Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Cum vi se pare acest plan?

Iata ce plan propune D-na. Andreea Paul:

Un plan în 7 puncte pentru imigranții în UE

Se arata ca:

„Multe rânduri și comentarii publice, puține soluții pentru refugiați. În absența soluțiilor riscăm să devenim complici cu asasinii din pasivitate. Ca deputat în Parlamentul unui stat european și în calitate de lector universitar în guvernanță europeană la ASE, propun dezbaterii publice în România și UE un plan în 7 puncte pentru UE în rezolvarea crizei imigranților din Orientul Mijlociu și Africa:

1. Securizarea frontierelor externe ale UE pentru reducerea fluxului de intrări ilegale.

2. Înființarea de noi centre de primire a refugiaților aflați deja pe teritoriul Uniunii Europene.

3. Asigurarea ajutorului financiar și logistic pentru Turcia, Liban, Iordania în vederea creșterii capacității de gestionare a situației imigranților din Siria și Irak.

4. Descurajarea celor care vizează beneficiile sistemului social european (inclusiv reforma politicii sociale în UE).

5. România, ca și alte state ale UE, va trebui să accepte o anumită cotă de refugiați politic, demonstrând solidaritate cu Italia și Grecia, și va trebui să își dezvolte urgent politici și instituții eficiente pentru managementul unor astfel de crize.

6. Pentru imigranții care doresc să se stabilească temporar sau definitiv în România, Guvernul va trebui să elaboreze politici de inserție socio-profesională și educațională, cu direcționarea acestora spre sectoarele deficitare ale pieței muncii (agricultura, construcții etc.).

7. Valorile și principiile fundamentale ale UE trebuie apărate (inclusiv libera circulație în interiorul Uniunii). Acordul Schengen trebuie menținut, chiar dacă se pot discuta unele amendamente tehnice asupra Convenției, care să nu afecteze drepturile cetățenilor europeni.”

Acest plan are o structura logica destul de bine definita. Numai ca – si-mi dau seama ca ma contrazic putin – el pare logic, insa lucrurile nu stau tocmai asa, dupa parerea mea.

Securizarea frontierelor… Dar acesti emigranti au trecut prin tari care apartin Spatiului Schengen. Aceste tari ar fi trebuit sa aiba deja frontierele securizate. Cu toate acestea n-au putut opri valul imens de emigranti. Apoi cine trebuie sa asigure ajutorul financiar si logistic „pentru Turcia, Liban, Iordania”? Romania??? E limpede ca UE. Infiintarea de noi centre, dar cate? Punctul 4. vi se pare fezabil? Mie nu…

Problema e mai complicata, iata ce spune Neagu Djuvara:

Gandul

Istoricul Neagu Djuvara despre refugiaţii care ajung în Europa: „Un procent e asimilabil, dar 10 înseamnă enorm pentru orice cultură”

Se arata ca:

Europa traversează astăzi o perioadă ca acum 2.000 de ani, când Imperiul Roman se apropia de apusul său şi era invadat de popoare din Asia sau Africa, arată istoricul Neagu Djuvara, el însuşi un pribeag în tinereşe. Istoria se schimbă, dar Europa zilelor noastre este mai reticentă şi la limita unui refuz în faţa valurilor de imigranţi. Un procent e asimilabil, dar 10 înseamnă enorm pentru orice cultură, iar Europa nu este pregătită să facă faţă unei asemenea invazii, ne spune Neagu Djuvara.

Neagu Djuvara consideră că istoria se schimbă, dar Europa nu este atât de mult deschisă către valurile de imigranţi care-i bat la poartă.

„Istoria se schimbă, dar Europa zilelor noastre este mai reticentă şi la limita unui refuz în faţa valurilor de imigranţi. Un procent e asimilabil, dar 10 înseamnă enorm pentru orice cultură, iar Europa nu este pregătită să facă faţă unei asemenea invazii”, spune istoricul Neagu Djuvara într-un interviu acordat Digi24.

Despre populaţia care vine în număr mare în Europa, Neagu Djuvara susţine că aceasta este diferită ca structură.

„Nu sunt indo-europeni, sunt deci o etnie foarte deosebită, ceea ce ne apropie de problema din sfârşitul Imperiului Roman, când a fost invadat de populaţii din Africa, Asia. Trăim un lucru ca acum 2000 de ani, a invaziei Europei, care de bine, de rău, se cam unificase”, a spus  Neagu Djuvara.

În privinţa unei soluţii prin care valul de imigranţi să fie oprit, Neagu Djuvara consideră că aceasta nu va fi o misiune uşoară, dar că istoria găseşte întotdeauna soluţii.

„Nu există formulă. Se va găsi, fiindcă totdeauna istoria găseşte soluţii, dar ele pot fi şi dramatice. Anume să se schimbe profilul Europei În mod foarte sensibil. Când avem mase, milioane de turci, algerieni, de nişte naţii foarte diferite de europenii noştri, se pot întâmpla fenomene de refuz”, spune Neagu Djuvara.

Despre exodul românilor din ultimii 25 de ani, români care pleacă în număr mare să muncescă şi să trăiască în alte ţări, Neagu Djuvara arată că de fapt aceasta reprezintă o preschimbare a mentalului colectiv.

„Românul, timp de veacuri, răspundea formulei Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-i în ţara mea. Or, în mod extraordinar, într-o singură generaţie, generaţia copiilor mei, ca să spun aşa, au descoperit că e mai bine în altă parte. Dar asta e o preschimbare a mentalului colectiv. Noi, timp de veacuri, am fost stabili pe colţul ăsta, arcul carpatic şi Marea Neagră, şi Dunărea. Suntem nemişcaţi de 5.000 de ani şi acum ne plimbăm în lumea întreagă şi avem dorinţa de a ne stabili în altă parte”, a spus Neagu Djuvara.”

Ortodoxia ne invata sa-i primim pe cei straini. Face parte din faptele milosteniei trupesti. Insa in Pilda celor zece fecioare, la Evanghelia dupa Matei, cap. 25, se arata:

„8. Şi cele fără minte au zis către cele înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, că se sting candelele noastre.

9. Dar cele înţelepte le-au răspuns, zicând: Nu, ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă şi nici vouă. Mai bine mergeţi la cei ce vând şi cumpăraţi pentru voi.”

De aceea este mai rau sa accepti o situatie, chiar daca intentiile sunt bune, chiar daca luata ca atare, aceasta acceptare n-ar avea nimic rau in sine, daca nu ai capacitatea de a o gestiona sau de a o gestiona corect. Atata vreme cat capacitatea ta de a administra si a controla respectiva situatie sufera, acceptarea acesteia poate conduce spre adevarate catastrofe. Europa a fost pusa, intr-un mod neloial, in fata faptului implinit. Si asta intr-o situatie in care inca destule tari sufera din punct de vedere economic. Oricum, primirea unui mare numar de emigranti iviti brusc da nastere unei probleme foarte complicate. Inclusiv de securitate. Pentru ca nu prea stim mare lucru despre acesti oameni, nu stim nici daca printre ei ar fi strecurati si teroristi. De aceea ar trebui ca Europa sa se implice in rezolvarea problemei din zona de provenienta a acestor emigranti. Pe de alta parte, trebuie nu numai descurajata primirea lor, dar ar trebui nici sa fie primiti. Ei trebuie sa fie descurajati sa vina aici pentru ca, odata primiti – si inca 800.000 de oameni nu ar fi un numar mare la nivelul Uniunii Europene -, lucrul asta ar putea genera un aflux si mai mare de emigranti sositi din nu stiu ce parti ale pamantului. Ne putem trezi la un moment dat cu o afluenta coplesitoare de emigranti, veniti din tari diferite, de religii diferite, care vorbesc limbi diferite, despre a caror calificare profesionala nu stim mare lucru dar putem cu usurinta banui ca e una precara. Si atunci cate noi centre de primire a refugiatilor ar trebui sa infiintam? Iar o mare, o foarte mare problema va fi in tarile mici din Europa care nu ar mai putea face fata unui aflux atat de mare de emigranti. Chiar si 800.000 de oameni reprezinta o problema serioasa. Sa ne gandim ca trebuie asigurata hrana, apa, adaposturi pentru un oras intreg. Si apoi ce vor face aici acesti oameni? Ar rezulta o criza de proportii uriase, care da fiori!!

Mai trebuie spus ca libera circulatie a persoanelor si marfurilor, unul din pilonii Uniunii Europene, se refera la tarile membre ale UE. Nu la tari non-UE. Tarilor care nu fac parte din UE nu ar trebui sa li se aplice acest principiu.

Romania nu trebuie sa primeasca emigranti! Noi trebuie sa intelegem bine lucrul asta! In primul rand situatia economica a tarii nu permite asa ceva. Noi nu putem sa dam de lucru la ai nostri, care pleaca sa-si gaseasca de lucru in vestul UE. Nu reusim sa dam aici, la ai nostri, salarii rezonabile. Si atunci cum vrei sa-i mai tinem pe altii? Pe de alta parte ar fi si nedrept, pentru ca Romania nu e in Spatiul Schengen, dar ar trebui sa se solidarizeze cu tari din respectivul Spatiu, care nu au administrat deloc situatia aceasta a valului de emigranti si, mai mult, ar trebui sa primim noi emigranti din afara Uniunii Europene, fara sa avem niciun beneficiu de pe urma acestui lucru. Ce castiga Romania din asta? Concret, ce castiga? La punctul 6. se spune:

„Pentru imigranții care doresc să se stabilească temporar sau definitiv în România, Guvernul va trebui să elaboreze politici de inserție socio-profesională și educațională, cu direcționarea acestora spre sectoarele deficitare ale pieței muncii (agricultura, construcții etc.).”

Sa fim seriosi! Asa, pe hartie, suna foarte bine. Practica ne omoara! Daca cineva isi inchipuie ca e atat de simpla treaba asta, eu cred ca se insala. Mai e pus si guvernul la cheltuiala! Cine va da bani pentru asa ceva? Contribuabilul, nu? Care nu are nicio treaba cu situatia asta. E drept? Mie mi se pare ca nu.

Ar mai trebui spus legat de punctul 4. urmatorul lucru: oamenii acestia, emigrantii, care vin aici, nu vin pentru ca sa munceasca. Acesti oameni nu sunt in cautarea unui loc de munca. Acesti oameni vin aici pentru ca e rau in tara lor. Or, tocmai acest aspect creeaza probleme destul de mari. Ei vin aici cu gandul la beneficiile sistemului social european. Practic, daca vor veni mai multi, daca fenomenul se va amplifica – si vedem ca aparitia acestei emigratii e una brusca, adica intamplata intr-un timp foarte scurt -, vor trebui alocate fonduri imense pentru a asigura in primul rand protectie sociala acestor oameni. Ganditi-va ca Germania se asteapta la 800.000 de imigranti. Sa presupunem ca vor veni atatia. Dar daca intr-un timp foarte scurt vor mai veni 500.000 de emigranti? Vor fi foarte greu de integrat in societate si in campul muncii intr-un timp foarte scurt. De aceea fondurile pentru protectie sociala vor trebui sa fie mari, in crestere. De aceea nu poti sa-i descurajezi pe cei „care vizează beneficiile sistemului social european”.

Pe de alta parte, fenomenul de refuz de care vorbeste Dl. Neagu Djuvara, se poate traduce, politic vorbind, cu cresterea in intensitate a extremismului in Europa. Mai concret cu cresterea neofascismului si neonazismului! La care populatia autohtona, si asa nemultumita de felul in care merg de cativa ani treburile, ar putea sa marseze in aceasta directie, si s-a vazut o anume recrudescenta recenta a neonazismului in Germania. Nu e inca mare, dar ar putea sa creasca! Iar extremismul s-ar putea sa se extinda, pentru ca nu numai Germania e vizata de fenomenul asta. Neagu Djuvara are dreptate: „Nu există formulă. Se va găsi, fiindcă totdeauna istoria găseşte soluţii, dar ele pot fi şi dramatice.”.

O solutie ar putea fi o implicare activa a Europei in lupta impotriva terorismului, flagel care afecteaza Orientul Mijlociu si Nordul Africii, unde trebuie sa avem regimuri politice stabile si prietene, capabile sa stabilizeze situatia din aceste tari, inclusiv prin masuri dure, de forta. Terorismul nu e un joc de domnisoare! Apoi influenta economica a Europei s-ar putea extinde in aceste zone. Uniunea Europeana ar dispune de fonduri suficiente sa ajute aceste zone sarace, inclusiv prin investitii, care ar genera si creare de locuri de munca acolo. Datorita instabilitatii politice din zonele respective, aceste lucruri nu sunt deocamdata posibile. Una din cele mai grele situatii o reprezinta cea din Siria, atata vreme cat acolo se ciocnesc interesele politice ale Rusiei si SUA. Problema nu e solutionata inca si datorita acestui lucru castiga in influenta si forta ISIS (Statul Islamic), organizatie care trebuie nimicita! Europa este pusa, actualmente, in fata a ceea ce as numi emigratie anormala. Adica un numar foarte mare de oameni ce nu apartin din tari membre UE, care vin aici in numar mare odata si brusc, intr-un timp foarte scurt. Fenomenul acesta trebuie oprit. Nu atat emigratia in sine e problema, cat anormalitatea ei. Legatura Uniunii cu tarile din Nordul Africii si Orientul Mijlociu trebuie sa fie una normala. La ora actuala nu e asa. Europa trebuie sa se gandeasca bine si sa fie un furnizor de prosperitate in proximitatea sa, inclusiv in Ucraina. Trebuie neaparat insitutionalizata relatia cu aceste tari si vazut ce investitii ar putea UE face acolo. Dupa parerea mea, lucrul acesta trebuie sa fie in filozofia Uniunii Europene, inclusiv pentru a se proteja si pentru ca sa ne putem proteja in mod eficace cultura si civilizatia. Lucrul acesta trebuia sa fie avut in vedere de mai multa vreme si Europa trebuia de mai multa vreme sa ia in considerare, in filozofia sa, acest lucru. Din pacate UE a tratat superficial aceasta problema de-alungul timpului. Rezolvarea situatiei actuale presupune folosirea cu discernamant a fortei militare in Nordul Africii si Orientul Mijlociu, pentru combaterea terorismului. Dupa aceea trebuie trecut la schimbarile strucurale si la cele din alte sectoare care ating viata si comportamentul oamenilor (dupa cum spunea Simon Kuznets). Trebuie inteles ca tarile acestea din Nordul Africii si Orientul Mijlociu nu vor putea rezolva singure problemele cu care se confrunta. Iar daca le lasam asa, consecintele pot fi dezastruoase!

DE citit si…

Gandul

Proteste la Budapesta, după ce refugiaţii au fost evacuaţi din Gara Keleti şi li s-a INTERZIS să se urce în trenurile către Austria şi Germania

Se arata, printre altele, ca:

Sute de refugiaţi protestează în Budapesta, după ce autorităţile ungare le-au interzis intrarea în Gara Keleti, care a fost evacuată în această dimineaţă.

La doar o zi după ce a permis plecarea către Germania şi Austria a trenurilor cu refugiaţi, autorităţile ungare i-a evacuat din Gara Keleti pe imigranţi, suspendând într-o primă fază traficul feroviar. Ulterior, acesta a fost reluat, însă accesul refugiaţilor în gară a rămas interzis.

Sute de imigranţi s-au îmbrâncit marţi dimineaţă în încercarea de a urca la bordul unui tren care urma să plece spre Viena şi Munchen, dar aceştia au fost blocaţi de poliţie. Mulţi dintre ei au denunţat faptul că au cheltuit sute de euro pe bilete de tren, după ce poliţia spusese că vor putea pleca.

Întrebat de ce gara a fost închisă, purtătorul de cuvânt al guvernului ungar, Zoltan Kovacs, a declarat  că Ungaria a încercat să pună în aplicare legislaţia UE, care stipulează că orice persoană care doreşte să călătorească în Europa trebuie să deţină un paşaport valabil şi o viză Schengen.

Oamenii protestează acum în faţa gării, scandând „Libertate! Libertate!” şi ”Germania!”.

Număr record de refugiaţi, ajunşi în Austria într-o singură zi

Aproximativ 3.650 de imigranţi au sosit în Viena în cursul zilei de luni, după ce s-au îmbarcat în trenuri cu plecare din Budapesta, un număr record de imigranţi sosiţi pe teritoriul austriac într-o singură zi, informează site-ul agenţiei de presă AFP.

Poliţia austriacă a anunţat, marţi, că 3.650 de imigranţi au sosit în Viena după ce s-au îmbarcat în curse feroviare din Budapesta, în cursul zilei de luni, precizând că acesta reprezintă un număr record de imigranţi înregistrat pe teritoriul austriac doar într-o singură zi.

„Suntem în curs de verificare câţi dintre ei sunt solicitanţi de azil”, a declarat purtătorul de cuvânt al poliţiei austriace, Patrick Maierhofer.

Autorităţile ungare au permis, luni, unor sute de imigranţi să se urce în trenuri cu plecare din gara Keleti din Budapesta (gara de est) către oraşe din Austria şi Germania, cele mai solicitate fiind cursele către Viena, Munchen şi Berlin.

Potrivit agenţiei de presă ungare MTI, un purtător de cuvânt al companiei feroviere ungare declarase, luni, că biletele pentru destinaţii internaţionale pot fi achiziţionate fără ca pasagerii să prezinte paşapoartele. Controlorul le va solicita doar biletul, numai reprezentanţii poliţiei le pot solicita să prezinte paşapoartele.

Ulterior, tot în cursul zilei de luni, un tren cu destinaţia Viena în care se aflau circa 300 de imigranţi a fost oprit la frontiera cu Austria de compania feroviară austriacă OBB pentru câteva ore. Denunţând că trenul era supraîncărcat, reprezentanţii OBB au solicitat asistenţa poliţiei ungare pentru a reţine imigranţii care nu au paşapoarte şi a-i plasa în centre pentru refugiaţi. Câteva ore mai târziu, reprezentanţii OBB au permis continuarea cursei către Viena. (Roxana Maciuca, Mediafax)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 1, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 259 comentarii

Buget…

Foarte interesanta mi s-a parut afirmatia lui Victor Ponta in care domnia sa arata cui ii este adresat acest buget: agricultorilor, profesorilor, medicilor, pensionarilor. „Fiecare va primi cate ceva”. Adica bugetul se adreseaza celor „20 de milioane de locuitori” ai patriei! „Daca aveam aceleasi idei nu eram oponenti, i-am spus si la Cotroceni”.

Deja lucrurile capata un aspect aparte! Cu alte cuvinte, bugetul se adreseaza numai categoriilor sociale enumerate mai sus, care ar reprezenta intreaga tara, eu asa am inteles. Ca si cum toata tara ar fi compusa din agricultori, profesori, medici si pensionari. Pentru prima data PSD isi identifica la modul clar electoratul. Cu alte cuvinte, cei care nu apartin categoriilor sociale enumerate mai sus sunt trecuti automat in tabara basista! Totusi, in USL nu e vorba numai de PSD. Mai este si PNL! Or, singurul lucru liberal care se preconizeaza este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. De observat ca premierul a ignorat cu buna stiinta electoratul PNL, partid care ar trebui sa reprezinte in plan politic sectorul privat, oamenii cu libera initiativa care doresc inceperea unei libere intreprinderi, pe cei care nu depind de stat si nici nu lucreaza la stat. In schimb din partea PNL „se aude” o tacere totala. Lucrul acesta a fost remarcat si de alti comentatori. Actualul Guvern ia de la unii (sectorul privat), prin taxe si impozite, ca sa dea la altii (categoriile enumerate mai sus, bugetare), si asta in conditiile in care sectorul privat e inca slabit si multe firme dau faliment iar PNL nu pare a avea nicio atitudine impotriva acestei agresiuni la adresa sectorului privat. Si trebuie spus ca si in sectorul privat lucreaza multi oameni si multi dintre ei nu sunt afiliati la centrale sau blocuri sindicale, care sa le apere interesele! Interesant si chiar as spune ciudat e faptul ca PSD – partid social-democrat, subliniez – ii ignora cu buna stiinta pe cei care lucreaza in sectorul privat si care, in urma diminuarii investitiilor dar maririi taxelor si impozitelor, ar putea sa-si piarda locurile de munca. Practic, nu se stimuleaza crearea de noi locuri de munca si lucrul asta s-a vazut si recent in faptul ca somajul a crescut.

Presupunand ca m-ar intreba cineva daca acest buget este unul al cresterii economice, ce i-as putea raspunde? Dupa cum arata lucrurile s-ar parea ca nu… Ramane de vazut, desigur, dar nici optimist n-as putea sa fiu… Nu sunt intru totul de acord cu Dl. Prof. Mircea Cosea: dupa parerea mea un buget nu are doar un aspect politic, pentru ca domnia sa se referea la conceptul de ‘politica economica’, la faptul ca un buget ar trebui sa favorizeze anumite categorii sociale. Spre exemplu, un buget care ar favoriza muncitorimea sau taranimea etc. Daca vorbim de buget, vorbim si de un aspect non-ideologic, tehnic, care ar trebui sa vizeze bunastarea generala, nu doar a unor categorii sociale, lucru ce nu se poate realiza decat prin crestere economica durabila, cel putin in cazul nostru prin rate mari de crestere. In schimb este justificata intrebarea domnului profesor daca Romania ar putea in continuare sa respecte Tratatul de Guvernanta Fiscala, care era adresat indeosebi tarilor din Zona Euro. Pentru ca tara noastra se afla in situatia de a avea performante „cu mult sub nivelurile minime in raport cu potentialul tehnologiei moderne”, dupa cum afirma Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 1971. Or, actualmente, in Uniunea Europeana – si Guvernul nostru pare a nu tine cont de un asemenea aspect – nu se raspandeste cresterea economica nu numai catre tari precum Romania sau Bulgaria (de Ucraina nici nu mai vorbesc), dar nici in tari precum Italia, Spania, Portugalia si, de ce nu, chiar si Franta, desi putem include cu greu Franta in aceasta categorie. Ideea Uniunii Europene era tocmai raspandirea acestei cresteri economice moderne si in tarile de la periferie, lucru stopat acum. Ideea lui Victor Ponta este una cel putin naiva: el asimileaza bunastarea doar a unor anumite categorii sociale (care pot conta pentru PSD din punct de vedere electoral) cu bunastarea intregii tari, fara a baga de seama ca, spre exemplu in invatamant, reforme structurale importante nu s-au realizat, nici macar pe vremea guvernarii Boc, desi bune intentii au fost. Dar drumul pavat cu bune intentii…  In general vorbind, la capitolul reforme structurale Romania sta prost, lucru care blocheaza de asemenea cresterea economica.

Dar sa vedem ce spune Dl. Mircea Cosea intr-un articol aparut in cursdeguvernare.ro:

Mircea Coșea / Cum nu se face: Buget 2014

Se arata ca:

Din informațiile existente până la această dată nu pot califica bugetul pentru anul 2014 decât ca pe unul de supraviețuire. Departe de a fi un buget al dezvoltării, nu îl pot considera nici măcar ca pe un buget al stagnării economice.

Bugetul pentru anul viitor reflectă periculozitatea momentului pe care îl parcurgem, caracterizat prin manifestarea explozivă a efectelor nocive ale procesului de consolidare structurală și instituțională a incapacității economiei românești de a produce și capitaliza intern valoare adăugată.

Această incapacitate nu este o noutate și se autentifică prin analiza statistică a ciclurilor Kondratiev, dar ea a devenit mai importantă după aderarea la UE când ajungerea la un nivel de competitivitate și de convergență cere ca producerea internă a valorii adăugate să atingă cel puțin media europeana. După introducerea politicilor de austeritate și după acordurile cu FMI asistăm nu la o imbunătățire a procesului de producere și capitalizare a valorii adăugate ci, din contră, la o consolidare a incapacității cu efecte negative din ce în ce mai greu de contracarat.

În aceste condiții de pierdere treptată a capacității de regenerare a potențialului economic național, bugetul pe 2014 ar fi avut șansa de a reprezenta un instrument real de politcă economică dacă ar fi avut la bază un alt concept și o altă filozofie bugetară . Din păcate nu este așa, motiv pentru care afirm că nu putem spera pentru anul viitor decât la o supraviețuire și la o evitare în extremis a incapacității de plată.

Ce ar fi trebuit să se întâmple

Menționez câteva principii pe care bugetul 2014 ar fi trebuit să la întrunească pentru a deveni credibil și eficient :

1. Consolidarea fiscală ca instrument de politică economică.

Într-o economie de piață liberă tip european, bugetul rămâne unul (în unele țări singurul) dintre cele mai importante instrumente de politică economică, prin care viziunea guvernamentală a raportului dintre venituri și cheltuieli realizează orientarea economiei, menținerea climatului concurențional, stimularea sau inhibarea unor activități și sectoare economice, coordonarea cu bugetul comunitar, promovarea pe piețe externe, etc.

Așa numitul proces de consolidare fiscală este doar suportul material pe care se construiește actul de politică bugetară, nefiind niciodată un scop în sine, adică punctul terminus al efortului de macrostabilizare.

La noi, bugetul nu este considerat un instrument de politică economică ci doar un cont contabil, o pușculiță a guvernului în care trebuie să pună bani pentru plata obligațiilor primare pe care le are (salarii, pensii,etc).

Ideea de bază nu este urmărirea unui obiectiv strategic al dezvoltării, ci doar colectarea pe orice cale a sumei ce a devenit cunoscută prin însumarea cheltuielilor. Din acest motiv,nivelul deficitului este un scop în sine ( susținut și de aderarea la Tratatul European de Guvernanță Fiscală) ceea ce face ca mărimea și direcția alocărilor să nu fie rezultatul unei strategii generale de dezvoltare .

Bugetul pe 2014 este o dovadă a acestei idei de contabilitate macroeconomică (accentuată de populismul anului electoral ) și prin faptul că nu urmează un obiectiv economic ci doar o promisiune electorală. De exemplu, salariul minim va creste de la începutul anului, dar CAS-ul se va reduce doar de la mijlocul anului ”în măsura posibilului”. Dacă s-ar fi urmărit un obiectiv de politică economică, atunci cele doua măsuri ar fi trebuit introduse în același timp pentru a încuraja mediul de afaceri.

2. Strategia si modelul dezvoltării. Etape și prioritizări.

Politica bugetară ar trebui să fie considerată ca principal instrument guvernamental de desfășurare și realizare a obiectivelor de dezvoltare strategică pe termen mediu și lung.

Bugetul 2014 nu are ,ab initio, acest rol din simplul motiv că nu există o astfel de strategie și nici o etapizare sau prioritizare a obiectivelor. Din acest motiv, bugetul anual își pierde calitatea de a fi un element component și intrinsec al unei viziuni bugetare multianuale (absolut necesară proiectelor de infrastructura, agricultură, reindustrializare), rămânând doar la nivelul unui document fiscal efemer ce își propune să rezolve (”în măsura posibilului”) dificultăți și revendicări ale momentului sau să răspundă unor obiective politice punctuale.

3. Tandemul politică bugetară – politică monetară

Nu doar teoria economică modernă, ci chiar Luca Pacioli în secolul XVI susținea necesitatea legăturii între politica bugetară și cea monetară ( ”fra duca e banchiere”).După 1990 lipsa aceasta de legătură a fost o constantă a politicii guvernelor deși, trebuie subliniat, Banca Națională s-a arătat întotdeauna interesată de o conlucrare între cele două tipuri de politici. Este la nivel de manual truismul conform căruia cele două politici își asigură reciproc nu numai atingerea obiectivelor specifice dar și garanția stabilității macroeconomice.

Nici bugetul 2014 nu pare a cunoaște acest truism. Deși BNR face un gest generos și curajos de a coborî dobânda de referință la un minim istoric, încercând să stimuleze mediul de afaceri prin ieftenirea creditării, bugetul aduce o povară în pus acestuia nu numai prin noul mod de calcul al accizei la combustibil și chiar printr- o nouă accizare de 0,7 eurocenți dar și prin strania impozitare a instalațiilor industriale, fără a mai aduce în discuție problema deja atinsă a măririi salariului minim fără o reducere concomitentă a CAS.

4. Cui prodest

Principiul ”Cui prodest” în politica bugetară există dintotdeauna, dar el și-a găsit recent această denumire în studiile a doi economiști consacrați în lumea academică occidentală : Robert Barro și Esther Duflo. Acest principiu (cui îi folosește) sublinuază necesitatea unei orientări foarte clare a politicii bugetare, în sensul demonstrației unui partizant guvernamental pentru un sector economic, pentru o categorie socială, pentru o anumită proporție între consum și investiții ( raportul dintre consum și acumulare), pentru un anumit tip de politică ( export oriented industry, protect infant industry, etc).

Bugetul 2014 este inodor și incolor din acest punct de vedere. În afara faptului că are o modestă tendință de partizanat cu o parte din bazinul electoral (pensionari, medici și profesori debutanți) nici o altă orientare nu este clară. Sunt afirmații (” dorim sprijinirea IMM”, ” vom repara nedreptățile”) dar nu sunt sprijinite pe măsuri. Nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar și a lipsei de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale.

Bugetul 2014 suferă din multe puncte de vedere și, probabil, o analiză pe cifre și relații ar scoate în evidență multe neajunsuri dar, din punctul meu de vedere, principala sa caracteristică este aceea că nu este un act de politică economică ci doar un plan de măsuri conjuncturale aplicabile probabilistic ” în măsura posibilului”.
***
Mircea Coșea este Profesor de Macroeconomie și Economia Intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă
” (subl. mea)

Cu afirmatia ca acest buget „nu are nici o alta orientare clara. Sunt afirmații (” dorim sprijinirea IMM”, ” vom repara nedreptățile”) dar nu sunt sprijinite pe măsuri. Nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar și a lipsei de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale” sunt de acord. Insa cred ca trebuie remarcat faptul ca actualul buget, actuala filozofie bugetara a Guvernului Ponta – si e una din cele mai mari deficiente – nu are in vedere armonizarea intereselor intre diversele categorii sociale, ci doar partizanatul in favoarea unora dintre ele. Daca in plan politic USL a fost constituit pe ideea armonizarii politice a social-democratiei cu liberalismul, in plan economic armonizarea intereselor (reale) schioapata like a lame duck. Este precum o ploaie care are loc atunci cand soarele straluceste pe cer – the devil is beating his wife, cum se spune in Sud, in Alabama si Mississippi… 😀 😆 .

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

decembrie 5, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Despre lumea islamica…

Nu cred ca lucrurile stau chiar asa…

Eu cred ca trebuie aratate doua lucruri:

1.  nu toti musulmanii sunt fundamentalisti, jihadisti, teroristi;

2. sunt multi din lumea islamica doritori de modernizare si dezvoltare.

Situatia actuala reflecta un decalaj foarte mare de dezvoltare intre Europa, pe de o parte, si tarile islamice din Nordul Africii (si nu numai acestea) pe de alta parte. Aceste tari, dominate de islamism si regimuri totalitare au ramas mult in urma. Din aceasta cauza acolo saracia este mare. Lucrul acesta poate determina un urias val de emigranti din aceste tari catre Europa. A existat si pana acum o imigratie din tari islamice in Europa. O imigratie suportabila sub aspect economic, social si cultural. Trebuie facuta precizarea ca aceste tari nu sunt membre UE. Dar sa ne gandim ce ar fi, ce s-ar putea intampla in viitor, daca decalajele existente intre Europa si aceste tari se vor mari foarte mult. Emigratia din aceste tari spre Europa va spori si mai mult. Pe de alta parte, mizeria in aceste tari arabe se va accentua si mai mult. Or, pentru ca aceste tari sa poata avansa trebuie sa fie ajutate. Asa cum arata marele economist american Simon Kuznets cresterea economica moderna trebuie sa se raspandeasca si in tarile cu performante „cu mult sub nivelurile minime in raport cu potentialul tehnologiei moderne”. Si tot el arata, printre altele, ca pentru asta trebuie sa existe un ritm ridicat de transformare structurala si schimbari importante in  sectoarele care ating viata si comportamentul oamenilor. Iata de ce Primavara araba e un lucru important: este un prim pas pentru atingerea acestor obiective. Vitale pentru Europa. Europa nu are nevoie de tari slab dezvoltate in Africa, ci are nevoie de debuseuri pentru a-si promova produsele si de parteneri economici. In caz contrar va avea parte doar de o emigratie din aceste tari care nu va mai putea fi, la un moment dat, suportabila, dezvoltand curente extremiste si xenofobe pe batranul nostru continent. O asemenea emigratie masiva din tarile islamice spre Europa poate distruge cultura europeana si vor fi multi, nu neaparat de extrema dreapta, care se vor opune unui astfel de fenomen. De aceea nu ne putem impiedica de Al Qaeda. Ci trebuie sa stimulam, sa capacitam toate fortele progresiste din aceste tari in vederea modernizarii Nordului Africii si nu numai. Oamenii acestia trebuie sa inteleaga faptul ca ramanerea in urma, daca va continua, nu va insemna decat rau pentru tarile lor. Pentru Europa va insemna un potential pericol, inclusiv terorist. D-na. Cretu spune:

„Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.”

Tocmai asta e si ideea: „democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori, etc”, pentru ca fara astfel de schimbari aceste tari risca sa se afunde si mai mult in mizerie. Un comentator – Karakas – spune: „Tarile astea trebuiau lasate sa se dezvolte natural, dar diavolul nu doarme niciodata”. Problema este ca aceste tari nu se pot dezvolta „natural”. Tocmai ca acolo „natural” nu inseamna dezvoltare si crestere economica. Or, tocmai acest „natural” creeaza mizeria in aceste tari, care poate determina revolte foarte mari, accentuarea fenomenului terorist si emigratie masiva in viitor. Asta nu inseamna ca acolo nu ar fi oameni care sa doreasca dezvoltarea tarilor lor. Sunt, si cred ca sunt foarte multi. Tocmai pe acesti oameni trebuie sa ne bazam in efortul de a reduce decalajele existente azi intre Europa si aceste tari, inclusiv pentru a combate pericolul terorist.

Un comentariu al Bibliotecarului spune: „Tradiţia europeană nu poate fi impusă lumii islamice”. Eu nu cred ca problema se pune in acest mod – sa impui o traditie straina, in speta cea europeana, lumii islamice. Insa forme medievale dictatoriale de conducere precum sultanatul sunt anacronice. Chestiunea este sa ajutam aceste state sa micsoreze decalajele existente fata de Europa. Or, cum sa le ajuti? Fara reforme economice, nu vor vedea niciodata bani de la FMI pentru dezvoltare. Pe de alta parte sunt foarte multi care pleaca din aceste tari catre Europa, pentru a duce o viata mai buna. Cu toate restrictiile legate de vestimentatie impuse in Franta si care fac obiectul Comitetului pentru Drepturile Omului al Natiunilor Unite, nu prea sunt doritori sa se intoarca in tarile lor de origine. Eu cred ca foarte multi privesc la tarile lor de origine cam asa: „cum de-am putut sa traiesc pana acum acolo, in tara aceea„. Asa ca traditiile europene sunt mult mai atragatoare decat traditiile din tarile lor. Si odata avand un nivel de trai mai bun privesc la tarile lor de provenienta ca la niste tari straine si un mod de viata strain. Eu cred ca si celor fanatici, care locuiesc in Europa, le place modul asta de viata de aici, doar ca nu vor s-o recunoasca. Insa in forul lor interior cred ca isi dau seama de superioritatea Europei si a valorilor sale fata de mizeria din tarile lor. Citeam undeva despre faptul ca Osama bin Laden isi indemna fiul sa nu se apuce de jihad, ci sa mearga in SUA sa invete, sa dobandeasca o buna educatie acolo. Pentru ca este evident ca „traditia lor” nu inseamna decat ramanere in urma. Ar fi numai treaba lor, daca nu ar fi si treaba noastra! Tocmai asta e: e si treaba noastra! Pentru ca daca lasam asa lucrurile, fara sa-i ajutam, fara sa miscam un deget, evident ca acestea se vor agrava, inclusiv in detrimentul nostru.

CORINA CRETU

”Orice soluție naște noi probleme!” Cred că fiecare dintre noi trebuie să mediteze la aceste cuvinte, care exprimă un adevăr crunt: oricând ceea ce pare o soluție se poate transforma într-un coșmar. ”Primăvara arabă” a fost una dintre acele soluții salutate cu entuziasm de întrega lume, cu precădere de europeni și de americani. Încă o dată, tendința de a judeca totul prin prisma valorilor occidentale, pe care unii le cred universale, și-a arătat consecințele.

Schimbarea regimurilor autoritare din Egipt, Libia și Tunisia a fost un lucru foarte bun. Acestea au căzut pe fondul unor nemulțumiri legitime ale cetățenilor. Doar că particularitățile zonei, care au scăpat la o primă analiză, i-au făcut pe mulți să creadă că evoluțiile vor urma scenariul din Europa de Est: democratizare, reforme politice, economice și sociale, deschidere către noi valori etc. Realitatea este alta.

Cu excepția Tunisiei, care, din motive istorice, este mai laică și mai…

Vezi articolul original 451 de cuvinte mai mult

ianuarie 21, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii