Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Stat de drept. Anticoruptie. MCV. Pozitia Frantei

Doua articole din Romania Libera care m-au pus pe ganduri… Unul e ceva mai vechi, din 11 aprilie 2014, in care e vorba de aprecierile facute de fostul ambasador al Frantei la Bucuresti, Dl. Philippe Gustin. Al doilea articol, din 20 noiembrie 2014, ne vorbeste despre ce a declarat ambasadorul Frantei la Sofia… M-am gandit sa le pun impreuna pe aceeasi pagina, cum se spune, sa vedem ce reiese din cele doua…

Ambasadorul Franţei: Anchetarea baronilor corupţi e un semn pozitiv

Se arata ca:

„Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a apreciat, vineri seara, la Gândul Live, că avalanşa de cazuri de corupţie la nivel înalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv şi că exemplul anticorupţie trebuie să vină de sus, dar că trebuie schimbată şi mentalitatea de a da şpagă, relatează Mediafax.

„Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o ţară unde, din păcate, corupţia este prezentă. Este un semn important, care e dat că nu putem face orice şi deci exemplul trebuie să vină de sus şi cred că este un lucru bun, iar în decursul celor doi ani ai mandatului meu am văzut tot ceea ce a făcut justiţia, în special ce a făcut DNA sau ANI, pentru a avea o imagine mai bună a României. Dar cred că astăzi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie să vină de sus, dar ceea ce este important este că trebuie să schimbăm mentalităţile, în ceea ce priveşte corupţia de zi cu zi, denumită uneori aici mica corupţie: faptul că pentru a avea o diplomă la universitate, trebuie să plăteşti, pentru a merge la medic, trebuie să plăteşti, pentru a nu plăti amenda, trebuie să dai ceva poliţistului”, a spus Philippe Gustin, care îşi încheie mandatul pe 30 aprilie.

Ambasadorul Franţei susţine că marile companii franceze au depăşit vremurile când se plângeau de presiuni politice, care generau corupţie, însă nu acelaşi lucru poate spune despre micii investitori francezi, înecaţi în aceeaşi birocraţie ca şi cei români.

„Sunt societăţi foarte mari în domeniul lor în România, plasate pe primul sau al doilea loc în sectorul lor, ele îmi spun că în prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru că au o forţă, o putere, au posibilitatea de control care le permite să împiedice aceste practici. În schimb, am luat contact şi cu societăţi mici franceze care încearcă să se instaleze aici. Atenţie totuşi la ceea ce înţelegem prin cuvântul corupţie. Nu este vorba de o corupţie uneori activă, e mai degrabă o birocraţie care este lentă şi care cere ca pentru a avea o ştampilă pe un document, trebuie să aştepţi şi când te-ai săturat de aşteptat, atunci trebuie să plăteşti pentru a o obţine. Iată genul de lucruri mărunte, ca de pildă o autorizaţie de construire, de înfiinţare, cu care sunt confruntate, repet, societăţile mici şi nu cele mari. (…) Nu trebuie nici să caricaturizăm, să spunem că acest gen de practici nu există decât în România, din păcate nu este adevărat, ele există şi în Franţa. Deci, cred că e important să denunţăm asemenea practici şi, repet, să avem curajul de a le refuza”, a afirmat Gustin.

El a precizat că puterea statului de drept în România a fost întotdeauna un punct central pentru diplomaţia franceză. „Nu sunt o persoană care să dea lecţii. Eu ştiu că fiecare ţară îşi are propriile pete negre, propria istorie, care poate să cunoască suişuri şi coborâşuri, şi că, în orice caz, un stat de drept nu poate fi construit în cinci minute. Atunci când discut cu unii din colegii mei europeni îi întreb: cât timp a fost necesar pentru construirea sistemului tău judiciar? Pentru că în Franţa a fost nevoie de o mie de ani. Şi cu siguranţă nu se poate schimba în 20 de ani, în 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simplă lege, printr-o reglementare, ci necesită o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie să se schimbe, însă este mult mai greu de schimbat. Aşadar, cred că trebuie să fim foarte modeşti, dar şi foarte exigenţi, deoarece România ca membru al Uniunii Europene trebuie să respecte regulile juridice şi trebuie să accepte anumite reguli. Dar trebuie să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre”, a spus Philippe Gustin.

Ambasadorul Franţei consideră că marile probleme ale României sunt lipsa forţei de muncă calificate în domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie şi infrastructura.

„Prima problemă este cu adevărat forţa de muncă calificată. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, văzută astăzi prin prisma exporturilor. Dăm întotdeauna exemplul Renault Dacia. Astăzi, din păcate, vânzările pe piaţa internă a României sunt în cădere liberă pentru Renault. Românii preferă să cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decât un Logan sau un Duster nou. Asta înseamnă astăzi că, pentru ca Dacia să se poată dezvolta, piaţa de desfacere se găseşte în ţările emergente şi aceasta este cauza pentru care Dacia construieşte uzine în apropierea acestor pieţe de desfacere sau în Europa de Est, pentru a câştiga în competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. În general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult împreună cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autorităţi locale. Societăţile franceze de aici, din România, dar şi societăţile în general, au nevoie de infrastructură deoarece transportul materialelor pe care îl produc este un element important pentru competitivitatea lor. (…) Am vizitat România de la nord la sud şi de la est la vest, toată lumea ştie bine că atunci când te deplasezi în România, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toată lumea ştie bine că în România e nevoie ca infrastructura să se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred că trebuie să fii orb ca să nu-ţi dai seama de acest lucru”, a declarat diplomatul.

Ambasadorul Franţei a vorbit de asemenea la Gândul Live despre aderarea României la spaţiul Schengen şi despre condiţionarea pe care statele membre au ajuns să o facă faţă de raportul CE privind Justiţia, în cadrul MCV, amintind că Franţa, alături de Germania, a susţinut mereu România la aderare, iniţiind planul etapizat, mai întâi frontierele aeriene şi maritime, apoi cele terestre.

Un stat de drept se construieşte în permanenţă. Trebuie adaptate legile, reglementările, sistemul de justiţie la noile situaţii şi evoluţii ce apar, precum delincvenţa, reţelele de trafic sau criminalitatea cibernetică, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu ştia ce este criminalitatea cibernetică, iar astăzi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degrabă partizanul unei logici în care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul ţărilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus şi o abordare juridică comune. (…) Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.

Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici români care lucrează în Franţa începând cu 2007, spunând că „aceasta este Europa, cu circulaţia persoanelor, cu riscul pentru România de a pierde elite, de a pierde profesionişti din domeniul sănătăţii de care ţara are nevoie”.

„Ştiţi exact cât câştigă oficial un medic aici în România, în Franţa el este mult mai bine plătit. Cred că România trebuie să gestioneze această problemă a medicilor, pentru că în Franţa, avem nevoie de aceşti medici, pentru că avem o demografie medicală care este catastrofală. Şi ştiţi că studiile de medicină durează minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem şi o evoluţie a profesiei de medic în Franţa. Tinerii medici care ies de pe băncile facultăţii nu mai vor să lucreze la ţară sau în spitalele publice, iată de ce avem, din păcate, nevoie să importăm personal medical. Şi alte ţări au astăzi aceeaşi problemă ca noi, Marea Britanie, de pildă”, a spus Philippe Gustin.

Pe de altă parte, el a arătat că deschiderea Franţei pentru medicii români echivalează şi cu o deschidere similară pentru romi, dar spre deosebire de medici aceştia din urmă nu vin întotdeauna în Franţa doar să muncească, ajungând deseori să locuiască în tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuaţi şi uneori expulzaţi înapoi în România. „Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu există o soluţie miraculoasă, altminteri am fi găsit-o de mult. Cred că politica ce a fost făcută la nivel bilateral, între Franţa şi România, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie să fie doar franco-român. Trebuie şi ca mentalităţile să se schimbe aici în România în ceea ce priveşte această etnie romă, şi trebuie să încercăm să găsim şi o soluţie europeană. Iată de ce aici am propus colegilor mei europeni şi reprezentanţilor guvernului român să ne întâlnim în mod constant pentru a încerca să găsim soluţii şi proiecte, ca de pildă cazul proiectului Ferentari, care nu se adresează doar romilor, ci populaţiei defavorizate, căci în definitiv adevărata problemă este legată nu de etnie, ci de starea de precaritate a populaţiei. Soluţiile sunt deja cunoscute, ele se bazează pe educaţie, sănătate, acces la locuri de muncă şi locuinţe. Toată lumea le cunoaşte. Cred că trebuie mai întâi să înţelegem bine ceea ce se întâmplă. Majoritatea acestor oameni săraci care se află în Franţa, în Marea Britanie sau în celelalte ţări europene sunt victime. Sunt victime ale reţelelor de trafic de fiinţe umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele reţelelor care-i exploatează pentru cerşetorie, furt, prostituţie. Aşa că trebuie să avem o reacţie, mai întâi o reacţie poliţienească şi judiciară; iar dacă urmăriţi actualitatea în activitatea de jurnalist, aţi văzut că am avut chiar ieri condamnări pentru membrii unei reţele de proxenetism care-i exploata pe aceşti oameni. Iar pe de altă parte este nevoie de o abordare de incluziune socială pentru cei care vor să se integreze în Franţa. Iar aici e nevoie de o reacţie care presupune din nou acces la educaţie pentru copii, la locuinţe şi locuri de muncă pentru părinţi. Iar aceste două reacţii trebuie să fie coordonate”, a afirmat diplomatul francez.

La încheierea mandatului de ambasador, Philippe Gustin spune că i-a plăcut mult în România diversitatea naturii şi a oamenilor şi că locuitorii ţării sunt cea mai mare bogăţie, fiind impresionat de ospitalitatea românească.

„O să rămân la rezerva mea obişnuită, o să aştept să părăsesc România pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a plăcut cel mai mult. Însă, într-o manieră generală, ce mi-a plăcut cel mai mult în această ţară este diversitatea. România, la fel ca şi Franţa, le oferă turiştilor posibilitatea să ajungă în cei mai frumoşi munţi, în deltă, la mare etc. Există o diversitate care se regăseşte în oameni. Există mai multe Românii, mai multe tipuri de români. Când mergi dintr-un sat în altul, poţi întâlni şi influenţele minorităţilor, ale istoriei, iar această diversitate este extrem de importantă. Iar un al doilea element care mi-a plăcut este ospitalitatea. Cred că cea mai mare bogăţie a României sunt locuitorii săi: românii şi româncele. Şi în orice caz, eu, ca ambasador al Franţei, am fost emoţionat în călătoriile mele, pentru că am fost primit de fiecare dată cu atâta fervoare şi simplitate, dar şi cu multă apreciere pentru relaţiile dintre Franţa şi România”, a spus ambasadorul Franţei.” (subl. mea)

Ambasador francez: UE ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, după ce MCV nu a avut efectele scontate

„Uniunea Europeană ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, întrucât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu a adus efectele aşteptate, a declarat ambasadorul Franţei la Sofia, citat de site-ul Novinite.com, relatează Mediafax.

În cursul unui seminar pe tema situaţiei din Balcani desfăşurat la Sofia, Xavier Lapeyere de Cabanes a declarat că nu există semnale privind încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

„Dimpotrivă, măsurile de monitorizare a României şi Bulgariei ar putea fi intensificate”, a spus ambasadorul Franţei, explicând că principiile statului de drept nu erau aplicate suficient în cele două ţări în momentul admiterii acestora în UE, în 2007.

„Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiectivul de a transforma elitele politice din România şi Bulgaria, de a le face să respecte reglementările comunitare. Însă, deocamdată, instrumentele de monitorizare nu au avut succes”, a spus ambasadorul Franţei.”

Deci in Franta a fost nevoie de 1000 de ani ca sa se construiasca sistemul judiciar, adica, din cate inteleg daca inteleg bine, statul de drept… 🙂 Incurajator!! 🙂 In Romania si Bulgaria MCV nu a avut efectele scontate, si atunci pe aici cat mai trebuie? 500 de ani? Inca 1000 de ani? 🙂 Bineinteles ca un stat de drept nu se poate construi „in 5 minute”. Totusi, ce inseamna „să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre„? Si chiar asa: „instrumentele de monitorizare nu au avut succes”? Iar Philippe Gustin spune:

„În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”

Interesant ce spune Philippe Gustin…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

noiembrie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cel mai spectaculos eveniment al debutului de an…

… este fara indoiala condamnarea lui Adrian Nastase. Si spun acest lucru pentru ca evenimentul a fost si este foarte mediatizat, se comenteaza mult asupra lui, se iau atitudini referitor la acesta si este si interesant, trebuie s-o recunoastem.

Mie personal mi se pare ca aceasta condamnare arunca o ceata si mai groasa (mai groasa decat cea de afara!) asupra unor chestiuni pe care, de ce nu, le-as numi fundamentale pentru societatea romaneasca. Vedeam, spre exemplu, la televizor, vorbindu-se daca oamenii politici au invatat ceva din aceasta noua condamnare a lui Adrian Nastase… Dupa parerea mea, aceasta condamnare (si nu numai) nu prea inseamna mare lucru si nici nu rezolva vreo problema. Dimpotriva, amplifica problemele si nu atat pentru faptul ca s-ar fi produs tardiv. In primul rand cred ca trebuie aratat si inteles ca nu rezolva nici pe departe problema coruptiei, cum poate ar crede unii… Caci ar trebui sa ne bucuram daca se rezolva pozitiv problema coruptiei si nu de condamnarea unui om. Or, chestiunea aceasta a coruptiei va persista sa fie spinoasa atata vreme cat capitalismul in Romania nu este dezvoltat. Sau, cu alte cuvinte, atata vreme cat Statul va ramane puternic implicat in economie. Vor aparea alti Nastase, cu siguranta. Se vor diversifica, moderniza si imbunatati metodele de corupere, furt si delapidare (inclusiv, de ce nu, prin legi care sa permita asa ceva) si in felul acesta se va agrava problema. Chestiunea nu e cat de cinstit esti ci faptul ca te afli, aici in Romania, intr-un cerc vicios din care nu ai iesire. Iar recentele privatizari ratate: Oltchim, CFR Marfa, Posta Romana confirma ceea ce spun. Mai mult, sub guvernarea PDL, care pe vremea cand Presedintele Basescu Traian conducea neconstitutional partidul isi spunea ca e partid de dreapta (insusi Basescu se revendica de la o asemenea orientare politica chiar si azi), n-a facut nicio privatizare!! Si sa retinem acest aspect pentru ca un partid care-si spune de dreapta ar fi trebuit sa sustina sectorul privat si sa caute sa-l dezvolte. PDL nici vorba ca ar fi facut asa ceva. Pericolul este ca acest fenomen pe care-l numim coruptie sa se amplifice (mai ales cu noile taxe ale guvernului Ponta, care parca te invita la evaziune) si s-ar putea sa se dezvolte alti Nastase, nu atat de vizibili in plan politic si public precum Adrian Nastase, dar cu mult mai corupti si mai periculosi… Si atunci ce am facut? Am condamnat „un simbol” al coruptiei?

Pe de alta parte, aceasta condamnare a lui Adrian Nastase, in conditiile in care increderea cetateanului roman in Justitie este la cote foarte joase (v. aici si aici niste sondaje recente interesante), nu face decat sa-i sporeasca popularitatea fostului premier. Sa ne gandim putin: de mai multi ani fostul premier nu mai avea o functie importanta in PSD, iar dupa prima sa condamnare patrona sedintele Fundatiei Titulescu si scria pe blog. Era chiar atat de periculos Adrian Nastase? Si daca da, de ce? Iar daca, sa presupunem, e periculos, nu era oare mai bine sa fie lasat intr-o pozitie inferioara, undeva asa in plan secund, tert, cu alte cuvinte marginalizat? Pe cand aceasta condamnare il aduce din nou in prim-planul vietii politice, iar reactia pe care cetateanul o are, comparandu-l pe Nastase cu alte personalitati, trebuie sa fie ceva de genul: Oana Schmidt – Haineala e rea, Nastase e bun! Deci reactia cetateanului este exact invers de cum ar trebui sa fie, nu? Pe asa ceva si mizeaza PSD pentru a castiga capital politic intrucat urmeaza alegeri europene si prezidentiale, nu? Deci  efectul acestei condamnari este de bun augur pentru PSD, care nu trebuie sa scada din punct de vedere electoral. Ce se intampla? Premierul, Victor Ponta, este de la PSD iar masuri de imbunatatire a activitatii economice si a nivelului de trai nu se prea vad. Taxele si impozitele s-au marit pentru ca Ponta, daca nu ma insel, trebuie sa mai plateasca niste datorii catre FMI. Or, ce s-a intamplat acum este un adevarat balon de oxigen pentru PSD, daca se poate spune asa, o oportunitate pe care trebuie s-o exploateze la maximum, cu sange rece, pentru a nu pierde electorat. Victor Ponta a speculat imediat acest moment: Nastase este o victima politica a ticalositului regim Basescu, aidoma Iuliei Timosenko in Ucraina.  Iar Ion Iliescu a avut (a cata oara?) o pozitie contrara, daca se poate spune asa, partidului. Iata ce declara Iliescu, citat de Mediafax:

„Întrebat dacă personal crede că Adrian Năstase este condamnat politic, Ion Iliescu a răspuns: „Nu este, cred, o legătură, o conexiune directă între factorii politici şi justiţie, dar este schimbarea de judecată din partea oamenilor. Nu vreau să dau niciun fel de aprecieri de valoare din acest punct de vedere„.” (subl. mea)

Interesant de citit, referitor la afirmatiile lui Ponta, editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul. Reputatul jurnalist spune:

Ei, iată că dreptate s-a făcut, nu una pe placul PSD. Dar, de fapt, e foarte utilă: Ponta şi ai săi au ocazia să se prezinte în continuare ca luptători cu hidra băsistă. E mai uşor decât să lupţi cu preţurile şi sărăcia. Ca lider PSD, V. Ponta o poate face, ca premier al României este inadmisibil.

Afirmând că „Năstase e o victimă a regimului Băsescu”, cum deja a făcut,  V. Ponta loveşte încă o dată în  ideea de independenţă a justiţiei în statul al cărui prim-ministru este.” (subl. mea)

Insa aceasta condamnare a lui Adrian Nastase are si conotatii de politica externa. Iata ce ne spune Gandul:

Statele Unite trimit un emisar la Bucureşti pentru a discuta despre statul de drept

Se arata ca:

„O delegaţie a Departamentului de Stat american va veni, vineri, la Bucureşti pentru a discuta, printre altele, despre „eforturi de consolidare a statului de drept”, a anunţat diplomaţia americană. Deocamdată, în programul vizitei sunt trecute întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu ministrul Titus Corlăţean, potrivit unor surse oficiale citate de Mediafax.

Delegaţia americană este condusă de Victoria Nuland, Asistentul pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice al Secretarului John Kerry, unul dintre cei mai influenţi oameni din Departamentul de Stat. Vizita în România va dura două zile şi va include întâlniri cu oficialii români şi cu societatea civilă, pentru a dezbate problemele de pe agenda bileterală, precum statul de drept, explică Departamentul de Stat.

Vizita oficialului american vine la scurt timp după o serie de modificări controversate la Codul Penal adoptate de Camera Deputaţilor şi criticate inclusiv de misiunea americană din România, pe motiv că reprezintă „un pas înapoi” pentru România.

Înainte de a ajunge la Bucureşti, delegaţia a mers marţi în Olanda, miercuri în Germania şi va ajunge joi în Lituania. De la Bucureşti, Victoria Nuland va merge la Paris.

Predecesorul Victoriei Nuland, Philip Gordon, a venit şi el la Bucureşti, în vara lui 2012, în perioada în care preşedintele Traian Băsescu era suspendat, pentru a discuta tot despre statul de drept, precum şi despre echilibrul puterilor în stat şi îngrijorările SUA faţă de evenimentele politice din România. Gordon s-a întâlnit atunci atât cu premierul Victor Ponta, cât şi cu Crin Antonescu, preşedinte interimar, şi Traian Băsescu, preşedinte suspendat. După aceste întâlniri, americanul a venit cu un mesaj foarte dur pentru puterea de la Bucureşti.

„Evident, e mai important ce fac oamenii decât ce spun. Dar tot ceea ce pot să sper, după aceste întâlniri, este că ei (oficialii români, n.red.) conştientizează importanţa acestor lucruri şi că vor respecta aceste principii”, a declarat oficialul SUA, care a subliniat că ţara sa susţine pe deplin cele 11 solicitări ale Comisiei Europene pentru România. Gordon a mai explicat, într-o întâlnire cu jurnaliştii, că a venit în România pentru a exprima preocupările Statelor Unite cu referire la referendumul pentru demiterea preşedintelui. „Au existat, aşa cum se ştie, acuzaţii credibile de vot ilegal masiv la referendum, au fost demersuri de schimbare a listelor cu votanţi, care ar schimba cvorumul de vot şi, se pare, încercări de presiune asupra Curţii Constituţionale privind validarea referendumului. Toate aceste acuzaţii au ridicat semne de întrebare privind legitimitatea oricărui rezultat care este aşteptat”, a spus Philip Gordon.

Americanii nu au, de mai bine de un an de zile, ambasador la Bucureşti, misiunea lor în România fiind condusă de Însărcinatul cu Afaceri Duane Butcher. România este singura ţară NATO pentru care nu s-a făcut nici măcar nominalizarea de ambasador american. La nivelul UE, doar Irlanda se mai află în această poziţie, după cum reiese dintr-o analiză gândul bazată pe din rapoarte ale Departamentului de Stat, CIA şi American Foreign Service Association şi coroborate cu surse diplomatice americane.”

Or, de aici ar putea rezulta ca Iliescu are, totusi, dreptate. Si anume adevarul ar fi ca nu Basescu a dorit si a pus umarul la condamnarea lui Nastase, ci actiunea a fost dictata din exterior, direct de catre SUA. Aceasta ipoteza n-ar fi chiar foarte absurda… De observat si tarile pe care le va vizita Victoria Nuland: Olanda, Germania, Lituania, Romania si Franta. Parca Olanda si Germania, dar si Franta, sunt „prietenii” nostri „dragi” care se opun intrarii Romaniei in Spatiul Schengen, desi Romania are dreptul la asa ceva. Si atunci „semnalele” pe care le dau Olanda si Germania nu vin oare direct de la Washington? In anuntul facut de Departamentul de Stat cu privire la vizita oficiala a Victoriei Nuland, referitor la tara noastra se arata:

„In Bucharest, Romania, from January 10-11, Assistant Secretary Nuland will meet with senior Romanian government officials and members of civil society to discuss bilateral and regional issues, including efforts to strengthen the rule of law.” (subl. mea)

Or, Ponta vrea sa demonteze regimul Basescu iar Basescu pozeaza in aparatorul statului de drept sau, poate mai bine zis, „rule of law”, cum spune in comunicat, iar Gordon a tinut cu dintii de Basescu. Si atunci nu cumva Departamentul de Stat il sustine pe Basescu intr-o eventuala incercare de a incalca Constitutia si de a mai ramane inca un mandat la Cotroceni sau, daca lucrul asta chiar nu se poate deloc, sa fie macar premier dupa ce nu va mai fi la Cotroceni…? Ce inseamna exact „including efforts to strengthen the rule of law„?  In traducere ar suna cam asa: „incluzand eforturi de a intari regula legii”. Ce inseamna asta? De e trebuie intarite aceste eforturi si ce inseamna asta, ce semnificatie are? 

Trebuie inteles un lucru: Romania nu a depasit tranzitia dar legile, inclusiv Constitutia, sunt de asa maniera ca si cum ar fi tara noastra ar fi trecut cu bine prin tranzitie si aceasta s-a incheiat odata pentru totdeauna. In Romania lucrurile nu stau asa, de aici si dificultatile existente in aplicarea a ceea ce inseamna rule of law sau stat de drept. Bine, sigur, depinde si ce fel de definitii dam acestor notiuni, corect! Insa, repet, Romania nu a depasit tranzitia si, din acest punct de vedere, tinand cont de cum se pune acum problema, integrarea Romaniei in UE nu a fost decat o formalitate politica pentru ca, in fond, Romania nu trebuia sa fie in UE intrucat nu poate respecta cerintele ce decurg de aici. A depasi tranzitia inseamna ca si la noi sa se intareasca in primul rand capitalismul, ceea ce nu se prea intampla, din nefericire si din cauze, desigur, obiective. Nu mai vorbesc de faptul ca nici populatia nu doreste asa ceva si de aceea aceasta trebuie mintita la greu daca doresti sa realizezi vreo reforma, numai ca populatia iti cere si bani! Nu se poate sa nu remarcam contradictia aceasta intre calitatea de membru al UE, pe de o parte, si faptul ca tara noastra nu si-a incheiat tranzitia, desi noi zicem ca aceasta s-a incheiat. Evident, rule of law sau stat de drept, aceste notiuni te duc cu gandul la onestitate. Dar interesant ar fi sa vedem ce spunea Mark Twain despre onestitate:

HONESTY

din care citez:

„Honesty is the best policy–when there is money in it.
– Business speech, 3/30/1901

There are people who think that honesty is always the best policy. This is a superstition. There are times when the appearance of it is worth six of it.
Following the Equator

Barring the natural expression of villainy which we all have, the man looked honest enough.
– „A Mysterious Visit,” 1875

Honesty: the best of all the lost arts.
– Notebook, 1902

Yes, even I am dishonest. Not in many ways, but in some. Forty-one, I think it is.
– Letter to Joe Twichell, 3/14/1905

All my life I have been honest–comparatively honest. I could never use money I had not made honestly–I could only lend it.
– Speech, 12/22/1907

I would much prefer to suffer from the clean incision of an honest lancet than from a sweetened poison.
– Letter to Olivia, 12/29/1869

Every man is wholly honest to himself and to God, but not to any one else.
More Maxims of Mark, Johnson, 1927

No man is straitly honest to any but himself and God.
More Maxims of Mark, Johnson, 1927

I think we never become really and genuinely our entire and honest selves until we are dead–and not then until we have been dead years and years. People ought to start dead, and they would be honest so much earlier.
Mark Twain in Eruption

An honest man in politics shines more than he would elsewhere.
A Tramp Abroad

The insincerity of man–all men are liars, partial or hiders of facts, half tellers of truths, shirks, moral sneaks. When a merely honest man appears he is a comet–his fame is eternal–needs no genius, no talent–mere honesty–Luther, Christ, etc.
Mark Twain’s Notebook

….honest men are few when it comes to themselves.
– quoted in My Mark Twain, William Dean Howells

As a rule, we go about with masks, we go about looking honest, and we are able to conceal ourselves all through the day.
– speech 1902, Mark Twain Speaks for Himself

Este onestitatea cea mai buna politica in a construi capitalismul? Voi incerca sa traduc cateva citate:

„Onestitatea este cea mai buna politica – cand sunt si bani in ea”

Sunt oameni care cred ca onestitatea este intotdeauna cea mai buna politica. Aceasta este o superstitie. Sunt vremuri cand aparenta ei valoreaza de sase ori mai mult”

„Onestitatea, cea mi buna dintre toate artele pierdute”

„Orice om este intru totul onest cu sine si cu Dumnezeu, dar nu cu altcineva”

„Un om onest in politica straluceste mai mult decat oriunde altundeva”

Pe cand la noi nu prea sunt bani in aceasta „onestitate”, ca sa fie si cea mai buna politica…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 9, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Niste intrebari pe care mi le pun…

Iata ce scrie Cristian Tudor Popescu in Gandul:

Constituţia României e românească?

„Curtea Constituţională nu a fost creată de români.

Avocatul Poporului e o instituţie născută în civilizaţia occidentală.

Parlamentul l-am luat tot de acolo.

Constituţia însăşi nu e românească.

Prima Constituţie a Europei este Magna Carta Libertatum, realizare a britanicilor din 1215.

Dacă ne irită poziţia ambasadorului american în legătură cu Curtea Constituţională, e bine să ne gândim că mr Gitenstein are în spate prima Constituţie scrisă a lumii, cea a SUA din 1787.

Prima Constituţie a României datează din 1866 şi avea ca model Constituţia belgiană.

Actuala o „plagiază” pe cea franceză.

Prin urmare,  cum vrem aşa facem cu instituţiile astea ale României, căci în fruntea CCR e pedelistul Zegrean şi poporul îl urăşte pe Băsescu sau suntem în situaţia unei firme mici, francizată de o firmă foarte mare cu nişte mărci de prestigiu, pe care nu le putem folosi decât respectând standardele de calitate ale francizorului? ” (subl. mea)

Evident, recomand citirea intregului editorial si in original.

Daca in fruntea Curtii Constitutionale este pedelistul Zegrean poate fi oare considerata CCR ca independenta din punct de vedere politic, un arbitru impartial?

Intr-un stat de drept ar trebui sa existe separerea puterilor in stat, ceea ce presupune independenta lor (caci, altminteri, separarea nu ar avea niciun sens: separarea inseamna independenta). Dar daca numirile la CCR, CSM, ICCJ se fac in exclusivitate pe criterii politice, partidul (sau coalitia, alianta) dominant avand posibilitatea sa-si puna oamenii in posturile cheie, pentru ca sa faca politica partidului si sa apere interesele de partid (caci daca e vorba de un pedelist inseamna ca are obligatii din punct de vedere politic fata de PDL, nu?) atunci cum mai putem vorbi de o Justitie independenta? I s-a reprosat USL-ului, si lui Ponta, ca a vrut sa schimbe totul intr-un timp foarte scurt. Eu cred ca asa fac toti cand ajung la Putere – schimba totul: este legendar faptul ca in Romania se fac schimbari pe criterii politice pana la portar inclusiv. S-a vorbit, spre exemplu, de cederizare, de pesederizare, de pedelizare. S-a vorbit de faptul ca PDL s-a pesedizat. Si atunci? Nu fac toti la fel? Si atunci cum mai poate fi vorba, spre exemplu, de independenta Justitiei? Sau, in sens mai larg, de independenta institutiilor, cand ele, din start, sunt toate puternic politizate cu oamenii partidului aflat la Putere?

Pe de alta parte, dupa parerea mea, la noi prea des se ajunge la Curtea Constitutionala. De parca CCR ar conduce Romania. Ca si cum ar trebui sa fie o instanta suprema care sa decida si aceea, iata, am gasit-o: e CCR! Parca nu e in regula lucrul asta… Dupa parerea mea, Basescu nu si-a indeplinit „functia de mediator intre puterile statului, precum si intre stat si societate” (art. 80, al. 2 din Constitutia actuala). In orice societate exista si conflicte generate de interese care pot fi si divergente. Cineva trebuie sa medieze. Asa ar fi fost normal. La noi s-a ajuns ca cineva trebuie sa decida! Si acel cineva este, spre exemplu, CCR. Nu mi se pare in regula. Conflictele trebuie rezolvate pe cale amiabila. Numai la noi nu se poate acest lucru…

Un alt aspect, dupa parerea mea, care face sa nu functioneze bine statul de drept de la noi este ca societatea civila romaneasca e puternic divizata din punct de vedere politic. Societatea civila ar trebui sa fie un partener egal al statului. Or, in conditiile in care aceasta societatea civila este puternic fragmentata, asa cum aratam mai sus, este aproape imposibil sa fie si un partener egal al statului. Cum ar putea fi in conditiile in care, asa cum arata CTP, „în fruntea CCR e pedelistul Zegrean şi poporul îl urăşte pe Băsescu„? Sunt niste neconcordante evidente care fac sa nu functioneze statul de drept… Practic, nici nu se mai poate vorbi de un parteneriat in astfel de conditii. Ce fel de parteneriat e acesta: Basescu a vrut  sa modernizeze Romania si poporul sa ajunga sa-l urasca pentru ca nu e de acord cu felul in care vrea el sa modernizeze? Eu inteleg ca poti sa castigi alegerile intr-un mod populist si cu ajutorul unei carisme personale, dar cand „fu la o adica”, vorba lui Nea’ Marin… Poporul incepe sa-l urasca!!! Si, bineinteles, cand spunem Basescu gandul ni se indreapta si la PDL…

Dar apropo de ce spunea CTP in editorialul sau, daca e sa ne luam dupa articolul din Wikipedia, pe care l-am vizualizat, statul de drept mi se pare o expresie a linistii germanului care-l studiaza pe Kant (dupa cum spune undeva Marin Preda, daca nu ma insel). Mi se pare ca UE doreste liniste in Romania inainte de toate, nu ca ar fi preocupata de situatia in care se gaseste statul de drept (asta mi se pare ca ar fi pe locul 2, ca sa zic asa). Daca e liniste e bine.  Poate sa fie si Basescu, liniste sa fie. Insa in conditiile unei politizari excesive, spre exemplu, a Justitiei poate fi liniste? Ma indoiesc… Puterea s-a schimbat acum vreo doua luni, de cand Ponta a ajuns premier.  S-a schimbat si majoritatea in Parlament. In schimb, in institutiile statului au ramas oamenii fostei Puteri, pedeliste. De aici si confruntarea. Nu trebuie sa fi un expert in dialectica ca sa-ti dai seama de lucrul asta. Wikipedia ne arata ce gandea Hegel despre societatea civila:

For Hegel, civil society manifested contradictory forces. Being the realm of capitalist interests, there is a possibility of conflicts and inequalities within it (ex: mental and physical aptitude, talents and financial circumstances). He argued that these inequalities influence the choices that members are able to make in relation to the type of work they will do. The diverse positions in Civil Society fall into three estates: the substantial estate (agriculture), the formal estate (trade and industry), and the universal estate (civil society).[26] A man is able to choose his estate, though his choice is limited by the aforementioned inequalities. However, Hegel argues that these inequalities enable all estates in Civil Society to be filled, which leads to a more efficient system on the whole.”

Una este linistea kantiana si alta e confruntarea dialectica intre forte contradictorii. Ma mira faptul ca germanii, acum, par a nu intelege lucrul asta si privesc atat de minunati la ce se intampla in Romania. Ei, care se mandresc, absolut pe buna dreptate, cu Hegel… Linistea kantiana nu poate fi obtinuta in conditii de dialectica a contrariilor in care angajarea politica cuprinde foarte multi oameni. In Romania cel putin, dupa parerea mea, mergand cu ideile in spiritul hegelian, nu s-a ajuns la sinteza. Si, probabil, va trebui sa mai treaca timp, destul de mult, pana se va ajunge acolo. Greseala lui Basescu a fost ca a vrut sa ajunga dintr-o data la aceasta sinteza, netinand cont de evolutia istorica a tarii. El a vrut sa simplifice totul si sa mearga direct la tinta. La tinta sa, diluand, ca sa zic asa, sinteza in propria sa subiectivitate. Or, sinteza ar trebui sa fie un lucru obiectiv. Pentru ca evolutia istorica e un lucru obiectiv. Si cred ca e mai ales asa in conditii de libertate. Nu e dupa cum vrea cineva sau dupa cum crede cineva ca ar fi. Sunt tot felul de factori obiectivi, cum ar fi, spre exemplu, cei economici care influenteaza aceasta evolutie. Eu nu neg importanta actiunii omului, dar nici nu se poate spune ca cineva dintre noi e Dumnezeu si ca daca zice asa, asa se si face, in chip absolut, Doamne iarta-ne!

Observ ca cei din PDL mai ales pun accentul, in aceasta confruntare, pe plagiatul lui Ponta. Ca si cum totul s-ar reduce numai la lucrul asta, desi inca nu s-a stabilit daca ar fi fost vorba, intr-adevar despre un plagiat, asa inteleg. Inclusiv Basescu o face… Ingust punct de vedere… Ca si cum fenomenele politice actuale ar avea o foarte mare legatura cu asa ceva… Si atunci cu ce ar avea legatura, nu?

Das ist realpolitik!! 🙂

iulie 12, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu