în interesul României”, a susţinut ministrul, asigurând-o pe Nuland „de toată implicarea Guvernului” în acest sens.

Dincolo de felicitările protocolare ale preşedintelui Obama pentru cei 10 ani de la intrarea României în NATO, Nuland a arătat că „s-a căzut de acord” asupra aspectelor discutate, enumerând la rândul său, pe lângă respectarea normelor statului de drept, parteneriatul strategic, cel transaltlantic şi negocierile SUA-UE pentru acordul de liber schimb. „E un an foarte important 2014 în relaţia noastră economică, bilaterală şi în relaţia cu UE în condiţiile în care am lansat negocierile pentru un acord de liber schimb. România este un partener strategic foarte important pentru SUA”, a spus Nuland.

Adjunctul Departamentului de Stat s-a declarat recunoscător „Guvernului şi Preşedintelui pentru a fi aici”, Nuland mulţumindu-i ministrului de Externe pentru că i-a acordat „din timpul său, într-o zi de sâmbătă, de ziua sa de naştere”.

Victoria Nuland, numărul doi din Departamentul de Stat american, a discutat aseară, timp de o oră, şi cu preşedintele Traian Băsescu la Palatul Cotroceni, iar astăzi, înainte de a pleca, va avea o întâlnire cu reprezentanţi ai societăţii civile, la sediul Ambasadei SUA.

Premierul Victor Ponta nu şi-a stabilit, ca în 2012, o întrevedere cu adjunctul secretarului de stat american. Vineri, vicepremierul Liviu Dragnea a dat şi o explicaţie: „este plecat din ţară”. “N-am discutat cu domnul Ponta în ultimele zile, pentru că domnul Ponta e plecat din ţară. A plecat după şedinţa de Guvern (de marţi, 7 ianuarie, n.red.)”, a relatat el, la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aflată într-un turneul European, Victoria Nuland, unul dintre cei mai influenţi diplomaţi americani, doreşte să discute la Bucureşti, despre „relaţiile bilaterale, problemele regionale şi consolidarea statului de drept”, potrivit unei informări făcute înaintea vizitei de Departamentul de Stat.

Discuţia legată de statul de drept vine după o serie de modificări controversate la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor şi criticate inclusiv de misiunea americană din România, pe motiv că reprezintă „un pas înapoi” pentru România – o reacţie greşită, în opinia premierului.”

Deci ideea era legata de „controversatele modificari” aduse Codului Penal…

Comisia Europeana, surprinzator poate, nu vede nicio imbunatatire a situatiei:

Comisia Europeană: Corupţia politică rămâne o problemă semnificativă în România. Numărul românilor cărora li s-a cerut mită în 2013 este DE ŞASE ORI MAI MARE decât media UE

Se arata, printre altele, ca:

„Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană. Conform unor sondaje de opinie publicate împreună cu raportul anticorupţie, 93 la sută dintre români sunt de acord că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în România. Mai mult, 25 la sută dintre români susţin că li s-a cerut, în mod explicit sau tacit, să dea mită în ultimul an, acesta fiind al doilea (după lituanieni, cu 29 la sută) cel mai mare procent din UE. Cea mai ridicată percepţie a corupţiei din România, 67 la sută, se înregistrează în următoarele domenii: poliţie, vamă şi sănătate, la polul opus aflându-se, cu 15 la sută, instituţiile financiare şi bancare şi, cu 16 la sută, companiile private.

La nivel european, 76 la sută dintre respondenţi au spus că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în interiorul spaţiului comunitar, în vreme ce 4 la sută au afirmat că li s-a cerut mită în ultimul an. De asemenea, 56 la sută dintre europeni consideră că nivelul corupţiei din ţara lor a crescut în ultimii trei ani şi un european din 12 afirmă că a fost martor al unui caz de corupţie în ultimul an.

Anual, corupţia costă economia UE 120 de miliarde de euro, potrivit comisarului european pentru Afaceri interne, Cecilia Malmstrom.

DESCARCĂ RAPORTUL COMISIEI EUROPENE PENTRU ROMÂNIA

Statistici europene şi naţionale privind numărul de respondenţi care cred că fenomenul corupţiei este răspândit pe scară largă în UE, respectiv în România// SURSA: CE

Capitolul despre situaţia din România remarcă şi faptul că voinţa politică de a aborda corupţia şi de a promova standarde înalte de integritate a fost „inconsistentă”. Din acest motiv, Executivul european recomandă României să se asigure că sunt menţinute toate garanţiile necesare pentru a proteja independenţa investigaţiilor şi continuarea anchetelor imparţiale în cazurile de corupţie la nivel înalt, inclusiv cele cu privire la persoane care au fost alese sau numite în funcţii publice.

Mai mult, Comisia, care recunoaşte contribuţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie în combaterea acestei probleme, sugerează ţării noastre să elaboreze coduri de conduită pentru persoanele alese în funcţii publice şi să se asigure că orice act de corupţie este sancţionat „eficace”, acelaşi lucru fiind valabil şi în cazul conflictelor de interese ale funcţionarilor publici. „O altă recomandare se referă la întărirea mecanismelor de prevenire şi control cu privire la atribuirea contractelor de achiziţii publice, inclusiv în întreprinderile deţinute sau  controlate de stat”, mai transmite Comisia Europeană.

„Corupţia subminează încrederea cetăţenilor în instituţiile democratice şi în statul de drept, afectează economia europeană şi privează statele membre de venitul fiscal de care este mare nevoie. Statele membre au depus foarte multe eforturi în ultimii ani pentru combaterea corupţiei, dar raportul de astăzi arată că acestea nu sunt nici pe departe suficiente. Raportul sugerează ce se poate întreprinde, de aceea aştept cu nerăbdare să colaborez cu statele membre privind transpunerea în practică a recomandărilor acestuia”, a declarat Cecilia Malmstrom, comisarul european pentru afaceri interne, citată într-un comunicat al executivului UE.

PRINCIPALELE CONCLUZII PENTRU FIECARE ŢARĂ ALE RAPORTULUI CE

Cele mai bune rezultate privind percepţia corupţiei drept un fenomen răspândit la scară largă în statele membre UE au fost înregistrate în Danemerca – 20 la sută, Finlanda – 29 la sută, Luxemburg – 42 la sută şi Suedia – 44 la sută. În aceste ţări,  numărul de respondenţi care susţin că li s-a cerut mită în ultimul an este sub 1 la sută. În Marea Britanie, deşi 64 la sută dintre cei care au participat la sondaje au răspuns că fenomenul corupţiei este răspândit, doar cinci persoane din eşantionul de 1.115 au spus că li s-a cerut să dea mită.

Raportul UE privind combaterea corupţiei vizează toate cele 28 de state membre ale UE şi cuprinde: un capitol general care sintetizează principalele constatări, descrie tendinţele în materie de corupţie în UE şi analizează modul în care statele membre abordează corupţia în cadrul procedurilor de achiziţii publice; 28 de capitole consacrate fiecărui stat membru, care oferă o imagine a situaţiei generale privind corupţia, identifică problemele care trebuie monitorizate în continuare şi subliniază bunele practici care ar putea fi o sursă de inspiraţie pentru alte ţări. De asemenea, raportul include rezultatele a două sondaje Eurobarometru privind percepţia asupra corupţiei în rândul cetăţenilor europeni, pe de o parte, şi al întreprinderilor, pe de altă parte. Următorul raport european privind combaterea corupţiei va fi publicat peste doi ani.

Rezultatele sondajelor Eurobarometru pot fi accesate AICI şi AICI

Ceea ce ma deranjeaza pe mine este ca Romaniei i s-a pus eticheta de tara corupta, cea mai corputa, ca si cum altii ar fi cu totul nepatati de un asemenea fenomen. Poate fi o perceptie gresita a mea, desi nu prea cred…

Interesant de citit un articol din Evenimentul Zilei despre situatia din Turcia de la sfarstiul lui 2013, tot in legatura cu scandaluri de coruptie in care ar fi, asa se spune, implicat chiar premierul, Dl. Erdogan:

CRIZĂ ÎN TURCIA! Erdogan se repliază în faţa scandalului de corupţie

Se arata ca:

„Premierul turc şi-a remaniat cabinetul după o vastă operaţiune care a vizat apropiaţi ai guvernului. Efectele turbulenţelor politice încep să se resimtă şi la nivelul economiei.

Premierul turc a fost nevoit să apeleze la o amplă remaniere guvernamentală în încercarea de a atenua efectele scandalului de corupţie, cel mai mare de la venirea sa la putere în 2002, care îi vizează miniştri, deputaţi şi oficiali apopiaţi partidului de guvernământ.

La doar câteva ore după ce trei miniştri şi-au anunţat demisia, Erdogan a anunţat că zece membri ai executivului său conservator, printre care şi demisionarii, vor fi înlocuiţi. Printre miniştrii demişi se află cel al Afacerilor Europene, Egemen Bagis, o figură influentă şi cu rol central în negocierile de aderare la UE, al cărui nume a fost şi el citat de presă în acest scandal care, de opt zile, zguduie statul turc la vârf, cu doar câteva luni înaintea alegerilor locale, un test pentru partidul lui Erdogan (AKP).

Cei trei miniştri care şi-au dat miercuri demisia – ai Internelor, Economiei şi Mediului – sunt oficialii ai căror fii au fost puşi sub acuzare în ancheta anti-corupţie declanşată marţea trecută. În mod cu totul surprinzător, fostul ministru al Mediului a cerut şi demisia premierului, fapt ce subliniază diviziunile din rândurile AKP provocate de noul scandal.

„Complot internaţional”

Erdogan a rămas însă ferm pe poziţie, denunţând o acţiune care vizează destabilizarea guvernului, dar şi a ţării. „Suntem în faţa unui atac, nu doar împotriva partidului nostru AKP, ci împotriva întregii naţiuni, un complot evident, o maşinaţiune”, a acuzat premierul conservator, într-un discurs difuzat de postul de ştiri NTV. Toate aceste acţiuni, pe care anterior Erdogan le atribuise unor forţe externe, au drept scop subminarea economiei naţionale, a adăugat premierul. Erdogan a mai comparat ancheta judiciară cu protestele populare din Parcul Gezi din vară pe care le-a calificat drept „o trădare evidentă”.

„Este o conspiraţie internaţională” a reiterat el, subliniind drept pretext dorinţele „lobby-ului financiar” de a creşte dobânzile Turciei şi invidia provocată de preconizata construcţie a unui al treilea aeroport, cel mai mare din lume, la Istanbul. Premierul turc a denunţat că „cele 9 zile de investigaţie judiciară au adus pagube de 20 de miliarde de dolari companiilor turce” în urmă căderii Bursei şi de 1.625 miliarde de dolari băncii publice Halkbank, al cărei director se află printre cele 24 de persoane plasate în arest preventiv.

Între timp, scandalul de corupţie loveşte şi în reprezentanţele diplomatice de la Ankara. Reacţionând la o serie de articole din presa proguvernamentală, ambasada SUA în Turcia a negat că este implicată în jocurile de putere de la Ankara. Mai multe ziare, printre care Akşam şi Sabah, susţin că diplomaţi americani au fost implicaţi activ în pregătirea operaţiunii anti-corupţie de marţea trecută pentru a-i şubrezi poziţia lui Recep Tayyip Erdogan care, potrivit surselor citate, nu mai ascultă de ordinele Washingtonului. De altfel, Erdogan însuşi avertizase în urmă cu câteva zile, în timpul unui miting în nordul ţării, că Turcia ar putea expulza mai mulţi ambasadori străini „angajaţi în acţiuni de provocare”.

Cea mai amplă operaţiune anti-corupţie din „era”

atotputernicului Erdogan Peste 5.000 de persoane au manifestat miercuri seară la Istanbul împotriva guvernului, poliţia intervenind în forţă pentru dispersarea demonstranţilor. Apelul la protest a fost lansat de mai multe partide şi organizaţii apropiate opoziţiei, manifestanţii au scandat sloganuri ostile prim-ministrului Erdogan care urma să anunţe mai târziu o remaniere guvernamentală.

„Corupţia este peste tot! Rezistenţa este peste tot!” au scandat ei. Forţele de ordine au recurs la gaze lacrimogene şi tunuri de apă pentru a împrăştia manifestaţia din cartierul Kadikoy, pe malul asiatic. Proteste au mai avut loc în cartierul Beşiktaş şi în oraşele Izmir şi Ankara. Apeluri circulau miercuri seară pe reţelele sociale din Turcia în vederea unei alte manifestaţii împotriva corupţiei şi a premierului Erdogan, prevăzută pentru această seară în Piaţa Taksim, centru al protestelor din iunie.

Scandalul în care este implicat guvernul Erdogan a izbucnit marţea trecută după o serie de descinderi în diferite cartiere din Ankara şi Istanbul şi au reţinut peste 50 de persoane, între care şi fiii a trei miniştri din cabinetul Erdogan, directorul general al băncii publice Halk Bankasi, oameni de afaceri şi aleşi ai partidului de guvernământ, suspectate de mită şi fraudă la licitaţii pentru contracte cu statul.

Demiteri în poliţie

Fiii miniştrilor turci ai afacerilor interne şi economiei au fost inculpaţi şi plasaţi în arest preventiv de către judecătorii unei instanţe din Istanbul. Magistraţii au decis, de asemenea, inculparea şi plasarea în arest a unui om de afaceri iraniano- azer, Reza Zerrab, suspectat că se afla în centrul unui vast trafic de aur către Iran, aflat sub embargo internaţional. În replică la operaţiunea de marţea trecută, guvernul turc a destituit ieri 14 comandanţi de poliţie, ridicând numărul total al ofiţerilor demişi în ultimele zile la peste 30, în ceea ce răzbate în spaţiul public drept o luptă crâncenă pentru putere la Ankara.

În prima sa reacţie, premierul turc a denunţat campania anti-corpuţie drept „o operaţiune murdară” îndreptată împotriva guvernului său. Fără a identifica un anume rival, Erdogan a dat de înţeles că forţe din exterior uneltesc împotriva ţării. Presa turcă a pus imediat operaţiunea anti-corupţie în contextul rivalităţii dintre Erdogan şi confreria musulmană Gulen, care poartă numele unui influent cleric sunit, refugiat în SUA.

Imamul moderat care trage sforile de peste Ocean

Atenţia presei internaţionale s-a întors brusc către imamul Fethullah Gulen (foto), cel spre care mulţi arată cu degetul în contextul actualelor tensiuni politice de la Ankara. Gulen, care promovează o agendă islamică moderată şi controlează numeroase afaceri şi instituţii media în Turcia, este un fost aliat al lui Erdogan, ambii unindu-şi eforturile împotriva elitei seculare.

Relaţiile dintre cei doi s-au răcit însă în ultima perioadă şi, pe măsură ce armata, garantul laicităţii statului turc, a fost adusă sub controlul guvernului, Gulen i-a reproşat lui Erdogan un comportament politic tot mai autoritar pe măsură ce premierul adoptă o agendă cu profunde accente islamiste. Lovitura de graţie dată alianţei dintre cei doi a fost decizia guvernului Erdogan de a închide şcolile private finanţate de mişcarea Gulen.

Faţa modernă a Islamului

Imamul, refugiat în SUA din 1999 după ce a fost acuzat că încearcă să pună bazele unui stat islamist, respinge acuzaţiile de implicare în operaţiunea vastă din Turcia. Conflictul cu Gulen riscă să divizeze partidul lui Erdogan întrucât mulţi membri ai formaţiunii sunt simpatizanţi ai imamului. Potrivit BBC, clericul exercită o influenţă considerabilă asupra justiţiei şi poliţiei turce, fapt ce ar justifica amploarea operaţiunii de marţi. Tocmai din acest motiv premierul a replicat destituind comandanţi ai poliţiei. De asemenea, disputa dintre cele două tabere riscă să afecteze însă economia turcă, în condiţiile în care Gulen controlează companii importante pe care Erdogan ar fi tentat să le ia, de asemenea, în vizor.”

Si iata un articol mai nou, 25 februarie 2014, din Romania Libera, tot despre situatia din Turcia:

„Erdogan şi fiul”, un scandal de 30 milioane euro

Se arata ca:

„Turcia este în fierbere după ce, luni seară, pe internet au fost difuzate convorbiri atribuite premierului Tayyip Erdogan şi fiului său, Bilal Erdogan, care au tăiat răsuflarea clasei politice şi internauţilor. Este pentru prima oară când Erdogan este direct şi personal pus în cauză într-o afacere de corupţie şi opoziţia i-a cerut ieri demisia. Cabinetul premierului denunţă „un scenariu imoral şi total fals”.
Miniştri destituiţi, ofiţeri de poliţie demişi, apropiaţi ai puterii ajunşi la închisoare. Turcia traversează cea mai gravă criză politică din ultimii zece ani de când a venit la putere premierul Recep Tayyip Erdogan. După fronda populară care a afectat ţara în vara trecută, a venit rândul scandalului financiar fără precedent care ameninţă guvernul turc. În decembrie, dezvăluirea unei operaţiuni anticorupţie conduse de justiţia turcă, devastatoare pentru elita islamo-conservatoare a ţării, a avut efectul unei bombe şi în marile oraşe din Turcia au avut loc manifestaţii care cereau demisia lui Erdogan,”sultanul” care doreşte să devină preşedintele statului.

AKP, partidul lui Erdogan, aflat la putere, a fost grav afectat, fii de miniştri, politicieni şi funcţionari apropiaţi ai partidului au fost arestaţi. Serios fragilizată de această criză, puterea islamo-conservatoare a declanşat o mare vânătoare de vrăjitoare şi Erdogan a demis şi mutat în alte oraşe sute de poliţişti şi ofiţeri de poliţie, procurori, reproşându-le „lipsa de competenţă” şi „abuzul de putere”. O nouă circulară obligă funcţionarii poliţiei să-şi informeze superiorii ierarhici înainte de a proceda la percheziţii şi arestări ordonate de justiţie.

Un mijloc pentru guvern de a controla poliţia. A doua soluţie pentru Erdogan a fost „teoria complotului” şi a „conspiraţiei la scară mare” contra guvernului său, folosită deja în timpul revoltelor din Istanbul din vară. De asemenea, a acuzat un „stat în stat” care ar fi la originea acestei „operaţiuni murdare”, destinată să îl afecteze. Fără a cita vreun nume, specialiştii au recunoscut în această acuzaţie puternica confrerie a imamului Fetullah Gulen, şeful spiritual al mişcării Hizmet, care trăieşte în SUA din 1999. Gulen a fost un aliat apropiat al lui Erdogan, iar mişcarea sa este suspectată că ar controla poliţia şi magistratura. În ultimele săptămâni, turcii au fost din nou furioşi de politica dictatorială a premierului lor şi au protestat vehement pe stradă după ce acesta a depus o lege care îngrădeşte internetul, lege adoptată rapid de Parlament.

30 milioane euro

Este lesne de înţeles efervescenţa care a urmat după difuzarea pe internet a unor conversaţii atribuite premierului şi fiului acestuia, Bilal, conversaţii legate direct de scandalul financiar uriaş izbucnit în decembrie. Înregistrarea difuzată pe internet dezvăluie mai multe convorbiri care au avut loc pe 17 decembrie 2013, ziua în care fiii a trei miniştri au fost puşi sub acuzare pentru corupţie şi deturnare de fonduri. O voce obosită, atribuită lui Recep Tayyip Erdogan, cere fiului său să rămână vigilent şi să se debaraseze rapid de banii lichizi, în sumă de 30 milioane euro. Apelurile s-au succedat până seara târziu, pentru a şti dacă operaţiunea a fost finalizată. Discuţiile aveau loc câteva ore după o operaţiune a poliţiei care vizase zeci de apropiaţi ai regimului.

Ascultarea telefonică, a cărei autenticitate nu a fost confirmată de o sursă independentă, a inflamat reţelele sociale şi a constrâns guvernul la o dezminţire imediată, pentru prima oară.

Presa turcă a precizat că Erdogan s-a întâlnit de urgenţă, luni seară, cu vicepremierul Besir Atalay, colegul său de la Interne, Ekfan Ala, şi şeful agenţiei turce de informaţii secrete (MIT), omul său de încredere, Hakan Fidan. Opoziţia, care denunţă de săptămâni corupţia regimului islamo-conservator al lui Erdogan, la putere din 2002, s-a reunit, de asemenea, în cursul nopţii şi a cerut plecarea „imediată” a prim-ministrului.

„Complot Gulen”

Totul a început când două cotidiene apropiate regimului Erdogan, Yeni Safak şi Star, au afirmat că telefoanele a numeroase personalităţi, printre care premierul şi şeful serviciilor secrete, au fost spionate din 2011 de magistraţi sub ordinele confreriei imamului Gulen. Unul din cei doi procurori acuzaţi în afacere au negat categoric că ar fi ordonat vreo ascultare.

„Nici o operaţiune ilegală nu a fost ordonată.” Media apropiată de Erdogan a precizat că existenţa ascultărilor a fost descoperită de procurorii recent numiţi de guvern pentru a controla direcţia anchetelor anticorupţie, la originea scandalului, după un val de epurări fără precedent în justiţie şi poliţie. Câteva ore după acuzaţiile lansate de guvern au apărut înregistrările convorbirilor dintre Erdogan şi fiul său Bilal. De câteva săptămâni, premierul turc nu încetează să acuze influenta organizaţie a lui Gulen, multă vreme aliatul său, că influenţează anchetele anticorupţie în curs în cadrul unui complot vizând destabilizarea sa înaintea alegerilor municipale din martie şi a celor prezidenţiale din august.

Pentru a ţine situaţia sub control, Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), al lui Erdogan, a trecut la epurări fără precedent în poliţie şi justiţie şi a făcut să se voteze legi controversate care duc la controlul internetului şi întăresc influenţa puterii asupra justiţiei.

Un alt text controversat a fost depus pentru extinderea puterilor MIT, şi urmează a fi votat până la finele săptămânii.”

Lupta anticoruptie pare sa se mute si pe alte taramuri… Ati ghicit, in Ucraina. Iata ce ne spune Washington Post:

Ukrainian oligarch faces US corruption charge

Este vorba de omul de afaceri ucrainean Dmytro Firtash, 48 de ani, unul din cei mai influenti oligarhi, implicat in vanzari de gaze naturale rusesti spre Ucraina, intr-un volum de miliarde de $. Arestat la Viena, este acuzat in Illinois pentru o „conspiratie internationala de coruptie” („international corruption conspiracy”). Procurori au dat cateva detalii, dar au specificat faptul ca nu e nicio legatura intre actiunea legala si criza actuala din Ucraina. FBI-ul este pe urmele lui incepand din 2006!! Procurorii au mai aratat ca Guvernul US se gandeste sa-l extradeze… In articol se mai face referire la „cablul diplomatic trimis in 8 noiembrie 2008” si dat publicitatii de Wikileaks in care se arata legaturile lui Firtash cu crima organizata din Rusia, cu un anume Semyon Mogilevich…

Presa noastra a consemnat la randul sau:

Mediafax

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului lui Ianukovici, ar fi fost arestat la Viena

Se arata ca:

Oligarhul ucrainean Dmitro Firtaş, un apropiat al clanului preşedintelui ucrainean demis Viktor Ianukovici, a fost arestat în noaptea de miercuri spre joi la Viena, a anunţat joi agenţia de presă austriacă APA.

Poliţia austriacă a anunţat, la rândul său, arestarea fără incidente a unui „cetăţean ucrainean Dmitro F. (48 de ani)” în cadrul unei anchete a FBI, poliţia federală americană.

Persoana arestată este suspectată de corupţie şi formarea unei organizaţii criminale, potrivit poliţiei austriece, care precizează că justiţia austriacă acţionează „în urma unei anchete mai vechi a FBI şi a unui mandat de arestare emis de un tribunal american”.

Dmitro Firtaş a fost plasat în detenţie într-o închisoare din vestul capitalei austriece.

Miliardarul ucrainean, un apropiat al lui Viktor Ianukovici, s-a distanţat de acesta la începutul mişcării de contestare de la Kiev din decembrie 2013.

Postul de televiziune Inter, pe care îl deţine, a decis să dea cuvântul manifestanţilor din Maidan, o situaţie inedită în ţară.

Oligarhii ucraineni apropiaţi de Viktor Ianukovici au fost ţinta sancţiunilor decise de Uniunea Europeană, care a îngheţat activele lui Ianukovici, ale fostului premier Mikola Azarov şi ale altor 16 foşti miniştri, oameni de afaceri şi oficiali din cadrul forţelor de ordine ucrainene.” (subl. mea)

De unde ar rezulta ca aceasta lupta anticoruptie, pe langa rostul sau de a proteja capitalul financiar, este dictata de diversele interese ale Marilor Puteri. Nu spun ca e bine sa avem coruptie in societate, dar sensul unei asemenea lupte nu este numai acesta… La mijloc e o lupta politica si geopolitica pentru Putere si de control al unor tari de catre Marile Puteri. Pe de alta parte, jocul este „condimentat” cu lupta pentru Putere din interiorul tarii respective, facandu-se impartirea pe grupe: „baieti buni” si „baieti rai”, iar acuzatiile sunt reciproce!

Dar interesant mai este si altceva: daca va veti uita pe harta cu indexul perceptiei asupra coruptiei, data de Transparency International, veti vedea ca majoritatea tarilor de pe planiglob (69% cu un scor sub 50, indicand o serioasa problema cu coruptia) sunt corupte intr-un grad destul de mare (daca este sa ne luam dupa culoare in cea mai mare parte a planiglobului e prezenta coruptia). Putine tari pot fi considerate curate si foarte curate, iar acestea sunt toate tari dezvoltate din punct de vedere economic. Uitati-va, va rog, la Africa: e toata corupta, un scor mai bun inregistrandu-se in Botswana. Pe continentul American, incepand de la Mexic si mergand spre Sud, cu putine exceptii, coruptia e puternic prezenta (exceptii, din cate vad, sunt Chile si Uruguay). In Europa, cu cat mergem spre Vest, cu atat coruptia este mai slaba. De unde reiese cu claritate regula de care vorbeam mai sus: acolo unde se manifesta dezvoltare economica, acolo si coruptia e la un nivel mai scazut. De unde ar putea rezulta ca dezvoltarea economica e prioritara daca dorim o reala combatere a coruptiei. Nu spun ca rezultatul prezentat de Tranparency International nu ar fi corect, dar fiind vorba de un indice de perceptie cred ca e  vorba si de o anumita subiectivitate in astfel de rezultate si clasamente. Totusi, el cauta sa indice cat se poate de bine o anumita realitate existenta azi in lume. Din experienta romaneasca se desprinde concluzia ca toata aceasta lupta anticoruptie a fost departe de a fi un succes. Dimpotriva! Pe de alta parte, nu s-a vazut o crestere economica semnificativa de pe urma acestei lupte. Interesant este ce se specifica in raportul depus in Senatul francez:

„Dificila absorbţie a fondurilor europene ilustrează dificultăţile cu care se confruntă Bulgaria şi România şi reamintesc că, în reconstruirea unui stat, totul merge mână în mână: pentru că nu s-a încheiat reforma statului de drept şi mecanismele administrative şi judiciare nu sunt fiabile, fondurile sunt prost absorbite, iar fondurile fiind prost absorbite, nu produc efectele aşteptate.”(subl. mea)

Numai ca aceasta dificultate este data si de faptul ca, din pacate, in Romania nu avem un sector privat puternic dezvoltat, iar cel de stat inregistreaza pierderi (celebrele „gauri negre”) uriase! Chestiunea nu sta numai in mecanismele administrative si judiciare. Tocmai din aceasta cauza – un sector privat slab si un sector de stat neperformant – tranzitia nu s-a incheiat.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 17, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Ucraina. Situatia ramane incurcata…

Iulia Timoshenko vorbeste deja de integrarea Ucrainei in UE… Stau si ma intreb cat e de pregatita UE ca sa primeasca, sau, poate mai bine zis, sa integreze Ucraina. Nu ca lucrul asta nu s-ar putea realiza, nu ma refer neaparat nici la PIB-ul scazut al Ucrainei. Ci la un lucru fundamental care nu a putut fi rezolvat pana acum (pentru ca nu a existat vointa politica suficienta?): dependenta economica fata de Rusia. Aceasta dependenta este si consecinta faptului ca Ucraina a facut parte din URSS. Va propun sa cititi acest excelent editorial din Gandul, semnat de Alina Matis:

Acordul Rusia-Ucraina: Ipocrizia damei europene

Se arata ca:

„Uniunea Europeană s-a grăbit să tragă Ucraina (criteriile privind democraţia şi statul de drept nu erau şi nu sunt îndeplinite) lângă ea şi, când nu i-a plăcut cum miroase preşedintele Viktor Ianukovici, a strâmbat din nas, ca o damă rafinată şi cu principii. Aşa că Ianukovici s-a întors, ieri, spre Putin, pe care nu îl impresionează niciun miros. În urmă, pentru noi, românii, dar şi pentru Europa, rămâne o şansă ratată.

Ştiţi cât plătea România în vară pentru gazul rusesc? 391 de dolari/1000 metri cubi. Ştiţi cât va plăti de acum Ucraina? 268,5/1000 de metri cubi. Aşa se traduce „sfânta treime” anunţată ieri, reducerea cu 33% a gazului rusesc vândut ucrainenilor, după ce Viktor a bătut palma cu Vladimir şi a mai obţinut, într-un moment în care Ucraina e la un pas distanţă de a intra în incapacitate de plată, o investiţie de 15 miliarde de dolari în obligaţiuni ale guvernului de la Kiev. Comparaţi asta cu cea mai generoasă ofertă a Uniunii Europene – 610 milioane de euro. Sigur, noi veneam cu modernizarea, cu democraţia, cu statul de drept şi reformele, dar ştia toată Europa că, fără nişte bani – mulţi bani – urgenţi, Ucraina se prăbuşeşte. Rusul, om mai puţin principial, desigur, a pus pe masă cele 15 miliarde + încă 2 miliarde cât înseamnă reducerea preţului la gaz într-un an.

Văd cum se analizează acum cu indignare falsul pact faustian Ianukovici-Putin şi mă loveşte ipocrizia. „Modul în care Rusia a exploatat situaţia economică din Ucraina este revoltător”, s-a scandalizat noul ministru german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. După el, Merkel (aceeaşi căreia Ianukovici i se plângea la Vilnius că a fost lăsat singur cu ruşii) a ieşit miercuri să îl asigure pe pe Viktor că oferta acordului de asociere UE-Ucraina, pe care Kievul nu l-a mai semnat la Vilnius, rămâne pe masă. Bucurie pe Ianukovici! Cele 1.000 de pagini în „bruxelleză” ale acordurilor cu UE negociate în ultimii şase ani sunt pe masă, la fel şi discuţiile cu FMI, cu tot pachetul de reforme şi măsuri de austeritate pe care le presupuneau.

„Vreau să atrag atenţia că acest acord nu vine la pachet cu niciun fel de condiţie, nu este corelat cu creşterea, scăderea sau îngheţarea vreunui standard social, a pensiilor, a subvenţiilor sau salariilor”, a pus imediat Putin sare pe rana europeană. Că Gazpromul a devenit cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, nu mai miră pe nimeni. Este adevărat că, aparent cel puţin, acordul Rusia-Ucraina nu vine la pachet cu vreo cerinţă publică, dar să nu ne amăgim: reducerea preţului la gazele ruseşti este o capcană extrem de periculoasă, care creşte enorm influenţa Rusiei într-o Ucraină puternic divizată şi, în acelaşi timp, creşte şi dependenţa Kievului de Moscova. Iar Uniunii Europene îi va fi mai greu ca niciodată să ajute Ucraina să iasă din această capcană.

„Vreau să liniştesc pe toată lumea. Nu am vorbit azi despre chestiunea aderării Ucrainei la Uniunea Vamală”, a mai spus Vladimir Putin. Ucraina joacă, de vreo 20 de ani, o carte de politică externă care pare să îi placă foarte mult: nealinierea, politica „non-bloc”. A făcut recent asta cu NATO, când s-a răzgândit în privinţa aderării, face asta acum şi cu UE, şi cu Rusia. De aceea nu am văzut – şi s-ar putea ca nici Putin să nu fi văzut – vreun semn că Ucraina va bate palma cu Rusia şi pentru Uniunea Vamală, proiectul lui Vladimir Putin care a devenit un spin în coasta UE. Calculat, Ianukovici vrea să îşi păstreze toate punţile de legătură. Problema este, însă, că puntea spre Moscova a devenit mult mai solidă şi strălucitoare.

Uniunea Europeană a greşit oprindu-se la mijlocul unui compromis şi compromiţând mulţi ani de muncă, progrese şi negocieri la sânge. Statul de drept şi independenţa justiţiei sunt nucleul Acordului de Asociere şi nu se amăgeşte nimeni că Ucraina bifează aceste rubrici, dar tratatele cu UE trebuiau semnate la Vilnius, luna trecută, pentru că existau mai multe şanse ca aceste reforme să aibă loc cu Ucraina deja lângă UE. UE a mai greşit şi pentru că, în ciuda mizelor geostrategice uriaşe ale integrării europene a Ucrainei, a tras linie taman la subiectul pe care Ianukovici nu voia să îl negocieze: dosarul Iulia Timoşenko.

A greşit şi România, nu doar UE. Am fost atât de absorbiţi să ajutăm R. Moldova să parafeze acordurile – să obţină acceptul politic, deci -, încât am ignorat nepermis de mult miza ucraineană. Problema minorităţilor, cea mai „nocivă” de pe agenda bilaterală (după cum a fost concluzia Forumului România-Ucraina, din 2012), avea, poate, o şansă de rezolvare cu UE la mijloc, pe post de mediator, de negociator extern. S-au dus şi speranţele spre o soluţionare a dosarului transnistrean, marea miză a Preşedinţiei OSCE 2013, asigurată de Ucraina. Din acest punct de vedere, Vilnius a fost un dublu eşec, pentru că a prăbuşit şi miza preşedinţiei OSCE, zdruncinând şi eficienţa Parteneriatului Estic (câte din cele şase ţări au vrut sau putut să încheie acorduri de asociere?). Şi, pentru România, mai e şi problema energetică. Bucureştiul ar fi putut coopera cu Kievul în ultimul an pe acest palier. Puteau fi explorate multe variante, orice doar să se mai mişte lucrurile: de la diverse joint ventures (Romgaz – Naftogaz), la cooperare în regiunea Mării Negre (un exemplu: închirierea de la ucraineni a unor echipament de foraj la mare adâncime, care îi lipseşte României).

Am fi putut şi ar fi trebuit să facem mai multe, pentru că interesul nostru ca Ucraina să fie integrată în UE este enorm. Acum, dacă Ucraina îşi pierde interesul faţă de UE, care credeţi că sunt şansele să fie interesată de România? Şi, dacă e să fi învăţat ceva din toată această situaţie, este că anul viitor va fi extrem de greu pentru Republica Moldova, iar România va avea un rol crucial în ajutarea fraţilor de peste Prut să supravieţuiască economic, politic şi democratic până la semnarea acordurilor cu UE.

Dacă UE vrea să joace pe acelaşi teren cu Rusia, acceptând toate miasmele care se pot ivi, ar fi bine ca, data viitoare când se va apropia Putin de negocieri, să mai pună ceva pe masă lângă miile de pagini despre reforme şi principii democratice.”

Nord Stream ceremony

Insa iata ca UE, sub conducerea Germaniei, nu intelege ca Parteneriatul Estic mai si costa bani! Contribuabilul european ar trebui sa inteleaga ca orice ajutor consistent dat Ucrainei, pe langa crearea unui precedent, inseamna ca el va contribui, din banii lui, cu o anumita suma, in vederea  acestui deziderat: apropierea Ucrainei de UE. Putin nici nu are de ce sa se agite foarte tare sau sa-si faca griji pentru ca, in stuatia actuala, Ucraina se gaseste intr-o dependenta economica cvasitotala fata de Rusia. Chiar daca va deveni Iulia Timoshenko presedintele Ucrainei, lucrurile, din acest punct de vedere, vor sta la fel ca si pana acum.  Pe de alta parte, conductele Nord Stream si South Stream, care ocoleste Romania, pot asigura Europei gaze, ocolind si Ucraina. De aceea eu stau si ma intreb daca actuala revolutie de la Kiev depaseste, poate depasi granitele populismului, sau se inscrie in aceeasi sfera populista cu care ne-a obisnuit de-acum PPE, numai ca acum avem de a face cu un megapopulism!! Tragic este faptul ca la Kiev au murit oameni!! Un lucru care nu trebuia sa se intample! Insa mi-e teama ca jertfa pentru libertate a acestor oameni bravi ar putea sa fie, pana la urma, in zadar!

Este un moment istoric! Sa-l consemnam!

Romania Libera

Timoşenko: Sunteţi eroi! Este altă Ucraină, Ucraina oamenilor liberi!

Se arata, printre altele, ca:

„„Sunteţi eroi, sunteţi cei mai buni din Ucraina!”, le-a spus, sâmbătă seara, Iulia Timoşenko, celor peste 50.000 de oameni adunaţi în Piaţa Independenţei (Euro Maidan) din Kiev, la câteva ore după ce a fost eliberată din închisoare.

„Nu am recunoscut Kievul, cu maşini arse, cu baricade, dar este altă Ucraină, Ucraina oamenilor liberi”, a mai spus fostul premier în faţa mulţimii de manifestanţi ce ocupă centrul Kievului de când preşedintele Ianukovici, destituit tot sâmbătă de Parlament, a întors spatele Europei.

Iulia Timoşenko s-a bucurat de o primire triumfală în Euro Maidan, zonă în care numai în această săptămână cel puţin 80 de oameni şi-au pierdut viaţa apărându-şi libertatea şi susţinându-şi orientarea proeuropeană. Aflată în scaun cu rotile şi cu lacrimi în ochi, Timoşenko a ajuns la Kiev direct de la Harkov, unde a fost deţinută sub acuzaţia de abuz de putere. Pe drum, „doamna de fier a Ucrainei” a depus flori la un memorial ridicat pe strada Gruşevski din Kiev în onoarea victimelor violenţelor dintre protestatari şi forţele de ordine fidele preşedintelui Ianukovici.

Portretul Iuliei Timoşenko se afla în centrul Pieţei Independenţei, iar mulţi dintre cei prezenţi în piaţă ţineau telefoanele mobile deschise, creând o aură de lumină, iar alţii aprindeau lumânări şi ţineau flori în mână. „Am venit pentru Iulia. Am votat întotdeauna cu ea. Ceilalţi reprezentanţi ai opoziţiei pot să fie adjuncţii ei, dar ea este adevăratul şef”, a declarat Victoria, o casnică din Kiev, citată de Mediafax.”

Gandul

LIVE VIDEO – CRIZA DIN UCRAINA. Iulia Timoşenko, în faţa EuroMaidanului după destituirea lui Ianukovici: „Sunt sigură că Ucraina va intra în UE. Vă cer iertare în numele tuturor politicienilor”

Se arata, printre altele, ca:

„Zi istorică, sâmbătă, pentru Ucraina, după trei luni de proteste de amploare, care s-au transformat zilele trecute într-o adevărată baie de sânge. Parlamentul a votat demiterea lui Viktor Ianukovici şi stabilirea alegerilor prezidenţiale anticipate pentru 25 mai, după ce liderul ucrainean a anunţat, într-o intervenţie televizată, că refuză să îşi dea demisia şi că în ţară are loc o lovitură de stat. În cursul nopţii, Ianukovici a ajuns la Harkov, oraş de la graniţa cu Rusia, unde s-a întâlnit cu liderii regiunilor estice pro-ruse, care au adoptat deja o declaraţie separatistă şi contestă autoritatea Parlamentului naţional. Astfel, Ucraina are acum două posibile drumuri pe care ar putea ajunge: ruperea est-vest, cu riscul unui război civil, ori preluarea puterii de către opoziţie. Decisiv va fi acum rolul Rusiei. Într-o altă victorie pentru EuroMaidan, Iulia Timoşenko, unul dintre simbolurile mişcării protestatare, a fost eliberată din închisoarea din Harkov, acelaşi oraş în care s-a dus ieri şi Ianukovici. În scaun cu rotile din cauza problemelor de sănătate şi copleşită de emoţii, fostul premier a ajuns la Kiev şi le-a cerut oamenilor din Maidan iertare în numele întregii clase politice şi s-a arătat convinsă că ţara va face, în viitorul apropiat, parte din Uniunea Europeană. […]

UPDATE 22:05 Timoşenko: „Toată lumea are dreptul să participe acum la construirea unui stat independent, european”.

„Cea mai mare bucurie a mea este să mă întorc într-o Ucraină nouă. Era dictaturii, a criminalilor, a fărădelegilor a apus. Azi, a început o nouă eră, una a unui popor liber, a unei ţări libere şi europene”.

UPDATE 21:57 Timoşenko: „Voi sunteţi eroii, toate generaţiile următoare se vor mândri cu voi. Mă întorc la muncă acum”

UPDATE 21:46 Timoşenko: „Sunt aici pentru a mă asigura că nu veţi mai fi trădaţi, că nu vă va mai obliga nimeni să mergeţi pe un drum pe care nu îl doriţi. Vă cer iertare, în numele tuturor politicienilor, indiferent de partid. Îmi pare rău că nu au fost demni de sângele pe care voi l-aţi vărsat pentru ţară”. Discursul lui Timoşenko a fost înrerupt de un incident în mulţime. Situaţia nu este foarte clară în acest moment, însă, din imaginile transmise de televiziuni, se pare că este vorba despre o persoană care are nevoie de îngrijiri medicale.

UPDATE 21:45 Timoşenko: „Sunt sigură că Ucraina va intra în timpul apropiat în Uniunea Europeană şi acest fapt va schimba totul. Nu vom fi demni de memoria acelor persoane care ne-au deschis calea, dar au murit, dacă nu-i vom pedepsi pe toţi cei care au ucis, au bătut studenţi şi alţi oameni paşnici”.

UPDATE 21:40  Timoşenko:„Dacă vă spune cineva că de acum puteţi merge liniştiţi acasă şi că se vor ocupa ei, nu acceptaţi. Voi aţi reuşit asta, nu politicienii. Mergeţi până la capăt, până la ultimii paşi”.

UPDATE 21:32 Cu vocea gâtuită de emoţie, Timoşenko le-a strigat, dintr-un scaun cu rotile, oamenilor din Piaţa Independenţei: „Slavă Ucrainei!”. „Toţi cei care au murit pe Maidan pe sunt eroi, oameni care ne-au eliberat!”, le-a strigat Timoşenko oamenilor, plângând. Fostul premier le povesteşte celor din Piaţă despre durerea pe care a simţit-o în închisoare în timpul protestelor şi luptei împotriva „dictaturii” de a nu  le putea fi alături.

UPDATE 21:10 Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, într-o intervenţie telefonică la TVR: „Fără acel acord intervenit ieri probabil că situaţia ar fi fost chiar mult mai gravă decât se înregistrase până la acel moment. Oricum, e o situaţie foarte gravă. Noi, românii, suntem poate cel mai bine plasaţi să înţelegem, să fim extrem de sensibili şi solidari cu ucrainenii, cu oamenii care au fost în stradă, au fost în piaţă. Unii dintre ei şi-au dat viaţa pentru idealul pentru care au ieşit şi este firesc să respectăm voinţa poporului ucrainean. (…) Ca principiu, statul român are obligaţia să fie pregătit pentru orice fel de evoluţii şi este pregătit din acest punct de vedere. Pe de altă parte, pentru a fi foarte corecţi în evaluare, şi azi vă spun, nu avem semnale cu privire la un flux migratoriu consistent, nu sunt lucruri care să fie gestionate operativ de o manieră excepţională. Este adevărat, da, odată cu deplasarea lui Ianukovici în partea de est, potrivit tuturor informaţiilor, cu apelul său inclusiv către structura sa de partid de a strânge rândurile, declarând că am fi asistat cu toţii la o lovitură de stat. Se prefigurează conturarea a două centre de putere, unul în est, mai apropiat de Moscova, şi un centru care rezultă din voinţa populară exprimată acum în Parlament, cu viitoare alegeri anticipate”.

UPDATE 20:45 Iulia Timoşenko a ajuns la Kiev. Fostul premier depune flori la un memorial de pe strada Gruşevski din Kiev, în drum către Piaţa Independenţei, situată în apropiere, unde se va adresa mulţimii, potrivit Interfax Ukraine. Strada Gruşevski este cea pe care s-au purtat luptele în timpul protestelor. „Dictatura s-a prăbuşit. Dictatura a căzut nu cu ajutorul politicienilor şi diplomaţilor, ci mulţumită oamenilor care au ieşit în stradă, care au reuşit să-şi protejeze familiile şi ţara”, a declarat ea. […]”

Mediafax

Parlamentul ucrainean a votat DEMITEREA preşedintelui şi alegeri ANTICIPATE la 25 mai. Timoşenko, în Piaţa Independenţei: „Aceasta este Ucraina oamenilor liberi” – LIVE TEXT, LIVE VIDEO, FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Parlamentul ucrainean a decis, sâmbătă, demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai. Viktor Ianukovici „nu acceptă” decizia prin care a fost demis. Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko a fost eliberată şi a ajuns, sâmbătă seara, în Piaţa Independenţei, unde i-a salutat pe „eroii Ucrainei”.

UPDATE 22:02 – AFP: Timoşenko, în lacrimi, îi salută la Kiev pe „eroii Ucrainei”

Opozanta Iulia Timoşenko, în lacrimi şi într-un scaun cu rotile, i-a salutat pe „eroii Ucrainei”, adresându-se celor peste 50.000 de persoane aflate în Piaţa Independenţei (Maidan), în centrul Kievului, au constatat jurnalişti AFP.

La scurt timp după ce a fost eliberată la Harkov, ea a fost primită triumfal la Maidan, în Kiev.

„Sunteţi eroi, sunteţi cei mai buni din Ucraina!”, a declarat Timoşenko, izbucnind în lacrimi, aşezată într-un scaun cu rotile.

Mulţimea scanda „Iulia! Iulia! Iulia!”.

„Nu am recunoscut Kievul, cu maşini arse, cu baricade, dar este altă Ucraină, Ucraina oamenilor liberi”, a afirmat ea, după doar câteva ore de la destituirea lui Ianukovici de către Parlament.

„Dacă cineva mi-ar fi spus că totul se va termina şi eu voi putea sta în faţa voastră, nu aş fi crezut”, a afirmat Timoşenko.

Ea a insistat că „dacă cei care au ucis şi cei care au dat un astfel de ordin nu vor fi pedepsiţi cu cea mai mare severitate, aceasta va fi o ruşine eternă”.

Peste 80 de persoane au fost ucise la Kiev începând de marţi, în confruntări dintre manifestanţi şi poliţie.

Timoşenko, un fost premier şi lider al „revoluţiei portocalii” din 2004, purta părul coafat în mod tradiţional.

Ea a fost încarcerată în 2011 pentru abuz de putere. Parlamentul a adoptat sâmbătă o rezoluţie cu privire la „eliberarea imediată” a opozantei.

Portretul ei se afla în centrul Pieţei Independenţei, ocupate de trei luni de către manifestanţi ostili preşedintelui Viktor Ianukovici. […]

UPDATE 19:04 Ianukovici a încercat să urce într-un avion către Rusia, afirmă preşedintele Parlamentului

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a încercat să urce la bordul unui avion cu destinaţia Rusia, dar a fost împiedicat de către grăniceri, a declarat sâmbătă preşedintele Parlamentului Oleksandr Turcinov, relatează AFP.

„A încercat să ia un avion cu destinaţia Rusia, dar a fost împiedicat de către grăniceri. În prezent se ascunde undeva în regiunea Doneţk”, o regiune prorusă situată în estul Ucrainei, de unde este originar, a declarat Turcinov, citat de agenţia Interfax.

UPDATE 18:57 „Dictatura s-a prăbuşit” în Ucraina, afirmă Timoşenko în prima declaraţie după eliberare

„Dictatura s-a prăbuşit” în Ucraina, şi-a exprimat satisfacţia opozanta Iulia Timoşenko, un fost premier ucrainean, în prima declaraţie după ce a fost eliberată postată pe site-ul partidului său, relatează AFP.

„Dictatura a căzut nu cu ajutorul politicienilor şi diplomaţilor, ci mulţumită oamenilor care au ieşit în stradă, care au reuşit să-şi protejeze familiile şi ţara”, a declarat ea.

UPDATE 18:05 Ianukovici „nu acceptă” decizia Parlamentului ucrainean de a-l demite

Viktor Ianukovici „nu acceptă” decizia prin care a fost demis de către Verhovna Rada, a anunţat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a preşedintelui ucrainean, relatează BBC News online.

UPDATE 17:51 BBC: Iulia Timoşenko părăseşte spitalul din Harkov într-un scaun cu rotile

Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko a părăsit, sâmbătă, într-un scaun cu rotile spitalul din Harkov, în nord-estul ţării, unde era deţinută, şi s-a urcat într-o maşină de teren neagră, relatează BBC News Online.

Iulia Timoşenko le-a făcut cu mâna susţinătorilor ei din maşina care o transporta afară din spital, a precizat un fotograf al agenţiei Reuters, prezent la faţa locului.

Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko se îndreaptă către Maidan, Piaţa Independenţei, din centrul Kievului, a anunţat un apropiat al fostului premier, citat de AFP.

Coafată în stilul său tradiţional, Timoşenko le-a făcut cu mâna din maşină jurnaliştilor şi susţinătorilor său care o aşteptau în faţa spitalului închisorii unde primea îngrijiri medicale pentru o hernie de disc. Ea va lua avionul pentru a merge la Kiev, în Maidan, a anunţat aliatul său Arseni Iaţeniuk.

UPDATE 17:18 Parlamentul ucrainean votează demiterea lui Viktor Ianukovici şi alegeri anticipate la 25 mai

Parlamentul ucrainean a decis, sâmbătă, demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai.

Parlamentarii l-au declarat pe preşedinte incapabil dinpunct de vedere constituţional de a-şi îndeplini atribuţiile. După vot, unii dintre ei s-au ridicat, au aplaudat şi au cântat imnul naţional.

Votul a fost transmis în direct de canalul de televiziune parlamentar Rada.

Anterior, preşedintele Ianukovici anunţase că nu intenţionează să demisioneze sau să părăsească ţara, într-o alocuţiune televizată transmisă de un post de televiziune regional.

UPDATE 16:57 Ministrul ucrainean al Apărării a plecat spre Crimeea, fără să-şi delege atribuţiile – presă

Ministrul ucrainean al Apărării Pavlo Lebedev a plecat către republica autonomă Crimeea, fără să delege atribuţiile cuiva, potrivit site-ului ucrainean Zerkalo Nedeli, relatează BBC News online.

Potrivit site-ului, adjunctul ministrului Apărării, Volodimir Mojarovski, „distruge toate documentele referitoare la redesfăşurarea trupelor în cursul conflictului”.

Pe de altă parte, scrie BBC, şefii serviciilor ucrainene în domeniul securităţii s-au prezentat în faţa membrilor Parlamentului, pentru a oferi asigurări că nu se implică în conflict cu civili. Ei reprezintă o unitatea paramilitară, poliţia antirevoltă Berkut, unitatea pentru operaţiuni speciale Alfa şi serviciile de informaţii militare.

UPDATE 16:39 Armata ucraineană nu se va implica în conflict – comunicat

Armata ucraineană anunţă sâmbătă într-un comunicat că „nu se va implica în conflict”, transmite AFP.

„Forţele armate nu vor fi implicate în vreun fel în conflictul politic”, se arată în comunicat.

„Militarii rămân credincioşi poporului ucrainean”, se mai arată în document, care se încheie cu expresia „Glorie Ucrainei!”, sloganul favorit al manifestanţilor.

UPDATE 16:20 Viktor Ianukovici susţine că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt vărsării de sânge

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat sâmbătă că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt vărsării de sânge şi a promis că va rămâne preşedintele Ucrainei, relatează BBC News Online.

Potrivit BBC, postul de televiziune ucrainean ICTV a difuzat o alocuţiune a preşedintelui înregistrată anterior, în care acesta suţine că trebuie să protejeze poporul şi că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt băii de sânge. El a declarat, de asemenea, că nu va părăsi Ucraina şi nu va demisiona, devreme ce a fost ales preşedinte în mod legitim.

El a afirmat, de asemenea, că preşedintele Parlamentului Volodimir Rîbak a fost obligat să demisioneze pentru că a fost bătut.

Alocuţiunea preşedintelui a fost difuzată de mai multe canale de televiziune din Ucraina.

UPDATE 16:11 Viktor Ianukovici: „Nu intenţionez să îmi dau demisia. Nu intenţionez să părăsesc ţara”

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat sâmbătă că „nu are intenţia” de a demisiona, într-o alocuţiune televizată în plină criză în Ucraina, relatează AFP.

„Ţara asistă la o lovitură de stat”, a declarat el. „Nu intenţionez să-mi dau demisia. Sunt un preşedinte ales legitim. Nu intenţionez să părăsesc ţara”, a subliniat Ianukovici.

„Ce se întâmplă astăzi este vandalism, banditism, o lovitură de stat”, a adăugat el.

„Nu intenţionez să părăsesc ţara”, a subliniat Ianukovici, care a afirmat că maşina sa a fost vizată de focuri de armă la Kiev. „Dar nu îmi este teamă”, a adăugat el.

„Deciziile pe care le ia Parlamentul sunt nelegitime. Nu voi semna nimic cu bandiţii care terorizează ţara”, a continuat el comentând seria de rezoluţii votate în cursul zilei de deputaţi.

Ianukovici a vorbit pentru un post de televiziune regional din Harkov, în estul rusofon al Ucrainei.

UPDATE 15:40 Viktor Ianukovici a promis că îşi va da demisia, susţine un deputat al opoziţiei ucrainene

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a promis că îşi va da demisia, într-o conversaţie prin telefon cu un lider al opoziţiei Arsenii Iaţeniuk, a anunţat un deputat al opoziţiei, Mikola Katerinciuk, relatează AFP.

„Iaţeniuk a cerut în numele Maidan (locul contestării) ca Ianukovici să îşi dea demisia. Ianukovici a promis să facă acest lucru. Aşteptăm confirmarea scrisă”, a declarat Katerinciuk în faţa presei. […]

UPDATE 13:47 – Ianukovici ar fi pregătit să demisioneze – site ucrainean în limba rusă

Preşedintele Viktor Ianukovici ar fi pregătit să demisioneze, dar se află la Harkov împreună cu oficiali de rang înalt pentru a discuta despre formarea unui Guvern separat în sud-estul ţării şi Crimeea, potrivit site-ului ucrainean în limba rusă Versii.com, relatează BBC NBews online.

Ianukovici ar lua în considerare să-i ceară preşedintelui rus Vladimir Putin să garanteze securitatea acestor regiuni, potrivit aceleiaşi surse.

Preşedintele se află la Harkov împreună cu şeful administraţiei prezidenţiale Andrii Kluev şi fostul premier Mikola Azarov, potrivit Versii.com.

UPDATE 12:52 – Poliţia ucraineană anunţă că este „alături de popor” şi vrea „schimbări rapide”

Poliţia ucraineană anunţă că este „alături de popor” şi vrea „schimbări rapide”, anunţă Ministerul de Interne într-un comunicat, transmite AFP.

„Poliţia se află în serviciul poporului şi îi împărtăşeşte integral aspiraţiile către schimbări rapide”, se subliniază în comunicat.

„Aducem un omagiu persoanelor ucise” în violenţele care au avut loc săptămâna aceasta la Kiev, soldate cu aproape 80 de morţi, se mai arată în document.

UPDATE 12:25 – BBC: Ianukovici se află la Harkov pentru a pune capăt unei acţiuni separatiste

Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici se află la Harkov cu scopul de a pune capăt unei acţiuni separatiste din partea guvernatorului regiunii, Mihail Dobkin, relatează BBC News online.

Un jurnalist BBC a postat acest mesaj pe Twitter, afrmând că aceasta este „cea mai bună informaţie” pe care o deţine.

O deputată din cadrul partidului Regiunilor, al lui Ianukovici, Hanna Herman, a confirmat anterior pentru agenţia Unian că preşedintele se află la Harkov.

Anterior, Reuters a citat o sursă de rang înalt din cadrul serviciilor de securitate ucrainene care a declarat că Ianukovici se află în continuare în Ucraina.

De asemenea, agenţia Intefax Ukraine a citat „o sursă informată”, potrivit căreia preşedintele Ianukovici a sosit la Harkov în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă. El urma să participe la o reuniune a deputaţilor din Crimeea şi Sevastopol, însă sursa a declarat pentru agenţia ucraineană că „situaţia se schimbă în mod dramatic.

UPDATE 12:15 – Protestatarii au preluat controlul asupra administraţiei prezidenţiale

Protestatari ucraineni au anunţat sâmbătă dimineaţa că au preluat controlul asupra sediului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, porivit agenţiei Reuters, relatează BBC News online.

Potrivit BBC, poliţia antirevoltă care păzea sediul nu era prezentă la faţa locului.

Protestatarii au anunţat că nu vor să intre în sediul preşedinţiei, ci doar să îl păzească, adaugă postul.

De asemenea, protestatari sosesc la sediul Parlamentul, unii fiind aduşi cu vehicule militare.

Atmosferă tensionată la Kiev, după semnarea unui acord fragil între putere şi opoziţie

Un lider al grupării paramilitare de extremă dreapta „Sectorul drept”, foarte activ în cursul acţiunilor de gherilă urbană în ultimele săptămâni, a îndemnat vineri seara manifestanţii să ia cu asalt, sâmbătă, palatul prezidenţial, în cazul în care Ianukovici refuză să cedeze puterea până la ora 8.00 GMT (10.00, ora României). Apelul său a fost primit cu aplauze.

În schimb, anumiţi lideri ai opoziţiei au fost criticaţi că au validat acordul de compromis. „Nu îmi face nicio plăcere să semnez acest acord”, a declarat vineri fostul campion mondial la box Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei, în timpul unui priveghi în piaţă, în memoria persoanelor ucise în cursul violenţelor. „Dacă v-am ofensat, iertaţi-mă”, a adăugat el.

În Piaţa Independenţei (Maidan), transformată într-o adevărată zonă de război de la începutul criei, în urmă cu trei luni, mii de persoane erau prezente în continuare sâmbătă dimineaţa, mâncând lângă corturi sau transportând material pentru baricade. Nu era vizibil vreun semn că acestea ar urma să fie demontate.

În holul Hotelului Ucraina, care domină piaţa, funcţiona în continuare infirmeria improvizată săptămâna aceasta, în cursul căreia au fost ucise aproape 80 de persoane, iar alte câteva sute au fost rănite.

Viktor Ianukovici a părăsit Kievul

„A părăsit capitala”, a declarat Vitali Kliciko.

Jurnalişti de la postul Kanal 5 au relatat anterior că au pătruns fără dificultate în reşedinţa preşedintelui, de obicei extrem de bine protejată, la periferia Kievului.

Opoziţia cere destituirea lui Ianukovici şi alegeri prezidenţiale anticipate în mai

Opoziţia a îndemnat sâmbătă la destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici şi la convocarea unor alegeri prezidenţiale anticipate până pe 25 mai, relatează AFP.

„Cerem alegeri prezidenţiale anticipate până la 25 mai”, a declarat Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei. „Parlamentul este necesar să adopte o rezoluţie prin care îi cere lui Ianukovici să demisioneze”, a adăugat el.

Manifestanţi se află la aproximativ 50 de metri de intrarea în sediul preşedinţiei, în centrul capitalei, a constatat un jurnalist AFP.”

In vreme ce altii…

Islanda renunţă la integrarea în Uniunea Europeană

Se arata ca:

„Cele două partide care au câştigat alegerile parlamentare din Islanda au decis să retragă candidatura de aderare a ţării la Uniunea Europeană (UE), a anunţat vineri Guvernul de la Reykjavik, citat de AFP.

Partidul Progresului (de centru) şi Partidul Independenţei (de dreapta), care au obţinut victoria în ultimele alegeri parlamentare din Islanda, au ajuns la un acord în proiectul de lege care solicită Guvernului „să retragă candidatura de aderare la Uniunea Europeană”, depusă în 2010.

Guvernul islandez a dizolvat deja organismele de negociere cu UE, a căror activitate a fost suspendată la începutul campaniei legislative din 2013.

„O altă candidatură nu va fi depusă fără organizarea unui referendum”, anunţă proiectul de lege.

În mai 2013, cele două partide au ajuns la un acord pentru organizarea unui referendum privind aderarea ţării la UE, însă acesta nu va mai avea loc.

Islanda are divergenţe cu UE asupra problemei drepturilor de pescuit. Cunoscute ca „războiul macroului”, aceste divergenţe au apărut după ce Islanda a luat hotărârea unilaterală de a creşte în mod considerabil cota sa de macrou. Insula se află în conflict cu UE şi asupra problemei vânătorii de balene.

Industria pescuitului constituie o activitate vitală pentru această insulă din Atlanticul de Nord şi cei peste 320.000 de locuitori a săi.

Marele avantaj al aderării Islandei la UE ar fi adoptarea monedei euro, care ar contribui la stabilitatea economiei ţării, potrivit social-democraţilor şi unei minorităţi din cadrul partidelor aflate la guvernare.

Preşedinta grupului parlamentar al Partidului Independenţei, Ragnheidur Rikhardsdottir, şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că s-a renunţat la organizarea unui referendum.

„Mi-aş fi dorit un rezultat diferit. Dar grupul parlamentar a hotărât să retragă candidatura în acest mod”, a declareat ea pentru site-ul de ştiri Visir.is.”

In cazul in care Iulia Timoshenko va deveni Presedinte, va putea duce Ucraina pe drumul reformelor? Va reusi?

In ciuda bucuriei imense care a cuprins Kievul, situatia ramane in continuare neclara…

DE citit si…

Romania Libera

Cine este Oleksandr Turcinov, preşedintele interimar al Ucrainei: pastor evanghelist şi „scutierul” loial al lui Timoşenko

De vazut si aici.

Update

Gandul

Moscova denunţă metodele antiruse „dictatoriale” şi „teroriste” utilizate în Ucraina

LIVE VIDEO. Mandat de arestare pe numele lui Ianukovici, acuzat de „omor în masă”. Ucraina cere Occidentului 35 de miliarde de dolari

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 23, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Incredibil!!!

E ceva greu de crezut…

HotNews

VIDEO Membrele trupei Pussy Riot, biciuite de cazaci, la Soci

Se arata, printre altele, ca:

Membrele trupei protestatare Pussy Riot au fost biciuite de cazacii care ajuta la mentinerea ordinii in perioada Jocurilor Olimpice de Iarna de Soci, scrie BBC News.

O inregistrare video le arata pe Nadejda Tolokonnikova si pe Maria Alehina, care au fost recent eliberate dupa ce au fost inchise in urma unui protest intr-o biserica impotriva lui Vladimir Putin, au fost atacate in timp ce incercau, alaturi de membrii restului trupei, sa interpreteze un cantec de protest la Soci.

Politia i-a intervievat pe atacatori, dar nicio persoana nu a fost arestata.

Luni, cele doua fusese arestate intr-un dosar de furt, dar au fost eliberate ulterior.

Trupele de cazaci sunt folosite pentru a ajuta la mentinerea ordinii in perioada Jocurilor Olimpice, alaturi de politie.”

Realitatea

SOCI – Membrele trupei Pussy Riot, bătute cu biciul

Se arata, printre altele, ca:

Membrele trupei Pussy Riot au fost bătute biciuite și lovite cu pumnii de către cazacii care asigură paza în stațiunea olimpică Soci.

Membrele trupei militante rusești Pussy Riot au încercat să interpreteze la Soci o melodie cu mesaj împotriva președintelui Vladimir Putin, însă au fost oprite de către cazacii care asigură paza în stațiunea olimpică.

Tinerele au fost împroșcate cu spray lacrimogen, lovite cu pumnii și biciuite, spre stupoarea cameramanilor și fotografilor care au reușit să suprindă scenele îngrozitoare.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

E ceva… la care eu am ramas masca!! Adevarul e ca se intampla foarte multe lucruri ciudate in zilele noastre. Iata ca s-a mai intamplat unul! De unde se vede ca tarului Putin ii e tare frica de Pussy Riot!! 🙂 😆 Nu-i e frica lui de leoparzi, in schimb Pussy Riot ii provoaca tulburari intestinale! 😆 😆 Va dati seama cat de frica ii e lui Putin de Pussy Riot daca insisi cazacii le-au luat pe bietele fete la altoit cu biciul?

Pe langa faptul ca arata fata unei Rusii totalitare, incidentul a stricat si imaginea Olimpiadei de la Soci. Si daca fetele faceau un videoclip ce era? Care era problema? Se destrama Rusia?

Insa acest incident scoate la lumina si altceva: se vede foarte clar persistenta mentalitatii comuniste, nedemocratice, opusa libertatii in fostul spatiu ex-sovietic. Vorbeam in postarea anterioara despre Ucraina. Si acolo e o situatie similara cu cea din Rusia. Ianukovici, din punctul de vedere al mentalitatii, nu e foarte diferit de Putin, dimpotriva. Sa nu ne mire daca intr-un viitor nu foarte departat vom asista la puternice actiuni de protest in Rusia, similare celor de acum din Ucraina. Generatiile tinere, precum fetele astea de la Pussy Riot, nu mai vor sa stie de buildingul din Piata Lubyanka si nu vor sa le mai fie teama de asa ceva!! Regimurile totalitare din Rusia, inclusiv cel tarist, au incalcat intotdeauna Drepturile si Libertatile Fundamentale ale Omului, prin institutii precum Ohrana, CEKA, NKVD, KGB – toate indreptate impotriva cetateanului, comitand atrocitati inimaginabile la adresa propiului popor – , iar FSB-ul actual este mostenitorul lor. Uitati-va la fetele de la Pussy Riot – cea mai batrana e nascuta in 1982, cea mai tanara dintre ele in 1989. Generatia asta, a celor nascuti in anii ’80, din Rusia, nu va mai accepta servitutea impusa de regimul politic din Rusia generatiei mai varstinice. Ar fi interesant de studiat din punctul de vedere al psihologiei sociale cum sunt aceste generatii, inclusiv cei nascuti dupa 1990… Pentru ca s-ar putea sa ne trezim cu proteste (justificate!) foarte mari in Rusia. Si cu o instabilitate politica ingrijoratoare!

Cu un refuz total, radical al trecutului!

februarie 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Despre situatia din Ucraina

Gandul

Violenţe fără precedent în Ucraina. 26 de oameni au murit. Merkel s-a înţeles cu Putin pentru oprirea violenţelor iar Obama îl ameninţă pe Ianukovici: Vor exista consecinţe. LIVE STREAM

de Iuliana Enache – Mediafax, Valentin Vidu

Se arata, printre altele, ca:

„Violenţele din centrul Kievului au ajuns, marţi seară, la cote fără precedent, după ce autorităţile au intervenit în forţă pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Sute de oameni au fost răniţi, iar bilanţul morţilor creşte de la o oră la alta, atât de partea protestatarilor, cât şi de cea a poliţiştilor. Liderii internaţionali condamnă violenţele şi cer regimului Ianukovici să le pună capăt, iar UE discută impunerea de sancţiuni Ucrainei. Gândul vă ţine la curent, în timp real, cu desfăşurarea evenimentelor şi vă pune la dispoziţie un stream video din capitala Ucrainei

Ciocniri violente între manifestanţi şi forţele de ordine au izbucnit marţi dimineaţă în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examina o reformă constituţională ce reduce competenţele prezidenţiale. Marţi seară, Poliţia a intervenit în forţă, 26 de oameni fiind ucişi în timpul confruntărilor, după ce, iniţial, Opoziţia anunţase că trei persoane au fost împuşcate mortal. Numărul răniţilor a trecut de 364, printre aceştia aflându-se 15 jurnalişti, unii de la Reuters şi Associated Press. Potrivit Ministerului de Interne, 47 de poliţişti au fost răniţi, relatează CNN, o parte din morţi provenind din rândurile forţelor de ordine. Înainte de intervenţie, două avioane de vânătoare au survolat centrul Kievului, la înălţime medie, în încercarea de a-i intimida pe opozanţii regimului Ianukovici. Guvernele străine, de la cel al SUA până la cel al Suediei, le cer autorităţilor ucrainene să înceteze violenţele. În ciuda numărului de morţi şi răniţi în continuă creştere, 30.000 de protestatari rămân pe poziţii. Târziu în noapte, liderii Opoziţiei au avut o serie de discuţii cu preşedintele Ianukovici. Fără niciun rezultat însă, pentru că acesta le-a cerut, potrivit lui Vitali Kliciko, doar să părăsească piaţa şi să predea armele pe care protestatarii susţin că nu le au.

Ministrul de Externe al Poloniei a fost mandatat de UE să conducă negocierile cu Ucraina, iar joi va avea loc o întâlnire între preşedintele Ianukovici şi miniştrii de externe ai Poloniei, Franţei şi Germaniei.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că a obţinut acceptul telefonic al lui Vladimir Putin, de a face totul pentru oprirea escaladării violenţelor din Ucraina.

Ianukovici l-a schimbat pe şeful Armatei, un general care anterior declarase că nimeni nu are dreptul să folosească forţe armate pentru a limita drepturile cetăţenilor. Schimbarea vine în contextul în care Armata va face parte din operaţiunea anti-teroristă declanşată de serviciul secret ucrainean SBU, care include angajarea persoanelor extremiste şi înarmate.

UPDATE 23.30 Viktor Ianukovici anunţă un armistiţiu şi reluarea negocierilor cu opoziţia

UPDATE 23.10 Barack Obama a avertizat Ucraina că vor exista „consecinţe” dacă vor fi depăşite limitele

UPDATE 20.45Preşedintele Viktor Ianukovici l-a înlocuit pe şeful Statului Major al Armatei, după ce atribuţiile Armatei au fost sporite, ca urmare a operaţiunii anti-teroriste declanşate de serviciul secret SBU.

Şeful Statului Major, Volodimir Zamana, a fost demis, fiind înlocuit cu Iuri Iliin. În această lună, generalul Zamana a declarat că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a limita drepturile cetăţenilor”, conform AFP.

Cu puţin timp în urmă, Ministerul Apărării anunţase că armata ucraineană ar putea face parte din operaţiunea antiteroristă declanşată de SBU. Astfel, armata poate utiliza armele şi poate impune interdicţii de circulaţie, în cadrul măsurilor antiteroriste adoptate pentru neutralizarea „extremiştilor”. „Militarii au dreptul să utilizeze arme în cadrul operaţiunilor antiteroriste”, preciza Ministerul Apărării, citat de AFP. „Militarii au dreptul de a limita şi a interzice circulaţia vehiculelor şi a pietonilor”, a adăugat instituţia.

UPDATE 20.25 Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că s-a înţeles cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să facă tot ce este posibil pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina, conform Reuters.

UPDATE 19.45Rusia a amânat până vineri tranşa de 2 miliarde de dolari din pachetul de 15 miliarde destinate ajutorării financiare a Ucrainei, conform Reuters. Motivele ar fi tehnice, conform unor surse din Guvernul Ucrainei.

UPDATE 18.30 Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a sunat pe Viktor Ianukovici pentru a-şi exprima „şocul faţă de ultimele ciocniri din Ucraina, care au dus la un număr important de morţi şi de răniţi”, conform unui comunicat al Comisiei. Barroso a cerut „oprirea imediată a violenţei şi a condamnat folosirea forţei pentru rezolvarea crizei politice”.

UPDATE 17.50 Ministrul de Externe al Poloniei, mandatat de UE să negocieze cu Ucraina, a anunţat că joi are loc o întâlnire cu preşedintele Ianukovici, la care vor participa el şi miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei. Totodată, SUA a anunţat că se consultă cu UE asupra posibilelor sancţiuni de impus Ucrainei, a anunţat Ben Rhodes, adjunctul consilierului de securitate naţională de la Casa Albă. SUA face presiuni asupra puterii din Ucrainei să retragă miliţia din Piaţa Independenţei şi să impună un armistiţiu, pentru a putea discuta cu opoziţia.

UPDATE 17.20 S-a ajuns la un consens între liderii europeni şi ai instituţiilor UE, pentru a impune sancţiuni Ucrainei, conform adjunctului ministrului de Externe al Poloniei, Piotr Serafim. Acesta a anunţat că premierul polonez Donald Tusk a obţinut reacţii consensuale de la liderii cu care a vorbit la telefon.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, se îndreaptă către Kiev, fiind trimis din partea UE.

UPDATE 16:50 François Hollande şi Angela Merkel au condamnat miercuri „acte incalificabile, inadmisibile”, comise în Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi „sancţionaţi”, relatează AFP. „În Ucraina se produc acte incalificabile, inadmisibile. O violenţă, o brutalitate, o reprimare, iar cancelarul şi cu mine, împreună cu guvernele noastre, am condamnat toate aceste acte şi reprimarea de către putere”, a declarat preşedintele francez, promiţând sancţiuni.

„Suntem alături de bărbaţii şi femeile care suferă la Kiev”, a adăugat Angela Merkel.

UPDATE 16:30 Serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat miercuri lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” la nivel naţional, împotriva unor grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violenţelor care s-au soldat cu 26 de morţi la Kiev, relatează AFP.

Pentru a justifica această acţiune, şeful SBU Oleksandr Iakimenko a declarat că „în multe regiuni din ţară, clădiri municipale, birouri ale ministerului de Interne, ale securităţii statului şi ale procurorului general, unităţi de armată şi depozite de arme sunt luate cu asalt. Sălile de judecată sunt incendiate, vandalii distrug apartamente particulare, omorând cetăţeni paşnici”.

UPDATE 16:27 Nu mai există pavele în Piaţa Independenţei. Toate au fost scoase, sparte şi pregătite pentru a fi aruncate în forţele de ordine, transmite Reuters.

UPDATE 15:55 Trupe au fost mobilizate între diferite baze militare în vederea consolidării securităţii unor depozite de armament şi instalaţii militare, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării, relatează agenţia Interfax-Ukraine.

UPDATE 15:12 Protestatarii se strâng din nou în zona EuroMaidanului, potrivit Reuters. AFP transmite că au început noi ciocniri între poliţie, care foloseşte grenade lacrimogene şi tunuri de apă, şi protestatari. […]”

Eu am auzit vorbindu-se si de un eventual razboi civil in Ucraina…

DCNews

Țările vecine Ucrainei se pregătesc de război civil la Kiev. Asul din mâneca Rusiei și trei scenarii de final

de

Se arata ca:

Țările cu care se învecinează Ucraina se pregătesc pentru eventualitatea unui război civil la Kiev, acolo unde violențele au escaladat, vorbindu-se deschis despre posibilitatea unei scindări a Estului de Vest. SUA și Uniunea Europeană caută soluții pentru rezolvarea crizei ucrainene, în timp ce președintele Vladimir Putin are un mesaj ferm pentru Occident: “nu vă amestecați în Ucraina”. În raport cu Rusia, Europa are o vulnerabilitate pe care Moscova o poate exploata pentru a avea câștig de cauză în Ucraina: insecuritatea energetică.

Cancelarul Angela Merkel s-a întâlnit, vineri, la Berlin, cu premierul polonez Donald Tusk. Întâlnirea nu este o surpriză, mai ales că dl. Tusk face parte din rețeaua de noi contacte pe care Merkel și-a alcătuit-o după ce a obținut cel de-al treilea mandat de  cancelar. După discuțiile cu Angela Merkel, Donald Tusk a declarat că Polonia lucrează la planuri de contingență pentru situația în care va izbucni un război civil în Ucraina.

“Țările cu care se învecinează Ucraina, în particular cele care compun grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) se pregătesc, desigur, pentru diverse scenarii”, a spus Tusk, citat de EuObserver.

El a adăugat că un grup de experți din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad pregătesc o soluție pentru scenariul în care Rusia sistează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, țară tranzitată de țevile care asigură necesarul de gaze pentru majoritatea țărilor europene. “Ne concentrăm pe evitarea unor astfel de scenarii, în care să se confruntăm cu situații de urgență”, a punctat liderul de la Varșovia.

Prezent și el în Germania, Traian Băsescu, președintele României, țară care se învecinează la nord cu Ucraina, nu a inclus în discursul său aspecte similare celor prezentate de Donald Tusk, însă a blamat un “eșec ak UE”, acela de a nu remarca faptul că țările care au făcut parte din URSS au o sensibilitate diferită vis-a-vis de UE sau NATO, față de foste state comuniste precum România sau Polonia.

Trei scenarii pentru finalul crizei de la Kiev:

1. Soluția de compromisUcraina nu ia măsuri drastice în defavoarea relațiilor cu Rusia, dar se angajează serios pe drumul european, cu un orient de aderare la Uniune care să-i mulțumească pe protestatarii pro-Occident. Aici intervine rolul Uniunii Europene care trebuie să propună Ucrainei un proiect european viabil, cu un substanțial ajutor economic.

2. Viktor Ianukovici desprinde Estul. Analiștii iau serios în calcul ipoteza secesiunii, în contextul în care, deocamdată, cele două facțiuni nu cedează, iar compromisurile sunt insignifiante în raport cu dimensiunea conflictului. Există o paletă largă de considerende care vine în sprijinul acestui posibil deznodământ. Spre exemplu, în Estul Ucrainei rezidenții vorbesc rusește, sunt ortodocși și loiali Patriarhiei Moscovei, în timp ce ucrainenii din Vest sunt catolici și loiali Patriarhiei Kievului. (O expunere mai amplă a acestor factori o găsiți în articolul lui Bogdan Chirieac – “Ucraina, în război civil“)

3. Rusia folosește mijloace militare. Acest ultim scenariu este extrem, puțin probabil, dar nu trebuie exclus datorită valențelor geostrategice ale Ucrainei, care este în același timp și un important bazin agricol și carbonifer. Iar în timp ce pentru Vest gândirea în termeni militari poate părea arhaică, pentru Rusia nu este. Trebuie menționat că Vladimir Putin a exclus în numeroase ieșiri publice varianta unei intervenții militare în Ucraina. Mai mult, el a respins comparația cu anul 2008, atunci când Rusia a folosit forță militară în conflictul din Georgia, al provinciilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În timpul conferinței de presă maraton de la finele anului trecut, liderul de la Kremlin sublinia că Rusia nu-și face probleme în privința celor două porturi de mare importanță pe care le are în Ucraina, Sevastopol și Odessa, pentru că Moscova le controlează sub un contract semnat cu Kievul.

Rolul Generalului Iarnă

Nevoile și amenințările asimetrice cu care se confruntă statele membre UE au lăsat organismul european vulnerabil pe frontul securității energetice. Situația devine cu atât mai delicată cu cât Rusia are mâna deasupra robinetului cu gaze naturale într-o iarnă care a lovit năprasnic Europa, mai ales partea Sud-Estică. Dacă Moscova sistează exportul, cele mai multe țări ar putea rezista 2-3 zile cu rezervele stocate în depozitele subterane.

Cum va face față UE unui astfel de scenariu?”

Iata ce spune si un alt site de analiza politica:

Politicon.md

În Ucraina nu-i război civil, ci o intervenție a Rusiei

analiza de Petru Bogatu

Se arata ca:

„Cuvintele din titlu nu-mi aparțin. Le-a spus joi unul din foștii conducători ai principalului serviciu de securitate de la Kiev. La început declarația acestuia mi s-a părut o exagerare. La o privire mai atentă însă înclin să-i dau dreptate.

Prin Kiev șuieră gloanțele ca la război

Evoluțiile din Ucraina iau o turnură tragică. Câțiva protestatari au fost uciși. Sute de persoane sunt rănite. Există și oameni dispăruți fără urmă.

Kievul pare un câmp de luptă. O linie a frontului. Orașul e împânzit cu baricade, catapulte, fumigene. În aer șuieră gloanțele, iar oamenilor le rămâne doar să ghicească dacă acestea sunt oarbe, de cauciuc sau de război.

Revolta populară se extinde rapid și în provincie. Într-o serie de centre regionale (Lvov, Ternopol, Rovno, Jitomir, Cerkasî ş.a.), manifestanții anti-Ianukovici au preluat controlul asupra sediilor în care se află administrațiile locale.

Toate acestea par a fi semnele unui război civil. Unii comentatori s-au și grăbit să concluzioneze că mitingurile pașnice au degenerat deja într-un conflict armat intern.

În această situație, presa internațională încearcă să se dumerească până unde pot ajunge lucrurile. Se discută pe tema unei posibile invazii străine în Ucraina.

Publicația spaniolă „El Mundo”, bunăoară, într-un articol întitulat „Va interveni oare Rusia în Ucraina”, trage concluzia că, deşi ispita este mare, o agresiune din afară  este puțin probabilă până la finele Olimpiadei de la Soci. Dar și mai târziu nu se știe dacă-i posibilă, scrie ziarul, deoarece Moscova riscă să-și compromită definitiv relațiile cu SUA și UE, ceea ce îi va aduce pagube economice imense.

Logistică rusească

Între timp, Stanislav Recinski, fostul șef al serviciului de presă al Securității Ucrainene (SBU), este de cu totul altă părere. El consideră că în Ucraina a început nu un război civil, ci o intervenție a Rusiei. Nu e vorba, desigur, de introducerea unor trupe regulate străine, ci de o încurajare și de o dirijare din umbră a represaliilor.

Logistica și stilul operațiilor desfășurare de Forțele Speciale împotriva Euromaidan-ului, potrivit lui Recinski, sunt eminamente rusești. În plus, afirmă el, grupul „Berkut”, precum și unitățile armate, folosite contra demonstranților, sunt  consultate în secret de trimiși ai Moscovei. Asasinarea militantului proeuropean Iuri Verbiţki, spune fostul ofițer al SBU, este de asemenea o lucrătură a serviciilor secrete ruse.

De bună seamă, este greu de crezut că Putin va ezita să-i sară în ajutor lui Ianukovici. Căderea acestuia din urmă ar însemna pierderea irevocabilă a Ucrainei pentru Moscova, fapt absolut inacceptabil pentru actualul lider de la Kremlin.

Este curios faptul că ofițerii de miliție refuzaseră să înăbușe acţiunile de protest. În același  timp, fostul ministru de Interne al Ucrainei Luțenko susținea că structurile responsabile pentru menținerea ordinii publice au obosit și nu doresc să lupte cu poporul.

Ulterior însă, lucrurile au luat o întorsătură ciudată. Împotriva Euromaidan-ului au fost aruncate grupuri noi ale forțelor speciale și ale armatei regulate ai căror combatanți vorbesc doar în rusește și acționează cu o ferocitate ieșită în comun. Se poate spune că anume comportamentul lor voit violent a provocat mulțimile, obligându-le să riposteze.

Nu se poate trece sub tăcere nici faptul că deputatul Radei Supreme din partea Partidului Regiunilor, Oleg Țariov, a îndemnat Rusia să intervină militar în Ucraina pentru a pune capăt influenței americane în această țară. Există și alte voci care așteaptă să vină rușii.

Internaționalizarea conflictului intern

Oricum, fără sprijinul Moscovei Ianukovici nu s-ar fi încumetat, pesemne, să înăsprească legislația, adoptând niște norme juridice extrem de restrictive și de vădită inspirație putinistă. Ca să nu mai vorbesc de duritatea necruțătoare cu care sunt reprimate manifestațiile. Se creează impresia că președintele a aruncat zarurile, simțind că are un spate tare în Est.

Rămâne de văzut încă, desigur, cât de mult s-a implicat efectiv Moscova în situația din Ucraina. Deocamdată un lucru este cert. Se prefigurează o internaționalizare  accentuată a conflictului. Vineri,  Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere, a sosit la Kiev în noua sa calitate de reprezentant special al UE.

Vicepreședintele american Joe Biden i-a cerut telefonic lui Victor Ianukovici încetarea grabnică a reprimării manifestațiilor, amenințând cu sancțiuni. O atitudine similar a adoptat și cancelarul Angela Merkel. Concomitent, Partidul Popular European propune convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru dezbaterea chestiunii ucrainene.

Nu încape îndoială că un eventual compromis menit să impună dacă nu pacea, cel puțin un armistițiu poate fi atins doar pe plan extern. Ucraina e o carte mult prea mare ca să-i lase impasibili pe marii jucători ai lumii.

Război civil sau intervenție rusă, la Kiev e o confruntare sângeroasă cu morți și răniți. Asistăm la o libanizare periculoasă a vecinei noastre din Est.”

Eu ma intreb daca ucrainenii se gandesc serios la ce consecinte ar putea sa aiba actiunile lor… In conditiile in care un razboi civil ar putea desparti Estul Ucrainei de partea sa Vestica se pun, cel putin pentru Romania dar nu numai, doua probleme:

1. Nu se vor mai putea mentine efectele Pactului Ribbentrop – Molotov;

2. Nu vor mai putea fi respectate Acordurile de la Helsinki care sunt in vigoare (sa ma corecteze cineva daca gresesc).

Este clar ca ar fi absurd sa se mentina efectele Pactului Ribbentrop – Molotov in cazul unei dezmembrari teritoriale a Ucrainei. Noi avem teritoriile noastre acolo si avem obligatia inclusiv morala de a le lua sub obladuire si de a le recupera in sfarsit dupa atatia ani. Astfel punctul 4 din Declaratia de Principii de la Helsinki – integritatea teritoriala a Ucrainei  – nu va mai putea fi respectat intrucat o asemenea situatie va conduce la modificari de teritorii: Polonia isi va lua partea care i-a apartinut, Romania partea din Ucraina care i-a apartinut, Slovacia la fel. Pentru ca Vestul Ucrainei nu va putea subzista de sine statator fiind. O actiune militara de recuperare a acestor teritorii nu e deloc exclusa!! Noi avem Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt, de fapt, provincii romanesti! Si numai asa trebuie sa se intample!! Pentru ca dezmembrarea Ucrainei inseamna o noua pozitionare geopolitica in care influenta Rusiei ar fi redusa si „impinsa” spre granitele sale. Intr-un astfel de scenariu o unire a Romaniei cu toata Basarabia este posibil, si ar putea antrena inclusiv alungarea regimului separatist din Transnistria.

DE citit si…

Mediafax

Focuri de armă cu muniţie de RĂZBOI la Kiev: Cel puţin 100 de morţi, 67 de poliţişti luaţi ostatici. Ianukovici e de acord cu alegeri anticipate în 2014. Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat în 10 zile. Opoziţia susţine că nu există acord cu Ianukovici – LIVE TEXT, LIVE VIDEO, FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Focuri de armă cu muniţie de război s-au desfăşurat joi în centrul Kievului, conform AFP. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite, au afirmat surse medicale citate de CNN. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP. Opoziţia a negat un acord cu Ianukovici.

UPDATE 23:11 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat un bilanţ de 75 de morţi începând de marţi

Violenţele de la Kiev s-au soldat cu moartea a 75 de persoane începând de marţi, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Sănătăţii într-un comunicat.

Bilanţul precedent anunţa 67 de morţi începând de marţi. În plus, începând de joi dimineaţă, „76 de persoane sunt spitalizate în stare gravă”, a adăugat Ministerul ucrainean al Sănătăţii.

UPDATE 21: 50 Opoziţia din Ucraina susţine că nu există niciun acord cu regimul Viktor Ianukovici

Liderii opoziţiei ucrainene susţin că, deocamdată, nu s-a ajuns la un acord cu regimul Viktor Ianukovici, în pofida anunţului privind alegerile anticipate, iar miniştrii de Externe trimişi de UE au revenit la preşedinţia Ucrainei, informează AFP.

„Deocamdată, nu s-a ajuns la niciun rezultat”, a declarat unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, după întrevederea cu miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia, aflaţi la Kiev.

Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Radoslaw Sikorski (Polonia) negociază cu Administraţia Viktor Ianukovici şi cu liderii opoziţiei un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina, după violenţe soldate cu aproximativ 100 de morţi.

Cu puţin timp în urmă, premierul Poloniei anunţase că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar accepta organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în cursul anului 2014, precum şi formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile.

Principala revendicare a opoziţiei ucrainene era organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

UPDATE 21:09 Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat la Kiev în curând

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP.

UPDATE 20:58 Viktor Ianukovici este de acord să convoace alegeri anticipate în 2014

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014, anunţă Preşedinţia de la Kiev, citată de AFP.

„S-a convenit cu preşedintele Ianukovici ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate să aibă loc în 2014”, a declarat Tusk.

UPDATE 18:15 Cel puţin 67 de protestatari au murit joi la Kiev, anunţă autorităţile

Autorităţile regionale din Kiev au confirmat moartea a 67 de manifestanţi în violenţele comise joi în capitala Ucrainei, informează AFP.

UPDATE 17:20 Şaizeci şi şapte de poliţişti au fost luaţi ostatici de protestatari

Şaizeci şi şapte de agenţi de poliţie au fost capturaţi de manifestanţi proeuropeni, la Kiev, anunţă Ministerul ucrainean de Interne, avertizând că ar putea decide o intervenţie în forţă pentru eliberarea „ostaticilor”.

„În cursul atacurilor extremiştilor, 67 de agenţi ai Ministerului de Interne au fost capturaţi”, precizează instituţia.

„Forţele de ordine au dreptul să utilizeze armele pentru eliberarea colegilor”, avertizează Ministerul de Interne.

UPDATE 16:25 – CNN: Bilanţul violenţelor este de cel puţin 100 de morţi

Cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmă surse medicale citate de CNN.

Bilanţul a fost furnizat de şeful serviciului medical al protestatarilor proeuropeni.

Acest bilanţ nu a fost confirmat de surse oficiale. Până acum, pentru violenţele de joi exista un bilanţ confirmat de 21 de morţi.

Potrivit AFP, bilanţul total al violenţelor izbuncite marţi este de 53 de morţi. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Fuck the EU!

Va amintiti desigur de celebra repilica a Victoriei Nuland! Iata niste articole interesante, cred eu, pe aceasta tema:

Obiectiv.info

F*ck the EU! O partidă la care participă toată lumea

Se arata ca:

„Cu siguranță, a reținut atenția „urarea” subsecretarului de stat american Victoria Nuland, Fuck the EU!, într-o convorbire telefonică cu ambasadorul american la Kiev privind criza din Ucraina. Dincolo de insolitul exprimării, mai sunt câteva lucruri care se întrevăd prin draperia opacă în spatele căreia se fac marile jocuri de putere.

  • În primul rând, convorbirea celor doi, subsecretarul de stat american Victoria Nuland și ambasadorul american la Kiev, Geoff Pyatt, a avut loc la telefon. Deci a fost interceptată (e ilogic să credem că vreunul din cei doi a înregistrat-o), ceea ce ne dă o idee despre capabilitățile serviciilor secrete (cel mai probail) ruse. Cu siguranță, astfel de convorbiri sunt protejate, nu e la îndemâna oricui să le intercepteze.

Asta apropo de isteria mondială creată în jurul NSA-ului, după dezvăluirile din cazul Edward Snowden. Iată că rușii, KGB/FSB, pândesc discret din umbră și sunt capabili de grozăvii cel puțin la fel de mari ca americanii. E chiar ironic cum americanii au devenit aproape peste noapte definiția dictaturii și întruchiparea Big Brother-ului mondial, în vreme ce rușii, care acum 30 de ani erau Imperiul Răului, pozează acum într-o democrație primitoare, care organizează jocuri olimpice de iarnă.

(VEZI AICI TRANSCRIPTUL ÎN ENGLEZĂ AL CONVORBIRII)

 

  • Discuția a avut loc în intervalul 25 – 26 ianuarie. Sâmbătă, 25 ianuarie, președintele ucrainean Viktor Ianukovici le-a propus liderilor opoziției, triada formată din Arseni Iaţeniuk, boxerul Vitali Kliciko și Oleg Tiagnibok , să preia guvernarea, eveniment la care Nuland și Pyatt se referă vorbind la trecut (de fapt, despre asta e discuția, despre oportunitatea ca cei trei să formeze guvernul). Mai jos, Nuland și Pyatt vorbesc despre un emisar ONU, Robert Serry, care urma să vină la Kiev „luni sau marți” (27, 28 ianuarie), pentru negocieri cu Ianukovici. De fapt, Serry a fost primit pe 29 ianuarie (miercuri) de Ianukovici, dar Nuland și Pyatt vorbeau despre această vizită la viitor, deci discuția a avut loc înainte de „luni sau marți” (27, 28 ianuarie). Intervalul rămas este între 25 ianuarie seara (după propunerea lui Ianukovici) și 26 ianuarie (duminică, înainte de posibila sosire a lui Serry).

Acest lucru e un indiciu despre cât de tare s-au precipitat lucrurile după încercarea președintelui ucrainean de a-i atrage pe liderii opoziției la guvernare și de a-i anihila ca reprezentanți ai revoluționarilor (și de a anihila scopul mișcării revoluționare, lucru care-l interesează cel mai tare pe Ianukovici). Americanii sunt într-o permanentă și atentă observare a situației de la Kiev și își adaptează mutările în funcție de evoluția lucrurilor.

  • De ce a fost făcută publică interceptarea la două săptămâni după ce a avut loc discuția? Un posibil răspuns: înregistrarea a apărut în ziua în care Victoria Nuland s-a întâlnit cu Viktor Ianukovici la palatul prezidențial de la Kiev.
  • Telefonul (se mai îndoiește cineva că e real, după scuzele prezentate inclusiv de Casa Albă?) arată clar implicarea marilor puteri în conflictele din zone sensibile. Dar ce-și doresc aceste puteri?
  • Statele Unite par că își doresc un parcurs democratic pentru Ucraina și probabil nu văd acest lucru posibil fără ca ei să intervină.

Nuland și Pyatt îi analizează pe cei trei lideri ai opoziției din perspectivă politică și ajung la concluzia că doar Arseni Iaţeniuk ar avea profil și experiență pentru guvernare, în vreme ce ceilalți doi nu. Pyatt vorbește despre evoluția lucrurilor și despre a păstra unite forțele „democratice moderate”, în vreme ce Oleg Tiagnibok (liderul partidului naționalist Libertatea) este privit ca o piedică în această ecuație.

Nici Vitali Kliciko nu are profil de guvernant, cad de acord cei doi (Victoria Nuland o spune cu subiect și predicat). Este bun în stradă, ca figură-lider a protestanților (ce lider mai puternic ți-ai putea dori, decât un campion mondial la box profesionist?), dar nu în guvern, unde nu are niciun fel de experiență. Tipic american, ambasadorul Pyatt îi evaluează imaginea lui Kliciko și din perspectiva problemelor pe care le-ar avea în căsnicie (nu știu cât contează acest parametru în ecuația electorală în Ucraina, însă în State clar e o problemă pentru un politician să aibă probleme casnice).

  • Ce-și dorește Rusia în Ucraina e destul de clar fie și numai dacă ne gândim că ei „au scăpat” această interceptare pe internet.
  • Americanii nu se sfiesc să intervină direct în astfel de situații și fac eforturi ca lucrurile să se îndrepte în direcția dorită de ei. Își folosesc influența în acest sens și calculează toate scenariile posibile.

Victoria Nuland discutase deja cu Arseni Iaţeniuk și îi indicase ce rol i s-ar potrivi. Același lucru îl plănuiau și cu Vitali Kliciko, la care se referă ca fiind „electronul-problemă”.

  • America nu are mare încredere în capacitatea Uniunii Europene de a înclina balanța în conflictul ucrainean și se bazează mai mult pe ONU, probabil și ca urmare a colaborării mai vechi și mai strânse.

Ajungem la partea savuroasă: Fuck the EU! Victoria Nuland anunță că un emisar ONU, Robert Serry (fost ambasador al Olandei la Kiev, deci cunoscător al problemelor), va merge în Ucraina pentru a implica Națiunile Unite în negocierile din acest conflict. Nuland prezintă implicarea ONU ca o veste bună, în vreme ce își dezvăluie părerea despre capacitatea Uniunii Europene de a negocia o soluție democratică la Kiev: „Fuck the EU!”. Și asta în condițiile în care UE, cel puțin la nivel de imagine, și-a făcut simțită prezența în Ucraina (înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a fost primită de președintele Ianukovici în aceeași zi în care l-a primit și pe Robert Serry). E clar cu cine preferă americanii să facă afaceri în astfel de chestiuni.

Concluzie. E greu de tras o singură concluzie de aici. Incidentul e un fel de demonstrație a teoriei conspirației (care, de fapt, e un fel de axiomă, un adevăr care nu mai trebuie demonstrat). Americanii și rușii sunt peste tot. Americanii și rușii au interese divergente și își dispută zone de influență. Ca atare, își bagă nasul/coada peste tot. Nu există revoluție curată. Indiferent de credințele și dorințele celor care ies în stradă, există forțe eterice care fac tot posibilul să îndrepte lucrurile în direcția dorită de ele. Așa funcționează lucrurile și nu cred că există șanse să se schimbe prea curând.

Suntem ca o cultură de microorganisme prinse între două lamele puse sub un microscop, la care se uită simultan, prin mai multe obiective, mai mulți „oameni de știință” care vor să influențeze fiecare altfel modul în care se va dezvolta organismul de sub lentile.

Este rău acest lucru? E bine? Ar reuși o astfel de revoluție fără ajutor/intervenții din afară? Ar fi posibilă o astfel de revoluție fără ajutor/intervenții din afară? Nu poți să-ți pui aceste întrebări fără să te gândești la ce s-a întâmplat în România acum 24 de ani.

Un articol foarte bun semnat Bogdan Pacurar!

BBC

Ukraine crisis: Transcript of leaked Nuland-Pyatt call

Gandul

Victoria Nuland, după înjurătura la adresa UE: „Nu voi comenta o conversaţie diplomatică privată”

Se arata ca:

„Victoria Nuland a refuzat vineri să comenteze pe tema afirmaţiilor injurioase pe care le-a făcut la adresa rolului Uniunii Europene (UE) în criza din Ucraina, subliniind că este vorba despre o „conversaţie diplomatică privată”, înregistrată în mod „impresionant”, relatează AFP.

„Nu voi comenta o conversaţie diplomatică privată”, a declarat adjuncta secretarului de Stat American John Kerry într-o conferinţă de presă la Kiev.

„Este de un profesionalism impresionant. Calitatea audio este foarte bună”, a continuat ea, în contextul în care Statele Unite au afirmat deja că suspectează Rusia în privinţa acestei interceptări şi difuzării ei pe YouTube.

Întrebată despre acuzaţiile cu privire la un „şantaj” american exercitat asupra Ucrainei, formulate împotriva sa de către un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, Serghei Glaziev, Nuland a răspuns că este vorba despre o „fantezie pură” şi a ironizat talentul de „scriitor de science-fiction” al oficialului rus.

Politica Statelor Unite este „absolut transparentă”, a adăugat ea, în contextul în care comentariile pe care le-a făcut în privat şi care arată ce părere are despre poziţia europeană i-au atras o replică din partea cancelarului german Angela Merkel, care le-a catalogat, iritată, ca fiind „inacceptabile”.

Rezumându-şi vizita de două zile la Kiev, Nuland a declarat că a pledat pe lângă toţi interlocutorii, de la preşedintele Viktor Ianukovici şi până la liderii opoziţiei, pentru crearea unui „centru politic moderat”, în vederea creării unui „guvern tehnocrat” sau unui „Guvern de uniune naţională”.

Un asemenea guvern, a continuat ea, ar putea să „readucă Ucraina la o economie sănătoasă, cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional, la Europa şi la alegeri libere şi oneste”.

„Prima problemă de rezolvat este reducerea tensiunii din stradă”, a continuat diplomata. „Nu ecistă loc pentru violenţe”, a adăugat ea.

Întrebată în legătură cu un eventual ajutor financiar internaţional, ea a răspuns că această asistenţă ar trebui să fie „substanţială”, dar depinde de reformele care urmează să fie implementate.

„Nimeni nu va oferi vreo susţinere economică – Statele Unite, FMI sau Europa – unei Ucraine care nu efectuează reforme”, a insistat ea.”

Emisarul lui Obama în Europa, Victoria Nuland, îşi prezintă scuze după apariţia unei înregistrări în care înjură UE. AUDIO

Se arata ca:

„Secretarul de Stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland, şi-a prezentat scuze, joi, faţă de Uniunea Europeană după ce a rostit cuvinte nediplomatice la adresa UE cu privire la criza europeană, relatează AFP.

Într-o înregistrare audio a unei conversaţii telefonice difuzate joi pe YouTube, oficialul american este auzit spunându-i interlocutoului său: „F… UE”.

Nuland, a cărei voce poate fi clar identificată, are o discuţie cu un bărbat care este foarte sigur ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt. Cei doi diplomaţi discută timp de patru minute despre rezolvarea situaţiei politice din această ţară.

Conversaţia, care pare să fi fost înregistrată fără ştirea protagoniştilor şi care a fost difuzată pe YouTube înainte să circule masiv pe Twitter, nu este datată şi este imposibil de autentificat în mod sigur.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki nu a dezminţit acest apel telefonic, dar a refuzat să spună mai multe despre o „conversaţie diplomatică privată”.

Ea a asigurat că nu are „detalii din surse independente cu privire la originea înregistrării de pe YouTube”, dar a acuzat autorităţile ruse că fac publicitate în jurul acestui caz, difuzând înregistrarea pe Twitter. Ea a apreciat că metodele Rusiei au „căzut foarte jos”.

Moscova se opune Washingtonului şi Bruxelles-ului în criza ucraineană.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a considerat că faptul că această conversaţie a fost „difuzată pe Twitter de către Guvernul rus este semnificativ pentru rolul Rusiei”.

Jennifer Psaki a precizat, de asemenea, că Victoria Nuland şi-a prezentat scuze.

„Colaborăm îndeaproape cu UE şi cu reprezentanţii săi şi acest lucru face şi secretarul de Stat adjunct în cazul Ucrainei”, a explicat purtătoarea de cuvânt. Victoria Nuland „a fost în contact strâns cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, a fost în contact cu omologii săi europeni şi şi-a prezentat scuze (…) pentru cuvintele respective”, adaugă Jennifer Psaki.

Nuland se află în prezent în vizită la Kiev şi este foarte implicată de mai multe săptămâni în căutarea unor soluţii privind criza dintre regim şi opoziţie.

La telefon, cei doi diplomaţi americani vorbesc despre cea mai bună strategie în Ucraina pentru a pune capăt tulburărilor politice şi despre rolurile UE şi ONU.

Nuland citează numele diplomatului ONU Robert Serry, numit în urmă cu câteva zile reprezentant special al secretarului general al ONU pentru Ucraina.

„Acest tip de la ONU, Robert Serry, ar fi minunat să ajute la remedierea situaţiei, pentru ca ONU să o remedieze şi, ştii, f… UE”, afirmă Nuland.”

Angela Merkel consideră „absolut inacceptabile” insultele proferate de Victoria Nuland la adresa UE

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel apreciază că insultele proferate de către o diplomată americană, Victoria Nuland, la adresa Uniunii Europene (UE), cu privire la criza din Ucraina sunt „absolut inacceptabile”, a declarat vineri un purtător de cuvânt, relatează AFP.

„Cancelarul consideră aceste afirmaţii absolut inacceptabile. Cancelarul vrea să sublinieze din nou asupra faptului că (şefa diplomaţiei UE) Lady (Catherine) Ashton face o muncă excelentă”, a declarat Christiane Wirtz, o adjunctă a purtătorului de cuvânt al Guvernului, răspunzând unei întrebări despre afirmaţia „F… EU”, a adjunctei secretarului de Stat american John Kerry, Victoria Nuland.

„Uniunea Europeană va continua să depună eforturi foarte intense pentru relaxarea situaţiei din Ucraina”, a adăugat Wirtz.

Nuland a prezentat joi scuze UE. Însă, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la Kiev, ea a refuzat să comenteze pe tema afirmaţiilor sale injurioase, subliniind că este vorba despre o „conversaţie diplomatică privată” înregistrată într-un mod „impresionant”.

Într-o înregistrare audio a unei conversaţii telefonice, postate online, diplomata americană cu cel mai înalt rang pentru continentul european este auzită spunându-i interlocutorului său „F… EU”.

Nuland, a cărei voce este foarte clar identificabilă, discută cu un bărbat care este, cu o mare doză de siguranţă, ambasadorul Statelor Unite în Ucraina Geoffrey Pyatt. Cei doi diplomaţi vorbesc timp de patru minute despre modul de soluţionare a crizei politice din această ţară.

Conversaţia, care pare că a fost înregistrată fără ca vorbitorii să ştie, nu este datată şi nu putea să fie autentificată.

Uniunea Europeană a refuzat, vineri, să comenteze aceste declaraţii prea puţin diplomatice.”

Reacţia preşedintelui Consiliului European la declaraţiile lui Nuland privind UE

Se arata ca:

„Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a considerat „inacceptabile” declaraţiile secretarului de Stat adjunct american, Victoria Nuland, despre Europa în contextul crizei ucrainene, relatează AFP.

O scurgere de informaţii a făcut ca o conversaţie telefonică a lui Nuland în legătură cu rolul UE în Ucraina să fie dată publicităţii joi. „F… EU”, i-a spus ea interlocutorului său.

Cancelarul german Angela Merkel a considerat aceste declaraţii ca fiind „absolut inacceptabile”, dar purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei UE, Catherine Ashton, contactată vineri, a refuzat să comenteze acest incident.

Van Rompuy, a declarat vineri seara pentru postul de televiziune belgian flamand Canvas că declaraţiile lui Nuland trebuie repuse în context, apreciind că „acest lucru este inacceptabil din partea unui partener”, afirmă sâmbătă presa belgiană francofonă.

Americanii ar fi trebuit să îi lase pe europeni să acţioneze în criza din Ucraina, în opinia lui. „Cred că acest lucru ar fi fost mai înţelept. Cu cât sunt mai mulţi mediatori, cu atât problema devine mai complexă. Dacă există un mediator care poate face treabă bună în acest caz, atunci acesta este Uniunea Europeană”.”

In primul rand trebuie sa spunem la modul foarte clar despre ce este vorba si o facem cu… tristete, cu parere de rau. Este vorba despre INCOMPETENTA!! Afirmatiile D-nei Nuland imi aduc aminte de gafele D-lui. Gitenstein – se inscriu in aceeasi sfera – de pe vremea cand era ambasador la Bucuresti. Se remarca o similitudine a stilului, desi Gitenstein nu a folosit niciodata o astfel de expresie (cel putin nu cunoastem un exemplu in acest sens). Insa la D-na. Nuland e ceva mult mai grav, la Gitenstein erau inca lucruri scuzabile pentru ca se pastrau (cu unele exceptii) la un nivel rezonabil. Ceva mult mai grav decat expresia in sine il reprezinta faptul ca D-na. Nuland face si desface guverne la Kiev, propune persoane in functia de premier. Numele pe care le rosteste reprezinta lideri ai unor formatiuni politice distincte in peisajul politic ucrainean. Or, democratic este ca in urma unor alegeri, cu respectarea legii, bineinteles, sa rezulte si un Guvern. Or, ceea ce face D-na. Nuland ma tem ca nu are nimic in comun nici cu democratia si nici cu respectarea legii ucrainene. Dimpotriva, mi se pare ceva exact contrariu – nu numai amestec in treburile interne ale Ucrainei, dar si punerea la cale a unei lovituri de stat. Dar faptul ca D-na. Nuland sustine implicarea ONU in detrimentul UE, in vederea purtarii negocierilor la Kiev, lucrul asta reprezinta cea mai mare gafa diplomatica pe care ar fi putut s-o faca!! Nu numai ca asa ceva este inacceptabil, dar trebuie respins cu hotarare ca avand conotatii malefice! Ceea ce se intampla in Ucraina, tot acest turmoil politic, e o chestiune interna a Ucrainei. Una este sa incurajezi anumite forte politice si altceva este sa ceri implicarea ONU!! Pentru ca nu vad ce ar avea ONU cu idiosincrasiile D-nei. Nuland dictate de Departamentul de Stat: UE ii provoaca o alergie nervoasa… Insa este de observat si aspectul ideologic: ONU ajuta la remedierea situatiei, nu EU!! Pe de alta parte nu se vorbeste nimic despre respectarea Drepturilor Omului in Ucraina, o chestiune care ar putea fi de competenta ONU, ci doar de un sprijin dat anumitor forte politice din Ucraina, cu un scop precis.

O alta gafa:

„Întrebată în legătură cu un eventual ajutor financiar internaţional, ea a răspuns că această asistenţă ar trebui să fie “substanţială”, dar depinde de reformele care urmează să fie implementate.

Nimeni nu va oferi vreo susţinere economică – Statele Unite, FMI sau Europa – unei Ucraine care nu efectuează reforme”, a insistat ea.”” (articolul din Gandul)

Rusii deja au oferit o suma mai substantiala Ucrainei decat a oferit UE si gaze mai ieftine. Asa stand lucrurile, tu vorbesti ca ar trebui o asistenta „substantiala” daca „efectueaza reforme”… ?! Cu atat mai mult cu cat si pe vremea Iuliei Timosenko n-am vazut acea „asistenta substantiala” din punct de vedere financiar venita dinspre SUA, FMI sau Europa catre Ucraina, nu catre anumiti lideri… Eu imi amintesc de faptul ca nu au putut sa plateasca rusilor gazele si au inceput, de saracie, sa fure gaze din conducte, pana cand rusii s-au prins si le-au inchis robinetul… Atunci de ce nu au sustinut financiar Ucraina, consolidand Puterea nou instalata prin Revolutia Portocalie? Putere care a dorit sa faca reforme, care a incercat sa faca reforme asa cum s-a priceput mai bine si care si-a manifestat adeziunea fata de Occident si SUA, nu? Adevarul este ca Iulia Timosenko a fost ajutata doar cu vorbe… Si tu vii acum si vorbesti ca ar trebui un ajutor financiar „substantial”? SUA, din cate stiu eu, controleaza FMI, atunci de ce nu-l acorda, de ce nu l-a acordat atunci? De ce nu-si sporesc prezenta economica in zona? Altfel cum? Partea proasta este ca nu se vede nimic din toate acestea. La fel a fost si la noi: Romaniei i s-au cerut reforme insa fosta guvernare Boc nu a fost ajutata financiar cu nimic pentru a se putea redresa asa cum trebuie situatia economica. Chiar si cu acordurile cu FMI cu tot si nu se vede o imbunatatire in termeni reali a situatiei economice. Practic, Boc lupta impotriva coruptiei dar taia salarii si pensii ca sa scoata tara din criza, lucru ce a contribuit la cresterea antipatiei fata de PDL. La fel a fost „ajutata” financiar si Iulia Timosenko impreuna cu Viktor Iuscenko, de a venit Ianukovici la Putere.

Cu parere de rau… dar prea multe erori, care ma duc cu gandul la incompetenta…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 12, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Euromaidanul. Incercare de lovitura de stat…?

Ceea ce se intampla zilele acestea in Ucraina mi se pare o Revolutie Portocalie cu accente mult mai radicale. Ultimele alegeri desfasurate in Ucraina pe 28 octombrie 2012 au condus la urmatoarea configuratie politica in Verkhovna Rada (Parlamentul unicameral al acestei tari):

– Coalitia guvernamentala din care fac parte Partidul Regiunilor (lider: Mykola Azarov) din care provine actualul Presedinte, Viktor Yanukovych, Partidul Comunist (lider: Petro Symonenko) si unii neafiliati, numarand impreuna 248 de locuri dintr-un total de 442 si

– Opozitia compusa din Batkivshchyna  sau Toata Ucraina Patria noastra (lider: Yulia Tymoshenko, lider parlamentar: Arseniy Yatseniuk), Alianta Democratica Ucraineana pentru Reforma (lider: Vitali Klitschko), Svoboda (lider: Oleh Tyahnybok) si unii neafiliati.

Partidul Regiunilor, bazat pe centrism si regionalism, este pro Rusia. In legatura cu Partidul Comunist cred ca e foarte clar ce ideologie are si trebuie spus ca e tot pro Rusia. Batkivshchyna si Alianta Democratica Ucraineana pentru Reforma (UDAR) sunt afliate European People’s Party  (PPE) cu statut de observator, amandoua pro europene. Svoboda este un partid nationalist, cu accente de extrema dreapta si cu o fatisa atitudine politica antiruseasca (Tyahnyboc este pro NATO, critic fata de UE, dar sprijina o Europa a natiunilor si vrea sa restabileasca Ucraina ca putere nucleara). De asemenea este de notat si alianta numita Uniunea Poporului Maidan – avand ca lideri pe Yulia Tymoshenko, Arseniy Yatsenyuk, Vitali Klitschko, Oleh Tyahnybok, Serhiy Kvit, Yuriy Lutsenko si Ruslana, fondata recent, pe 22 decembrie 2013.

Deci asa se prezinta situatia din punct de vedere politic pe aceasta tabla de sah numita generic Euromaidan. E vorba de confruntarea Est-Vest in versiune moderna (varianta veche fiind Razboiul Rece). Sa vedem ce anume cer protestatarii adunati in numar foarte mare pe Maidan: lasand la o parte dorinta de a indrepta Ucraina spre Vest, prin semnarea Acordului de asociere cu UE, lucru important, fara indoiala, dar si demisia Presedintelui Yanukovych… Sa vedem cauzele care au condus la actuala situatie si scopurile urmarite de demonstranti, dupa cum ne spune Wikipedia:

Causes
Goals

Si la noi au fost proteste impotriva Presedintelui Basescu, oamenii cerand demiterea, dar la noi s-a procedat constitutional si democratic, avand loc un referendum pentru demitere. Pe cand in Ucraina sute de mii de oameni iesiti in strada forteaza demisia actualului Presedinte.

In conditiile in care Ucraina este stat unitar, cel mai mare suport pentru actualele proteste il intalnim la Kiev (75%) si in vestul Ucrainei (peste 80%). In timpul alegerilor, provinciile din Vest si Centru au votat masiv cu partide precum Ucraina Noastra, Batkivshchyna, si pentru candidati la prezidentiale precum Viktor Yuschenko, Yulia Tymoshenko, cu o orientare pro Vest si o platforma de reforma a statului. De unde ar rezulta ca avem de a face cu o tara destul de divizata, ca sa zic asa, din punct de vedere politic. Ofensiva fortelor pro occidentale va continua, desigur. Nu e foarte clar ce se va intampla in continuare, cum nu e clar daca eventuale alegeri anticipate ar da castig de cauza fortelor de opozitie. In orice caz, conflictul dintre Putere si Opozitie s-a radicalizat. O eventuala intrare a Ucrainei intr-o uniune cu Rusia si Belarus ar diminua foarte mult sansa acestei tari de a se asocia cu UE, o lovitura mortala pentru Opozitie. Ceea ce se intampla acum in Maidan Nezalezhnosti este consecinta acestor contradictii foarte mari din societatea ucraineana. Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, „Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta „Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural… Poate si pentru faptul ca, spre exemplu, intr-o acceptiune nord-atlantica a termenului, comertul liber nu inseamna o redistribuire de avere facuta la nivel mondial (adica se redistribuie averile tuturor si uite asa tot omul de pe mapamond traieste bine!). Din cauza asta, gandidu-ma la Ucraina profunda, stau si ma intreb ce vor de fapt oamenii, cum vad ei, cei care protesteaza intr-un frig naprasnic in strada, problema. Din cauzele enumerate mai sus s-ar putea trage concluzia ca ei doresc semnarea Acordului de asociere cu UE pentru a rezolva problema somajului, inclusiv prin eforturile de combatere a coruptiei guvernamentale. Dar combaterea coruptiei nu inseamna in mod necesar rezolvarea pozitiva a problemei somajului, crearea de locuri de munca si cresterea nivelului de trai al populatiei, ci este un deziderat politic promovat in plan european in special de catre PPE, care i-a dat o nota aparte, inconfundabila. Ei par a vrea un impeachment al actualului Presedinte din cauza somajului si nivelului de trai scazut, nu pentru altceva. Iar free trade suna foarte frumos dar s-ar putea sa insemne transformarea Ucrainei intr-o imensa piata de desfacere pentru produsele din Vest si nicidecum intr-o tara productiva, ceea ce ar putea genera mari probleme sociale in Ucraina.

Pe de alta parte nu e clar cum vede Rusia aceasta problema… Daca Rusia a permis independenta Ucrainei (Helmut Schimdt) nu e foarte clar daca va permite in continuare o apropiere si mai mare a acestei tari de Uniunea Europeana si, eventual, de NATO. N-as crede, daca ma gandesc la cum a reactionat in Georgia! Pentru ca ar putea sa perceapa un astfel de lucru ca o amenintare directa la adresa securitatii sale si cred ca asa stau lucrurile. De asemenea nu trebuie uitat ca Ucraina depinde de gazul rusesc si i-a fost oferit, din cate stiu, la preturi mici. S-ar putea sa nu se mai intample in cazul unei asocieri a Ucrainei cu UE. Ca e foarte probabil ca asa stau lucrurile, sa ne gandim cum a reactionat Putin in legatura cu vinurile moldovenesti… In ce masura UE este pregatita sa faca fata unor asemenea provocari? Problema e dificila… Si nu putem exclude scenariul unei divizari a Ucrainei, regiunile din partea Vestica si Centrala trecand, asa cum a fost, la Polonia, Romania, Slovacia, iar restul Ucrainei ramanand sub sfera de influenta a Rusiei.  La Summitul NATO de la Bucuresti Putin chiar ii spunea lui Bush ca Ucraina nu este o tara (citez din memorie). Intr-un fel avea dreptate pentru ca Ucraina e o fosta republica sovietica si nu putem pune semnul congruentei intre o tara si o fosta republica sovietica, creata printr-o politica in acest sens de catre regimul comunist sovietic.  Iar daca Rusia nu doreste o apropiere a NATO de granitele sale, atunci ce ar putea fi? O Ucraina fara solutii de securitate?

Ramane deschisa intrebarea: la ce anume ar putea conduce actualele proteste din Ucraina?

Update

DE citit si acest articol foarte interesant din Adevarul:

Rusia îşi măreşte influenţa la graniţele României. Ce face România?

DE urmarit si acest film.

ianuarie 26, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 60 comentarii

Amalgam

Arme

Gandul

HARTA clienţilor de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare româneşti în ultimii ani

Se arata, printre altele, ca:

„România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanţă la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienţi importanţi de armament în 2012 şi nu a reuşit să compenseze suficient prin câştigarea unor contracte noi.

SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.

Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export,procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.

Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanţi clienţi de armament ai României, în 2012

1.Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% faţă de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puşti semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puşti semiautomate PSL, 7.000 de puşti, 9.500 de puşti sport, 2.785 puşti de asalt, 555 de puşti pentru tir sportiv, 528 de puşti-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniţie, bombe calibrul 60 mm, 73 mm şi 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese şi componente pentru aviaţie, servicii tehnice de inspecţie.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare şi documentaţia tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea şi mentenanţa a două astfel de ambarcaţiuni. Exporturile către această ţară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari faţă de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând acelaşi nivel al achiziţiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din ţara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părţi de paraşute luminoase pentru bombe, componente electronice şi pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente şi software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniţie, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ acelaşi nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră şi servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziţionat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru paraşute şi pentru veste antiglonţ, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparaţii veste antiglonţ, paraşute, cartuşe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparaţii pentru 4 avioane militare de antrenament, precum şi 3 tunuri de bord pentru aviaţie. În 2011, Bangladesh făcuse achiziţii aproximativ similare, reparându-şi două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat şi în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniţie, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonţ, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentaţie de execuţie pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanţi clienţi de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcţia şi mentenanţa a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas şi în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achiziţiilor, faţă de anii precedenţi. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat faţă de 2011, an în care se întâmplase aceeaşi creştere spectaculoasă – dublare a exporturilor faţă de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că şi-au triplat importurile de armament din România, faţă de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de iniţiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniţie, lovituri antitanc, maşină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveţia – 2,11 milioane euro. Elveţienii rămân şi în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveţia 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziţionat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveţia a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puşti semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achiziţiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din ţara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achiziţiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către ţări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croaţia (532.000 euro), Franţa (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparaţii de aeronave în Guineea, India şi Yemen

România a reuşit să păstreze contracte de armament şi să deschidă unele noi şi în ţări din Asia şi Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această ţară fiind o piaţă nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

• Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puşti cu lunetă şi accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm şi muniţie pentru mitralieră.

 Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparaţia unui elicopter militar şi documentaţia tehnică pentru întreţinere.

• India – 1,19 milioane euro. România a continuat relaţia comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii şi-au reparat avioane în ţara noastră şi au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

• Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puşti semiautomate cu lunetă.

• Liban – 943.000 euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar şi lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziţionat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm şi piese de schimb pentru elicopter militar.

• Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această ţară au vizat reparaţiile de motoare de aviaţie.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulţi bani pe Apărare, după 1989

Deşi în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 şi s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacţii de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 ţări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toţii din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud şi Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relaţii comerciale notabile pe armament doar cu India şi Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) şi Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franţa (13%) şi Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) şi Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) şi Franţa (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franţa (30%) şi Germania (11%).”

Eu cred ca am putea sa plusam, de ce nu?

Iulia Motoc

Judecătoarea Iulia Motoc pleacă de la Curtea Constituţională

Se arata ca:

„Judecătoarea Iulia Motoc a anunţat duminică pe Facebook că îşi va înceta mandatul la Curtea Constituţională, pe data de 18 decembrie urmând să depună jurământul ca judecător al CEDO.

”Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg”, a scris Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost aleasă la începutul lui octombrie judecător CEDO.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse este însă senatorul PSD Ioan Chelaru.

Vom reveni cu amănunte.

Deci o miscare favorabila USL, nu? Interesant!

„Mihaela, dragostea mea!”

Geoană îi răspunde lui Antonescu: „Deşi este cel mai bun prieten al somnului, să nu se culce pe o ureche”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană a lansat o ameninţare voalată la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, spunând că „de ce îi este frică nu va scăpa”. Mai mult, Geoană îl avertizează să nu se culce pe o ureche, „deşi este prietenul somnului”, făcând aluzie la faptul că s-ar putea să piardă poziţia de candidat USL la prezidenţialele din 2014.

„Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa”, a scris Geoană, pe contul personal de Twitter.

Reacţia fostului preşedinte al PSD a venit la câteva zile după ce Antonescu, invitat la o emisiune televizată, a precizat că oricine ar fi un candidat redutabil la prezidenţiale din partea PSD, mai puţin Geoană.

„Sârbu e redutabil, Sorin Oprescu – redutabil, toţi sunt redutabili, mai puţin Mircea Geoană. Victor Ponta ar fi foarte redutabil, ca preşedinte al PSD, ca prim-ministru, ar fi un candidat redutabil”, a declarat, vineri, Antonescu.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul PNL a mai făcut o ironie la adresa fostului candidat PSD la prezidenţiale, comemorând seara în care s-au împlinit patru ani de la alegerile din 2009.

„Chiar aşa, chiar azi se împlinesc 4 ani de la <Mihaela, dragostea mea>, a spus Crin Antonescu, râzând.

În ultima perioadă, Mircea Geoană a făcut o serie de declaraţii publice prin care nu doar că-l avertiza pe faţă pe liderul liberal că a pierdut electoratul pesedist, ci a făcut, în mai multe rânduri, apel la partid pentru a avea un candidat propriu. În replică, Antonescu a spus că  „ridicolul şi penibilul trebuie să aibă o limită“ şi s-a opus numirii lui Geoană drept Înalt reprezentant al Guvernului.”

Sa-l credem pe Geoana sau nu…? „De ce îi este frică nu va scăpa” – va merge PSD cu candidatul sau,  cu Ponta, la prezidentiale…?

Ucraina. Revolutie?

200.000 de persoane au ieşit în stradă la Kiev. Manifestanţii cer demisia preşedintelui

Se arata ca:

„Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.

Viktor Ianukovici a renunţat, în urmă cu două săptămâni, la negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, existând indicii că ar încerca să apropie Ucraina de aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.” (subl. mea)

Aha! „Exista indicii”, nimic mai mult… (?!) Interesant…

Noua moda pe plan mondial: Securismul

Si inteleg prin securism metode specifice fostei Securitati, mai ales din perioada comunismului dinastic (dar nu numai).

FBI poate urmări pe oricine prin intermediul camerei web de la laptop. „Se întâmplă de ani de zile”

Se arata ca:

Gizmodo scrie că FBI are abilitatea de a activa în secret camera web a oricărui laptop, fără a aprinde LED-ul de lângă şi fără a-i înştiinţa în vreun fel pe utilizatori. Conform sursei, acest lucru se întâmplă de ani de zile, fără ca nimeni să fi ştiut până acum.

Marcus Thomas, fost director adjunct în cadrul Diviziei de tehnologii operaţionale a FBI, a declarat că această tehnică este folosită “în special” în cazuri de terorism şi în “cele mai grele” investigaţii.

Cu toate acestea, Gizmodo consideră “înfricoşător, nebunesc, ridicol şi invaziv” faptul că FBI poate pătrunde în absolut toate laptopurile. “Simpla idee că FBI te poate urmări prin camera web este absolut deranjantă”, arată sursa.

În orice caz, Gizmodo scrie că această dezvăluire arată cât de departe este dispus FBI să meargă pentru a spiona oamenii.”

Ceausescu era mic copil…

Vine Anul Nou!!

Romania Libera

Anul Nou, la Bucureşti la fel de scump ca la Paris ori Istanbul

Se arata ca:

„Anul trecut s-a estimat că 1,5 milioane de români au fost de Revelion la restaurant. Doar câteva zeci de mii de români şi-au petrecut Anul Nou în străinătate. În unele cazuri, pentru aceştia din urmă petrecerea dintre ani s-ar putea dovedi mai ieftină.

Cel mai probabil aceste cifre anunţate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se vor păstra deoarece datele economice, dar şi nivelul de trai ori obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat prea puţin în ultimul an.

Suta de euro, la putere

Ne-am întrebat cât de costisitoare este petrecerea Anului Nou la un restaurant din Bucureşti. Şi mai ales am dorit să facem o comparaţie cu oferta existentă în câteva capitale occidentale. Astfel, la restaurantul Şarpele Roz, loc unde vor cânta Nelu Ploieşteanu şi Cornelia Catanga, veţi plăti 125 de euro, iar în meniu se vor afla batog de morun afumat pe salată de crudităţi, corăbioară de ardei, păstrăv, viţel, jumări de raţă, piept de curcan la jar. La JW Marriott, noaptea dintre ani costă 210 euro de persoană. În preţ intră concerte cu trupa Holograf sau cu Paula Seling. De la bar se poate servi orice, iar în meniu găsim iepure, pateu de gâscă, tartă de vită. La Athénée Palace eşti invitat să petreci în stil veneţian la preţul de 190 de euro. Va exista muzică live cu cvartetul Fiore şi cu Twins Band, festin cu cinci feluri de preparate italieneşti şi vinuri şi spumante italieneşti. Restaurantul Sharkia se află în interiorul hotelului Radisson Blu Hotel, iar meniul pentru noaptea de Revelion (care este unul mediteranean) valorează 120 de euro. La Caru cu bere, restaurant cu tradiţie din Centrul Vechi al Capitalei, meniul de Revelion costă 115 euro, iar printre preparatele servite regăsim somon fumé pe pat de gorgonzola, prosciuto cu prune uscate, muşchi de văcuţă argentiniană, foie grass cu dressing de fructe de pădure.

Franţa – mai puţin alcool

Nu e simplu de făcut o com­paraţie cu preţul pe care un occidental sau un turist, chiar şi român, îl plăteşte pentru a nu sta acasă în noaptea dintre ani. Cei mai mulţi români visează să fie de Anul Nou la Paris, Roma, Istanbul, Viena şi Barcelona, potrivit unui studiu realizat de vola.ro.

La Paris, în „Cadet de Gascogne“, restaurant (care poate fi comparat cu Caru cu bere) aflat în Montmartre, meniul costă 120 de euro, iar invitaţii vor fi serviţi cu produse tradiţionale – antricot, mai multe feluri de brânză. Din păcate, băutura nu e inclusă.

La restaurantul „La crémail­lère 1900“, meniul costă 200 de euro, dar nu este atât de diversificat – vită, brânză, jumătate de sticlă de şampanie şi jumătate de vin de Bordeaux. Iar de „Lido de Paris“ staţi departe. Costă 700 euro. Interesant este că dacă la Bucureşti petrecerea Anului Nou la Radisson Blu costă 120 de euro, la Istanbul la acelaşi hotel petrecerea Anului Nou cu bufet deschis, dar şi o noapte de cazare inclusă, costă cu numai 30 de euro mai mult, anume 150 euro. Trei nopţi de cazare, în care este inclusă şi masa de Revelion, costă 369 de euro.

La Istanbul, ofertă mai generoasă

La Marriott Grand Hotel din Roma preţurile sunt prohibitive. Astfel, masa de Revelion, dar şi o noapte de cazare costă 990 de euro, de patru ori mai scump decât la Bucureşti (unde, e drept, nu se oferă cazare).

La Lisabona, într-unul din cele mai frumoase hoteluri din oraş, Altis Hotels, petrecerea de Anul Nou costă 195 de euro (similar cu Bucureştiul), iar băutura este la discreţie. America esta ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor preţurilor. La „Empellon Taqueria“ pentru cele şase feluri de mâncare veţi plăti suma de 150 de dolari. La „Beauty&Essex“, meniul de Anoul Nou este 175 de dolari, dar varietatea culinară este mare – plăcintă dulce de orez, escalop, roşii afumate etc. La „Brooklyn Vinery“ te costă doar 125 de dolari, iar dacă vrei să îţi faci singur meniul… la „The Campbell Apartment“ vei plăti doar intrarea – 30$.

Toate acestea sunt posibile la New York.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 204 comentarii