Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Un dosar care nu s-a inchis inca…

Citesc in presa lucruri deosebit de ingrijoratoare, care chiar ma socheaza. In ce se transforma „Primavara araba”, adica ceea ce ar fi trebuit sa insemne drumul spre democratie al statelor din Nordul Africii? Este o intrebare pe care mi-o pun dupa ce am citit despre ultimele evenimente din Libia. Sunt confruntari armate la Tripoli. „Borcanul cu miere” il reprezinta cladirea serviciului de informatii, dar nu numai atat! Iata ce ne spune Mediafax:

Confruntări armate la Tripoli. Mai multe persoane au fost rănite

Iata ce arata articolul:

Confruntări armate au avut loc marţi în centrul Tripoli, în apropierea clădirii serviciilor de informaţii ale fostului regim al lui Muammar Kadhafi, potrivit jurnaliştilor AFP, care au auzit focuri de armă.

Martorii au declarat că mai multe persoane au fost rănite dar nu au precizat numărul lor, în timp ce ambulanţele se deplasează între spitalul Zawia şi locul incidentelor, a anunţat aceeaşi sursă.

Au fost auzite tiruri antiaeriene, iar numeroşi foşti rebeli au venit la faţa locului, unii dintre ei înarmaţi cu lansatoare de rachete, potrivit jurnaliştilor AFP. Perimetrul a fost încercuit şi accesul în zonă a fost interzis.

Un purtător de cuvânt al Ministerului de Interne contactat de AFP s-a abţinut de la orice comentariu.

Foştii rebeli aflaţi la faţa locului au declarat că Ministerul de Interne vrea să preia controlul asupra clădirii serviciilor de informaţii ocupată de locuitorii din cartier, care s-au opus, declanşând aceste incidente.”

Al-Qaida redivivus! Sau cosmarul de langa noi

Reţeaua Al-Qaida încearcă să înfiinţeze o filială teroristă în Libia

Conducerea reţelei teroriste Al-Qaida a trimis membri experimentaţi în Libia, pentru construirea unei structuri operative în această ţară, afirmă experţi din cadrul serviciilor de informaţii occidentale, citaţi de CNN.

Potrivit CNN, liderul Al-Qaida, Ayman al-Zawahiri, l-a trimis personal în Libia, la începutul anului 2011, pe un terorist care fusese deţinut o perioadă în Marea Britanie.

„Emisarul” Al-Qaida a sosit în Libia în mai, în timpul conflictului care a condus în final la îndepărtarea de la putere a lui Muammar Kadhafi.

Până acum, militanţii Al-Qaida au reuşit deja să recruteze 200 de combatanţi în Libia, iar serviciile de spionaj occidentale sunt la curent cu această situaţie.

Un alt militant Al-Qaida a încercat să ajungă în Libia, dar a fost capturat la frontiera dintre Afganistan şi Pakistan.

Individul care încearcă în prezent să creeze o filială Al-Qaida în Libia este cunoscut serviciilor de informaţii după iniţialele „AA”, numele lui nefiind făcut public pentru că nu a fost condamnat definitiv pentru acte de terorism.” (subl.mea)

Deci cam astea ar fi consecintele indepartarii de la Putere a regimului

English: Orthographic map of Libya Español: Ma...

Image via Wikipedia

colonelului Gaddafi… Cu alte cuvinte, Europa risca sa aiba, in vecinatatea sa sudica, nu numai o bogata pepiniera Al-Qaida, ci, pur si simplu, o structura terorista, gata oricand de a declansa operatiuni pe continentul nostru. Cu alte cuvinte cosmarul a fost adus mai aproape de noi. Eu, in naivitatea mea (recunosc asta) credeam ca, odata cu capturarea liderului Al-Qaida, Osama Bin Laden, s-a cam terminat si cu organizatia asta. Cel putin SUA lasa de inteles ca, in urma capturarii si lichidarii lui Bin Laden, coroborat cu operatiunile de amploare ce au loc in Afganistan, aceasta organizatie terorista ar fi primit lovituri grele care i-au redus mult eficacitatea si capacitatea de actiune. Cu alte cuvinte, Al-Qaida se cam dusese pe copca si parea ca problema era in foarte mare masura rezolvata, restul – ceea ce mai ramanea de facut – fiind o chestiune de timp si de detaliu. As, da de unde! Se vede clar ca nu e asa si ca Al-Qaida e mai vioaie ca oricand. Ceea ce da fiori e daca nu cumva, acum, ar fi chiar mai puternica decat a fost odata!!! Si daca nu cumva pericolul terorist asupra Europei e mult mai mare decat a fost pe vremea lui Bin Laden! Daca lucrurile stau, cu adevarat, asa inseamna ca politica SUA si a aliatilor sai, Franta si Marea Britanie, in materie de Libia, terorism si Lumea Araba, este nu numai falimentara, dar chiar periculoasa. L-au dat jos de la Putere pe Gaddafi, ca sa aduca (pentru ca nu s-au gandit la o asemenea consecinta sau au subestimat-o, daca nu cumva e vorba de ceva si mai ascuns…) in coasta sudica a Europei, in Libia, o retea terorista de temut: Al-Qaida! Este pur si simplu un cosmar pe care europenii nu cred ca si l-ar fi imaginat acum cativa ani. Si sa nu uitam ca traiesc foarte multi musulmani, spre exemplu, in Franta, dar nu numai, ci in toata Europa!

Este de remarcat faptul ca Muammar Gaddafi atragea atentia asupra faptului ca pericolul terorist reprezentat de temuta Al-Qaida s-ar putea instala in Libia, in cazul in care regimul sau ar fi indepartat de la Putere! Si iata ca haosul actual din aceasta tara reprezinta solul fertil pentru ca organizatii teroriste, precum Al-Qaida, sa inceapa sa se dezvolte. Instabilitatea si haosul din aceasta tara favorizeaza terorismul musulman, cu consecinte imprevizibile si dintre cele mai grave asupra intregului Nord al Africii. Sa nu uitam ca in Egipt „revolutia” continua, iar actualul regim militar face fata cu greu situatiei. Este incredibil la ce s-a ajuns si anume: cheia intregii probleme este, de fapt, Al-Qaida! De remarcat ca raidurile aeriene ale NATO au fost efectuate de catre Franta si Marea Britanie, SUA implicandu-se mai putin. Franta a fost „varful de lance” in aceste operatiuni militare, mai exact controversatul sau Presedinte – Nicolas Sarkozy. Toti au votat intr-o „veselie” demna de o cauza mai buna Rezolutia 1973. China si Rusia s-au abtinut de la vot… Eu stau si ma intreb daca nu cumva o operatiune similara a NATO in Siria n-ar avea drept efect sa sporeasca si mai mult Al-Qaida, influenta acesteia in lumea musulmana, s-o revigoreze si s-o faca mult mai periculoasa decat a fost pana acum!  Nu mai vorbesc in cazul unui razboi in Orientul Mijlociu…

Alianta Nord Atlantica si pozitia Rusiei

Alianţa Nord-Atlantică este pregătită să cerceteze pierderile civile din timpul raidurilor din Libia

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat că este pregătită să înceapă o anchetă asupra pierderilor civile din timpul raidurilor aeriene efectuate în Libia, deşi autorităţile libiene nu au înaintat nici o cerere.

Alianţa Nord-Atlantică este criticată de Rusia, care a cerut o anchetă aprofundată asupra numărului de civili ucişi în timpul atacurilor aeriene efectuate până la înlăturarea regimului Kadhafi.

Misiunea noastră din Libia a salvat un număr mare de vieţi (…) Am luat toate măsurile necesare pentru a minimiza riscul rănirii persoanelor civile„, a declarat purtătorul de cuvânt al NATO, Oana Lungescu.

„NATO acordă o atenţie sporită informaţiilor despre peirderile civile”, a mai adăugat Lungescu, precizând că examinarea acestora revine noilor autorităţi libiene.

„Noi suntem pregătiţi pentru a colabora în întregime cu acestea pentru analizarea unor evenimente în particular”, dar „până în prezent, nu am primit solicitări din partea autorităţilor”, a precizat Oana Lungescu.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Vitali Ciurkin, a declarat luni că „NATO face propagandă afirmând că nu s-au înregistrat victime civile ( în urma acţiunilor proprii) în Libia, lucru care este improbabil şi fals”, adăugând că va prezenta această problemă, joi, în cadrul Consiliului de Securitate ONU.

Rusia şi China s-au abţinut, în martie, când s-a votat Rezoluţia 1.973. Rezoluţia autorizează folosirea „tuturor mijloacelor necesare” pentru a proteja populaţia civilă din Libia.

Încă de la sfârşitul conflictului, odată cu moartea lui Kadhafi şi înfrângerea partizanilor săi, Moscova şi Beijingul acuză ţările participante la operaţiune, mai ales Franţa şi Marea Britanie, că au depăşit mandatul ONU în această ţară.” (subl.mea)

Intrebarea care se ridica este daca Ciurkin are dreptate si anume daca afirmatia facuta de domnia sa: „NATO face propagandă afirmând că nu s-au înregistrat victime civile ( în urma acţiunilor proprii) în Libia” este adevarata. Pentru ca Ciurkin spune, cu alte cuvinte, urmatorul lucru: „NATO minte!„. De aici rezulta, pe cale de consecinta logica, faptul ca noi (adica NATO, ca facem si noi parte) ne-am tras noi insine, cu totul nejustificat, un pumn in cap. Practic, ne-am complicat cu totul nejustificat cu Nordul Africii, mai cu seama cu Libia, cu operatiuni militare care nu au condus la ceva bun, dimpotriva. Asta ne mai trebuia, ne mai lipsea acum, pe langa criza economica si financiara… Le aveam pe toate, asta ne mai lipsea!

Pe de alta parte, iata ce aflam din Romania Libera:

Iranul avertizează SUA să nu mai trimită portavioane în Golful Persic

Se arata ca:

Un oficial militar iranian de rang înalt a avertizat Statele Unite să nu mai trimită portavioane în Golf, unde Iranul a organizat o demonstraţie de forţă în zona strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru traficul maritim petrolier, relatează AFP, potrivit Mediafax.

„Sfătuim portavionul american care a traversat strâmtoarea Ormuz şi se află în Marea Oman să nu se întoarcă în Golful Persic”, a declarat generalul Attaollah Salehi, adăugând că „Republica islamică Iran nu are intenţia să repete avertismentul”, conform site-ului armatei iraniene.

Portavionul american John C. Stennis, care se afla în Golf, a traversat săptămâna trecută strâmtoarea Ormuz pentru a merge în Marea Oman, în timpul manevrelor navale iraniene, care au durat zece zile, în zona strâmtorii.

Mai mulţi militari au declarat că Iranul ar putea închide acest canal strategic, pe unde trece 35 la sută din traficul petrolier maritim mondial, în caz de noi sancţiuni împotriva exporturilor petroliere care asigură ţării 80 la sută din venituri.

La rândul său, şeful Statului Major, generalul Hassan Firouzabadi, a declarat că Gardienii Revoluţiei, armata de elită a regimului, vor organiza în curând propriile manevre în regiunea Golfului, de care sunt responsabili, în timp ce armata este însărcinată cu controlul Mării Oman.” (subl.mea)

Off Topic

Comisia Europeană cere din nou Ungariei să respecte independenţa băncii centrale

Iata ce se arata:

Comisia Europeană (CE) a reiterat marţi necesitatea ca autorităţile de la Budapesta să respecte independenţa băncii centrale a Ungariei, după ce Parlamentul din această ţară a aprobat mai multe legi care reduc şansele de a obţine ajutor financiar extern, transmite AFP, potrivit Mediafax.

„Preşedintele Comisiei, Jose Manuel Barosoo, a cerut cu insistenţă autorităţilor ungare să asigure independenţa băncii centrale”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Olivier Bailly, în timpul unei conferinţe de presă la Bruxelles.

Bailly a precizat că Barroso şi premierul ungar Viktor Orban au corespondat în timpul vacanţei de Crăciun, şi în special săptămâna trecută.

Comisia Europeană urmează să primească traducerea oficială în engleză şi franceză a noilor legi constituţionale adoptate în Ungaria la sfârşitul lunii decembrie, pentru a le evalua dacă respectă reglementările europene, a spus purtătorul de cuvânt.

El a dat asigurări că Executivul UE va da dovadă de „vigilenţă”.

„Vom vedea dacă preocupările exprimate înainte de adoptarea legilor au fost luate în considerare. Analiza este în curs”, a arătat Bailly.

Reprezentantul CE a precizat că FMI şi Comisia nu au decis încă dacă vor reveni la Budapesta pentru a începe negocierile cu autorităţile ungare pentru un nou program preventiv de sprijin financiare.

„Unul dintre elementele cheie nu va fi doar financiar ci se va referi la mediul legal necesar pentru asigurarea stabilităţii financiare a Ungariei„, a explicat Bailly.

Oficialii CE şi ai FMI au decis în decembrie să întrerupă discuţiile neoficiale cu partea ungară, referitoare la noul program de finanţare de 15-20 miliarde de euro, pentru a protesta faţă de reforma destinată băncii centrale ungare.

Noua Constituţie a Ungariei, aprobată în aprilie anul trecut, a atras criticile UE, ale şefului diplomaţiei americane, Hillary Clinton, ale FMI şi a numeroase organizaţii neguvernamentale.

Criticii reproşează premierului Orban că a limitat puterea Curţii Constituţionale, a pus în pericol pluralismul presei şi independenţa justiţiei.

Legile constituţionale care o însoţesc sunt considerate drept o atingere a independenţei băncii centrale şi o metodă de a impune politica fiscală a regimului conservator guvernelor viitoare.

Aceste legi, aprobate de Parlament pe 30 decembrie, anulează dreptul guvernatorului băncii naţionale de a-şi numi adjuncţii, extind numărul de membri în consiliul de politică monetară şi creează postul de al treilea vicepreşedinte.

Aprobarea în Parlament a acestor legi, care reduc şansele ca ţara să obţină ajutor financiar extern, a dus la creşterea costului împrumuturilor Ungariei.

Ungaria a vândut marţi titluri de trezorerie pe termen de trei luni cu cel mai ridicat randament începând din august 2009, în timp ce forintul s-a depreciat cu 0,7%, la 316,12 forinţi pe euro.”

Ce parere aveti de asta: Parlamentul unei tari sa voteze niste legi care sa reduca sansele ca tara respectiva sa obtina ajutorul financiar extern, de care are nevoie? Nu mai vorbesc de votarea unei Constitutii controversate, ce risca sa excluda Ungaria din Uniunea Europeana si care a atras numeroase critici din partea UE si SUA… Greu de inteles o asemenea politica si e de remarcat ca Viktor Orban si FIDESZ par dispusi sa mearga „pana-n panzele albe”…

Mediafax:

Întâlnire Sarkozy-Merkel săptămâna viitoare, pentru stabilirea de noi reglementări de disciplină fiscală în Uniunea Europeană

Este vorba de Tratatul de Guvernanta Fiscala si de faptul ca liderii politici europeni trebuie sa gaseasca o solutie definitiva la criza datoriilor suverane.

De asemenea Sarkozy si Merkel se vor intalni cu Monti si Cameron.

ianuarie 3, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Trei articole interesante despre situatia din Libia…

… am citit pe  Mediafax:

Coaliţia internaţională se pregăteşte pentru o nouă fază a ofensivei sale în Libia

Iata ce arata printre altele:

„După primul val de atacuri împotriva apărării antiaeriene şi a blindatelor în apropierea liniilor insurgenţilor, următoarea etapă va consta, potrivit amiralului Mullen, în atacarea liniilor de aprovizionare a forţelor loiale lui Kadhafi pentru a limita capacitatea de luptă a acestora.

„Forţele sale sunt răspândite între Tripoli şi Benghazi şi vom încerca să întrerupem susţinerea logistică începând de mâine”, a precizat amiralul.

„Sisteme cheie ale apărării antiaeriene şi instalaţii de rachete SAM din apropiere de Tripoli, Misrata şi Sirt” au fost atacate, potrivit comandamentului militar american.

Atacurile nu au ca obiectiv să „îl înlăture de la putere pe Kadhafi„, ci să „protejeze civilii” libieni, a declarat Mullen.” (subl.mea)

Liga Arabă critică bombardamentele coaliţiei în Libia

Se arata ca:

„Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, a criticat, duminică, bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scopul care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Ceea ce se întâmplă în Libia se îndepărtează de scop care este de a impune o zonă de interdicţie aeriană, şi ceea ce vrem este protecţia civililor şi nu bombardarea altor civili„, a declarat el jurnaliştilor.” (subl.mea)

Franţa răspunde criticilor, afirmând că aplică „pe deplin şi doar” rezoluţia ONU

In care se arata ca:

Franţa „aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973”, votată de Consiliul de Securitate al ONU cu privire la Libia, a afirmat duminică Ministerul francez al Apărării, ca răspuns la criticile exprimate de Liga Arabă referitoare la operaţiunile militare în curs.

Franţa aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973„, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Laurent Teissere.

Suntem clar în contextul rezoluţiei. Mi se pare că partenerii noştri au susţinut propuneri similare. Nu am alte comentarii de făcut”, a adăugat el, întrebat despre declaraţiile Ligii Arabe.

Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, criticase anterior bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scop, care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Încă de la începutul conferinţei de presă, Laurent Teissere, a amintit că operaţiunile franceze nu au decât „un singur obiectiv, de a proteja populaţia civilă punând în aplicare mandatul ONU.

În privinţa bilanţului de 48 de morţi avansat de Tripoli în cadrul bombardamentelor aeriene şi cu rachete desfăşurate de coaliţia occidentală în mai multe oraşe libiene, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a afirmat că „nu a fost cauzată nicio pierdere civilă” de atacurile franceze.

Este o condiţie sine qua non pentru ca (atacurile) să fie efectuate„, a precizat el.

Teissere a evocat „dezinformarea” regimului lui Muammar Kadhafi. Anunţul potrivit căruia un avion francez a fost doborât, în timp ce este „uşor de verificat” contrariul, nu este „demersul cel mai subtil de dezinformare”, a adăugat el.” (subl.mea)

Din aceste articole se vede cat se poate de clar ca scopul operatiunii se reduce la respectarea cu strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU si nu inlaturarea lui Gaddafi de la Putere. Atat Mullen cat si Teissere afirma acest lucru (Franta aplica doar Rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU).

Elementul surprinzator este ca Liga Araba a criticat bombardamentele coalitiei in Libia, Amr Moussa spunand ca se bombardeaza alti civili.

Dar iata ce spune Cristian Tudor Popescu in editorialul sau din Gandul:

Timişoara Libiei COMENTARIU LIVE

„Nu se pune problema participării efective în războiul aerian din Libia – n-are nimeni nevoie de cele câteva avioane ale noastre, care creează alertă în ce-a mai rămas din agricultura românească atunci când se ridică de la sol. Este vorba de a susţine politic operaţiunea antigenocid, antidictatură, în favoarea democraţiei în Libia şi în întreaga lume arabă – cu totul deosebit, istoric, este faptul că Liga Arabă a votat pentru intervenţie înaintea deciziei ONU.” (subl.mea)

Or, daca operatiunea nu are drept scop inlaturarea lui Gaddafi de la putere, atunci cum poate fi catalogata drept o operatiune antidictatura? Daca scopul operatiunii este respectarea cu maxima strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, este oare o operatiune in favoarea democratiei in intreaga lume araba? Este adevarat ca Liga Araba a votat pentru interventie, dar acum, iata, a criticat interventia spunand ca se indeparteaza de la scop. Pe de alta parte nu e oare exagerat sa vorbim de genocid? Pana acum nimeni nu a vorbit in acesti termeni, dintre oficialii UE sau NATO, cel putin eu nu am vazut sau auzit acest termen pana acum. Cine stabileste daca e vorba de un genocid? Si cine-l face? Cei care „s-au indepartat de la scop” sau Gaddafi? Pentru ca indepartarea de la scop, asa cum a fost formulata critica Ligii Arabe, ar putea foarte bine sa insemne condamnarea Frantei pentru genocid in Libia! Tocmai pentru ca nu trebuia sa se indeparteze de la scop! Cum nici nu am auzit sau citit pana acum ca Gaddafi a ordonat executii in masa si ca s-ar fi intamplat asa ceva. Una e lupta impotriva insurgentilor si altceva inseamna executii in masa.

Un articol interesant – pe care il recomand a fi citit integral si cu atentie –  de pe Civitas’99 iata ce ne spune despre pozitia lui Robert Gates:

„Pe celălalt versant al Administraţiei Obama se află un om care a văzut multe – prudentul Robert Gates. Pentru el, o zonă de interdicţie aeriană nu este o operaţiune uşoară, neutră, ci un veritabil „act de război“ împotriva unui alt stat. Oare este America pregătită să parcurgă din nou acest drum? Pentru a treia oară, după 11 septembrie? O carantină aeriană implică distrugerea sistemelor de apărare aeriană ale Libiei şi începe cu un atac asupra Libiei. „Nu se pune problema că nu o putem face. Putem. Dar este asta o mişcare înţeleaptă?“ Sunt o serie de consecinţe care trebuie foarte atent cântărite, precum „utilizarea, din nou, a armatei americane într-o altă ţară arabă“. Se aşteaptă ca Robert Gates să se retragă în curând din postul de secretar al Apărării.

Citite în această cheie, discursurile sale din ultimele săptămâni au nuanţa unui mesaj de rămas bun. Într-unul dintre ele, susţinut în faţa cadeţilor de la West Point, Gates spune foarte direct şi fără menajamente: „În opinia mea, orice viitor secretar al Apărării care îl sfătuieşte pe preşedinte să trimită din nou o armată terestră americană în Asia, Orientul Mijlociu sau Africa ar trebui să fie examinat de psihiatru“. Şi Gates nu este, nici pe departe, omul care se joacă cu cuvintele. Dimpotrivă.

Sigur, niciunul dintre decidenţii europeni nu vorbeşte acum despre posibilitatea desfăşurării de trupe terestre în Libia. Ba chiar este respinsă cu fermitate. Într-o conferinţă de presă, după reunirea de urgenţă a Consiliului European, preşedintele Sarkozy avea să declare: „Poziţia Franţei nu a fost niciodată aceea a unei opţiuni militare terestre, a unei opţiuni militare NATO, ci a fost permanent limitată la instituirea unei carantine aeriene“. Diferenţa dintre Gates şi Sarkozy este că primul are discernământ strategic şi se gândeşte la ce urmează după: ce facem dacă zona de interdicţie aeriană nu are efect, nu opreşte masacrul? Care este următorul pas?(1) Deşi, paradoxal, mulţi invocă fantomele trecutului, tocmai lecţiile Srebrenicei sunt uitate astăzi de o Europă prea grăbită să facă ceva, orice. Uneori, cu toate că intervenţia este justificată moral, dacă o faci într-o manieră incompetentă, atunci intenţia bună se transformă în reversul său – ajungi să produci mai mult rău decât bine (Andrew Exum).” (subl.mea)

De unde se vede ca nici peste Ocean nu toti agreeaza ideea interventiei militare.

Iar pentru o operatiune terestra din partea coalitiei ar trebui, daca inteleg bine, un nou mandat din partea Consilului de Securitate al ONU, altfel o astfel de operatiune nu ar avea baza legala, cu atat mai mult cu cat, acum, au fost formulate critici din partea Ligii Arabe, critici care, repet, pot pune intr-o pozitie extrem de incomoda atat SUA cat si Franta, si Marea Britanie.

Se fac paralele intre situatia de acum din Libia si cea din Irak. Insa, sa nu uitam, Irak-ul, pe vremea lui Saddam Hussein, a atacat Kuweit-ul, deci a atacat o alta tara, lovind in interesele anglo-americane privind petrolul. Libia nu a atacat nicio alta tara. Ceea ce se intampla acum este o chestiune strict interna a Libiei. O confruntare dintre puterea in exercitiu si insurgenti care, din cate inteleg, provin tot din cadrul regimului Gaddafi. Dar ce vrea marea majoritate a poporului Libian? Asta nu o stim. Daca sprijinul majoritar popular este de partea lui Gaddafi? Exista vreo cercetare sociologica din care sa rezulte contrariu? Nu cunosc. Asa cum nu cunostem nici de ce sprijin popular se bucura insurgentii.

Ceea ce mi se pare batator la ochi este impresionanta desfasurare de forte a coalitiei impotriva unei tari de doar 6 milioane de locuitori, caci e clar ca se bombardeaza teritoriul libian si bazele militare libiene, de la sol, in vederea impunerii no fly zone pe teritoriul libian. Aviatie militara ultra-moderna, submarine, tehnica militara sofisticata. Fara sa fie foarte clar rezultatul unei asemenea vaste operatiuni. Caci, din parerile pe care le-am auzit pe la tv, doar bombardarea cu ajutorul aviatiei si submarinelor nu poate conduce la un rezultat concret al luptei. Ca este o lupta, nu cred ca cineva poate contesta. Dar o lupta care nu pare a avea un rezultat concret, cel putin pana acum. Care sa fie acest rezultat concret, ca, am vazut mai sus, ca scopul nu e indepartarea lui Gaddafi de la putere? Iar continuarea bombardamentelor nu inseamna oprirea luptei terestre intre fortele loiale colonelului Gaddafi si insurgenti. Pe de alta parte, daca coalitia ar furniza ajutor militar insurgentilor, stau si ma intreb cat de legal ar fi acest lucru. Ar fi o imixtiune straina in afacerile interne ale Libiei si ar insemna un sprijin politic acordat insurgentilor ce ar putea fi interpretat ca o actiune menita sa destabilizeze Libia. S-ar crea un precedent periculos in care SUA, Franta, Marea Britanie ar putea sa se amestece in treburile interne ale oricarui altui stat mai mic, dupa bunul plac, aplicand standarde duble, si implantand regimuri dupa voia lor. Lucru ce nu mi se pare in regula. Practic, pornind de la bune intentii, s-ar calca in picioare dreptul la autodeterminare al altor state mai mici.

Dar drumul spre iad este pavat cu bune intentii…

Update 1

Conform Mediafax:

Rezultat incert pentru operaţiunea militară occidentală în Libia

Se arata, printre altele, ca:

„”Poate fi ceva de durată dar nu putem exclude nici un rezultat rapid”, susţine un oficial francez sub acoperirea anonimatului. De fapt, totul va depinde de liderul libian, imprevizibil, iraţional şi versatil.

Acesta a anticipat duminică un „război lung”, afirmând că „tot poporul libian poartă arme” şi că va „învinge”, într-un mesaj sonor difuzat de televiziunea oficială.

În istoria recentă, liderii au fost adeseori înfrânţi în război sau au fost înlăturaţi în urma unei revolte populare, fără explicaţie de cele maimulte ori.

Aşa s-a întâmplat în iunie 1999 cu sârbul Slobodan Miloşevici, supus unui bombardament al NATO timp demai multe luni, care a abadonat lupta de pe o zi pe alta. Plecarea precipitată la începutul anului a tunisianului Ben Ali a luat, de asemenea, comunitatea internaţională prin surprindere.

În privinţa lui Muammar Kadhafi, care a supravieţuit în aprilie 1986 unui bombardament al americanilor în care a murit fiica sa adoptivă, de partea franceză pare să domine prudenţa.

Comunitatea internaţională aşteaptă de la Kadhafi să „aplice în detaliu rezoluţia Consiliului de Securitate” al ONU care cere încetarea imediată a violenţelor, a amintit ministrul francez de Externe, Alain Juppé. „Din nefericire, dacă vreţi părerea mea personală, sunt puţine speranţe”.

În perioada imediat următoare, aliaţii care au exclus orice operaţiune terestră vor încerca să creeze o coaliţiei aeriană ad-hoc cu cea mai mare vizibilitate arabă posibilă, chiar dacă în fond aceasta va rămâne simbolică. Qatarul a promis între patru şi şase avioane, iar Emiratele Arabe Unite aproximativ 20.”

si:

„Chiar dacă preşedintele american Barack Obama, care s-a alăturat cu greu ofensivei diplomatice britanico-franceze, a afişat prudenţă, vorbind despre o „acţiune militară limitată” şi de „protecţia civililor în Libia”, fără îndoială că obiectivul occidentalilor este plecarea lui Kadhafi.

„Vom ajuta poporul libian să se elibereze”, a recunoscut Alain Juppé. „Rezoluţia Consiliului de Securitate nu precizează că acesta trebuie să plece. Dar este evident că scopul este să i se permită poporului libian să îşi aleagă regimul”, a precizat el.

Pentru François Heisbourg, de la Fundaţia pentru Cercetare Strategică, înlăturarea de la putere a lui Kadhafi are sens deoarece este vorba despre „singura formulă care ar permite evitarea pe teremn scurt a divizării ţării”.

Atingerea acestui obiectiv nu este lipsită de pericole pentru militari. Dar situaţia rămâne sub control. „Piloţii francezi, cei mai expuşi până în prezent, (…) îşi asumă riscuri”, afirmă un diplomat. În acelaşi timp, adversarul este slab şi militarii „pot să îşi desfăşoare misiunea fără probleme rămânând la distanţă”, în opinia lui.”

Misiunile aeriene în Libia au fost reluate. Kadhafi ar putea fi ţinta atacurilor

Unde se arata ca:

„Avioanele franceze nu au survolat Libia în cursul nopţii, dar şi-au reluat misiunile în cursul dimineţii, a precizat el.

Avioanele care pleacă de la bazele de pe teritoriul francez, în special de la Solenzara în Corsica (insulă din Marea Mediterană) şi Saint-Dizier (est), au aproximativ trei ore de zbor pentru a ajunge în zona operaţiunilor.

Consolidarea coaliţiei, cu participarea unor avioane din alte ţări, determină „o partajare a responsabilităţilor” în conducerea operaţiunilor, subliniază Statul Major.

  • Ministrul britanic de Externe sugerează că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat direct de raidurile aeriene

Ministrul britanic de Externe, William Hague, a sugerat că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat de raidurile aeriene internaţionale din Libia, refuzând totuşi să „speculeze” în legătură cu obiectivele alese de coaliţie.

„Nu vreau să speculez în legătură cu ţintele, care depind de circumstanţele de moment”, a explicat ministrul, după o întrebare privind posibilitatea unui atac care să îl vizeze direct pe liderul libian.

„Totul depinde de modul în care oamenii se comportă. Ţintele sunt permanent în concordanţă cu rezoluţia ONU, accentul fiind pus pe protejarea civililor”, a precizat Hague.

Ministrul britanic al Apărării, Liam Fox, evocase de duminică posibilitatea ca Muammar Kadhafi să fie vizat de raidurile aeriene.

La rândul său, secretarul american al Apărării, Robert Gates, s-a pronunţat împotriva unui raid care să îl vizezedirect pe liderul libian.

„Cred că este important să acţionăm în cadrul mandatului rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU. Dacă vom începe să adăugăm obiective, cred că acest lucru va ridica probleme. Nu ar fi bine să fixăm obiective pe care nu le putem atinge”, a explicat secretarul american al Apărării.”

Armistiţiul anunţat de regimul lui Kadhafi a fost încălcat imediat

Se arata, printre altele:

„”Azi, Kadhafi a declarat un armistiţiu, din câte am înţeles. Opinia noastră la ora actuală (…) este că acesta este o minciună sau (că armistiţiul) a fost imediat încălcat” , a declarat Donilon la Rio de Janeiro, la sfârşitul unei vizite, duminică, a lui Obama în Brazilia, în cadrul turneului său în America Latină.

„Vom continua să supraveghem acţiunile lui Kadhafi, nu doar cuvintele sale, şi ne vom continua eforturile pentru a asigura respectarea termenilor rezoluţiei 1.973 a Consiliului de Securitate” al Naţiunilor Unite, a mai spus Donilon.

Regimul colonelului Muammar Kadhafi a anunţat, duminică, un nou armistiţiu, începând cu ora 19.00 GMT (21.00 ora României), ca răspuns la apelul lansat sâmbătă de Uniunea Africană de „încetare imediată a ostilităţilor”, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei.”

Recomand citirea integrala a acestor articole, din care am citat mai sus.

 

 

martie 21, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii