Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nationalismul

Legat de toata aiureala asta ce poarta amprenta de neconfundat a lui Liviu Dragnea, concesiile facute UDMR – 15 martie zi nationala si alte aberatii – numai ca UDMR sa voteze ca sa-i aprobe motiunea, n-am vazut comentatori care sa atinga in dezbatere un subiect important despre care, nu stiu de ce, nu se prea discuta: nationalismul.

A-ti cunoaste Istoria pentru a impiedica niste actiuni antinationale e necesar. Nu si suficient. Pentru ca lipseste abordarea politica. Dupa parerea mea, nationalismul are ca rol apararea si promovarea intereselor nationale. De aceea este important sa existe un filon nationalist intr-o tara.

Problema, desigur, este foarte ampla. Eu mi-am propus s-o tratez aici cat se poate de concis si succint. Inainte de 1989, regimul comunist, prin partidul unic si cultul personalitatii conducatorului „iubit”, a confiscat nationalismul, iar dupa Revolutie am avut, practic, un singur partid nationalist – Partidul Romania Mare – si un filon ardelenesc – Vatra Romaneasca, care a avut un partid: PUNR (Partidul Unitatii Nationale Romane, dar de mai mica anvergura decat PRM, ulterior fiind absorbit in PC (Partidul Conservator)). Dar aceste organisme politice erau pe langa partidul dominant de atunci: FSN/FDSN/PDSR. Cu toate ca acel nationalism al anilor ’90 pastra, desigur, amprente ceausiste puternice, pe vremea aceea n-ai fi vazut ce s-a intamplat zilele acestea in Romania. Un scandal urias, exprimandu-si dezaprobarea chiar membri marcanti ai PSD fata de actiunile sefului lor de partid, chiar in ajunul votarii motiunii de cenzura. Insa nationalismul acela era unul ce-si tragea seva din comunism, fara sa evolueze intelectual prea mult odata cu trecerea timpului. Evident, un astfel de nationalism care gravita pe o orbita politica in jurul PDSR – va amintiti de Patrulaterul Rosu -, desi PRM si-a pastrat intotdeauna o anumita autonomie, era un partid distinct, totusi, de PDSR, a fost cu timpul respins. Actualmente PRM a disparut, practic de pe marea scena a politicii. PRM prezenta similaritati cu Frontul National al lui Jean-Marie Le Pen, totusi trebuie sa facem si deosebirile cuvenite (nu insist aici).  Corneliu Vadim Tudor a confiscat practic acest partid pentru ca nu a vrut sa admita ca altcineva sa conduca partidul. Treptat-treptat, dupa un varf la alegerile din 2000, partidul a regresat continuu, multi dintre membri sai trecand la PSD.

Ar trebui spus ca dupa Revolutie, dreapta politica nu si-a asumat o asemenea idee politica care, de altfel, a gravitat doar in jurul stangii, cum aratam mai sus.

Actualmente nu avem un partid nationalist cu pondere semnificativa pe esicherul politic romanesc, desi reactiile inflamate de impotrivire la trocul lui Dragnea erau toate in acelasi ton: nationalist.

Chestiunea aceasta a nationalismului nu e una simpla, mai ales in contextul Uniunii Europene. Spuneam mai sus de Frontul National din Franta, dar nu e singurul partid nationalist. Sa remarcam Brexitul care s-a produs tot pe un fond nationalist. Insa adeptii multiculturalismului si globalizarii trebuie sa adimita un adevar ontologic: existenta natiunilor si faptul ca Uniunea Europeana este o Uniune a natiunilor europene. David Cameron observa corect: nu exista un demos european. In schimb putem vorbi despre poporul francez, poporul englez, poporul german etc. Si sa ne gandim la faptul ca tarile europene au limbi diferite – spre exemplu este o diferenta mare intre limba spaniola si cea portugheza, desi ambele tari sunt iberice, nu mai vorbesc de cate probleme au fost si cu bascii. Si nu mai vorbesc despre faptul ca aceste populatii erau la origine vorbitoare ale unei limbi neindo-europene. Deci problema e complicata in Europa, unde sunt atatea state si natiuni, cu o istorie vasta, care au contribuit la mersul inainte, ca sa zic asa, al Planetei noastre.

Atata vreme cat multiculturalismul si globalizarea s-au impus iar nationalismul nu a reusit sa evolueze din punct de vedere intelectual, capatand deseori in Istoria Europei forme sangeroase, nu doar in Romania – la noi sa ne gandim la Miscarea Legionara, sa ne gandim la fascismul si nazismul european, la criza iugoslava – este destul de clar, as zice eu, ca s-a ajuns la o situatie de criza pe continentul nostru. Fara indoiala si datorita faptului ca avem o Europa nu prea coerenta din punct de vedere economic. Or, din acest punct de vedere, odata cu Criza economica, fiecare tara a (re)descoperit ca trebuie sa-si apere interesele. Spre exemplu, sa ne amintim in ce situatie grea s-a aflat si se afla Grecia, membra a Zonei Euro, cu o datorie guvernamantala imensa si supusa la foarte dure masuri de austeritate care au lovit in poporul grec. Intr-o astfel de situatie s-a dezvoltat o forta politica neonazista si ultranationalista – Zorii Aurii – purtand numele celebrei societati ezoterice, care a si castigat cateva locuri in Parlamantul grec dar si in cel european. Nu spun ca evolutia intelectuala a nationalismului trebuie sa se inspire neaparat din ideile celebrului Ordin Hermetic.

Problema, la noi, este ca Dl. Liviu Dragnea n-are capacitatea intelectuala de a aborda o asemenea chestiune complexa in relatia cu UDMR si cu Budapesta. Dl. Liviu Dragnea n-a reusit decat sa inflameze scena politica si sa aduca prejudicii propriului sau partid prin capriciile si interesele sale politice. Insa absenta nationalismului – observati ca nu spun a ultranationalismului – in politica romaneasca, iar subtirimea manualelor de istorie, ca s-a discutat despre acest subiect, este consecinta urmarii unei linii multiculturale si globalizante, as spune chiar extremiste, conduce la fenomene politice de genul la care am asistat ieri si astazi. Ar trebui spus si faptul ca PSD a castigat pentru prima data alegerile in Transilvania. Fieful electoral al PSD nu e acolo si interesul PSD-ului in Ardeal ramane, pare-mi-se, redus. Din aceasta cauza, prin concesiile pe care dorea sa le faca UDMR, Liviu Dragnea nu s-a sinchisit prea mult ca ii jigneste si ii nesocoteste pe ardeleni. De aici se vede calibrul politic redus al sefului PSD, pe care unii dintre pesedisti si nu putini doresc sa-l urmeze orbeste. Liviu Dragnea nu cred ca se astepta la o reactie atat de vehementa din interiorul partidului sau, crezand ca lucrurile vor merge ca unse, dar iata ca nu a fost asa. Pierderea sprijinului UDMR in sustinerea motiunii maresc probabilitatea ca motiunea sa nu fie adoptata. Cu alte cuvinte, din dorinta prea mare de victorie, Liviu Dragnea si-a dat cu stangul in dreptul, cum se spune. De aceea si vrea sa amane citirea motiunii si supunerea la vot.

Interesant este ca ceea ce s-a intamplat dauneaza mai ales PSD. PRM, care prin Traian Basescu a avut o pozitie foarte vehementa la inflamia dragnista, PNL si USR au sanse mari sa creasca in sondajele de opinie. PSD are sanse mari sa scada.

Intrebarea care s-ar pune ar fi daca nu cumva in mod intentionat s-a creat aceasta criza pentru scoaterea PSD de la guvernare, insa e numai o speculatie. Mai degraba putem vorbi de doua miscari gresite facute de presedintele PSD, Dl. Liviu Dragnea: chestiunea cu motiunea impotriva propriului sau guvern, lucru care pune PSD intr-o situatie ridicola si absurda, si concesiile facute UDMR pentru ca motiunea sa fie adoptata fara emotii.

In incheiere un articol pe care doresc sa-l evidentiez

N-are legatura cu subiectul postarii, dar cred ca noi ar trebui sa ne gandim serios si la astfel de lucruri ca cele din articol de mai jos semnat de Andreea Paul:

Unde ne este placa de surf pentru noul val tehnologic? (I)

Inovaţia, automatizarea şi robotizarea nu sunt doar generatoare de productivitate şi de competitivitate a unei afaceri, ci valul care va genera cea mai puternică schismă economică și socială. Europa cu mai multe viteze reprezintă răspunsul la noua competiție globală tehnologică. Ce face România pentru a nu fi înghițit de acest val? Unde ne este placa de surf? 

Cum ne pregătim economia, educația, populația, societatea în ansamblu pentru lumea afacerilor și meseriilor viitorului? Ceilalți ce fac? Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă la dezbatere și acțiuni ferme. Numărul de roboți industriali din întreaga lume va crește până la aproximativ 2,6 milioane de unități până în 2019, cu un milion de unități mai mult decât în anul 2015, dar densitatea lor la mia de angajați în România este sub nivelul țărilor vecine.

„A patra Revoluţie Industrială”: provocări și oportunități

Lumea de astăzi se confruntă nu numai cu schimbări demografice și politice, dar şi cu apariţia de tehnologii inovatoare care ne situează în cea de-a „patra Revoluţie Industrială”. Aceste procese cu implicaţii sociale și economice majore prezintă avantaje, dar și inconveniente.

„Ne aflăm la începutul unei transformări globale, ce se caracterizează prin convergența tehnologiilor digitale, fizice și biologice”, declarau experţii Forumului Economic Mondial (World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2016-2017, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index/box-1-the-fourth-industrial-revolution/), „iar schimbările tehnologiilor sunt uimitoare în ceea ce privește dimensiunea acestora, viteza și domeniul de aplicare”.

Experţii Forumului Economic Mondial definesc „A patra Revoluţie Industrială” drept „trecerea la noile sisteme care sunt construite pe infrastructura revoluției digitale”, şi nu drept „emergenţa unui nou set de tehnologii.” Potrivit acestora, schimbările tehnologice se reflectă deja în standarde mai înalte de viaţă sau prin creşterea capacităţii umane în paralel cu noile modalităţi de raportare la muncă. Dat fiind că astfel de tehnologii au devenit omniprezente, ele vor modifica fundamental modul în care producem, consumăm, comunicăm, ne mişcăm, producem energie și interacționăm. Mai mult, având în vedere noile competențe în ingineria genetică și neuro-tehnologii, acestea pot avea un impact direct asupra a ceea ce suntem, asupra felului cum gândim și ne comportăm, deci pot duce la schimbări de mentalitate. Pe lângă avantajele economice, această nouă revoluție generează însă şi noi amenințări la adresa pieței muncii și viitorului muncii, afectează veniturile și securitatea geopolitică, precum și sistemele de valori sociale și etice (World Economic Forum, The Fourth Industrial Revolution, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index/box-1-the-fourth-industrial-revolution/).

Printre îngrijorările cele mai mari produse de inovaţie, se numără distrugerea locurilor de muncă aşa-zis „tradiţionale” şi înlocuirea acestora cu altele noi corespunzătoare schimbărilor tehnologice actuale. Acest proces de reprofilare a locurilor de muncă şi de transformare a competenţelor are implicaţii asupra veniturilor, ducând la polarizarea societăţii, afectând astfel coeziunea socială. Potrivit unui document din 2016 al Comisiei Europene, profesiile cele mai afectate sunt estimate a fi administrația, industria prelucrătoare și agricultura (Mariana Bechir, Atenţie la structura forţei de muncă: România – cea mai vulnerabilă la automatizare, 62% din locurile de muncă actuale se vor pierde / 30.05.2017, http://cursdeguvernare.ro/atentie-la-structura-fortei-de-munca-romania-cea-mai-vulnerabila-la-automatizare-62-din-locurile-de-munca-actuale-se-vor-pierde.html).

Managementul schimbărilor tehnologice prin exploatarea oportunităţilor celei de-„a patra Revoluţii Industriale” şi reducerea riscurilor este una dintre cele cinci provocări majore care vor determina evoluţia globală în următorii 10 ani şi care necesită mai multă acţiune şi atenţie, avertizează experţii Forumului Economic Mondial în ediţia din 2017 a Raportului cu privire la Riscurile globale (The World Economic Forum, The Global Risks Report 2017, 12th Edition, https://www.weforum.org/reports/the-global-risks-report-2017).

Măsura în care economiile sunt pregătite pentru „A patra Revoluție Industrială” a fost de altfel una dintre cele cinci probleme majore discutate de peste 3.000 de participanți din 100 de țări la reuniunea anuală din ianuarie 2017 a Forumului Economic Mondial, alături de consolidarea cooperării la nivel mondial, revitalizarea creșterii economice, reformarea capitalismului și restaurarea unui sentiment de identitate comună (World Economic Forum, Annual Meeting 2017: Responsive and Responsible Leadership / 17-20 January, 2017, Davos-Klosters, Switzerland, http://www3.weforum.org/docs/WEF_AM17_Report.pdf). Pe lângă această problematică, experţii Forumului Economic Mondial au atras atenţia cu privire la cele mai semnificative riscuri pe termen lung la nivel mondial, identificând inegalitatea economică, polarizarea socială și problemele de mediu printre primele trei tendințe globale care vor contura dezvoltarea globală în următorii zece ani (The Global Risks Report 2017, https://www.weforum.org/reports/the-global-risks-report-2017) şi au dedicat un raport creşterii economice, mai precis instrumentelor şi stimulentelor politice și mecanismelor instituționale ce pot fi puse în practică pentru o creștere economică favorabilă incluziunii sociale (World Economic Forum, Inclusive Growth and Development Report 2017, http://www3.weforum.org/docs/WEF_Forum_IncGrwth_2017.pdf). În plus, considerând că trecem printr-o perioadă de creștere a inegalității veniturilor, a tensiunilor sociale și politice și a unui sentiment general de incertitudine cu privire la viitor, experţii Forumului Economic Mondial au evaluat şi peisajul de competitivitate pentru 138 de economii, respectiv modul în care țările asimilează noile provocări tehnologice ale celei de-a „patra Revoluții Industriale” (World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2016–2017, http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf).

Din cauza spectrului larg de implicaţii ale noii revoluţii tehnologice la nivelul societății, răspunsul la aceste transformări trebuie să fie integrat și cuprinzător, să implice toate părțile interesate din sistemul politic la nivel mondial, din sectorul public și cel privat până la mediul academic și societatea civilă, iar creativitatea și spiritul antreprenorial pot fi un răspuns la noile provocări tehnologice.

Pentru a fi competitive şi a-şi spori şansele de a rămâne pe piaţă, companiile trebuie să fie inovative şi, în acelaşi timp, să se adapteze cerinţelor pieţei, de proiectare a produselor şi lansare în fabricaţie în concordanţă cu cererea care este adesea fluctuantă, de a creşte diversitatea şi complexitatea produselor fără însă a face compromisuri de calitate.

„Producătorii de astăzi se confruntă cu presiunea costurilor, diversificarea tot mai mare a produselor şi cererile fluctuante. Chiar și acolo unde muncitorii sunt accesibili, noua generație de produse complexe necesită adaptabilitate la asamblare, precizie și fiabilitate care este dincolo de competențele muncitorilor umani. Pentru a fi pregătiți să răspundă acestei epoci ’high-mix’ şi ’lowvolume’, metodele de fabricație trebuie să fie flexibile și automatizate, declara Daniel Friis, Director Comercial la Direcţia de Roboți Universali (Editorial, https://ifr.org/downloads/press/02_2016/Editorial_WR_Industrial_Robots_2016.pdf).

Creşterea eficienţei şi productivității companiilor este strâns legată de capacitatea acestora de inovaţie, de implementare a noilor tehnologii software şi hardware, de automatizare şi robotizare a proceselor de fabricaţie, de adaptare la nevoile globale de evoluţie a pieţei. Altfel spus, pentru a obţine avantaje competitive, companiile vizează să producă la standarde înalte, însă fără a ridica nivelul costurilor de producţie.

Cum pot răspunde companiile provocărilor actuale generate de cea de-a patra revoluție industrială?

„Roboții industriali tradiționali continuă să evolueze pentru a satisface nevoile de automatizare de astăzi, îndeplinind sarcini multiple și având capacităţi diverse. Noi oportunități de automatizare sunt în curs de dezvoltare pentru a răspunde unor medii variabile şi semi-structurate, în special în întreprinderile mici și mijlocii.”, afirma Daniel Friis în editorialul cu privire la automatizarea industriei și utilizarea de roboți (Editorial, https://ifr.org/downloads/press/02_2016/Editorial_WR_Industrial_Robots_2016.pdf).

Potrivit lui Daniel Friis, „roboţii colaboratori” – cobots –, care lucrează alături de angajați, permit automatizarea în zone considerate cândva prea complexe sau prea costisitoare. Îşi găsesc aplicabilitate mai ales în cazul proceselor de fabricație ale IMM-urilor, facilitând producţia pe termen scurt şi reducând decalajele dintre asamblarea complet manuală și automatizarea totală. Asocierea roboților colaboratori cu roboţii industriali tradiționali permite întreprinderilor mici să concureze mai eficient.

Până în 2019, peste 1,4 milioane de noi roboți industriali vor fi instalați în fabricile din întreaga lume – aceasta este cea mai recentă prognoză a Federației Internaționale de Robotică (IFR).

Potrivit Raportului „World Robotics”, ediția 2016, Uniunea Europeană ocupă poziția de vârf în cursa automatizării globale: 65% din țările cu un număr de roboți industriali mai mare decât media la 10 000 de angajați sunt situate în UE.

Cei mai puternici factori de creștere pentru industria robotică se regăsesc în China (The International Federation of Robotics – IFR, World Robotics Report 2016: European Union occupies top position in the global automation race, Press Release, Frankfurt, Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).

Aproximativ 70% din roboții industriali lucrează în prezent în industria de automobile, industria electrică / electronică și cea de prelucrare a metalelor. În anul 2015, cea mai puternică creștere a numărului de roboți a fost înregistrată în industria electronică, cu 18% mai mult decât în perioada anterioară. Industria metalurgică a înregistrat o creștere de 16%, iar sectorul auto 10%.

Numărul de roboți industriali din întreaga lume va crește până la aproximativ 2,6 milioane de unități până în 2019, cu un milion de unități mai mult decât în anul 2015.

Cea mai mare creștere a vânzărilor a fost înregistrată de statele din Europa Centrală și de Est: de aproximativ 25% în 2015. De asemenea, în 2016 se prognozează o rată similară de creștere (29%). Se așteaptă ca acest trend pozitiv să continue. Creșterea medie va rămâne constantă la aproximativ 14% pe an (2017-2019). Cele mai mari vânzări de roboți industriali au fost în Republica Cehă și Polonia. În perioada 2010-2015, numărul de noi instalații de roboți a crescut în Republica Cehă cu 40% (rata anuală de creștere compusă), iar în Polonia – cu 26% (CAGR).

Pe ansamblu, Statele-membre ale Uniunii Europene sunt extrem de avansate în ceea ce privește automatizarea, statistică evidențiată nu numai de densitatea numărului de roboți din industria automobilelor (jumătate din primele 10 națiuni cu cei mai mulți roboți industriali la 10.000 de angajați aparținând Uniunii Europene), dar și a industriei prelucrătoare (dintre cele 22 de țări cu o densitate a roboților peste medie, 14 fiind situate în UE).

Topul mondial al roboţilor industriali multifuncţionali la 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare se prezintă astfel: Republica Coreeană (531), Singapore (398), Japonia (305), Germania (301), Suedia (212), Taiwan (190), Danemarca (188), Statele Unite (170), Belgia (169), Italia (160), Spania (150), Austria (128), Franţa (127), Finlanda (126), Olanda (120), Elveţia (119), Slovenia (110), Republica Cehă (93), Australia (85), Slovacia (79), Marea Britanie (71).

Comparativ cu cea mai mare densitate a roboţilor la nivel mondial (Republica Coreeană, cu 531 de roboţi), respectiv în cadrul UE (Germania, cu 301 de roboţi industriali) sau raportată la densitatea medie de roboţi industriali la nivel mondial (de 69 la 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare), în România automatizarea este destul de slabă. Densitatea roboţilor industriali corespunzătoare anului 2016 era în România de 11 roboţi la 10.000 de angajaţi. Sub densitatea medie, dar deasupra României, se mai situează doar Ungaria cu 57, de roboţi 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare şi Polonia cu 28, iar sub capacitatea de automatizare a României sunt Croaţia, cu 5 roboți / 10.000 salariați şi Estonia – 8.

Densitatea roboților din marile economii din Europa de Vest este cu mult înaintea Chinei, țară care, prin programul „Made in China 2025”, și-a definit drept scop să devină una dintre națiunile industriale tehnologice de vârf în doar câțiva ani. Cea mai mare diferență înregistrată de China este față de Germania (301 vs. 49 unități) – cea mai mică fiind comparativ cu Marea Britanie (71 vs. 49 unități). (The International Federation of Robotics – IFR, Press Release / Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).

Republica Coreeană se află pe locul al doilea ca piață de vânzare pentru roboți industriali (dar pe locul întâi la nivel mondial la automatizare), fiind urmată de Japonia (pe locul 3 la nivel mondial la automatizare). Numărul de unități vândute în 2015 a crescut cu 55% în Republica Coreea și cu 20% în Japonia. Împreună cu Singapore, aceste două țări conduc clasamentul economiilor globale automatizate în industria prelucrătoare. Având o situație economică stabilă, se prognozează o creștere medie anuală de 5% la vânzările de roboți între 2016 și 2019, atât în Coreea, cât și în Japonia.

Statele Unite, pe locul 8 în topul mondial în privinţa automatizării, este în prezent cea de-a patra piață majoră pentru vânzarea de roboți industriali din lume. În SUA, Canada și Mexic, numărul total al roboților industriali nou instalați a crescut cu 17%, până la un nou record de aproximativ 36.000 de unități (2015). Cu o situație economică stabilă, se poate aștepta ca America de Nord să înregistreze o creștere anuală medie de 5 până la 10% în vânzările de roboți între 2016 și 2019.

Statele Unite joacă un rol principal în ceea ce privește automatizarea în industria automobilelor. Producătorii de mașini din SUA se află pe locul trei la densitatea roboților, în urma Japoniei și Republicii Coreea (The International Federation of Robotics – IFR, Press Release / Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).”

Din acest punct de vedere sunt la unison cu Andreea Paul!

Spuneam si in postarea trecuta ca noi trebuie sa ne gandim la viitor, ceea ce, din pacate, nu prea se vede. Articolul Andreei Paul ne vorbeste despre transformarile ce au loc in prezent in lume si despre provocarile viitorului. Progresul tehnic, dezvoltarea cu o repeziciune ce in trecut nici nu s-a visat a tehnologiei ne va influenta viata, prezinta riscuri la nivel mondial, dar si oportunitati. Andreea nu ne spune niste basme – subliniez asta ca sa fie clar pentru ca unora s-ar putea sa le para asa. Ci ne vorbeste despre realitati in schimbare pe plan mondial si pune in mod absolut justificat problema daca tara noastra e pregatita pentru asa ceva. Iar daca nu, ce ar trebui facut? Pentru ca A patra Revolutie Industriala ne va influenta in continuare viata, iar Romania trebuie sa vada cum poate valorifica oportunitatile si evita riscurile, care pot sa insemne saracie si marirea decalajelor fata de tarile dezvoltate. Avem strategii in acest sens?

In loc de aceasta penibila balacareala damboviteana care a inflamat inutil scena politica mai bine ne-ar fi preocupat astfel de probleme, pentru ca lumea merge inainte si noi riscam sa ramanem mult in urma. Observati ca despre un astfel de subiect nu prea se discuta la televiziunile de stiri, desi ar trebui. E o problema extrem de complexa care vizeaza inclusiv generatiile viitoare.

Un articol foarte bun!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

iunie 21, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Teoria romanului anormal…

Am prins finalul Jocurilor de Putere ale lui Rares Bogdan de pe Realitatea. Se dezbatea legea potrivit careia supermaketurile trebuie sa aiba 51% produse agroalimentare romanesti.

La un moment dat Rares Bogdan spune, citez din memorie:

„Pai, dom’ne, stiu de la mine de acolo (domnia sa e din Cluj) ca romanul se duce si cumpara produse de la ABC-urile insirate pana la Debretin, in Ungaria, ca tot ce-i din afara e mai bun decat produsele noastre. E vorba de  – si aici Rares Bogdan isi duce mana aratand capul, adica e vorba de cap – de asta e vorba. Si ale noastre – convingator aici, cu alte cuvinte, vroia sa spuna: consumati cu incredere produsele noastre – sunt foarte bune”.

Nici macar nu a spus ca ar fi vorba de mentalitate, ci a aratat capul ca si cum ar fi vorba de o boala mintala pe care ar avea-o romanii. Dar domnule Rares Bogdan, nu credeti ca pe banul lui omul, in general vorbind, nu doar romanul, cumpara ceea ce vrea el? Nu considerati ca e normal, firesc, de buna-credinta ca pe banul tau sa cumperi ce vrei tu?

Un alt distins invitat spunea la un moment dat – discutia era foarte animata, desi la o ora tarzie – „daca sunteti roman nu cumparati produse romanesti?”. Cu alte cuvinte, de ce trebuie sa cumpar produse romanesti? – pentru ca sunt roman. Dar daca sunt roman de ce trebuie sa cumpar doar produse romanesti?

Pe de alta parte, legat de ce spunea Rares Bogdan, de ce trebuie sa apreciez numai produsele romanesti? Doar pentru ca sunt romanesti si nu straine? In general vorbind, oamenii apreciaza produsele romanesti, dar apreciaza si produsele straine. Pentru ca nu vad de ce nu ai aprecia un produs strain daca e de buna calitate.

Dar cel mai dulce a fost Dl. Nini Sapunaru (unul din initiatorii legii, daca am inteles bine), de-mi venea sa-l pup, manca-i-as gurita lui!! 😆 😆 Domnia sa ne-a furnizat in direct o mostra de „competenta” – cu ghilimelele de rigoare, fireste – in materie de marketing economic: „Sa vedeti ce fac, iau legea din Cehia, ca teoria mea e ca daca o lege se aplica undeva e aplicabila oriunde!” 🙂 Nene Nini, hai c-ai fost dulce, zau asa! 🙂

Dar lasand gluma la o parte – ca mai radem si noi, ca sa nu plangem – eu n-am vazut o forma mai abjecta de promovare a unui produs. E vorba de cel romanesc. A sugera ca oamenii au ceva cu capul pentru ca nu cumpara un anumit tip de produs mi se pare nu doar o catastrofa in materie de marketing, dar o insulta pur si simplu la adresa romanului.

Eu vreau sa va spun ceva, apropo de cum e promovat produsul romanesc. Am fost intr-un supermarket si acolo vezi cate o fata draguta, cu mostre din produs, te imbie sa le degusti, iti raspunde politicos la intrebari. Si s-a facut acolo un loc unde sa vina producatorii romani sa expuna, spre exemplu, carnaciori, muschi file, deci produse de felul asta. Am fost acolo, am degustat si eu. Si m-a luat tipa care vindea cu o neobrazare, ca de ce nu cumpar – ca si cum daca degusti trebuie obligatoriu sa si cumperi. Ei, cam asa e „promovat” – cu ghilimelele de rigoare, fireste – produsul romanesc! Cu insulte la adresa consumatorilor si potentialilor clienti!!

Era un nene in dezbatere care a avansat ideea ca „ce vor face supermarketurile, daca vom face noi magazine care sa aiba produse 100% romanesti!”. Finalul nu e cu semnul de intrebare, ci, amenintator, cu cel de exclamare!!! Nene draga, hai sa-ti spun ceva, e un proverb: „cainele moare de drum lung si prostul de grija altuia!”. E tot cu semn de exclamare la sfarsit!! Pai fa-l! Fa magazinul, te opreste cineva? Dar eu tot am vazut „initiative” – cu ghilimelele, stiti dumneavoastra… – din astea care ori au sfarsit prost, ori nu s-au facut deloc. „Adica noi romanii nu putem?” – pai, arata ca poti ca nu te opreste nimeni, frate! Pentru asta nu trebuie o lege care sa oblige supermarketurile sa aiba in galantare 51% produse romanesti.

Ceea ce ma deranjeaza este ca noi n-am iesit inca din limita unui nationalism abject. Chiar si aceasta lege exprima cel mai abject nationalism! In loc sa discutam degajat probleme de marketing, pentru a vedea cum putem promova mai bine produsele agroalimentare romanesti, in loc sa vad o discutie la un nivel inalt de competenta, exprimandu-se cele mai noi teorii de marketing economic – as fi stat pana dimineata, v-o spun sincer! – vad un ruralism degradant, demn de plagiatul lui Victor Ponta!! Este inadmisibil ca sa tratezi romanii drept o turma imbecila care nu stie sa aprecieze un produs sau un anumit tip de produs, facandu-le un proces de intentie, pe banii lor, ca de ce nu cumpara produse romanesti.

Eu stau si ma intreb de ce multi dintre oamenii acestia care se perinda pe la televizor nu se uita la firme care au inceput de la o mica afacere si s-au extins pe plan mondial, fara nicio lege care sa oblige intr-un fel supermarketurile sa aiba un anumit procent din acele produse ale lor. Ca sa invete! Domnul acela vorbea de un magazin care sa aiba 100% produse romanesti – cu asemenea abordari niciodata nu va depasi un biet nivel de cartier, daca va avea succes ca si asta e o problema. Pentru ca altii stiu sa-si promoveze produsele si sa faca afaceri, sa-si extinda afacerile. Din pacate, la noi nu prea vad lucrul asta. Or, strategia sa de marketing era ca daca esti roman trebuie sa cumperi produse romanesti. Stimate domn, nu trebuie! Iar asta inseamna normalitate si o societate normala!

Sa nu creada cineva ca-l reclam pe Rares Bogdan la CNA, eu care sustin desfiintarea CNA-ului 🙂 . Pentru ca eu cred ca noi, cetatenii, trebuie sa avem atitudine si sa luam atitudine, nu CNA. Pentru ca eu cred ca noi, cetatenii, trebuie sa avem libertatea de a alege! Nu vreau sa spun acuma vorbe mari si patetice, dar ma intristeaza cand vad cat de jos e nivelul de profesionalism, cat de jos se poarta o discutie… Intr-o totala lipsa de respect fata de client. Si cu argumentatii, in esenta, foarte sarace: „daca, in Ungaria, Viktor Orban face asa sa facem si noi, ca in Ungaria aduce beneficii economice tarii!”. Dar noi ce facem aici, ce am ajuns sa facem: il plagiem pe Viktor Orban? Noi in loc sa invatam de la cei care stiu sa face afaceri si sa-si promoveze produsele, il plagiem pe Viktor Orban?

Slab, foarte slab…

iulie 13, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 36 comentarii

Plictiseala…

Zile ploioase. Scaderi bruste de temperatura. Astenie de primavara… Ma incearca o stare de plictis, desi poate n-ar trebui: se intampla lucruri interesante. Insa a inceput sa ma plictiseasca nationalismul asta scos de la naftalina, demn de o cauza mai buna. Cum merg lucrurile prost in tarisoara, cum rasare si nationalismul! Pe mine nu ma mai mira: ideea de romanizare a Romaniei, cum spune Lucian Boia, e inca prezenta. Nationalismul a fost promovat in societatea romaneasca inca din sec. al XIX-lea, lucru ce nu e prea greu de constatat. A fost promovat de catre politicienii romani. De aceea n-ar trebui sa ne mire excesele la care s-a ajuns in perioada interbelica. Comunistii au dat si ei destul de repede la o parte internationalismul in favoarea nationalismului ajungandu-se la ceea ce s-a numit national-comunismul ceausist. Nationalismul, cu atat mai putin cel extrem, n-are nimic in comun cu vocatia apostolica a Ortodoxiei. Pentru ca eu nu vad cum poti sa ai o asemenea vocatie si sa fii nationalist in acelasi timp. Cu atat mai putin nu vad cum poti sa fii ortodox dar sa manifesti ura fata de alti semeni de-ai tai, determinata de un nationalism agresiv… De aici rezulta ca Nationalismul si Ortodoxia au fost contopite tot in diverse creuzete politice, in scopuri politice. Insa lucrurile n-au stat de la inceput asa si se cunoaste mai putin (ma intreb: oare de ce?) despre deschiderea manifestata de Ortodoxia noastra fata de Occident…

Cum nu merg bine lucrurile in tarisoara, cum altii sunt de vina. Strainii, care nu stau in banca lor, nu v-ati prins? Care sug sangele bietului roman. E ciudat ca noi nu stam sa analizam lucrurile, sa vedem de ce nu merg sau care sunt limitele si cum le putem depasi. Un discipol al adevarului asa ar face. Nu, noi incepem sa ne supraevaluam in mod ciudat totusi… Daca suntem atat de mari si tari, atunci de ce nu ne trag boii? De ce ni s-au innecat corabiile? Apelul la cultura primara a omului de rand spune altfel: altii sunt de vina! Ca noi si traditiile noastre… Eeeeeee, traditiile noastre ancestraleee…!! Asa a ajuns sa ma plictiseasca placa asta veche!!! Si uite-asa prinde teoria consipratiei, cu planuri diabolice, clocite in exterior, desigur, de distrugere a Romaniei s.a.m.d. Bineinteles ca trebuie sa fie clocite in exterior, deoarece romanul – etnicul pur, taranul adica – e bun, e frumos, are toate calitatile date de puritatea virtutii etc, etc… Strainii-s rai cu bietul roman!! Se tot repeta aceasta placa plictisitoare…

Chestiunea interesanta in legatura cu Marian Munteanu nu rezida neaparat in mult controversata sa filiatie intelectuala cu legionarismul. Imi pare mai degraba ca nationalismul sau daca doriti ultranationalismul actual isi are radacinile atavice in national-comunismul lui Ceausescu, mult mai aproape de oamenii generatiei noastre. Ciudat e ca dupa ce au murit atat Adrian Paunescu cat si Corneliu Vadim Tudor – iata „samanta dupa ce a murit aduce multa roada” – asistam la scoaterea de la naftalina a nationalismului pe scena politica, lucru ce s-ar dori, nu-i asa, o renastere a acestuia… Poate pentru ca e vazut ca o cale simpla de obtinere a Puterii, prin coagularea in jurul acestuia a maselor largi de oameni. Fara indoiala, observam aici un primitivism politic, o lipsa pregnanta de cultura politica si de cultura in general. Lucru ce ne duce cu gandul la amestecul fostei Securitati, in somaj de mai multa vreme. Nationalism mult, solutii putine – formula prin care se poate obtine repede Puterea. E ca si cum ai spune ca e mult mai usor sa coagulezi mase largi de oameni cu ajutorul nationalismului si prin acesta, desi nu propui nicio solutie, decat prin liberalism, care propune solutii.

Insa e foarte interesant ca acest nationalism actual nu e conturat ca fiind o reactie la ceva. Nationalismul sec. al XIX-lea era pus in slujba realizarii idealului national de unire a Principatelor si mai apoi de consolidare a Statului Roman. Pentru realizarea Marii Uniri de la 1918 aveai nevoie de nationalism. Nationalismul pe vremea legionarilor a fost excesiv si a fost rezultatul promovarii puternice de aproape un secol al acestui curent in societate. Totusi, inca de atunci nu era foarte clar acest nationalism: era indreptat impotriva hortysmului, impotriva nazismului, impotriva comunismului? El a preluat teza nazista si a fost impotriva evreilor, desi Israelul nu fusese constituit pe atunci iar evreii nu se vede cum ar fi putut sa reprezinte o Putere in stare sa ameninte Romania. In vremea comunismului, nationalismul a fost o reactie la internationalism? Inteleg nationalismul ca o reactie la stapanirea habsburgica, pe vremuri in Ardeal. Pot sa inteleg un nationalism ca o reactie la pangermanism sau la panslavism.

Mie mi-e neclar daca, de exemplu, Miscarea Legionara a fost impotriva comunismului. Cum se explica atunci uciderea prefectului Manciu, un fruntas liberal, de catre Corneliu Zelea-Codreanu? Si a altor asasinate infaptuite de legionari, care nu au fost indreptate impotriva unor comunisti. Aratati-mi un comunist asasinat in mod expres, ca sa zic asa, de legionari? Sau celebra Rebeliune Legionara, indreptata impotriva evreilor – deci impotriva unui grup etnic, dar asta nu inseamna ca a avut un caracter anticomunist. Si apoi ce nationalism mai e acela cand legionarii se lipesc, pana la urma, de nazismul german? Daca vorbim despre nationalism, fie el si in forma agresiva, cum se explica aprecierile lui Vintila Horia, acuzat de filiatie legionara, la adresa lui Hitler? Inclusiv aprecierile lui Cioran la adresa romanilor nu denota nationalism… Interesant este cum acest nationalism sfarseste pana la urma, in mod ineluctabil, printr-o negare a sa, ramanand doar un extremism cumplit.

Nationalismul actual e conturat ca o reactie la ce anume? La Uniunea Europeana si valorile acesteia? Totusi, la noi nu se manifesta pregnant reactii la Uniunea Europeana, de respingere a acesteia. Astfel de atitudini le putem intalni, de pilda, in Franta sau Marea Britanie. In general vorbind, in UE exista si astfel de reactii.

Am citit un editorial al lui Cristian Preda, care pledeaza pentru laicitate in Ziare.com:

Cand religia inunda politica

Unul nu vrea mega-moschee, altul e impotriva mega-catedralei. Unuia nu ii place Norvegia, fiindca acolo educatia copiilor nu se face ca la penticostalii plecati dintre romani. Pentru altul, problema cea mai mare e Germania, intrucat aduce toti musulmanii pe capul UE. Ce sa mai zici despre Belgia? E un stat laic esuat, decreteaza analistul.

Citeste toate textele scrise de Cristian Preda pentru Ziare.com

Cam astea ar fi ideile proaspete aduse in spatiul public de la noi, in ultimele luni. Ah, era sa uit de decizia inginerilor politehnisti de a-i acorda, la initiativa Ecaterinei Andronescu, un doctorat onorific patriarhului, fiindca a pastrat „credinta stramoseasca”.

Intr-un regim ca al nostru, orice opinie, inclusiv cea religioasa, e libera. De multe ori, insa, religia e prezenta doar pentru a fi investita in politica. Asta duce la derive de tot rasul.

De pilda, deputatul Bogdan Diaconu, care zice ca s-a saturat de „Europa necrestina, birocratica, corporatista si, mai nou, musulmana” vrea sa-l suspende pe Klaus Iohannis, fiindca presedintele ar fi „vasalul Turciei”, dupa ce a confirmat acordul, negociat ani de zile, privind construirea unei moschei la Bucuresti.

Toleranta are, cum se stie, limite: opinia, oricat de libera, nu trebuie sa treaca frontiera care ne separa de barbarie. Deunazi, granita a fost violata. Un grup de muzica, Taxi, a lansat un cantecel, aratandu-si dezacordul cu ideea Catedralei Mantuirii Neamului, iar mai multe figuri publice inganau refrenul. Intre ele, marele nostru scriitor Mircea Cartarescu. Un ipochimen a iesit din anonimat arzand un volum semnat de autorul Solenoidului. Asta e barbarie.

Cand religia inunda politica, retorica poate avea efecte neprevazute. Amicul Traian Ungureanu, un rafinat intelectual conservator, a devenit un critic constant al Angelei Merkel, pe care a numit-o recent „Uber Islamizatoarea Europei”: frazele in care el cerea, dupa atentatele de la Bruxelles, ca toata elita europeana sa demisioneze, au incantat galeria dreptei democratice, care e tot mai sceptica atunci cand vine vorba despre UE.

Mai putin subtili decat TRU, colegii sai din PNL au ajuns sa sustina la Primaria Capitalei un nostalgic al civismului de tip legionar, Marian Munteanu, pe care Vladimir Tismaneanu il descrie, foarte precis, ca adept al „trairismului securist”. Am cerut public ca penelistii sa retraga rusinoasa candidatura, dar ei zic ca e „alegerea perfecta”.

La randul lor, socialistii romani din PE, care pupau moaste cu Ponta-n campanie, critica multiculturalismul belgian, dar se arata surprinsi ca Laurentiu Rebega, ales in 2014 pe aceeasi lista cu ei, a adunat, la Sinaia, toti apucatii extremei drepte, inclusiv asociatii lui M. Munteanu din „Grupul pentru Romania”, precum actorul Florin Zamfirescu sau caraghiosul cunoscut ca „stegarul dac”. Sedusi de Marine le Pen, extremistii europeni sunt sustinuti de aparatorii ortodoxiei de la Kremlin si sunt cei mai radicali critici ai tolerantei.

Pe plan strict local, pesedistii recurg la referinta religioasa fara vreo jena: fiind „mandra ca e ortodoxa”, Gabi Firea zice ca merita sa fie aleasa la primarie intrucat „orice femeie face curat dupa mai multi barbati”. Dezavuat de protestele din noiembrie si fortat sa demisioneze, Popescu-Piedone anunta ca va candida totusi, la sectorul 4, fiindca e si el „un bun ortodox” si vrea sa-si „repare onoarea de om”.

Cum se vede din aceste exemple, manipularea opiniei religioase anuleaza diferentele dintre stanga si dreapta, dintre moderatie si extremism. Cred ca se cuvine sa reasezam laicitatea si toleranta in centrul vietii noastre publice.

Cristian Preda este profesor la Universitatea din Bucuresti (din 1992) si deputat european (din 2009).

Totusi, pare mai degraba, din cele scrise, ca politica inunda religia. Pentru ca politicienii cauta sa se foloseasca de religie pentru a obtine voturi. Auziti aici: Gabriela Vranceanu-Firea e „mandra ca e ortodoxa”. Mai, frate, soro, dar ne rupem in mandrii!! 🙂 😆 Stai si te intrebi cum de au ajuns cu totii, acesti politicieni, atat de credinciosi, atat de piosi… Mai, sa fie!, cum spune romanul… Daca ii asculti ai impresia ca pana acum au trait in manastire. Ce nu face politicianul pentru ca sa obtina voturi…? Auziti, faza dura:

„De pilda, deputatul Bogdan Diaconu, care zice ca s-a saturat de „Europa necrestina, birocratica, corporatista si, mai nou, musulmana” vrea sa-l suspende pe Klaus Iohannis, fiindca presedintele ar fi „vasalul Turciei”, dupa ce a confirmat acordul, negociat ani de zile, privind construirea unei moschei la Bucuresti.”,

Totusi, nu spune ca s-ar fi saturat de Uniunea Europeana, ci de „Europa necrestina, birocratica, corporatista si, mai nou, musulmana”. Interesant este ca formatiunea politica a D-lui. Bogdan Diaconu se considera, totusi, una democrata… De asemenea interesant, semnificativ si demn de remarcat e faptul ca nu auzi din partea Bisericii Ortodoxe Romane astfel de fraze, in schimb le auzi la… Bogdan Diaconu… In ceea ce priveste PSD si Ecaterina Andronescu, acestia fac astfel de gesturi pentru ca se tem ca pot pierde electoratul din mediul rural, caz in care s-ar prabusi din punct de vedere politic. Din aceasta cauza pesedistii n-au vazut cu ochi buni nici PNTCD, care pana la urma a fost anihilat. Daca electoratul sarac, ce-i adevarat, din mediul rural s-ar orienta catre alte optiuni politice, PSD ar pierde foarte mult. Iar „aparatorii ortodoxiei de la Kremlin” n-au nimic de a face cu Ortodoxia, ci cu mentinerea la Putere a regimului Putin si a ghemului de interese oligarhice din jurul acestuia.

Citesc o stire de ultima ora pe Romania Libera:

Marian Munteanu renunţă la candidatura pentru Primăria Capitalei. Cătălin Predoiu, noul candidat al PNL

„UPDATE: Surse din PNL afirmă că noul candidat al PNL la Primăria Capitalei va fi Cătălin Predoiu, al patrulea candidat lansat de liberali la alegerile locale din Bucureşti. Decizia va fi validată într-o nouă şedinţă a Biroului Politic Naţional al PNL care va avea loc joi, la ora 16.00. Liberalii vor trebui să strângă semnături pentru candidatura lui Cătălin Predoiu până la începutul săptămânii viitoare, în condiţiile în care termenul limită pentru înscrierea în cursă expiră marţi, la 26 aprilie.

=====

Conducerea PNL a decis retragerea candidaturii lui Marian Munteanu în cursa pentru Primăria Capitalei. După şedinţa partidului, Marian Munteanu a anunţat că lipsa unităţii din partid l-a determinat să se retragă. El a spus că, în urma discuţiilor cu liderii PNL şi ca urmare a tensiunilor interne, a decis să se retragă din cursa electorală, pentru a nu afecta „unitatea echipei” PNL pe Bucureşti.

„Cred că a fost o săptămână deosebită faţă de multe altele. Mi-aş fi dorit să pot să vă prezint ideile care stau la baza proggramului meu de bună guvernare a Bucureştiului. Cele mai multe acuzaţii au fost lipsite de substanţă. Această campanie care a fost desfăşurată într-un spirit de agresivitate nemainîntâlnită m-au forţat să dau răspunsuri de la colmniile venite din aproape toate direcţiile. Nimic din ceea ce s-a spus nu este de natură a mă incrimina în mod real”, au fost primele declaraţii ale lui Marian Munteanu după şedinţa PNL.

Acesta a recunoscut totodată că în partid „au fost unii care s-au demobilizat, alţii au dat credit unor anumite alegaţii, unor anumite acuzaţii. S-a ajuns până acolo încât unii candidaţi s-au desolidarizat de candidatura mea. Am avut discuţii în ultimele două zile cu liderii partidului, cu reprezentanţi din sectoare, în încercarea de a găsi o formulă eficientă. Din păcate, a fost dificil să identificăm o formulă de unitate. Nu se pot câştiga lupte fără unitate, solidaritate şi loialitate reciprocă. (…) În consecinţă, am consimţit în urma acestor discuţii să-mi retrag candidatura, am acceptat această chestiune şi sunt convins că PNL va găsi o soluţie pentru a păstra unitatea acestei echipe, a organizaţiei la Bucureşti şi pentru a oferi bucureştenilor un proiect bun, util şi câştigător”, a spus Munteanu.

Marian Munteanu este al treilea candidat lansat de PNL în competiţia pentru Primăria Capitalei, după Ludovic Orban şi Cristian Buşoi. El a fost desemnat candidat al PNL la PMB marţi, 12 aprilie, la doar o zi distanţă după ce Ludovic Orban a anunţat că se retrage din cursa electorală şi din funcţiile deţinute în partid din cauza anchetei DNA.

Decizia PNL a fost luată cu majoritate largă de voturi, singurul care s-a abţinut fiind preşedintele de onoare al partidului, Mircea Ionescu Quintus. Seniorul liberal a criticat conducerea partidului pentru că nu a avut un plan de rezervă în cazul retragerii lui Orban şi nu a nominalizat pe cineva din interiorul partidului, cu atât mai mult cu cât prim-vicepreşedintele PNL Adriana Săftoiu şi-a arătat disponibilitatea de a-şi asuma candidatura.

Mediafax aminteşte că această candidatură a stârnit un val de critici din partea societăţii civile, mai multe ONG-uri solicitând retragerea acestuia, pe motiv că este incompatibil cu valorile europene şi democratice şi a dat dovadă de simpatii faţă de mişcarea legionară, de care nu s-a dezis niciodată. Contestaţiile s-au intensificat ulterior, chiar candidaţi ai PNL la sectoarele din Capitală delimitându-se de Marian Munteanu.”

Asta nu inseamna ca PNL nu ramane dator cu raspunsuri fata de atitudinea sa politica, pe care trebuie sa le dea electoratului liberal. PNL a gresit destul de mult in aceasta campanie pentru alegerile locale si mi-e teama ca s-ar putea sa achite electoral o nota de plata care sa nu-i pice bine pentru balbele din ultima vreme.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 20, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre actuala Stanga politica

Ceea ce se intampla pe partea stanga a esicherului politic e un lucru mult mai grav decat ar parea la prima vedere.

Gandul

Mândrii români ai lui Victor Ponta îşi explică de ce Iohannis este un pericol: „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, alta e să vii aici şi iei cetăţenie”

Se arata, printre altele, ca:

Cum îl văd votanţii PSD pe Klaus Iohannis? Cu un Victor Ponta care le-a stimulat mândria că sunt români şi ortodocşi, alegătorii social-democraţi adunaţi la Craiova, la lansarea la apă a candidatului lor, sunt categorici: Iohannis nu e bun „pentru că nu e român”.

Pesediştii reuniţi la Consiliul Naţional de la Craiova nu au prea multe să-i reproşeze prezidenţiabilului Klaus Iohannis, dar ştiu sigur că nu îl pot vota pe acesta deoarece „nu este român”.

– „Nu are nume românesc”, sare ca ars un oltean pesedist.

– „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.

Mândria de a fi român se simte la membrul PSD, votantul de nădejde al lui Victor Ponta.

– „Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.

– „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.

– „Numai un român ne poate duce acolo unde merităm”, aruncă o vorbă din spate încă un roşu.

– „Nu avem şi noi în ţara noastră români deştepţi?”, e infailibil pesedistul mustăcios.

Finalul e al doamnelor:

– „Iohannis are ajutor din afară, este susţinut de multe fundaţii germane şi ca român mai puţin cred că a demonstrat”, ne explică o delegată la Congres.

Întoarcerea la naţionalismul hardcore. Ponta îl atacă pe Iohannis la etnie şi religie

Cum să-l ataci pe Iohannis la religie şi etnie, să fii înţeles de electorat, dar să nu te trezeşti cu vreo sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării? Victor Ponta a recurs la un truc oratoric: eu respect celelalte etnii şi religii, dar să nu-mi spună mie nimeni că nu pot fii român şi ortodox la mine în ţară. De remarcat că, până acum, în afară de el însuşi, nimeni nu i-a pus lui Victor Ponta în faţă o asemenea dilemă ricolă pentru anul 2014. Dar naţionalismul anilor 1990 revine cu succes în discursul candidatului Ponta.

La Craiova, patriotismul şi naţionalismul au fost două nuanţe importante din discursul de lansare a candidaturii lui Ponta.

„M-am născut în această ţară, am crescut aici, aici am familia, prietenii, aici m-au educat profesorii şi nu îmi imaginez o viaţă în altă parte. Cred că obligaţia mea este de a-i face pe cei mai mulţi dintre români să creadă că pot avea o şansă egală aici, nu trebuie să găseşti o şansă de realizare în afara graniţelor ţării”, a spus Ponta.

El a introdus şi o notă personală, făcând referire la faptul că mama şi bunica sa trăiesc şi vor trăi toată viaţa în România.

„Cred şi vreau să fiu preşedintele acestei ţări în care mama mea, bunica mea trăiesc şi vor trăi toată viaţa şi vreau ca toţi părinţii şi toţi bunicii noştri să poată să trăiască aici în România o viaţă decentă. Este ţara în care familia, prietenii mei trăiesc şi vreau ca toate familiile românilor să aibă un viitor în ţară, şi nu în străinătate. Este ţara în care voi face tot ce ţine de mine să-i conving pe copiii mei să rămână să trăiască şi să-şi realizeze aspiraţiile şi să devină oameni”, a mai spus Ponta.

«Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”

El a folosit, în încheiere, chiar şi versurile unui cântec patriotic al lui Tudor Gheorghe – oltean get-beget – intitulat „Acolo este ţara mea”.

”Aş avea nevoie, în încheiere, de Tudor Gheorghe, pentru că suntem la Craiova. Numai el ar putea să spună de o mie de ori mai bine decât mine: «Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”.

Un pilon important al discursului lui Ponta a fost de natură religioasă şi a avut drept scop poziţionarea faţă de această temă, care pare a fi o temă importantă a viitoarei campanii electorale, în perspectiva în care Klaus Iohannis va fi contracandidatul lui Ponta.

„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a spus Ponta.

El a mai făcut referire, în cadrul acestei teme a discursului, la peştera Sfântului Andrei, care este şi ocrotitorul României, dar şi la mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.

„Ştiu cum arată peştera Sfântului Andrei, dacă vorbim despre originile noastre ca ţară şi ca neam creştin (…) Ştiu foarte bine cât mai trebuie să investim pentru a repara mănăstirea Putna”, a spus Ponta.

De amintit că prezidenţiabilul Klaus Iohannis este român de etnie germană, născut la Sibiu, în 1959. Klaus Iohannis este luteran, adică protestant. Conform DEX, luteranismul este o doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esenţial pentru mântuire numai credinţa şi proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul şi împărtăşania.”

Votantul PSD care crede şi nu cercetează: „Eu pentru dl. Ponta am un cult al personalităţii”

Se arata, printre altele, ca:

„Un om bun care ne scapă de criză şi sărăcie şi măreşte salariile”, este descris prezidenţiabilul Victor Ponta de colegii de partid.

„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres. Profesoara pensionară explică ce înseamnă acest „cult” în filmul realizat de reporterul gândul.

În timp ce-şi aşteptau candidatul, pesediştii veniţi la Craiova ni l-au descris pe liderul PSD ca fiind „un om foarte bun”, care „ne scapă de sărăcie şi de criză”.

„Un om foarte bun, să-l schimbe pe Băsescu că nu e bun de nimic. Cu Ponta e un viitor foarte bun, face locuri de muncă, foarte bun ne scapă de sărăcie de criză”, îl prezintă o olteancă pe prezidenţiabilul Ponta. În timp ce acesta se luptă cu viitura, din însorita Craiovă, pesediştii au doar cuvinte de laude la adresa sa.

„Domnu Ponta iese preşedinte ce să mai”, o taie ea scurt.

Din spatele său un domn o completează: „este cel mai bun dintre toţi. Este cel mai capabil să facă meseria asta ca preşedinte, a dovedit ceva”.

Din Teleorman i se cere să mărească salariile şi „să taie pensiile baronilor”.

Chiar dacă Liviu Dragnea le-a cerut să nu devină aroganţi în campanie, pesediştii nu concep ca Victor Ponta să nu ajungă la finele acestui an la Palatul Cotroceni.”

Votantul lui Ponta. Profesoara din PSD, faţă în faţă cu plagiatul: „Nu am crezut şi nu cred nici să văd”

Se arata, printre altele, ca:

Scandalul plagiatului în care a fost implicat premierul Victor Ponta nu influenţează intenţia de vot a pesediştilor, care susţin că îl vor vota pe liderul PSD la prezidenţiale.

Aflată în centrul sălii Polivalentă din Craiova, o doamnă din Olt, care ne precizează că este profesoară pensionară, spune că are un „cult al personalităţii pentru Victor Ponta”.

„Este capabil şi am avut onoarea să mă întâlnesc faţă în faţă, este apropiat de oameni”, îşi începe discursul doamna.

Cei din jur o recomandă ca „doamna profesoară”. O întreb dacă este adevărat, dacă a lucrat în învăţământ. Răspunde afirmativ.

Votantă devotată a PSD şi a lui Victor Ponta, nu crede în ruptul capului că este ceva adevărat în scandalul legat de plagiat.

„Nu am crezut şi nu cred nici să văd”, este fraza definitorie cu care arată că nu este dispusă să creadă nimic despre plagiatul lui Victor Ponta.

Chiar daca nu s-a uitat pe lucrări, nu le-a comparat, ştie ce i s-a spus la televizor.

„Nu cred că este adevărat pentru că este destul de capabil, are coerenţă în vorbire, dă dovadă că are vocabular, că este foarte cultivat şi am tot respectul pentru dumnealui şi am certitudinea că va ieşi preşedinte. Am un cult al personalităţii pentru Victor Ponta”, explică doamna profesoară din Olt de ce îl va vota pe candidatul PSD, Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a absolvit de această acuzaţie, dar că a fost foarte afectat de această acuzaţie. gândul a demonstrat că zeci de pagini din lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este copiată dintr-o altă lucrare fără a fi citată sursa.”

Acest discurs al lui Ponta si astfel de atitudini nu mai sunt cele ale unui partid de stanga! Trebuie sa spunem raspicat lucrul acesta! Este o transformare in rau pe care o sufera Stanga politica. E vorba de un discurs si de atitudini care amintesc de Miscarea Legionara! Imoralitatea de care da dovada Ponta si partidul sau au atins cote everestice, din ce in ce mai greu de suportat. In primul rand vom spune ca nu e vorba despre religie, credinta, ortodoxie, ci de faptul ca Ponta doreste sa foloseasca Ortodoxia pentru atragerea de voturi. Ultranationalismul afisat e in acelasi scop. Problema este de ce nu cauta sa atraga simpatizanti altfel, cu un discurs de stanga nu cu unul fascizant?

„Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea.”

Nu-mi amintesc sa-l fi acuzat cineva pe Dl. Ponta ca e roman si ca ar fi ortodox. Si atunci ce rost are un astfel de discurs?

„- „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.”

Toate aceste atitudini dovedesc nu numai un rasism social, ci mai ales unul etnic si religios. A fi bun roman inseamna, in viziunea pesedistilor,  sa fii „de la noi din Olt”. Pe cale de consecinta, daca esti de la Oradea sau de la Arad, sau de la Bacau etc nu mai esti un „bun roman”. Klaus Iohannis ar fi trebuit el sa spuna ca s-a nascut in Romania, „„Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.” – rasismul este evident: doar romanii sunt destepti, unui om care e de etnie germana, adica unui om care „nu e din rasa noastra”, ca asta vrea sa spuna, i se pun la indoiala calitatile intelectuale. „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.” – deci un om de etnie germana e strain de „noi”, de „romani” si „nu ne trebuie”. Cu alte cuvinte pesedistii proclama inegalitatea biologica si intelectuala intre romani si straini. Ma duce gandul la Ku Klux Klan! Chestiunea principala care se pune ar fi urmatoarea: mai este PSD un partid de stanga, un partid social-democrat? Ar trebui sa stim, pentru ca din astfel de discursuri si atitudini rezulta ca nu prea ar mai fi asa… „„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres.” Pentru ca Ponta ar fi „un om bun”. Intr-un partid democratic, ca doar isi zice social-democrat, avem cultul personalitatii? Si atunci eu stau si ma intreb cand vor canta versurile lui Radu Gyr: „Moartea, numai moartea legionară (…) / Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!” (mai multe  aici), ca pare destul de aproape momentul… Serios, hai sa ne lamurim ce-i cu partidul asta, cu PSD.  Ca pot sa inteleg ce inseamna un partid social-democrat, doar ca PSD-ul nu mai pare asa. Pe de alta parte, uitati-va pe cine propune PSD in inalte demnitati de stat, si din aceia care ameninta cu moartea… Acestea sunt atitudini care intra intr-un flagrant conflict cu valorile europene. As dori sa vad o demilitare a Partidului Socialist European de astfel de atitudini ce nu mai au nimic in comun cu valorile europene! Si as dori sa vad sanctionarea drastica a PSD de catre socialistii europeni si de catre Parlamentul European!

Ai putea sa te intrebi: numai la noi sunt astfel de manifestari…? Iata ce am citit pe un sait, Doctorul Zilei:

Ministrul Sanatatii dintr-o tara europeana propune eutanasierea oamenilor saraci

„Eutanasierea ar putea fi necesară pentru oamenii care sunt bolnavi și nu au acces la îngrijiri paleative, sugerează noul ministru al Sănătății din Lituania, Rimantė Šalaševičiūtė. Aceasta a făcut deja valuri în Lituania prin propunerea sa de a se discuta deschis despre legalizarea eutanasierii oamenilor.

Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor. Ministrul a ridicat de asemenea problema eutanasierii copiilor cu boli incurabile, adaugând că în Olanda a fost deja adoptată o astfel de lege, după o lungă dezbatere publică.

Mulți medici se opun însă ideilor pe care noul ministru le vrea implementate: ”Ministerul Sănătații ar trebui să protejeze viața și sănătatea, în loc să caute soluții pentru a ucide oameni, chiar dacă așa este mai eficient din punct de vedere al costurilor. Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”, spune Dr Andrius Narbekovas, care este și preot și medic.”

Acelasi lucru poate fi cititi si aici, si aici. M-am uitat sa vad cine e aceasta doamna, am recurs la Wikipedia – v. aici. Dar uitati-va din ce partid provine – aici, sau daca dam la Wikipedia in engleza: The Social Democratic Party of Lithuania – afiliere internationala: Socialist International, afiliere europeana: Party of European Socialists, ideologie: Social democracy. Sa citim cu atentie:

„Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor.”

In asta consta ideologia social-democrata? Dr Andrius Narbekovas a spus foarte bine:

„Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”

Si atunci intr-o societate social-democrata la ce ar trebui sa ne asteptam, la hitlerism? As dori sa-mi semnalati daca acum D-na. Rimantė Šalaševičiūtė face parte din Partidul Social-Democrat din Lituania sau nu, daca s-a strecurat o greseala in ceea ce spune Wikipedia, dar sa aduceti si dovezi pe care sa le putem lua in considerare.

Este de remarcat faptul ca social-democratia europeana trece printr-o profunda criza ideologica si morala, care o impinge spre fascism. De observat ca nu numai la noi sunt manifestari in acest sens. Este rergetabil ca in sec. XXI asistam la o asemenea decadere politica si morala, care ne aminteste de cea din anii ’30 cu consecinte tragice, catastrofale nu numai pentru Europa, dar si pentru intreaga lume. De asemenea, sa nu uitam ca Hitler a fost un om al Stangii, Partidul Nazist fiind un partid national-socialist, ca asta si inseamna national-socialist, si un partid muncitoresc. Cu toate acestea, iata ce declara despre crestinism (citez din Wikipedia – Religia in Germania Nazista):

„Hitler never portrayed himself and the Nazi movement to the German people as outspoken proponents of atheism, but rather as faithful Christians.[27][28] He publicly declared: „We tolerate no one in our ranks who attacks the ideas of Christianity … in fact our movement is Christian.”[29]

[…]

Dr Zoellner and [Catholic Bishop of Munster] Count Galen have tried to make clear to me that Christianity consists in faith in Christ as the son of God. That makes me laugh… No, Christianity is not dependent upon the Apostle’s Creed… True Christianity is represented by the party, and the German people are now called by the party and especially the Fuehrer to a real Christianity… the Fuehrer is the herald of a new revelation”.

Hans Kerrl, Nazi Minister for Church Affairs, 1937

We are no theologians, no representatives of the teaching profession in this sense, put forth no theology. But we claim one thing for ourselves: that we place the great fundamental idea of Christianity in the center of our ideology [Ideenwelt]- the hero and sufferer Christ himself stands in the center.”[43]

— Hans Schemm, Nazi Gauleiter”

De aceea combinatia asta dintre ultranationalism, socialism si religie precum si manifestari de genul „eutanasierea oamenilor saraci”, „cultul personalitatii”, nascute in sanul Stangii, pentru ca social-democratia e o doctrina politica de stanga, sunt extrem de periculoase! Eu am facut apel la reamintirea trecutului. Pentru ca sa nu-l repetam.

Fac apel la Victor Ponta si la intregul PSD sa se opreasca din aceasta aventura malefica, nesanatoasa si populista! Eu cred ca social-democratia romaneasca nu are nevoie de asa ceva, de asemenea idei si manifestari! Si sa-l mai lase pe tovarasul Dughin in pace ca nu e deloc sanatos sa urmeze astfel de cai.

N-avem nevoie de Iohannis, ca e strain si nu e ortodox… Avem nevoie de Dughin, n-asa? Baieti, va dati seama ce faceti? Sau ati intrat intr-o epoca a inconstientei…

Update

Evenimentul Zilei

Religia ar putea sa fie o problemă în confruntarea pentru Cotroceni. Sociolog: Faptul că Iohannis nu este ortodox este un handicap sever

Se arata ca:

Ștefureac: „Naționalitatea, mai importantă decât religia”

Citește și: BĂTĂLIA PENTRU COTROCENI. Confruntarea se duce în zona ETNIEI și RELIGIEI. Președintele României poate să fie numai un ROMÂN ORTODOX? | DEZBATERE EVZ

Remus Ștefureac (INSCOP) a declarat pentru EVZ: „Naționalitatea este o variabilă mai importantă decât religia, așa apare în studiile INSCOP. Naționalitatea contează mai mult în Moldova, Muntenia și Oltenia – unde Iohannis este semnificativ mai vulnerabil – mai puțin în Transilvania, unde există o istorie a conviețuirii interetnice. Poziția lui Victor Ponta a fost interesantă: a spus că nu crede că este o problemă dacă un candidat nu este ortodox sau de etnie română, dar a punctat acest aspect. A fost o abordare inteligentă. Pe de altă parte, pe fondul prezenței UDMR la guvernare, electoratul român este tot mai tolerant. Nu etnia și religia vor fi decisive, ci un proiect care să convingă că aduce stabilitate.”

Dospinescu: „Iohannis benefi ciază de prezumția de cinste”

„În teorie, apartenența la o minoritate etnică dezavantajează un candidat la prezidențiale, în orice țară”, spune analistul politic Bogdan Dospinescu. „Suntem, însă, în fața unei „excepții de la teorie”; Klaus Iohannis beneficiază de pe urma faptului că este etnic german. În România, a fost întreținută, la nivelul public, imaginea eficienței, seriozității și cinstei germanilor – iar această percepție a fost verificată în multe cercetări sociologice. Iohannis beneficiază de «prezumția de cinste», ceea ce este un mare avantaj în condițiile agendei din ultimul an din jurul temei Justiției. Cu religia, este cu totul altă situație. Desigur, argumentul că Iohannis este «tot» creștin stă în picioare. Dar nu pot să nu mă gândesc la un nivel de prejudecată mult mai adânc. Inclusiv la răspunsul pe care un lider al bisericii Luterane l-a dat după declarațiile lui Ponta: că dacă este să fie aduse critici, ele trebuie îndreptate către alte confesiuni „mai noi”. Probabil același tip de raportare, dar de data aceasta la biserica luterană, este larg răspândit și printre ortodocși”.

Dâncu: „Iohannis va trebui să se justifi ce, să dea asigurări BOR”

Sociologul Vasile Dâncu apreciază pe blogul său că denumirea de Alianța Creștin Liberală (PNL-PDL) este o greșeală. „Aduce în lumină o vulnerabilitate a candidatului, faptul că nu este ortodox. Victor Ponta nu va scăpa momentul și va aduce Biserica Ortodoxă la luptă politică, o luptă (inegală) între o Stângă ortodoxă și o Dreaptă creștin democrată. Challengerul Iohannis, în loc să pună întrebări esențiale lui Ponta, va trebui să se justifice, să dea asigurări Bisericii Ortodoxe că nu o va deranja ca biserică națională. Dacă se făcea o analiză atentă nu s-ar mai fi adăugat o vulnerabilitate unui candidat care este minoritar etnic; chiar dacă nu va avea un efect distrugător, ea poate măcina un candidat.” „Explicația dată de Vasile Blaga, despre faptul că este eticheta generală pentru că suntem creștini, nu ține”, crede Dâncu. „Ea este valabilă doar acolo unde creștinii se confruntă cu musulmanii sau alte religii”.

Bulai: „Faptul că nu este ortodox este un handicap sever”

Faptul că Iohannis este etnic german și nu este ortodox reprezintă un mare dezavantaj, a declarat pentru ziare.com sociologul Alfred Bulai, explicând că președinția României este o funcție de „reprezentare națională”. „E evident că simpatia pentru germani mai există cât de cât în România, dar, atenție, în anumite zone și la anumite categorii sociale! Faptul că nu este ortodox e un handicap sever evident, pentru că nu toată lumea, dar o parte a populației din România va avea o problemă cu asta”, declară el. Bulai mai spune că probabil „Biserica Ortodoxă Română va face chiar campanie împotriva lui Iohannis; sigur, nu la televizor, ci prin preoți, la țară”. „Nu o să vedeți poziții oficiale ale Patriarhiei sau ale demnitarilor religioși la nivel înalt, dar la nivel local nu aveți de unde ști ce fac preoții”, a spus el.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 38 comentarii

O mica discutie: ati vota la prezidentiale un candidat care nu e ortodox?

Intrebarea este titlul unui articol din Gandul:

SONDAJ. Aţi vota la prezidenţiale un candidat care nu e ortodox?

Se arata ca:

Chiar dacă nu a început oficial campania pentru alegerile prezidenţiale, PSD pare că şi-a conturat principalele teme pe care Victor Ponta le va ataca în campania pentru Cotroceni: mândria de a fi român şi religia.

Marea luptă pentru Cotroceni se va da, cel mai probabil, între premierul Victor Ponta şi liberalul Klaus Iohannis. Din acest motiv, PSD exploatează dezavantajele pe care le-ar avea Iohannis, şi anume etnia şi religia.

În acest context, Victor Ponta nu ratează nicio ocazie pentru a preciza şi a se arăta mândru că este român şi ortodox, în contrast cu Iohannis.

Mai mult, la Consiliul Naţional al PSD, desfăşurat marţi, la Craiova, câţiva dintre pesediştii de rând, întrebaţi de gândul despre candidaturile lui Ponta şi a lui Iohannis, au criticat faptul că liberalul „e neamţ” şi nu este ortodox, ci luteran.

Voi aţi vota un candidat care nu e ortodox?”

Este si un sondaj la acest articol, daca doriti sa raspundeti. Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Domnitorii fanarioti erau ortodocsi. A dus-o oare bine tara si poporul roman in vremea domniilor fanariote? Nu. Perioada este considerata una de decadere. Deci chiar daca erau ortodocsi, perioada a fost una de decadere.

La fel, s-ar putea pune intrebarea: ati vota la prezidentiale un candidat care nu e roman?

Regele Carol I nu s-a nascut in Romania, ci la Sigmaringen. Numele sau complet era: Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen. Dupa cum foarte limpede se poate constata, acest nume nu e unul romanesc…

Sub Regele Carol I Romania a obtinut independenta deplina fata de Imperiul Otoman.

Sub marele Rege Ferdinand, al carui nume la nastere era Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen, deci e foarte clar ca nu e romanesc, s-a realizat Romania Mare.

Domnule Ponta, as dori sa n-o iei ca si cum ti-ar spune Motanul Incaltat, nici macar ca si cum ti-ar spune-o un prieten. Te rog s-o iei ca si cum ti-ar spune-o fratele tau: opreste-te! Recunoaste ca ai gresit si opreste-te!

Pana nu e prea tarziu…

august 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Mandria de a fi francez!

In dezbaterea ce a avut loc la noi, in mass media, s-a pus un foarte mare accent pe aspectul intern legat de aceste alegeri europarlamentare si mult mai putin pe cel european. S-a analizat si s-a dezbatut foarte mult pe tema rezultatului obtinut de partidele noastre si mai putin configuratia Parlamentului European rezultat in urma acestor importante alegeri. De asemenea nu s-a spus mai nimic despre pericolul euroscepticismului ce pandeste Europa.

In postarea precedenta aratam ca e nevoie de mai mult liberalism in Europa, si pentru faptul ca euroscepticismului in mod necesar trebuie sa i se opuna liberalismul si Libertatea. Dar sa vedem rezultatele (partiale deocamdata):

Election results

Cel mai bine ar fi sa urmati link-ul pentru a vedea rezultatele pentru ca, din cate inteleg, ele se actualizeaza in timp. De urmarit si aici. Observam urmatorul lucru: fata de precedentele alegeri, o scadere a PPE, o stagnare a PES si o scadere a ALDE. In rest nu s-a prea schimbat mare lucru. Ceea ce va urma va fi batalia politica pentru presedintia Comisiei Europene. De unde rezulta ca lucrurile vor sta aproximativ la fel ca si pana acum. Atat PPE cat si PES, partidele europene cele mai mari, care au dominat Parlamentul European, nu au reusit sa stopeze ascensiunea ingrijoratoare a partidelor extremiste in Europa. O vor putea face de acum incolo…?

Eu cred ca ar trebui sa vedem care a fost germenul acestui euroscepticism pentru a intelege bine fenomenul. Pe langa faptul ca nu s-a reusit a se da o solutie la actuala criza economica ce inca macina Europa – politicile de austeritate au agravat problema – la baza acestui fenomen de respingere a UE mai stau si alte lucruri. De pilda exclusivismul, nationalismul, etatismul, protectionismul. Or, toate acestea inseamna indepartarea Europei de la bazele sale liberale, pe care a fost constituita. Stiti, desigur, cu totii sloganul PSD: „Mandria de a fi roman!”. Spuneti-mi, va rog, ce este european intr-o astfel de lozinca? Dimpotriva, ea afirma nationalismul, chiar ultranationalismul si nicidecum europenismul. Este cu atat mai surprinzator din partea unui partid de stanga, care ar trebui sa fie internationalist, mai putin nationalist. Asa si francezi spune-vor: „Mandria de a fi francez!”, englezii zice-vor la randul lor: „Mandria de a fi englez!”, la fel si germanii: „Mandria de a fi german!” etc. Cam prea multe mandrii in Europa asta! Nu vi se pare? Ca Biserica noastra bine invata ca smerenia e datatoarea tuturor bunatatilor. Dar un slogan care sa spuna: „Smerenia de a fi roman” nu cred ca veti vedea vreodata! Aceasta exacerbare a nationalismului este, oare, in favoarea acestei Europe Unite? Sa luam politicile socialiste, care sunt etatiste si care, ideologic vorbind, deprima sectorul privat. Ele sunt bazate pe taxe si impozite mari percepute de stat – idee centrala in campania Partidului Socialist Francez, dar care nu au putut stopa ascensiunea Frontului National al Marinei Le Pen. De asemenea conservatorii si laburistii britanici n-au putut impiedica ascensiunea UKIP.

Sa vedem ce spune presa:

Gandul

REZULTATE ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Extremiştii câştigă în mai multe state din Uniunea Europeană. Cine revendică preşedinţia Comisiei Europene

Angela Merkel are motive de bucurie, dar o veste îngrijorătoare vine din Franţa, unde Frontul Naţional, formaţiune ultranaţionalistă şi xenofobă, condusă de Marine Le Pen a câştigat euroalegerile obţinând 25% din voturile exercitate. Cum a votat Europa şi cine revendică preşedinţia Comisiei Europene, în Gândul

Pe 25 mai, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Republica Cipru, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Spania, Suedia şi Ungaria au organizat alegeri europarlamentare, la câteva zile distanţă de Marea Britanie şi Olanda, care şi-au chemat cetăţenii la urne joi, ori de Irlanda, care a votat vineri. În vreme ce Cehia şi-a ales eurodeputaţii pe parcursul a două zile – vineri şi sâmbătă, cetăţenii din Letonia, Malta şi Slovacia au votat sâmbătă.

În 2014, rata participării în alegerile europene a fost de 43,11% la nivelul UE, potrivit estimărilor publicate de către Parlamentul European (PE). Este vorba despre o rată a participării care a rămas stabilă în raport cu cea din 2009, când a atins cel mai slab nivel istoric, de 43%.

UPDATE 00.42 Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

UPDATE 23.42 Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos. Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23.34 Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP. Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 23.14 Candidatul conservatorilor europeni la preşedinţia Comisiei Europene (CE), luxemburghezul Jean-Claude Juncker, a revendicat duminică victoria taberei sale în alegerile europene, pe contul de Twitter, relatează AFP. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene„, a scris Juncker.

UPDATE 21.04 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 %. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 %; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 %.

UPDATE 19.24Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll. Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009. Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19.20Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18.20 Creştin-democraţii sunt câştigătorii euroalegerilor în Austria. Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.


375 de milioane de oameni sunt aşteptaţi la urne pentru a-i vota pe cei 751 de membri ai Parlamentului European. În ciuda mizei, rata de participare la scrutinul europarlamentar este foarte scăzută în statele central şi est-europene, cetăţenii preponderent eurofili având tendinţa de a considera euroalegerile un eveniment de rang secund, fără mare importanţă în viaţa de zi cu zi. „Dacă participarea depăşeşte nivelul de 20%, nu va fi o dramă”, declara duminică premierul Poloniei, Donald Tusk, afirmând că  „ar fi rău ca Polonia să fie lanterna roşie” la capitolul lipsei de participare la vot. Afirmaţia a venit în contextul în care, în urmă cu cinci ani, prezenţa la urne în Polonia a fost de 25%.

În Europa Centrală, în 2009, absenteismul a fost de 67%, faţă de 48% în Europa de Vest, iar acum datele ar putea fi asemănătoare, Slovacia deţinând recordul absolut. Conform unor estimări neoficiale publicate de cotidianul SME, doar între 13% şi 15% dintre slovaci au mers la vot sâmbătă, faţă de 19,64% în 2009 şi de 16,97% în 2004. „Rata scăzută de participare se explică şi prin faptul că tematica Uniunii Europene nu polarizează societatea”, afirmă Martin Slosiarik, analist la Institutul de sondare a opiniei publice Focus, citat de Mediafax.

Opinia nu este singulară, Tomas Lebeda, analist politic ceh, explicând la rândul său dezinteresul conaţionalilor săi pentru acest scrutin considerat de rang secund: „Politicile europene sunt percepute ca fiind mai îndepărtate comparativ cu cele naţionale”.

În România, una dintre cele 21 de ţări care a votat duminică, sondajele prefigurau o rată de participare la vot de circa 30%, faţă de 27% în 2009. Aici, primele secţii de votare s-au deschis la ora 7.00. La fel s-a întâmplat în alte două state ale UE, Grecia şi Lituania.

Potrivit primelor estimări privind prezenţa la vot, în Franţa, până la ora 12.00 se prezentaseră la secţiile de votare 15,7% din cetăţenii cu drept de vot, cu aproape două procente mai mult decât în 2009.

În Italia, prezenţa la vot era de 16,5 %, potrivit Comisiei electorală centrală de la Roma, citată de publicaţia La Stampa. În anul 2009, la aceeaşi oră, prezenţa la vot a fost de 17,8%.

În ceea ce-i priveşte pe cetăţenii cu drept de vot din Ungaria, până la ora 12.00 (ora României) au votat 11,53% dintre persoanele cu drept de vot, cu două procente mai puţin decât la alegerile europarlamentare desfăsurate în 2004 şi 2009.

Prezenţa la vot în Bulgaria, în scrutinul europarlamentar, era, la ora 10.00, de 5,51 %, anunţa Comisia Electorală Centrală de la Sofia, citată de site-ul Novinite.com.”

Adevarul

Europarlamentare 2014: UKIP pe primul loc la europene, după aflarea rezultatelor în două treimi din regiuni

Se arata, printre altele, ca:

„Alegerile europarlamentare au loc sub spectrul incertitudinii şi al neîncrederii în proiectul european. Europenii ies la vot după patru ani de criză economică. Partidele din mainstreamul politic sunt temătoare de furtuna ce o vor isca euroscepticii şi partidele de extremă dreapta.

În primul rând, Parlamentul European va avea si mai multă putere. În virtutea Tratatului de la Lisabona, europarlamentarii vor putea să numeasca şeful Comisiei Europene, aproape la fel cum este ales premierul într-o republică parlamentară. În trecut, membrii statelor alegeau persoana pentru această poziţie prin negociere. Deşi Tratatul de la Lisabona aminteşte că “sefii statelor europene trebuie să ţină cont rezultatele”, şefii guvernelor vor insista să menţină acest privilegiu şi sa nu îl paseze Parlamentului European.

UPDATE 04.42 Preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, a cerut, duminică, forţelor europene să se reunească în faţa ascensiunii partidelor extremiste şi eurofobe din cadrul alegerilor legislative europene. Înaltul oficial a declarat că este extrem de important ca formaţiunile politice reprezentate în Comisie, mai exact conservatorii, socialiştii şi liberalii, să creeze cât mai curând o majoritate solidă.

UPDATE 03.32 În Marea Britanie, pentru prima dată un partid rebel are şansa reală să câştige în faţa conservatorilor şi laburiştilor. După aflarea rezultatelor în opt din cele 12 regiuni electorale, partidul UKIP ar urma să aibă scorul istoric de 29%, obţinând astfel 18 mandate, mai mult decât conservatorii (13) şi laburiştii (13), relatează AFP.

UPDATE 02.02 Formaţiunea politică Fidesz a liderului ungar Viktor Orban a reuşit să câştige 51,5% dintre voturi, în scrutinul europarlamentar de duminică, devansând partidul ultranaţionalist Jobbik, care a înregistrat un scor de 14,7%.

UPDATE 01.03 În Slovacia, Partidul Social-Democrat a obţinut cel mai mare scor (24%), reuşind astfel să primească patru mandate în Parlamentul European, potrivit celor mai recente exit-poll-uri. În Italia, partidul de centru-stânga a premierului Matteo Renzi, Partidul Democrat, s-a clasat pe locul întâi, cu 29,5%, conform unui sondaj al Institutului Piepoli-Censis, citat de Mediafax. Pe de altă parte, în Portugalia, coaliţia de centru-dreapta aflată la putere a pierdut în faţa opoziţiei socialiste, în alegerile europene. Astfel, Partidul Socialist a obţinut 31,6% dintre voturi, potrivit celor rezultatelor parţiale oferite de Ministerul de Interne.

UPDATE 00.08 Partidul Popular European (PPE) ar urma să câştige alegerile europene de duminică, potrivit unei estimări a PE. Astfel, conservatorii conduc cu 28,10%, ceea ce ar însemna că vor primi 211 de mandate, urmaţi de socialişti (193), liberali (74 de mandate), verzii (58 de mandate), extremă stângă (47 de mandate), independenţi (40 de mandate), conservatori şi reformişti (39 de mandate), Europa Democraţiei şi Libertăţi (33 mandate). Alte 56 de mandate sunt alocate altor partide mai mici.

UPDATE 23.45 În Danemarca, Partidul Popular Danez, o formaţiune care promovează politici anti-imigraţie, a câştigat cele mai multe voturi în scutinul europarlamentar (24,9%), potrivit unor exit-poll-uri realizate de televiziunea TV2. Pe locul secund s-a clasat Partidul Social-Democrat, cu un scor de 20,5%, potrivit aceluiaşi sondaj. UPDATE 23.31 Politicianul creştin-democrat luxemburghez Jean-Claude Juncker, candidatul Partidul Popular European (PPE), şi-a revendicat victoria în cadrul alegerilor europene, într-un mesaj postat pe reţeaua Twitter. „Partidul Popular European (PPE) este pe cale să câştige alegerile europene. Şi revendică, deci, preşedinţia Comisiei Europene”, a scris Jean-Claude Juncker pe contul său de Twitter.

UPDATE 23.25 Rata participării în cadrul alegerilor europene a fost de 43,11%, la nivelul întregii Uniuni Europene, un procent relativ asemănător cu cel din 2009, atunci când s-a înregistrat cel mai slab nivel de prezenta, de 43%, relatează AFP, potrivit estimărilor făcute de Parlamentul European (PE).

UPDATE 23.18 Preşedinta partidului de extremă dreapta Frontul Naţional, Marine Le Pen, i-a solicitat, duminică, preşedintelui francez François Hollande, să organizeze „noi alegeri” la nivel naţional. Potrivit sondajelor de tip exit-poll, formaţiunea politică a lui Marine Le Pen s-a clasat pe locul întâi în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu un procent de 25%, relatează AFP.

UPDATE 22.37 Partidul eurosceptic german Alternative fuer Deutschland (AfD) a reuşit în premieră să facă parte din parlamentul europarlamentar, după ce a câştigat şase din cele 96 de locuri ale Germaniei. Partidul cancelarului german, Uniunea Creştin-Democrată, a obţinut duminică cele mai bune rezultate. Pe de altă parte, social-democraţii din Germania s-au situat pe locul doi în cadrul alegerilor europarlamentare.

UPDATE 21.26 De la ora 22.00, puteţi urmări în fereastra de mai jos estimările oficiale ale Comisiei Europene pentru prezenţa la vot în cele 28 de ţări membre. Transmisia live continuă de la ora 23.00, când Comisia Europeană va prezenta primele proiecţii privind viitoarea componenţă a Parlamentului European, calculând numărul mandatelor pe baza procentelor obţinute de fiecare formaţiune.

UPDATE 21.16 Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de ziarul Le Monde. Cu 24 de mandate, Frontul Naţional va fi al patrulea partid naţional ca mărime din Parlamentul European. Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută. Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 20.33 În Slovacia s-a înregistrat cel mai scăzut nivel al prezenţei la vot de la intrarea acesteia în UE. Prezenţa la vot nu ar fi depăşit 13%, potrivit euobserver.com.

UPDATE 19.33 Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia. Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

18.32 Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP. Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA. Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009. Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009.

18:00 Conform Euractiv.com, lucrurile în Bulgaria stau în felul următor: GERB (Partidul Cetăţenilor pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei), partidul fostului premier Boiko Borissov: 28,3% BSP (Partidul Socialist al Bulgariei), susţinut de preşedintele Sergei Stanishev: 22,4% DPS (Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi): 16,2% BBT (Bulgaria Necenzurată): 6,5% RB (Blocul Reformist): 6,5%

16:30 Şi în Germania se aşteaptă ca participarea la vot să rămână scăzută. Conform unui sondaj realizat de ZDF, binomul CDU/CSU va obţine în jur de 37,5%, SPD va avea 26,5%, Verzii se vor clasa pe locul 3 cu 10% în timp ce euroscepticii de la AfD vor obţine 7%. Stângiştii vor obţine şi ei 7,5% iar democraţii doar 3,5%.

16:20 Italienii s-au pregătit de alegerile europarlamentare. Mişcarea de Cinci Stele condusă de Beppe Grillo a câştigat, până acum, bătălia din stradă, umplând Piaţa San Giovanni din Roma la ultima demonstraţie dinainte de alegeri. Numărul susţinătorilor i-a lăsat cu gura căscată pe liderii celorlalte partide din Italia. „De data asta nu numai că vom câştiga, dar îi şi vom călca în picioare!” […]”

Mediafax

ALEGERI EUROPARLAMENTARE 2014: Rezultate exit poll-uri în Franţa, Germania, Italia, Portugalia, Austria, Grecia, Polonia, Catalonia

Se arata, printre altele, ca:

Alegătorii din 21 de state europene au fost chemaţi duminică la urne pentru desemnarea a 600 de eurodeputaţi din totalul de 751.

UPDATE 6:58 – Separatiştii din Catalonia s-au clasat pe primul loc la alegerile europene

Separatiştii catalani de stânga din cadrul ERC s-au clasat pe primul lor, duminică, la alegerile prezidenţiale în regiunea lor, devansând coaliţia naţionalistă CiU a preşedintelui Cataloniei, Artur Mas, relatează AFP.

ERC, a doua forţă din cadrul Parlamentului catalan după CiU, a obţinut 23,67 la sută din voturi, potrivit rezultatelor oficiale publicate duminică seara, devansând coaliţia naţionalistă a lui Artur Mas. Această victorie a separatiştilor are loc cu cinci luni înainte de referendumul de autodeterminare pe care preşedintele regiunii vrea să îl organizeze la 9 noiembrie în pofida opoziţiei Guvernului central.

În plus, ecologiştii comunişti din cadrul ICV, favorabili referendumului, s-au clasat pe locul al patrulea cu 10,3 la sută, ceea ce ridică la 55,83 scorul în favoarea consultării.

„Toate forţele care vor să se ajungă (la referendumul prevăzut pentru) 9 noiembrie au avut rezultate excelent”, a declarat liderul ERC, Josep Maria Terricabras.

Participarea la scrutin în Catalonia a crescut cu 10 puncte în raport cu alegerile din 2009, trecând de la 36,9 la sută la 47,6 la sută, un scor superior mediei spaniole şi europene.

Nu va fi „niciun pas în spate” în procesul de autodeterminare, a afirmat preşedintele catalan Artus Mas.

„Acest lucru, după cum înţelegeţi, consolidează procesul politic în favoarea dreptului de a decide şi al consultării şi consolidează faptul că vrem să votăm la 9 noiembrie”, a adăugat el.

ERC câştigă două locuri în Parlamentul European, în timp ce coaliţia naţionalistă catalană (CiU) şi bascii (PNV) obţin trei.

UPDATE 02:10 – Marea Britanie: UKIP va castiga alegerile europene, anunta Farage

Partidul eurofob UKIP va câştiga alegerile europene în Marea Britanie în faţa partidelor tradiţionale, a dat asigurări duminică seara liderul formaţiunii, Nigel Farage, catalogând această victorie istorică drept un „cutremur”.

UPDATE 01:25 – Fidesz a câştigat alegerile europarlamentare în Ungaria

Partidul conservator Fidesz al liderului ungar Viktor Orban a câştigat alegerile legislative din Ungaria, duminică, în timp ce partidul de extrmă dreapta Jobbik a înregistrat un regres de şase puncte în raport cu alegerile legislative din aprilie, relatează AFP.

UPDATE 00:50 – Italia: Partidul lui Renzi se clasează primul, în faţa mişcării lui Grillo – exit-poll

Partidul Democrat, formaţiunea de centru-stânga a premierului italian Matteo Renzi, se clasează primul după alegerile europene, devansând Mişcarea Cinci Stele (M5S) a euroscepticului antisistem Beppe Grillo, potrivit primelor sondaje citate de presă duminică seara, relatează AFP.

Potrivit Institutului Piepoli-Censis, PD şi-ar adjudeca între 29,5% şi 32,5% din sufragii, M5S s-ar situa la 28%, iar Forza Italia, partidul de centru-dreapta al lui Silvio Berlusconi s-ar clasa al treilea, cu 18-20% din voturile exprimate.

Alt sondaj, efectuat de Institutul EMG preconizează un avans şi mai important pentru PD, cu 33%, faţă de 26,5% pentru M5S şi 18% pentru Forza Italia.

UPDATE 0:42 – Guvernul din Portugalia, sancţionat în alegerile europene pentru politica de austeritate

Coaliţia de centru-dreapta aflată la putere în Portugalia a fost învinsă categoric duminică de opoziţia socialistă, în alegerile europene, un lucru care traduce o respingere puternică a politicii sale de austeritate, potrivit rezultatelor aproape definitive, relatează AFP.

PS se clasează primul, obţinând 31,6% din sufragii (faţă de 26,58% în 2009), potrivit rezultatelor parţiale înregistrate în 95% din circumscripţii, comunicate de către Ministerul de Interne.

Coaliţia guvernamentală, formată din Partidul Social-Democrat (PSD) (centru-dreapta) şi CDS (conservator), a obţinut 28,54% din voturile exprimate, mai puţin cu 11,5 puncte procentuale faţă de scorul în alegerile europene din 2009. Cele două formaţiuni, care au candidat atunci separat, au obţinut împreună 40,08% din voturile exprimate.

Cu un an şi ceva înainte de alegerile legislative, prevăzute în toamna lui 2015, acest rezultat constituie o înfrângere gravă pentru premierul portughez Pedro Passos Coelho, sancţionat pentru cei trei ani marcaţi printr-o serie de planuri de austeritate impuse populaţiei.

UPDATE 23:40 – Eurofobii polonezi vor intra în Parlamentul European

Un mic partid eurofob polonez, Congresul Noii Drepte (KNP), este pe punctul de a intra în Parlamentul European (PE) cu patru deputaţi, obţinând 7,2% din voturi în alegerile de duminică, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne şi publicat duminică seara, relatează AFP.

Condusă de Janusz Korwin-Mikke, în vârstă de 72 de ani, un matematician excentric şi fost disident anticomunist ultraliberal, această mişcare susţine că vrea să intre în PE pentru „distruge Uniunea Europeană din interior”.

Platforma Civică (PO), partidul de centru-dreapta de la putere al premierului Donald Tusk, a obţinut victoria în alegeri cu 32,8% din voturi şi 19 deputaţi, în faţa Partidului Dreptăţii şi Justiţiei (PiS) al lui Jaroslaw Kaczynski, care a obţinut 31,8% din voturi (19 deputaţi), potrivit acestui sondaj realizat de institutul Ipsos.

Partidul Social-Democrat (SLD) s-a clasat pe locul al treilea (9,6% din voturi, cinci deputaţi), în faţa KNP şi aliatului PO, Partidul Ţărănesc (7,0% şi patru deputaţi).

Rata participării la vot este de 22,7%, potrivit institutului Ipsos.

Polonia trimite 51 de aleşi în Parlamentul European.

UPDATE 23:35 – Partidul Popular Danez, antiimigraţie, pe primul loc după alegeri – exit-poll

Partidul Popular Danez, o formaţiune antiimigraţie, se clasează pe primul loc în Danemarca, cu 23% din voturile exprimate, potrivit unui sondaj efectuat la ieşirea de la urne, difuzat duminică seara de către televiziunea publică DR, relatează AFP.

Acest sondaj acordă formaţiunii trei din cele 13 mandate de care va dispune Danemarca în Parlamentul European (PE), în faţa socialiştilor (la putere), care ar obţine 20,2% din sufragii.

UPDATE 21:20 – Ultranaţionaliştii, pe primul loc în europarlamentarele din Franţa – exit-poll

Formaţiunea ultranaţionalistă şi xenofobă Frontul Naţional se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Franţa, cu 25%, conform sondajelor de tip exit-poll difuzate de Le Monde.

Conform sondajelor efectuate de institutele Ipsos/Steria, pe locul al doilea se situează partidul de centru-dreapta Uniunea pentru o Mişcare Populară (UMP, de opoziţie), cu 20,3 la sută.

Alianţa Partidul Socialist – Partidul Radical de Stânga (PS-PRS) este creditată cu 14,7 la sută; Uniunea Democraţilor şi Independenţilor (UDI) şi Mişcarea Democrată (Modem) au obţinut, împreună, 10 la sută.

UPDATE 19-25 – Conservatorii CDU/CSU au câştigat europarlamentarele în Germania – exit-poll

Conservatorii din CDU/CSU, conduşi de cancelarul Angela Merkel, sunt pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Germania, arată sondaje de tip exit-poll.

Alianţa CDU/CSU este creditată cu 36% din voturi (faţă de 37,9% în 2009), iar social-democraţii (SPD), cu 27,5%, faţă de 20,8% în 2009.

Noul partid antieuro AFD, înfiinţat în 2013, a obţinut 6,5%.

UPDATE 19:20 – Stânga radicală se clasează pe primul loc în europarlamentarele din Grecia – exit-poll

Partidul de extremă-stânga Syriza are un uşor avans faţă de formaţiunea Noua Democraţie (ND, dreapta), a premierului Antonis Samaras, conform sondajelor de tip exit-poll efectuate în cadrul scrutinului europarlamentar din Grecia.

Syriza, condusă de Alexis Tsipras, a obţinut între 26% şi 30% din voturi, iar ND, între 23% şi 27%, conform sondajelor de opinie.

UPDATE 18:20 – Creştin-democraţii au câştigat euroalegerile în Austria – exit-poll

Partidul de centru-dreapta OVP (creştin-democrat) se clasează pe primul loc în scrutinul europarlamentar din Austria, cu 27,9 la sută, conform sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, informează AFP.

Partidul Libertăţii (FPÖ, extremă-dreapta) este pe locul al treilea, cu 19,9% din voturi, faţă de 12,7% în 2009.

Social-democraţii (SPÖ) au obţinut 23,9%, conform estimărilor realizate de agenţia de ştiri APA.

Verzii au obţinut 14,2% la europarlamentare, cu 4% mai mult decât în 2009. […]”

Huffington Post: Nouă partide de extremă-dreapta vor avea reprezentanţi în Parlamentul European

Nouă partide de extremă-dreapta au obţinut locuri în Parlamentul European în urma scrutinului din 25 mai, comentează ediţia britanică a Huffington Post, prezentând lista formaţiunilor eurosceptice care au obţinut mandate de eurodeputaţi.

Primul loc pe lista alcătuită de Huffington Post este ocupat de partidul Frontul Naţional, din Franţa, condus de Marine Le Pen. „Fondatorul partidului, Jean Marie Le Pen, sugera luna trecută că ‘Domnul Ebola’ ar putea rezolva problema imigraţiei în Europa în trei luni…”, aminteşte Huffington Post.

Formaţiunea neonazistă germană Partidul Naţional German (NPD) este catalogată drept rasistă şi antisemită, insistând pentru o Europă „a oamenilor albi”, notează publicaţia.

În Grecia, partidul Zori Aurii are o doctrină ultranaţionalistă, iar unii membri ai săi sunt în închisoare pentru apartenenţă la grupuri infracţionale. Formaţiunea elenă, care va avea pentru prima dată membri în PE, insistă că nu este nici criminală, nici neonazistă.

Partidul „Finns” s-a remarcat printr-o campanie electorală antieuropeană, xenofobă, populistă, iar liderul formaţiunii a fost amendat pentru comentarii antimusulmane.

Partidul Poporului Danez a obţinut 27%, după ce preşedintele fondator, Pia Kjærsgaard, a afirmat că Danemarca nu este o ţară în care imigraţia să fie normală sau bine-venită.

Partidul Libertăţii din Olanda, condus de populistul Geert Wilders, va avea doar patru mandate în Parlamentul UE. Wilders declara, la un moment dat: „Eu nu urăsc musulmanii, urăsc islamul”.

Mişcarea naţionalistă ungară Jobbik, cu accente neonaziste, va avea trei reprezentanţi în PE. Unii membri Jobbik au cerut înscrierea etnicilor evrei din Ungaria în registre speciale.

În Austria, Partidul Libertăţii (ultranaţionalist) s-a remarcat printr-o campanie antimusulmană. Liderul fomaţiunii populiste, Heinz-Christian Strache, nu se consideră rasist, argumentând că îi plac mâncărurile orientale.

Liga Nordului a obţinut 6% din voturi în Italia. „Africa nu a produs prea multe genii, după cum poate vedea toată lumea dintr-o Enciclopedie Mickey Mouse”, a spus unul dintre eurodeputaţii partidului populist şi xenofob.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN FRANŢA – BIOGRAFIE: Marine Le Pen, imaginea unei extreme drepte cuceritoare

Se arata, printre altele, ca:

„[…]

Spre deosebire de tatăl ei, al cărui program economic era redus şi neglijat în favoarea diatribelor vizând imigranţii, Marine Le Pen „aderă” la îngrijorările francezilor „declasaţi”, aceşti „uitaţi” ai politicii care văd şomajul depăşind 10% şi puterea de cumpărare scăzându-le.

Prin ieşirea din zona euro şi protecţionism, preşedinta FN încearcă să pară mai credibilă în domeniul economic.

Repetiţia generală în vederea alegerilor europene – alegerile municipale din martie – i-a permis, prin obţinerea victoriei în zece oraşe, să-şi reafirme voinţa de a-şi „normaliza” partidul, prezentându-l ca fiind capabil să „gestioneze” fără „ideologie”.

Marine Le Pen nu ezită, totodată, să-i citeze pe Jaurès sau pe generalul de Gaulle.

Voind să organizeze „invazia fluxurilor migratorii”, ea preferă de-acum ca mai degrabă să atace „mondializarea” decât „străinii”. Francezii „vor să fie protejaţi faţă de mondializarea sălbatică”, a declarat ea duminică.”

ALEGERI EUROPARLAMENTARE ÎN MAREA BRITANIE- BIOGRAFIE: Nigel Farage vrea să-i scoată pe britanici din UE

Nigel Farage, liderul partidului populist şi eurofob UKIP, şi-a ţinut promisiunea de a produce un „cutremur politic”, reiterată în mai multe rânduri cu halba în mână, iar după victoria istorică în alegerile europene promite să termine cu imigraţia şi să scoată Regatul Unit din UE.

Fostul comerciant, în vârstă de 50 de ani, care a înfrânt cele trei partide ale „establishmentului” şi care se vede la conducerea unei „armate populare” afişează o obsesie „de bun simţ”. Pretinde că vrea să dea de pământ cu dragonul de la Bruxelles.

Intervievat de AFP în cursul campaniei, a oferit o diatribă „rodată” în pub-uri, un mediu care contribuie la imaginea sa de antielitist.

„Îmi place Europa. Este un spaţiu superb. Sunt căsătorit cu o germană. Am muncit pentru societăţi europene. Îmi place cultura europeană. Dar urăsc steagul. Urăsc imnul. Urăsc instituţiile”, a spus el.

Are vocea răguşită şi râde un pic ostentativ.

În opinia sa, Uniunea Europeană politică „este poarta larg deschisă pentru aproape o jumătate de miliard de indivizi” pregătiţi să dea năvală – cu bulgarii şi românii în frunte – pe piaţa britanică a muncii.

Peste 30% dintre britanici şi majoritatea presei consideră acest mesaj rasist.

Iar premierul conservator David Cameron a catalogat la un moment dat UK Independence Party (Partidul pentru independenţa Regatului unit) drept „o adunătură de lunatici”.

Nigel Farage îi replică astăzi: „suntem de luat în serios”.

Dovada? „NF” exclude sistematic din formaţiunea sa autorii unor mesaje rasiste, islamofobe sau inepte postate pe Twitter. A fost cazul unui consilier, în opinia căruia inundaţiile erau o „pedeapsă divină” după legalizarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.

În plus, i-a obligat pe candidaţii la deputăţia europeană să certifice faptul că „nu au scheleţi în dulap”.

Prezentându-se drept campionul „dreptei liberale”, el respinge eticheta de extremă dreapta şi avansurile Frontului Naţional (FN) al lui Marine le Pen.

– Vulpoiul în coteţ

Cei mai mulţi dintre analişti se îndoiesc de faptul că „bula de protest” a explodat atât de curând. Creditat cu 16,5% în europenele din 2009, UKIP a obţinut un modest 3% în legislativele din 2010. Odată cu apropierea alegerilor parlamentare din 2015, atrage atât electorat conservator, cât şi laburist.

„Vulpoiul UKIP este în coteţul de la Westminster” (sediul Parlamentului britanic), se laudă Farage, care speră ca formaţiunea sa să trimită, în sfârşit, deputaţi în Camera Comunelor.

În plus, el vrea să contribuie la victoria taberei „nu” în referendumul asupra menţinerii Marii Britanii în UE, promis în 2017 de către Cameron, sub presiunea euroscepticilor.

Dar pentru a pătrunde în peisajul dominat de un secol de conservatori, laburişti, iar mai recent de liberal-democraţi, UKIP este necesar să se doteze cu un program.

Farage a rupt manifestul din 2010, ca pe o „antologie de prostii”, care conţinea, de exemplu, proiectul de a obliga şoferii de taxi să poarte uniformă.

Iar până atunci îşi va intensifica eforturile în Parlamentul „aseptic” de la Strasbourg, unde i-a spus odinioară preşedintelui UE Herman Van Rompuy „fără să vreau să fiu nepoliticos, cine sunteţi? Aveţi charisma unei cârpe umede”.

– A patra viaţă

Lui Farage, născut pe 3 aprilie 1964, în Kent (sud), îi place să se prezinte drept „un om de lume”.

Pe când era mic, nu a fost interesat niciodată de jucării, afirmă mama sa.

Iar după ce părăseşte domiciliul lui Guy Oscar Justus, tatăl său alcoolic, frecventează o şcoală privată selectă în Greater London, la Dulwich.

La vârsta de 18 ani preferă City universităţii. După o scurtă incursiune la conservatori, va contribui la fondarea UKIP în 1993.

La vârsta de 35 de ani devine membru al Parlamentului European (PE).

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.

Are cincizeci de ani şi îşi savurează a patra viaţă.

Nigel Farage a supravieţuit unui teribil accident de maşină, unui cancer la testicule şi prăbuşirii avionului său cu două locuri, care s-a încurcat în bannerul electoral pe care-l tracta, în 2010.”

Atacul comis la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, considerat „act terorist”

Justiţia belgiană a catalogat drept „act terorist” atacul comis sâmbătă la Muzeul Evreiesc din Bruxelles, soldat cu moartea a patru persoane, inclusiv a doi cetăţeni israelieni.

„Judecătorul a stabilit că este vorba de asasinate comise în scop terorist”, a anunţat Wenke Roggen, purtătorul de cuvânt al Parchetului federal belgian.

„Identităţile victimelor sunt un element care trebuie luat în considerare. Nu este exclusă nicio posibilitate”, adaugă oficialul belgian.

Un individ neidentificat a deschis focul, sâmbătă după-amiază, în faţa Muzeului Evreiesc din Bruxelles, omorând patru persoane.

Israelul a denunţat un atac cu caracter antisemit.”

Jose Manuel Barroso: Ascensiunea partidelor eurosceptice este „extrem de îngrijorătoare”

Ascensiunea partidelor eurosceptice în scrutinul europarlamentar este un fenomen „extrem de îngrijorător”, legat de scăderea încrederii cetăţenilor în elitele aflate la putere, afirmă preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.

„Suntem extrem de îngrijoraţi de această tendinţă”, a declarat Barroso.

„Încrederea cetăţenilor europeni în elite s-a diminuat în mod dramatic, apărând preocupări profunde şi temeri privind viitorul”, a subliniat preşedintele CE.

„Europa este pe cale să depăşească cea mai mare criză financiară, economică şi socială de la începutul integrării europene şi până acum. Este vorba de cel mai mare test de rezistenţă cu care s-au confruntat până acum instituţiile europene”, apreciază Barroso.

„Dar factorii care au favorizat ascensiunea euroscepticilor merg dincolo de criză”, a adăugat Barroso, evocând şomajul, resentimentele faţă de străini şi problemele asociate imigraţiei.

„Este un teren fertil pentru ascensiunea populismului şi naţionalismului”, a insistat preşedintele Executivului comunitar.”

Asta se intampla cand Uniunea Europeana se indeparteaza de la valorile pe care s-a constituit. Spre exemplu, multiculturalismul, care e o valoare liberala si care nu poate fi asociat decat libertatii, mai ales liberei circulatii a persoanelor, valoare de baza a UE! Vorbeam de socialisti, dar sa ne uitam putin si la PPE. Care a impus o austeritate foarte mare in Europa, statuata prin Tratatul de Guvernanta Fiscala, dar nu pentru toti, lucru ce a condus la somaj puternic in unele tari ale UE. Sa ne gandim si la cate firme au dat faliment in Romania si vom vedea ca vremurile sunt potrivnice liberalismului si avantului economic. In Germania CDU si D-na. Cancelar au castigat in dauna socialistilor, de unde rezulta ca au atras voturi si de la stanga esicherului politic, lucru ce nu ar trebui sa ne mire daca ne gandim ca doctrina crestin-democrata are in comun cate ceva cu toate doctrinele politice, inclusiv cu socialismul:

  • In common with conservatism, traditional moral values (on marriage, abortion, etc.), opposition to secularization, a view of the evolutionary (as opposed to revolutionary) development of society, an emphasis on law and order, and a rejection of communism.
  • In contrast to conservatism, open to change (for example, in the structure of society) and not necessarily supportive of the social status quo.
  • In common with liberalism, an emphasis on human rights and individual initiative.
  • In contrast to liberalism, a rejection of secularism, and an emphasis on the fact that the individual is part of a community and has duties towards it.
  • In common with socialism, an emphasis on the community, social justice and solidarity, support for a welfare state and support for regulation of market forces.
  • In contrast to socialism, most European Christian Democrats support a market economy and do not adhere to the concept of class struggle. This has not always carried over to some Latin American Christian Democratic Parties, which have been influenced by liberation theology.” (cf. Wikipedia)

Si eu stau si ma intreb ce nu are in comun cu socialismul daca sustine welfare state dar si economia de piata!! Iar in legatura cu „traditia morala” si „lege si ordine”, mie imi lasa gustul unui iezuitism mascat mai mult sau mai putin bine. De aceea nu ma mira reactia lui Nigel Farage:

Bărbatul care poartă costum dungat de bancher sau redignotă cu guler de catifea şi care este tatăl a patru copii este orice, dar nu adeptul corectitudinii politice.

Îi place mâncarea bună, fumează ca un turc, îşi afişează pasiunea pentru crichet, rugby, pescuitul pe mare şi vinul bun.”

Insa mi se pare important fenomenul eurosceptic si extremist, nu atat rezultatul alegerilor deoarece grupurile moderate domina Parlamenul European. Intrucat se vede ca fenomenul de care pomeneam a inceput sa prinda serios teren si impotriva lui trebuie luptat eficace. In caz contrar el poate sa prinda, cu timpul, o amplitudine mai mare. Chestiunea de baza este ce opui unui astfel de fenomen. Ingrijorator este ca in afara de bune intentii nu se prea vede nimic. Iar daca se continua ca si pana acum fenomenul de care vorbeam se va dezvolta in continuare.

De pilda, sa luam combaterea somajului. Aceasta singura nu va putea stopa euroscepticimul si manifestarile de extrema dreapta. Asa cum se prezinta Europa la ora actuala este imposibil de stavilit emigratia. Pe de alta parte ar fi contrar principiului de baza: libera circulatie a persoanelor. Emigratia din Estul Europei catre Vest e determinata de diferenta de potential economic, iar intr-o Europa Unita este inevitabil sa se produca. Sa luam, spre exemplu, Romania, unde peste 70 de firme dau zilnic faliment (corectati-ma, va rog, daca gresesc) – in asemenea conditii e clar ca emigratia e o solutie pentru o parte din populatie. Pana cand Estul va fi adus la acelasi nivel economic cu Vestul, emigratia se va manifesta in continuare. Pe de alta parte, ar trebui sa existe si politici, si eforturi economice, investitii ca Estul sa ajunga la acelasi nivel cu Vestul, iar lucrul asta e clar ca nu se va putea petrece prea repede. Pe de alta parte, de ce, de pilda in Franta, nu se combate somajul? E un guvern socialist, un Presedinte socialist, de ce nu se ocupa? Nu-l lasa imigrantii?! Pentru ca, dupa parerea mea, nici nu se poate combate somajul sau relansa cresterea cu actualele politici economice duse in UE. Daca vor fi mai putini imigranti in Franta sau Marea Britanie asta nu inseamna ca cetateanul francez sau britanic o va duce mai bine sau ca avea avea, in mod necesar, de lucru. Cu atat mai mult cu cat imigrantii nu au ajuns intamplator in Occident: si Occidentul a avut nevoie de o forta de munca suplimentara pentru a sustine cresterea economica- lucru recunoscut chiar de Angela Merkel.

Nu este vorba de erodarea increderii in elite, cum spune Barroso. Neincrederea vizeaza, cred eu, politicile duse in Europa. Pe un britanic nu cred ca il deranjeaza atat de mult un roman sau un bulgar. Ceea ce il deranjeaza este ca el nu traieste mai bine, dimpotriva! Parerea mea este ca a trebuit sa se gaseasca „tapul ispasitor” pentru politicile gresite care s-au dus in Europa si pentru criza prelungita indmisibil. Or, cel mai la indemana a fost imigrantul. Pentru ca e foarte usor ca in felul acesta sa obtii un capital politic insemnat, lucru ce s-a si concretizat. Emigratia si imigrantii sunt, in acest caz, un pretext: cauzele profunde ale nemultumirilor sunt altele. Mai degraba emigratia ar trebui sa fie o problema pentru tarile din care pleaca acesti oameni.

Daca emigratia ar fi fost o problema, tarile din Est nici nu ar fi fost primite in Uniunea Europeana. Spre exemplu Romania, unde de la Revolutie incoace s-au distrus atat de multe intreprinderi si unitati agricole. Emigratia masiva era un fenomen foarte previzibil. Si, in general vorbind, emigratia din Estul Europei catre Vest era un fenomen foarte previzibil. Daca aceasta crestere masiva a ofertei de munca in Occident nu era dorita de cei de acolo atunci de ce s-a mai extins Uniunea Europeana? Pentru ca nu se explica de ce aici a trebuit sa se distruga intreprinderi – care altminteri ar fi putut functiona investindu-se in ele – ca oamenii ne mai avand de lucru sa plece sa lucreze in Occident, iar Romania sa devina o piata de desfacere pentru produsele straine. Altceva ar trebui sa se intrebe cetatenii din Occident: de ce datoriile tarilor lor au crescut atat de mult incat s-a ajuns la aceasta criza a datoriilor suverane, nerezolvata pana in prezent, in conditiile in care Vestul a stimulat emigratia din Est. Franta si Regatul Unit au o datorie publica de peste 90% din PIB (v. aici), iar somajul e mai mare in Franta.  Ar mai trebui sa se intrebe de ce se urmareste un euro foarte puternic si o inflatie scazuta cand specialistii FMI arata ca:

„You can have too much of a good thing, including low inflation. Very low inflation may benefit important segments of the population, notably net savers. But in the current context of widespread indebtedness problems, it is working to the detriment of recovery in the euro area, especially in the more fragile countries, where it is thwarting efforts to reduce debt, regain competitiveness and tackle unemployment. The ECB must be sure that policies are equal to the tasks of reversing the downward drift in inflation and forestalling the risk of a slide into deflation. It should thus consider further cuts in the policy rate and, more importantly, look for ways to substantially increase its balance sheet, be it through targeted LTROs or quantitative easing (public and private asset purchases).” –Euro Area — “Deflation” Versus “Lowflation” by Reza Moghadam, Ranjit Teja, and Pelin Berkmen

Si, in general vorbind, ar trebui sa se intrebe asupra politicilor contrare insanatosirii economice a Zonei Euro, care se duc in Europa!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 27, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Vona Gabor…

Gandul

Liderul Jobbik, scrisoare către politicienii români: Reacţiile voastre au fost isterice

Se arata ca;

„Vona Gabor, liderul formaţiunii radicale Jobbik, afirmă că presa din România a interpretat „în mod distorsionat” discursul pe care l-a rostit la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, calificând drept „isterice” reacţiile politicienilor români.

Într-o scrisoare deschisă adresată politicienilor români, Vona cataloghează drept „isterice” declaraţiile acestora, subliniind că alianţa dintre România şi Ungaria necesită „toleranţă şi respectarea drepturilor în mod reciproc”.

Potrivit lui Gabor, presa din România a prezentat „imaginea falsă” a unei Românii paşnice şi a unei Ungarii agresive. Elita politică din România are o „conştiinţă compromisă” dat fiind că „blochează constant eforturile maghiarilor din Transilvania”, a subliniat liderul extremist ungar, conform MTI.

Vona Gabor a declarat, sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal ((Erdelyi Magyar Ifjak-EMI) de la Borzont, judeţul Harghita, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.

Preşedintele partidului Mişcarea pentru Ungaria – Jobbik, Vona Gabor, a declarat jurnaliştilor prezenţi la Tabăra EMI că Ungaria are obligaţia de a susţine în faţa Uniunii Europene şi de a sprijini obţinerea autonomiei, revendicată de maghiarii din Transilvania, apreciind că disputele pe această temă trebuie soluţionate cât mai curând, transmite corepondentul Mediafax.

„Eu cred că Ungaria, dincolo de gesturile simbolice şi de iniţiativele civice, are obligaţia să încerce să dea glas acestei cerinţe în faţa forurilor internationale. Eu cred că această dispută (privind autonomia Secuimii) nu este disputa României şi Ungariei, ci una europeană. Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede”, a susţinut Vona Gabor.

Întrebat dacă va susţine cauza autonomiei Secuimii cu riscul de a deteriora relaţiile dintre România şi Ungaria, preşedintele Jobbik a spus că partidul său îşi va asuma acest risc, pe care ar trebuie să şi-l asume, în opinia sa, întreaga Ungarie. „Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre Romania şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor.

Întrebat cum comentează solicitarea adresată de europarlamentarul Tokes Laszlo premierului ungar Orban Viktor ca Ungaria să asigure protectorat pentru Transilvania, Vona Gabor a afirmat că Jobbik a avut câteva initiative în acest sens şi că „nu poate decât să fie de acord cu fiecare pas care lărgeşte şi întăreşte drepturile minorităţii maghiare din România”.

„Dacă spunem ceva, acţionăm în spiritul celor spuse de noi. Noi nu vorbim în vânt, eu, personal, am auzit astăzi despre solicitarea lui Tokes Laszlo şi de acum înainte trebuie să ne gândim, să analizăm şi ar fi bine să discutăm şi cu el, să vedem oare la ce şi cum s-au gândit când au solicitat protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei. Acţiune individuală pe această temă nu dorim să facem în niciun fel, dar vom dezbate acest subiect şi vom încerca să găsim soluţii care ne conduc înainte, şi nu înapoi”, a spus Vona Gabor.

El a cerut, totodată, presei româneşti să relateze „un lucru despre care s-a mai vorbit de câteva ori, dar niciodată nu a apărut”, şi anume că, după părerea lui, „problema minorităţilor, pe care ungurii o numesc problema Trianonului” este „o tragedie a regiunii”, impusă de Europa Occidentală, „care nu are niciun alt scop, în prezent, decât să facă imposibilă acţiunea comună a naţiunilor care trăiesc în această regiune”.

Potrivit acestuia, naţiunile care trăiesc în Europa Centrală se confruntă cu aceleaşi probleme, fiind „exploatate” de capitalul internaţional, împotriva căruia trebuie să acţioneze solidar. În acest context, Vona Gabor a vorbit şi despre posibilitatea unei reconcilieri istorice la nivelul Europei Centrale. „Cer presei româneşti şi românilor să înţeleagă că noi nu facem altceva decât încercăm să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei. Scopul nostru nu este să acţionăm împotriva românilor, ci să acţionăm pentru maghiari şi dacă aceste naţiuni arată toleranţă, înţelegere una faţă de cealaltă, noi suntem deschişi la o împăcare istorică la nivelul Europei Centrale. Aceasta deoarece problemele noastre, dacă scoatem din ecuaţie problemele minorităţilor, sunt identice. Toate ţările (din Europa Centrală) sunt exploatate de capitalul internaţional venit din Europa Occidentală şi ar trebui să acţionăm împreună şi nu separat împotriva acestui capital”, a precizat preşedintele partidului Jobbik.

Întrebat ce părere are despre faptul că presa europeană a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist de dreapta al partidului Jobbik, Vona Gabor a explicat că, dacă cineva este patriot şi apără interesele naţiunii sale, nu trebuie să fie criticat că a depăşit limitele moderaţiei. „Omul, după un timp, se obişnuieşte cu această etichetare, dar niciodată nu se vorbeşte de ce suntem un partid extremist sau faţă de ce ne manifestăm extremist. Dacă Gyurcsanyi (fostul premier socialist al Ungariei) este de centru, într-adevăr, suntem extremişti, dar dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist. Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus Vona.

Liderul fostei grupări Garda Maghiară, interzisă de instanţa de la Budapesta la începutul lunii iulie 2009, a adăugat că, potrivit ultimelor sondajelor de opinie, Jobbik are susţinători în rândul populaţiei de sub 35 de ani şi a explicat „că fenomenul care este numit de presă extremism nu este altceva decât vocea nouă care va conduce Ungaria viitorului”.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a transmis, duminică, printr-un comunicat, că aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile liderului Jobbik făcute sâmbătă la Joseni, Ministerul menţionând totodată că „dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”.

MAE a oferit o serie de precizări de presă „ca reacţie la declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni”.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

În ceea ce priveşte afirmaţia că pentru soluţionarea aşa-zisei probleme a maghiarilor din România este necesară asumarea unui conflict între Ungaria şi România, MAE apreciază că „este extrem de gravă”.

„Contravine flagrant spiritului şi realităţilor europene contemporane, principiilor de drept internaţional, Tratatului politic de bază, precum şi Parteneriatului Strategic bilateral. Astfel de poziţionări sunt complet anacronice şi trebuie condamnate cu toată fermitatea de către toţi actorii responsabili din România, Ungaria şi Europa, în general”, se arată în comunicat.

„MAE dezavuează orice manifestări sau declaraţii extremiste care au loc pe teritoriul României”, continuă comunicatul.

De asemenea, MAE „reaminteşte că este nevoit să ia poziţie, în mod public, pentru a doua oară în decurs de o lună, faţă de declaraţiile unor oficiali ungari făcute în contextul unor şcoli sau tabere de vară organizate de teritoriul suveran al României care disonează cu Parteneriatul strategic ungaro-român pentru Europa în secolul XXI”.

„Ministerul Afacerilor Externe aşteaptă din partea Guvernului de la Budapesta să se disocieze de declaraţiile Jobbik făcute la Joseni în cursul zilei de ieri”, conchide comunicatul MAE.

În replică, Ministerul de Externe de la Budapesta a transmis că Jobbik este un partid de opoziţie, deci nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Guvernul ungar respectă angajamentul în favoarea principiilor fundamentale şi obiectivelor parteneriatului strategic ungaro-român, a subliniat diplomaţia de la Budapesta.

Jobbik a calificat poziţia Ministerului român al Afacerilor Externe drept o „provocare deliberată” vizând să intimideze comunitatea etnicilor maghiari din România.” (subl. mea)

Băsescu, anunţ fără precedent: „E ultimul an în care politicienii maghiari pot merge aşa de relaxat prin Ardeal. România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, la Izvoru Mureşului (Harghita), că 2013 e ultimul an în care politicienii ungari au putut să se plimbe atât de relaxat în România, el avertizând că statul român „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”.

Vorbind despre principiul general al tratamentului minorităţilor în România, Traian Băsescu a afirmat: „Niciun prag constituţional nu poate fi nici luat în discuţie, nici depăşit. Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Cred că e ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat”.

Şeful statului român a susţinut că politicienii maghiari care au venit în Harghita şi Covasna au depăşit limita decenţei.

„Anul ăsta au ajuns la limita la care le spun: e prea mult”, a continuat preşedintele Băsescu.

El a susţinut că Ungaria a devenit „în momentul de faţă un focar de instabilitate din punct de vedere al tratării minorităţilor în regiune, nu în România, în regiune”, adăugând că politica Budapestei a început să creeze „dificultăţi”.

„România îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei”, a continuat Băsescu.

Băsescu, întrebat de ce circulă liber Viktor Orban în Covasna, Harghita: De ce nu l-aţi fluierat?

Preşedintele Traian Băsescu a fost întrebat luni, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, de ce este lăsat premierul ungar Viktor Orban „să circule liber” în judeţele Harghita şi Covasna, el răspunzând: „Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat?”.

La a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, judeţul Harghita, care are ca temă principală „România şi românii de la frontiera Uniunii Europene şi NATO”, participă lideri ai organizaţiilor româneşti din jurul frontierelor ţării şi din Balcani (Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Albania), dar şi din Diaspora românească (Italia şi Franţa).

În cadrul dezbaterilor la care participă Băsescu, profesorul Ioan Lăcătuşu, directorul Centrului European de Studii din Covasna- Harghita, i-a atras atenţia preşedintelui că atât Viktor Orban, cât şi alţi demnitari maghiari circulă „ca Vodă prin lobodă” prin Harghita şi Covasna, făcând şi politici de dezvoltare a acestei zone fără ca autorităţile române să aibă vreun cuvânt de zis.

„Dacă nu v-a plăcut, de ce nu l-aţi fluierat? Nu o să vină Guvernul să-l fluiere”, a răspuns Traian Băsescu.

Premierul ungar Viktor Orban a participat, la sfârşitul lunii iulie, la lucrările Universităţii de Vară „Balvanyos”.

Cu acea ocazie, europarlamentarul Laszlo Tokes i-a cerut premierului Ungariei ca împreună cu guvernul pe care îl conduce să construiască „un sistem de cooperare naţională”, astfel încât să ofere „protectorat” Transilvaniei, „aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud”.

Doi adolescenţi de 16 ani din Braşov şi Jibou au aruncat cu roşii, Universitatea de vară de la Băile Tuşnad, înspre scena pe care se afla premierul Ungariei, Viktor Orban, aceştia fiind, ulterior, amendaţi de jandarmi.

Reorganizarea administrativă, niciodată pe criterii etnice

Referitor la regionalizarea României, preşedintele Traian Băsescu a susţinut că acest proces nu se va face niciodată pe criterii etnice şi că în România doar la directiva lui Stalin a fost organizată Regiunea Autonomă Maghiară

„Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare administrativă a ţării pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă”, a afirmat Traian Băsescu la Universitatea de vară de la Izvoru Mureşului (Harghita).

El a subliniat că România este definită ca stat unitar în Constituţie şi „nimeni nu poate fi mai autonom decât altcineva pe teritoriul sau între frontierele României”.

„Vreau să cred că Parlamentul nu se va împiedica până la urmă în proiectul de reorganizare administrativă de exigenţe care nu au nimic comun cu definiţia pe care o are statul român, de stat unitar, şi că acest proiect va merge înainte, fiind necesar României”, a adăugat preşedintele Băsescu.

După ce a terminat de dat declaraţii, Traian Băsescu a fost condus de IPS Selejan la Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului” din Mureş, apreciindu-i grădina. Mai mult, preşedintele a cules câteva roşii şi ardei iuţi, pe care, la îndemnul lui IPS Selejan, le-a luat acasă.”

Extremiştii ungari ai Jobbik fac valuri în Harghita pentru autonomia secuilor. VIDEO: Partidul de la Budapesta de care Hitler ar fi fost mândru caută noi recruţi în Ardeal

Se arata ca:

„Aflat în România, liderul Jobbik, partidul ungar extremist de dreapta, Vona Gabor, a inclus etnicii maghiari din Transilvania în „naţiunea maghiară”, cerând ca „responsabilitatea pentru drepturile lor”, mai exact pentru autonomie, să fie „asumată de întreaga Ungarie”, chiar cu riscul declanşării unui conflict cu România.

Cu 47 de locuri din cele 386 în Parlamentul maghiar şi alte trei în cel european, Jobbik a arătat în ultimii ani că este pe un val ascendent. Influenţa şi capitalul de imagine câştigate de formaţiune au devenit, în ultimii ani, motiv de îngrijorare pentru comunitatea europeană. Mesajele antisemite promovate de gruparea care dispune de propriile forţe paramilitare sunt privite cu nelinişte, în special de comunitatea evreiască. Partidul este însă deocamdată la doar 12% din legislativ şi nu are un cuvânt în ceea ce priveşte guvernarea.

Mesajul lui Gabor a fost însă amplificat de Ministerul Afacerilor Externe care s-a grăbit să solicite guvernului de la Budapesta să se distanţeze de declaraţiile conflictuale ale liderul de extremă dreapta. În replică, MAE ungar susţine că Jobbik nu este decât un partid de opoziţie.

Bice şi tricouri cu mesaje antisemite. Cum au pretrecut simpatizanţii Jobbik în Harghita

Principalul mesaj al evenimentului şi tema discuţiilor abordate s-au referit la lupta pentru obţinerea autonomiei maghiarilor şi autoguvernării Ardealului.

„Este evident că, pentru noi, principalul obiectiv nu este calitatea relaţiei dintre România şi Ungaria, ci starea societăţii şi naţiunii maghiare, care îi include şi pe maghiarii din Transilvania. Deci, dacă apărarea drepturilor maghiarior din România şi reprezentarea lor înseamnă conflict cu România, cred că Jobbik îşi va asuma această reponsabilitate, care trebuie, de fapt, asumată de întreaga Ungarie”, a declarat Vona Gabor, invitatul special în Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal, eveniment pentru care autorităţile locale au cheltuit 37.500 de lei, în scopuri „turistice”.

„Este în interesul nostru, din punct de vedere turistic, să finanţăm Tabăra EMI (Erdelyi Magyar Ifjak n.r.). Aici vin mii şi mii de oameni şi este bine pentru comuna noastră. Chiar am făcut lobby destul de mare ca această tabără să vină la noi. Pentru noi, este o reclamă mare şi, după cum se ştie, marketingul trebuie plătit cu bani grei. În perspectivă, sunt convins că ne va aduce ceva în plus în domeniul turistic”, a motivat Gall Szabolcs, primarul din Borzont, Harghita, unde a avut loc tabăra.

La eveniment s-au vândut tricouri cu inscripţii de tipul ”O Ungarie ciuntită nu e o ţară, Raiul e doar Ungaria Mare!” sau ”Am fost! Vom fi! Rămânem!”, precum şi bice ”pentru plăcere, dar şi pentru educaţie”, cu preţuri cuprinse între 40 şi 100 de lei, în funcţie de lungime şi de material.

Un tânăr de 18 ani s-a ales cu dosar penal pentru propagandă şovină şi iredentistă pentru că a încercat să vândă tricouri şi hanorace cu mesaje de tipul ”Tata e maghiar, mama e maghiară/ Cui nu-i place, să piară!” sau ”Am pierdut prin lacrimi/ Vom recâştiga prin sânge!”.

Mai mult, „liniştea” taberei a fost asigurată de gruparea Nemzeti Őrsereg Hagyományőrző és Polgárőr Egyesület (National Protection Force Heritage And Civil Guard Association), care se defineşte drept o asociaţie păstrătoare de tradiţii militare.

Vona Gabor: Nu suntem extremişti, suntem patrioţi

Întrebat de jurnaliştii prezenţi cum comentează faptul că presa internaţională a făcut referiri în repetate rânduri la caracterul extremist al partidului pe care îl conduce, Vona Gabor a explicat că, în realitate, membri Jobbik „sunt patrioţi, nu extremişti”.

„Aceşti comentatori ar trebui să se gândească la faptul că Jobbik a fost votat de un milion de alegători la alegerile parlamentare din Ungaria, în urmă cu patru ani, şi se conturează că vom avea mai mulţi susţinători la alegerile care vin. Atâţia aşa-zişi extremişti nu pot exista în Ungaria”, a spus el.

În urma comentariilor făcute de liderul maghiar, MAE a cerut executivului din Ungaria să se delimiteze de mesajele transmise de Vona Gabor.

„Ministerul Afacerilor Externe condamnă cu fermitate şi respinge declaraţiile făcute în cadrul Taberei de vară de la Joseni, în cursul zilei de sâmbătă, 10 august 2013. Astfel, pe tema autonomiei pe criteriu etnic, MAE reaminteşte faptul că aceasta nu face parte din standardele europene actuale omologate pentru minorităţile naţionale, la fel ca şi aşa-zisele drepturi colective pentru minorităţile naţionale, care sunt excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul politic de bază din 1996”, menţionează sursa citată.

Guvernul de la Budapesta a răspuns duminică seara, precizând că partidul Jobbik este de opoziţie şi prin urmare nu este implicat în activitatea executivului ungar. „Jobbik este un partid de opoziţie, care nu participă la activităţile guvernului maghiar, şi nici nu împărtăşeşte responsabilităţile acestuia. Guvernul maghiar susţine perseverent ideile şi obiectivele de bază ale parteneriatului strategic maghiaro-român”, se arată în mesajul transmis public de MAE ungar, condus de Janos Martony.

Unul din şase studenţi maghiari susţin acţiunile Jobbik

Partidul Jobbik începe să câştige din ce în ce mai multă popularitate. Un procent de 17% dintre tinerii cu educaţie superioară din Ungaria au recunoscut că sunt simpatizanţi Jobbik, potrivit unui sondaj citat de Budapest Times.

Totodată, 23% dintre respondenţi au fost de părere că, în anumite condiţii, dictatura este mai utilă decât democraţia. Alte şase procente dintre participanţii la studiu au apreciat că, având în vedere situaţia în care se află Ungaria la ora actuală, dictatura ar fi mai oportună decât democraţia.

În jurul partidului lui Vona Gabor, liderul fostei grupări Garda Maghiară, formaţiune interzisă de o instanţă din Budapesta în 2009, s-au strâns inclusiv forţe paramilare. Mai exact, este vorba despre Magyar Nemzeti Garda (Garda Naţională a Ungariei) şi Betyarsereg (Armata Proscrisă), o grupare chiar „mai extremistă”.

Membri acestor facţiuni paramilitare sunt trimişi în oraşele cu o populaţie mare de romi pentru a-i intimida şi a crea diviziune socială în rândul locuitorilor.

„Avem o problemă domestică, mai exact criminalitatea în rândul ţiganilor şi o problemă externă care este expansiunea evreilor”, a explicat Joseph, liderul forţelor paramilitare, pentru postul britanic Channel 4.

El susţine că organizaţia pe care o conduce este una paşnică. Mai mult, membri ei ar fi participat la misiuni ale Crucii Roşii şi ar fi donat sânge în masă.

Cum acţionează forţele paramilitare

Cu toate acestea, intenţiile grupării sunt privite cu scepticism, în special după demonstraţia de forţă făcută în timpul Adunării Generale a Congresului Mondial Evreiesc, eveniment avut loc la începutul verii la Budapesta.

Câteva sute de persoane au participat la o manifestaţie antisionistă, cerând ca persoanele cu dublă cetăţenie ungaro-israeliană să demisioneze din funcţii publice.

Mai mult, forţele paramilitare ar fi organizat un antrenament public pe malul Dunării, Congresul având loc pe un vas.

Tot de forţele paramilitare din jurul partidului Jobbik se leagă un alt incident petrecut în urmă cu doi ani şi soldat cu violenţe.

Câteva zeci de persoane au fost detaşate într-un oraş maghiar în care primarul, membru de partid, se plângea de creşterea criminalităţii în rândul persoanelor de etnie romă. Lucrurile s-au precipitat în momentul în care Jobbik ar fi folosit suicidul unei persoane pentru capital de imagine, răspândind zvonul că bărbatul şi-ar fi luat viaţa din cauza vecinilor de etnie romă.

Jurnaliştii Channel 4 au aflat de la fiul bărbatului că acesta se înţelegea foarte bine cu vecinii săi. Mai mult, îi simpatiza.

În urma manifestaţiilor organizate de forţele paramilitare, mai multe familii de romi au fost relocate din regiune.” (subl. mea)

DE citit si…

Şeful CJ Harghita, Borboly Csaba, îşi poate relua activitatea, după ce interdicţia DNA a expirat

Editorialul lui Cristian Tudor Popescu

Autonomişti unguri şi români, Masăverde şi Faţăvercea

Se arata ca:

„Preşedintele Băsescu reacţioneză diferit la caniculă. Anul trecut, cam pe vremea asta, nici prin gând nu-i trecea să le zică ceva de dulce lui Viktor Orban şi talibanilor separatişti maghiari, care l-au  servit la referendum ca să capete titlul de preşedinte Masăverde.

Acum, tot căldură mare, preşedintele Faţăverso – sau, în varianta populară, Faţăvercea – dă-i şi luptă cu politicienii maghiari. Faţăvercea se autointitulează, nici mai mult, nici mai puţin decât „lider regional al luptei anti Budapesta” şi îi îndeamnă pe românii ardeleni să-l ia cu huo şi fluierături pe premierul Orban.

Aberaţie după aberaţie.

UE încă nu s-a desfiinţat. Problemele regionale interstate, ca, de altfel,  şi probleme interne ale unor state (vezi suspendarea preşedintelui în România) se soluţionează la Bruxelles, nu la Bucureşti sau Budapesta. Şi T. Băsescu ştie asta foarte bine.

Un preşedinte nu îşi îndeamnă concetăţenii în nicio situaţie să huiduie un şef de guvern străin. Dacă e o problemă cu vizitele lui V. Orban în Ardeal, atunci ea trebuie soluţionată pe cale politică şi diplomatică. Dacă nu, nu.

Fluierăturile şi huiduielile sunt în fişa postului de şef de peluză,  nu de şef de stat.

Dar de ce i s-a înverzit brusc românismul dlui Băsescu?

Pentru că Gigi Becali e la răcoare, C.V. Tudor a ajuns pe centura politicii,  iar Crin Antonescu a lăsat-o mai moale cu naţionalismele agresive,  căci tocmai fuse în vizită în USA.

Cu instinctul său de rozător politic, T. Băsescu simte gaura creată şi se înfige în ea, să mai adune nişte voturi de la românaşii urâtori de bozgori. Ce-o face cu ele, în afară de a i le injecta, poate, dlui Tolomac de la Mişcarea Populară, nu ştiu.

Că extremiştii unguri sunt obraznici, vede toată lumea. Întrebarea însă nu este cum să fie reduşi la tăcere, ci cum să fie lăsaţi să vorbească singuri ca televizorul.

Minoritatea maghiară, ca de altfel toate minorităţile, e tratată exemplar în România, mesajele apocaliptice gen Tokes despre discriminare nu mişcă pe nimeni. Şi atunci, care e zona sensibilă unde propaganda autonomistă poate să aibă efect?

Maghiarii sau secuii din România care ţipă după autonomie vor, de fapt, să  nu mai trăiască sub regimul de putere de la Bucureşti.

Dar nu există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state, aruncând şi o înjurătură sau un scuipat în urmă când se urcă în autocar sau în avion?  Astfel, ei îşi proclamă autonomia în chip individual faţă de puterea de la Bucureşti şi nu are nimeni dreptul să-i împiedice s-o facă.

Prin urmare, cred că replica eficientă la discursurile unor Vona Gabor, Laszlo Tokes,  Viktor Orban şi alţii ca ei nu sunt declaraţiile politice „tari”, belicoase, dar civilizarea economică, socială, politică, infrastructurală a României, ridicarea nivelului de viaţă şi muncă din ţară spre cote europene. Or, asta e mult mai greu decât „leadershipul punerii la punct a Budapestei”.

Când va scădea numărul românilor dornici să se „autonomizeze” prin străinătăţi, atunci va seca şiapa de la moara grofilor radicalismului unguresc.”

Iata ce spune si…

Romania Libera

Cum va evolua relaţia România-Ungaria?

Se arata ca:

„Reorganizare administrativă pe criterii etnice nu se va face, iar ţara noastră „îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei“, în condiţiile în care Ungaria a devenit în regiune „un focar de instabilitate“, a avertizat preşedintele Traian Băsescu.

Pe fondul unei reacţii slabe a Ministerului român de Externe la declaraţiile făcute de liderul Jobbik, Gabor Vona, preşedintele Traian Băsescu a transmis un mesaj extrem de dur autorităţilor de la Budapesta, dar şi politicienilor maghiari sau români care şi-au înteţit în ultima vreme declaraţiile cu privire la autonomie. „România a stat rezervată până acum, dar cred că s-a ajuns la punctul în care rezervele noastre trebuie date deoparte şi Budapesta trebuie pusă la punct“, a arătat şeful statului la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului (judeţul Harghita).Subliniind că liderii politici maghiari şi-au dovedit indecenţa prin declaraţiile făcute, preşedintele Băsescu a adăugat că Ungaria a devenit „un focar de instabilitate“ în regiune prin modul în care abordează problema minorităţii maghiare de peste graniţe. „Sunt mai multe ţări din regiune care sunt deranjate de politica agresivă a Budapestei atunci când este vorba de minorităţi“, a punctat Băsescu, arătând că România îşi va asuma „leadership-ul punerii la punct a Budapestei“.

Cât priveşte participarea liderilor politici maghiari la tot felul de manifestări organizate pe teritoriul României, prilej de a fi lansate diferite declaraţii despre autonomie, preşedintele consideră că 2013 este „ultimul an în care au putut să o facă atât de relaxat“.

Referindu-se la reorganizarea administrativ-teritorială a ţării, idee lansată în dezbatere de Guvernul Boc şi preluată, între timp, şi de Guvernul Ponta, Băsescu a dat asigurări că „niciodată“ aceasta nu va fi făcută pe criterii etnice. „Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă“, a precizat preşedintele. Şeful statului s-a referit şi la europarlamentarul László Tőkés şi la cererea acestuia ca Ungaria să ofere protectorat Transilvaniei: „Nu îşi merită calitatea de cetăţean român“.

Reamintim că liderul Jobbik, Vona Gabor, a declarat sâmbătă, la Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal organizată în judeţul Harghita, că „Ungaria trebuie să facă orice îi stă în putinţă ca disputa pe seama autonomiei să se finalizeze cât mai repede“ şi că partidul său îşi va asuma chiar şi responsabilitatea unui conflict cu România pentru a apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania. Tabăra Tineretului Maghiar din Ardeal a fost finanţată de Primăria Joseni (cu 30.000 lei) şi de Consiliul Judeţean Harghita (cu 7.500 lei).

Reacţia slabă a puterii

În absenţa liderilor USL, Victor Ponta şi Crin Antonescu, aflaţi într-o vacanţă prelungită în afara ţării, reacţiile celor aflaţi la putere au fost întârziate sau au lăsat impresia unei bâjbâieli. Concret, la o zi după declaraţiile făcute de liderul Jobbik la Joseni, ministerul condus de Titus Corlăţean a cerut Guvernului de la Budapesta să se disocieze de afirmaţiile politicianului maghiar. Răspunsul a venit în aceeaşi zi: Jobbik este un partid de opoziţie care nu este implicat în activitatea Guvernului ungar.

Dinspre PSD, declaraţiile lui Gabor Vona au fost condamnate de deputatul Bogdan Diaconu, prilej de a demonstra că nu cunoaşte prea bine atribuţiile MAE. Mai precis, Diaconu a cerut MAE să-l declare „de urgenţă“ pe Gabor Vona persona non-grata, punând instituţia condusă de colegul său de partid în ipostaza de a explica public că o astfel de măsură poate fi luată doar împotriva persoanelor cu statut diplomatic. Cealaltă „aripă“ a USL, cea liberală, s-a remarcat prin tăcere.În schimb, la corul celor care au sancţionat declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu s-a alăturat din mers ex-preşedintele PSD Mircea Geoană. Potrivit acestuia, avertismentul lansat Budapestei de şeful statului ar fi rezultat exclusiv al „interesului electoral“. Previzibil, declaraţiile preşedintelui au fost criticate şi de UDMR. Deşi s-au dezis de afirmaţiile lui Gabor Vona, liderii Uniunii consideră reacţia şefului statului „supradimen­sionată“ şi vorbesc de depăşirea unor limite şi a decenţei.

„Nu pot să-l înţeleg pe preşedintele Băsescu la ce război se aruncă în acest moment şi de ce vine cu ameninţări directe, cu ameninţări concrete la adresa Ungariei, nu este de bun augur şi este inacceptabil. Preşedintele trebuie să fie un factor de echilibru, nu trebuie să pună paie pe foc“, a declarat preşedintele UDMR, Kelemen Hunor. La rândul său, preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a catalogat afirmaţiile preşedintelui Băsescu drept „periculoase“.

Cum este jucată electoral cartea maghiară

Declaraţiile din ce în ce mai dure ale unor politicieni maghiari se explică prin apropierea alegerilor parlamentare din Ungaria, alegeri care vor avea loc în primăvara anului viitor şi vor fi marcate de o luptă acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). Ca înaintea fiecărui scrutin, se observă o radicalizare a discursului politic pe tema drepturilor minorităţilor maghiare din străinătate.

În mod similar, problematica minorităţii maghiare este speculată în România când se apropie alegerile, fie ele parlamentare (vezi bătălia dintre UDMR şi PPMT şi acuzele pe care cele două formaţiuni şi le-au adus în ceea ce priveşte modul în care sunt reprezentate interesele comunităţii maghiare), fie ele europarlamentare (vezi declaraţia recentă a lui László Tőkés). Nu în ultimul rând, unele afirmaţii ale politicienilor maghiari, de naţionalitate română sau ungară, au fost sau nu sancţionate de politicienii români în funcţie de interesul politic al momentului (nevoia păstrării UDMR la guvernare sau, după caz, necesitatea ca electoratul maghiar să voteze într-un fel sau în altul pe anumite subiecte, precum suspendarea preşedintelui Traian Băsescu).” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

De observat ce partid este Jobbik: anticapitalist, impotriva Europei Occidentale, antisionist, impotriva tiganilor, cu un caracter paramilitar, asta pe langa caracterul sau ultranationalist. Vona Gabor se descrie pe sine drept un patriot maghiar infocat care vrea sa faca ceva pentru natiunea maghiara: sa apere interesele natiunii sale, „să protejăm propria noastră rasă, propria noastră naţiune, să reprezentăm valorile şi drepturile ei”. Spune ca: „dacă omul îşi iubeşte patria şi naţiunea şi încearcă să acţioneze după posibilităţi pentru ele, nu cred că este extremist”. Din discursul sau nu au putut lipsi, desigur, Trianonul, autonomia pe criterii etnice. Insa ceea ce nu inteleg eu este cum doreste sa faca toate aceste lucruri pe care le declara. Toate aceste declaratii, precum si numarul mare de suporteri ai partidului Jobbik, care ar imbratisa dictatura in locul democratiei, ne arata in fapt o natiune maghiara in deriva.

Faptul ca „există destui români din România care părăsesc  această ţară şi se duc să trăiască şi să muncească sub guvernele altor state”, cum afirma CTP, arata o optiune individuala: in definitiv si la urma urmei e treaba mea unde ma duc sa traiesc si sa muncesc, si cred ca e normal sa merg sa muncesc acolo unde voi fi platit mai bine. Asta nu inseamna ca ma autonomizez. Inseamna ca profit de oportunitatile care mi se ofera. Si de ce n-as profita? Numai ca sa nu ma autonomizez? Insa la maghiari de mai multa vreme e vorba de altceva… De un lucru care nu poate fi rezolvat prin extremism… Gabor spune ca vrea sa protejeze rasa maghiara… N-as crede ca e o rasa pe cale de disparitie… Ungaria se afla intr-un esec din punct de vedere economic, Fidesz n-a prea reusit sa rezolve problema. Nici modificarea Constitutiei, operata de Fidesz, n-a servit, de fapt, la nimic… Ungaria a tins spre izolare in Europa, asa se si explica atitudinea anticapitalista promovata de Budapesta. Obsesia asta a protejarii rasei si natiunii maghiare a izolat Ungaria, si se vede clar lucrul acesta in politica dusa de Viktor Orban. Ungaria nu prea mai poate oferi cetatenilor sai bunastare si atunci vecinii, Trianonul sunt de vina. In felul asta Ungaria devine un emitator de extremism in intreaga regiune. De fapt, mai exact spus, asta poate sa ofere cetatenilor sai: ultranationalismul. Practic, Ungaria se confrunta cu o crestere economica precara, o scadere a populatiei, un somaj masiv (peste 10%) – problema pe care Fidesz, sub Viktor Orban, nu a putut s-o rezolve si o datorie guvernamentala foarte mare (peste 80% din PIB). Se mai poate constata o incetinire a importurilor si exporturilor. Dar apropo de somaj, acesta n-a mai putut fi adus sub 10% din 2009!! De observat apetitul pentru dictatura a unui important procent din electoratul maghiar – din nou un indiciu asupra izolarii spre care tinde aceasta tara membra a UE. Este clar ca dictatura nu va putea aduce nicio imbunatatire din punct de vedere economic: economia libera, de piata este de preferat ! In general vorbind, Europa a ajuns prea regularizata din punct de vedere economic. Nenorocirea cu Dreapta politica maghiara este ca a reusit sa izoleze si mai mult aceasta tara, care si asa manifesta o tendinta spre izolare. Din aceasta izolare se vede ca in Ungaria se tinde din ce in ce mai mult impotriva libertatii economice. Se vorbeste de lupta „acerbă pentru numărul radical redus de locuri din Legislativul de la Budapesta (199 de locuri faţă de 386, cât sunt în prezent). „, nu e bine… Nu e bine ca s-a redus radical numarul de locuri in Legislativul de la Budapesta!! Situatia din Romania este de preferat! Trebuie un Parlament larg, cu un numar mare de locuri! Situatia asta din Ungaria radicalizeaza lupta politica fara niciun folos pentru Ungaria si restrange, daca se poate spune asa, democratia. Partea proasta ar fi ca nu cumva sa aiba loc tulburari sociale sau alte evenimente de asa natura incat sa justifice o interventie militara in Ungaria, iar noi sa fim „leadership-ul punerii la punct a Budapestei”… Trebuie un transfer de Putere pe cale pasnica si o alternanta la guvernare astfel incat socialistii sa preia Puterea… Altminteri exista riscul ca aceasta tara sa se adanceasca in extremism si izolare, cu efecte dezastruoase pentru Ungaria. Orban nu prea da semne ca ar dori sa paraseasca pe cale pasnica Puterea… Insa regimul lui nu poate dura prea mult… Ceea ce face el nu are cum sa deblocheze, ca sa zic asa, situatia economica in care se afla Ungaria si nici sa reduca somajul.

DE citit si…

Voi cere Comisiei Europene crearea unui mecanism de combatere a extremismului

Solicit Parlamentului maghiar sa se delimiteze de declaratiile domnului Gabor Vona, liderul grupului parlamentar Jobbik

august 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii