Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Va dati seama ce actiuni de spionaj vor incepe…

Daca Presedintele Trump si D-na. Merkel l-au felicitat pe Dl. Putin pentru victoria in „alegeri” – D-na. Merkel chiar „calduros” – pentru a avea un dialog, nu-i asa cu Rusia putinista, daca Dl. Nastase, anticipand reactia celor doi mari lideri occidentali, a mers la Moscova sa tina o conferinta, in ideea de buna vecinatate cu Federatia Rusa, ce sa ne mai mire ce relateaza Cristian Preda:

„Ce rol a jucat MAE în invitarea la standul României din cadrul Târgului de carte de la Paris a călugărului transnistrean Baștovoi, virulent critic al UE?
Omul respectiv dădea autografe la stand când Meleșcanu era și el la Paris.
S-au și întâlnit pe malurile Senei?
Asumarea lui Bastovoi e parte a politicii externe a României?
Are asta vreo legătură cu sprijinul dat de MAE lui Adrian Năstase în contactele sale de la Moscova?”

Despre parintele Savatie Bastovoiaici. Iar despre cum stau lucrurile cu Manastirea Noul Neamt, unde, din cate inteleg, deocamdata lucrurile sunt calme – aici. Din cate inteleg, Savatie Bastovoi are cetatenie romana, dar e calugar intr-o manastire care se afla in Transnistria. Aceasta manastire tine de Biserica Ortodoxa din Moldova, aflata sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei. Deci nu apartine de Mitropolia Basarabiei, care e in cadrul Patriarhiei Romane. Iata ce ne spune Wikipedia:

„În timpul ocupaţiei sovietice din 1940-1941, şi mai apoi sub regim sovietic din 1944 pana în 1992, Mitropolia Basarabiei şi-a încetat activitatea, fiind înlocuită de Eparhia Chişinăului, sub autoritatea Patriarhiei Moscovei şi a întregii Rusii. Biserica Ortodoxă Română nu a recunoscut niciodată trecerea Basarabiei sub autoritatea canonică Patriarhiei Ruse.”

si – v. aici:

Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi-a exprimat oficial poziţia faţă de situaţia Bisericii din Basarabia şi Bucovina de Nord printr-un comunicat dat publicităţii la 9 aprilie 1992, în care făcea precizarea că Sinodul Patriarhiei Române nu a recunoscut niciodată desfiinţarea Mitropoliei Basarabiei şi a Mitropoliei Bucovinei.[3][4] De asemenea, Biserica Ortodoxă Rusă dorea să-şi menţină jurisdicţia bisericească şi asupra Bisericii Ortodoxe din Republica Moldova.”

Stau si ma intreb daca parintele Bastovoi joaca vreun rol in aceasta ecuatie. Si, daca da, care anume? Iar mitroplitul Vladimir, cel putin dupa numele sau, Nicolae Cantarean, e roman sadea. Interesant ar fi sa stim care e punctul de vedere al D-lui. Adrian Nastase, care doreste relatii bune cu Rusia, legat de ce spunea fostul patriarh, Preafericitul Parinte Teoctist – v. aici:

„„Ceea ce însă ne produce un adânc sentiment de tristeţe, este atitudinea Înalt Prea Sfinţitului Arhiepiscop VLADIMIR, acum Mitropolit de Chişinău, faţă de clerul şi credincioşii ce-şi manifestă dorinţa legitimă a unor legături mai strânse cu Biserica Mamă – Patriarhia Română. Deoarece un mare număr de preoţi şi credincioşi şi-au manifestat, în mod sincer, aceste sentimente cu totul sfinte, au fost supuşi unei prigoane barbare, Prea Sfinţia Sa fiind chiar depărtat violent şi samavolnic din reşedinţa din oraşul Bălţi. Şi din acest motiv, Prea Sfinţitul Episcop PETRU a făcut apel la Patriarhia Română, după ce el s-a plâns Sanctităţii Voastre, dar fără rezultat.

Înalt Prea Sfinţitul VLADIMIR a manifestat, de asemenea, atitudine de nerespect faţă de obligaţia canonică de a nu avea nici un fel de legături cu grupurile schismatice, rupte din trupul Bisericii Ortodoxe. Astfel, a invitat, ca oaspeţi de onoare, în luna noiembrie 1992, doi «arhierei» schismatici din România. Această atitudine contravine flagrant cu declaraţia de la Constantinopol a Întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe, din martie 1992, care prevede că «este necesar ca toate Sfintele Biserici Ortodoxe locale, fiind în solidaritate deplină unele cu celelalte, să condamne aceste grupuri schismatice şi să se abţină de la orice comuniune cu ele, oriunde s-ar afla acestea».

De aceea, în contextul acestei hotărâri unilaterale, precum şi a atitudinii antiromâneşti a Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR şi persecuţiilor de tot felul la care au fost supuşi cei care întreţineau legături cu fraţii şi neamurile lor din România, Prea Sfintitul Episcop PETRU, scos afară de la Bălţi, după ce s-a adresat Patriarhiei Moscovei, a fost nevoit să se adreseze Bisericii Neamului său. Clerul şi credincioşii, supuşi aceloraşi persecuţii din partea Înalt Prea Sfinţitului VLADIMIR, constituindu-se în Adunarea eparhială, au reactivat statutar vechea Mitropolie a Basarabiei, l-au ales ca lociţiitor de mitropolit pe Prea Sfinţitul PETRU şi au cerut oblăduirea canonică a Bisericii Ortodoxe Române. Biserica noastă a luat act cu binecuvântare de dorinţa şi hotărârea lor recunoscând [9].”

—Patriarhul Teoctist Arăpaşu

Foarte interesant sa cititi aici despre parintele Savatie Bastovoi. Iata ce arata printre altele:

„Parintele Savatie Bastovoi este o personalitate cunoscuta in mediile bisericesti si in cele intelectuale, cartile sale fiind apreciate cu mai multe distinctii prestigioase cum ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor din Moldova (1996), Premiul salonului national de carte de la Iasi (1996), premiul Fundatiei Soros pentru debut, premiul revistelor „Timpul” si „Convorbiri literare” din Romania. Din anul 1996, este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova. S-a nascut pe 4 august anul 1976, in Chisinau, tatal sau Valentin Bastovoi fiind profesor de logica la Universitatea „Ion Creanga”, iar mama Claudia, absolventa a Institutului de Arte, sectia regie.

Are studii de pictura, filozofie si teologie si a predat iconografia la Seminarul teologic din Chisinau. O vreme a fost consilier cultural al Arhiepiscopiei Tomisului, unde a fost ridicat in rangul de protosinghel (egumen) de arhiepiscopul Teodosie al Tomisului. In anul 2005 a facut parte din Comisia pentru validarea textelor liturgice de pe langa Sinodul Bisericii Ortodoxe Romane, unde a contribuit la scrierea slujbelor pentru doi sfinti romani: Grigorie Dascalul si Gheorghe de la Manastirea Cernica. In Romania a sustinut foarte multe conferinte si seri duhovnicesti, in special dedicate tinerilor, a acordat multe interviuri, a publicat foarte multe carti si brosuri, mereu actuale, realiste si ziditoare de suflet crestinesc, autentic.” (subl. mea)

Chiar ma intreb ce spune PSD-ALDE despre chestia asta: premiul Fundatiei Soros pentru debut!!!! 🙂 😆

Ce rol a jucat MAE…? Dar… ce rol joaca el? Ce cauta el intr-o manastire ce tine de Patriarhia Moscovei? De ce nu vine el la Biserica Neamului sau, cum bine se exprima Preafericitul si vrednicul de pomenire Patriarh Teoctist? Daca si-l asuma…? Daca o fi de prin SIE… atunci e clar ca si-l asuma, nu? Daca nu, atunci – nu v-ati prins? – e vorba de dialog, de buna vecinatate cu Federatia Rusa, nu? 😉

Nu de alta, dar imi provoaca oroare numai gandul de a-i pune alaturi, mintal, desigur, pe parintele Savatie Bastovoi si pe Dughin!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

martie 22, 2018 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Republica Moldova si… spionajul rusesc

Am privit ieri  Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan de la Realitatea. A fost vorba si despre Republica Moldova. Trebuie sa spun ca nu am urmarit de la capat emisiunea. Dar, cred eu, trebuie remarcat un aspect esential care nu a fost definit precis in emisiune. Si anume care ar fi obstacolul principal care blocheaza o apropiere mai mare a Romaniei de Republica Moldova? Pe tema asta s-a mai discutat. Unii, Cristian Preda, daca nu ma insel, spuneau ca principalul obstacol ar fi comunistii si socialistii de acolo. E si nu e asa. La o privire mai adanca asupra realitatilor de acolo s-ar putea sa constatam altceva.

Evenimentele din Ucraina, care au indeparat regimul pro rus al lui Ianukovici, au avut ca efect, pe langa ocuparea ilegala a Crimeii, intensificarea spionajului rusesc in regiune. Nu numai in Ucraina, dar si in Republica Moldova. De fapt, Republica Moldova a fost permanent expusa actiunilor de spionaj ale Rusiei inca de la declararea independentei (27 august 1991). La putin timp dupa acest important eveniment, rusii au orchestrat un razboi civil (1992) si au reusit sa rupa ilegal Transnistria de Republica Moldova, mentinand in autoproclamata republica separatista Armata a XIV-a, in ciuda promisiunilor de retragere a acesteia. O alta victorie a spionajului rusesc s-a intamplat in 1994, cand noul parlament ratifica Tratatul de aderare la CSI, renunta la imnul national „Desteapta-te romane” si instituie „limba moldoveneasca” drept limba de stat, iar prin noua Constitutie din 1994 Transnistria si Gagauzia devin regiuni autonome in cadrul Republicii Moldova. Bineinteles, trebuie amintite si alegerile parlamentare din 1998 si 2001, precum si cele prezidentiale din 2000 care au adus la Putere Partidul Comunistilor din Republica Moldova si pe deja celebrul Vladimir Voronin!

Dar de ce oare au preferat rusii sa rupa Transnistria de Republica Moldova? Pentru ca le convine asa! Transnistria e o zona controlata in exclusivitate de catre Kremlin. Fara doar si poate. Republica Moldova e controlata altfel, fara o forta militara care sa sustina un regim in mod clar pro rus. Rusii controleaza mass-media, sectorul bancar si, poate cel mai important, oamenii politici din Republica Moldova. E adevarat, nu pe toti. Dar o foarte mare parte sunt controlati de spionajul rusesc. Coruptia e doar unul din ingredientele necesare. Rusia nu este interesata in prosperitatea Republicii Moldova, ci doar in controlul de ordin politic asupra acesteia. O Republica Moldova prospera s-ar putea rupe de influenta Rusiei. Evident, unul din obiectivele principale ale spionajului rusesc este ingreunarea relatiilor dintre Republica Moldova si Romania, dintre Republica Moldova si UE, dar mai ales dintre Republica Moldova si NATO!

Nu e greu de vazut si un alt obiectiv urmarit de catre Rusia. Ce se intampla? Kremlinul nu e sigur ca, intr-un final, Republica Moldova nu s-ar uni cu Romania. Cum nu e sigur ca ar putea impiedica un asemenea proces de unificare. Ideea principala este ca daca ar avea loc unirea, la care Rusia s-ar putea sa nu se opuna, ba chiar sa si doreasca lucrul asta, sa aiba oamenii lor acolo pentru a putea desfasura in mod eficace actiuni de spionaj si de influenta pe teritoriul Romaniei. Rusia este foarte interesata de acest lucru, mai ales ca Romania e membra NATO!

Rusia exercita actiuni de presiune, inclusiv economica, asupra Republicii Moldova. Spre exemplu, interzicerea importurilor de vinuri din Republica Moldova pe motivul nereal ca ar fi de „proasta calitate”. Ideea principala este de a arata inclusiv populatiei ca UE nu-i ajuta cu nimic din punct de vedere economic, dimpotriva! Propaganda impotriva UE este condusa profesionist, dar fara prea mari batai de cap deoarece nu intampina o rezistenta pe masura din partea populatiei. Rusii doresc sa faca populatia sa creada ca oamenilor le va fi foarte rau daca Republica Moldova se va integra in UE. Lucrul acesta nu e greu de realizat deoarece peste 60% dintre emigrantii proveniti din Republica Moldova lucreaza in Rusia, majoritatea dintre ei provenind din mediul rural (64,6%). Presiunea politica este exercitata de catre Rusia inclusiv asupra Romaniei, prin Viktor Orban: pretentiile de unire ale Romaniei cu Republica Moldova s-ar putea sa le corespunda pretentiile Ungarei de a avea Ardealul.

Pentru ca Romania sa poata ajuta in mod eficace Republica Moldova nu e de ajuns efortul financiar. Ci trebuie mai ales sa aiba in oamenii politici din Republica Moldova parteneri sinceri, dedicati prieteniei cu Romania si imuni la actiunile de spionaj si influenta efectuate de catre Rusia.

Este de remarcat ca in Republica Moldova nu am vazut o Revolutie Portocalie, apoi o schimbare de regim, cum am vazut in Ucraina. Nici o schimbare de regim, care sa aduca la Putere un regim pro UE si mai ales pro american, cum am vazut in Georgia. In ambele cazuri rusii au reactionat violent, folosind forta armata. Ce s-ar intampla in Republica Moldova daca la Putere ar veni un regim pro american? Ar actiona, oare, rusii cu trupe din Transnistria asupra Republicii Moldova? Sau nu ar proceda asa deoarece Transnistria e deja sub controlul univoc al Kremlinului? Insa influenta Rusiei ramane foarte mare, inclusiv in plan religios. Iata ce aflam din Wikipedia:

„Conform recensământului din anul 2004:

In conditiile in care:

„Conform recensământului (2004), separat în teritoriul controlat de guvernul moldovean și în Transnistria, situația este[92]:

# Naționalitate Republica Moldova  % Transnistria  % Total  %
1. băștinași (declarați Moldoveni 69,62%
declarați Români 1,86%)
2.638.125 77,97 177.888 32,03 2.815.760 71,48
2. Ucraineni 282.406 8,34 160.069 28,82 442.475 11,23
3. Ruși 201.218 5,95 168.678 30,37 369.896 9,39
4. Găgăuzi 147.500 4,36 4.096 0,74 151.596 3,85
5. Bulgari 65.662 1,94 13.858 2,49 79.520 2,02
6. Romi 12.271 0,36 507 0,09 12.778 0,32
7. Alții 36.150 1,07 30.251 5,45 66.401 1,69
8. Total 3.383.332 100 555.347 100 3.938.679 100
Notă:[93]

Populația rusă și ucraineană este concentrată în mediul urban, în special în municipiile Chișinău și Bălți, și în regiunea transnistreană. Ucrainenii sunt majoritari în unele sate din nordul țării. Numărul rușilor a scăzut în 15 ani cu 171.412 persoane sau cu 30,4%.

Harta etnică a Republicii Moldova, conform datelor oficiale ale recensământului din 2004 din Republica Moldova și autoproclamata RMN

Etnicii găgăuzi reprezintă 4,4% din numărul populației, în creștere cu 0,3% față de 1989, fiind al patrulea ca și dimensiune grup etnic din țară. Găgăuzii unicul grup etnic din Moldova care dispune de o autonomie administrativ teritorială (UTA Gagauz-Yeri), în care locuiesc 86,7% din cetățenii găgăuzii. Limba găgăuză este utilizată ca limbă vorbită în familie de 54% din populația autonomiei.[94]

În Moldova locuiesc cca. 12,300 de cetățeni romi (2004), reprezentând 0,4% din populație. Conform unor surse populația romă ar fi mai numeroasă de la 15,000 până la 20,040, precum susțin unii lideri ai comunității rome. În același timp, nu există date exacte care să confirme faptul că numărul populației roma este mai mare decât cel prezentat în datele oficiale.[95]

La recensământul din 2004,[96] 60% din cei 3.383.332 de locuitori ai Republicii Moldova (fără regiunea nistreană) au declarat limba moldovenească ca limbă maternă, limbă neexistentă, și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei; 16.5% din locuitorii statului au afirmat că au limba română ca limba maternă și că aceasta este limba în care vorbesc de obicei.[97].

Majoritatea rușilor, ucrainenilor, găgăuzilor și bulgarilor au indicat ca limbă maternă una singură, respectiv limbile rusă, ucraineană, găgăuză și bulgară. Limba rusă este considerată neoficial limba de comunicare interetnică, iar fiecare al doilea ucrainean, fiecare al treilea bulgar și fiecare al patrulea găgăuz au declarat că vorbesc de obicei limba rusă. Doar 5% din moldoveni au declarat că vorbesc de obicei limba rusă.

380.000 de cetățeni ai Republicii Moldova au declarat limba rusă ca limbă maternă, peste 500.000 persoane declară rusa ca limba pe care o folosesc de obicei, indiferent că se declară moldoveni (români), ucrainieni, găgăuzi, români sau bulgari. În comparație cu recensământul din 1989, folosirea zilnică al limbii ruse a scăzut semnificativ din cauza emigrației multor ruși din Republică, precum și din cauza diminuării politicii de rusificare, în administrație fiind mult mai mulți vorbitori de limbă română (« moldoveni »/« români»).”

O asemenea situatie impiedica buna desfasurare a unei relatii de ajutor a Republicii Moldova din partea Romaniei. Dar blocajele sunt in cea mai mare parte la nivel politic. Spionajul rusesc a dobandit inca o victorie la alegerile parlamentare din 2014. Rusii, se pare, au renuntat la comunisti in favoarea socialistilor, desi comunistii au obtinut si ei un procent mare (17,48%). Partidul socialistilor castiga alegerile cu un procent de 20,51%!! Acest partid, cu Igor Dodon presedinte:

„Pledează pentru federalizarea Moldovei, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală și Uniunea Euroasiatică și denunțarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană.[1][2][3][4][5][6][7]” […]

În noiembrie 2014 Valentin Crîlov l-a acuzat pe Igor Dodon că ar fi instrument al unor scenarii care pot provoca vărsare de sânge în Republica Moldova și în regiune, precizând că „Partidul Socialiștilor” a ajuns în serviciul altei țări, transformându-se într-un instrument politic al acesteia, și atentează la stabilitatea, pacea și însăși existență Republicii Moldova și o face în baza resurselor financiare extraordinar de mari, proveniența cărora naște îndoieli rezonabile. El a mai accentuat:[12][13]

„Vreau să fiu înțeles corect: eu sunt etnic rus, dar țara mea natală este Republica Moldova, de aceea nu vreau ca țara mea să fie atrasă în jocuri atât de periculoase, cum o face etnicul moldovean Igor Dodon.” […] (sursa: Wikipedia)

Romania trebuie sa militeze activ pentru intarirea democratiei in Republica Moldova si sprijinirea din rasputeri a partidelor pro romanesti si pro europene: Partidul Liberal Democrat din Moldova si Partidul Liberal. Acesta e un lucru esential care trebuie facut. Sa nu uitam ca Rusia poate pregati inclusiv provocari periculoase si nu pot sa nu ma gandesc la o actiune a Rusiei atunci cand ma gandesc la Antifa. Combaterea influentei Rusiei se poate realiza in primul rand politic. Trebuie denuntate manipularile pe care le face Rusia si agentii sai de influenta. Lucrul acesta este dificil deoarece tentaculele spionajului rusesc, am impresia, ating si cele doua partide pro romanesti si pro europene. Dupa parerea mea, SIE trebuie sa actioneze impotriva unui asemenea fenomen, care poate aduce atingere inclusiv intereselor Romaniei. Republica Moldova trebuie sa aiba prin aceste doua partide o optiune clara si ferma pentru UE si NATO, care sa fie exprimata cu tarie in societate. Lucrul acesta nu este posibil daca acestea sunt vulnerabile la tentaculele spionajului rusesc si, in consecinta, la influenta Rusiei. Trebuie neaparat ca aceste doua partide sa ia atitudine impotriva cazurilor de coruptie si impotriva partidelor si liderilor politici care primesc sume enorme nu se stie de unde dar promoveaza in Republica Moldova interesele Rusiei. De unde are, de pilda, Igor Dodon acele „resurse financiare extraordinar de mari„? Trebuie aratat cu tarie ca mentinerea Republicii Moldova sub influenta Rusiei nu e de bun augur pentru Republica Moldova, ci o „solutie” pentru saracirea in continuare a tarii, lucru ce convine Rusiei.

Update – Decretul semnat de Putin…

Gandul

Vladimir Putin a semnat un decret prin care se stabileşte distrugerea alimentelor venite din Europa

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care cere distrugerea tuturor alimentelor venite din Europa în ciuda interdicţiilor puse pe importul de produse occidentale.

Vladimir Putin a semnat săptămâna aceasta un decret prin care se cere „distrugerea” tuturor alimentelor aduse în ţară în ciuda interdicţiilor puse pe importurile de produse occidentale, scrie Business Insider.

Aceste interdicţii au făcut parte dintr-o serie de măsuri instituite în anul 2014 ca răspuns la sancţiunile statelor vestice impuse asupra Rusiei în urma crizei din Ucraina. Ele au avut un impact major asupra vieţilor cetăţenilor ruşi care obişnuiau să fie mari consumatori de bunuri europene.

Decretul lui Putin va intra în vigoare pe data de 6 august. „Bunurile agricole, materiile prime şi alimentele provenite dintr-un stat care a luat decizia de a introduce sancţiuni economice împotriva entităţilor ruse şi/sau a indivizilor sau care s-a alăturat unei astfel de decizii, şi care au fost interzise pentru importul în Federaţia Rusă,…trebuie distruse”, se explică în acest decret potrivit Moscow Times.

Sancţiunile împotriva Rusiei şi cele impuse de Rusia statelor occidentele nu au afectat doar locuitorii acestei ţări. Multe dintre ţările europene care erau mari exportatoare pe piaţa rusească au fost afectate.”

O masura halucinanta! Greu de inteles… Pentru ce? Pentru ca sa infloreasca piata neagra? Stimuleaza contrabanda? Antioccidentalismul lui Putin atinge cote patologice! Astfel de masuri ar trebui sa determine UE si SUA la regandirea unor politici… Ma gandesc in special la cele economice. Dar, pe de alta parte si nu mai putin important, trebuie vazut ce inseamna in plan politic astfel de masuri. Ce anume urmareste Putin? Inrautatirea relatiilor cu Occidentul? Aceasta masura de ostilitate evidenta fata de UE trebuie neaparat analizata de catre Comisia Europeana, care ar trebui sa ceara Rusiei explicatii. Sanctiunile impuse Rusiei nu au fost fara temei. Rusia a incalcat tratatele internationale la care era parte. O masura simetrica era de asteptat: interzicerea importurilor de produse occidentale. Insa aceasta masura, care cere si distrugerea unor produse occidentale inofensive, depaseste o anumita limita de conduita in relatiile internationale ale unei tari. Totusi, UE nu poate sta insensibila, fara reactie, in fata unei astfel de masuri belicoase din partea Rusiei.

De asemenea trebuie evaluat exact care e pericolul de ordin militar pe care il reprezinta Rusia pentru Europa. La ce ne putem astepta? In orice caz NATO trebuie sa fie gata pentru orice surpriza din partea Federatiei Ruse. Ar trebui luate masuri si marite efectivele NATO la frontiera estica a UE.

Putin se contrazice pe sine:

Putin critică Europa pentru lipsa de independenţă: ”Dacă vrem să discutăm cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”

Se arata ca:

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a deplâns, într-un interviu acordat Radio-televiziunii elveţiene (RTS), publicat luni pe site-ul acesteia, lipsa de „independenţă” a Europei faţă de Statele Unite, potrivit AFP.

Întrebat despre eventualitatea unui nou război în Europa, Vladimir Putin a răspuns: „Sper că nu, dar ne-ar plăcea să vedem Europa manifestându-şi mai mult independenţa şi suveranitatea”.

În ce priveşte Franţa şi legăturile cu NATO, liderul de la Kremlin a adăugat că „este un pic curios dacă, pentru a discuta probleme interne cu partenerii noştri europeni, trebuie să mergem la Washington”.

În acest interviu acordat sâmbătă la Sankt Petersburg, Vladimir Putin a criticat rolul jucat de Statele Unite în cursa înarmării, dar şi acţiunea acestora împotriva FIFA pe care o consideră „inacceptabilă”.

„Relansarea” cursei înarmării „a fost provocată de Statele Unite, datează de la ieşirea unilaterală a Statelor Unite din Tratatul rachetelor antibalistice. Acest tratat era piatra de temelie a oricărui sistem internaţional de securitate”, a acuzat el.

În ce priveşte scandalul care zguduie FIFA, declanşat de Statele Unite, Vladimir Putin a acuzat Washingtonul că a acţionat pentru propriile interese.

„Statele Unite au candidat pentru a găzdui Cupa Mondială din 2022. Cel mai apropiat aliat al lor din Europa, Marea Britanie, a candidat pentru 2018. Iar această luptă împotriva corupţiei, aşa cum are loc, mă face să mă întreb dacă nu este o continuare a luptei pentru campionatele mondiale din 2018 şi 2022”, a subliniat preşedintele rus.

„În niciun caz, o ţară, mare sau mică, nu se poate deplasa prin lume şi reţine pe cine îi place să aducă în închisorile sale”, a adăugat el.

În mai la Zurich, şapte oficiali cu rang înalt ai FIFA au fost reţinuţi şi trimişi în arest, la cererea Statelor Unite, care au deschis o procedură judiciară contra lor, suspectându-i de corupţie.

În legătură cu ascensiunea unor partide de extremă-dreapta din Europa, ai căror lideri susţin politica promovată de el, Vladimir Putin a răspuns: „În lume şi în ţările europene, observăm schimbări tectonice în rândul opiniei publice. Şi aceasta în direcţia unei apărări sporite a intereselor naţionale”, scrie Agerpres.”

Si atunci de ce aceasta ostilitate fata de Europa? Pentru ca, practic, Putin obliga Uniunea Europeana la regandirea politicilor si relatiilor sale cu Federatia Rusa. Inseamna ca trebuie politici noi, adecvate masurilor luate de Vladimir Putin impotriva Europei. Uniunea Europeana a urmarit o relatie constructiva cu Rusia. Decretul pe care l-a semnat liderul de la Kremlin urmareste ceva contrariu.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 31, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Summitul de la Riga

Eu cred ca e destul de clar: Parteneriatul Estic si, pe cale de consecinta, Summitul de la Riga nu sunt impotriva Federatiei Ruse. Lucrul acesta l-a exprimat si D-na. Cancelar Angela Merkel. Chestiunea ridicata de Rusia, prin Dl. Serghei Lavrov, cum ca doreste „un singur lucru” si anume ca acest „proces in desfasurare” sa nu dauneze intereselor „legitime” ale Federatiei Ruse, are o traducere destul de simpla: in tarile membre ale Parteneriatului Estic sa functioneze regimuri tip Ianukovici, obediente fata de Moscova. Pozitia Rusiei nu s-a schimbat: cauta sa forteze UE sa dea inapoi, s-o lase mai moale cu Parteneriatul Estic, cu alte cuvinte acest summit sa fie un fel de discutie fara fond, iar lucrurile sa ramana tot asa: un parteneriat de forma. Asta convine de minune Rusiei, in felul asta, dupa parerea Kremlinului, nu ar fi afectate interesele „legitime” ale Rusiei. De aceea este o problema introducerea in declaratia finala a unui text amendament privind „aspiratiile si optiunea europeana” a statelor membre ale Parteneriatului, mai ales ca lucrul acesta loveste in interesele D-lui. Putin de a fauri o Uniune Euroasiatica. Mediafax

Summitul de la Riga, susceptibil să dezamăgească Republica Moldova, Ucraina şi Georgia privind aderarea la UE

Se arata ca:

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est.

Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site că a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a fost modificată.

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întâmpla, potrivit RFE/RL.

În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecăru partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.

Limbajul agreat în capitala Lituaniei cu privire la calea către aderarea la UE era, însă, mult mai clar. „Participanţii la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea aspiraţiilor europene şi opţiunii europe ale unor parteneri şi angajamentul lor de a construi o democraţie profundă şi durabilă. În acest context, ei iau notă de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participanţii reafirmă rolul special al Parteneriatului în susţinerea celor care doresc relaţii mai apropiate cu UE”, se arăta în declaraţia din 2013.

Versiunea actuală reprezintă o lovitură considerabilă, consideră RFE/RL, pentru Polonia şi Lituania, care doresc să aducă cele trei ţări mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomaţi care susţin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza eşecului lor de a include în actuala versiune un rând, agreat de către miniştrii UE de Externe anul trecut, şi anume că Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu constituie scopul final al cooperării UE-Ucraina”.

  • Conflictul din Ucraina

La acea vreme, această expresie era considerată cel mai clar indiciu potrivit căruia Kievul ar putea, într-o bună zi, să adere la UE. Diplomaţii citaţi au declarat pentru RFE/RL că speră la o „îmbunătăţire” a textului, după ce partenerii vor da un răspuns.

Limbajul folosit în declaraţie este slab, consideră RFE/RL, când se referă la conflictul din estul Ucrainei. „Evenimentele din Ucraina arată că principiile fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale nu pot fi subevaluate în secolul al XXI-lea pe continentul european”.

Însă următorul paragraf din proiectul original a fost omis în cel nou – „participanţii la summit se declară pregătiţi să ajute la depăşirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Cetăţenii noştri se aşteaptă de la noi să prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilităţii continentului nostru, iar noi suntem hotărâţi să facem acest lucru”.

În loc, în versunea actuală se arată că „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând dezescaladarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ei îndeamnă toate părţile să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea implementării acestuia din februarie 2015”, adăugând că ei „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeei, pe care textul o denunţă drept o „încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”.

Ucraina este susceptibilă să fie îngrijorată şi cu privire la limbajul folosit referitor la intrarea în vigoare a Zonei de liber-schimb aprofundate şi globale (DCFTA) cu UE

Kievul şi Bruxelles-ul au fost de acord, în septembrie 2014, să amâne intrarea în vigoare a acordului până la 1 ianuarie 2016. Această dată este scrisă în text, dar a fost adăugat un nou paragraf prin care toţi participanţii la summit „iau notă, de asemenea, de imprtanţa continuării procesului trilateral privind implementarea DCFTA UE-Ucraina, în mod constructiv, folosind posibilităţile existente disponibile părţilor contractante în cadrul DCFTA”.

Rusia a insistat să se amâne implementarea măsurii cu cel puţin un an, iar unele state membre UE au luat şi ele în considerare această opţiune.”

Dar iata ca Radio Europa Libera vine cu o precizare importanta:

Un amendament de ultim moment la proiectul declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga…

„…poate aduce vești bune pentru Moldova, Georgia și Ucraina.

Corespondenții Europei Libere relatează de la Riga, unde a început astăzi summit-ul Parteneriatului Estic că proiectul declarației finale a reuniunii a fost modificat în ultimul moment, ca să reflecte unele așteptări ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, relatează din capitala letonă, unde a început summit-ul de două zile al Parteneriatului estic, că noul text a fost negociat în ultimele ore dinaintea reuniunii și include o referință la „aspirațiile europene și opțiunea europeană”.

Formula pare să fi fost acceptată și de cei care ar fi avut obiecții față de punerea unui accent prea mare pe speranțele de aderare la Uniunea Europeană nutrite de unele țări partenere.

„Participanți la summit recunosc aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor vizați, așa cum este prevăzut în acordurile de asociere”, se spune în noul proiect de declarație.

Moldova, Ucraina și Georgia exprimaseră nemulțumiri față de proiectul inițial, care nu menționa aceste aspirații. Celelalte țări partenere sunt Republica Belarus, Armenia și Azerbaidjanul.

Unele țări nordice ale Uniunii Europene, precum Lituania, Polonia și Suedia, ar fi muncit din greu în ultimele săptămâni pentru a introduce în text rândul lipsă. 

Promotorii acestei schimbări spun că a existat o înțelegere între țările Uniunii Europene să se evite o declarație care fie ar merge mult mai departe, fie ar fi un pas înapoi față de declarația summit-ului precedent al Parteneriatului Estic, de la Vilnius, din 2013. Așa încât proiectul textul nou pentru summit-ul de la Riga a ajuns să semene mult cu cel de la Vilnius.

După summit-ul din Lituania, Rusia a ocupat și anexat peninsula ucraineană Crimeea, continuând și astăzi încurajarea sentimentelor separatiste în Ucraina și alte foste republici sovietice.

Germania și Franța au dorit să diminueze pasajele referitoare la viitorul relației țărilor partenere cu Uniunea Europeană, optând pentru o formulă care ar fi salutat  „intenția fermă [a părților] de a duce mai departe angajamentele asumate la summit-urile precedente și în acordurile bilaterale”.

Deși Berlinul și Parisul par să fi acceptat noua formulă, cancelara Germaniei Angela Merkel a accentuat astăzi că „Parteneriatul Estic nu este un instrument al extinderii Uniunii Europene. De aceea, nu trebuie să ridicăm așteptări false pe care nu le putem îndeplini mai târziu”.

În afară de formula despre relațiile viitoare cu Uniunea Europeană, Ucraina și Georgia ar fi dorit ca în declarația summit-ului de la Riga să se menționeze că sunt pe cale să obțină liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană anul viitor. Republica Moldova a obținut-o cu peste un an în urmă.

Însă proiectul declarației prevede numai că progresele făcute de cele două țări în justiție vor fi evaluate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului curent și apoi se va decide asupra pașilor următori.

Agenția France Presse și alte surse relatează că, în surdină, se mai poartă o dispută în privința declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga: să se menționeze sau nu anexarea Crimei de către Rusia în martie 2014 și în ce fel să se menționeze. Armenia și Republica Belarus ar vrea să se evite descrierea anexării ca ilegală. 

Legăturile între Uniunea Europeană și Rusia au fost puse la grea încercare de criza ucraineană, care a determinat Occidentul inclusiv țările Uniunii Europene să impună Moscovei sancțiuni economice.”

Mediafax

UE pare să piardă lupta cu Rusia pentru Republica Moldova

Se arata ca:

Eşecul partidelor proeuropene, propaganda rusă şi corupţia generalizată sunt factori care au contribuit la scăderea popularităţii UE în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi la o preferinţă tot mai mare pentru Rusia, comentează New York Times, în ediţia electronică.

Oamenii sunt îngrijoraţi că „dacă aderăm la UE toată lumea devine gay” şi că birocraţii de la Bruxelles „nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă”, o situaţie alarmantă într-o ţară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova şi de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare şi obedientă faţă de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susţin că au mult mai multe motive – nu în cele din urmă corupţia, puterea din umbră a mogulilor şi războiul din Ucraina – de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea şi sufletul acestei foste republici sovietice în faţa Rusiei.

În niciuna dintre cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferenţă mai mare între aşteptări şi realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca „principalul reformator” al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca şi omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătaţi de eşecul de combatere a corupţiei şi de a crea un stat funcţional, încât pentru mulţi de aici Rusia pare atractivă.

„Ne-au numit cel mai bun elev din clasă”, a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. „Dar am pierdut sprijinul societăţii”, a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaş pentru Partidul Socialiştilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie „Împreună cu Rusia!”.

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că şi Guvernul său este de vină. „Ei au văzut bunăvoinţă dar nu au văzut suficiente rezultate în privinţa corupţiei sau sărăciei”, a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievaţi ar sprijini aderarea la UE -, o opţiune pe care Bruxelles-ul nu intenţionează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca ţara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an faţă de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că „nu a fost mulţumit” de replierea terminologică a UE în schiţa de declaraţie a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranţe, a adăugat el, subliniind că oamenii obişnuiţi sunt dezamăgiţi după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor „vorbind despre reforme şi o viaţă mai bună dar fără să vadă o schimbare reală”.

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniţie forţelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbeşte despre combaterea corupţiei, îşi petrece mult timp la Moscova şi conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

„Chiar şi proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea”, a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, „pierde R.Moldova”.

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost „foarte buni în a interpreta partitura europeană” pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, „ei au stricat totul”, discreditând atât propriile partide proeuropene, cât şi Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obişnuite cred acum că „Rusia nu poate fi mai rea”.

Aceasta este cu siguranţă şi concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hînceşti, un orăşel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanţări pentru ca toţi locuitorii oraşului să aibă apă curentă şi instalaţii sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, „realitatea este total diferită”. Doar o treime din casele din Hînceşti au canalizare, multe nu au apă potabilă şi aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deşi este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puţin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piaţa europeană este mult mai mare şi mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricţii stricte comerţului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face faţă pierderilor provocate de Rusia.

„Nu putem trăi fără piaţa rusă”, a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerţul şi relaţiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă ţara evită apropierea de NATO.

UE „are nevoie de o poveste de succes şi ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie”, a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le foloseşte pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice şi o serie de alte lucruri.”

Dar Radio Europa Libera are un interviu deosebit de interesant cu Vladimir Socor:

„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial”

Se arata ca:

Corespondenta Europei Libere la Riga în dialog cu analistul Vladimir Socor.

Europa Liberă: Domnule Socor, trebuie regândită vecinătatea Uniunii Europene? Și dacă da, cum?

Vladimir Socor: „Trebuie regândită. Politica de până acum a conţinut multe erori atât de concepţie, cât şi de execuţie. Una dintre marile erori a fost aceea de a trata cele şase ţări din Parteneriatul Estic drept un pachet, în loc fiecare ţară să fie tratată în mod individual, în funcţie de circumstanţele naţionale din fiecare ţară.”

Europa Liberă: Și diferenţierea aceasta ar favoriza Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Aş fi spus că ar favoriza-o până recent. Acum ar trebui să-mi revizuiesc această opinie. Prevăd în Republica Moldova o schimbare de regim. Prevăd această schimbare cu o alarmă profundă, care vad că nu este, din păcate, împărtăşită de mulţi dintre colegii mei comentatori şi analişti din Chişinău. Mă tem că alegerile locale programate să aibă loc în toată republica în ziua de 14 iunie vor deschide poarta către o schimbare de regim în Republica Moldova, către preluarea puterii de către partidele stângii roşii, antieuropene, pro-ruse, eventual în alianţă cu partidul condus de domnul Plahotniuc. Aşa întrevăd eu o posibilă reconfigurare a puterii, în urma alegerilor locale din iunie.”

Europa Liberă: Şi atunci s-ar zice adio parcursului european?

Vladimir Socor: „Da, atunci s-ar zice adio parcursului european. O asemenea evoluţie încă mai poate fi oprită, dar eu nu văd la Chişinău o suficientă înţelegere a modului în care o asemenea evoluţie mai poate fi oprită. Cercurile politice, nu numai partidele, dar cercurile politice pro-europene, acele porţiuni din societate care sunt de multă vreme pro-europene, se autodistrug.”

Europa Liberă: Și au pierdut din încrederea simplului cetăţean, credibilitatea se cotează acum la un nivel mult mai mic decât se aşteptau oamenii simpli.

Vladimir Socor: „Vreau să fac o diferenţiere între imaginea partidelor politice în ochii alegătorilor pe de o parte şi reacţia societăţii civile ca răspuns la aceste evenimente politice. Într-adevăr partidele politice s-au discreditat în Republica Moldova, s-a discreditat tot sistemul de guvernământ bazat pe partidele politice. Eu am spus de mult timp că acest sistem este sortit eşecului în condiţiile Republicii Moldova. Republica Moldova nu era pregătită, nu a fost niciodată pregătită pentru un sistem de guvernare bazat pe partidele politice.”

Europa Liberă: Guvernarea actuală reforme poate să facă? Pentru că aceasta e tema de acasă la care rămâne restanţieră Republica Moldova. Există o mie de pagini ale Acordului de Asociere şi autorităţile tot se întreabă că e prea mult, că e prea puţin, că e posibil, că nu e posibil peste noapte de făcut multe lucruri.  

Vladimir Socor: „Guvernarea actuală este ostatică intereselor domnului Plahotniuc, reprezentate de către partidul său în guvern. Partidul său nu este omogen, s-ar putea să asistăm la plecări, ieşiri din partidul său. Văd că domnul Corman stă cu un picior în afara partidului domnului Plahotniuc, alăturându-se partidului nou lansat de Iurie Leancă. Acestea sunt evoluţii superficiale. În fond, guvernarea rămâne cum a fost din 2010 şi până acum, ostatică intereselor domnului Plahotniuc, care a reuşit să captureze instituţiile cheie din sistemul de ocrotire a legii, din sistemul judiciar şi din sistemul Procuraturii, pârghii pe care le foloseşte în propriul interes economic şi politic, al cercurilor din jurul acestui partid.”

Europa Liberă: Dacă, ipotetic, Vladimir Socor s-ar afla în fruntea guvernului de la Chişinău, ce ar face măria sa?

Vladimir Socor: „Nu pot răspunde la întrebări atât de ipotetice. Pot să analizez situaţia actuală. În situaţia actuală există un singur partid realmente pro-european, cu un lider realmente pro-occidental, partid şi lider căruia i se datorează reformele făcute până acum. Mă refer la Partidul Liberal Democrat condus de domnul Vlad Filat.”

Europa Liberă: Dar cu mandate insuficiente ca să schimbe lucrurile?

Vladimir Socor: „Da, mandate insuficiente. Este singurul partid care poate să oprească evoluţia Republicii Moldova spre transferul puterii în mâinile stângii roşii pro-ruse. Numai acest partid. Și, de asemenea, guvernul condus de Chiril Gaburici, mai bine spus, echipa din guvern, condusă de Chiril Gaburici şi, de fapt, de domnul Vlad Filat, echipa PLDM din guvern continuă politica pro-europeană. Occidentalii, europenii în primul rând, sunt foarte mulţumiţi de domnul Gaburici. Domnul Gaburici a făcut cel puţin două vizite la Bruxelles până acum, a fost la Cartierul general al NATO, la sediul Uniunii Europene, ambasadele europene din Chişinău sunt foarte mulţumite de domnul Gaburici. Cine nu-i mulţumit de domnul Gaburici? Domnul Leancă şi acea parte din societatea civilă care îl susţine pe domnul Leancă, deoarece dânşii nu sunt capabili să facă diferenţierea necesară între PLDM lui Vlad Filat pe de o parte, şi celelalte partide pe de altă parte. Partidele pro-europene, societatea civilă, cercurile pro-ocidentale din Chişinău se sfâşie între ele în diviziuni interne. Domnul Iurie Leancă a pornit un război de distrugere a PLDM. Pe domnul Iurie Leancă îl consider un prim-ministru falimentar, un prim-ministru total eşuat. În doi ani şi jumătate, aproape trei ani cât a fost prim-ministru, a fost o guvernare dezastruoasă sub conducerea domnului Leancă, în care au avut loc cele mai mari afaceri, matrapazlâcuri – cedarea Aeroportului, cedarea acţiunilor Băncii de Economii. Anume sub această guvernare s-a discreditat opţiunea pro-europeană şi democraţia.”

Europa Liberă: Guvernarea era constituită din partide pro-europene, domnule Socor.

Vladimir Socor: „Da. Cu un prim-ministru care a plutit pe deasupra lucrurilor şi nu a tras niciun semnal de alarmă. Timp de aproape trei ani, domnul Iurie Leancă, în calitatea lui de prim-ministru, avea obligaţia să tragă semnalele de alarmă. Nu a tras niciun semnal, a prezidat aerian, absent, deasupra acestor lucruri. Cel mai mult m-a iritat cedarea Aeroportului şi modul în care domnul Leancă a încercat să ascundă cedarea Aeroportului către ruşi, spunând ceva despre o companie sud-coreeană, a spus-o de mai multe ori, lucru complet neadevărat. În realitate, nu domnul Leancă poartă răspunderea directă, domnul Valeriu Lazăr a gestionat dosarul cedării Aeroportului, în numele Partidului Democrat, cu care între timp domnul Lazăr s-a certat, de altfel, nu mai e în aceeaşi echipă.”

Europa Liberă: Domnule Socor, aţi fost prezent astăzi când societatea civilă a înmânat o cerere simbolică înaltului comisar european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, domnul Hahn. Credeţi că de la acest simbolism, încărcătură simbolică s-ar putea ajunge şi la realitate? 

Vladimir Socor: „Nu, deloc. Niciodată nu am avut încredere în asemenea gesturi de tip simbolic din partea unor cercuri, în cazul acesta, societatea civilă, a unor cercuri care nu iau parte la decizii. Aceste cercuri nu determină orientarea Republicii Moldova. Ar fi putut să o facă mai eficient, dacă ar fi fost unite şi dacă nu s-ar fi pornit să se distrugă reciproc prin opţiuni politice diferite. Am în vedere, încă o dată, scindarea pe care a încercat domnul Leancă să o facă în Partidul Liberal Democrat. Dânsul nu a reuşit să scindeze partidul, dar va reuşi să ia nişte voturi de la partid şi va scinda probabil în parte electoratul partidului, chiar dacă nu a reuşit să scindeze partidul însuşi. Prea multe diviziuni pe flancul de dreapta, pe flancul zis pro-european. Nu există niciun partid viabil pro-european, aş adăuga şi pro-american, în Republica Moldova, cum este PLDM condus de Vlad Filat şi echipa sa ministerială. Europenii sunt mulţumiţi, americanii sunt mulţumiţi, NATO este, în fine, mulţumit, după atâta amar de ani. Numai domnul Leancă nu e mulţumit.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană încearcă să refacă relaţia cu Federaţia Rusă, astfel încât autorităţile de la Kremlin să nu se mai uite cu ochi răi la acest parcurs european pe care merg actualmente ţările din Parteneriatul Estic?

Vladimir Socor: „Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial în Uniunea Europeană, dar sub acest consens de suprafaţă sunt mari divergenţe în privinţa politicii care ar trebui urmată faţă de Rusia. Deocamdată, atâta timp cât războiul Rusiei pe teritoriul Ucrainei continuă, Uniunea Europeană nu va ridica sancţiunile, va menţine sancţiunile. Dar destul de curând se vor intensifica presiunile politice din interiorul Uniunii Europene, în vederea ridicării sancţiunilor. Chiar şi la Washington se profilează tendinţa de a se reconcilia cu Rusia, cum am văzut în vizita secretarului de stat american John Kerry la Soci. Deja Uniunea Europeană începe să se gândească la politica pe care o va urma faţă de Rusia în perioada post-Ucraina, adică în perioada după care conflictul din Ucraina va fi îngheţat.

Va fi îngheţat după modelul Transnistria, modelul Karabah, după care va urma o recalculare a politicii de urmat faţă de Rusia. Iniţiativa va aparţine Rusiei, fără îndoială, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană va reacţiona la iniţiative ruseşti. Rusia va propune un nou sistem de securitate europeană, în care va încerca să minimalizeze sau să marginalizeze rolul Alianţei Nord-Atlantice şi să introducă o nouă suprastructură de securitate, în care Rusia ar avea puteri de decizie pentru toată securitatea europeană, laolaltă cu Uniunea Europeană. Într-un cadru supranaţional, posibil OSCE, sau un cadru asemănător în care Rusia şi Uniunea Europeană ar avea puteri de codecizie în problemele de securitate europeană, reducând rolul Alianţei Nord-Atlantice şi rolul Statelor Unite ale Americii. Rusia va face asemenea propuneri.

Europenii se vor gândi cum să reacţioneze şi vor face paşi în întâmpinare, nu paşi decisivi, dar paşi mici în întâmpinare. Se va începe un proces de negociere, care poate să dureze ani de zile, poate zece ani, poate mai mult de zece ani, cu tendinţa de a se ajunge la un nou sistem de securitate și care cele şase ţări partenere estice ale Uniunii Europene vor constitui probabil un fel de zonă intermediară între Uniunea Europeană şi Rusia, un fel de zonă gri. Acesta este scopul Rusiei. Mulţi din Uniunea Europeană împărtăşesc acest scop, inclusiv Germania, dar nu doresc să lanseze această politică, atâta timp cât nu se linişteşte situaţia din Ucraina.

Îngheţarea definitivă a conflictului din Ucraina va da posibilitate europenilor, cu Germania în frunte, să folosească această calmare superficială a situaţiei, pentru a reveni la negocieri bilaterale cu Rusia. În viziunea Germaniei, Ucraina, de exemplu, ar trebui să constituie o zonă gri, nedecisă între Rusia şi Uniunea Europeană, o zonă în care Rusia ar avea pârghii de influenţă pe care Germania şi Rusia încearcă să le creeze chiar de pe acum. De exemplu, rolul constituţional al aşa-ziselor „republici” din Doneţk şi Lugansk în cadrul sistemului constituţional al Ucrainei, lor ar urma să li se atribuie un rol în sistemul constituţional al Ucrainei. Deci, pârghii de influenţă din partea Rusiei în cadrul Ucrainei.

De asemenea, renegocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Uniunea Europeană şi Ucraina, renegociere cu participarea Rusiei de astă dată, transformarea acestui proces bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – într-un proces trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia, în care Rusia are un loc la masă, un vot în decizie şi o voce în adoptarea strategiei. Deci, Rusia primeşte un scaun, un vot şi o voce, nu primeşte veto. Ar fi exagerat să spunem că Rusia primeşte veto, nu, primeşte un scaun, un vot şi o voce într-un proces care până acum era bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – acum devine trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia. Mă tem de o evoluţie asemănătoare în privinţa Republicii Moldova şi în privinţa Georgiei.

Odată ce are loc în Ucraina, se poate aplica acest precedent şi Republicii Moldova,  şi Georgiei. Şi repet, Germania conduce acest proces de partea Uniunii Europene, proces căruia i se opun statele prietene ale Uniunii Europene din Uniunea Europeană. Polonia, Statele Baltice, România, Suedia, Slovacia şi Marea Britanie sunt statele care în Uniunea Europeană se opun acestei tendinţe, dar e o tendinţă majoritară, condusă de Germania şi la distanţă, numărul doi, dar la distanţă de către Franţa.”

Europa Liberă: Şi drept o concluzie a acestei discuţii, credeţi că summitul de la Riga va intra în istorie ca o dezamăgire sau ca o încurajare pentru statele exsovietice care fac parte din acest Parteneriat Estic?

Vladimir Socor: „Pentru Ucraina summitul de la Riga va rămâne irelevant. Totul depinde de evoluţiile interne din Ucraina însăşi, precum şi de relaţiile între Germania şi Rusia, în primul rând, în ceea ce priveşte Ucraina.”

Europa Liberă: Pentru Moldova?

Vladimir Socor: „Pentru Moldova summitul de la Riga a consfinţit acumulările Republicii Moldova ca reforme de până în anul 2013, dar nu reuşeşte să acopere eşecurile înregistrate din 2013 până acum. Summitul de la Riga nu reuşeşte să acopere eşecurile interne din Republica Moldova din 2013 şi până acum şi mai ales summitul de la Riga nu contribuie cu nimic la împiedicarea acelui transfer de putere în Republica Moldova către partidele stângii roşii, antieuropene.”

Europa Liberă: Și pentru Georgia?

Vladimir Socor: „Georgia e într-o situaţie nedefinită, guvernarea sută la sută pro-occidentală a domnului Saakaşvili a fost înlocuită cu o guvernare mai puţin angajată în direcţia occidentală. Nu e o guvernare pro-rusă în Georgia, în niciun caz nu e o guvernare pro-rusă, nici măcar nu e o guvernare de tip dublu vector, e o guvernare pro-occidentală în Georgia, dar nu cu acelaşi nivel de angajament şi de devotament pro-occidental pe care îl demonstrase echipa lui Saakaşvili. Georgia este astăzi vulnerabilă şi sub raportul securităţii e un stat foarte nesigur.

Georgia suferă foarte mult la capitolul domnia legii, deoarece guvernarea actuală se răzbună pe guvernarea precedentă, întemniţându-i pe membrii fostei guvernări. Pe de altă parte vedem că meritele fostei guvernări a domnului Saakaşvili sunt recunoscute în mod direct şi public în Ucraina. Guvernul Ucrainei a angajat să lucreze în guvern o mulţime de personalităţi din Georgia, care în perioada domnului Saakaşvili au condus Georgia spre cele mai înalte ratinguri internaţionale la criteriile de reformă.””

Mediafax

Tusk: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul la „visul european”

Se arata ca:

Foşti sateliţi sovietici ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul să aspire să devină membri ai Uniunii Europene (UE), afirmă preşedintele Consiliului European Donald Tusk, subliniind într-un interviu pentru postul RFE/RL că el nu are dreptul să facă „promisiuni goale” în acest sens.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Riga de joi şi vineri, Tusk declară că acest program nu a fost şi nu va fi niciodată o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE, dar că Tbilisi Kievul şi Chişinăul „au dreptul la un vis, de asemenea visul european”.

Înainte de summit, cele trei ţări au acuzat UE că a eşuat să le dea semnale clare în privinţa potenţialei lor aderări la blocul Celor 28.

O serie de guverne din UE sunt reticente faţă de recunoaşterea aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatului Estic în declaraţia finală a reuniunii de la Riga.

Pe când era premier al Poloniei, Tusk a promovat acest program din care fac parte Azerbaidjan Armenia, belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, vecinii din est ai blocului european.

Însă el afirmă acum că rolul său ca preşedinte al Consiliului European este să gestioneze aşteptările acestor ţări în anii vitori.

„Datoria noastră – simt că este totodată responsabilitatea mea persoanlă – este să nu facem promisiuni goale posibile mâine sau poimâine, ci calea către Europa”, a declarat el marţi pentru RFE/RL. „Mă refer nu la aderarea într-un viitor previzibil, ci la standardele europene, la comunitatea noastră culturală şi politică”.

Tusk şi-a exprimat speranţa ca atât cetăţenii ucraineni, cât şi cei georgieni să se poată bucura de călătoria fără vize în zona Schengen încă de anul viitor.

„Totul depinde de eforturile şi hotărârea lor”, a subliniat el. „Bineînţeles că este posibil, dar este şi o promisiune oficială. Ne aflăm în plin proces. Iar progrele în ambele ţări, în Georgia şi Ucraina, sunt cu adevărat promiţătoare”, a continuat el.

Tusk a precizat că următoarea evaluare privind libralizarea regimului de vize pentru ucraineni şi georgieni ar putea avea loc în noiembrie şi că, „dacă progresele sunt la fel de promiţătoare ca în prezent, cred că în 2016 (liberalizarea) este destul de posibilă”.

Georgia şi Ucraina sperau să obţină liberalizarea regimului vizelor de călătorie la summitul de la Riga, însă Comisia Europeană (CE) a subliniat săptămâna trecută, într-un raport, că ambele ţări este necesar să facă mai mult în implementarea legislaţiei în zone precum combaterea corupţiei şi traficului de persoane pentru a se califica.

Dintre cei şase membri ai programului Parteneriatului Estic, doar Republica Moldova se bucură de călătoria fără vize în UE.

Rusia, care consideră că fostele republici sovietice fac parte din sfera sa de influenţă, a criticat summitul de la Riga, despre care a afirmat că „are un colorit clar antirusesc”.

Destindere cu Minskul

Summitul de la Riga este puţin susceptibil să aducă prea multe în ceea ce priveşte politici noi concrete, dar poate aduce o dezgheţare a relaţiilor cu Belarusul. Numele a peste 200 de oficiali belaruşi, inclusiv al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, au fost introduse pe o listă UE de sancţiuni, în urma reprimării opoziţiei belaruse, după alegerile prezidenţiale din 2010.

Însă a apărut un relativ dezgheţ în relaţiile dintre Minsk şi Bruxelles, care a lăudat Belarusul pentru rolul în facilitarea acordului de armistiţiu care a condus la o reducere a ostilităţilor între forţele naţionale ucrainene şi separatiştii proruşi în conflictul armat din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Premierul lui Lukaşenko Andrei Kobiakov urmează să fie prezent la Riga, ceea ce-l va transforma în politicianul belarus de rangul cel mai înalt care a participat vreodată la un asemenea summit. Minskul ar putea obţine, de asemenea, în capitala letonă, o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.

Tusk afirmă că motivul acestui dezgheţ este angajamentul Belarusului în soluţionarea crizei din Ucrainei şi recunaşte că a fost plăcut surprins de Lukaşenko, în pofida unei relaţii glaciale între ei.

„A fost o surpriză nu doar pentru mine că Lukaşenko şi Guvernul său (au fost) folositori şi de ajutor în ceea ce priveşte aşa-zisele acorduri şi în procesul de la Minsk privind criza din Donbas şi agresiunea rusească în Ucraina”, a declarat Tusk. ”

De aceea sunt sigur că este necesar să fim pregătiţi să apreciem, desigur, doar această parte a activităţii oficiale a Belarusului”, a adăugat el. „Însă dacă vom putea să vedem ceva pozitiv pe masă, cred că va fi necesar să spunem foarte deschis că aceasta este direcţia bună”, a mai spus preşedintele Consiliului European.”

Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi după-amiază, că la summitul de la Riga va susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină ”oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performaţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”.

Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

Pe de alta parte, iata un interviu dat de ambasadorul SUA la Chisinau pentru Radio Europa Libera:

James D. Pettit: „Succesul R. Moldova va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare”

Se arata ca:

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a acordat un interviu în exclusivitate corespondentei Europei Libere. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James D. Pettit consideră că Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dat dovadă de curaj semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu în exclusivitate pentruEuropa Liberă, ambasadorul Pettit şi-a exprimat speranţacă şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale.  Cât priveşte Republica Moldova, amabsadorul american a atras atenţia că adevăratul succes va veni odată cu realizarea reformele necesare pe care ţara şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Excelenţă, evenimentul acestei săptămâni îl reprezintă Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Acest proiect al Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, are la bază competiţia între cele şase ţări foste sovietice. Anul trecut, în perioada când Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi obţinea un regim liberalizat de vize, ţara era numită o istorie de succes a Parteneriatului. În acest an, ţinând cont de ultimile evoluţii, Republica Moldova a rămas în continuare o istorie de succes? Ce ar trebui să facă ca să rămână în continuare lideră în cadrul Parteneriatului?

James D. Pettit: „Bineînţeles, cred că a fost un adevărat succes faptul că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere. Totuşi, succesul va continua

Felicităm Georgia, Ucraina şi R. Moldova pentru că au luat această decize curajoasă…

şi va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare pe care, între altele, şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. De fapt, felicităm Georgia, Ucraina şi Republica Moldova pentru că au luat această decize curajoasă şi au semnat Acordurile de Asociere la UE. Sperăm că şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale”.

Europa Liberă: Revenind la întrebare, dle ambasador, Republica Moldova este în continuare o istorie de succes?

James D. Pettit: „Până acum au fost înregistrate câteva rezultate modeste. Am văzut că a fost începută reforma în sectorul educaţiei, constatăm, de asemenea, că proiectul de lege cu privire la Procuratură urmează a fi dezbătut în Parlament. Desigur, vedem în aceste acţiuni un progres, însă ne-am dori ca reformele să evolueze mai rapid”.

Europa Liberă:Eforturile depuse de autorităţi în anii trecuţi au fost răsplătite cu un acord de asociere, deci, Republica Moldova declarând că a ales calea de integrare europeană. Acelaşi lucru l-a făcut Ucraina şi vedem consecinţele. Ţinând cont de situaţia din regiune, cum poate fi ajutată Republica Moldova să nu renunţe la drumul european sub ameninţarea Estului?

James D. Pettit: „Desigur, cred că există anumite paralele între situaţia din Republica Moldova şi Ucraina, însă realitatea de aici un pic diferă. Constatările din cadrul sondajelor realizate în ultima perioadă, care scot în evidenţă un interes scăzut al cetăţenilor pentru integrarea europeană, au la bază percepţia populaţiei că guvernul nu depune efortul necesar pentru a realiza reformele promise şi că există prea multe corupţie. Această situaţie trebuie abordată de o manieră foarte serioasă şi cît mai urgent, astfel încât ţara să continue traiectoria europeană şi să nu devieze de pe această cale”.

Europa Liberă:Deci, soluţia este în interiorul ţării?

James D. Pettit: „Soluţia întotdeauna vine din interior. Republica Moldova are parteneri, inclusiv ţara mea, inclusiv Uniunea Europeană sau instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate pe interior”.

Europa Liberă:V-aţi referit la percepţia populaţiei vizavi de integrarea europeană a ţării. Ultimul Barometru al Opinei Publice arată clar că numărul celor care înclină balanţa spre Uniunea Vamală este mai mare în comparaţie cu cei care îşi îndreaptă atenţia spre Vest. Este îngrijorătoare o asemenea stare de lucruri?

James D. Pettit: „Bineînţeles că ne îngrijorează acest lucru, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajele s-ar putea să nu reflecte ce

Interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită…

cred cu adevărat oamenii. Din punctul meu de vedere, interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită. Cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni susţin traiectoria proeuropeană şi le-ar plăcea ca ţara să menţină bune relaţii atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană. Din păcate, Federaţia Rusă cere Republicii Moldova să facă o alegere, situaţie care este lipsită de sens din punct de vedere economic şi politic. Însă aceasta este realitatea”.

Europa Liberă:În aceste condiţii, care sunt provocările pentru Republica Moldova? Ce priorităţi aţi scoate în evidenţă?

James D. Pettit: „Priorităţile sunt realizarea reformelor. Există presiune din partea Federaţiei Ruse. Mă refer, pe de o parte, la embargourile care afectează economic Republica Moldova, dar şi la influenţa copleşitoare pe care o are propaganda rusească. Este foarte important ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă că alegerea se face, de fapt, între piaţa Uniunii Europene, care este

Din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene…

de zece ori mai mare decât cea a Uniunii Vamale. Deci, chiar din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene. Această cale va aduce îmbunătăţiri şi în alte sectoare: în cel social, în cel al justiţiei etc. Toate aceste beneficii vor fi atinse dacă se va urma calea de integrare europeană”.

Europa Liberă:Recent, parlamentarii de la Chişinău au iniţiat discuţii pe marginea unei legi care ar permanentiza statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Argumentul e că o asemenea lege ar proteja ţara şi ar reintegra regiunea transnistreană. Cum este văzută această abordare de partenerii occidentali ai ţării?

James D. Pettit: „Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituţie. Pentru mine este neclar de ce ar fi necesară o lege adiţională la acest capitol. Însă, într-un final, decizia aparţine guvernului de la Chişinău şi cetăţenilor moldoveni.

Oricum, statutul de neutralitate nu însemnă că Republica Moldova nu poate avea relaţii militare cu alte state sau, de exemplu, să participe în acţiuni de menţinere a păcii sub egida NATO, aşa cum o face în prezent, cu un mic contingent de militari trimişi în Kosovo. Există multe beneficii pentru Republica Moldova de pe urma contactelor cu alte ţări în sfera militară. Aş spune că cea mai mare provocare a ţării în acest domeniu ţine de finanţare. Ţara cheltuieşte foarte puţini bani pentru armată.

Ca oricare alt stat, Republica Moldova ar trebui să aibă resurse de apărare, care necesită investiţii pentru modernizare şi relaţii de interoperabilitate cu militari din alte state, pentru că în zilele noastre strategiile militare necesită coaliţii. Altfel spus, ţările trebuie să coopereze atunci când vine vorba de securitatea internaţională. ”

Europa Liberă:Dle ambasador, să ne referim la soluţionarea conflictului transnitrean. Până acum am asistat la o singură întrevedere în formatul „5+2”, neoficială, la Viena. Suntem deja la jumătatea anului 2015. Personal, vă mulţumeşte mersul discuţiilor cu partea transnistreană?

James D. Pettit: „Am dori să vedem mai multe întrevederi în formatul „5+2”, un format foarte important cu o foarte importantă structură şi singura prin care credem că poate fi soluţionat conflictul transnistrean. Oricum, din punctul meu de vedere, un mai mare impact îl au întâlnirile în formatul „1+1”.

În ultima perioadă, premierul Chiril Gaburici şi dl Evgheni Şevciuk s-au întâlnit cu diverse ocazii, de asemenea, am asistat la întrevederi frecvente între ministrul Reintegrării Victor Osipov şi dna Nina Ştanski. Acestea întâlniri au fost productive şi aşteptăm progres în acest sens. Rolul mediatorilor şi observatorilor este mai puţin important decât încercările de a restabili încrederea între părţi.

Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat nu doar la nivel de reintegrare, dar şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului: comunicarea, transportul, tarifele vamale, situaţia şcolilor cu predare în limba română – toate sunt chestiuni ce urmează a fi rezolvate şi nu cred că trebuie politizate. Din moment ce încrederea va fi restabilită între părţi, sperăm că, în cele din urma, va urma rezolvarea întregii probleme ce ţine de reintegrarea Transnistriei”.

Europa Liberă:Republica Moldova este în campania pentru alegerile locale. Experţii care monitorizează procesul observă că factorul geopolitic este prezent şi în această campanie. Candidaţii, în loc să le explice oamenilor cum vor schimba lucrurile la nivel local, se avântă în promisiuni cu tentă geopolitică. Cât de păguboase sunt astfel de practici?

James D. Pettit: „În primul rând, sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor. În cazul localelor, cred că este important ca oamenii să aleagă concurenţii care vor fi cu adevărat responsabili de circumscripţia în care candidează şi, de ce

Sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor…

nu, s-ar putea ca coaliţiile de la nivel local să arate diferit de cele de la nivel central. Într-o democraţie, această situaţie nu este una ieşită din comun.

În ceea ce priveşte ramificările geopolitice, nu cred că în cazul localelor este atât de important partidul din care face parte candidatul, ci cum are de gând să realizeze reformele asumate în faţa cetăţenilor. Cred că orice partid, indiferent de afiliere, urmează să facă tot posibilul pentru binele societăţii”.

Europa Liberă:Dar ce ar trebui să se schimbe în viaţa oamenilor astfel încât aceştia să înţeleagă că promisiunile guvernanţilor nu sunt vorbe-n vânt?

James D. Pettit: „Oamenii vor fi convinşi că lucrurile merg în direcţia corectă doar după ce vor vedea rezultate concrete. Din păcate, în timpul campaniilor electorale cetăţenii au parte de foarte multe promisiuni, însă este foarte important ca după alegeri oamenii să ceară socoteala pentru aceste promisiuni”.

Europa Liberă:În Republica Moldova reformele se fac foarte lent. Declaraţii politice sunt multe, însă rezultatele mai puţin. Este şi părerea ambasadorilor occidentali expusă recent în aşa-numita Notă Informativă, înmânată Guvernului de la Chişinău. În aceste condiţii, câtă răbdare au partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Vorbind în numele Statelor Unite, pot să vă asigur că Republica Moldova nu va pierde susţinerea noastră. Suntem aici de la început şi prin intermediul programelor noastre am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume, noi

Am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume …

nu dăm direct banii Guvernului. Uniunea Europeană împărtăşeşte aceeaşi viziune.

Desigur, se întâmplă să ne simţim frustraţi şi nerăbdători, însă nu vom pleca sau renunţa şi cred că cetăţenii moldoveni ar urma să facă acelaşi lucru.

Există multă nemulţumire acum, sunt aşteptate schimbări reale, însă acuzaţiile că partenerii internaţionali ai Republicii Moldova, că donatorii străini cumva au creat această situaţie sprijinind Guvernul de la Chişinău sunt eronate. Noi conclucrăm cu guvernul pe care cetăţenii moldoveni l-au ales şi vom face acest lucru în continuare”.

Europa Liberă:Excelenţă, în ultima perioadă subiectul de top ţine de delapidările din sistemul bancar, care au căpătat deja denumirea de „furtul secolului”. Investigaţiile ce au fost iniţiate de autorităţi nu par a fi uşoare. Ce aşteptări aveţi în privinţa anchetei şi în ce măsură credeţi că banii vor fi recuperaţi?

James D. Pettit: „Scandalul din sistemul bancar reprezintă o problemă foarte serioasă. Vorbim de o sumă de bani care constituie 15-20% din Produsul Intern Brut al ţării. Raportul iniţial al companiei Kroll reprezintă un început şi cred că este important să existe o entitate din afară care să examineze constatările raportului. Din punctul meu de vedere, cred că investigaţiile în acest caz ar urma să fie realizate cu sprijin extern, oferit de entităţi internaţionale. Este foarte greu să prezicem ce vor scoate la iveală investigaţiile, pentru că acestea sunt la început de cale.

Însă sistemul bancar internaţionale este, în general, foarte bine reglementat şi nu ar trebui să fie imposibilă urmărirea fondurilor care au trecut prin sistemele bancare din afară, însă acest lucru necesită expertiză juridică calificată. Noi credem că atâta timp cât există dorinţa de a realiza o investigaţie corectă, situaţia poate fi rezolvată, astfel încât vinovaţii să fie identificaţi şi cel puţin o parte din bani recuperaţi”.

Europa Liberă:Cum a influenţat imaginea Republicii Moldova scandalul celor trei bănci? Investitorii străini sunt alarmaţi?

James D. Pettit: „Cu siguranţă situaţia nu este una benefică. Întotdeauna auzim că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi, trebuie să spunem, ţara, într-o măsură oarecare, nu este prea ospitalieră cu investitorii străini, însă situaţia urmează a fi rezolvată pe intern. Aceasta nu necesită asistenţa donatorilor străini sau bani, ci necesită schimbări structurale pentru a atrage investitorii, pentru a restabili încrederea în sistemul bancar, dar şi alte sectoare, astfel încât afacerile să fie iniţiate şi dezvoltate mai uşor de către investitorii străini”.

Europa Liberă:Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a revizuit prognozele economice pentru Republica Moldova. Se pare că fără ajutorul Fondului ţara se va descurca cu greu, însă un acord cu FMI presupune foarte multe reforme dureroase. Cum poate fi convins Guvernul şi cetăţenii că aceste reforme sunt şi necesare?

James D. Pettit: „Discut deseori cu oficiali din Guvern şi senzaţia mea este că majoritatea factorilor de decizie sunt convinşi că reformele sunt necesare. Nu cred că în acest caz vorbim de necesitatea de a-i convinge, vorbim, mai degrabă, de voinţă politică.

Este foarte dificil ca o asemenea voinţă să existe înainte de alegeri, sper doar că după scrutinul pentru locale va exista mai puţină presiune politică asupra

Este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme…

factorilor de decizie, astfel încât aceştia să pornească reformele necesare, pentru că acestea vor fi dificile şi multe nepopulare. Acum este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme şi să înţeleagă de ce acestea urmează neapărat a fi realizate”.

Europa Liberă:Dar în ce măsură susţinerea donatorilor externi este condiţionată de semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional?

James D. Pettit: „Cu siguranţă există o corelaţie. Este dificil să prezicem în ce măsură vom împărtăşi din cererile FMI, însă, în mare parte, reformele care vor fi negociate cu Fondul, cu siguranţă, vor fi foarte similiare, dacă nu chiar exacte, cu programul de reforme cerut de partenerii de dezvoltare ai ţării”.

Europa Liberă:Dle Ambasador, Statele Unite pledează mai ales pentru protejarea drepturilor minorităţilor, mă refer la minorităţile religioase, cele sexuale etc. Aţi participat la Marşul Egalităţii organizat săptămâna trecută de activiştii LGBT şi aţi putut să vă convingeţi personal de rezistenţa care încă predomină în societate. Cum pot fi convinşi oamenii că intoleranţa ţine de ziua de ieri şi că toleranţa este de viitor?

James D. Pettit: „Prin ultima dumneavoastră afirmaţie aţi descris situaţia foarte bine. Trebuie să recunosc că nici în ţara mea nu există toleranţă absolută pentru comunitatea LGBT şi, cu siguranţă, avem provocări în ceea ce priveşte minorităţile din Statele Unite. Prin urmare, problema nu este caracteristică doar pentru Republica Moldova sau pentru această regiune. Ţine, mai degrabă, de evoluţia psihologiei umane şi dorinţa de a garanta drepturi egale pentru toţi şi toleranţă în întreaga societate. La marşul de săptămâna trecută, sloganul organizatorilor a fost: „Şi noi locuim aici!”

Este important să recunoaştem că diferiţi oameni locuiesc în Republica Moldova şi diferiţi oameni locuiesc şi în Statele Unite. Cu toţii ar trebui să se bucure de drepturi egale. Acesta este motivul pentru care ambasadorul Statelor Unite, reprezentanţi ai Misiunii UE şi ai comunităţii diplomaţilor au participat la acest eveniment. Pot să vă spun doar că mi-ar plăcea să văd mai multă implicare din partea din partea demnitarilor moldoveni la asemenea evenimente, susţinând minorităţile şi drepturile omului”.

Europa Liberă:Excelenţă, la final de interviu aş vrea să vă întreb ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Mesajul meu către cetăţenii moldoveni ar fi: Nu vă pierdeţi speranţa! Ştiu că există nerăbdare şi frustrare şi, sincer să fiu, aceleaşi sentimente le împărtăşesc şi reprezentanţii comunităţii internaţionale. Oricum, Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, cu cetăţeni minunaţi, educaţi şi diverşi. Cred că potenţialul acestei ţări este unul ridicat, cred că este important ca fiecare dintre noi să ne pregătim pentru sacrificiile necesare în momentul în care se vor desfăşura reformele, astfel încât în ţară să nu existe corupţie, iar guvernarea să fie responsabilă în faţa cetăţenilor săi”.”

Un interviu interesant. Sigur, Dl. Petit e diplomat. Nu a pus accent pe existenta fortelor politice din Republica Moldova care nu doresc reformele despre care a vorbit domnia sa. Pe de alta parte, a ocolit sa vorbeasca despre presiunea exercitata de Rusia si poate nu numai de Rusia, daca ne gandim la interviul luat de E.L. D-lui. Socor… Dar este important ca afirma sustinerea SUA pentru Republica Moldova! Se petrec lucruri interesante… Dupa expulzarea D-lui. George Simion, iata un interviu luat de Radio Europa Libera lui D-lui. Chiril Gaburici:

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Se arata ca:

Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.

Cele 13 miliarde de lei furate de la trei bănci din R.Moldova ar putea fi recuperate, contractul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău ar putea fi reziliat, coruptia ar putea fi eliminată, Moldova ar putea intra în Uniunea Europeană cu regiunea transnistreană. Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu premierul Republicii Moldova Chiril Gaburici.

Europa Liberă: Vom începe discuția de la cel mai fierbinte subiect, cel care ține de situația financiar-bancară a țării și mai ales de situația celor trei bănci, din care au dispărut peste 13 miliarde de lei. Dumneavoastră ce credeți despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, dacă și pe interior, dar și peste hotare se vorbește despre „jaful secolului” care e pe punctul să arunce în aer Moldova?

Chiril Gaburici:S-au produs mai multe lucruri, inclusiv acesta pe care dumneavoastră îl numiți „jaful secolului”. Am avut situația în regiune cu devalorizarea valutei în diferite țări, inclusiv în Rusia. Și noi depindem foarte mult de remitențele care vin și din Rusia. O altă problemă este embargoul care a fost impus Moldovei la toate produsele noastre, ceea ce a oprit fluxul de exporturi spre Rusia. Dar în același timp a fost și fenomenul de sustragere a banilor din aceste trei bănci: Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank. Toate aceste lucruri au dus la situația în care am ajuns, în criza economică în care suntem. Și muncim mult pentru a ieși din aceasta, muncim mult la capitolul monitorizare și control de prețuri, muncim mult la capitolul atragerea investițiilor pentru a putea da un val nou de dezvoltare economiei, muncim mult pentru semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce ne-ar permite să avem suport bugetar din partea dânșilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați propus lichidarea acestor trei instituții bancare. De fapt, a fost o idee pe care o enunțase ceva mai devreme șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care spunea că aceasta ar fi varianta cea mai fericită pentru actuala situație. Rămâneți la această idee? Și cum salvează situația creată lichidarea respectivelor bănci, dacă se ajungă la aceasta?

Chiril Gaburici: „Eu susțin această alternativă. Urmează Banca Națională a

Menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova.

Moldovei să ia decizia de a retrage sau nu licențele. Dar susțin ideea din simplul motiv că menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova și acesta, iarăși, până la urmă, va fi pe umerii noștri. Pe când lichidarea lor ar scoate și ar opri o mulțime de probleme existente. În același timp îmi doresc foarte mult să ducem la bun sfârșit investigațiile și vreau să-i găsim pe cei care se fac vinovați, vreau să întoarcem banii înapoi, să aducem banii înapoi.”

Europa Liberă:  Dar v-au surprins declarațiile pe care le-au făcut procurorul general Corneliu Gurin, șeful CNA Viorel Chetraru și guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu care au spus că au știut despre ceea ce s-a întâmplat până acum? Să credem că instituţiile statului au fost neputincioase sau, cum zicea Maia Sandu, se aflau în comă?

Chiril Gaburici: „Sunt puţin mai mult de două luni prim-ministru şi nu am urmărit, din păcate, situaţia în detalii ce ţine de băncile din Republica Moldova, pentru că nici nu eram în ţară. Dar, din ce văd eu, problemele se trag de mai mult timp, nu au început în noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Dar guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu nu e în funcţie din noiembrie 2014, nici șeful CNA Viorel Chetraru nu e din 2014 în funcţie şi nici chiar procurorul general Corneliu Gurin.

Chiril Gaburici: „Guvernul a întreprins unele acţiuni în această perioadă, dar cele mai multe acţiuni au început la sfârşitul anului 2014, din păcate. Din corespondenţă, din scrisori se văd foarte clar informaţii care dau un fel de alertă

Instituţiile nu au fost capabile să ia decizii.

pentru toţi, mai mult chiar şi cu un an în urmă, ceea ce însemna că se puteau, probabil, lua unele decizii mai stricte atunci, care ar fi putut să oprească acest fenomen. Nu s-au luat, deci, instituţiile nu au fost capabile să ia decizii. Acum avem ce avem, administraţie specială la toate aceste trei bănci, ceea ce ne permite să ţinem lucrurile sub control, să nu avem scurgeri de bani ş.a.m.d., dar aceasta nu poate continua la infinit. Trebuie să venim cu o soluţie ca să nu plătim pierderile pe care le aduc aceste bănci.”

Europa Liberă: Ar putea fi destituit şi cineva din funcţie, cei care se fac responsabili că nu ar fi ţinut sub control situaţia?

Chiril Gaburici: „Oricine va fi considerat vinovat sau care putea să ia o altă decizie trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca premier, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

Chiril Gaburici: Da, eu cred că banii pot fi întorşi. Am avut o rundă de discuţii cu reprezentanţii multor ţări care au trecut prin experienţe de genul acesta, pentru că nu suntem unica ţară, dar suma banilor care a plecat de la noi este destul de mare. Și experienţa acestor state arată că se ajunge într-un final la bunurile care au fost procurate pe aceşti bani sau la conturile care au fost deschise şi banii pot fi întorşi. Evident, aceasta nu se face într-o zi-două, este nevoie de mai mult timp, este nevoie de mai multă muncă, este nevoie de contractat specialişti, companii care pot să se ocupe şi au dreptul să se ocupe cu aşa gen de activitate.”

Europa Liberă: Greşeşte sau nu statul că furtul de la cele trei bănci îl acoperă cu banii publici?

Chiril Gaburici: Nu greşeşte. Statul face corect ceea ce trebuie să facă şi este responsabilitatea statului să nu lase fără bani peste un milion de deponenţi, care au bani în aceste bănci. Şi am zis şi de la tribuna Parlamentului, pentru că a fost luată o decizie în noiembrie, că oricine ar fi fost în postura de prim-ministru atunci, sunt sigur că lua această decizie, pentru că este corect guvernul şi statul să aibă grijă de cetăţeni. Nu putem permite să dispară banii din conturile cetăţenilor.”

Europa Liberă: Acum toată lumea s-a concentrat asupra Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concesionat. E o problemă? Poate interveni guvernul aici să verse lumină mai multă asupra transparenţei cum a fost concesionat el? Pentru că a ajuns tot în mâinile domnului Shor.

Chiril Gaburici: Da, se discută despre domnul Shor. Chiar la şedinţa trecută a guvernului am discutat şi am dat indicaţii clare ca timp de zece zile Ministerul de Interne, CNA, administraţia Aviaţiei Civile, SIS să vină cu rapoarte clare. Mai mult decât atât, se presupune că şi o parte din banii din Banca de Economii au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect. Deci, trebuie să luăm măsuri şi am rugat ca timp de zece zile să se vină cu analize, explicaţii clare ce s-a întâmplat şi care este situaţia acolo. Am rugat şi Ministerul Economiei să facă o analiză în ce măsură compania Avia Invest, care a luat în concesiune aeroportul, îşi respectă obligaţiunile contractuale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu sunt respectate, se poate ajunge la rezilierea contractului?

Chiril Gaburici: Da. Este o chestie normală, atunci când doi agenţi sau înţeles şi unul dintre ei nu-şi respectă obligaţiunile, atunci contractul se reziliază. Dacă nu-şi fac lucrul, nu-şi respectă obligaţiunile, atunci vom discuta şi vom merge înainte pentru a opri colaborarea cu ei.”

Europa Liberă: Domnule premier, ați vorbit despre colaborarea cu Fondul Monetar Internațional. Deocamdată lipsește un acord între guvernul Republicii Moldova și FMI. Și dacă nu există această relație, se pare că e foarte greu să supraviețuiască Republica Moldova chiar.

Chiril Gaburici:Da, într-adevăr, dacă nu vom ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, va fi o perioadă foarte grea pentru Republica Moldova. Atunci vom recurge la diferite acțiuni care pot fi mai nepopulare, de genul reducerii în masă de cadre, deci, multe. Să oprim investițiile ș.a.m.d. Sunt țări care au trecut prin asemenea măsuri.

Europa Liberă:  În ce condiții poate Republica Moldova să semneze acest acord cu FMI și când?

Chiril Gaburici: „La mijlocul lunii mai o misiune a Fondului Monetar Internațional vine la noi pentru a începe negocierile. Tot procesul durează 18 săptămâni. Avem o listă de precondiții din partea FMI pe care noi le-am evaluat și am decis că suntem gata să negociem pentru a semna acordul. Sunt condiții mai dure, sunt condiții mai ușor de implementat din partea noastră, le vom discuta, le vom negocia. Este una dintre salvările noastre.”

Europa Liberă: Dar știu că o condiție foarte insistentă din partea FMI ținea de transparența acționariatului la bănci. E o problemă mare? Sau, mai nou am reținut de undeva, cam 80 la sută ar fi acțiuni dominate de către oameni din Federația Rusă.

Chiril Gaburici: „Da, sunt și la noi asemenea discuții. De aceasta cu ceva timp în urmă am cerut și de la Banca Națională a Moldovei să dea mai multe informaţii, claritate pe structura acţionarilor băncilor existente în Republica Moldova. Evident că informaţia care este nu arată că acţiunile aparţin uneia şi aceleiaşi persoane. Deci, există o necesitate ca organele competente să facă o investigaţie, pentru că la prima vedere nu poţi spune: compania cutare sau cutare are, de fapt, una şi aceeaşi persoană în spatele ei. De aceea, se lucrează, se analizează, se urmăreşte fluxul, monitorizăm acest lucru, într-adevăr au fost discuţii la acest capitol. Ne dorim foarte mult, şi chiar practic în toate vizitele pe care le-am avut în afara ţării, şi la Bruxelles, şi la Luxemburg, şi la Istanbul, am venit cu propunerea de a atrage bănci noi în Republica Moldova. Este important să dezvoltăm sectorul bancar, să nu ne limităm la ceea ce avem şi să creăm concurenţă. Pentru că atunci când există concurenţă, au de câştigat toţi, şi cei care au produsul pe piaţă, ei vor face tot posibilul ca produsul lor să fie mai bun decât al concurenţilor. Ceea ce înseamnă că produsele se vor dezvolta şi au de câştigat şi cetăţenii sau consumatorii acestor produse. Aşa că vom continua să deschidem piaţa pentru investitori noi, care vor veni şi pentru bănci noi.”

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă. Pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să se aşeze să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi şi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei. Am discutat şi probleme

Practic toate produsele noastre care merg spre ei [Ucraina] sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali.

legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, în depăşirea acestei crize transnistrene? 

Chiril Gaburici:Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că în Moldova ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit, de fapt, le continuăm tot timpul când avem posibilitate. Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că noi cunoaștem ce trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici:Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.” 

Europa Liberă: Dar există suficientă voință politică ca să se debaraseze Moldova de acest fenomen numit corupție?

Chiril Gaburici:Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Europa Liberă: Toate instituțiile statului, Procuratura CNA, SIS, toți să lupte împotriva celor care sunt corupți, iar corupți sunt suficienți în Republica Moldova. O spun și partenerii de dezvoltare. Declarațiile lor sună sus și tare: faceți reforme, reforme în justiție și stârpiți corupția.

Chiril Gaburici: „Foarte bine ați menționat. Și vreau să vă spun că noi am început cu colegii din guvern un șir de acțiuni și reforme. În ultimii doi ani se discută despre reforma Procuraturii. Noi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis în Parlament și vom insista ca această reformă să aibă loc cât mai repede

Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d.

pentru că avem nevoie de transparență și de claritate în tot ce ține de Procuratură. În trei luni vom veni cu propuneri de reforme în Centrul Național Anticorupție, CNI, Ministerul de Interne și Consiliul Concurenței. Lupta împotriva corupţiei este prioritatea majoră a guvernului, dar voinţa politică depinde şi va fi demonstrată de deputaţi în Parlament. Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d. Chiar şi astăzi am cerut ca, atunci când se fac interviurile de angajare pentru linia a doua de procurori şi linia întâia, să se facă deschis, transparent, să participe cine doreşte. Mai mult decât atât, am insistat ca interviurile să fie online. Adică, stând acasă, la calculator, să vedem candidatul la poziţia de procuror, cât este de bun, în opinia noastră.”

Europa Liberă: Vreţi să ziceţi: cumetrismul, nepotismul, nănăşismul ar putea deveni noţiuni străine pentru Moldova?

Chiril Gaburici: „Acestea sunt acum tradiţii, obiceiuri. Vom face tot posibilul pentru ai alege pe cei mai buni şi competenţi, pentru că doar aşa vom reuşi să scăpăm de cumestrism ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule premier, Pirkka Tapiola a zis că un stat mic ca Republica Moldova are foarte mulţi funcţionari.

Chiril Gaburici: Eu tot am menţionat lucrul acesta, că sunt foarte mulţi şefi, şefii aceştia mai au nişte şefişori ş.a.m.d. Am zis că vom ajunge şi la capitolul acesta foarte curând.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?

Chiril Gaburici: Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule premier, trebuie să vă întreb şi despre presiunea străzii, pentru că proteste au fost, organizatorii acestor acţiuni de protest au spus că ele vor continua. Se poate stabili un dialog cu protestatarii, trebuie să fie luate în calcul revendicările lor? Ce poate întreprinde şi ce trebuie să întreprindă guvernul?

Chiril Gaburici: „Am venit cu propuneri imediat, chiar când a fost protestul, seara, când am avut o şedinţă cu colegii, am zis că vreau să mă întâlnesc cu organizatorii şi să avem un dialog. Pentru că în lista revendicărilor am văzut o

Nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog.

mulţime de priorităţi pe care le avem în planul de activitate, pe agenda guvernului. Şi am venit a doua zi, de dimineaţă, cu propunerea de a avea un dialog, o întâlnire cu organizatorii protestului, la care am primit un răspuns că vor să se întâlnească cu mine, dar nu discute, vor să-mi transmită un pachet de documente pe care eu, la rândul meu, să-l transmit lui Voronin, Filat şi Plahotniuc. Și am zis că nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog. Mai mult decât atât, chiar ieri, am zic că sunt gata să iau pe cineva dintre ei la poziţia de consilier….”

Europa Liberă: Pe domnul Boţan, chiar l-aţi şi nominalizat.

Chiril Gaburici: „Am înţeles că domnul Boţan mi-a răspuns.”

Europa Liberă: Să faceţi parte din Platforma Demnitate și Adevăr

Chiril Gaburici: Referitor la protestatari, noi nu trebuie să fim pe baricade diferite. Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem acelaşi scop să luptăm împotriva corupţiei, să returnăm banii furaţi şi să mergem înainte cu Republica Moldova spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Businessul şi politica merg mână în mână în Republica Moldova? Pe cât de păgubos este ca cel din business să vină în politică?

Chiril Gaburici: Cel din business să vină în politică nu aş spune că este păgubos. Este păgubos atunci când oamenii vin în politică pentru a-şi crea business. Şi este important ca cel care are business şi a venit în politică să nu încurce lucrurile: să plece din business şi să facă politică sau să plece din politică şi să facă business.””

Interesant este ca expulzarea si interzicerea de revenire in Rep. Moldova a lui Simion pare a fi facuta pentru a linisti cumva Rusia. In general vorbind, eforturile par a fi concentrate spre reforma in Republica Moldova. S-a pomenit si de FMI. Intrebarea este daca aceste reforme vor putea fi duse la bun sfarsit in Republica Moldova, daca nu cumva Rusia va incerca sa puna piedici acestor reforme ce trebuie facute. De asemenea, ramane si intrebarea: cat de pregatita e populatia pentru asemenea reforme?

In general vorbind, Summitul de la Riga reprezinta o continuare in ceea ce priveste schimbarea peisajului social, politic si economic intr-o zona ce odata apartinea de URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina – cele sase tari ale Parteneriatului Estic. E ceea ce arata si pagina sa de pe saitul Consilium:

Diferențiere și incluziune

Summitul reprezintă o ocazie pentru a demonstra că UE continuă să colaboreze strâns cu toți cei șase parteneri independenți și suverani ai Uniunii, indiferent de nivelul de ambiție al fiecăreia dintre aceste țări în ceea ce privește relațiile cu UE. Liderii vor reafirma importanța agendei de reformă, precum și sprijinul UE pentru punerea ei în aplicare. Discuțiile se vor concentra în special asupra proiectelor de cooperare care vizează:

  • garantarea punerii în practică a măsurilor de construcție statală și privind statul de drept și sprijinirea țărilor partenere în direcția consolidării instituțiilor și a rezilienței lor la provocările externe
  • dezvoltarea oportunităților de piață, cu un accent special pe economia digitală
  • asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunilor
  • intensificarea mobilității și a contactelor interumane

Soluționarea conflictelor din regiune va fi de asemenea o prioritate pe ordinea de zi a summitului.  Liderii UE vor continua toate eforturile vizând detensionarea situației și obținerea unei soluții politice pentru criza din Ucraina, precum și rezolvarea pașnică a altor conflicte încă nesoluționate din regiune.

Context Consiliul European din martie 2015 Liderii UE au convenit asupra obiectivelor summitului Parteneriatului estic. Consiliul European și-a reiterat angajamentul față de partenerii estici și a stabilit ca prioritate consolidarea instituțiilor democratice în est.

Trebuie sa recunoastem ca e o foarte mare provocare pentru Rusia. Chiar daca aceste tari membre ale Parteneriatului Estic nu vor face parte din UE in urmatorii ani, faptul ca vor merge pe calea reformelor va determina o realitate politico-economica diferita fata de cea de pana acum si, ceva mai greu, e adevarat, o realitate sociala diferita. Schimbarile acestea vor fi cumva in opozitie cu situatia din Rusia, de aceea vor si reprezenta o provocare si de aceea va trebui sa ne asteptam la reactii din partea Rusiei, mai ales ca are interese in regiune.

Summitul de la Riga. Final

Va propun sa cititi cateva articole, semnificative dupa parerea mea, precum si Declaratia Comuna pe care o puteti gasi aici.

Europa Libera

Summitul UE al Parteneriatului Estic expune o linie de fractură între membrii săi

Se arata ca:

Dezbaterile de la summitul de la Riga au revelat o nouă diviziune în Europa, între cei șase „parteneri răsăriteni” ai Uniunii Europene.  

În direct de la Riga o analiză, la încheierea summitului UE al Parteneriatului Estic, de Rikard Jozwiak, corespondentul special al Europei Libere în capitala Letoniei.

Spre deosebire de summitul Parteneriatului Estic din 2013, care a declanșat criza din Ucraina, după ce fostul președinte al țării a sabordat un acord pentru relații mai apropiate cu Bruxelles-ul, summitul care s-a încheiat vineri 22 mai este improbabil să mai trimită asemenea șocuri pe continent. În schimb, reuniunea din capitala Letoniei a pus în lumină o nouă diviziune în Europa, una care se manifestă chiar între cei șase așa-numiți „parteneri europeni” ai Uniunii.

De o parte a liniei de diviziune se află Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat practic tot ceea ce Uniunea Europeană a propus sub auspiciile programului Parteneriatului Estic. Principalele plîngeri ale acestor trei foste state sovietice s-au referit la ceea ce ele consideră lipsa de ambiție a Bruxelles-ului de a le propulsa spre o mai mare integrare în UE.

De cealaltă parte a liniei se află Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au bombănit în mod repetat în ajunul și în cursul summitului de la 21-22 mai, pe tema formulărilor referitoare la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a limbajului folosit în cazul regiunii separatiste Nagorno-Karabach, care stă în inima dezacordului dintre Baku și Erevan.

Într-un moment grăitor, spre încheierea summitului, Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului Europei a vrut încheie o sesiune plenară adormită de capete de guverne și să aprobe Declarația comună a reuniunii. Ambasadorul Azerbaidjanului a obiectat, însă, spunînd că Baku nu va semna Declarația, dar fără să dea vreo explicație.

Tusk l-a chemat pe ministrul de externe azer, aflat în acel moment la o întîlnire separată cu președinte Letoniei și pe Ilham Aliev, președinte Azerbaidjanului, rămas acasă. După aproape o oră de întîrziere, Baku a aprobat în cele din urmă textul, punînd capăt mini-dramei.

Între timp, Belarus și Armenia, care întrețin ambele relații strînse cu Moscova și sînt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice condusă de Kremlin, au obiectat față de limbajul Declarației în relație cu ocuparea de către Rusia a Crimeei, pe care o majoritate a națiunilor membre ale ONU o consideră ilegală.

În final, Declarația a enunțat că „Uniunea Europeană” – nu participanții la summmit – consideră anexarea rusă a Crimeei drept „ilegală”. În următoarele zile nu este exclus ca atît Azerbaidjanul, cît și Belarus să-și publice propriile interpretări ale Declarației, chiar dacă ambele au semnat-o.

Georgia, Moldova și Ucraina au avut și ele nemulțumiri despre text, dar numai în ceea ce privește absența asigurărilor despre o mai mare integrare a lor în UE, inclusiv formulările despre așteptata liberalizare a vizelor în zona Schengen, anul viitor. Dar, în interpretarea evenimentelor din Crimeea și pe alte teme, cele trei țări au fost pe aceeași undă cu Bruxelles-ul.

Cum comenta un diplomat UE: „Ele vor să fie mai europene decît înseși membrele Uniunii Europene”.

În acest sens, s-a pus întrebarea dacă nu ar fi fost mai logic să se țină un summit numai cu Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat toate Acordul de Asociere cu UE. Oficialitățile Uniunii au respins ideea, spunînd că programul Parteneriatului Estic nu este unul identic pentru toți, ci mai curînd asemănător unui menu „a la carte”, din care fiecare partener poate alege și angaja tipul de relație pe care îl dorește cu Bruxelles-ul.

Dar discuțiile contradictorii în direcția unei diviziuni vor crește ca intensitate, pe măsură ce cei șase parteneri apar să se împartă în mod crescînd în echipe de cîte trei.

La ora viitorului summit al Parteneriatului Estic, probabil în jur de 2017 și, cel mai probabil, la Bruxelles, ucrainienii și georgienii s-ar putea să călătorească deja fără viză în capitala Belgiei, așa cum pot deja moldovenii. Iar piețele acestor trei țări ar putea să fie integrate atunci cu cea a Uniunii Europene. Acestea sînt perspective la care ceilalți trei parteneri estici nu pot decît să viseze.”

Declaraţia summitului de la Riga – aşteptări, decepţii şi compromisul „maxim”

Se arata, printre altele, ca:

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: „Emoţiile legate de declaraţia noastră comună sunt ceva foarte normal pentru că suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă în jurul nostru”.

Summit-ul Parteneriatului Estic s-a încheiat la Riga după negocieri intense între cele 28 de țări ale Uniunii Europene și șase țări partenere despre textul declarației finale. Republica Moldova, Ucraina și Georgia au insistat și obținut ca declarația să le recunoască ”aspirațiile europene și opțiunea europeană”. Delegația moldoveană a solicitat (și spune că obținut reacții pozitive)  la propunerea să găzduiască la Chișinău următorul summit al Parteneriatului Estic, cel din 2017. Dar la Riga, o serie de divergențe amenințau să umbrească acest eveniment, care are loc o dată la doi ani.

Disensiunile au fost in principal legate de modul in care se va aborda chestiunea anexării Crimeei si cea a conflictelor înghețate din tarile Parteneriatului estic. Toate, cu excepţia Belarusului, au astfel de conflicte înghețate datând din primii ani ai independentei, sau in cazul Ucrainei si Georgiei mult mai recente.

Potrivit corespondenților noştri, reprezentanţii Armeniei si Belarusului au ridicat obiecții faţă de sintagma „anexării ilegale a Crimeei”, dar ea se afla in declaraţia comuna, la punctul 4, punct care vorbeşte in general despre eforturile de a se ajunge la deescaladarea situaţiei si găsirea unei soluţii politice „bazată pe respectul independentei, suveranităţii si integrităţii teritoriale” a Ucrainei. In finalul acestui punct 4 se mai arata că EU îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeana – Ucraina din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegală Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirmă poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

„Emoţiile legate de declaraţia noastră comuna sunt ceva foarte normal pentru ca suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă in jurul nostru. Cum ştiţi, de la summitul de la Vilnius totul s-a schimbat in jurul nostru, dar nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveşte intenţia noastră şi, de aceea, eu sunt foarte mulţumit cu rezultatele acestui summit, in ciuda dificultăţilor procesului de redactare a declarației comune. Dar, aşa cum ştiţi, lucrul cel mai important este finalul procesului si nu cum am început”.

Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „ o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeana pe care ar făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:

„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite ca Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.

In ceea ce priveşte acest aspect, cel mai important pentru Moldova, Donald Tusk a precizat si ca Uniunea Europeana are „prieteni si duşmani”, „entuziaşti si sceptici în Europa şi tocmai de aceea declaraţia finala poate fi considerată, in aceste condiţii, un succes:

„Avem prieteni si duşmani, entuziaşti si sceptici in Europa, si asta este normal. Dar cu siguranţă, mai ales in aceste vremuri foarte dificile, adică in aceste circumstanţe geopolitice din regiune, faptul că am reuşit să ajungem la o astfel de declaraţie ambițioasă cred ca trebuie apreciat. A fost un proces foarte greu si care ne-a solicitat mult pentru a-i convinge pe partenerii noştri că acest nivel al declarației cu care să fim de acord cu toţii este maximum ce putem obţine astăzi”.

Declaraţia de la summit scrie că participanţii îşi reafirma marea importanţă pe care o dau Parteneriatului Estic, ca o dimensiune specifica a politicii Uniunii Europene a vecinătății, şi încredinţează din nou că doresc să îşi întărească democraţia, domnia legii, apărarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, care sunt „in inima” principiilor acestui parteneriat.

De asemenea, tarile semnatare – adică cele 28 ale Uniunii Europene – plus cele şase din cadrul parteneriatului – „reafirma dreptul fiecărui stat suveran si partener sa îşi aleagă liber nivelul de cooperare si țelul la care doreşte să ajungă in relaţia cu Uniunea Europeana”.

La fel, declaraţia scrie ca unul din obiectivele Parteneriatului Estic este să îşi dezvolte relaţii diferite si întărite intre Uniunea Europeana si cele şase ţări ale programului „amploarea si profunzimea cooperării este hotărâtă de Uniunea Europeană si partenerii ei in relaţie cu ambiţiile si nevoile lor, dar si cu ritmul reformelor”. Si la punctul 12 se reia acest principiu al abordării diferenţiate a ţărilor din cadrul programului.

Acesta este unul din aspectele pe care Moldova, ca si Georgia si Ucraina, au pus accent, deoarece reformele in aceste tari sunt mai avansate decât in celelalte si aspiraţiile lor europene mai clar exprimate de guvernele lor.

Georgia si Ucraina au dorit ca acest summit sa le aducă ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor in spaţiul Schengen, ceea ce moldovenii au obţinut anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar există promisiuni că s-ar putea obţine anul viitor, daca cele doua ţări vor reuşi să îndeplinească condiţiile tehnice solicitate de Uniunea Europeană. Din nou, Dinald Tusk:

„Semnalul cel mai important pentru mine astăzi a fost că toţi prim-miniştrii si preşedinţii au menţionat in cadrul discuţiilor cât de important este pentru ţările lor procesul de liberalizare a vizelor”.

Să mai amintim si că in această dimineaţă a avut loc la Riga o manifestaţie in favoarea ridicării vizelor pentru ucraineni si georgieni si pe pancartele expuse de protestatari se putea citi „oamenii s-au născut cu libertatea de a circula”.”

Mediafax

UE nu oferă perspective clare de integrare Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Se arata ca:

Relaţiile Uniunii Europene cu ţările din Parteneriatul Estic vor continua, în mod etapizat, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, sugerând că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia nu au perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au cerut perspective clare de aderare la Uniunea Europeană, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, desfăşurat la Riga.

Uniunea Europeană este un partener de lungă durată: parteneriatul nostru şi summitul de la Riga nu sunt despre decizii cruciale sau despre asumarea unor paşi uriaşi; relaţiile noastre sunt construite pe voinţă liberă, respect şi egalitate. Relaţia noastră va merge înainte pas cu pas„, a declarat Donald Tusk, citat de Euronews.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană la un moment dat, în timp ce Armenia, Azerbaidjan şi Belarus nu au aspiraţii europene.

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, i-a îndemnat pe liderii europeni, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, să nu se teamă de Rusia, insistând pentru continuarea extinderii Uniunii Europene. „Trebuie să acţionaţi în mod îndrăzneţ şi înţelept. Nu vă temeţi de Rusia. Rusia trebuie să se teamă de voi, de noi toţi. Nu vă temeţi de cuvântul «extindere». Cu cât suntem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici, cu atât vom avea mai mult succes şi mai multe oportunităţi pentru naţiunile noastre”, le-a transmis Iaţeniuk liderilor Uniunii Europene, reuniţi la Riga pentru summitul Parteneriatului Estic.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană anul trecut, iar acum cer o recunoaştere explicită că într-o zi vor deveni membre ale Blocului comunitar.

Liderii UE avertizează Rusia, la Riga, să nu se amestece în treburile interne ale vecinilor săi

Se arata ca:

Lideri UE s-au întâlnit joi cu cei şase parteneri estici, în cadrul unui summit la Riga vizând aprofundarea relaţiilor şi încurajarea fostelor republici sovietice să se reformeze, şi au avertizat Rusia să nu se amestece în afacerile interne ale vecinilor săi, relatează DPA în pagina electronică.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancţionată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei cu armament şi trupe, acuzaţii pe care ruşii le resping.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este „destul de clar” diferită faţă de UE. „Noi acceptăm că diverşi membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite”, a subliniat ea.

Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că ţările partenere au „libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor”, a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.

„Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-şi compenseze neajunsurile prin tactici distructive şi de intimidare a vecinilor săi”, a declarat preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar daţi-mi voie să fiu sincer: frumuseţea contează”, a adăugat el.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să „dăuneze intereselor” Rusiei. „Noi nu considerăm o tragedie aspiraţiile vecinilor noştri de a-şi consolida relaţiile cu UE”, afirma el.

Moscova şi-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic – în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.

„Daţi-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este”, a subliniat Tusk joi.

Însă războiul din Ucraina – declanşat după ce fostul preşedinte prorus a renunţat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 – a condus la o regândire a politicii blocului european faţă de vecinii săi estici.

UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambiţiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, dar şi pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului şi Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat mulţumit, joi, să vadă că blocul european „demosntrează unitate şi solidaritate”.

El a adăugat că acum există „dovezi puternice” potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primeşte îngrijiri medicale în Ucraina este „într-adevăr un militar din cadrul trupelor ruseşti”.

Poroşenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important şi că, pentru a-l atinge, Ucraina doreşte să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească mediul investiţiilor în ţară.

„Este un element-cheie să păstrăm uşa deschisă”, a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.

Declaraţia finală a summitului urmează să recunoască „aspiraţiile europene şi opţiunile europene ale partenerilor în cauză”, potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.

Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi găzduieşte reuniunea, a atenuat orice aşteptări ale vreunei avansări în direcţia aderării la UE.

„Este necesar să spunem clar că uşa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit”, a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.

Potrivit proiectului declaraţiei, Ucraina şi Georgia nu obţin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.

Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul şi Tbilisi să îndeplinească „câteva condiţii restante”. Premierul georgian Irakli Garibaşvili şi-a exprimat speranţa finalizării „procedurilor tehnice” până la sfârşitul acestui an.

Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunţe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiţii în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în următorii zece ani.

Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei şase omologi din ţările partenere.

Preşedintele azer Ilham Aliev şi-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimiţându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.

Belarusul – ale cărui relaţii diplomatice cu UE au fost afectate de bilanţul slab în domeniile politic şi drepturilor omului – urmează să fie reprezentat tot de şeful diplomaţiei, Vladimir Makei.”

Iata ce scrie si Gandul:

CONCLUZIILE Summitului Parteneriatului Estic. Ce NU au obţinut Moldova, Ucraina şi Georgia – Corespondenţă din Riga

Se arata, printre altele, ca:

Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici paşi în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susţinerea Uniunii Europene. Dacă Ucraina şi Georgia ar fi sperat la un acord pentru liberalizarea vizelor, Moldova ar fi dorit ca în declaraţia finală a Summitului să se regăsească şi precizarea că vor adera la UE. Niciuna dintre aceste aşteptări nu au fost îndeplinite, însă liderii Uniunii şi-au reîntărit susţinerea faţă de toate cele şase state partenere. În ce priveşte relaţia cu Rusia, reprezentanţii UE au transmis că parteneriatul estic nu este împotriva Kremlinului, însă că Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că fiecare stat este suveran şi are dreptul să decidă pentru el. În ciuda faptului că Summitul de la Riga poate fi privit ca o stagnare a relaţiei dintre UE şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, concluziile arată faptul că situaţia s-a îmbunătăţit, având în vedere eşecul ultimului astfel de summit, din 2013, de la Vilnius.

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.

 ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi’, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.

”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.

Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

CITEŞTE AICI DECLARAŢIA INTEGRALĂ

Ajutor financiar pentru Ucraina

Oficiali ai Comisiei Europene şi ai Ucrainei au semnat vineri, la Riga, un memorandum de înţelegere şi un acord de împrumut pentru al treilea program de Asistenţă Macro-Financiară (MFA) destinat statului ucrainean, care creează condiţiile pentru o nouă finanţare de până la 1,8 miliarde de euro.

Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.

Reformele au rolul să faciliteze progresul priorităţilor pe termen scurt ale ţării şi ţin cont de angajamentele de reformă asumate de Ucraina în cadrul programelor convenite cu creditorii internaţionali, în special cu FMI şi Banca Mondială.

Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice. Finanţarea UE urmează să fie acordată în tranşe de către 600 de milioane de euro.

În 2014 şi 2015, Comisia a furnizat Ucrainei 1,61 miliarde de euro, prin intermediul a două programe similare.”

DE citit si…

Europa Libera

Rada de la Kiev a interzis tranzitul militar rusesc spre Transnistria. Îi va urma exemplul Chişinăul?

Se arata ca:

De vorbă cu expertul militar de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea.

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea separatistă transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare în Dumă, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei.

Rada de la Kiev a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii. Decizia Radei urmează deocamdată să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko.

Şi tot la Moscova, vineri, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „asigurarea contingentului rus de pacificare în Transnistria se va face în orice condiţii”. Iakubov a spus că „ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare apelând la aviaţia militară de transport”. „Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a spus generalul, adăugând că interdicţia ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Amintim că Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană şi contingentul militar rus de menținere a păcii numără, împreună, cca 1500 de militari.

L-am întrebat pe expertul militar de la Chişinău, de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea, de ce Ucraina a luat acum această decizie şi dacă autorităţile Republicii Moldova i s-ar putea alătura?

Iurie Pântea: „Aceste decizii sunt în primul rând luate în interesul securității naționale a Ucrainei. Deci, Ucraina conștientizează la cele mai diverse nivele tot mai mult că securitatea ei este afectată în primul rând de atitudinea din partea de est, de pe hotarele sale din est.

Și, atunci, acțiunile pot fi multiple și se încadrează într-o logică de acțiuni – nu sunt numai aceste acorduri despre care dumneavoastră vorbiți. Aceste acorduri, posibil, sunt numai un vârf al aisbergului din cauză că securitatea unui stat nu se bazează numai pe securitatea militară, dar are o mulțime de alte componente. Deci, nu putem să luăm aceste acțiuni ca ceva rupt de context și să spunem că acesta este un pas decisiv sau care asigura pe deplin securitatea Ucrainei. În primul rând, trebuie să le privim ca ținând de interesul Ucrainei.

La această decizie autoritățile Republicii Moldova n-au contribuit cu nimic. Decizia este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l urmeze.

În ceea ce privește aceste trupe din Transnistria, existau niște acorduri semnate prin ’92-94, cu statutul acestor trupe, cu regulile de tranzitare, acorduri care din 94, din momentul semnării n-au fost respectate, practic, până în momentul actual. Logica acestor acorduri din 94, semnate de către Republica Moldova și Federația Rusă era că orice contingent militar care sosește în Republica Moldova trebuia să fie verificat de către autoritățile noastre naționale. Tot ceea ce se referă de activitatea militară a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuia să aibă reguli foarte bine clarificate.

Dacă țineți minte, au fost vreo două-trei tentative ca conducătorii, comandanți acestor trupe din Rusia, din regiunea transnistreană să vină la Chișinău pentru ca să se prezinte ca atunci când veneau sau plecau din funcție, să explice ce fac ei pe teritoriul Republicii Moldova, ce căută ei acolo, cum își îndeplinesc obligațiile, care este statutul lor și așa mai departe. Dar, pe parcurs, aceasta s-a transformat într-o ignorare totală a Chișinăului.

Deci, Federația Rusă nici nu întreabă. Ea spune că ea va aproviziona trupele așa cum ea dorește pe calea aerului sau în alt fel, ceea ce, de fapt, este puțin probabil. Motivul că aerul dimprejurul Transnistriei este de fapt controlat de către Ucraina. Și, deci, atunci când Ucraina va interzice tranzitul pe calea aerului a oricăror auto-încărcăturilor din Federația Rusă, cu excepția celor de pasageri care au rute, linii, etc., atunci această problemă va fi una foarte gravă pentru acest contingent militar. Subiectul în mod sigur va trezi din nou discuții va fi obiect de negocieri.”

Europa Liberă: Credeți că Chișinăul va întreprinde acțiuni similare în urma Kievului sau este puțin probabil?

Iurie Pântea: „Eu nu prea văd cine din Chișinău, care sunt forțele politice care pot să declare ferm și răspicat interesele naționale și să ceară respectarea documentelor semnate în 92, 93, 94, etc. Până la moment, întotdeauna Rusiei i-a reușit să „convingă” autoritățile de la Chișinău să accepte ceea ce ea considera că este necesar să facă sau pur și simplu le-a pus în fața faptului împlinit.

Deci, nu cred în asta. De fapt, Chișinăul se află într-o situație relativ destul de comodă: odată ce Ucraina va accepta sau nu va accepta tranzitul aerian cu alte încărcături decât cele de pasageri, Chișinăul va avea o situație în care lucrurile nu vor mai depinde de el.

Federația Rusă a făcut deja efortul necesar pentru ca aeroportul de la Tiraspol să fie unul prin care încărcăturile militare să ajungă fără ca să fie necesar controlul din partea Chișinăului. Dacă ne aducem aminte, cu doi ani în urmă acest aeroport a fost renovat, la Tiraspol, el are capacitățile necesare pentru a primi încărcăturile militare. Nu era în capacitatea de a primi încărcăturile civile sau de pasageri, dar pentru încărcăturile militare el deja era reparat și adus la o stare bună pentru a le primi.

Deci, această pistă, acest loc pentru asigurarea trupelor militare a fost pregătită din timp. Eu cred că despre asta se intuiește sau se insinuează atunci când generalii ruși declară că vor aproviziona trupele din Transnistria cu orice preț.”

Europa Liberă: Singura cale ar rămâne, dacă nu prin Ucraina, ar fi un ocol imens prin România și Republica Moldova…

Iurie Pântea: „Prin România și Republica Moldova. Ceea ce, desigur, nu este o decizie pe care militarii ruși vor fi foarte bucuroși s-o aprobe sau să insiste pe ea. Ea implică costuri enorme și complet alte explicații sau aranjamente politice.””

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 22, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Avertismentele Rusiei la adresa Republicii Moldova…

DIGI 24

Rusia avertizează Republica Moldova. Rogozin: Apropierea de UE va avea consecinţe grave

Se arata ca:

Rusia avertizează din nou Republica Moldova. Dacă preşedintele rus, Vladimir Putin, a sărbătorit Ziua Victoriei cu parade militare grandioase, la Moscova şi în Crimeea, vicepremierul rus s-a dus la Tiraspol. Acesta i-a avertizat pe liderii de la Chişinău că apropierea de Uniunea Europeană va avea consecinţe grave. El a avut un mesaj şi în ceea ce priveşte Transnistria. Vicepremierul rus afirmă că acest teritoriu este sub „protectorat rus”. Republica Moldova urmează să semneze Acordul de Asociere la Uniunea Europeană luna viitoare.

Prezent pentru o zi la Tiraspol, pentru a participa la parada militară de Ziua Victoriei, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a profitat din nou de ocazie pentru a ameninţa Chişinăul cu consecinţe dacă va continua să se apropie de Uniunea Europeană.

„Avertizăm în mod direct că (n.r. – semnarea Acordului de Asociere cu UE ) ar putea avea consecinţe foarte grave asupra Republicii Moldova şi a populaţiei sale. Suntem categoric împotriva faptului că Transnistria nu este invitată să participe la negocierile dintre Chişinău şi Bruxelles”, a spus Dmitri Rogozin.

Oficialul rus nu a spus niciodată la ce fel de consecinţe se referă, dar a adăugat că apropierea de Uniunea Europeană este un lucru dorit doar de clasa politică de la Chişinău, nu şi de populaţie, mai ales că 700 de mii dintre cetăţenii moldoveni, susţine oficialul rus, lucrează în Rusia.

„Rusia va fi bucuroasă să coopereze cu Republica Moldova. Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi, însă avem probleme cu politicienii care au decis să se îndrepte spre Bruxelless. După părerea mea, ei pot pleca singuri spre Europa şi nimeni nu va avea de suferit”, a mai spus el.

În ceea ce priveşte Transnistria, Dmitri Rogozin spune că recunoaşterea independenţei Transnistriei este o „problemă complicată” care depinde de modul cum va evolua situaţia din regiune, însă nu evită să îşi arate afecţiunea pentru republica separatistă.

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei şi nu vom permite nimănui să o supere. Rusia cunoaşte dorinţele transnistrenilor şi ţine cont de toate referendumurile care au avut loc în regiune, dintre care două au fost legate de integrarea în Rusia”, a subliniat vicepremierul rus.

Nu este pentru prima dată că Dmitri Rogozin avertizează Moldova. Anul trecut, tot în timpul unei vizite în Transnistria, oficialul rus a ameninţat Chişinăul că ar putea să rămână fără gaz rusesc, în plină iarnă, dacă vor continua să facă paşi pentru integrarea europeană. Mai mult, oficialul rus a ironizat aspiraţiile europene ale Chişinăului. Dmitri Rogozin spune că Republica Moldova poate fi cel mult primită în vestiarul organizaţiei continentale. Noua vizită a lui Rogozin a fost îndelung criticată de autorităţile de la Chişinău, care consideră acestă iniţiatvă una de sfidare la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.”

Sincer sa fiu, mi-e foarte greu sa-i inteleg pe acesti oameni – Rogozin, Putin, Medvedev et comp. – si chiar ma intrebam daca m-as putea adapta in conditiile in care ar trebui sa locuiesc mai multa vreme in Rusia, daca nu cumva toti rusii sunt asa… In primul rand eu nu inteleg logica sanctionarii Republicii Moldova. Pentru ce? Pentru ca semneaza un Acord de Asociere si Liber Schimb? Eu nu vad ce lege incalca Republica Moldova pentru ca sa fie sanctionata si cum ar gresi fata de Rusia prin semnarea acelui Acord. Dupa aceea nu specifica despre ce fel de sanctiuni ar fi vorba, decat ca ar fi „consecinte foarte grave”. Auziti ce spune: „Îi iubim pe moldovenii noştri ortodocşi”… In primul rand, ca nu sunt ai lor. In al doilea rand, Rusia cred ca nu mai e demult o tara ortodoxa. Cum poate fi o tara ortodoxa o tara care isi ameninta si-si dusmaneste in mod constant vecinii? Este tara care a imbratisat comunismul si a facut tot ce i-a stat in puteri sa-l raspandeasca in lume. Iar acum are un Presedinte care in loc sa salute prabusirea comunismului si a odioasei URSS spune ca „URSS era „marea Rusie” si disparitia URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului trecut”. URSS, un stat comunist si ateu!! Ce fel de tara ortodoxa mai este aceasta? O fi avand Biserica Ortodoxa, dar mai poti sa spui ca e o tara ortodoxa? O tara cu un stat criminal, care nu mai respecta regulile de drept international si calca in picioare drepturile si libertatile fundamentale ale omului? O astfel de tara cum mai poate fi ortodoxa?

Tot discursul lui Rogozin este ciudat: el vorbeste in numele poporului din Republica Moldova, ca si cum si el ar fi moldovean „de-al nostru”, nu v-ati prins?

„Transnistria se află sub patronajul Rusiei”, spune Rogozin. Dar cum poate sa se afle Transnistria „sub patronajul” Rusiei in conditiile in care Rusia nu recunoaste Transnistria? Transnistria este o republica separatista ilegala iar cei care sustin aceasta ilegalitate, domnule Rogozin, trebuie adusi in fata Justitiei, adica, mai pe intelesul Dvs., in fata completului de judecata!! E atat de greu de inteles, D-le. Rogozin?

Gandul

Rusia ameninţă din nou. Avertismentul premierului Dmitri Medvedev către Republica Moldova. Reacţia lui Ponta

Premierul Rusiei, Dmitri Medvedev, avertizează Republica Moldova cu sancţiuni economice pentru că autorităţile de la Chişinău au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin, informează Itar-Tass.

Încursul unei întrevederi cu oficiali guvernamentali, Dmitry Medvedev a declarat că Rusia ar putea ţine cont de acest incident „în cadrul cooperării economice” cu Republica Moldova.

După aceste declaraţii, premierul Victor Ponta, a afirmat că România trebuie, cu atât mai mult, să sprijine Republica Moldova în apărarea tuturor drepturilor sale suverane. El a susţinut din nou, la România TV, că nu există niciun risc al unui conflict armat în ceea ce priveşte România.

Ministerul de Externe de la Chişinău a anunţat, sâmbătă, că autorităţile moldovene au confiscat cutii conţinând „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei” pe care oficialii ruşi care s-au aflat la Tiraspol intenţionau să le transporte la Moscova.

La rândul său, vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat că a adus la Moscova petiţii adresate Rusiei pentru recunoaşterea regiunii separatiste Transnistria.”

Amenintarea deja clasica, cea cu „sanctiuni economice”. Si auziti de ce: „au percheziţionat avionul vicepremierului rus Dmitri Rogozin” 😆 . Asa, si? Care e problema? E absolut normal cum au procedat! Republica Moldova e o tara suverana, cel care a calcat in picioare Republica Moldova e Rogozin: cum si-a permis sa aiba in avion cutii continand „liste cu semnături pentru recunoaşterea Transnistriei”. Totusi, D-le. Rogozin, este inadmisibil sa fii ditamai demnitarul si sa faci ilegalitati pe fata, fara nicio rusine.

Medvedev ar trebui sa stie urmatorul lucru: ca daca Republica Moldova si-ar vinde productia de vinuri la New York ar castiga (cel putin) de cateva ori mai mult decat castiga daca si-o vinde in Rusia! Iar cei 700.000 de oameni lucreaza in Rusia si contribuie la PIB-ul Rusiei, s-ar putea sa n-o mai faca pentru ca se poate castiga mult mai bine in alta parte…

As dori sa spun ceva si in legatura cu „referendumurile”…

Acuma e de bonton printre separatistii rusi, oameni a caror buna-credinta o punem la indoiala, sa abuzeze de acest instrument: referendumul. Tocmai din aceasta cauza si punem la indoiala buna lor credinta. Nu stiu cum se face, ca tot rusofonul (cel putin din Ucraina…) e pornit sa o puna de-un referendum… Oamenii acestia ar trebui sa stie ca fac lucruri ilegale si pot ajunge in fata instantei de judecata! Schema e urmatoarea: organizarea referendumului din cauza „fricii” de UE – declararea „independentei” – alipirea la Rusia (sau chiar direct alipirea la Rusia). Au organizat actiuni care sa produca haos in societate, tulburand linistea si ordinea publica pentru ca sa aiba justificarea asa zis morala a unui referendum prin care sa ceara separatia, Moscova tinandu-le isonul: autoritatile de la Kiev ar actiona impotriva unor „oameni nevinovati”. El organizeaza starea de haos, el creeaza dezordine, pentru ca sa strige ca-l „omoara” autoritatile, acelea vrand sa restabileasca doar ordinea, cum e normal. Bineinteles, autoritatile de la Kiev sunt facute drept „fascisti”, „nazisti”, „junta” si tot ce vrei si ce nu vrei de catre toti cei ce nu vor sa respecte si sa se respecte legea!

HotNews

MAE condamna „asa-zisele referendumuri” din regiunile Donetk si Lugansk si cere Rusiei sa nu recunoasca rezultatele

Se arata ca:

Ministerul roman al Afacerilor Externe „condamna asa-zisele <referendumuri> organizate la 11 mai 2014 in regiunile Donetk si Lugansk, parti integrante ale Ucrainei suverane si independente, si reitereaza in acest context pozitia sa de principiu privind ilegalitatea si natura nelegitima a acestora. Asa-numitele <referendumuri> sunt contrare Constitutiei Ucrainei si incalca principiile fundamentale ale dreptului international. Totodata, rezultatele acestor pretinse <referendumuri> nu pot fi considerate relevante si nici nu pot produce efecte juridice”, considera MAE. De asemenea, Ministerul roman de Externe lanseaza  un apel catre Federatia Rusa „sa nu recunoasca asa-zisele <referendumuri> din 11 mai 2014 si rezultatele sale, sa respecte integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si sa revina in cadrul dreptului international, inclusiv prin retragerea neintarziata din Crimeea.”
MAE subliniaza ca „Organizarea in sine a pretinselor <referendumuri> reprezinta un act provocator suplimentar si face parte din seria de actiuni indreptate impotriva suveranitatii si integritatii teritoriale a Ucrainei, urmand inclusiv anexarii ilegale a peninsulei Crimeea de catre Federatia Rusa, din 21 martie 2014.”

De asemenea „Ministerul Afacerilor Externe reaminteste ca dreptul international nu permite secesiunea unei provincii sau regiuni in absenta consimtamantului statutului din care face parte. Nicio modificare teritoriala care este rezultatul unui act ilegal de folosire a fortei nu poate fi recunoscuta pe plan international, existand o obligatie generala de nerecunoastere a acesteia, respectiv a oricarei situatii care este rezultatul sau care se bazeaza pe aceasta.”

„Romania este profund atasata pastrarii integritatii teritoriale si suveranitatii Ucrainei, care reprezinta elemente fundamentale, absolut necesare pentru mentinerea stabilitatii si securitatii regionale. De asemenea, Romania este profund preocupata de faptul ca astfel de tendinte secesioniste conduc la instabilitate in regiune, conturand un arc de conflicte prelungite in zona Marii Negre, in masura sa genereze provocari de securitate cuprinzatoare. In calitate de stat membru al Uniunii Europene si al NATO, Romania continua sa urmareasca activ, cu deosebita atentie si ingrijorare, evolutiile din Ucraina si ramane in contact cu partenerii sai din UE si NATO in legatura cu aceste evolutii, inclusiv pentru a da un raspuns adecvat acestora”, incheie MAE.”

In Kosovo a fost vorba de un drept moral, uman al populatiei kosovare care a luptat impotriva regimului Milosevici, care a facut acolo crime impotriva umanitatii!! Pe cand aici, la Donetk, la Lugansk, in Crimeea, nu sunt altceva decat facaturi ordinare. Mai ales ca in Ucraina sunt alegeri prezidentiale, din cate am inteles, pe 25 mai. Si atunci de ce tot atat taraboi?

Este stupefiant si inadmisibil ce sustine fostul cancelar german, Dl. Gerhard Schröder (social-democrat):

b1TV

Fostul cancelar german Gerhard Schröder: UE este principalul vinovat pentru criza din Ucraina

Se arata, printre altele, ca:

„Dând asigurări că „erori au fost comise de toate părţile”, Schröder nu condamnă anexarea Crimeei de către Rusia, în urma unui referendum considerat ilegal de către comunitatea internaţională.

„Alipirea Crimeei este contestată pe planul dreptului internaţional, dar acum este o realitate. Crimeea a decis prin referendum că vrea să fie o regiune rusească. Iar acest lucru a fost pus în practică”, a subliniat el.”

Adica daca nu se respecta regulile de drept international, in opinia D-lui. Schröder nu trebuie condamnat deoarece „acum este o realitate”… Este inadmisibil: se poate deschide, in felul acesta, calea catre un razboi mondial! Eu cred ca a venit vremea ca SUA sa vada ce prieteni are, care lucreaza pentru Gazprom si sustin lucruri contrare intereselor americane. Ma refer nu numai la Germania, dar si la Franta care vinde nave militare rusilor. Sa se compare acestea cu loialitatea Romaniei fata de SUA! Partea proasta este ca oameni importanti, precum un fost cancelar, ma refer la Dl. Schröder, desigur, poate sa faca astfel de afirmatii, legitimand raul. Iar daca UE ar fi de vina, nu am auzit ca s-a implicat activ si ca ar fi atras responsabililor de la Bruxelles atentia atunci, cand trebuia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 13, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Despre sanctiunile impuse Rusiei…

In primul rand ar trebui sa ne intrebam daca se pot numi asa niste masuri luate de fapt impotriva unor persoane, oligarhi rusi din anturajul lui Putin… Pare mai degraba o sanctionare a regimului Putin decat o penalizare a Rusiei. Iata ce spune, printre altele, un articol din The New York Times:

Obama Steps Up Russia Sanctions in Ukraine Crisis

By , and

MARCH 20, 2014

„[…] Mr. Obama also opened the door to more sweeping measures against core parts of the Russian economy, including the oil and natural gas industries, which account for much of Russia’s exports. He said the actions could disrupt the global economy, but might be necessary because of what he described as menacing movements by the Russian military near eastern and southern Ukraine.

Administration officials insisted that the new sanctions would have more bite than the initial ones Mr. Obama announced on Monday. But it remains unclear whether they will be enough to put a brake on Mr. Putin, who brushed aside the previous measures and moved swiftly to annex Crimea. […]”

Spune ca Dl. Obama lasa usa deschisa pentru mai multe masuri care sa cuprinda partea centrala a economiei ruse, incluzand industria petroliera si cea de gaze naturale, care ii aduce Rusiei multe venituri din astfel de exporturi, chiar cu riscul unui dezechilibru al economiei globale. „Lasa usa deschisa”, deci inca nu a luat astfel de masuri.

De asemenea s-a pus problema izolarii Rusiei, dar nici aceasta nu este o sanctiune decat cu ghilimelele de rigoare. Ce vreau sa spun este ca, dupa parerea mea, pana acum nu s-au luat cu adevarat niste masuri de penalizare a Rusiei sau daca numim in felul acesta ceea ce s-a intreprins pana acum, aceste masuri sunt totusi destul de slabe.

The Washington Post titreaza:

Obama expands sanctions against top aides, associates of Putin over annexation of Crimea

By and , Published: March 21

Se arata, printre altele, ca:

„President Obama expanded sanctions against top aides and reputed financial associates of Russian President Vladi­mir Putin on Thursday as punishment for the annexation of Crimea, and laid the groundwork for far broader measures against “key sectors of the Russian economy” if Putin further escalates his actions in Ukraine.

The broad measures potentially include Russia’s financial services, energy, mining, engineering and defense sectors, according to language in what was Obama’s third executive order in two weeks. If implemented, he acknowledged, they would not only significantly affect the Russian economy, “they could also be disruptive to the global economy.”

But “Russia must know that further escalation will only isolate it further from the international community,” Obama said in a brief statement on the White House South Lawn.

For now, the measures target Putin’s inner circle and stop well short of the kind of sanctions that have crippled Iran’s economy. Those would be triggered only by a wider military incursion, and Russian troops remain massed on Ukraine’s eastern and southern borders. And although Putin has said Russia has no further territorial designs on Ukraine, he has proved indifferent to Western threats.

Russia promptly retaliated by banning nine U.S. lawmakers and officials from entering the country. The list includes Senate Majority Leader Harry M. Reid (D-Nev.), House Speaker John A. Boehner (R-Ohio), Sen. John McCain (R-Ariz.) and three top Obama aides, the Russian Foreign Ministry said.

“We have warned repeatedly that using sanctions is a double-edged sword and will hit the United States back,” it said in a statement on its Web site. […]

Obama will travel to Europe next week to meet with the Europeans and other allies in several forums, including the European Union, NATO and the Group of Seven industrialized nations, which has been at least temporarily downsized to exclude Russia. In the current “political circumstances,” German Chancellor Angela Merkel said Thursday, “there is no G-8.” […]

Deci deocamdata, din cate inteleg, nu s-au luat masuri impotriva Rusiei, decat izolarea pe plan international, ci impotriva regimului Putin. Totusi tensiunile sunt mari:

NATO general warns of further Russian aggression

By and , Published: March 23

Se arata, printre altele, ca:

„SIMFEROPOL, Crimea — American and Ukrainian officials warned Sunday that Russia may be poised to expand its territorial conquest into eastern Ukraine and beyond, with a senior NATO official saying that Moscow might even order its troops to cross Ukraine to reach Moldova.

The warnings came as Russia was finalizing its takeover of Ukrainian military bases in Crimea, the peninsula it occupied at the start of March and subsequently annexed.

Ukrainian Foreign Minister Andriy Deshchytsya, appearing on ABC’s “This Week with George Stephanopoulos,” said the prospect of war with Russia is growing.

“We don’t know what [Russian President Vladimir] Putin has in his mind and what will be his decision,” Deshchytsya said. “That’s why this situation is becoming even more explosive than it used to be a week ago.”

In Brussels, U.S. Air Force Gen. Philip M. Breedlove, the commander of U.S. and NATO forces in Europe, said Russia had assembled a large force on Ukraine’s eastern border that could be planning to head for Moldova’s separatist Transnistria region, 200 miles away.

Ukrainian officials have been warning for weeks that Russia is trying to provoke a conflict in eastern Ukraine, a charge that Russia denies. But Breedlove said Russian ambitions do not stop there.

“There is absolutely sufficient force postured on the eastern border of Ukraine to run to Transnistria if the decision was made to do that, and that is very worrisome,” Breedlove said.

Russia’s intent unclear

A drive into Transnistria would mark an extraordinary deepening of Russia’s military thrust into former Soviet territory and sharply escalate tensions with the West. Transnistria, a narrow strip of land the size of Rhode Island that is wedged between the rest of Moldova and southern Ukraine, proclaimed its independence in 1990. Its population went on to vote in 2006 to seek eventual unification with Russia.

Although those moves were not recognized internationally, the region has its own constitution and currency, and pro-Russian sentiment there runs high. About 1,200 Russian troops are stationed in the territory — fewer than were in Crimea, the site of a key Russian naval base, before the current crisis began.

In Washington, a senior Defense Department official said it was “difficult to know what [Russia’s] intent is; they’re not exactly being transparent.” He spoke on the condition of anonymity because of diplomatic sensitivities.

During a conversation Thursday, Russian Defense Minister Sergei Shoigu assured U.S. Defense Secretary Chuck Hagel that Russian troops on the Ukrainian border were merely conducting a regular “spring” exercise and that Russia had no intention of sending the forces across the international line, the U.S. official said.

But at the same time, the official said, “They have enough troops close enough and, most likely, ready enough that we would have very little notice” if they decided to move farther outside Russia.

Russian news services quoted Deputy Defense Minister Anatoly Antonov as saying Sunday that Russia is complying with all international agreements on troop limits near its border with Ukraine.

In Kiev, the capital of Ukraine, members of a visiting U.S. congressional delegation said Ukrainian officials were determined to prevent any further Russian incursion into their territory.

“This would be no Crimea,” Sen. Joe Donnelly (D–Ind.) said at a news conference, adding that Putin would find himself having to explain why young Russian men were coming home in coffins. “Ukraine is ready to fight.””

Si tot in acest timp:

Turkey shoots down Syrian plane as rebels, Assad forces battle; president’s relative is killed

By , Published: March 23

In chestiunea securitatii nucleare:

Mediafax

Preşedintele Traian Băsescu participă, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu va participa, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga (Regatul Ţărilor de Jos), acesta urmând să facă declaraţii de presă luni dimineaţă înainte de plecare, şi marţi, la finalul summit-ului.

reşedintele va susţine o declaraţie de presă luni, la ora 9.45, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înainte de plecarea la Haga.

Şeful statului va participa, la Haga, la Sesiunea de deschidere a Summit-ului Securităţii Nucleare şi la Sesiunea plenară a Summit-ului Securităţii Nucleare.

În cursul serii de luni, Traian Băsescu va participa, la Palatul Regal, la recepţia oferită de Majestatea Sa Willem-Alexander, regele Regatului Ţărilor de Jos.

Marţi, după încheierea Sesiunii plenare a Summit-ului Securităţii Nucleare, preşedintele Traian Băsescu va susţine, de asemenea, o declaraţie de presă, la ora 13.30 (ora României).”

Ministrul ucrainean al Apărării: Rusia pregăteşte invadarea întregii Ucraine. Trupele ruse sunt pregătite să atace în orice moment. Ministrul de Externe: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar

Se arata ca:

Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.

UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia

Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.

Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.

„Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. „Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.

În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.

„Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Putin şi Merkel, satisfăcuţi de trimiterea unei misiuni OSCE în Ucraina

Se arata ca:

Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.

Cei doi lideri au „evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei.

„În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.

Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei.

Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.”

John McCain: Vladimir Putin gândeşte precum Adolf Hitler; Rusia ar putea viza Republica Moldova

Se arata ca:

Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova.

„Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.

„Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost „aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.

„Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.

Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. „Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.”

Gandul

„Am verificat, Transnistria NU a cerut oficial alipirea la Rusia” – Anunţ al ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la „După 20 de ani”

Se arata, printre altele, ca:
„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că „nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău. Corlăţean, a fost duminică, de la ora 10.00, invitatul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro. El a precizat că Traian Băsescu a fost „neinspirat” când a vorbit de unirea cu Republica Moldova.

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a declarat într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că s-au făcut verificări în privinţa „faimoasei scrisori” trimisă de la Tiraspol, prin care s-ar fi cerut alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă şi s-a confirmat că nu a fost înregistrată sau depusă la Duma din Rusia o „astfel de chestiune”.

„Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean discutând cu autorităţile ruse s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament”, a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean în emisiunea „După 20 de ani”.

„Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova”

Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost „neinspirată”.

„Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil”, a explicat ministrul de Externe.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la „realocarea” interesului SUA pentru această zonă.

„În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă”, a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.

„România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo”

România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont, a declarat, duminică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, respingând, în acelaşi timp, comparaţia făcută de Rusia între Crimeea şi fosta provincie a Serbiei.

„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (…) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost invitat duminică, de la ora 10.00, la emisunea “După 20 de ani”. Ministrul va răspunde întrebărilor lui Cristian Leonte, moderatorul emisiunii şi jurnaliştii Cristian Hostiuc (director editorial “Ziarul Financiar”) şi Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group). Emisiunea poate fi urmărită pe ProTV şi voyo.ro.”

Mediafax

ÎNGRIJORARE privind Transnistria – Comandant NATO: Suntem preocupaţi de riscul unei intervenţii ruse

Se arata ca:

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.

„Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Comandant NATO: Forţele Alianţei trebuie repoziţionate, în contextul ameninţărilor Rusiei

Se arata ca:

Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.

„Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.

Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.

Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. „Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.

„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.

În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.

Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Nu se stie clar care sunt intentiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin. Traversam o grea criza, poate cea mai grea de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace… Dupa cum usor se poate constata, problema securitatii continentale este legata de cea din zona Marii Negre. Angajarea militara a Rusiei prin anexarea Crimeii nu poate fi tratata cu indiferenta de catre SUA, Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana. Ar fi o mare greseala! Una istorica, si asa ceva nu trebuie sa se intample! Din pacate s-a ajuns la o situatie generata de nerespectarea de catre Marile Puteri a Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. Este un lucru periculos, inceput odata cu Kosovo si care, din pacate, continua acum cu Crimeea. Ar trebui sa constientizam ca evenimentele deschid calea unui razboi in Europa! Chestiunea sensibila mi se pare cea a indivizibilitatii securitatii in Europa… Actul final de la Helsinki arata printre altele ca:

„Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor. ” (subl. mea)

Voi cita dintr-o carte veche – Aspecte militare ale securitatii internationale de Dr. Petre Barbulescu, aparuta la Editura Militara, Bucuresti, 1978:

Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, inerente egalitatii lor suverane. Statele participante la conferinta si-au manifestat cu putere vointa de a participa la negocieri de pe pozitii de deplina egalitate. Din dezbaterile Conferintei a reiesit pregnant necesitatea afirmata de toate statele participante, ca orice actiune avand drept obiectiv realizarea securitatii pe continent sa tina seama de interesele de securitate ale fiecarui stat. Problema indivizibilitatii securitatii a fost sustinuta cu putere de Romania, care impreuna cu alte state (Austria, Ciprul, Elvetia, Finlanda si Suedia) a depus o propunere in acest sens, din care razbate cu putere ideea ca negocierile de dezarmare si dezangajare pe continent trebuie sa tina seama de acest aspect fundamental.” (subl. mea)

Or, se stie ca, spre exemplu, scutul antiracheta a ridicat mari semne de intrebare Rusiei, daca nu cumva este indreptat impotriva sa, cerand si garantii juridice ca nu ar fi asa. De asemenea extinderea NATO si a Uniunii Europene sunt privite de catre Rusia tot ca o amenintare la adresa securitatii sale. S-ar putea ca existenta NATO, in contextul dizolvarii Tratatului de la Varsovia, a UE si a unei Rusii invecinate cu NATO si UE sa insemne divizibilitatea securitatii in Europa. Este intr-adevar o problema daca Actul final de la Helsinki a devenit insuficient ca urmare a transformarilor istorice prin care a trecut umanitatea de atunci si pana in prezent. Insa adevarul este ca alt document nu avem. Nici alta conceptie privind securitatea pe continent nu exista pana acum. Or, aceste lucruri fac problema si mai dificila pentru ca nu avem alte abordari decat tot cele vechi.

martie 24, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.


ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politicchestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Razboiul Crimeii

Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:

„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”

Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?

Gandul

CRIZA DIN CRIMEEA. Putin a vorbit cu Obama despre intervenţia Rusiei în Ucraina. Situaţia, discutată duminică într-o reuniune NATO. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles

Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti.  De altfel, Vladimir Putin a cerut  Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului.   Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.

Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic

UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.

Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.

„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.

SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.

Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.

Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.

UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.

UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.

În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.

„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.

UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.

Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.

UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.

UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.

UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.

UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ

UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.

”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.

UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei

UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.

UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.

UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere  trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.

UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional.  S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”

Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic.  Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.

Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:

AFP: Rusia a început propaganda pentru Crimeea

„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.

Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.

Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu

Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.

Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.

La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.

Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări

‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”

In vreme ce:

CNN: Luptătorii mascaţi care au ocupat Parlamentul din Crimeea au venit din Rusia

Se arata ca:

„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice  de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.

Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au  fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.

Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”

Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:

MRU: „O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui: nu mai există graniţe sigure“

„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.

Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.

Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.

Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”

[…]

În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?

M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.

Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?

M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.

România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?

M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.

Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?

M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”

Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.

Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei –  in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate.  Periculoase sunt astfel de lucruri:

Mediafax

CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat „RĂZBOI”. Extremiştii ameninţă cu o ripostă. Ambasadorul la ONU cere ajutor. Comandantul Forţelor Navale ucrainene trece de partea ruşilor – LIVE VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.

UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.

Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.

„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.

UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei

Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.

„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.

„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.

„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.

UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale

Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.

„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.

China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.

UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse

Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.

Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.

„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.

Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.

UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.

În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”

De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.

DE citit si…

… acest editorial semnat de Alina Matis:

Costul Crimeii

Se arata ca:

Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.

La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.

Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.

Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).

Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.

Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.

Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.

Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile.  O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.

Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”

Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…

Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin.  Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!

DE citit si…

Romania Libera

Discuţie Putin – Merkel, pe tema situaţiei din Crimeea

A început reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU dedicată crizei ucrainene

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Despre situatia din Ucraina

Gandul

Violenţe fără precedent în Ucraina. 26 de oameni au murit. Merkel s-a înţeles cu Putin pentru oprirea violenţelor iar Obama îl ameninţă pe Ianukovici: Vor exista consecinţe. LIVE STREAM

de Iuliana Enache – Mediafax, Valentin Vidu

Se arata, printre altele, ca:

„Violenţele din centrul Kievului au ajuns, marţi seară, la cote fără precedent, după ce autorităţile au intervenit în forţă pentru a-i dispersa pe manifestanţi. Sute de oameni au fost răniţi, iar bilanţul morţilor creşte de la o oră la alta, atât de partea protestatarilor, cât şi de cea a poliţiştilor. Liderii internaţionali condamnă violenţele şi cer regimului Ianukovici să le pună capăt, iar UE discută impunerea de sancţiuni Ucrainei. Gândul vă ţine la curent, în timp real, cu desfăşurarea evenimentelor şi vă pune la dispoziţie un stream video din capitala Ucrainei

Ciocniri violente între manifestanţi şi forţele de ordine au izbucnit marţi dimineaţă în apropierea Parlamentului de la Kiev, care examina o reformă constituţională ce reduce competenţele prezidenţiale. Marţi seară, Poliţia a intervenit în forţă, 26 de oameni fiind ucişi în timpul confruntărilor, după ce, iniţial, Opoziţia anunţase că trei persoane au fost împuşcate mortal. Numărul răniţilor a trecut de 364, printre aceştia aflându-se 15 jurnalişti, unii de la Reuters şi Associated Press. Potrivit Ministerului de Interne, 47 de poliţişti au fost răniţi, relatează CNN, o parte din morţi provenind din rândurile forţelor de ordine. Înainte de intervenţie, două avioane de vânătoare au survolat centrul Kievului, la înălţime medie, în încercarea de a-i intimida pe opozanţii regimului Ianukovici. Guvernele străine, de la cel al SUA până la cel al Suediei, le cer autorităţilor ucrainene să înceteze violenţele. În ciuda numărului de morţi şi răniţi în continuă creştere, 30.000 de protestatari rămân pe poziţii. Târziu în noapte, liderii Opoziţiei au avut o serie de discuţii cu preşedintele Ianukovici. Fără niciun rezultat însă, pentru că acesta le-a cerut, potrivit lui Vitali Kliciko, doar să părăsească piaţa şi să predea armele pe care protestatarii susţin că nu le au.

Ministrul de Externe al Poloniei a fost mandatat de UE să conducă negocierile cu Ucraina, iar joi va avea loc o întâlnire între preşedintele Ianukovici şi miniştrii de externe ai Poloniei, Franţei şi Germaniei.

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că a obţinut acceptul telefonic al lui Vladimir Putin, de a face totul pentru oprirea escaladării violenţelor din Ucraina.

Ianukovici l-a schimbat pe şeful Armatei, un general care anterior declarase că nimeni nu are dreptul să folosească forţe armate pentru a limita drepturile cetăţenilor. Schimbarea vine în contextul în care Armata va face parte din operaţiunea anti-teroristă declanşată de serviciul secret ucrainean SBU, care include angajarea persoanelor extremiste şi înarmate.

UPDATE 23.30 Viktor Ianukovici anunţă un armistiţiu şi reluarea negocierilor cu opoziţia

UPDATE 23.10 Barack Obama a avertizat Ucraina că vor exista „consecinţe” dacă vor fi depăşite limitele

UPDATE 20.45Preşedintele Viktor Ianukovici l-a înlocuit pe şeful Statului Major al Armatei, după ce atribuţiile Armatei au fost sporite, ca urmare a operaţiunii anti-teroriste declanşate de serviciul secret SBU.

Şeful Statului Major, Volodimir Zamana, a fost demis, fiind înlocuit cu Iuri Iliin. În această lună, generalul Zamana a declarat că „nimeni nu are dreptul să folosească forţele armate pentru a limita drepturile cetăţenilor”, conform AFP.

Cu puţin timp în urmă, Ministerul Apărării anunţase că armata ucraineană ar putea face parte din operaţiunea antiteroristă declanşată de SBU. Astfel, armata poate utiliza armele şi poate impune interdicţii de circulaţie, în cadrul măsurilor antiteroriste adoptate pentru neutralizarea „extremiştilor”. „Militarii au dreptul să utilizeze arme în cadrul operaţiunilor antiteroriste”, preciza Ministerul Apărării, citat de AFP. „Militarii au dreptul de a limita şi a interzice circulaţia vehiculelor şi a pietonilor”, a adăugat instituţia.

UPDATE 20.25 Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a anunţat că s-a înţeles cu preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, într-o convorbire telefonică, să facă tot ce este posibil pentru a opri escaladarea violenţelor din Ucraina, conform Reuters.

UPDATE 19.45Rusia a amânat până vineri tranşa de 2 miliarde de dolari din pachetul de 15 miliarde destinate ajutorării financiare a Ucrainei, conform Reuters. Motivele ar fi tehnice, conform unor surse din Guvernul Ucrainei.

UPDATE 18.30 Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, l-a sunat pe Viktor Ianukovici pentru a-şi exprima „şocul faţă de ultimele ciocniri din Ucraina, care au dus la un număr important de morţi şi de răniţi”, conform unui comunicat al Comisiei. Barroso a cerut „oprirea imediată a violenţei şi a condamnat folosirea forţei pentru rezolvarea crizei politice”.

UPDATE 17.50 Ministrul de Externe al Poloniei, mandatat de UE să negocieze cu Ucraina, a anunţat că joi are loc o întâlnire cu preşedintele Ianukovici, la care vor participa el şi miniştrii de Externe ai Germaniei şi Franţei. Totodată, SUA a anunţat că se consultă cu UE asupra posibilelor sancţiuni de impus Ucrainei, a anunţat Ben Rhodes, adjunctul consilierului de securitate naţională de la Casa Albă. SUA face presiuni asupra puterii din Ucrainei să retragă miliţia din Piaţa Independenţei şi să impună un armistiţiu, pentru a putea discuta cu opoziţia.

UPDATE 17.20 S-a ajuns la un consens între liderii europeni şi ai instituţiilor UE, pentru a impune sancţiuni Ucrainei, conform adjunctului ministrului de Externe al Poloniei, Piotr Serafim. Acesta a anunţat că premierul polonez Donald Tusk a obţinut reacţii consensuale de la liderii cu care a vorbit la telefon.

Ministrul de Externe al Poloniei, Radoslaw Sikorski, se îndreaptă către Kiev, fiind trimis din partea UE.

UPDATE 16:50 François Hollande şi Angela Merkel au condamnat miercuri „acte incalificabile, inadmisibile”, comise în Ucraina, dând asigurări că autorii lor vor fi „sancţionaţi”, relatează AFP. „În Ucraina se produc acte incalificabile, inadmisibile. O violenţă, o brutalitate, o reprimare, iar cancelarul şi cu mine, împreună cu guvernele noastre, am condamnat toate aceste acte şi reprimarea de către putere”, a declarat preşedintele francez, promiţând sancţiuni.

„Suntem alături de bărbaţii şi femeile care suferă la Kiev”, a adăugat Angela Merkel.

UPDATE 16:30 Serviciile ucrainene de securitate SBU au anunţat miercuri lansarea unei operaţiuni „antiteroriste” la nivel naţional, împotriva unor grupări radicale pe care le consideră responsabile de reizbucnirea violenţelor care s-au soldat cu 26 de morţi la Kiev, relatează AFP.

Pentru a justifica această acţiune, şeful SBU Oleksandr Iakimenko a declarat că „în multe regiuni din ţară, clădiri municipale, birouri ale ministerului de Interne, ale securităţii statului şi ale procurorului general, unităţi de armată şi depozite de arme sunt luate cu asalt. Sălile de judecată sunt incendiate, vandalii distrug apartamente particulare, omorând cetăţeni paşnici”.

UPDATE 16:27 Nu mai există pavele în Piaţa Independenţei. Toate au fost scoase, sparte şi pregătite pentru a fi aruncate în forţele de ordine, transmite Reuters.

UPDATE 15:55 Trupe au fost mobilizate între diferite baze militare în vederea consolidării securităţii unor depozite de armament şi instalaţii militare, a anunţat Ministerul ucrainean al Apărării, relatează agenţia Interfax-Ukraine.

UPDATE 15:12 Protestatarii se strâng din nou în zona EuroMaidanului, potrivit Reuters. AFP transmite că au început noi ciocniri între poliţie, care foloseşte grenade lacrimogene şi tunuri de apă, şi protestatari. […]”

Eu am auzit vorbindu-se si de un eventual razboi civil in Ucraina…

DCNews

Țările vecine Ucrainei se pregătesc de război civil la Kiev. Asul din mâneca Rusiei și trei scenarii de final

de

Se arata ca:

Țările cu care se învecinează Ucraina se pregătesc pentru eventualitatea unui război civil la Kiev, acolo unde violențele au escaladat, vorbindu-se deschis despre posibilitatea unei scindări a Estului de Vest. SUA și Uniunea Europeană caută soluții pentru rezolvarea crizei ucrainene, în timp ce președintele Vladimir Putin are un mesaj ferm pentru Occident: “nu vă amestecați în Ucraina”. În raport cu Rusia, Europa are o vulnerabilitate pe care Moscova o poate exploata pentru a avea câștig de cauză în Ucraina: insecuritatea energetică.

Cancelarul Angela Merkel s-a întâlnit, vineri, la Berlin, cu premierul polonez Donald Tusk. Întâlnirea nu este o surpriză, mai ales că dl. Tusk face parte din rețeaua de noi contacte pe care Merkel și-a alcătuit-o după ce a obținut cel de-al treilea mandat de  cancelar. După discuțiile cu Angela Merkel, Donald Tusk a declarat că Polonia lucrează la planuri de contingență pentru situația în care va izbucni un război civil în Ucraina.

“Țările cu care se învecinează Ucraina, în particular cele care compun grupul de la Vișegrad (Polonia, Ungaria, Slovacia și Cehia) se pregătesc, desigur, pentru diverse scenarii”, a spus Tusk, citat de EuObserver.

El a adăugat că un grup de experți din cele patru țări ale grupului de la Vișegrad pregătesc o soluție pentru scenariul în care Rusia sistează aprovizionarea cu gaze a Ucrainei, țară tranzitată de țevile care asigură necesarul de gaze pentru majoritatea țărilor europene. “Ne concentrăm pe evitarea unor astfel de scenarii, în care să se confruntăm cu situații de urgență”, a punctat liderul de la Varșovia.

Prezent și el în Germania, Traian Băsescu, președintele României, țară care se învecinează la nord cu Ucraina, nu a inclus în discursul său aspecte similare celor prezentate de Donald Tusk, însă a blamat un “eșec ak UE”, acela de a nu remarca faptul că țările care au făcut parte din URSS au o sensibilitate diferită vis-a-vis de UE sau NATO, față de foste state comuniste precum România sau Polonia.

Trei scenarii pentru finalul crizei de la Kiev:

1. Soluția de compromisUcraina nu ia măsuri drastice în defavoarea relațiilor cu Rusia, dar se angajează serios pe drumul european, cu un orient de aderare la Uniune care să-i mulțumească pe protestatarii pro-Occident. Aici intervine rolul Uniunii Europene care trebuie să propună Ucrainei un proiect european viabil, cu un substanțial ajutor economic.

2. Viktor Ianukovici desprinde Estul. Analiștii iau serios în calcul ipoteza secesiunii, în contextul în care, deocamdată, cele două facțiuni nu cedează, iar compromisurile sunt insignifiante în raport cu dimensiunea conflictului. Există o paletă largă de considerende care vine în sprijinul acestui posibil deznodământ. Spre exemplu, în Estul Ucrainei rezidenții vorbesc rusește, sunt ortodocși și loiali Patriarhiei Moscovei, în timp ce ucrainenii din Vest sunt catolici și loiali Patriarhiei Kievului. (O expunere mai amplă a acestor factori o găsiți în articolul lui Bogdan Chirieac – “Ucraina, în război civil“)

3. Rusia folosește mijloace militare. Acest ultim scenariu este extrem, puțin probabil, dar nu trebuie exclus datorită valențelor geostrategice ale Ucrainei, care este în același timp și un important bazin agricol și carbonifer. Iar în timp ce pentru Vest gândirea în termeni militari poate părea arhaică, pentru Rusia nu este. Trebuie menționat că Vladimir Putin a exclus în numeroase ieșiri publice varianta unei intervenții militare în Ucraina. Mai mult, el a respins comparația cu anul 2008, atunci când Rusia a folosit forță militară în conflictul din Georgia, al provinciilor separatiste Abhazia și Osetia de Sud. În timpul conferinței de presă maraton de la finele anului trecut, liderul de la Kremlin sublinia că Rusia nu-și face probleme în privința celor două porturi de mare importanță pe care le are în Ucraina, Sevastopol și Odessa, pentru că Moscova le controlează sub un contract semnat cu Kievul.

Rolul Generalului Iarnă

Nevoile și amenințările asimetrice cu care se confruntă statele membre UE au lăsat organismul european vulnerabil pe frontul securității energetice. Situația devine cu atât mai delicată cu cât Rusia are mâna deasupra robinetului cu gaze naturale într-o iarnă care a lovit năprasnic Europa, mai ales partea Sud-Estică. Dacă Moscova sistează exportul, cele mai multe țări ar putea rezista 2-3 zile cu rezervele stocate în depozitele subterane.

Cum va face față UE unui astfel de scenariu?”

Iata ce spune si un alt site de analiza politica:

Politicon.md

În Ucraina nu-i război civil, ci o intervenție a Rusiei

analiza de Petru Bogatu

Se arata ca:

„Cuvintele din titlu nu-mi aparțin. Le-a spus joi unul din foștii conducători ai principalului serviciu de securitate de la Kiev. La început declarația acestuia mi s-a părut o exagerare. La o privire mai atentă însă înclin să-i dau dreptate.

Prin Kiev șuieră gloanțele ca la război

Evoluțiile din Ucraina iau o turnură tragică. Câțiva protestatari au fost uciși. Sute de persoane sunt rănite. Există și oameni dispăruți fără urmă.

Kievul pare un câmp de luptă. O linie a frontului. Orașul e împânzit cu baricade, catapulte, fumigene. În aer șuieră gloanțele, iar oamenilor le rămâne doar să ghicească dacă acestea sunt oarbe, de cauciuc sau de război.

Revolta populară se extinde rapid și în provincie. Într-o serie de centre regionale (Lvov, Ternopol, Rovno, Jitomir, Cerkasî ş.a.), manifestanții anti-Ianukovici au preluat controlul asupra sediilor în care se află administrațiile locale.

Toate acestea par a fi semnele unui război civil. Unii comentatori s-au și grăbit să concluzioneze că mitingurile pașnice au degenerat deja într-un conflict armat intern.

În această situație, presa internațională încearcă să se dumerească până unde pot ajunge lucrurile. Se discută pe tema unei posibile invazii străine în Ucraina.

Publicația spaniolă „El Mundo”, bunăoară, într-un articol întitulat „Va interveni oare Rusia în Ucraina”, trage concluzia că, deşi ispita este mare, o agresiune din afară  este puțin probabilă până la finele Olimpiadei de la Soci. Dar și mai târziu nu se știe dacă-i posibilă, scrie ziarul, deoarece Moscova riscă să-și compromită definitiv relațiile cu SUA și UE, ceea ce îi va aduce pagube economice imense.

Logistică rusească

Între timp, Stanislav Recinski, fostul șef al serviciului de presă al Securității Ucrainene (SBU), este de cu totul altă părere. El consideră că în Ucraina a început nu un război civil, ci o intervenție a Rusiei. Nu e vorba, desigur, de introducerea unor trupe regulate străine, ci de o încurajare și de o dirijare din umbră a represaliilor.

Logistica și stilul operațiilor desfășurare de Forțele Speciale împotriva Euromaidan-ului, potrivit lui Recinski, sunt eminamente rusești. În plus, afirmă el, grupul „Berkut”, precum și unitățile armate, folosite contra demonstranților, sunt  consultate în secret de trimiși ai Moscovei. Asasinarea militantului proeuropean Iuri Verbiţki, spune fostul ofițer al SBU, este de asemenea o lucrătură a serviciilor secrete ruse.

De bună seamă, este greu de crezut că Putin va ezita să-i sară în ajutor lui Ianukovici. Căderea acestuia din urmă ar însemna pierderea irevocabilă a Ucrainei pentru Moscova, fapt absolut inacceptabil pentru actualul lider de la Kremlin.

Este curios faptul că ofițerii de miliție refuzaseră să înăbușe acţiunile de protest. În același  timp, fostul ministru de Interne al Ucrainei Luțenko susținea că structurile responsabile pentru menținerea ordinii publice au obosit și nu doresc să lupte cu poporul.

Ulterior însă, lucrurile au luat o întorsătură ciudată. Împotriva Euromaidan-ului au fost aruncate grupuri noi ale forțelor speciale și ale armatei regulate ai căror combatanți vorbesc doar în rusește și acționează cu o ferocitate ieșită în comun. Se poate spune că anume comportamentul lor voit violent a provocat mulțimile, obligându-le să riposteze.

Nu se poate trece sub tăcere nici faptul că deputatul Radei Supreme din partea Partidului Regiunilor, Oleg Țariov, a îndemnat Rusia să intervină militar în Ucraina pentru a pune capăt influenței americane în această țară. Există și alte voci care așteaptă să vină rușii.

Internaționalizarea conflictului intern

Oricum, fără sprijinul Moscovei Ianukovici nu s-ar fi încumetat, pesemne, să înăsprească legislația, adoptând niște norme juridice extrem de restrictive și de vădită inspirație putinistă. Ca să nu mai vorbesc de duritatea necruțătoare cu care sunt reprimate manifestațiile. Se creează impresia că președintele a aruncat zarurile, simțind că are un spate tare în Est.

Rămâne de văzut încă, desigur, cât de mult s-a implicat efectiv Moscova în situația din Ucraina. Deocamdată un lucru este cert. Se prefigurează o internaționalizare  accentuată a conflictului. Vineri,  Stefan Fule, comisarul european pentru Extindere, a sosit la Kiev în noua sa calitate de reprezentant special al UE.

Vicepreședintele american Joe Biden i-a cerut telefonic lui Victor Ianukovici încetarea grabnică a reprimării manifestațiilor, amenințând cu sancțiuni. O atitudine similar a adoptat și cancelarul Angela Merkel. Concomitent, Partidul Popular European propune convocarea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU pentru dezbaterea chestiunii ucrainene.

Nu încape îndoială că un eventual compromis menit să impună dacă nu pacea, cel puțin un armistițiu poate fi atins doar pe plan extern. Ucraina e o carte mult prea mare ca să-i lase impasibili pe marii jucători ai lumii.

Război civil sau intervenție rusă, la Kiev e o confruntare sângeroasă cu morți și răniți. Asistăm la o libanizare periculoasă a vecinei noastre din Est.”

Eu ma intreb daca ucrainenii se gandesc serios la ce consecinte ar putea sa aiba actiunile lor… In conditiile in care un razboi civil ar putea desparti Estul Ucrainei de partea sa Vestica se pun, cel putin pentru Romania dar nu numai, doua probleme:

1. Nu se vor mai putea mentine efectele Pactului Ribbentrop – Molotov;

2. Nu vor mai putea fi respectate Acordurile de la Helsinki care sunt in vigoare (sa ma corecteze cineva daca gresesc).

Este clar ca ar fi absurd sa se mentina efectele Pactului Ribbentrop – Molotov in cazul unei dezmembrari teritoriale a Ucrainei. Noi avem teritoriile noastre acolo si avem obligatia inclusiv morala de a le lua sub obladuire si de a le recupera in sfarsit dupa atatia ani. Astfel punctul 4 din Declaratia de Principii de la Helsinki – integritatea teritoriala a Ucrainei  – nu va mai putea fi respectat intrucat o asemenea situatie va conduce la modificari de teritorii: Polonia isi va lua partea care i-a apartinut, Romania partea din Ucraina care i-a apartinut, Slovacia la fel. Pentru ca Vestul Ucrainei nu va putea subzista de sine statator fiind. O actiune militara de recuperare a acestor teritorii nu e deloc exclusa!! Noi avem Bucovina de Nord, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt, de fapt, provincii romanesti! Si numai asa trebuie sa se intample!! Pentru ca dezmembrarea Ucrainei inseamna o noua pozitionare geopolitica in care influenta Rusiei ar fi redusa si „impinsa” spre granitele sale. Intr-un astfel de scenariu o unire a Romaniei cu toata Basarabia este posibil, si ar putea antrena inclusiv alungarea regimului separatist din Transnistria.

DE citit si…

Mediafax

Focuri de armă cu muniţie de RĂZBOI la Kiev: Cel puţin 100 de morţi, 67 de poliţişti luaţi ostatici. Ianukovici e de acord cu alegeri anticipate în 2014. Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat în 10 zile. Opoziţia susţine că nu există acord cu Ianukovici – LIVE TEXT, LIVE VIDEO, FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Focuri de armă cu muniţie de război s-au desfăşurat joi în centrul Kievului, conform AFP. Cel puţin 100 de persoane au murit, alte aproximativ 500 fiind rănite, au afirmat surse medicale citate de CNN. Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, a anunţat premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP. Opoziţia a negat un acord cu Ianukovici.

UPDATE 23:11 Ministerul ucrainean al Sănătăţii a anunţat un bilanţ de 75 de morţi începând de marţi

Violenţele de la Kiev s-au soldat cu moartea a 75 de persoane începând de marţi, a anunţat joi Ministerul ucrainean al Sănătăţii într-un comunicat.

Bilanţul precedent anunţa 67 de morţi începând de marţi. În plus, începând de joi dimineaţă, „76 de persoane sunt spitalizate în stare gravă”, a adăugat Ministerul ucrainean al Sănătăţii.

UPDATE 21: 50 Opoziţia din Ucraina susţine că nu există niciun acord cu regimul Viktor Ianukovici

Liderii opoziţiei ucrainene susţin că, deocamdată, nu s-a ajuns la un acord cu regimul Viktor Ianukovici, în pofida anunţului privind alegerile anticipate, iar miniştrii de Externe trimişi de UE au revenit la preşedinţia Ucrainei, informează AFP.

„Deocamdată, nu s-a ajuns la niciun rezultat”, a declarat unul dintre liderii opoziţiei, Vitali Kliciko, după întrevederea cu miniştrii de Externe din Franţa, Germania şi Polonia, aflaţi la Kiev.

Laurent Fabius (Franţa), Frank-Walter Steinmeier (Germania) şi Radoslaw Sikorski (Polonia) negociază cu Administraţia Viktor Ianukovici şi cu liderii opoziţiei un plan pentru depăşirea crizei din Ucraina, după violenţe soldate cu aproximativ 100 de morţi.

Cu puţin timp în urmă, premierul Poloniei anunţase că preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, ar accepta organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate în cursul anului 2014, precum şi formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile.

Principala revendicare a opoziţiei ucrainene era organizarea de alegeri prezidenţiale şi parlamentare anticipate.

UPDATE 21:09 Un guvern de uniune naţională ar urma să fie creat la Kiev în curând

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, a acceptat formarea unui guvern de uniune naţională în următoarele zece zile, anunţă premierul Poloniei, Donald Tusk, citat de AFP.

UPDATE 20:58 Viktor Ianukovici este de acord să convoace alegeri anticipate în 2014

Preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, este de acord cu organizarea de alegeri anticipate în anul 2014, anunţă Preşedinţia de la Kiev, citată de AFP.

„S-a convenit cu preşedintele Ianukovici ca alegerile parlamentare şi prezidenţiale anticipate să aibă loc în 2014”, a declarat Tusk.

UPDATE 18:15 Cel puţin 67 de protestatari au murit joi la Kiev, anunţă autorităţile

Autorităţile regionale din Kiev au confirmat moartea a 67 de manifestanţi în violenţele comise joi în capitala Ucrainei, informează AFP.

UPDATE 17:20 Şaizeci şi şapte de poliţişti au fost luaţi ostatici de protestatari

Şaizeci şi şapte de agenţi de poliţie au fost capturaţi de manifestanţi proeuropeni, la Kiev, anunţă Ministerul ucrainean de Interne, avertizând că ar putea decide o intervenţie în forţă pentru eliberarea „ostaticilor”.

„În cursul atacurilor extremiştilor, 67 de agenţi ai Ministerului de Interne au fost capturaţi”, precizează instituţia.

„Forţele de ordine au dreptul să utilizeze armele pentru eliberarea colegilor”, avertizează Ministerul de Interne.

UPDATE 16:25 – CNN: Bilanţul violenţelor este de cel puţin 100 de morţi

Cel puţin 100 de persoane au murit, joi, în cursul violenţelor de la Kiev, alte aproximativ 500 fiind rănite, afirmă surse medicale citate de CNN.

Bilanţul a fost furnizat de şeful serviciului medical al protestatarilor proeuropeni.

Acest bilanţ nu a fost confirmat de surse oficiale. Până acum, pentru violenţele de joi exista un bilanţ confirmat de 21 de morţi.

Potrivit AFP, bilanţul total al violenţelor izbuncite marţi este de 53 de morţi. […]”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Inadmisibil!

Este absolut inadmisibil ce se intampla in Transnistria! Un nou abuz al autoritatilor separatiste, protejate de Kremlin, a avut loc!

Publika.MD

Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, REŢINUT de miliţia transnistreană. REACŢIA oficialilor de la Chişinău

Se arata ca:

„Directorul liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost reţinut de miliţia transnistreană. Totodată, au fost reţinuţi contabilul instituţiei şi şoferul. Toţi trei se întorceau din Căuşeni şi au fost opriţi în localitatea Parcani, fiind învinuiţi de contrabandă.

„Sunt reţinuţi toţi trei: şoferul directorul liceului şi contabila. Au fost reţinuţi cu trei ore în urmă. Telefonul şoferului este bruiat. Ei au mers ieri după salariu. Înainte de a primi salariul au dus actele necesare la Căuşeni, de unde luăm salariul. Nu i-au oprit nimeni la punctele de trecere. Astăzi i-au oprit, dar ei au spus că nu au ce declara. După postul de pacificatori au fost opriţi şi învinuiţi că aduc contrabandă, dar în afară de bani ei nu aveau nimic. Acum nu ni se permite să luăm legătura cu ei”, a declarat pentru Publika TV Raisa Pădurean, director adjunct la liceul Lucian Blaga din Tiraspol.

Totodată, Raisa Pădureanu a declarat că acţiunile autorităţilor transnistrene sunt încă o dovadă că profesorii şi elevii din regiune sunt terorizaţi.

„Scopul transnistrenilor este să vadă salariile profesorilor, pentru că doamna contabilă are actele la ea. Este o fărădelege într-o regiune unde nu sunt respectate drepturile omului. Prin vama lor se face trafic de organe, de fiinţe umane, iar profesorii aşteaptă un salariu mizer”, a mai spus Raisa Pădurean.

Premierul Iurie Leancă le-a cerut reprezentanţilor Biroului pentru Reintegrare să întreprindă toate acţiunile necesare pentru a soluţiona problema.

„Se pare, totuşi, că tentativele de a menţine tensiunile pe problemă unde e vorba de copii, în primul rând, văd că mai persistă la unii de la Tiraspol. Să mă ţineţi şi pe mine la curent şi dacă e nevoie să ne vedem de urgenţă”, a declarat Leancă.

Vicepremierul pentru Reintegrare spune că autorităţile de la Chişinău au reacţionat imediat şi sunt în căutarea soluţiilor. 

„La Chişinău a fost convocată o şedinţă a delegaţiei CUC din partea Republicii Moldova, a Chişinăului, am avut consultări cu partenerii internaţionali, a fost solicitată o deplasare de urgenţă a observatorilor militari din partea CUC. Pentru ca această deplasare să aibă loc este nevoie de acordul tuturor participanţilor care încă nu este”, a menţionat Carpov.

Viceministrul Educaţiei Igor Grosu susţine că, prin aceste acţiuni, partea transnistreană creează noi piedici în procesul de funcţionare a şcolilor din regiunea transnistreană, care se subordonează Guvernului de la Chişinău.

„S-a promis că şcolile îşi vor continua activitatea, dar nu e aşa. Am informat partenerii de dialog, OSCE, despre acest caz şi vom reveni cu detalii. Ministerul a fost informat despre acest incident, iar datele au fost transmise Comisiei Unificate de Control”, a anunţat Igor Grosu.

„Suntem alertaţi de ce s-a întâmplat. Procesul educativ parcurge în mod normal, însă nu se ştie ce ne asteaptă, ce va fi cu viaţa noastră mai departe. Este regretabil că nu suntem protejaţi, suntem lăsaţi în voia soartei. Noi ne aşteptăm la nişte măsuri concrete de a soluţiona acest conflict. Lucrările acestui grup de lucru au un efect negativ.  Trebuie de luat alte măsuri, nu este normal ceea ce se întâmplă, dovadă că ceea ce promite Tiraspolul nu coincide cu înţelegerile anterioare„, a precizat directorul Liceului „Ştefan cel Mare” din Grigoriopol, Eleonora Cercavschi.

Cazul a fost criticat şi de membrii organizaţiei „Promo Lex” care au spus că este regretabil ceea ce se întâmplă. Mai mult, ei au susţinut că este o nouă provocare din partea Tiraspolului care se înscrie în şirul logic al acţiunilor ce vizează şcolile cu predare în limba română.

„Asistăm la o nouă provocare pe care în principiu trebuia să fie aşteaptată de autorităţi, se înscrie în şirul logic al lucrurilor făcute de Tiraspol. Scopul este bine ştiut, se doreşte divizarea societăţii. Trebuie să reacţioneze Procuratura Generala, să fie iniţiată urmarirea penală pentru privarea ilegală de libertate. Este o privare ilegală de libertate, este o infracţiune comisă de nişte unitaţi care s-au autoproclamat”, a spus juristul Asociaţiei „Promo-LEX”, Pavel Postică.

Solicitat de Publika TV, Ion Leahu, fost membru al Comisiei Unificate de Control a declarat că: „În timp ce grupurile de negociatori pe marginea conflictului transnistrean discută, se face un pas incomparabil mai grav: sunt arestaţi directorul liceului şi câţiva angajaţi”. El se pronunţă ca autorităţile de la Chişinău să iasă din ceea ce el a numit „prostiile de negocieri cu un regim rebel, care nu se supune niciunei legi şi este iresponsabil”. Ion Leahu propune să fie abandonat şi formatul de negocieri 5+2 şi consideră că de acest incident se face vinovat întregul regim de la Tiraspol, „începând cu Şevciuc şi terminând cu ultimul miliţian”.

Paula Redondo Alvarez-Palencia, purtătorul de cuvânt al misiunii OSCE în Moldova a declarat că „ţinem legătura cu reprezentanţii ambelor părţi. Am făcut apel să se abţină de la acţiuni unilaterale şi să discute problema şcolilor cu predare în limba română la următoarea întâlnire a domnului Carpov şi doamnei Ştanski, vinerea aceasta, la Tiraspol”.

Publika.md aminteşte că, anterior, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, Ion Iovcev, a fost citat la judecătoria din oraş. Iovcev era chemat repetat de instanţă pentru a oferi explicaţii în cadrul unui dosar în care este acuzat de nesupunere faţă de administraţia de la Tiraspol.

Ulterior, administraţia de la Tiraspol a blocat conturile instituţiei de învăţământ în luna ianuarie. Măsura a intervenit după refuzul conducerii liceului de a prezenta rapoartele financiare fiscului local. Directorul instituţiei, Ion Iovcev, a motivat decizia prin faptul că liceul se subordonează Ministerului Educaţiei de la Chişinău.

Ulterior, conturile Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, aflat în subordinea Chişinăului, au fost deblocate. S-a întâmplat la doar o zi de la vizita în regiune a reprezentantului Special al OSCE, ambasadorului Radojko Bogojević.

Noi provocări la Liceul „Lucian Blaga” din Tiraspol: Profesorii spun că sunt terorizaţi de administraţia separatistă (VIDEO)

Se arata ca:

„Atmosfera din liceul „Lucian Blaga” de la Tiraspol este foarte tensionată. Profesorii spun că sunt terorizaţi de administraţia transnistreană şi vin cu frică la şcoală. Ei nu ştiu dacă vor urma şi alte provocări şi nici când îşi vor primi salariile. Cu toate acestea, pedagogii nu renunţă să-şi facă meseria.

Profesorii spun că cel mai mult au de suferit copiii:

„În fiecare dimineaţă intri în clasă şi priveşti la ochii care te întreabă care va fi soarta lor şi care respectiv va fi soarta noastră, a tuturor. Este destul de dureros şi de complicat”.

Pedagogii sunt indignaţi şi de faptul că sunt discriminaţi de Tiraspol, iar elevilor nu li se permite să înveţe în limba maternă. 

„Copiii ruşilor pot învăţa din manualele şi programele din Rusia. De ce moldovenii nu au voie să înveţe aceeaşi limbă pe care o vor părinţii?”.

De teamă că ar putea fi terorizaţi de administraţia transnistreană, unii profesori au rugat să le fie protejată identitatea. Oamenii cer autorităţilor de la Chişinău mai multă implicare pentru a rezolva problemele lor.

„Şcolile acestea le stau ca osul în gât de mult timp şi au un scop să le închidă cumva, dar văd că profesorii şi copiii luptă. Vom vedea cu ce se va termina, dar dacă s-ar mai întoarce cumva Guvernul mai serios, nu aşa numai din spus poate cu ajutorul Publika poate vor ajunge la conducerea noastră de vârf”, a declarat o profesoară.

În cele opt şcoli cu predare în limba română din regiunea transnistreană sunt 560 de profesori. Potrivit unui studiu al OSCE, în 2012 în aceste instituţii învăţau aproximativ 1.800 de elevi.

Ministerul Afacerilor Externe al României condamnă reţinerea celor trei angajaţi ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol

Se arata ca:

„Ministerul Afacerilor Externe al României condamnă reţinerea pe baza unor acuzatii nefondate  a celor trei angajaţi ai Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol . Potrivit diplomaţiei de la Bucureşti, incidentul face parte din acţiunile de presiune la adresa celor opt şcoli cu predare în grafie latină din regiunea transnistreană, accentuate în ultima perioadă.

Totodată, într-un comunicat de presă al Ministerului de Externe de la Bucureşti se menţionează că reprezentanţii acestuia au fost, ieri, în contact permanent cu autorităţile de la Chişinău şi au urmărit evoluţia situaţiei.

De asemenea, secretarul de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a semnalat incidentul consilierilor Înaltului Comisar OSCE pentru Minorităţi Naţionale.

Diplomaţia de la Bucureşti mai dă asigurări că va continua să facă eforturi pentru încetarea acţiunilor de intimidare a şcolilor din regiunea transnistreană.”

Reacţia Parlamentului European la presiunile Tiraspolului în şcolile cu predare în limba română

Se arata ca:

„Provocările Tiraspolului au provocat ecouri şi în cancelariile occidentale. Parlamentul European a adoptat o rezoluţie prin care condamnă politizarea educaţiei în regiunea transnistreană. Oficialii europeni îndeamnă autorităţile să găsească soluţii pentru a depăşi situaţia creată.

Forul legislativ european îşi manifestă dezacordul faţă de chiriile ridicate, blocarea conturilor liceelor cu predare în limba română şi hărţuirea cadrelor didactice. Totodată, oficialii de la Bruxelles consideră că dreptul la educaţie al elevilor şcolilor cu predare în limba română este grav încălcat.

În acest context, Parlamentului European îi recomandă Comisiei Europene să accelereze procesul de liberalizare a regimului de vize pentru moldoveni, precum şi a procedurilor privind semnarea şi aplicarea provizorie a Acordului de Asociere.”

Reguli, dar nu pentru toţi. Maşinile Federaţiei Ruse de la Chişinău intră nestingherite în regiunea transnistreană

Se arata ca:

„Regulile sunt făcute pentru toţi, cu excepţia diplomaţilor ruşi. Toate maşinile cu numere diplomatice sunt supuse verificărilor la intrarea în regiunea transnistreană. De această procedură sunt scutite numai automobilele care aparţin Ambasadei Federaţiei Ruse la Chişinău. Acestea sunt întâmpinate şi petrecute cu onoruri.

Din imaginile surprinse de echipa Publika TV se vede că maşina Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare a stat minute în şir la linia administrativă, până au fost verificate actele şoferului. Aceeaşi practică a fost şi în cazul automobilului care aparţine Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău.

Cu totul altfel a fost tratată maşina cu numere diplomatice ale Ambasadei ruse în Moldova. Nimeni nu a îndrăznit să oprească automobilul. Dimpotrivă, aşa-numiţii vameşi transnistreni au stat în poziţie de drepţi, cu mâna la chipiu, cât timp maşina a trecut nestingherită prin post.

Reprezentanţii Tiraspolului nu au comentat deocamdată prin ce se explică acest tratament selectiv.

Tiraspolul îl ameninţă pe directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol cu amendă în valoare de până la 100.000 de lei

Procurorii din Chişinău analizează oportunitatea de a porni dosar penal pe cazul Iovcev

Romania Libera ne spune:

Profesorul Iovcev a fost eliberat. Acum e acasa. E intr-o stare grava. Salariile pentru profesorii din liceul sau au fost confiscate. La fel si actele si telefoanele

Se arata ca:

„Profesorul Ion Iovcev a fost eliberat. A ajuns acasa cu putin timp in urma. Asta am aflat adineauri de la Raisa Padurean, directoarea adjuncta de la Liceul Lucian Blaga din Tiraspol. Doamna Raisa spune despre colegul ei ca este epuizat, abia mai putand sa-si tina puterile. Separatistii care l-au retinut la granita i-au confiscat salariile pe care le avea pentru profesorii din liceu, telefoanele si actele.”

A ajuns acasa si abia de mai deschidea gura.

A zis ca azi nu vrea sa vb cu nimeni

i-au eliberat le-au fost confiscate toate lucrurile si salariul si masina scolii si stampila,telefoanele mobile etc””

Reactia Comisarului pentru Exrindere, Dl. Stefan Fule – aici si se arata ca:

„European Parliament, Plenary Session

Strasbourg, 6 February 2014

Mr. President, Honourable Members of the European Parliament,

The Republic of Moldova is facing a very difficult political situation this year, where deep-rooted domestic factors of instability are compounded by systematic undermining of the country’s sovereignty and territorial integrity from outside. Attempts to escalate tensions in Transnistria belong to the latter category. We deeply deplore them and will continue to help Moldova withstand pressures.

In a ruling published in October 2012, the European Court of Human Rights found that harassment of the Romanian-language schools in Transnistria was in violation of the right to education of children living in the Transnistrian region and whose Romanian is the mother tongue. The European Union stands firm in the fight for fundamental rights: we strongly condemn any action by the Transnistrian de facto authorities that infringe on the right to education in the territory they control.

But the European Union also supports, and will continue to support by all means, Moldova’s sovereignty and territorial integrity. An escalation of tensions between Chisinau and Tiraspol poses a formidable threat. We will therefore put all our weight behind efforts to resolve the schools issue by way of negotiation. The OSCE, which coordinates the ‘5+2’ talks, issued in November 2012 a comprehensive set of recommendations to address this issue, which are highly regarded by the international community.

We feel strongly that the way forward lies in nudging the two sides into renewing dialogue on education issues, along the lines of the OSCE recommendations, with a view to upholding the right to education of all children. Of course, the use of ultimatums at the negotiating table is not acceptable, and it will be first necessary to lift current pressure on the Romanian-language schools. We will address the schools issue along these lines during the next round of 5+2 negotiations, scheduled for the end of this month.

Honourable Members of the European Parliament,

While paying so much attention to the schools issue, it is crucially important not to gloss over the many other factors of tension in Transnistria. With a new allocation of €28 million of technical and financial assistance agreed last year, we will continue implementing our programme of confidence-building projects, which allow the establishment of lasting cooperation at the civil society and local levels across the Nistru River.

Moreover, we will continue working for the Transnistrian de facto authorities to consider in earnest the substantial benefits the region can gain, if it participates in the future Association Agreement with Moldova. This offer is about social progress, improvement in human rights and economic modernisation. Our aim is opening up many new opportunities for the people living in Transnistria, who also are among our closest neighbours.

Thank you for your attention.”

Reactia Misiunii US de pe langa OSCE in care se arata:

„Incident in the Security Zone in Moldova

As delivered by Ambassador Daniel B. Baer
to the Permanent Council, Vienna
February 6, 2014

We take note of reports of a recent incident involving the principal of a Latin-script school and Moldovan military observers, which occurred in Parcani in the Security Zone.

This incident could represent a troubling escalation of tensions in Transnistria and we call on all parties to refrain from taking any steps that could further destabilize the situation there.

This incident underscores the need for Moldovan and Transnistrian officials to find a peaceful resolution to the larger issue of the operations of Latin-script schools in Transnistria, to ensure that children growing up on both banks of the river have access to the best possible education.

We recall the report published in February 2013 by the OSCE Mission to Moldova and the OSCE High Commissioner on National Minorities that called attention to this important issue.

Incidents like this highlight the need for the OSCE Mission in Moldova to have unrestricted access to all of Moldova to enable it to serve as a neutral arbiter and eyes on the ground for the international community.

We appreciate Ambassador Brush’s continued efforts to faithfully and impartially engage all parties and to encourage open communication and foster trust.

Thank you, Mr. Chairman.”

Dar iata cum vad rusii problema:

Gandul

Deputat rus: Prezenţa militară rusă în Transnistria trebuie sporită deoarece România vrea unirea

Se arata ca:

„Deputatul rus Roman Hudiakov propune suplimentarea prezenţei militare ruse în Transnistria, afirmând că o unificare a Republicii Moldova cu România nu poate avea loc fără soluţionarea crizei separatiste transnistrene.

„Cred că este necesară suplimentarea contingentului militar rus din Transnistria în vederea evitării repetării unor provocări precum cele” din regiunea separatistă georgiană Osetia de Sud, a spus parlamentarul rus, citat de RIA Novosti.

Hudiakov a reamintit că România se pronunţă constant în favoarea unirii cu Republica Moldova, arătând că unificarea nu poate avea loc fără soluţionarea crizei transnistrene, „unde locuiesc peste 200.000 de cetăţeni ruşi”.

„Oare putem fi siguri că autorităţile moldovene şi române nu vor fi tentate să rezolve această problemă teritorială prin recurgerea la forţă?”, a întrebat Hudiakov.

Deputatul a îndemnat autorităţile ruse să acorde o atenţie specială acestei probleme, ţinând cont de exemplul „carnagiului sângeros comis în Abhazia şi Osetia de Sud”, regiuni separatiste georgiene.”

Oficial rus: România va înghiţi Republica Moldova, dacă Chişinăul va urma „opţiunea europeană”

Se arata ca:

„R.Moldova va fi înghiţită de România dacă va urma „opţiunea europeană”, a anunţat pe contul său de Twitter preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma de Stat, Aleksei Puşkov, citat duminică seara de Komsomolskaia Pravda, în pagina electronică.

„«Opţiunea europeană» ar însemna un câştig pentru o elită restrânsă, poporul nu câştigă şi nici nu pierde, iar ea va fi înghiţită de România”, a scris pe contul său de Twitter Aleksei Puşkov, preşedintele Comisiei de Politică Externă din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Anterior, Puşkov s-a remarcat cu altă apreciere, potrivit căreia decizia Curţii Constituţionale din Republica Moldova de a recunoaşte limba română drept limbă oficială este „un pas spre despărţirea de Transnistria”.

Joi, Curtea Constituţională de la Chişinău a stabilit că limba oficială a Republicii Moldova este „limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine”, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.

Cu aproape o săptămână mai devreme, pe 29 noiembrie, Republica Moldova, reprezentată de premierul Iurie Leancă, a parafat la Vilnius Acordul de Asociere cu UE, care urmează să fie semnat în septembrie 2014.”

Incercare de dezmembrare a Republicii Moldova

Un articol foarte interesant din Capital:

DEUTSCHE WELLE: Rusia a demarat un plan de rupere a Moldovei în trei

Se arata ca:

„Autorităţile din Autonomia Găgăuză a Republicii Moldova (sudul Moldovei) au organizat duminică un pseudo-referendum.

În cadrul celor nouă birouri electorale, oamenii au fost chemaţi să aleagă între aderarea Moldovei la Uniunea Europeană sau aderarea la Uniunea vamală Rusia -Belarus – Kazahstan. De asemenea, localnicii au fost întrebaţi (în cele trei buletine de vot) dacă sunt de acord ca Autonomia Găgăuză să iasă din componenţa Republicii Moldova, dacă aceasta îşi pierde suveranitatea.

Aşa-zisul referendum a sfidat integral legislaţia Republicii Moldova, inclusiv o hotărâre a instanţei de judecată de la Comrat (din 3 ianuarie) prin care a fost anulată decizia Adunării Populare de la Comrat (organul legislativ al autonomiei) de a desfăşura referendumul. Procuratura Generală a iniţiat un dosar penal pentru samavolnicie, iar Poliţia un alt dosar penal pentru aţâţarea vrajbei, diferenţierii şi dezbinării naţionale. Comisia Electorală Centrală de la Chişinău a refuzat să se implice în acest exerciţiu electoral, prin urmare finanţarea a venit din partea unui om de afaceri cu cetăţenie rusă şi moldovenească, firma moldovenească a căruia datorează bugetului de stat zeci de mii de lei.

Iurie Leancă: E mâna comuniştilor

Premierul moldovean Iurie Leancă a declarat că în spatele sondajului efectuat în Unitatea Teritorial Administrativă „Gagauz-Yeri” este Partidul Comuniştilor care vrea să tensioneze situaţia în zonă prin promovarea separatismului. „Au identificat Comratul ca zonă unde posibilitatea de speculare pe anumite subiecte este mare, deoarece, spre regret, oamenii din sudul ţării nu posedă limba română şi nu au acces la informaţii. Din acest motiv nu cunosc suficient despre perspectivele şi oportunităţile integrării europene”, susține Leancă.

Nu doar comuniştii din opoziţie au susţinut aşa-zisul referendum, dar şi socialiştii conduşi de ex-comunistul Igor Dodon care a fost surprins discutând duminică, la Comrat, cu deputatul Dumei de Stat a Rusiei, Roman Hudiakov. Potrivit presei de la Chişinău, socialiştii intenţionează să organizeze „referendumuri” similare şi în alte localităţi din Republica Moldova.

Deşi la nivel central, reprezentanţii Partidului Democrat (partid care face parte din coaliţia de guvernare) susţin integrarea europeană, politicienii PD din filiala găgăuză au făcut agitaţie în favoarea Uniunii Vamale Rusia – Belarus – Kazahstan.

Presa: E mâna FSB-ului rusesc

Presa de la Chişinău a publicat luni mai multe articole în care demonstrează implicarea serviciilor secrete ruseşti în diversiunea din sudul Republicii Moldova. Potrivit ziarului „Timpul”, Rusia şi-a trimis în Autonomia Găgăuză grupuri de agenţi ai serviciilor secrete, unul dintre acestea fiind întors, de la vama Palanca, pe 31 ianuarie. Echipa era condusă de Kim Koshev născut 1934, ofiţer în rezervă al Serviciului de Informaţii Externe al Federaţiei Ruse. În plină acțiune de organizare a aşa-zisului referendum, în raionul Taraclia, pe 1 februarie, a fost surprins colonelul cazacilor din Federația Rusă, Cuiuzuclu Vasilii Petrovici născut 1960. Ziarul citat publică şi copia carnetelor de agenţi ai celor doi.

Conform rezultatelor prealabile ale aşa-zisului referendum, făcute publice de Comisia Electorală de la Comrat, pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamală Rusia – Belarus – Kazahstan s-ar fi pronunțat 94,49 la sută din localnici. Pentru aderarea la Uniunea Europeană s-ar fi pronunțat 2,69 la sută dintre participanții la sondaj. În ceea ce privește proclamarea independenței Găgăuziei în cazul pierderii suveranităţii Moldovei – 68 la sută dintre participanți s-au pronunțat „pentru” dezlipirea de Moldova, iar 1,75 la sută – „împotrivă”. Prezența la urne a fost de 70,42%.

Oazu Nantoi: E mâna Rusiei şi a agenturii acesteia

În opinia analistului politic, Oazu Nantoi, pseudo-referendumul de duminică face parte dintr-un scenariu amplu al Federaţiei Ruse de destabilizare a situaţiei în Republica Moldova în ajunul semnării şi parafării Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană. „Statul este ameninţat. În opinia mea, este vorba de un plan orchestrat de destabilizare a situaţiei politice în perspectiva semnării Acordului de Asociere şi a alegerilor parlamentare din acest an – plan realizat de Federaţia Rusă prin agentura sa. Este vorba de Ivan Burgudji, Valerii Neoglo şi Mihail Formuzal (exponenţii puterii locale de la Comrat). Din păcate, structurile de stat ale Republicii Moldova nu au fost capabile să anihileze din start această ameninţare. Însăşi faptul că pretinşii observatori care au fost trimişi de Federaţia Rusă au fost nevoiţi să facă cale întoarsă de la vama moldovenească demonstrează: 1. Veridicitatea ipotezei că este un scenariu rusesc; 2. Că structurile de stat ale Republicii Moldova s-au mobilizat, însă, mobilizarea din partea Parlamentului lipseşte. Moldova este o republică parlamentară, însă Partidul Comuniştilor care face parte din opoziţia parlamentară joacă rolul de „coloana a 5-a” a Rusiei”, a conchis analistul politic.

Autonomia Găgăuză este o regiune autonomă din sud-vestul Republicii Moldova, locuită preponderent de găgăuzi – un popor vorbitor al unei limbi turcice, însă de confesiune creştin-ortodoxă. Originea exactă a găgăuzilor nu se cunoaşte. Populația totală este de aproximativ 160.000 de persoane.”

Ma astept la o reactie mai energica a UE si a SUA fata de abuzurile care se fac in Transnistria, pastorite de Kremlin, dar si fata de o inadmisibila subminare a Republicii Moldova de catre Rusia, dupa cum ne arata articolul din Capital, prin FSB, Partidul Comunistilor impreuna cu Socialistii din interiorul tarii – de citit si acest articol al D-lui. Cristian Preda in acest sens. Nu prea mi-a placut reactia Misiunii SUA pe langa OSCE pentru ca nu condamna in termeni fermi abuzurile pe care le face regimul separatist transnistrean si nici amestecul inadmisibil al Rusiei in treburile interne ale Republicii Moldova, lucrand la dezmembrarea acestei tari! Reactia Comisarului pentru Extindere a fost ceva mai viguroasa, dar nu prea viguroasa: trebuie condamnat in termeni duri si cu cea mai mare fermitate aceste barbarii inadmisibile practicate de regimul separatist transnistrean si politica Moscovei de subminare a statalitatii Rep. Moldova. In acest sens trebuie luate in considerare sanctiuni de natura economica, financiara si militara impuse Federatiei Ruse. Asemenea barbarii nu pot ramane nepedepsite! Nu au ce cauta in sec. XXI!

De asemenea nu trebuie uitat faptul ca romanii reprezinta 40% din populatia Transnistriei (de vazut si aici)! Asta inseamna in jur de vreo 250.000 de romani carora li se incalca sistematic drepturile legitime si sunt supusi unor persecutii greu de imaginat intr-o lume civilizata! De asemenea mai trebuie spus ca separatia de Republica Moldova este ilegala si asa numita Republica Moldoveneasca Nistreana nu este recunoscuta nici macar de Rusia!! Separarea este rodul aceluiasi amestec  si suport din partea Rusiei dat separatistilor pentru subminarea Republicii Moldova. Astfel de lucruri sunt inacceptabile si samavolniciile practicate de Rusia, care acorda sprijin unor guverne ce nu tin cont de Drepturile Omului, care nu au niciun fel de legitimitate, cum e cel transnistrean, in plus si lucrand prin serviciile secrete la subminarea uneu tari –  Rep. Moldova, tind sa creeze in aceasta regiune o stare acuta de instabilitate si s-a vazut lucrul asta in Ucraina. Iar lucrurile nu se vor opri aici! De aceea dorim sa vedem ca SUA si UE sunt mai active in combaterea unor astfel de practici, precum cele ale Moscovei sau ale regimului transnistrean separatist, expuse mai sus. Pentru ca nu se poate ca abuzurile, incalcarile Drepturilor Omului, practicile barbare la care e supusa populatia romaneasca din Transnistria sa continue la nesfarsit!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 7, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Basescu, la Chisinau

Romania Libera

Traian Băsescu: Nu am semnale că Moscova va fi rezonabilă în raport cu Moldova

Se arata, printre altele, ca:

„Într-un interviu acordat de Traian Băsescu pentru „România liberă“ şi Radio Europa Liberă înainte de a pleca spre Chişinău, şeful statului român a declarat că Republica Moldova ar putea ajunge din urmă România în viitorii 10-12 ani şi tot atâţia ani i-ar fi necesari pentru a deveni ţară membră a Uniunii Europene. Abia după ce trece de acest prag s-ar putea pune problema reunificării, crede Traian Băsescu, sigur de faptul că Republica Moldova va semna în luna noiembrie, la Vilnius, Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE. Pentru prima dată după foarte multă vreme, Traian Băsescu vorbeşte în acest interviu cu înţelegere despre “interesul legitim” al Moscovei în Republica Moldova, precizând că nu sunt “deranjante” “presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova”. Preşedintele român nu crede, pe de altă parte, că UE va repeta “eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului” şi cu Moldova, adică integrarea nu va putea avea loc câtă vreme Transnistria va continua să joace rolul unei enclave. Traian Băsescu precizează că nu au loc tratative bilaterale româno-ruse legate de soarta Republicii Moldova şi că “există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova”. Cât priveşte negocierile referitoare la scoaterea intermediarilor de pe traseul importului de gaz rusesc, preşedintele crede că aceste negocieri ar putea să mai dureze cel mult doi-trei ani: după aceea România nu va mai fi interesată de acest subiect, fiindcă va scoate suficient gaz din Marea Neagră încât va deveni ţară exportatoare. […]

Vocea Rusiei promovează o serie de analize prin care sugerează posibilitatea unirii României cu Republica Moldova în anumite condiţii impuse de Moscova.

T.B.: Să ce? Să intrăm şi noi în CSI sau în Uniunea Eurasiatică? (râde)

România a primit astfel de propuneri prin canale specifice?

T.B.: Nu au existat asemenea semnale.

Vă gândiţi că în viitor există posibilitatea ca Republica Moldova să se întoarcă în graniţele României?

T.B.: Prioritatea mea şi a României este ca Republica Moldova să devină membră a UE şi pe urmă vom mai vedea.

În cât timp vedeţi această apropiere?

T.B.: 10-12 ani.

Vi se pare că există dinspre Rusia intenţia de a atrage România în sfera ei de influenţă?

T.B.: Dacă Federaţia Rusă n-ar încerca să-şi menţină influenţa în tot spaţiul fost comunist, n-ar fi Federaţia Rusă. Sigur că Moscova ar vrea o relaţie mai strânsă cu Bucureştiul sau cu Sofia, sau cu Budapesta, sau cu Varşovia. Fiecare stat îşi reglează această relaţie în funcţie de relaţiile bilaterale. Deocamdată, există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova, care poate fi trecut uşor-uşor, dar necesită timp.

De ce mergeţi la Chişinău?

T.B.: Pentru susţinerea relaţiei dintre cele două state, dar mai ales pentru semnalul privind susţinerea Republicii Moldova înainte de semnarea Acordurilor de la Vilnius. Republica Moldova are un avantaj uriaş fiindcă are acquis-ul comunitar tradus în română. Deci acei ani de zile pe care i-a petrecut România traducând aceste documente vor fi ani câştigaţi pentru Republica Moldova.

Fostul ambasador rus în România, Alexandr Ciurilin, spunea că între România şi Federaţia Rusă există trei probleme: scutul anti-rachetă, Republica Moldova şi chestiunile energetice.

T.B.: Sunt absolut de acord cu toate trei, dar aş mai adăuga chestiunea tezaurului, fiindcă e un element care creează neîncredere, dar sunt absolut de acord fiindcă Moldova este o problemă, dar avem viziuni diferite în această chestiune: noi susţinem că doar Chişinăul poate stabili nivelul de autonomie în privinţa Transnistriei, de pildă.

Deci recunoaşteţi că Republica Moldova e o problemă bilaterală a Rusiei şi României?

T.B.: Nu este, fiindcă nu o negociem direct, dar este clar că avem opinii diferite: ruşii o văd federalizată, noi o vedem unitară.

Şi americanii au mizat pe federalizarea Republicii Moldova?

T.B.: Noi nu putem fi de acord cu alte puncte de vedere, în afară de cel al Chişinăului.

Cum vedeţi intrarea Gazprom pe piaţa românească?

T.B.: E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conducte la Isaccea şi poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piaţa românească, nu prin intermediari.

Aveaţi o promisiune în acest sens de la Vladimir Putin încă din 2008?

T.B.: A fost o declaraţie ironică, pe care nimeni nu a înţeles-o. Eu ştiam despre ce este vorba – în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu ştiu care era realitatea, iar atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plăteşte şi mai departe poate să-i dea România Ucrainei.

Deci nu a fost o negociere legată de scoaterea intermediarilor din importul de gaz în România, ci o glumă.

T.B.: Da.

N-aţi negociat dvs., dar a negociat Guvernul României în ultimii 10 ani. Cât credeţi că mai durează aceste tratative?

T.B.: Vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră, iar negocierile nu-şi mai au rostul. În 2016-2017 am putea avea gaz şi pentru export.”

Va invit sa cititi interviul!

Gandul

Ajutor pentru Timofti. La Chişinău, Băsescu le aminteşte basarabenilor că vor să fie în UE: „R. Moldova nu are alternativă la drumul european”

Se arata, printre altele, ca:

„Cu patru luni înainte de un moment deosebit de important pentru viitorul Republicii Moldova, summitul de la Vilnius, la care Chişinăul speră să fie semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, preşedintele României trece Prutul pentru a le aminti basarabenilor cât de mult şi-au dorit şi au muncit pentru acest moment. Vizita de miercuri a lui Traian Băsescu la Chişinău, programată iniţial pentru 1 februarie 2013, dar amânată pe fondul unor probleme de sănătate ale omologului Nicolae Timofti, vine în contextul scăderii entuziasmului populaţiei faţă de integrarea europeană, dar şi a unei intensificări a tensiunilor din Transnistria.

“Nu vreau să vorbesc despre alternative. În opinia mea, Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria Republica Moldova altă locaţie – mă refer la toată istoria acestui pământ – decât cea europeană. Vă pregătiţi pentru un mare succes al ţării”, le-a dat asigurări preşedintele cetăţenilor de peste Prut, în conferinţa de presă comună susţinută cu Nicolae Timofti.

Invitat recent la Gândul LIVE, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean s-a declarat încrezător că Republica Moldova va parafa acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, în ciuda îngrijorărilor Bruxelles-ului privind regresia cauzată de criza politică ce a dus la căderea guvernului Filat. În cadrul aceluiaşi interviu, Corlăţean le transmitea colegilor de la Chişinău să fie inteligenţi politic şi să nu cadă în capcana provocărilor. […]

Înţepături dinspre Bucureşti. Ponta: „Ce bine e să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora”

Eveniment deosebit de mediatizat peste Prut, cea de-a cincea vizită oficială a preşedintelui Băsescu a fost primită cu mici manifestaţii şi ale unioniştilor, şi ale rusofililor. Mai mult, înţepături au venit şi dinspre Bucureşti, unde premierul a remarcat, din şedinţa de guvern, mândria lui Traian Băsescu privind gazoductul Iaşi-Ungheni şi criticile privind scăderea burselor pentru tinerii basarabeni: „Mă gândeam ce bine e să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Păcat că Guvernul anterior nu a făcut nimic. Nici să dea mai multe burse, nici gazoductul”, a comentat miercuri Victor Ponta.

Cât despre Traian Băsescu, şeful statului român a refuzat să îşi facă bilanţul reuşitelor şi succeselor în relaţiile cu Republica Moldova, negând totodată că aceasta ar fi ultima sa vizită în statul vecin. „Nu, fraţilor, nu e ultima vizită! O să mai vin până îmi termin mandatul…”, a spus preşedintele român. Mai mult, Traian Băsescu a venit cu promisiunea unei spovedanii politice după încheierea celui de-al doilea mandat al său.

Interesele legitime ale Moscovei la Chişinău

Pentru prima dată într-o lungă perioadă de timp, preşedintele Traian Băsescu a vorbit, într-un interviu pentru Europa Liberă difuzat marţi, despre interesele legitime ale Moscovei în Republica Moldova. „Putem face orice analize, dar n-aş spune că sunt deranjante presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova”, a răspuns preşedintele, întrebat dacă presiunile Rusiei din Republica Moldova se simt şi la Bucureşti. „Până la urmă, în mod legitim, Moscova se interesează de Republica Moldova pentru că o mare parte din populaţia Republicii Moldova încă se simte legată de Moscova. Este o realitate, pe care dacă nu o vedem, nu putem dezlega poziţiile de la Chişinău”, a continuat şeful statului român.

Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, Traian Băsescu are programate, dincolo de discuţiile oficiale cu Timofti, întrevederi cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, primul-ministru Iurie Leanca, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, dar şi cu liderii principalelor partide (exceptându-l pe cel comunist).

Prima vizită în calitate de preşedinte a României a lui Traian Băsescu a fost făcută în ianuarie 2005, când Vladimir Voronin îi făcea cadou 11.000 de sticle de vin moldovenesc.”

Traian Băsescu le promite basarabenilor „gaz pe săturate” din Marea Neagră şi că va deveni, „din respect”, concetăţeanul lor. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„La finalul vizitei sale la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu le-a promis cetăţenilor Republicii Moldova „gaz pe săturate” din România, peste câţiva ani, şi i-a sfătuit să nu se mai bazeze pe negocierile în format 5+2 în ceea ce priveşte Transnistria, ci să meargă acolo unde este „cheia”, respectiv la Moscova. Într-un interviu pentru emisiunea „În PROfunzime”, difuzată de PRO TV Chişinău, şeful statului a declarat că ia în calcul ca, după plecarea de la Cotroceni, să ceară cetăţenie moldoveană, „în semn de respect pentru Republica Moldova şi ca semn de dragoste pe care o port oamenilor din această ţară”. Totuşi, Traian Băsescu exclude oferta făcută miercuri de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, de a veni „să continue lupta” la Chişinău şi să candideze la legislativele de peste Prut. […]

Despre atacurile lui Voronin: „ţine şi de educaţie şi a cui trompetă eşti”

Mai mult, Băsescu a lansat o serie atacuri la adresa lui Vladimir Voronin, care a avut declaraţii foarte dure despre preşedintele român în ultimele luni – de la invocarea unor telefoane date de Băsescu la Chişinău în stare de ebrietate la comparararea vizitei sale de miercuri cu cea a mareşalului Antonescu, în 17 iulie 1941, „Cred că sunt doar jocuri politice şi mă surprinde că sunt politicieni care vorbesc despre alternativa Uniunii Eurastiatice. De exemplu, fostul preşedinte Voronin, care cu mine vorbea în faţa camerelor că drumul Republicii Moldova este în Europa. Atunci, dânsul arăta atunci a fi european convins, acum văd că se simte asiatic”, a comentat Băsescu. Cât despre analogia cu Ion Antonescu, Traian Băsescu a replicat: „Mă surprinde că Vladimir Vornin vorbeşte totuşi limba română, s-a născut în România Mare. Oare cum poţi să vorbeşti aşa despre ţara în care te-ai născut?”, s-a întrebat retoric preşedintele, subliniind că „ţine şi de educaţie şi a cui trompetă eşti”.

Băsescu a mai declarat că a găsit o Republică Moldova mai hotărâtă ca oricând pe drumul european. „Mă încurajează şi îmi arată că n-am greşit susţinând R. Moldova pentru a-şi lua un drum către Uniunea Europeană”, a spus şeful statului român, care s-a declarat încrezător că finalizarea negocierilor acordului de liberă circulaţie va avea loc spre sfârşitul anului”. „Aş spune că aţi pornit pe un drum greu, care nu înseamnă prosperitate a doua zi după ce proneşti pe el, dar înseamnă şansa prosperităţii atunci când intri pe el”, a spus preşedintele.

„Chişinăul şi Moscova trebuie să treacă la un dialog direct”

Referitor la problema transnistreană, Traian Băsescu a eliminat din variantele Republicii Moldova o eventuală renunţare la Transnistria în schimbul integrării europene, pe modelul Serbiei şi al provinciei Kosovo. „Niciun stat nu are dreptul să renunţe la nicio palmă de pământ”, a subliniat preşedintele. El i-a sfătuit pe liderii de la Chişinău să nu se mai bazeze pe dialogul în format 5+2 (Transnistria, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, SUA, OSCE, UE) pentru a rezolva problema, dat fiind că a pierdut deja suficient timp, timp în care structurile statale „ilegitime” de la Tiraspol s-au consolidat. „Ca stat interesat şi ştiind unde se află cheia – la Moscova -, eu n-aş lăsa lucrurile numai în formatul 5+2. Mai devreme sau mai târziu, nu e o urgenţă, cred că Chişinăul şi Moscova trebuie să treacă la un dialog direct”, a explicat preşedintele la PRO TV Chişinău.

Vorbind despre gazoductul Iaşi-Ungheni şi despre un viitor îndepărtat, preşedintele le-a promis râzând moldovenilor „gaz pe săturate după 2018, când începem noi extracţia din Marea Neagră”.

Cetăţean al Republicii Moldova, dar nu ales

Întrebat dacă Republica Moldova va rămâne o prioritate pentru el după ce îşi va încheia cel de-al doilea mandat de preşedinte, Traian Băsescu a răspuns: „Poate după ce îmi voi termina mandatul, voi cere cetăţenia Republicii Moldova, în semn de respect pentru Republica Moldova şi ca semn de dragoste pe care o port oamenilor din această ţară”. Totuşi, când vine vorba despre oferta lui Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, de a merge să candideze peste Prut, răspunsul este scurt: „Nu, doamne fereşte!”.”

Cereti-o si o vom face!

Băsescu, la Chişinău, unei tinere care l-a întrebat despre unire: Cereţi-o şi o vom face

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Chişinău, cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţara vecină, o tânără spunând că ar trebui făcută unirea pentru a rezolva mai repede integrarea în UE a Republicii Moldova, şeful statului român replicând: „Domnişoară, cereţi-o şi o vom face”.La evenimentul organizat de Ambasada României de la Chişinău au participat circa 250 de persoane, acesta fiind ultimul punct al vizitei oficiale în Republica Moldova a preşedintelui Băsescu.

O tânără prezentă la întâlnirea preşedintelui Băsescu cu societatea civilă din ţara vecină a spus că i se pare prea mult de aşteptat pentru integrarea R.Moldova în UE, momentul estimat fiind abia peste 10-15 ani.

Să facem mai întâi unirea şi aşa ne integrăm şi în UE„, a spus tânăra, iar preşedintele Băsescu a replicat: „Domnişoară, cereţi-o şi o vom face!”.

Afirmaţia preşedintelui a stârnit aplauzele celor participanţilor la întâlnire.

Şeful statului a afirmat din nou miercuri la Chişinău că aderarea R.Moldova la UE va fi o „reîntâlnire” a celor două ţări, aşa cum a fost după Marea Unire de la 1918.

„UE e locul în care ne vom reîntâlni, unde vom fi din nou împreună, cum am fost după marea Unire. UE este locul în care frontierele dispar, în care toţi circulăm de la unul la celălalt, valorile fiecărui popor sunt valori ale UE, acolo unde de fapt toţi dobândim o nouă identitate, alături de cea originară, cea de cetăţeni europeni”, a mai spus Băsescu.”

Bazat pe caracteristicile de rasa!!

Băsescu, la Chişinău: Poporul Republicii Moldova e latin, nu are ochii oblici, nu înţeleg opţiunile pro-asiatice

Se arata ca:

Traian Basescu

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chişinău că poporul R.Moldova este latin şi nu a văzut în rândul acestuia cetăţeni cu ochii oblici„, convingerea sa fiind că opţiunea majorităţii populaţiei ţării vecine este pentru integrarea europeană şi că nu are ce să caute în Uniunea Eurasiatică.

„Poporul acestei ţări este un popor latin, nu am văzut cetăţeni ai Republicii Moldova cu ochii oblici. Deci, cred că opţiunea este spre integrare europeană, iar dacă vor apărea opţiuni ale societăţii civile, aşa cum evoluează foarte prolific numărul de ONG-uri pro-asiatice, sunt convins că opţiunea majorităţii populaţiei va fi pro-europeană”, a afirmat Băsescu miercuri, în conferinţa de presă comună cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Timofti.

Preşedintele român a arătat că vizita sa la Chişinău vine într-un moment foarte important pentru ţara vecină, care se află la câteva luni de semnarea la Summit-ul de la Vilnius a Parteneriatului Estic al Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb. Băsescu a arătat că ţara vecină nu are alternativă la drumul european, „de apropiere de UE şi viitoare integrare’ şi a reiterat că România va rămâne un „avocat fără rezerve” al acestui parcurs.

De asemenea, Băsescu a spus că nu îşi poate explica opţiunile spre o integrare a Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică, apărute în ultimul timp la unii politicieni din ţara vecină, făcând apoi referire la afirmaţiile pe care liderul Partidului Comunist şi fost preşedinte la Chişinău, Vladimir Voronin, le făcea în urmă cu ceva ani, alături de el, privind drumul european al Republicii Moldova.

„Aici se pare că în ultimele luni apare o opoziţie internă, deşi vă rog să mă credeţi, vă rog să daţi înapoi filmările de la conferinţele de presă pe care le-am avut cu fostul preşedinte Voronin când împreună vorbeam de drumul european. Deci aici, tot la Chişinău, vorbeam despre opţiunea guvernului din timpul preşedinţiei domnului Voronin, vorbeam despre drumul european. Acum înţeleg că domnul Voronin a uitat că s-a născut şi că are părinţii la Dubăsari şi că nu a putut trece frontiera să îşi vadă mormântul părinţilor când era şeful acestui stat. Şi apar opţiuni pe care eu nu mi le pot explica”, a afirmat Băsescu.

Totodată, întrebat dacă înainte de Summit-ul de la Vilnius se aşteaptă la provocări din partea Moscovei în Găgăuzia şi Transnistria, Băsescu a răspuns că nu crede că se va ajunge la aşa ceva.

„Provocări din partea Moscovei nu cred. Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate şi susţinute de stat”, a afirmat el.

Pe de altă parte, preşedintele moldovean a spus că interpretează ca „provocări” acţiunile unor forţe politice şi părţi ale societăţii civile îndreptate împotriva parcursului european al ţării.

În Republica Moldova sunt forţe care promovează alte idei decât cele ale guvernării. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea schimbării de curs a Republicii Moldova către aşa-zisa Uniune Eurasiatică. Eu, după câte cunosc, nu există încă această uniune, despre ea se vorbeşte. Provocări pot fi, singurul fapt că se organizează astfel de acţiuni, eu le consider tot provocări. Pot fi, dar noi le răspundem prin consecvenţa noastră, prin determinarea politicii noastre şi a programului de guvernare îndreptat spre integrarea europeană. Şi o să reuşim”, a spus Timofti.

Preşedintele Traian Băsescu face miercuri o vizită oficială în Republica Moldova.” (subl. mea)

Cea mai aiuritoare declaratie a lui Basescu!  De ce nu in Uniunea Euroasiatica? Pentru ca e un popor latin si nu are ochii oblici!! 🙂 . Din aceasta cauza nu intelege optiunile pro asiatice! In Uniunea Europeana sunt numai cei ce nu au ochii oblici! Ceea ce ar insemna ca in ochii lui Basescu astfel de Uniuni sunt bazate pe caracteristicile de rasa. Eu stau si ma intreb: cum a putut Basescu sa se dea in stamba facand o asemenea afirmatie…?

Dar apropo de remarca tinerei care i-a spus lui Basescu:  „Să facem mai întâi unirea şi aşa ne integrăm şi în UE” si de declaratia Presedintelui Timofti, care aprecia ca: „În Republica Moldova sunt forţe care promovează alte idei decât cele ale guvernării. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea schimbării de curs a Republicii Moldova către aşa-zisa Uniune Eurasiatică.”, in plus si Basescu vorbea de „ONG-uri pro asiatice”, eu stau si ma intreb:

exista la nivelul societatii civile din Republica Moldova forte ce promoveaza nationalismul, ONG-uri nu pro asiatice, ci nationaliste, care sa militeze pentru unirea Republicii Moldova cu Romania?

Pentru ca daca vrei unirea cu Romania, trebuie sa existe ONG-uri care sa militeze pentru unitatea nationala, antrenand astfel acest curent de opinie in intreaga societate din Republica Moldova, militand pentru ca el sa fie imbratisat de tot mai multi cetateni. Nu e oare ciudat ca acolo sunt „forte ce promoveaza alte idei decat cele ale guvernarii”, organizate in ONG-uri, dar nu prea se vad forte organizate care sa sustina aprig unirea cu patria mama, Romania?

„Şeful statului a afirmat din nou miercuri la Chişinău că aderarea R.Moldova la UE va fi o „reîntâlnire” a celor două ţări, aşa cum a fost după Marea Unire de la 1918.”

Dar ne vom regasi oare? Ne vom regasi oare, daca interesul principal al cetateanului din Republica Moldova in aceasta integrare in UE nu e altul decat sa mearga sa munceasca in Occident, sa castige mai mult decat la el acasa? Nu e oare vorba de cel mai meschin materialism, in detrimentul unui generos nationalism, capabil sa uneasca intr-adevar Rep. Moldova cu Romania, ca nu numai sa ne „reintalnim”, ci si sa ne regasim, asa cum a fost dupa Marea Unire de la 1918. Si cand spun sa ne regasim, ma gandesc la faptul ca si noi si ei trebuie sa constientizam nu ca suntem europeni, ci ca suntem romani si formam acelasi popor, cu aceeasi bogatie spirituala. Si cu aceasta bogatie spirituala comuna in mod natural, imbogatim bogatia spirituala a Europei. Pentru ca Romania trebuie sa fie una, si Basarabia e parte integranta a Romaniei. Nu cred ca trebuie sa ne privim ca doua state integrate in UE si care „se reintalnesc”. Ci ca acelasi stat, acelasi popor, aceeasi tara: Romania. In acest sens nationalismul este benefic pentru patria noastra comuna care nu e alta decat Romania. Iar acest nationalism, care ar trebui sa-l anime pe orice roman, nu e cultivat bine nici la noi in tara, nu numai in Republica Moldova. Nu se face o educatie adecvata in acest sens, lucru, desigur, regretabil. In schimb ni se face din plin educatia ca trebuie sa fim europeni si sa ascultam de comandamentele Comisiei Europene!

Update

Gandul

Rusia îl acuză pe Traian Băsescu de comentarii „inadecvate şi nefondate” în problema Moldova-Transnistria

Se arata ca:

„Un oficial al biroului de presă al Ministerului de Externe de la Moscova a criticat declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, făcute la Chişinău, în legătură cu procesul de negociere între Republica Moldova şi Transnistria. Afirmaţiile lui Băsescu au fost calificate drept „inadecvate şi nefondate”, conform agenţiei Interfax.

„Moscova a fost surprinsă de anumite idei exprimate în timpul interviului acordat de preşedintele României, Traian Băsescu, presei române pe 16 iulie, în legătură cu procesul de pace din Transnistria şi cu relaţiile Rusia-Republica Moldova. De exemplu, Băsescu pune la îndoială sinceritatea oficialilor Rusiei, care susţin un acord durabil şi viabil pe problema transnistreană. Credem că aceste comentarii sunt inadecvate şi nefondate. Poziţia Rusiei este neschimbată şi binecunoscută”, a declarat Maria Zaharova, directorul adjunct al departamentului de presă al MAE rus, conform Interfax.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, la Chişinău, că negocierile în format 5+2 pe tema conflictului îngheţat din Transnistria nu au niciun rezultat pentru că actorii implicaţi, inclusiv Rusia, nu vor să rezolve problema.

„Pentru că cei de care depinde rezultatul nu vor să rezolve problema sau vor să o rezolve altfel decât Chişinăul, actorul care trebuie să decidă: nici Federaţia Rusă, nici Ucraina, nici SUA, UE nu pot decide în locul Chişinăului asupra integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Or, poziţia Republicii Moldova nu este încă acceptată de toate părţile”, a răspuns Traian Băsescu întrebării legate de lipsa de rezultate a negocierilor din Transnistria.

„Chişinăul are obligaţia să lupte diplomatic pentru fiecare palmă de pământ care-i aparţine, indiferent care au fost aranjamentele administrative în interiorul fostei URSS”, a mai spus Băsescu în interviu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 19, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii