Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

How to deal with Russia…?

Cred ca in jurul acestei intrebari graviteaza cam tot ce se intampla si s-a intamplat la Washington, mai exact spus la Casa Alba, zilele acestea: memo-ul lui Comey cum ca Trump i-ar fi cerut sa inchida ancheta referitoare la Michael Flynn (desi lucrurile nu sunt deloc clare intrucat Dl. Trump nu s-a exprimat in mod explicit in acest sens, iar Casa Alba a raspuns ca s-a deturnat sensul cuvintelor Presedintelui – asa am inteles – iar Presedintele ar detine inregistrari ale convorbirii intre patru ochi cu Comey, dupa ce Mike Pence si Jeff Sessions au fost rugati de catre Trump sa paraseasca incaperea), intalnirea dintre Trump si Lavrov in Biroul Oval – lucru foarte neobisnuit: Presedintele SUA l-a primit pe ministrul de externe la Rusiei, la cererea lui Vladimir Putin („Ce era sa fac? Sa zic nu?” – citat din Donald Trump!!!), fara ca presa americana sa aiba acces, daca am inteles eu bine. Si acum numirea lui Robert Mueller, fost Director al FBI, republican, de catre Rod Rosenstein (Deputy Attorney General) ca Procuror Special pentru investigarea in privinta ” „any links and/or coordination between Russian government and individuals associated with the campaign of President Donald Trump, and any matters that arose or may arise directly from the investigation”.[26]„.

S-au vehiculat mai multe variante: obstructionarea Justitiei de catre Presedintele Trump, daca lucrul asta ar avea la baza fapte de coruptie, o alta varianta ar fi impeachment-ul, dar nu e deloc foarte clar daca, in cazul Presedintelui, putem vorbi despre „high crime or misdemeanor”, daca nu cumva atitudinea luI Trump fata de Michael Flynn – ca „e baiat bun” – nu ar fi fost una care sa exprime umanitate si atunci lucrurile se pot schimba. In orice caz, ceva foarte clar nu prea avem in toata povestea asta care tine capul de afis in America.Trump a spus ca totul e o „vanatoare de vrajitoare” iar continuarea anchetei cu Mueller in functia de Procuror Special va „rani natiunea”.

Si atunci despre ce e oare vorba?

In timpul fostei Administratii Obama tensiunile ruso-americane au atins un nivel atat de incordat, ca pe vremea Razboiului Rece. A fost o deteriorare evidenta a relatiilor intre cele doua tari. Din cate am inteles, pe Putin l-au deranjat criticile lui Hillary, interpretandu-le ca „amestec in treburile interne ale tarii”, fara sa-si puna problema daca sunt justificate sau nu. Criticile formulate de partea americana erau justificate intrucat Vladimir Putin schimbase semnificativ regimul politic in Rusia, cu accente treptat-treptat ostile la adresa Vestului si SUA. Putin a construit o ostilitate treptata la adresa SUA, lucru ce a ingrijorat Washingtonul. Deriva spre autoritarism si totalitarism, nostalgia dupa perioada sovietica evident ca au determinat o reactie pe masura la Washington. Scutul Antiracheta a fost un pretext folosit de Putin pentru a arata in ce pericol e tarisoara, iar apoi interventiile in Georgia si Ucraina cu nerespectarea normelor de drept international si a tratatelor la care Rusia era parte, sustinerea regimului lui Bashar al-Assad in Siria, toate acestea au tensionat relatia cu Washingtonul, America si UE trebuind sa sustina sanctiuni la adresa Rusiei.

Marea problema e ca nu s-a rezolvat mare lucru. Putin pedaleaza pe „pericolul extern”, pe „cei care vor sa ne fure taigaua” si castiga suport electoral cu un astfel de discurs. E adevarat ca si Opozitia pare a se fi trezit acum, dar e, totusi, slaba. De 9 mai, Kremlinul a facut o parada monstruoasa, ce aminteste de cele de pe vremea comunismului. Putin nu a pierdut ocazia sa spuna emfatic: „Nu a existat, nu exista si nici nu va exista vreo forta care sa ne supuna!!”. Astfel de ditirambi au continuat cu accentuarea faptului ca Rusia e impotriva nazismului, fascismului – asta vrea sa spuna impotriva Vestului si Americii, cu alte cuvinte bate saua sa priceapa iapa, cum se spune – si, bineinteles, e pentru pace. In felul asta Putin isi asigura o mare vizibilitate electorala, arata in fata poporului ca e puternic, persecutand Opozitia care nici n-a existat la o astfel de manifestatie. Putin castiga in felul acesta. Si-si metine regimul. Un regim malefic la adresa UE dar si SUA.

So, how to deal with Russia?

Trump nu a fost inteles, de catre democrati cu atat mai putin. Interesant este ca Vladimir Putin vede intr-o critica un „amestec in treburile interne ale Rusiei”, dar in faptul ca Rusia a intervenit in alegerile din 2016 din SUA – lucrul asta, pentru Putin, e normal. Agravarea tensiunilor dintre Rusia si America ar putea duce la un eventual razboi sau la o intarire a pozitiei lui Vladimir Putin in Rusia si a regimului sau. Donald Trump nu a spus explicit de la bun inceput ca doreste o alta abordare. Numirea lui Flynn in functia de Consilier pe Probleme de Securitate Nationala nu era o mutare menita  a aduce atingere securitatii SUA, iar ceea ce s-a intamplat la intalnirea recenta cu Lavrov la Casa Alba, la fel, nu urmarea o slabire a SUA. Putin nu poate fi invins doar cu intariri militare ale NATO in Europa. Donald Trump doreste sa arate in special cetateanului rus, care merge la vot, ca America NU e un pericol la adresa Rusiei. Sa ne gandim si la poza cu Kisliak – un Trump destins si zambitor, care a smuls un zambet chiar si pe fata grava, de natura comunista, a ambasadorului rus. Ar trebui sa ne gandim bine la ce s-ar fi intamplat daca, la vremea sa, Ronald Reagan nu ar fi incercat o alta abordare a relatiilor cu Rusia si cu Mihail Gorbaciov… Donald Trump nu ca ar aproba amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut, dar nu doreste sa faca un caz din asta. Donald Trump n-a castigat datorita rusilor si nici Hillary n-a pierdut datorita rusilor. Subiectul amestecului Rusiei e subiect de investigatie – e foarte bine. Insa o reactie impotriva Rusiei pe acest subiect ar agrava starea si asa destul de subreda a relatiilor ruso-americane si i-ar da posibilitatea lui Putin sa manipuleze si sa agite pericolul extern, castigand astfel suport popular. De aceea trebuie avut o alta reactie prin care mai ales cetatenii rusi, omul care merge la vot, sa vada ca nu-i vorba de nicun pericol, sa-si dea seama de faptul ca ce-i serveste Putin e o minciuna menita sa-i mentina la Putere regimul. De aceea Donald Trump a ales, spre exemplu, sa coopereze cu Rusia in ceea ce priveste Dosarul Sirian. Pentru ca sa nu dea posibilitatea unei propagande ca cea recenta vazuta pe Russia Today cum ca zonele de deescaladare, de securitate, ar fi obligatorii doar pentru Rusia, nu si pentru America. Cu alte cuvinte, America ar putea sa actioneze, Rusia, in schimb, nu.

In general vorbind, trebuie cautate cai de dialog cu Rusia pentru a escamota propaganda manipulatoare a lui Putin care prezinta Vestul si SUA ca principalii vinovati pentru dezastrul in care se gaseste tara, asemuindu-i cu pericolul nazist si mergand la inima rusului spunandu-i ca vor „sa ne fure taigaua”. Lasand la o parte, cel putin pentru moment, daca e buna sau proasta viziunea D-lui. Trump, e de notat ca doar republicanii au cautat o viziune noua, democratii mergand pe aceeasi linie. Republicanii, si Dl. Trump, desigur, cauta o cale de comunicare cu Kremlinul, pe cat posibil, pe cat e cu putinta. Pentru ca avem o mare problema in relatia cu Rusia: nu impartasim acelasi set de valori. Cel putin cu actualul regim de la Kremlin. Sigur, acest regim nu va dura o vesnicie. Insa pana la apusul sau, el trebuie erodat pentru a se restabili cat mai repede in Rusia drepturile si libertatile fundamentale ale omului. E mai bine, in acest sens, ca Donald Trump sa aiba contacte cu Rusia, cu Putin, decat sa evite astfel de contacte si sa aiba loc o instrainare care ar conduce la intarirea regimului Putin. De asemenea, trebuie tinut cont ca sunt destule dosare grele: Siria si Orientul Mijlociu, Coreea de Nord, terorismul islamic iar o inrautatire a relatiilor ruso-americane ar turna gaz peste foc. Ganditi-va la ce se intampla in Venzuela, iar lucrurile ar putea degenera intr-o situatie asemanatoare cu ceea ce avem in Siria.

Insa avem nevoie si de o Opozitie inteleapta in SUA. Sper ca democratii sa joace rolul unei astfel de Opozitii. Reactiile lor la adresa lui Trump au fost foarte intransigente. CNN, de exemplu, a comentat mult aspectul juridic al problemelor. Dar ar trebui sa-l comenteze si pe cel politic si sa abordeze reprezentantii republicani, chiar si pe Dl. Trump, cu intrebari despre viziunea de politica externa, in special cea legata de Rusia, intr-un moment in care avem un regim dificil, care ne creeaza probleme, precum cel al D-lui. Putin. Am vazut repreznetanti democrati, spre exemplu Elijah Cummings care l-a criticat cu duritate pe Presedinte insa si la el am observat ignorarea aspectului politic. A nu ignora aspectul politic inseamna ca, intr-o prima etapa, sa te intrebi in ce scop politic se desfasoara o anumita actiune. Spre exemplu: in ce scop politic a fost numit Flynn Consilier pe Chestiuni de Securitate? In schimb am apreciat ca Dl. Cummings apara democratia si-l sustin in acest demers. Intr-adevar, bine ar fi ca America sa arate ca respecta drepturile si libertatile cetatenilor sai pentru a-si mari credibilitatea pe plan international, credibilitatea ca lider al Lumii Libere. Altii din caucusul democrat au fost mult mai rezervati cu privire la impeachement-ul Presedintelui, de exemplu asa mi s-a parut Angus King, senator, fost Guvernator al Statului Maine, un tip care mi s-a parut ca ar fi putut fi un candidat la Presedintie, din partea democratilor, desigur, mai bun decat Hillary. Opozitia ar trebui sa fie inteleapta si constructiva, de aceea si cred ca impeachement-ul nu va fi realizat (decat in situatii exceptionale, speram sa NU fie cazul) nici in cazul unei coabitari a lui Trump cu Partidul Democrat, daca va obtine majoritatea in Congres.

Este de urmarit cum isi va construi Donald Trump politica externa si ce abordari politice va avea fata de Rusia si fata de Vladimir Putin si cum va gestiona si celelalte dosare dificile, in special cele in care si Rusia e implicata. Trebuie spus un lucru: Donald Trump nu se teme de Vladimir Putin sau de Rusia – ca dovada cele 59 de rachete lansate din Mediterana de catre fortele armate americane impotriva lui Bashar al-Assad, ca raspuns ca atacul cu gaz sarin al fortelor lui Assad impotriva propriului sau popor! Rusia a fost pusa atunci in mod clar in inferiritate iar Putin a inceput din nou sa manipuleze pe chestiuni de „pericol extern”. In Siria, America va face tot ce se poate face iar pozitia fata de Bashar al-Assad nu s-a schimbat. In locul unei isterii critice la adresa lui Trump, eu propun sa ne straduim sa facem mai multa analiza, una lucida, corecta. Si sa incercam sa-i acordam credit si incredere, desi sunt niste anchete pe rol, pana la proba contrara, pentru ca anchetele nu au dovedit nimic pana acum.

In ceea ce ne priveste, e clar ca noi trebuie sa avem o relatie foarte buna cu Casa Alba. Insa e de urmarit ce relatii va avea Washingtonul cu Uniunea Europeana si in ce masura ne poate influenta si pe noi, pentru ca Romania e membra UE, ceea ce nu e putin lucru. Donald Trump e la inceput de mandat. Va urma un Summit NATO, deci vom vedea care sunt ideile Presedintelui american. Deocamdata putem face doar speculatii cu privire la politica Presedintelui US fata de UE pentru ca nu stim ce va fi pe 24 septembrie cand vor avea loc alegerile federale in Germania. De vazut aici ce spun sondajele de opinie. A ramas celebra faza cand Donald Trump nu a dorit sa dea mana cu D-na. Cancelar Angela Merkel, semn ca nu a prea fost multumit de prestatia acesteia. De asemenea, cred ca trebuie spus, nu Trump a provocat Brexitul, desi l-a sustinut. Este de vazut cum se vor armoniza pozitiile centriste ale lui Emmanuel Macron cu, spre exemplu, crestin-democratia D-nei. Cancelar Merkel, mai ales daca CDU va castiga alegerile si va da Cancelarul. Iar in acest context cum se va armoniza pozitia Partidului Republican cu ceea ce avem in Europa. Aceeasi problema daca alegerile din Germania vor fi castigate de social-democrati, caz in care, poate, se vor armoniza mult mai usor cu Macron si poate si cu Donald Trump. Se duce un joc politic interesant in Europa, iar UE, mai ales NATO, va trebui sa se armonizeze cumva cu America si cu versatilul ei Presedinte. La Summitul Informal din Malta, din februarie a.c., Donald Tusk, Presedintele Consiliului European, exprima faptul ca: „Evoluțiile de pe scena internațională ne reamintesc cât de importantă este o UE puternică. Cooperarea transatlantică rămâne o prioritate absolută deoarece a fost până acum un pilon esențial al lumii libere. În același timp, știm că în prezent nu avem altă opțiune decât de a ne recâștiga încrederea în forțele proprii.” (subl. mea) – v. mai multe aici. In ceea ce priveste Cooperarea UE in materie de securitate si aparare – de citit mai multe aici. La Reuniunea Informala intre Comitetul Politic si de Securitate (COPS) si Consiliul Nord-Atlantic (NAC) s-a evidentiat urmatorul aspect: „Atât ambasadorii UE, cât și cei ai NATO și-au exprimat voința fermă de a duce parteneriatul UE-NATO mai departe, cu accent pe cooperarea concretă și practică”. Despre Politica Comuna de Securitate si Aparare (CSDP) – aici dar si aici. De unde rezulta ca, desi UE are o politica interna privind securitatea si apararea sa – lucru ce e normal, trebuie sa recunoastem – cooperarea cu NATO, si deci cu SUA, ramane esentiala, „o prioritate absoluta” cum spune Donald Tusk. Deci relatiile dintre SUA si UE sunt cat se poate de stranse si de bune, o garantie pentru asigurarea securitatii tarii noastre. De asemenea s-ar putea, cred, face observatia ca, din punctul de vedere al securitatii, Brexitul nu are o importanta prea mare, pentru ca vorbim, dupa cat cu usurinta se vede, despre o politica comuna de securitate si aparare, in care NATO joaca un rol esential.

mai 19, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Despre demiterea lui James Comey

Fara indoiala, ceea ce s-a petrecut ieri (marti) in SUA a fost un veritabil soc mai ales pentru opinia publica: demiterea de catre Donald Trump a sefului FBI, James Comey. Uluirea nu s-a datorat faptului in sine – Presedintele SUA are dreptul si autoritatea de a-l demite pe seful FBI – ci pentru ca era in curs o ancheta privind implicarea Rusiei in campania electorala din SUA, pe de o parte si legaturile staffului de campanie a lui Trump cu Rusia, pe de alta parte. Lucru care i-a facut pe unii comentatori sa afirme ca astfel de lucruri „se petrec in non-democratii”. Cu atat mai mult cu cat asa ceva nu s-a mai petrecut in SUA din 20 octombrie 1973 cand Presedintele Nixon l-a demis brusc pe procurorul special Archibald Cox, lucru care a condus la demisia Procurorului General de atunci Elliot Richardson si a numarului doi din Departamentul de Justitie al SUA – US Deputy Attorney General William Ruckelhaus in timpul scandalului Watergate, in ceea ce s-a numit Saturday Night Massacre.

Din cate am inteles, demiterea lui Comey a venit la propunerea Departamentului de Justitie, mai exact a Procurorului General Jeff Sessions, acuzat si el, din cate inteleg, ca ar fi comunicat cu oficiali rusi, si a nr.2, Deputy Attorney General Rod Rosenstein. Tulburator e faptul ca motivul invocat de Donald Trump este felul in care Comey s-a ocupat de investigarea ce o privea pe Hillary Clinton in legatura cu serverul privat de email, desi in campania electorala Trump l-a laudat deschis, in fata intregii natiuni americane, ca sa nu mai spun ca si in fata intregii lumi, pe Comey pentru „curajul” pe care l-a avut!!.

Un alt lucru care a lasat masca opinia publica americana este urmatoarea fraza din comunicatul semnat de Donald Trump (citez din acest articol din The New York Times):

„“While I greatly appreciate you informing me, on three separate occasions, that I am not under investigation, I nevertheless concur with the judgment of the Department of Justice that you are not able to effectively lead the bureau,” Mr. Trump said in a letter to Mr. Comey dated Tuesday. White House officials refused to say anything more about the three occasions Mr. Trump cited.”

incerc sa traduc:

„In timp ce apreciez in cel mai inalt grad faptul ca m-ati informat in trei ocazii separate, ca nu sunt sub investigatie, totusi dau curs judecatii Departamentului de Justitie ca nu sunteti capabil sa conduceti efectiv acest birou”, a spus Dl. Trump intr-o scrisoare datata marti. Oficialii de la Casa Alba au refuzat sa spuna mai mult despre cele trei ocazii citate de Donald Trump.

Interesant este si faptul ca James Comey se afla la Los Angeles, inspectand biroul FBI de acolo si a aflat ca a fost demos DE LA TELEVIZOR!!! 🙂

Fara indoiala ca toata lumea s-a intrebat si se intreaba de ce acum acest lucru. Cu atat mai mult cu cat demiterea lui Comey s-a petrecut in ajunul vizitei ministrului de Extrene rus, Serghei Lavrov, la Casa Alba, invitat fiind de Donald Trump.

Multi comentatori au vazut in comportamentul nixonian a lui Trump de a-l demite pe seful FBI, pe care in campania electorala il lauda, o incercare de musamalizare a scandalului legat de presupusele contacte ale staffului de campanie a lui Trump cu Rusia si amestecul Rusiei in campania electorala de anul trecut.

Lucrurile pot sa stea sau sa nu stea asa. Ar mai fi o explicatie pentru decizia netransparenta a lui Trump…

Gestul lui Trump a fost unul neprevizibil pentru multi, a fost un gest brusc. Astfel de actiuni bruste, chiar socante, se fac – mai ales cand e vorba de servicii secrete – pentru luarea prin surprindere si derutarea adversarului. Pentru ca e foarte clar ca orice serviciu de informatii care actioneaza in plan extern culege informatii nu doar despre politicieni si oficiali, dar si despre sefi ai serviciilor secrete din tara respectiva, spre a avea un tablou cat mai clar al situatiei de securitate din acea tara, dar si pentru a-i identifica punctele slabe.

SUA a fost agresata de Rusia in campania electorala prin atacurile cibernetice ale Kremlinului. Aici a fost o problema de securitate pentru ca nu s-a putut preveni asa ceva, desi era posibil. Pe de alta parte, Comey, numit de Obama in 2013,  era implicat in investigarea nabadaioaselor emailuri ale lui Hillary.  Trebuie, de asemenea, amintite scurgerile de informatii de la Comitetul National al Democratilor din 2016 si implicarea clara a Rusiei in alegerile din 2016 din SUA. Parerea mea este ca James Comey era in vizorul serviciilor de informatii externe ruse de mai multa vreme, rusii il cunosteau destul de bine – nu spun despre Comey ca ar fi tradat in vreun fel, ci doar ca rusii aveau deja destule informatii despre el. Insa asupra lui Donald Trump planeaza anumite suspiciuni si nu pe nedrept. Spre exemplu, numirea lui Michael Flynn in functia de Consilier pe Chestiuni de Securitate, om care a avut legaturi cu Rusia si investigat in acest sens in SUA. Fostul Procuror General, Sally Yates, l-a avertizat pe Trump ca Flynn nu a fost sincer cu privire la legaturle sale cu rusii, dupa care Sally Yates a fost DEMISA!!! Pe de alta parte, Donald Trump a precizat nu doar o singura data, ca vrea relatii bune cu Rusia si ca e bine sa ai relatii bune cu Rusia, nefiind foarte clar ce doreste sa spuna.

Cu toata demiterea lui Comey ancheta privind implicarea Rusiei in alegerile din 2016 va merge in continuare.

Legat de Flynn iata ce spune Trump pe Twitter:

„General Flynn was given the highest security clearance by the Obama Administration – but the Fake News seldom likes talking about that.”

si legat de Sally Yates, tot pe Twitter:

„Ask Sally Yates, under oath, if she knows how classified information got into the newspapers soon after she explained it to W.H. Counsel.”

Iar scandalul cu interferenta Rusiei in alegerile din 2016 din SUA s-a petrecut pe vremea fostei Administratii, cea a lui Barack Obama. Asa stand lucrurile, schimbari se impuneau. Cu atat mai mult cu cat s-au inregistrat in trecut scurgeri de informatii, de exemplu cele prezentate de Wikileaks. O primenire a sistemului american de justitie, cat si a celui de securitate eu cred ca era binevenita, cu atat mai mult cu cat s-au vazut carente in ultimii ani. Insa lucrul acesta ne mai indica ceva: nivelul tensiunilor care sunt la ora actuala pe plan international, destul de ridicat in momentul actual.

Interesant este ca un purtator de cuvant al Casei Albe, Sarah Huckabee Sanders, afirma ca Donald Trump isi pierduse din 2016 increderea in Comey. Iar James Comey, cu doar cateva zile inainte de a fi demis, ceruse suplimentarea semnficicativa a resurselor pentru investigatia care are ca obiect amestecul Rusiei in alegerile din SUA. Poate nu lipsit de semnificatie e si faptul ca Donald Trump declara ca a avut discutii „foarte bune” cu seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov, iar acesta din urma a declarat ca „Acum, dialogul nostru este liber de ideologizarea caracteristică Administraţiei Barack Obama. Administraţia Trump, preşedintele însuşi, secretarul de Stat, m-am convins încă o dată astăzi, sunt oameni de acţiune” iar despre situatia din SUA Lavrov a zis: „Cred că politicienii afectează sistemul prezidenţial din Statele Unite încercând să pretindă că cineva controlează America din străinătate”. Parerea mea este ca Donald Trump impreuna cu echipa sa si oamenii sai de incredere incearca sa regandeasca strategia referitoare la abordarea Rusiei intr-un context politic in care regimul de la Kremlin devine tot ma autoritarist si ostil atat NATO cat si Uniunii Europene. Poate e prematur sa spunem ca a ajuns la definitivarea acestei strategii, poate ca ea se creeaza si din mers, cum se spune. Insa e cert, cred eu, ca dupa esecul fostei Administratii de la Casa Alba, problemele acutizandu-se, trebuie incercata o alta abordare, tinand cont ca avem cel putin doua focare mari de conflict: Siria si Coreea de Nord, dar am putea sa-l punem si pe al treilea care deocamdata nu e atat de stringent, dar are o mare importanta: Ucraina si, legat de aceasta, Crimeea. Donald Trump a facut tot felul de afirmatii in campania electorala, dupa care le-a negat cu tot atata naturala usurinta. De exemplu, ca „NATO e o organizatie obsoleta”, dupa care, la numai cateva luni distanta a venit negarea: „NATO nu mai e o organizatie obsoleta”. A pretins ca Japonia si Coreea de Sud sa plateasca Statelor Unite serviciile privind asigurarea securitatii in regiune – acum nici vorba de asa ceva, ba DIMPOTRIVA!! Lucrul acesta il face pe Trump dificil pentru adversari, iar aliatilor acest stil de trecere naturala de la ceva la opusul lui, aceasta, sa-i spunem asa, instabilitate, le creeaza nervozitate. Insa Trump nu va lasa nici NATO si nici Uniunea Europeana. Rusii nu-si fac iluzii.

Recpmand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 10, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Un monstru cu doua capete: ISIS si Al-Qaeda…

Doborarea avionului de lupta rusesc de catre fortele armate turce aduce din nou in prim-plan conflictul din Siria.

Sa vedem mai intai ce spun stirile despre acest incident:

Mediafax

INCIDENT Turcia – Rusia: Forţele Aeriene turce difuzează o înregistrare care ar conţine somaţiile transmise bombardierului rus – VIDEO

Se arata ca:

Forţele Aeriene turce au difuzat o înregistrare care ar conţine somaţiile transmise de piloţi militari turci bombardierului rus, înainte de a-l doborî, marţi dimineaţă, la frontiera turco-siriană, Pentagonul confirmând că au fost transmise avertismente.

În înregistrare, difuzată de postul Fox, un pilot militar turc transmite avionului rus următorul mesaj: „Acesta este un avertisment al Forţelor Aeriene turce; vă apropiaţi de spaţiul aerian turc, schimbaţi imediat direcţia spre sud!”.

Din avertisment reiese că avionul rus se îndrepta spre spaţiul aerian turc, nu că intrase deja.

Potrivit autorităţilor turce, pilotul turc a transmis acest avertisment de zece ori, la fiecare zece secunde. Echipajul bombardierului rus nu a răspuns deloc la somaţii.”

INCIDENT Turcia – Rusia. Erdogan: Turcia nu are nicio intenţie să provoace o escaladare a tensiunilor/ Merkel: Conflictul din Siria a fost agravat de doborârea avionului

Se arata ca:

Turcia nu are „absolut nicio intenţie să provoace o escaladare” a crizei cu Moscova după prăbuşirea avionului rus la graniţa cu Siria, a declarat preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, luând aceeaşi poziţie ca şi aliaţii săi NATO, începând cu Statele Unite, relatează site-ul La Depeche.fr. Pe de altă parte, Angela Merkel a subliniat că doborârea avionului rus de către Turcia a agravat conflictul din Siria.

„Noi doar ne apărăm securitatea şi dreptul poporului nostru”, a pledat Erdogan într-un discurs la Istanbul, adăugând că „nimeni nu trebuie să se aştepte” ca turcii să stea liniştiţi atunci când securitatea frontierelor lor şi suveranitatea le sunt încălcate.

Premierul turc, Ahmet Davutoglu, a subliniat în faţa deputaţilor partidului său, Justiţie şi Dezvoltare (AKP), că ţara lui este un „prieten şi vecin” al Rusiei.

Doborârea avionului rus de către forţele turce a complicat procesul de găsire a unei soluţii politice în cazul războiului din Siria, motiv pentru care trebuie luate toate măsurile necesare pentru prevenirea unei escaladări a conflictului, a declarat Angela Merkel, cancelarul Germaniei.

„Situaţia a fost agravată de doborârea avionului rus de către Turcia”, a subliniat Merkel într-un discurs susţinut, miercuri, în Camera Inferioară a Parlamentului, referindu-se la războiul civil din Siria, potrivit site-ului agenţiei de presă Reuters.

„Trebuie să facem tot ce e necesar pentru a preveni o escaladare (a conflictului)”, a adăugat cancelarul german.

„Bineînţeles că fiecare stat are dreptul de a-şi apăra teritoriul, dar, pe de altă parte, ştim cât de tensionată este situaţia în Siria şi în zonele din jurul acesteia. Am vorbit ieri cu premierul turc (Ahmet Davutoglu) şi i-am solicitat să facă tot ce e necesar pentru a detensiona situaţia”, a mai precizat Merkel.

La rândul său, premierul rus, Dmitri Medvedev, susţine că Ankara apără gruparea Stat Islamic, întrucât unii oficiali turci au „interese financiare directe” în comerţul cu petrol al organizaţiei teroriste. Potrivit premierului, Rusia ia în considerare anularea unor proiecte importante cu Turcia şi interzicerea companiilor turce de pe piaţa rusă. Moscova le-a recomandat deja cetăţenilor săi să nu călătorească în Turcia, din cauza ameninţărilor teroriste, motiv pentru care mai mulţi turoperatori şi-au retras de pe piaţă ofertele pentru Turcia. Rusia ar putea anula de asemenea proiectul unui gazoduct menit să transforme Turcia într-o ţară majoră de tranzit pentru gazele naturale ruseşti destinate Europei, precum şi construcţia primei centrale nucleare turce.

Ankara afirmă că cele două avioane de vânătoare F-16 au doborât bombardierul Sukhoi Su-24 după ce l-au somat de zece ori să părăsească spaţiul aerian turc. Moscova susţine contrariul, şi anume că aparatul său nu a părăsit spaţiul aerian sirian.

Aeronava S-24 s-a prăbuşit în nodrul provinciei Latakia, într-o zonă unde au loc de mai multe zile lupte între armata siriană, susţinută de aviaţia rusă şi grupuri de rebeli, care provin din minoritatea turcă a Siriei. Cei doi piloţi ruşi s-au catapultat, iar o grupare insurgentă a etnicilor turci din Siria anunţase că au fost împuşcaţi mortal. Moscova a anunţat însă că unul dintre piloţi a fost salvat. Un elicopter rus Mi-8 a fost distrus în timpul operaţiunii de căutare a piloţilor, iar un militar rus a fost ucis.

Doborârea avionului militar rus de către armata turcă este o „provocare planificată”, acuză ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, dând asigurări că Rusia nu intenţionează să intre în război cu Turcia. „Avem dubii serioase că este vorba de un incident neintenţionat; credem că este vorba de o provocare planificată”, a declarat Serghei Lavrov după o convorbire cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. „Dar nu intenţionăm să declanşăm război împotriva Turciei”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse, conform ziarului Washington Post.

Rusia sprijină propunerea Franţei de a închide frontiera turco-siriană, ceea ce va diminua ameninţarea teroristă din Siria şi va opri fluxul de imigranţi care sosesc în Europa, a declarat Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Acest incident a generat tensiuni mari între Ankara şi Moscova. Cele două ţări au de mult timp păreri diferite privind criza siriană. Pentru Turcia, plecarea lui Assad reprezintă condiţia sine qua non pentru orice reglementare politică privind conflictul, care a provocat moartea a aproximativ 250.000 de persoane. De cealaltă parte, Rusia îl susţine alături de Iran, pe preşedintele sirian Bashar al-Assad.”

INCIDENT Turcia – Rusia. Lavrov: Doborârea avionului, încălcare gravă a acordului cu SUA. Atacul turc, probabil permis de Washington

Se arata ca:

Doborârea avionului militar rus este o încălcare gravă a memorandumului ruso-american privind misiunile aeriene antiteroriste în Siria, acuză ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, sugerând că atacul Turciei a fost autorizat de Statele Unite şi cerând explicaţii.

Şeful diplomaţiei ruse a făcut aceste declaraţii miercuri seară, după o conversaţie cu secretarul de Stat american, John Kerry.

„Am discutat despre atacul neprovocat al Forţelor aeriene turce asupra bombardierului rus care efectua misiuni antiteroriste în Siria. Este vorba de o încălcare gravă a memorandumului ruso-american privind securitatea misiunilor aeiene în Siria; prin acest acord, Statele Unite au asumat responsabilitatea de a obliga toţi membrii coaliţiei, inclusiv Turcia, să respecte regulile misiunilor”, a subliniat Lavrov, conform unui comnunicat al Ministerului rus de Externe citat de Itar-Tass.

„Din câte înţeleg, avionul nostru a fost doborât de un aparat de vânătoare de fabricaţie americană – F-16. Unii membri ai coaliţiei internaţionale coordonate de SUA ne-au transmis că în mod normal Statele Unite trebuie să ofere permisiune pentru astfel de operaţiuni. Rămâne de văzut dacă această condiţie este valabilă în cazul Turciei, iar, dacă este, aş vrea să ştiu dacă Turcia a cerut permisiunea Statelor Unite pentru a trimite avioane să doboare bombardierul rus” (…), a precizat şeful diplomaţiei ruse.

Rusia şi Statele Unite au semnat acum câteva săptămâni un memorandum care prevede comunicaţii militare pentru evitarea incidentelor în spaţiul aerian sirian.

În urmă cu câteva ore, Lavrov afirma că doborârea avionului militar rus de către armata turcă este o „provocare planificată”, dând asigurări că Rusia nu intenţionează să intre în război cu Turcia. „Avem dubii serioase că este vorba de un incident neintenţionat; credem că este vorba de o provocare planificată”, declara Serghei Lavrov după o convorbire cu ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu. „Dar nu intenţionăm să declanşăm război împotriva Turciei”, a subliniat şeful diplomaţiei ruse. Marţi dimineaţă, armata turcă a doborât un bombardier rus de tip Suhoi Su-24, la frontiera dintre Siria şi Turcia. Piloţii s-au catapultat, dar unul a fost ucis de insurgenţi sirieni, celălalt fiind salvat. Ankara susţine că avionul militar rus intrase câteva secunde în spaţiul aerian turc, deşi nu există dovezi în acest sens. Moscova a explicat că avionul nu a intrat deloc în spaţiul aerian turc, iar preşedintele rus, Vladimir Putin, a avertizat că incidentul va avea „consecinţe grave”.

O coaliţie condusă de Statele Unite efectuează de peste un an raiduri aeriene în Siria şi Irak, vizând poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic. Din coaliţie fac parte ţări precum Australia, Canada, Marea Britanie, Franţa, Bahrain, Iordania, Maroc, Qatar, Arabia Saudită şi Turcia.

Rusia a lansat la sfârşitul lunii septembrie raiduri aeriene în Siria, pentru susţinerea regimului Bashar al-Assad. Statele Unite şi NATO au acuzat Rusia că atacă poziţii ale insurgenţilor susţinuţi de Occident. Moscova susţine că vizează exclusiv poziţii ale reţelei teroriste Stat Islamic, care ocupă regiuni din Irak, Siria, Libia şi Egipt, unde a proclamat un „califat islamic”.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi cu un conflict militar între serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad, forţele opoziţiei şi grupuri teroriste, inclusiv organizaţia sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant). Bilanţul conflictului depăşeste 250.000 de morţi.”

Cum vad eu  acest incident? In primul rand, cred, ar trebui sa spunem ca Turcia a avut dreptate. Desi rusii sustin ca avionul nu a intrat in spatiul aerian al Turciei, in orice caz a fost foarte aproape, milimetric de aproape. Si atunci intrebarea fireasca este: ce a cautat acolo, atat de aproape de granita Turciei? Ceea ce fac Lavrov, Medvedev e doar retorica. Mie mi se pare ca a fost o provocare din partea Rusiei cu scopul precis de a vedea viteza de reactie a NATO intr-un eventual conflict direct in Siria. Insa incidentul va conduce la o racire a relatiilor dintre Rusia si Turcia.

Situatia e mult mai complicata decat s-ar putea crede. Iar cine isi inchipuie ca Al-Qaeda a murit se insala. Nu stiu daca ati urmarit pe Bloomberg emisiunile lui Charlie Rose avand ca invitati doi fosti sefi ai CIA: Dl. David H. Petraeus si Dl. Michael J. Morell. Din ce am inteles eu, iata cam ce s-a discutat: lucrurile se prezinta in felul urmator: avem Al-Qaeda in Yemen (foarte puternica acolo!), Afganistan (unde prinde din nou viata si putere) si Mali, si ISIS in Irak si Siria. Atentatele de la Paris si incindentul dintre Turcia si Rusia, descris mai sus, au facut ca Administratia Obama sa se manifeste cu mult mai multa determinare pentru a nimici ISIS. Interesele Rusiei sunt de a-si mentine bazele in Siria si de a nu permite extinderea extremismului terorist islamic pe propriul sau teritoriu. Pe de alta parte inlaturarea brutala a lui Bashar al-Assad de la Putere ar crea un vid de putere extrem de periculos. De aceea este necesara o tranzitie pe care Assad va trebui s-o gestioneze pana la viitoare alegeri. Inteleg ca John Kerry lucreaza la un nou guvern care ar trebui sa fie acceptat si de Rusia si UE, iar Rusia convinsa ca isi va pastra avantajele si fara Assad la Putere. Pe de alta parte, razboiul contra ISIS necesita o coalitie din care nu se poate ca Rusia si Iran sa nu faca parte. De asemenea lupta contra ISIS trebuie dusa si in Irak, iar in acest scop ai nevoie de suportul populatiei sunnite din Irak, care, e greu de crezut, ca vor accepta autoritatea militiilor siite de acolo. Pentru asta populatia sunnita, atat din Irak cat si din Siria, trebuie motivata spre a-si aduce aportul la lupta contra Statului Islamic. In acest scop s-ar putea trimite forte speciale in Irak care sa antreneze populatia pentru a lupta contra ISIS, militiile siite nefiind dorite in zonele controlate de sunniti. De asemenea infrastructura petroliera din Siria trebuie mentinuta si protejata pentru a se putea relua in bune conditiuni activitatea economica dupa ce Assad (daca va pierde viitoarele alegeri) va pleca de la Putere. Intre altele fie spus, Dl. Rose l-a luat cam tare pe Gen. Petraeus cum ca nu ar fi fost de acord cu acest Presedinte. La care Dl. Petraeus a raspuns ca a servit tara si sub fostul si sub actualul Presedinte, ca a avut luari de pozitie, unele cunoscute public, ca a participat la discutii etc, insa speculatia ce se ivea din acel dialog a fost ca indepartarea D-lui. Petraeus s-a datorat faptului ca acesta nu a mai fost de acord cu Dl. Obama… In orice caz, mie mi s-a parut a avea dreptate: SUA s-a grabit sa retraga trupele din Irak! Insa Dl. Petraeus nu a fost foarte transant in ceea ce priveste distrugerea ISIS, el a vorbit mai degraba despre diminuarea, micsorarea drastica a acestei organizatii si a capacitatilor sale… El a mai spus ca Al-Qaeda a fost nimicita in Irak.

Asa stand lucrurile chestiunile care s-ar pune sunt cel putin doua, daca nu trei sau chiar mai multe:

α). In cazul in care Assad va pleca, cine, ce fel de guvern ii va lua locul. Problema schismei din sanul Islamului – sunniti – siiti – e prezenta atat in Irak cat si in Siria. Noul Guvern ar trebui sa asigure stabilitate si anihilarea terorismului. Din cine va fi constituit acest nou Guvern al Siriei? De asemenea nu e clara solutia politica in Irak (despre situatia politica actuala din Irak v. aici, aici, aici) care ca si Siria e divizat intre sunniti (estimare CIA: 35% din totalul musulmanilor), siiti (estimare CIA: 65% din totalul musulmanilor) si kurzi. Dl. Morell vorbea de o federalizare a Irakului, o descentralizare a Puterii.

β). Care va fi pozitia Rusiei? Nu e foarte clar. Va fi de acord cu o propunere din partea Administratiei de la Casa Alba privitoare la viitorul guvern al Siriei?

γ). Cum ramane cu Al-Qaeda? Odata cu aparitia ISIS, Al-Qaeda s-a pus intre paranteze deocamdata. De fapt e logica o astfel de mutare. Problema e care va fi urmatoarea mutare dupa ce ISIS va fi distrus. Va continua lupta?

De fapt, noi avem de a face cu un fenomen extremist islamic ce are doua capete, doi poli principali: ISIS si Al-Qaeda. Un monstru cu doua capete… Lupta impotriva ISIS este necesara, dar asta nu inseamna ca daca distrugem ISIS anihilam fenomenul. Dl. Petraeus a punctat destul de bine: trebuie sa avem musulmani care sa sustina ideile de democratie si libertate, proprii Lumii Libere. Noi nu avem oameni care sa faca lucrul asta. De aceea situatia este atat de tulbure. Lupta asta nu se poate castiga doar cu ajutorul fortelor armate. Dl. Morell spunea ca ISIS doreste un califat pe plan mondial, in care sa domneasca Sharia, spre deosebire de Al-Qaeda care dorea un califat care sa cuprinda doar locurile istorice ale Islamului, inclusiv, de exemplu, sudul Spaniei. Observam ca ideea califatului e prezenta si la ISIS si la Al-Qaeda. Dl. Petraeus spunea ca nu e atat de naiv incat sa sustina plecarea lui Assad fara sa avem pe cine pune in loc. Chestiunea, dupa cum lesne se poate constata, e neclara, complicata, nebuloasa… Apropo de avionul doborat de turci, Dl. Morell, din cate am inteles, spunea, foarte interesant, ca nu e de dorit sa avem, intr-o situatie atat de complicata ca cea din Siria, ciocniri, militare, desigur, intre Mari Puteri, de exemplu Rusia cu Turcia, sau o eventuala ciocnire cu Iranul… Intrebarea care se pune este daca se pot evita astfel de ciocniri intre Puterile implicate acolo…

In orice caz, e bine ca s-a ajuns la concluzia ca trebuie luptat contra ISIS si ca trebuie o coalitie internationala in acest scop. E bine ca am inceput sa ne fixam prioritatile, ca pana acum nici asta nu era clar. Acum, totusi, e clar? Se pare ca da…

Problema ramane tulbure in continuare…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 26, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 153 comentarii

Summitul de la Riga

Eu cred ca e destul de clar: Parteneriatul Estic si, pe cale de consecinta, Summitul de la Riga nu sunt impotriva Federatiei Ruse. Lucrul acesta l-a exprimat si D-na. Cancelar Angela Merkel. Chestiunea ridicata de Rusia, prin Dl. Serghei Lavrov, cum ca doreste „un singur lucru” si anume ca acest „proces in desfasurare” sa nu dauneze intereselor „legitime” ale Federatiei Ruse, are o traducere destul de simpla: in tarile membre ale Parteneriatului Estic sa functioneze regimuri tip Ianukovici, obediente fata de Moscova. Pozitia Rusiei nu s-a schimbat: cauta sa forteze UE sa dea inapoi, s-o lase mai moale cu Parteneriatul Estic, cu alte cuvinte acest summit sa fie un fel de discutie fara fond, iar lucrurile sa ramana tot asa: un parteneriat de forma. Asta convine de minune Rusiei, in felul asta, dupa parerea Kremlinului, nu ar fi afectate interesele „legitime” ale Rusiei. De aceea este o problema introducerea in declaratia finala a unui text amendament privind „aspiratiile si optiunea europeana” a statelor membre ale Parteneriatului, mai ales ca lucrul acesta loveste in interesele D-lui. Putin de a fauri o Uniune Euroasiatica. Mediafax

Summitul de la Riga, susceptibil să dezamăgească Republica Moldova, Ucraina şi Georgia privind aderarea la UE

Se arata ca:

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est.

Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site că a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a fost modificată.

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întâmpla, potrivit RFE/RL.

În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecăru partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.

Limbajul agreat în capitala Lituaniei cu privire la calea către aderarea la UE era, însă, mult mai clar. „Participanţii la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea aspiraţiilor europene şi opţiunii europe ale unor parteneri şi angajamentul lor de a construi o democraţie profundă şi durabilă. În acest context, ei iau notă de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participanţii reafirmă rolul special al Parteneriatului în susţinerea celor care doresc relaţii mai apropiate cu UE”, se arăta în declaraţia din 2013.

Versiunea actuală reprezintă o lovitură considerabilă, consideră RFE/RL, pentru Polonia şi Lituania, care doresc să aducă cele trei ţări mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomaţi care susţin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza eşecului lor de a include în actuala versiune un rând, agreat de către miniştrii UE de Externe anul trecut, şi anume că Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu constituie scopul final al cooperării UE-Ucraina”.

  • Conflictul din Ucraina

La acea vreme, această expresie era considerată cel mai clar indiciu potrivit căruia Kievul ar putea, într-o bună zi, să adere la UE. Diplomaţii citaţi au declarat pentru RFE/RL că speră la o „îmbunătăţire” a textului, după ce partenerii vor da un răspuns.

Limbajul folosit în declaraţie este slab, consideră RFE/RL, când se referă la conflictul din estul Ucrainei. „Evenimentele din Ucraina arată că principiile fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale nu pot fi subevaluate în secolul al XXI-lea pe continentul european”.

Însă următorul paragraf din proiectul original a fost omis în cel nou – „participanţii la summit se declară pregătiţi să ajute la depăşirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Cetăţenii noştri se aşteaptă de la noi să prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilităţii continentului nostru, iar noi suntem hotărâţi să facem acest lucru”.

În loc, în versunea actuală se arată că „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând dezescaladarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ei îndeamnă toate părţile să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea implementării acestuia din februarie 2015”, adăugând că ei „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeei, pe care textul o denunţă drept o „încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”.

Ucraina este susceptibilă să fie îngrijorată şi cu privire la limbajul folosit referitor la intrarea în vigoare a Zonei de liber-schimb aprofundate şi globale (DCFTA) cu UE

Kievul şi Bruxelles-ul au fost de acord, în septembrie 2014, să amâne intrarea în vigoare a acordului până la 1 ianuarie 2016. Această dată este scrisă în text, dar a fost adăugat un nou paragraf prin care toţi participanţii la summit „iau notă, de asemenea, de imprtanţa continuării procesului trilateral privind implementarea DCFTA UE-Ucraina, în mod constructiv, folosind posibilităţile existente disponibile părţilor contractante în cadrul DCFTA”.

Rusia a insistat să se amâne implementarea măsurii cu cel puţin un an, iar unele state membre UE au luat şi ele în considerare această opţiune.”

Dar iata ca Radio Europa Libera vine cu o precizare importanta:

Un amendament de ultim moment la proiectul declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga…

„…poate aduce vești bune pentru Moldova, Georgia și Ucraina.

Corespondenții Europei Libere relatează de la Riga, unde a început astăzi summit-ul Parteneriatului Estic că proiectul declarației finale a reuniunii a fost modificat în ultimul moment, ca să reflecte unele așteptări ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, relatează din capitala letonă, unde a început summit-ul de două zile al Parteneriatului estic, că noul text a fost negociat în ultimele ore dinaintea reuniunii și include o referință la „aspirațiile europene și opțiunea europeană”.

Formula pare să fi fost acceptată și de cei care ar fi avut obiecții față de punerea unui accent prea mare pe speranțele de aderare la Uniunea Europeană nutrite de unele țări partenere.

„Participanți la summit recunosc aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor vizați, așa cum este prevăzut în acordurile de asociere”, se spune în noul proiect de declarație.

Moldova, Ucraina și Georgia exprimaseră nemulțumiri față de proiectul inițial, care nu menționa aceste aspirații. Celelalte țări partenere sunt Republica Belarus, Armenia și Azerbaidjanul.

Unele țări nordice ale Uniunii Europene, precum Lituania, Polonia și Suedia, ar fi muncit din greu în ultimele săptămâni pentru a introduce în text rândul lipsă. 

Promotorii acestei schimbări spun că a existat o înțelegere între țările Uniunii Europene să se evite o declarație care fie ar merge mult mai departe, fie ar fi un pas înapoi față de declarația summit-ului precedent al Parteneriatului Estic, de la Vilnius, din 2013. Așa încât proiectul textul nou pentru summit-ul de la Riga a ajuns să semene mult cu cel de la Vilnius.

După summit-ul din Lituania, Rusia a ocupat și anexat peninsula ucraineană Crimeea, continuând și astăzi încurajarea sentimentelor separatiste în Ucraina și alte foste republici sovietice.

Germania și Franța au dorit să diminueze pasajele referitoare la viitorul relației țărilor partenere cu Uniunea Europeană, optând pentru o formulă care ar fi salutat  „intenția fermă [a părților] de a duce mai departe angajamentele asumate la summit-urile precedente și în acordurile bilaterale”.

Deși Berlinul și Parisul par să fi acceptat noua formulă, cancelara Germaniei Angela Merkel a accentuat astăzi că „Parteneriatul Estic nu este un instrument al extinderii Uniunii Europene. De aceea, nu trebuie să ridicăm așteptări false pe care nu le putem îndeplini mai târziu”.

În afară de formula despre relațiile viitoare cu Uniunea Europeană, Ucraina și Georgia ar fi dorit ca în declarația summit-ului de la Riga să se menționeze că sunt pe cale să obțină liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană anul viitor. Republica Moldova a obținut-o cu peste un an în urmă.

Însă proiectul declarației prevede numai că progresele făcute de cele două țări în justiție vor fi evaluate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului curent și apoi se va decide asupra pașilor următori.

Agenția France Presse și alte surse relatează că, în surdină, se mai poartă o dispută în privința declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga: să se menționeze sau nu anexarea Crimei de către Rusia în martie 2014 și în ce fel să se menționeze. Armenia și Republica Belarus ar vrea să se evite descrierea anexării ca ilegală. 

Legăturile între Uniunea Europeană și Rusia au fost puse la grea încercare de criza ucraineană, care a determinat Occidentul inclusiv țările Uniunii Europene să impună Moscovei sancțiuni economice.”

Mediafax

UE pare să piardă lupta cu Rusia pentru Republica Moldova

Se arata ca:

Eşecul partidelor proeuropene, propaganda rusă şi corupţia generalizată sunt factori care au contribuit la scăderea popularităţii UE în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi la o preferinţă tot mai mare pentru Rusia, comentează New York Times, în ediţia electronică.

Oamenii sunt îngrijoraţi că „dacă aderăm la UE toată lumea devine gay” şi că birocraţii de la Bruxelles „nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă”, o situaţie alarmantă într-o ţară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova şi de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare şi obedientă faţă de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susţin că au mult mai multe motive – nu în cele din urmă corupţia, puterea din umbră a mogulilor şi războiul din Ucraina – de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea şi sufletul acestei foste republici sovietice în faţa Rusiei.

În niciuna dintre cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferenţă mai mare între aşteptări şi realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca „principalul reformator” al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca şi omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătaţi de eşecul de combatere a corupţiei şi de a crea un stat funcţional, încât pentru mulţi de aici Rusia pare atractivă.

„Ne-au numit cel mai bun elev din clasă”, a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. „Dar am pierdut sprijinul societăţii”, a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaş pentru Partidul Socialiştilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie „Împreună cu Rusia!”.

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că şi Guvernul său este de vină. „Ei au văzut bunăvoinţă dar nu au văzut suficiente rezultate în privinţa corupţiei sau sărăciei”, a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievaţi ar sprijini aderarea la UE -, o opţiune pe care Bruxelles-ul nu intenţionează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca ţara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an faţă de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că „nu a fost mulţumit” de replierea terminologică a UE în schiţa de declaraţie a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranţe, a adăugat el, subliniind că oamenii obişnuiţi sunt dezamăgiţi după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor „vorbind despre reforme şi o viaţă mai bună dar fără să vadă o schimbare reală”.

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniţie forţelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbeşte despre combaterea corupţiei, îşi petrece mult timp la Moscova şi conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

„Chiar şi proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea”, a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, „pierde R.Moldova”.

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost „foarte buni în a interpreta partitura europeană” pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, „ei au stricat totul”, discreditând atât propriile partide proeuropene, cât şi Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obişnuite cred acum că „Rusia nu poate fi mai rea”.

Aceasta este cu siguranţă şi concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hînceşti, un orăşel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanţări pentru ca toţi locuitorii oraşului să aibă apă curentă şi instalaţii sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, „realitatea este total diferită”. Doar o treime din casele din Hînceşti au canalizare, multe nu au apă potabilă şi aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deşi este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puţin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piaţa europeană este mult mai mare şi mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricţii stricte comerţului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face faţă pierderilor provocate de Rusia.

„Nu putem trăi fără piaţa rusă”, a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerţul şi relaţiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă ţara evită apropierea de NATO.

UE „are nevoie de o poveste de succes şi ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie”, a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le foloseşte pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice şi o serie de alte lucruri.”

Dar Radio Europa Libera are un interviu deosebit de interesant cu Vladimir Socor:

„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial”

Se arata ca:

Corespondenta Europei Libere la Riga în dialog cu analistul Vladimir Socor.

Europa Liberă: Domnule Socor, trebuie regândită vecinătatea Uniunii Europene? Și dacă da, cum?

Vladimir Socor: „Trebuie regândită. Politica de până acum a conţinut multe erori atât de concepţie, cât şi de execuţie. Una dintre marile erori a fost aceea de a trata cele şase ţări din Parteneriatul Estic drept un pachet, în loc fiecare ţară să fie tratată în mod individual, în funcţie de circumstanţele naţionale din fiecare ţară.”

Europa Liberă: Și diferenţierea aceasta ar favoriza Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Aş fi spus că ar favoriza-o până recent. Acum ar trebui să-mi revizuiesc această opinie. Prevăd în Republica Moldova o schimbare de regim. Prevăd această schimbare cu o alarmă profundă, care vad că nu este, din păcate, împărtăşită de mulţi dintre colegii mei comentatori şi analişti din Chişinău. Mă tem că alegerile locale programate să aibă loc în toată republica în ziua de 14 iunie vor deschide poarta către o schimbare de regim în Republica Moldova, către preluarea puterii de către partidele stângii roşii, antieuropene, pro-ruse, eventual în alianţă cu partidul condus de domnul Plahotniuc. Aşa întrevăd eu o posibilă reconfigurare a puterii, în urma alegerilor locale din iunie.”

Europa Liberă: Şi atunci s-ar zice adio parcursului european?

Vladimir Socor: „Da, atunci s-ar zice adio parcursului european. O asemenea evoluţie încă mai poate fi oprită, dar eu nu văd la Chişinău o suficientă înţelegere a modului în care o asemenea evoluţie mai poate fi oprită. Cercurile politice, nu numai partidele, dar cercurile politice pro-europene, acele porţiuni din societate care sunt de multă vreme pro-europene, se autodistrug.”

Europa Liberă: Și au pierdut din încrederea simplului cetăţean, credibilitatea se cotează acum la un nivel mult mai mic decât se aşteptau oamenii simpli.

Vladimir Socor: „Vreau să fac o diferenţiere între imaginea partidelor politice în ochii alegătorilor pe de o parte şi reacţia societăţii civile ca răspuns la aceste evenimente politice. Într-adevăr partidele politice s-au discreditat în Republica Moldova, s-a discreditat tot sistemul de guvernământ bazat pe partidele politice. Eu am spus de mult timp că acest sistem este sortit eşecului în condiţiile Republicii Moldova. Republica Moldova nu era pregătită, nu a fost niciodată pregătită pentru un sistem de guvernare bazat pe partidele politice.”

Europa Liberă: Guvernarea actuală reforme poate să facă? Pentru că aceasta e tema de acasă la care rămâne restanţieră Republica Moldova. Există o mie de pagini ale Acordului de Asociere şi autorităţile tot se întreabă că e prea mult, că e prea puţin, că e posibil, că nu e posibil peste noapte de făcut multe lucruri.  

Vladimir Socor: „Guvernarea actuală este ostatică intereselor domnului Plahotniuc, reprezentate de către partidul său în guvern. Partidul său nu este omogen, s-ar putea să asistăm la plecări, ieşiri din partidul său. Văd că domnul Corman stă cu un picior în afara partidului domnului Plahotniuc, alăturându-se partidului nou lansat de Iurie Leancă. Acestea sunt evoluţii superficiale. În fond, guvernarea rămâne cum a fost din 2010 şi până acum, ostatică intereselor domnului Plahotniuc, care a reuşit să captureze instituţiile cheie din sistemul de ocrotire a legii, din sistemul judiciar şi din sistemul Procuraturii, pârghii pe care le foloseşte în propriul interes economic şi politic, al cercurilor din jurul acestui partid.”

Europa Liberă: Dacă, ipotetic, Vladimir Socor s-ar afla în fruntea guvernului de la Chişinău, ce ar face măria sa?

Vladimir Socor: „Nu pot răspunde la întrebări atât de ipotetice. Pot să analizez situaţia actuală. În situaţia actuală există un singur partid realmente pro-european, cu un lider realmente pro-occidental, partid şi lider căruia i se datorează reformele făcute până acum. Mă refer la Partidul Liberal Democrat condus de domnul Vlad Filat.”

Europa Liberă: Dar cu mandate insuficiente ca să schimbe lucrurile?

Vladimir Socor: „Da, mandate insuficiente. Este singurul partid care poate să oprească evoluţia Republicii Moldova spre transferul puterii în mâinile stângii roşii pro-ruse. Numai acest partid. Și, de asemenea, guvernul condus de Chiril Gaburici, mai bine spus, echipa din guvern, condusă de Chiril Gaburici şi, de fapt, de domnul Vlad Filat, echipa PLDM din guvern continuă politica pro-europeană. Occidentalii, europenii în primul rând, sunt foarte mulţumiţi de domnul Gaburici. Domnul Gaburici a făcut cel puţin două vizite la Bruxelles până acum, a fost la Cartierul general al NATO, la sediul Uniunii Europene, ambasadele europene din Chişinău sunt foarte mulţumite de domnul Gaburici. Cine nu-i mulţumit de domnul Gaburici? Domnul Leancă şi acea parte din societatea civilă care îl susţine pe domnul Leancă, deoarece dânşii nu sunt capabili să facă diferenţierea necesară între PLDM lui Vlad Filat pe de o parte, şi celelalte partide pe de altă parte. Partidele pro-europene, societatea civilă, cercurile pro-ocidentale din Chişinău se sfâşie între ele în diviziuni interne. Domnul Iurie Leancă a pornit un război de distrugere a PLDM. Pe domnul Iurie Leancă îl consider un prim-ministru falimentar, un prim-ministru total eşuat. În doi ani şi jumătate, aproape trei ani cât a fost prim-ministru, a fost o guvernare dezastruoasă sub conducerea domnului Leancă, în care au avut loc cele mai mari afaceri, matrapazlâcuri – cedarea Aeroportului, cedarea acţiunilor Băncii de Economii. Anume sub această guvernare s-a discreditat opţiunea pro-europeană şi democraţia.”

Europa Liberă: Guvernarea era constituită din partide pro-europene, domnule Socor.

Vladimir Socor: „Da. Cu un prim-ministru care a plutit pe deasupra lucrurilor şi nu a tras niciun semnal de alarmă. Timp de aproape trei ani, domnul Iurie Leancă, în calitatea lui de prim-ministru, avea obligaţia să tragă semnalele de alarmă. Nu a tras niciun semnal, a prezidat aerian, absent, deasupra acestor lucruri. Cel mai mult m-a iritat cedarea Aeroportului şi modul în care domnul Leancă a încercat să ascundă cedarea Aeroportului către ruşi, spunând ceva despre o companie sud-coreeană, a spus-o de mai multe ori, lucru complet neadevărat. În realitate, nu domnul Leancă poartă răspunderea directă, domnul Valeriu Lazăr a gestionat dosarul cedării Aeroportului, în numele Partidului Democrat, cu care între timp domnul Lazăr s-a certat, de altfel, nu mai e în aceeaşi echipă.”

Europa Liberă: Domnule Socor, aţi fost prezent astăzi când societatea civilă a înmânat o cerere simbolică înaltului comisar european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, domnul Hahn. Credeţi că de la acest simbolism, încărcătură simbolică s-ar putea ajunge şi la realitate? 

Vladimir Socor: „Nu, deloc. Niciodată nu am avut încredere în asemenea gesturi de tip simbolic din partea unor cercuri, în cazul acesta, societatea civilă, a unor cercuri care nu iau parte la decizii. Aceste cercuri nu determină orientarea Republicii Moldova. Ar fi putut să o facă mai eficient, dacă ar fi fost unite şi dacă nu s-ar fi pornit să se distrugă reciproc prin opţiuni politice diferite. Am în vedere, încă o dată, scindarea pe care a încercat domnul Leancă să o facă în Partidul Liberal Democrat. Dânsul nu a reuşit să scindeze partidul, dar va reuşi să ia nişte voturi de la partid şi va scinda probabil în parte electoratul partidului, chiar dacă nu a reuşit să scindeze partidul însuşi. Prea multe diviziuni pe flancul de dreapta, pe flancul zis pro-european. Nu există niciun partid viabil pro-european, aş adăuga şi pro-american, în Republica Moldova, cum este PLDM condus de Vlad Filat şi echipa sa ministerială. Europenii sunt mulţumiţi, americanii sunt mulţumiţi, NATO este, în fine, mulţumit, după atâta amar de ani. Numai domnul Leancă nu e mulţumit.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană încearcă să refacă relaţia cu Federaţia Rusă, astfel încât autorităţile de la Kremlin să nu se mai uite cu ochi răi la acest parcurs european pe care merg actualmente ţările din Parteneriatul Estic?

Vladimir Socor: „Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial în Uniunea Europeană, dar sub acest consens de suprafaţă sunt mari divergenţe în privinţa politicii care ar trebui urmată faţă de Rusia. Deocamdată, atâta timp cât războiul Rusiei pe teritoriul Ucrainei continuă, Uniunea Europeană nu va ridica sancţiunile, va menţine sancţiunile. Dar destul de curând se vor intensifica presiunile politice din interiorul Uniunii Europene, în vederea ridicării sancţiunilor. Chiar şi la Washington se profilează tendinţa de a se reconcilia cu Rusia, cum am văzut în vizita secretarului de stat american John Kerry la Soci. Deja Uniunea Europeană începe să se gândească la politica pe care o va urma faţă de Rusia în perioada post-Ucraina, adică în perioada după care conflictul din Ucraina va fi îngheţat.

Va fi îngheţat după modelul Transnistria, modelul Karabah, după care va urma o recalculare a politicii de urmat faţă de Rusia. Iniţiativa va aparţine Rusiei, fără îndoială, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană va reacţiona la iniţiative ruseşti. Rusia va propune un nou sistem de securitate europeană, în care va încerca să minimalizeze sau să marginalizeze rolul Alianţei Nord-Atlantice şi să introducă o nouă suprastructură de securitate, în care Rusia ar avea puteri de decizie pentru toată securitatea europeană, laolaltă cu Uniunea Europeană. Într-un cadru supranaţional, posibil OSCE, sau un cadru asemănător în care Rusia şi Uniunea Europeană ar avea puteri de codecizie în problemele de securitate europeană, reducând rolul Alianţei Nord-Atlantice şi rolul Statelor Unite ale Americii. Rusia va face asemenea propuneri.

Europenii se vor gândi cum să reacţioneze şi vor face paşi în întâmpinare, nu paşi decisivi, dar paşi mici în întâmpinare. Se va începe un proces de negociere, care poate să dureze ani de zile, poate zece ani, poate mai mult de zece ani, cu tendinţa de a se ajunge la un nou sistem de securitate și care cele şase ţări partenere estice ale Uniunii Europene vor constitui probabil un fel de zonă intermediară între Uniunea Europeană şi Rusia, un fel de zonă gri. Acesta este scopul Rusiei. Mulţi din Uniunea Europeană împărtăşesc acest scop, inclusiv Germania, dar nu doresc să lanseze această politică, atâta timp cât nu se linişteşte situaţia din Ucraina.

Îngheţarea definitivă a conflictului din Ucraina va da posibilitate europenilor, cu Germania în frunte, să folosească această calmare superficială a situaţiei, pentru a reveni la negocieri bilaterale cu Rusia. În viziunea Germaniei, Ucraina, de exemplu, ar trebui să constituie o zonă gri, nedecisă între Rusia şi Uniunea Europeană, o zonă în care Rusia ar avea pârghii de influenţă pe care Germania şi Rusia încearcă să le creeze chiar de pe acum. De exemplu, rolul constituţional al aşa-ziselor „republici” din Doneţk şi Lugansk în cadrul sistemului constituţional al Ucrainei, lor ar urma să li se atribuie un rol în sistemul constituţional al Ucrainei. Deci, pârghii de influenţă din partea Rusiei în cadrul Ucrainei.

De asemenea, renegocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Uniunea Europeană şi Ucraina, renegociere cu participarea Rusiei de astă dată, transformarea acestui proces bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – într-un proces trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia, în care Rusia are un loc la masă, un vot în decizie şi o voce în adoptarea strategiei. Deci, Rusia primeşte un scaun, un vot şi o voce, nu primeşte veto. Ar fi exagerat să spunem că Rusia primeşte veto, nu, primeşte un scaun, un vot şi o voce într-un proces care până acum era bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – acum devine trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia. Mă tem de o evoluţie asemănătoare în privinţa Republicii Moldova şi în privinţa Georgiei.

Odată ce are loc în Ucraina, se poate aplica acest precedent şi Republicii Moldova,  şi Georgiei. Şi repet, Germania conduce acest proces de partea Uniunii Europene, proces căruia i se opun statele prietene ale Uniunii Europene din Uniunea Europeană. Polonia, Statele Baltice, România, Suedia, Slovacia şi Marea Britanie sunt statele care în Uniunea Europeană se opun acestei tendinţe, dar e o tendinţă majoritară, condusă de Germania şi la distanţă, numărul doi, dar la distanţă de către Franţa.”

Europa Liberă: Şi drept o concluzie a acestei discuţii, credeţi că summitul de la Riga va intra în istorie ca o dezamăgire sau ca o încurajare pentru statele exsovietice care fac parte din acest Parteneriat Estic?

Vladimir Socor: „Pentru Ucraina summitul de la Riga va rămâne irelevant. Totul depinde de evoluţiile interne din Ucraina însăşi, precum şi de relaţiile între Germania şi Rusia, în primul rând, în ceea ce priveşte Ucraina.”

Europa Liberă: Pentru Moldova?

Vladimir Socor: „Pentru Moldova summitul de la Riga a consfinţit acumulările Republicii Moldova ca reforme de până în anul 2013, dar nu reuşeşte să acopere eşecurile înregistrate din 2013 până acum. Summitul de la Riga nu reuşeşte să acopere eşecurile interne din Republica Moldova din 2013 şi până acum şi mai ales summitul de la Riga nu contribuie cu nimic la împiedicarea acelui transfer de putere în Republica Moldova către partidele stângii roşii, antieuropene.”

Europa Liberă: Și pentru Georgia?

Vladimir Socor: „Georgia e într-o situaţie nedefinită, guvernarea sută la sută pro-occidentală a domnului Saakaşvili a fost înlocuită cu o guvernare mai puţin angajată în direcţia occidentală. Nu e o guvernare pro-rusă în Georgia, în niciun caz nu e o guvernare pro-rusă, nici măcar nu e o guvernare de tip dublu vector, e o guvernare pro-occidentală în Georgia, dar nu cu acelaşi nivel de angajament şi de devotament pro-occidental pe care îl demonstrase echipa lui Saakaşvili. Georgia este astăzi vulnerabilă şi sub raportul securităţii e un stat foarte nesigur.

Georgia suferă foarte mult la capitolul domnia legii, deoarece guvernarea actuală se răzbună pe guvernarea precedentă, întemniţându-i pe membrii fostei guvernări. Pe de altă parte vedem că meritele fostei guvernări a domnului Saakaşvili sunt recunoscute în mod direct şi public în Ucraina. Guvernul Ucrainei a angajat să lucreze în guvern o mulţime de personalităţi din Georgia, care în perioada domnului Saakaşvili au condus Georgia spre cele mai înalte ratinguri internaţionale la criteriile de reformă.””

Mediafax

Tusk: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul la „visul european”

Se arata ca:

Foşti sateliţi sovietici ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul să aspire să devină membri ai Uniunii Europene (UE), afirmă preşedintele Consiliului European Donald Tusk, subliniind într-un interviu pentru postul RFE/RL că el nu are dreptul să facă „promisiuni goale” în acest sens.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Riga de joi şi vineri, Tusk declară că acest program nu a fost şi nu va fi niciodată o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE, dar că Tbilisi Kievul şi Chişinăul „au dreptul la un vis, de asemenea visul european”.

Înainte de summit, cele trei ţări au acuzat UE că a eşuat să le dea semnale clare în privinţa potenţialei lor aderări la blocul Celor 28.

O serie de guverne din UE sunt reticente faţă de recunoaşterea aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatului Estic în declaraţia finală a reuniunii de la Riga.

Pe când era premier al Poloniei, Tusk a promovat acest program din care fac parte Azerbaidjan Armenia, belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, vecinii din est ai blocului european.

Însă el afirmă acum că rolul său ca preşedinte al Consiliului European este să gestioneze aşteptările acestor ţări în anii vitori.

„Datoria noastră – simt că este totodată responsabilitatea mea persoanlă – este să nu facem promisiuni goale posibile mâine sau poimâine, ci calea către Europa”, a declarat el marţi pentru RFE/RL. „Mă refer nu la aderarea într-un viitor previzibil, ci la standardele europene, la comunitatea noastră culturală şi politică”.

Tusk şi-a exprimat speranţa ca atât cetăţenii ucraineni, cât şi cei georgieni să se poată bucura de călătoria fără vize în zona Schengen încă de anul viitor.

„Totul depinde de eforturile şi hotărârea lor”, a subliniat el. „Bineînţeles că este posibil, dar este şi o promisiune oficială. Ne aflăm în plin proces. Iar progrele în ambele ţări, în Georgia şi Ucraina, sunt cu adevărat promiţătoare”, a continuat el.

Tusk a precizat că următoarea evaluare privind libralizarea regimului de vize pentru ucraineni şi georgieni ar putea avea loc în noiembrie şi că, „dacă progresele sunt la fel de promiţătoare ca în prezent, cred că în 2016 (liberalizarea) este destul de posibilă”.

Georgia şi Ucraina sperau să obţină liberalizarea regimului vizelor de călătorie la summitul de la Riga, însă Comisia Europeană (CE) a subliniat săptămâna trecută, într-un raport, că ambele ţări este necesar să facă mai mult în implementarea legislaţiei în zone precum combaterea corupţiei şi traficului de persoane pentru a se califica.

Dintre cei şase membri ai programului Parteneriatului Estic, doar Republica Moldova se bucură de călătoria fără vize în UE.

Rusia, care consideră că fostele republici sovietice fac parte din sfera sa de influenţă, a criticat summitul de la Riga, despre care a afirmat că „are un colorit clar antirusesc”.

Destindere cu Minskul

Summitul de la Riga este puţin susceptibil să aducă prea multe în ceea ce priveşte politici noi concrete, dar poate aduce o dezgheţare a relaţiilor cu Belarusul. Numele a peste 200 de oficiali belaruşi, inclusiv al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, au fost introduse pe o listă UE de sancţiuni, în urma reprimării opoziţiei belaruse, după alegerile prezidenţiale din 2010.

Însă a apărut un relativ dezgheţ în relaţiile dintre Minsk şi Bruxelles, care a lăudat Belarusul pentru rolul în facilitarea acordului de armistiţiu care a condus la o reducere a ostilităţilor între forţele naţionale ucrainene şi separatiştii proruşi în conflictul armat din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Premierul lui Lukaşenko Andrei Kobiakov urmează să fie prezent la Riga, ceea ce-l va transforma în politicianul belarus de rangul cel mai înalt care a participat vreodată la un asemenea summit. Minskul ar putea obţine, de asemenea, în capitala letonă, o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.

Tusk afirmă că motivul acestui dezgheţ este angajamentul Belarusului în soluţionarea crizei din Ucrainei şi recunaşte că a fost plăcut surprins de Lukaşenko, în pofida unei relaţii glaciale între ei.

„A fost o surpriză nu doar pentru mine că Lukaşenko şi Guvernul său (au fost) folositori şi de ajutor în ceea ce priveşte aşa-zisele acorduri şi în procesul de la Minsk privind criza din Donbas şi agresiunea rusească în Ucraina”, a declarat Tusk. ”

De aceea sunt sigur că este necesar să fim pregătiţi să apreciem, desigur, doar această parte a activităţii oficiale a Belarusului”, a adăugat el. „Însă dacă vom putea să vedem ceva pozitiv pe masă, cred că va fi necesar să spunem foarte deschis că aceasta este direcţia bună”, a mai spus preşedintele Consiliului European.”

Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi după-amiază, că la summitul de la Riga va susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină ”oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performaţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”.

Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

Pe de alta parte, iata un interviu dat de ambasadorul SUA la Chisinau pentru Radio Europa Libera:

James D. Pettit: „Succesul R. Moldova va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare”

Se arata ca:

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a acordat un interviu în exclusivitate corespondentei Europei Libere. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James D. Pettit consideră că Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dat dovadă de curaj semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu în exclusivitate pentruEuropa Liberă, ambasadorul Pettit şi-a exprimat speranţacă şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale.  Cât priveşte Republica Moldova, amabsadorul american a atras atenţia că adevăratul succes va veni odată cu realizarea reformele necesare pe care ţara şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Excelenţă, evenimentul acestei săptămâni îl reprezintă Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Acest proiect al Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, are la bază competiţia între cele şase ţări foste sovietice. Anul trecut, în perioada când Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi obţinea un regim liberalizat de vize, ţara era numită o istorie de succes a Parteneriatului. În acest an, ţinând cont de ultimile evoluţii, Republica Moldova a rămas în continuare o istorie de succes? Ce ar trebui să facă ca să rămână în continuare lideră în cadrul Parteneriatului?

James D. Pettit: „Bineînţeles, cred că a fost un adevărat succes faptul că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere. Totuşi, succesul va continua

Felicităm Georgia, Ucraina şi R. Moldova pentru că au luat această decize curajoasă…

şi va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare pe care, între altele, şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. De fapt, felicităm Georgia, Ucraina şi Republica Moldova pentru că au luat această decize curajoasă şi au semnat Acordurile de Asociere la UE. Sperăm că şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale”.

Europa Liberă: Revenind la întrebare, dle ambasador, Republica Moldova este în continuare o istorie de succes?

James D. Pettit: „Până acum au fost înregistrate câteva rezultate modeste. Am văzut că a fost începută reforma în sectorul educaţiei, constatăm, de asemenea, că proiectul de lege cu privire la Procuratură urmează a fi dezbătut în Parlament. Desigur, vedem în aceste acţiuni un progres, însă ne-am dori ca reformele să evolueze mai rapid”.

Europa Liberă:Eforturile depuse de autorităţi în anii trecuţi au fost răsplătite cu un acord de asociere, deci, Republica Moldova declarând că a ales calea de integrare europeană. Acelaşi lucru l-a făcut Ucraina şi vedem consecinţele. Ţinând cont de situaţia din regiune, cum poate fi ajutată Republica Moldova să nu renunţe la drumul european sub ameninţarea Estului?

James D. Pettit: „Desigur, cred că există anumite paralele între situaţia din Republica Moldova şi Ucraina, însă realitatea de aici un pic diferă. Constatările din cadrul sondajelor realizate în ultima perioadă, care scot în evidenţă un interes scăzut al cetăţenilor pentru integrarea europeană, au la bază percepţia populaţiei că guvernul nu depune efortul necesar pentru a realiza reformele promise şi că există prea multe corupţie. Această situaţie trebuie abordată de o manieră foarte serioasă şi cît mai urgent, astfel încât ţara să continue traiectoria europeană şi să nu devieze de pe această cale”.

Europa Liberă:Deci, soluţia este în interiorul ţării?

James D. Pettit: „Soluţia întotdeauna vine din interior. Republica Moldova are parteneri, inclusiv ţara mea, inclusiv Uniunea Europeană sau instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate pe interior”.

Europa Liberă:V-aţi referit la percepţia populaţiei vizavi de integrarea europeană a ţării. Ultimul Barometru al Opinei Publice arată clar că numărul celor care înclină balanţa spre Uniunea Vamală este mai mare în comparaţie cu cei care îşi îndreaptă atenţia spre Vest. Este îngrijorătoare o asemenea stare de lucruri?

James D. Pettit: „Bineînţeles că ne îngrijorează acest lucru, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajele s-ar putea să nu reflecte ce

Interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită…

cred cu adevărat oamenii. Din punctul meu de vedere, interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită. Cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni susţin traiectoria proeuropeană şi le-ar plăcea ca ţara să menţină bune relaţii atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană. Din păcate, Federaţia Rusă cere Republicii Moldova să facă o alegere, situaţie care este lipsită de sens din punct de vedere economic şi politic. Însă aceasta este realitatea”.

Europa Liberă:În aceste condiţii, care sunt provocările pentru Republica Moldova? Ce priorităţi aţi scoate în evidenţă?

James D. Pettit: „Priorităţile sunt realizarea reformelor. Există presiune din partea Federaţiei Ruse. Mă refer, pe de o parte, la embargourile care afectează economic Republica Moldova, dar şi la influenţa copleşitoare pe care o are propaganda rusească. Este foarte important ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă că alegerea se face, de fapt, între piaţa Uniunii Europene, care este

Din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene…

de zece ori mai mare decât cea a Uniunii Vamale. Deci, chiar din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene. Această cale va aduce îmbunătăţiri şi în alte sectoare: în cel social, în cel al justiţiei etc. Toate aceste beneficii vor fi atinse dacă se va urma calea de integrare europeană”.

Europa Liberă:Recent, parlamentarii de la Chişinău au iniţiat discuţii pe marginea unei legi care ar permanentiza statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Argumentul e că o asemenea lege ar proteja ţara şi ar reintegra regiunea transnistreană. Cum este văzută această abordare de partenerii occidentali ai ţării?

James D. Pettit: „Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituţie. Pentru mine este neclar de ce ar fi necesară o lege adiţională la acest capitol. Însă, într-un final, decizia aparţine guvernului de la Chişinău şi cetăţenilor moldoveni.

Oricum, statutul de neutralitate nu însemnă că Republica Moldova nu poate avea relaţii militare cu alte state sau, de exemplu, să participe în acţiuni de menţinere a păcii sub egida NATO, aşa cum o face în prezent, cu un mic contingent de militari trimişi în Kosovo. Există multe beneficii pentru Republica Moldova de pe urma contactelor cu alte ţări în sfera militară. Aş spune că cea mai mare provocare a ţării în acest domeniu ţine de finanţare. Ţara cheltuieşte foarte puţini bani pentru armată.

Ca oricare alt stat, Republica Moldova ar trebui să aibă resurse de apărare, care necesită investiţii pentru modernizare şi relaţii de interoperabilitate cu militari din alte state, pentru că în zilele noastre strategiile militare necesită coaliţii. Altfel spus, ţările trebuie să coopereze atunci când vine vorba de securitatea internaţională. ”

Europa Liberă:Dle ambasador, să ne referim la soluţionarea conflictului transnitrean. Până acum am asistat la o singură întrevedere în formatul „5+2”, neoficială, la Viena. Suntem deja la jumătatea anului 2015. Personal, vă mulţumeşte mersul discuţiilor cu partea transnistreană?

James D. Pettit: „Am dori să vedem mai multe întrevederi în formatul „5+2”, un format foarte important cu o foarte importantă structură şi singura prin care credem că poate fi soluţionat conflictul transnistrean. Oricum, din punctul meu de vedere, un mai mare impact îl au întâlnirile în formatul „1+1”.

În ultima perioadă, premierul Chiril Gaburici şi dl Evgheni Şevciuk s-au întâlnit cu diverse ocazii, de asemenea, am asistat la întrevederi frecvente între ministrul Reintegrării Victor Osipov şi dna Nina Ştanski. Acestea întâlniri au fost productive şi aşteptăm progres în acest sens. Rolul mediatorilor şi observatorilor este mai puţin important decât încercările de a restabili încrederea între părţi.

Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat nu doar la nivel de reintegrare, dar şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului: comunicarea, transportul, tarifele vamale, situaţia şcolilor cu predare în limba română – toate sunt chestiuni ce urmează a fi rezolvate şi nu cred că trebuie politizate. Din moment ce încrederea va fi restabilită între părţi, sperăm că, în cele din urma, va urma rezolvarea întregii probleme ce ţine de reintegrarea Transnistriei”.

Europa Liberă:Republica Moldova este în campania pentru alegerile locale. Experţii care monitorizează procesul observă că factorul geopolitic este prezent şi în această campanie. Candidaţii, în loc să le explice oamenilor cum vor schimba lucrurile la nivel local, se avântă în promisiuni cu tentă geopolitică. Cât de păguboase sunt astfel de practici?

James D. Pettit: „În primul rând, sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor. În cazul localelor, cred că este important ca oamenii să aleagă concurenţii care vor fi cu adevărat responsabili de circumscripţia în care candidează şi, de ce

Sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor…

nu, s-ar putea ca coaliţiile de la nivel local să arate diferit de cele de la nivel central. Într-o democraţie, această situaţie nu este una ieşită din comun.

În ceea ce priveşte ramificările geopolitice, nu cred că în cazul localelor este atât de important partidul din care face parte candidatul, ci cum are de gând să realizeze reformele asumate în faţa cetăţenilor. Cred că orice partid, indiferent de afiliere, urmează să facă tot posibilul pentru binele societăţii”.

Europa Liberă:Dar ce ar trebui să se schimbe în viaţa oamenilor astfel încât aceştia să înţeleagă că promisiunile guvernanţilor nu sunt vorbe-n vânt?

James D. Pettit: „Oamenii vor fi convinşi că lucrurile merg în direcţia corectă doar după ce vor vedea rezultate concrete. Din păcate, în timpul campaniilor electorale cetăţenii au parte de foarte multe promisiuni, însă este foarte important ca după alegeri oamenii să ceară socoteala pentru aceste promisiuni”.

Europa Liberă:În Republica Moldova reformele se fac foarte lent. Declaraţii politice sunt multe, însă rezultatele mai puţin. Este şi părerea ambasadorilor occidentali expusă recent în aşa-numita Notă Informativă, înmânată Guvernului de la Chişinău. În aceste condiţii, câtă răbdare au partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Vorbind în numele Statelor Unite, pot să vă asigur că Republica Moldova nu va pierde susţinerea noastră. Suntem aici de la început şi prin intermediul programelor noastre am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume, noi

Am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume …

nu dăm direct banii Guvernului. Uniunea Europeană împărtăşeşte aceeaşi viziune.

Desigur, se întâmplă să ne simţim frustraţi şi nerăbdători, însă nu vom pleca sau renunţa şi cred că cetăţenii moldoveni ar urma să facă acelaşi lucru.

Există multă nemulţumire acum, sunt aşteptate schimbări reale, însă acuzaţiile că partenerii internaţionali ai Republicii Moldova, că donatorii străini cumva au creat această situaţie sprijinind Guvernul de la Chişinău sunt eronate. Noi conclucrăm cu guvernul pe care cetăţenii moldoveni l-au ales şi vom face acest lucru în continuare”.

Europa Liberă:Excelenţă, în ultima perioadă subiectul de top ţine de delapidările din sistemul bancar, care au căpătat deja denumirea de „furtul secolului”. Investigaţiile ce au fost iniţiate de autorităţi nu par a fi uşoare. Ce aşteptări aveţi în privinţa anchetei şi în ce măsură credeţi că banii vor fi recuperaţi?

James D. Pettit: „Scandalul din sistemul bancar reprezintă o problemă foarte serioasă. Vorbim de o sumă de bani care constituie 15-20% din Produsul Intern Brut al ţării. Raportul iniţial al companiei Kroll reprezintă un început şi cred că este important să existe o entitate din afară care să examineze constatările raportului. Din punctul meu de vedere, cred că investigaţiile în acest caz ar urma să fie realizate cu sprijin extern, oferit de entităţi internaţionale. Este foarte greu să prezicem ce vor scoate la iveală investigaţiile, pentru că acestea sunt la început de cale.

Însă sistemul bancar internaţionale este, în general, foarte bine reglementat şi nu ar trebui să fie imposibilă urmărirea fondurilor care au trecut prin sistemele bancare din afară, însă acest lucru necesită expertiză juridică calificată. Noi credem că atâta timp cât există dorinţa de a realiza o investigaţie corectă, situaţia poate fi rezolvată, astfel încât vinovaţii să fie identificaţi şi cel puţin o parte din bani recuperaţi”.

Europa Liberă:Cum a influenţat imaginea Republicii Moldova scandalul celor trei bănci? Investitorii străini sunt alarmaţi?

James D. Pettit: „Cu siguranţă situaţia nu este una benefică. Întotdeauna auzim că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi, trebuie să spunem, ţara, într-o măsură oarecare, nu este prea ospitalieră cu investitorii străini, însă situaţia urmează a fi rezolvată pe intern. Aceasta nu necesită asistenţa donatorilor străini sau bani, ci necesită schimbări structurale pentru a atrage investitorii, pentru a restabili încrederea în sistemul bancar, dar şi alte sectoare, astfel încât afacerile să fie iniţiate şi dezvoltate mai uşor de către investitorii străini”.

Europa Liberă:Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a revizuit prognozele economice pentru Republica Moldova. Se pare că fără ajutorul Fondului ţara se va descurca cu greu, însă un acord cu FMI presupune foarte multe reforme dureroase. Cum poate fi convins Guvernul şi cetăţenii că aceste reforme sunt şi necesare?

James D. Pettit: „Discut deseori cu oficiali din Guvern şi senzaţia mea este că majoritatea factorilor de decizie sunt convinşi că reformele sunt necesare. Nu cred că în acest caz vorbim de necesitatea de a-i convinge, vorbim, mai degrabă, de voinţă politică.

Este foarte dificil ca o asemenea voinţă să existe înainte de alegeri, sper doar că după scrutinul pentru locale va exista mai puţină presiune politică asupra

Este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme…

factorilor de decizie, astfel încât aceştia să pornească reformele necesare, pentru că acestea vor fi dificile şi multe nepopulare. Acum este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme şi să înţeleagă de ce acestea urmează neapărat a fi realizate”.

Europa Liberă:Dar în ce măsură susţinerea donatorilor externi este condiţionată de semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional?

James D. Pettit: „Cu siguranţă există o corelaţie. Este dificil să prezicem în ce măsură vom împărtăşi din cererile FMI, însă, în mare parte, reformele care vor fi negociate cu Fondul, cu siguranţă, vor fi foarte similiare, dacă nu chiar exacte, cu programul de reforme cerut de partenerii de dezvoltare ai ţării”.

Europa Liberă:Dle Ambasador, Statele Unite pledează mai ales pentru protejarea drepturilor minorităţilor, mă refer la minorităţile religioase, cele sexuale etc. Aţi participat la Marşul Egalităţii organizat săptămâna trecută de activiştii LGBT şi aţi putut să vă convingeţi personal de rezistenţa care încă predomină în societate. Cum pot fi convinşi oamenii că intoleranţa ţine de ziua de ieri şi că toleranţa este de viitor?

James D. Pettit: „Prin ultima dumneavoastră afirmaţie aţi descris situaţia foarte bine. Trebuie să recunosc că nici în ţara mea nu există toleranţă absolută pentru comunitatea LGBT şi, cu siguranţă, avem provocări în ceea ce priveşte minorităţile din Statele Unite. Prin urmare, problema nu este caracteristică doar pentru Republica Moldova sau pentru această regiune. Ţine, mai degrabă, de evoluţia psihologiei umane şi dorinţa de a garanta drepturi egale pentru toţi şi toleranţă în întreaga societate. La marşul de săptămâna trecută, sloganul organizatorilor a fost: „Şi noi locuim aici!”

Este important să recunoaştem că diferiţi oameni locuiesc în Republica Moldova şi diferiţi oameni locuiesc şi în Statele Unite. Cu toţii ar trebui să se bucure de drepturi egale. Acesta este motivul pentru care ambasadorul Statelor Unite, reprezentanţi ai Misiunii UE şi ai comunităţii diplomaţilor au participat la acest eveniment. Pot să vă spun doar că mi-ar plăcea să văd mai multă implicare din partea din partea demnitarilor moldoveni la asemenea evenimente, susţinând minorităţile şi drepturile omului”.

Europa Liberă:Excelenţă, la final de interviu aş vrea să vă întreb ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Mesajul meu către cetăţenii moldoveni ar fi: Nu vă pierdeţi speranţa! Ştiu că există nerăbdare şi frustrare şi, sincer să fiu, aceleaşi sentimente le împărtăşesc şi reprezentanţii comunităţii internaţionale. Oricum, Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, cu cetăţeni minunaţi, educaţi şi diverşi. Cred că potenţialul acestei ţări este unul ridicat, cred că este important ca fiecare dintre noi să ne pregătim pentru sacrificiile necesare în momentul în care se vor desfăşura reformele, astfel încât în ţară să nu existe corupţie, iar guvernarea să fie responsabilă în faţa cetăţenilor săi”.”

Un interviu interesant. Sigur, Dl. Petit e diplomat. Nu a pus accent pe existenta fortelor politice din Republica Moldova care nu doresc reformele despre care a vorbit domnia sa. Pe de alta parte, a ocolit sa vorbeasca despre presiunea exercitata de Rusia si poate nu numai de Rusia, daca ne gandim la interviul luat de E.L. D-lui. Socor… Dar este important ca afirma sustinerea SUA pentru Republica Moldova! Se petrec lucruri interesante… Dupa expulzarea D-lui. George Simion, iata un interviu luat de Radio Europa Libera lui D-lui. Chiril Gaburici:

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Se arata ca:

Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.

Cele 13 miliarde de lei furate de la trei bănci din R.Moldova ar putea fi recuperate, contractul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău ar putea fi reziliat, coruptia ar putea fi eliminată, Moldova ar putea intra în Uniunea Europeană cu regiunea transnistreană. Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu premierul Republicii Moldova Chiril Gaburici.

Europa Liberă: Vom începe discuția de la cel mai fierbinte subiect, cel care ține de situația financiar-bancară a țării și mai ales de situația celor trei bănci, din care au dispărut peste 13 miliarde de lei. Dumneavoastră ce credeți despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, dacă și pe interior, dar și peste hotare se vorbește despre „jaful secolului” care e pe punctul să arunce în aer Moldova?

Chiril Gaburici:S-au produs mai multe lucruri, inclusiv acesta pe care dumneavoastră îl numiți „jaful secolului”. Am avut situația în regiune cu devalorizarea valutei în diferite țări, inclusiv în Rusia. Și noi depindem foarte mult de remitențele care vin și din Rusia. O altă problemă este embargoul care a fost impus Moldovei la toate produsele noastre, ceea ce a oprit fluxul de exporturi spre Rusia. Dar în același timp a fost și fenomenul de sustragere a banilor din aceste trei bănci: Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank. Toate aceste lucruri au dus la situația în care am ajuns, în criza economică în care suntem. Și muncim mult pentru a ieși din aceasta, muncim mult la capitolul monitorizare și control de prețuri, muncim mult la capitolul atragerea investițiilor pentru a putea da un val nou de dezvoltare economiei, muncim mult pentru semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce ne-ar permite să avem suport bugetar din partea dânșilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați propus lichidarea acestor trei instituții bancare. De fapt, a fost o idee pe care o enunțase ceva mai devreme șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care spunea că aceasta ar fi varianta cea mai fericită pentru actuala situație. Rămâneți la această idee? Și cum salvează situația creată lichidarea respectivelor bănci, dacă se ajungă la aceasta?

Chiril Gaburici: „Eu susțin această alternativă. Urmează Banca Națională a

Menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova.

Moldovei să ia decizia de a retrage sau nu licențele. Dar susțin ideea din simplul motiv că menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova și acesta, iarăși, până la urmă, va fi pe umerii noștri. Pe când lichidarea lor ar scoate și ar opri o mulțime de probleme existente. În același timp îmi doresc foarte mult să ducem la bun sfârșit investigațiile și vreau să-i găsim pe cei care se fac vinovați, vreau să întoarcem banii înapoi, să aducem banii înapoi.”

Europa Liberă:  Dar v-au surprins declarațiile pe care le-au făcut procurorul general Corneliu Gurin, șeful CNA Viorel Chetraru și guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu care au spus că au știut despre ceea ce s-a întâmplat până acum? Să credem că instituţiile statului au fost neputincioase sau, cum zicea Maia Sandu, se aflau în comă?

Chiril Gaburici: „Sunt puţin mai mult de două luni prim-ministru şi nu am urmărit, din păcate, situaţia în detalii ce ţine de băncile din Republica Moldova, pentru că nici nu eram în ţară. Dar, din ce văd eu, problemele se trag de mai mult timp, nu au început în noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Dar guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu nu e în funcţie din noiembrie 2014, nici șeful CNA Viorel Chetraru nu e din 2014 în funcţie şi nici chiar procurorul general Corneliu Gurin.

Chiril Gaburici: „Guvernul a întreprins unele acţiuni în această perioadă, dar cele mai multe acţiuni au început la sfârşitul anului 2014, din păcate. Din corespondenţă, din scrisori se văd foarte clar informaţii care dau un fel de alertă

Instituţiile nu au fost capabile să ia decizii.

pentru toţi, mai mult chiar şi cu un an în urmă, ceea ce însemna că se puteau, probabil, lua unele decizii mai stricte atunci, care ar fi putut să oprească acest fenomen. Nu s-au luat, deci, instituţiile nu au fost capabile să ia decizii. Acum avem ce avem, administraţie specială la toate aceste trei bănci, ceea ce ne permite să ţinem lucrurile sub control, să nu avem scurgeri de bani ş.a.m.d., dar aceasta nu poate continua la infinit. Trebuie să venim cu o soluţie ca să nu plătim pierderile pe care le aduc aceste bănci.”

Europa Liberă: Ar putea fi destituit şi cineva din funcţie, cei care se fac responsabili că nu ar fi ţinut sub control situaţia?

Chiril Gaburici: „Oricine va fi considerat vinovat sau care putea să ia o altă decizie trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca premier, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

Chiril Gaburici: Da, eu cred că banii pot fi întorşi. Am avut o rundă de discuţii cu reprezentanţii multor ţări care au trecut prin experienţe de genul acesta, pentru că nu suntem unica ţară, dar suma banilor care a plecat de la noi este destul de mare. Și experienţa acestor state arată că se ajunge într-un final la bunurile care au fost procurate pe aceşti bani sau la conturile care au fost deschise şi banii pot fi întorşi. Evident, aceasta nu se face într-o zi-două, este nevoie de mai mult timp, este nevoie de mai multă muncă, este nevoie de contractat specialişti, companii care pot să se ocupe şi au dreptul să se ocupe cu aşa gen de activitate.”

Europa Liberă: Greşeşte sau nu statul că furtul de la cele trei bănci îl acoperă cu banii publici?

Chiril Gaburici: Nu greşeşte. Statul face corect ceea ce trebuie să facă şi este responsabilitatea statului să nu lase fără bani peste un milion de deponenţi, care au bani în aceste bănci. Şi am zis şi de la tribuna Parlamentului, pentru că a fost luată o decizie în noiembrie, că oricine ar fi fost în postura de prim-ministru atunci, sunt sigur că lua această decizie, pentru că este corect guvernul şi statul să aibă grijă de cetăţeni. Nu putem permite să dispară banii din conturile cetăţenilor.”

Europa Liberă: Acum toată lumea s-a concentrat asupra Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concesionat. E o problemă? Poate interveni guvernul aici să verse lumină mai multă asupra transparenţei cum a fost concesionat el? Pentru că a ajuns tot în mâinile domnului Shor.

Chiril Gaburici: Da, se discută despre domnul Shor. Chiar la şedinţa trecută a guvernului am discutat şi am dat indicaţii clare ca timp de zece zile Ministerul de Interne, CNA, administraţia Aviaţiei Civile, SIS să vină cu rapoarte clare. Mai mult decât atât, se presupune că şi o parte din banii din Banca de Economii au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect. Deci, trebuie să luăm măsuri şi am rugat ca timp de zece zile să se vină cu analize, explicaţii clare ce s-a întâmplat şi care este situaţia acolo. Am rugat şi Ministerul Economiei să facă o analiză în ce măsură compania Avia Invest, care a luat în concesiune aeroportul, îşi respectă obligaţiunile contractuale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu sunt respectate, se poate ajunge la rezilierea contractului?

Chiril Gaburici: Da. Este o chestie normală, atunci când doi agenţi sau înţeles şi unul dintre ei nu-şi respectă obligaţiunile, atunci contractul se reziliază. Dacă nu-şi fac lucrul, nu-şi respectă obligaţiunile, atunci vom discuta şi vom merge înainte pentru a opri colaborarea cu ei.”

Europa Liberă: Domnule premier, ați vorbit despre colaborarea cu Fondul Monetar Internațional. Deocamdată lipsește un acord între guvernul Republicii Moldova și FMI. Și dacă nu există această relație, se pare că e foarte greu să supraviețuiască Republica Moldova chiar.

Chiril Gaburici:Da, într-adevăr, dacă nu vom ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, va fi o perioadă foarte grea pentru Republica Moldova. Atunci vom recurge la diferite acțiuni care pot fi mai nepopulare, de genul reducerii în masă de cadre, deci, multe. Să oprim investițiile ș.a.m.d. Sunt țări care au trecut prin asemenea măsuri.

Europa Liberă:  În ce condiții poate Republica Moldova să semneze acest acord cu FMI și când?

Chiril Gaburici: „La mijlocul lunii mai o misiune a Fondului Monetar Internațional vine la noi pentru a începe negocierile. Tot procesul durează 18 săptămâni. Avem o listă de precondiții din partea FMI pe care noi le-am evaluat și am decis că suntem gata să negociem pentru a semna acordul. Sunt condiții mai dure, sunt condiții mai ușor de implementat din partea noastră, le vom discuta, le vom negocia. Este una dintre salvările noastre.”

Europa Liberă: Dar știu că o condiție foarte insistentă din partea FMI ținea de transparența acționariatului la bănci. E o problemă mare? Sau, mai nou am reținut de undeva, cam 80 la sută ar fi acțiuni dominate de către oameni din Federația Rusă.

Chiril Gaburici: „Da, sunt și la noi asemenea discuții. De aceasta cu ceva timp în urmă am cerut și de la Banca Națională a Moldovei să dea mai multe informaţii, claritate pe structura acţionarilor băncilor existente în Republica Moldova. Evident că informaţia care este nu arată că acţiunile aparţin uneia şi aceleiaşi persoane. Deci, există o necesitate ca organele competente să facă o investigaţie, pentru că la prima vedere nu poţi spune: compania cutare sau cutare are, de fapt, una şi aceeaşi persoană în spatele ei. De aceea, se lucrează, se analizează, se urmăreşte fluxul, monitorizăm acest lucru, într-adevăr au fost discuţii la acest capitol. Ne dorim foarte mult, şi chiar practic în toate vizitele pe care le-am avut în afara ţării, şi la Bruxelles, şi la Luxemburg, şi la Istanbul, am venit cu propunerea de a atrage bănci noi în Republica Moldova. Este important să dezvoltăm sectorul bancar, să nu ne limităm la ceea ce avem şi să creăm concurenţă. Pentru că atunci când există concurenţă, au de câştigat toţi, şi cei care au produsul pe piaţă, ei vor face tot posibilul ca produsul lor să fie mai bun decât al concurenţilor. Ceea ce înseamnă că produsele se vor dezvolta şi au de câştigat şi cetăţenii sau consumatorii acestor produse. Aşa că vom continua să deschidem piaţa pentru investitori noi, care vor veni şi pentru bănci noi.”

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă. Pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să se aşeze să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi şi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei. Am discutat şi probleme

Practic toate produsele noastre care merg spre ei [Ucraina] sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali.

legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, în depăşirea acestei crize transnistrene? 

Chiril Gaburici:Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că în Moldova ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit, de fapt, le continuăm tot timpul când avem posibilitate. Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că noi cunoaștem ce trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici:Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.” 

Europa Liberă: Dar există suficientă voință politică ca să se debaraseze Moldova de acest fenomen numit corupție?

Chiril Gaburici:Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Europa Liberă: Toate instituțiile statului, Procuratura CNA, SIS, toți să lupte împotriva celor care sunt corupți, iar corupți sunt suficienți în Republica Moldova. O spun și partenerii de dezvoltare. Declarațiile lor sună sus și tare: faceți reforme, reforme în justiție și stârpiți corupția.

Chiril Gaburici: „Foarte bine ați menționat. Și vreau să vă spun că noi am început cu colegii din guvern un șir de acțiuni și reforme. În ultimii doi ani se discută despre reforma Procuraturii. Noi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis în Parlament și vom insista ca această reformă să aibă loc cât mai repede

Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d.

pentru că avem nevoie de transparență și de claritate în tot ce ține de Procuratură. În trei luni vom veni cu propuneri de reforme în Centrul Național Anticorupție, CNI, Ministerul de Interne și Consiliul Concurenței. Lupta împotriva corupţiei este prioritatea majoră a guvernului, dar voinţa politică depinde şi va fi demonstrată de deputaţi în Parlament. Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d. Chiar şi astăzi am cerut ca, atunci când se fac interviurile de angajare pentru linia a doua de procurori şi linia întâia, să se facă deschis, transparent, să participe cine doreşte. Mai mult decât atât, am insistat ca interviurile să fie online. Adică, stând acasă, la calculator, să vedem candidatul la poziţia de procuror, cât este de bun, în opinia noastră.”

Europa Liberă: Vreţi să ziceţi: cumetrismul, nepotismul, nănăşismul ar putea deveni noţiuni străine pentru Moldova?

Chiril Gaburici: „Acestea sunt acum tradiţii, obiceiuri. Vom face tot posibilul pentru ai alege pe cei mai buni şi competenţi, pentru că doar aşa vom reuşi să scăpăm de cumestrism ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule premier, Pirkka Tapiola a zis că un stat mic ca Republica Moldova are foarte mulţi funcţionari.

Chiril Gaburici: Eu tot am menţionat lucrul acesta, că sunt foarte mulţi şefi, şefii aceştia mai au nişte şefişori ş.a.m.d. Am zis că vom ajunge şi la capitolul acesta foarte curând.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?

Chiril Gaburici: Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule premier, trebuie să vă întreb şi despre presiunea străzii, pentru că proteste au fost, organizatorii acestor acţiuni de protest au spus că ele vor continua. Se poate stabili un dialog cu protestatarii, trebuie să fie luate în calcul revendicările lor? Ce poate întreprinde şi ce trebuie să întreprindă guvernul?

Chiril Gaburici: „Am venit cu propuneri imediat, chiar când a fost protestul, seara, când am avut o şedinţă cu colegii, am zis că vreau să mă întâlnesc cu organizatorii şi să avem un dialog. Pentru că în lista revendicărilor am văzut o

Nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog.

mulţime de priorităţi pe care le avem în planul de activitate, pe agenda guvernului. Şi am venit a doua zi, de dimineaţă, cu propunerea de a avea un dialog, o întâlnire cu organizatorii protestului, la care am primit un răspuns că vor să se întâlnească cu mine, dar nu discute, vor să-mi transmită un pachet de documente pe care eu, la rândul meu, să-l transmit lui Voronin, Filat şi Plahotniuc. Și am zis că nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog. Mai mult decât atât, chiar ieri, am zic că sunt gata să iau pe cineva dintre ei la poziţia de consilier….”

Europa Liberă: Pe domnul Boţan, chiar l-aţi şi nominalizat.

Chiril Gaburici: „Am înţeles că domnul Boţan mi-a răspuns.”

Europa Liberă: Să faceţi parte din Platforma Demnitate și Adevăr

Chiril Gaburici: Referitor la protestatari, noi nu trebuie să fim pe baricade diferite. Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem acelaşi scop să luptăm împotriva corupţiei, să returnăm banii furaţi şi să mergem înainte cu Republica Moldova spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Businessul şi politica merg mână în mână în Republica Moldova? Pe cât de păgubos este ca cel din business să vină în politică?

Chiril Gaburici: Cel din business să vină în politică nu aş spune că este păgubos. Este păgubos atunci când oamenii vin în politică pentru a-şi crea business. Şi este important ca cel care are business şi a venit în politică să nu încurce lucrurile: să plece din business şi să facă politică sau să plece din politică şi să facă business.””

Interesant este ca expulzarea si interzicerea de revenire in Rep. Moldova a lui Simion pare a fi facuta pentru a linisti cumva Rusia. In general vorbind, eforturile par a fi concentrate spre reforma in Republica Moldova. S-a pomenit si de FMI. Intrebarea este daca aceste reforme vor putea fi duse la bun sfarsit in Republica Moldova, daca nu cumva Rusia va incerca sa puna piedici acestor reforme ce trebuie facute. De asemenea, ramane si intrebarea: cat de pregatita e populatia pentru asemenea reforme?

In general vorbind, Summitul de la Riga reprezinta o continuare in ceea ce priveste schimbarea peisajului social, politic si economic intr-o zona ce odata apartinea de URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina – cele sase tari ale Parteneriatului Estic. E ceea ce arata si pagina sa de pe saitul Consilium:

Diferențiere și incluziune

Summitul reprezintă o ocazie pentru a demonstra că UE continuă să colaboreze strâns cu toți cei șase parteneri independenți și suverani ai Uniunii, indiferent de nivelul de ambiție al fiecăreia dintre aceste țări în ceea ce privește relațiile cu UE. Liderii vor reafirma importanța agendei de reformă, precum și sprijinul UE pentru punerea ei în aplicare. Discuțiile se vor concentra în special asupra proiectelor de cooperare care vizează:

  • garantarea punerii în practică a măsurilor de construcție statală și privind statul de drept și sprijinirea țărilor partenere în direcția consolidării instituțiilor și a rezilienței lor la provocările externe
  • dezvoltarea oportunităților de piață, cu un accent special pe economia digitală
  • asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunilor
  • intensificarea mobilității și a contactelor interumane

Soluționarea conflictelor din regiune va fi de asemenea o prioritate pe ordinea de zi a summitului.  Liderii UE vor continua toate eforturile vizând detensionarea situației și obținerea unei soluții politice pentru criza din Ucraina, precum și rezolvarea pașnică a altor conflicte încă nesoluționate din regiune.

Context Consiliul European din martie 2015 Liderii UE au convenit asupra obiectivelor summitului Parteneriatului estic. Consiliul European și-a reiterat angajamentul față de partenerii estici și a stabilit ca prioritate consolidarea instituțiilor democratice în est.

Trebuie sa recunoastem ca e o foarte mare provocare pentru Rusia. Chiar daca aceste tari membre ale Parteneriatului Estic nu vor face parte din UE in urmatorii ani, faptul ca vor merge pe calea reformelor va determina o realitate politico-economica diferita fata de cea de pana acum si, ceva mai greu, e adevarat, o realitate sociala diferita. Schimbarile acestea vor fi cumva in opozitie cu situatia din Rusia, de aceea vor si reprezenta o provocare si de aceea va trebui sa ne asteptam la reactii din partea Rusiei, mai ales ca are interese in regiune.

Summitul de la Riga. Final

Va propun sa cititi cateva articole, semnificative dupa parerea mea, precum si Declaratia Comuna pe care o puteti gasi aici.

Europa Libera

Summitul UE al Parteneriatului Estic expune o linie de fractură între membrii săi

Se arata ca:

Dezbaterile de la summitul de la Riga au revelat o nouă diviziune în Europa, între cei șase „parteneri răsăriteni” ai Uniunii Europene.  

În direct de la Riga o analiză, la încheierea summitului UE al Parteneriatului Estic, de Rikard Jozwiak, corespondentul special al Europei Libere în capitala Letoniei.

Spre deosebire de summitul Parteneriatului Estic din 2013, care a declanșat criza din Ucraina, după ce fostul președinte al țării a sabordat un acord pentru relații mai apropiate cu Bruxelles-ul, summitul care s-a încheiat vineri 22 mai este improbabil să mai trimită asemenea șocuri pe continent. În schimb, reuniunea din capitala Letoniei a pus în lumină o nouă diviziune în Europa, una care se manifestă chiar între cei șase așa-numiți „parteneri europeni” ai Uniunii.

De o parte a liniei de diviziune se află Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat practic tot ceea ce Uniunea Europeană a propus sub auspiciile programului Parteneriatului Estic. Principalele plîngeri ale acestor trei foste state sovietice s-au referit la ceea ce ele consideră lipsa de ambiție a Bruxelles-ului de a le propulsa spre o mai mare integrare în UE.

De cealaltă parte a liniei se află Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au bombănit în mod repetat în ajunul și în cursul summitului de la 21-22 mai, pe tema formulărilor referitoare la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a limbajului folosit în cazul regiunii separatiste Nagorno-Karabach, care stă în inima dezacordului dintre Baku și Erevan.

Într-un moment grăitor, spre încheierea summitului, Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului Europei a vrut încheie o sesiune plenară adormită de capete de guverne și să aprobe Declarația comună a reuniunii. Ambasadorul Azerbaidjanului a obiectat, însă, spunînd că Baku nu va semna Declarația, dar fără să dea vreo explicație.

Tusk l-a chemat pe ministrul de externe azer, aflat în acel moment la o întîlnire separată cu președinte Letoniei și pe Ilham Aliev, președinte Azerbaidjanului, rămas acasă. După aproape o oră de întîrziere, Baku a aprobat în cele din urmă textul, punînd capăt mini-dramei.

Între timp, Belarus și Armenia, care întrețin ambele relații strînse cu Moscova și sînt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice condusă de Kremlin, au obiectat față de limbajul Declarației în relație cu ocuparea de către Rusia a Crimeei, pe care o majoritate a națiunilor membre ale ONU o consideră ilegală.

În final, Declarația a enunțat că „Uniunea Europeană” – nu participanții la summmit – consideră anexarea rusă a Crimeei drept „ilegală”. În următoarele zile nu este exclus ca atît Azerbaidjanul, cît și Belarus să-și publice propriile interpretări ale Declarației, chiar dacă ambele au semnat-o.

Georgia, Moldova și Ucraina au avut și ele nemulțumiri despre text, dar numai în ceea ce privește absența asigurărilor despre o mai mare integrare a lor în UE, inclusiv formulările despre așteptata liberalizare a vizelor în zona Schengen, anul viitor. Dar, în interpretarea evenimentelor din Crimeea și pe alte teme, cele trei țări au fost pe aceeași undă cu Bruxelles-ul.

Cum comenta un diplomat UE: „Ele vor să fie mai europene decît înseși membrele Uniunii Europene”.

În acest sens, s-a pus întrebarea dacă nu ar fi fost mai logic să se țină un summit numai cu Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat toate Acordul de Asociere cu UE. Oficialitățile Uniunii au respins ideea, spunînd că programul Parteneriatului Estic nu este unul identic pentru toți, ci mai curînd asemănător unui menu „a la carte”, din care fiecare partener poate alege și angaja tipul de relație pe care îl dorește cu Bruxelles-ul.

Dar discuțiile contradictorii în direcția unei diviziuni vor crește ca intensitate, pe măsură ce cei șase parteneri apar să se împartă în mod crescînd în echipe de cîte trei.

La ora viitorului summit al Parteneriatului Estic, probabil în jur de 2017 și, cel mai probabil, la Bruxelles, ucrainienii și georgienii s-ar putea să călătorească deja fără viză în capitala Belgiei, așa cum pot deja moldovenii. Iar piețele acestor trei țări ar putea să fie integrate atunci cu cea a Uniunii Europene. Acestea sînt perspective la care ceilalți trei parteneri estici nu pot decît să viseze.”

Declaraţia summitului de la Riga – aşteptări, decepţii şi compromisul „maxim”

Se arata, printre altele, ca:

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: „Emoţiile legate de declaraţia noastră comună sunt ceva foarte normal pentru că suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă în jurul nostru”.

Summit-ul Parteneriatului Estic s-a încheiat la Riga după negocieri intense între cele 28 de țări ale Uniunii Europene și șase țări partenere despre textul declarației finale. Republica Moldova, Ucraina și Georgia au insistat și obținut ca declarația să le recunoască ”aspirațiile europene și opțiunea europeană”. Delegația moldoveană a solicitat (și spune că obținut reacții pozitive)  la propunerea să găzduiască la Chișinău următorul summit al Parteneriatului Estic, cel din 2017. Dar la Riga, o serie de divergențe amenințau să umbrească acest eveniment, care are loc o dată la doi ani.

Disensiunile au fost in principal legate de modul in care se va aborda chestiunea anexării Crimeei si cea a conflictelor înghețate din tarile Parteneriatului estic. Toate, cu excepţia Belarusului, au astfel de conflicte înghețate datând din primii ani ai independentei, sau in cazul Ucrainei si Georgiei mult mai recente.

Potrivit corespondenților noştri, reprezentanţii Armeniei si Belarusului au ridicat obiecții faţă de sintagma „anexării ilegale a Crimeei”, dar ea se afla in declaraţia comuna, la punctul 4, punct care vorbeşte in general despre eforturile de a se ajunge la deescaladarea situaţiei si găsirea unei soluţii politice „bazată pe respectul independentei, suveranităţii si integrităţii teritoriale” a Ucrainei. In finalul acestui punct 4 se mai arata că EU îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeana – Ucraina din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegală Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirmă poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

„Emoţiile legate de declaraţia noastră comuna sunt ceva foarte normal pentru ca suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă in jurul nostru. Cum ştiţi, de la summitul de la Vilnius totul s-a schimbat in jurul nostru, dar nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveşte intenţia noastră şi, de aceea, eu sunt foarte mulţumit cu rezultatele acestui summit, in ciuda dificultăţilor procesului de redactare a declarației comune. Dar, aşa cum ştiţi, lucrul cel mai important este finalul procesului si nu cum am început”.

Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „ o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeana pe care ar făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:

„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite ca Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.

In ceea ce priveşte acest aspect, cel mai important pentru Moldova, Donald Tusk a precizat si ca Uniunea Europeana are „prieteni si duşmani”, „entuziaşti si sceptici în Europa şi tocmai de aceea declaraţia finala poate fi considerată, in aceste condiţii, un succes:

„Avem prieteni si duşmani, entuziaşti si sceptici in Europa, si asta este normal. Dar cu siguranţă, mai ales in aceste vremuri foarte dificile, adică in aceste circumstanţe geopolitice din regiune, faptul că am reuşit să ajungem la o astfel de declaraţie ambițioasă cred ca trebuie apreciat. A fost un proces foarte greu si care ne-a solicitat mult pentru a-i convinge pe partenerii noştri că acest nivel al declarației cu care să fim de acord cu toţii este maximum ce putem obţine astăzi”.

Declaraţia de la summit scrie că participanţii îşi reafirma marea importanţă pe care o dau Parteneriatului Estic, ca o dimensiune specifica a politicii Uniunii Europene a vecinătății, şi încredinţează din nou că doresc să îşi întărească democraţia, domnia legii, apărarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, care sunt „in inima” principiilor acestui parteneriat.

De asemenea, tarile semnatare – adică cele 28 ale Uniunii Europene – plus cele şase din cadrul parteneriatului – „reafirma dreptul fiecărui stat suveran si partener sa îşi aleagă liber nivelul de cooperare si țelul la care doreşte să ajungă in relaţia cu Uniunea Europeana”.

La fel, declaraţia scrie ca unul din obiectivele Parteneriatului Estic este să îşi dezvolte relaţii diferite si întărite intre Uniunea Europeana si cele şase ţări ale programului „amploarea si profunzimea cooperării este hotărâtă de Uniunea Europeană si partenerii ei in relaţie cu ambiţiile si nevoile lor, dar si cu ritmul reformelor”. Si la punctul 12 se reia acest principiu al abordării diferenţiate a ţărilor din cadrul programului.

Acesta este unul din aspectele pe care Moldova, ca si Georgia si Ucraina, au pus accent, deoarece reformele in aceste tari sunt mai avansate decât in celelalte si aspiraţiile lor europene mai clar exprimate de guvernele lor.

Georgia si Ucraina au dorit ca acest summit sa le aducă ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor in spaţiul Schengen, ceea ce moldovenii au obţinut anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar există promisiuni că s-ar putea obţine anul viitor, daca cele doua ţări vor reuşi să îndeplinească condiţiile tehnice solicitate de Uniunea Europeană. Din nou, Dinald Tusk:

„Semnalul cel mai important pentru mine astăzi a fost că toţi prim-miniştrii si preşedinţii au menţionat in cadrul discuţiilor cât de important este pentru ţările lor procesul de liberalizare a vizelor”.

Să mai amintim si că in această dimineaţă a avut loc la Riga o manifestaţie in favoarea ridicării vizelor pentru ucraineni si georgieni si pe pancartele expuse de protestatari se putea citi „oamenii s-au născut cu libertatea de a circula”.”

Mediafax

UE nu oferă perspective clare de integrare Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Se arata ca:

Relaţiile Uniunii Europene cu ţările din Parteneriatul Estic vor continua, în mod etapizat, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, sugerând că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia nu au perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au cerut perspective clare de aderare la Uniunea Europeană, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, desfăşurat la Riga.

Uniunea Europeană este un partener de lungă durată: parteneriatul nostru şi summitul de la Riga nu sunt despre decizii cruciale sau despre asumarea unor paşi uriaşi; relaţiile noastre sunt construite pe voinţă liberă, respect şi egalitate. Relaţia noastră va merge înainte pas cu pas„, a declarat Donald Tusk, citat de Euronews.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană la un moment dat, în timp ce Armenia, Azerbaidjan şi Belarus nu au aspiraţii europene.

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, i-a îndemnat pe liderii europeni, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, să nu se teamă de Rusia, insistând pentru continuarea extinderii Uniunii Europene. „Trebuie să acţionaţi în mod îndrăzneţ şi înţelept. Nu vă temeţi de Rusia. Rusia trebuie să se teamă de voi, de noi toţi. Nu vă temeţi de cuvântul «extindere». Cu cât suntem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici, cu atât vom avea mai mult succes şi mai multe oportunităţi pentru naţiunile noastre”, le-a transmis Iaţeniuk liderilor Uniunii Europene, reuniţi la Riga pentru summitul Parteneriatului Estic.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană anul trecut, iar acum cer o recunoaştere explicită că într-o zi vor deveni membre ale Blocului comunitar.

Liderii UE avertizează Rusia, la Riga, să nu se amestece în treburile interne ale vecinilor săi

Se arata ca:

Lideri UE s-au întâlnit joi cu cei şase parteneri estici, în cadrul unui summit la Riga vizând aprofundarea relaţiilor şi încurajarea fostelor republici sovietice să se reformeze, şi au avertizat Rusia să nu se amestece în afacerile interne ale vecinilor săi, relatează DPA în pagina electronică.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancţionată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei cu armament şi trupe, acuzaţii pe care ruşii le resping.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este „destul de clar” diferită faţă de UE. „Noi acceptăm că diverşi membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite”, a subliniat ea.

Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că ţările partenere au „libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor”, a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.

„Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-şi compenseze neajunsurile prin tactici distructive şi de intimidare a vecinilor săi”, a declarat preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar daţi-mi voie să fiu sincer: frumuseţea contează”, a adăugat el.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să „dăuneze intereselor” Rusiei. „Noi nu considerăm o tragedie aspiraţiile vecinilor noştri de a-şi consolida relaţiile cu UE”, afirma el.

Moscova şi-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic – în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.

„Daţi-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este”, a subliniat Tusk joi.

Însă războiul din Ucraina – declanşat după ce fostul preşedinte prorus a renunţat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 – a condus la o regândire a politicii blocului european faţă de vecinii săi estici.

UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambiţiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, dar şi pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului şi Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat mulţumit, joi, să vadă că blocul european „demosntrează unitate şi solidaritate”.

El a adăugat că acum există „dovezi puternice” potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primeşte îngrijiri medicale în Ucraina este „într-adevăr un militar din cadrul trupelor ruseşti”.

Poroşenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important şi că, pentru a-l atinge, Ucraina doreşte să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească mediul investiţiilor în ţară.

„Este un element-cheie să păstrăm uşa deschisă”, a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.

Declaraţia finală a summitului urmează să recunoască „aspiraţiile europene şi opţiunile europene ale partenerilor în cauză”, potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.

Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi găzduieşte reuniunea, a atenuat orice aşteptări ale vreunei avansări în direcţia aderării la UE.

„Este necesar să spunem clar că uşa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit”, a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.

Potrivit proiectului declaraţiei, Ucraina şi Georgia nu obţin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.

Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul şi Tbilisi să îndeplinească „câteva condiţii restante”. Premierul georgian Irakli Garibaşvili şi-a exprimat speranţa finalizării „procedurilor tehnice” până la sfârşitul acestui an.

Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunţe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiţii în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în următorii zece ani.

Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei şase omologi din ţările partenere.

Preşedintele azer Ilham Aliev şi-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimiţându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.

Belarusul – ale cărui relaţii diplomatice cu UE au fost afectate de bilanţul slab în domeniile politic şi drepturilor omului – urmează să fie reprezentat tot de şeful diplomaţiei, Vladimir Makei.”

Iata ce scrie si Gandul:

CONCLUZIILE Summitului Parteneriatului Estic. Ce NU au obţinut Moldova, Ucraina şi Georgia – Corespondenţă din Riga

Se arata, printre altele, ca:

Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici paşi în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susţinerea Uniunii Europene. Dacă Ucraina şi Georgia ar fi sperat la un acord pentru liberalizarea vizelor, Moldova ar fi dorit ca în declaraţia finală a Summitului să se regăsească şi precizarea că vor adera la UE. Niciuna dintre aceste aşteptări nu au fost îndeplinite, însă liderii Uniunii şi-au reîntărit susţinerea faţă de toate cele şase state partenere. În ce priveşte relaţia cu Rusia, reprezentanţii UE au transmis că parteneriatul estic nu este împotriva Kremlinului, însă că Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că fiecare stat este suveran şi are dreptul să decidă pentru el. În ciuda faptului că Summitul de la Riga poate fi privit ca o stagnare a relaţiei dintre UE şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, concluziile arată faptul că situaţia s-a îmbunătăţit, având în vedere eşecul ultimului astfel de summit, din 2013, de la Vilnius.

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.

 ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi’, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.

”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.

Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

CITEŞTE AICI DECLARAŢIA INTEGRALĂ

Ajutor financiar pentru Ucraina

Oficiali ai Comisiei Europene şi ai Ucrainei au semnat vineri, la Riga, un memorandum de înţelegere şi un acord de împrumut pentru al treilea program de Asistenţă Macro-Financiară (MFA) destinat statului ucrainean, care creează condiţiile pentru o nouă finanţare de până la 1,8 miliarde de euro.

Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.

Reformele au rolul să faciliteze progresul priorităţilor pe termen scurt ale ţării şi ţin cont de angajamentele de reformă asumate de Ucraina în cadrul programelor convenite cu creditorii internaţionali, în special cu FMI şi Banca Mondială.

Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice. Finanţarea UE urmează să fie acordată în tranşe de către 600 de milioane de euro.

În 2014 şi 2015, Comisia a furnizat Ucrainei 1,61 miliarde de euro, prin intermediul a două programe similare.”

DE citit si…

Europa Libera

Rada de la Kiev a interzis tranzitul militar rusesc spre Transnistria. Îi va urma exemplul Chişinăul?

Se arata ca:

De vorbă cu expertul militar de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea.

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea separatistă transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare în Dumă, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei.

Rada de la Kiev a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii. Decizia Radei urmează deocamdată să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko.

Şi tot la Moscova, vineri, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „asigurarea contingentului rus de pacificare în Transnistria se va face în orice condiţii”. Iakubov a spus că „ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare apelând la aviaţia militară de transport”. „Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a spus generalul, adăugând că interdicţia ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Amintim că Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană şi contingentul militar rus de menținere a păcii numără, împreună, cca 1500 de militari.

L-am întrebat pe expertul militar de la Chişinău, de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea, de ce Ucraina a luat acum această decizie şi dacă autorităţile Republicii Moldova i s-ar putea alătura?

Iurie Pântea: „Aceste decizii sunt în primul rând luate în interesul securității naționale a Ucrainei. Deci, Ucraina conștientizează la cele mai diverse nivele tot mai mult că securitatea ei este afectată în primul rând de atitudinea din partea de est, de pe hotarele sale din est.

Și, atunci, acțiunile pot fi multiple și se încadrează într-o logică de acțiuni – nu sunt numai aceste acorduri despre care dumneavoastră vorbiți. Aceste acorduri, posibil, sunt numai un vârf al aisbergului din cauză că securitatea unui stat nu se bazează numai pe securitatea militară, dar are o mulțime de alte componente. Deci, nu putem să luăm aceste acțiuni ca ceva rupt de context și să spunem că acesta este un pas decisiv sau care asigura pe deplin securitatea Ucrainei. În primul rând, trebuie să le privim ca ținând de interesul Ucrainei.

La această decizie autoritățile Republicii Moldova n-au contribuit cu nimic. Decizia este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l urmeze.

În ceea ce privește aceste trupe din Transnistria, existau niște acorduri semnate prin ’92-94, cu statutul acestor trupe, cu regulile de tranzitare, acorduri care din 94, din momentul semnării n-au fost respectate, practic, până în momentul actual. Logica acestor acorduri din 94, semnate de către Republica Moldova și Federația Rusă era că orice contingent militar care sosește în Republica Moldova trebuia să fie verificat de către autoritățile noastre naționale. Tot ceea ce se referă de activitatea militară a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuia să aibă reguli foarte bine clarificate.

Dacă țineți minte, au fost vreo două-trei tentative ca conducătorii, comandanți acestor trupe din Rusia, din regiunea transnistreană să vină la Chișinău pentru ca să se prezinte ca atunci când veneau sau plecau din funcție, să explice ce fac ei pe teritoriul Republicii Moldova, ce căută ei acolo, cum își îndeplinesc obligațiile, care este statutul lor și așa mai departe. Dar, pe parcurs, aceasta s-a transformat într-o ignorare totală a Chișinăului.

Deci, Federația Rusă nici nu întreabă. Ea spune că ea va aproviziona trupele așa cum ea dorește pe calea aerului sau în alt fel, ceea ce, de fapt, este puțin probabil. Motivul că aerul dimprejurul Transnistriei este de fapt controlat de către Ucraina. Și, deci, atunci când Ucraina va interzice tranzitul pe calea aerului a oricăror auto-încărcăturilor din Federația Rusă, cu excepția celor de pasageri care au rute, linii, etc., atunci această problemă va fi una foarte gravă pentru acest contingent militar. Subiectul în mod sigur va trezi din nou discuții va fi obiect de negocieri.”

Europa Liberă: Credeți că Chișinăul va întreprinde acțiuni similare în urma Kievului sau este puțin probabil?

Iurie Pântea: „Eu nu prea văd cine din Chișinău, care sunt forțele politice care pot să declare ferm și răspicat interesele naționale și să ceară respectarea documentelor semnate în 92, 93, 94, etc. Până la moment, întotdeauna Rusiei i-a reușit să „convingă” autoritățile de la Chișinău să accepte ceea ce ea considera că este necesar să facă sau pur și simplu le-a pus în fața faptului împlinit.

Deci, nu cred în asta. De fapt, Chișinăul se află într-o situație relativ destul de comodă: odată ce Ucraina va accepta sau nu va accepta tranzitul aerian cu alte încărcături decât cele de pasageri, Chișinăul va avea o situație în care lucrurile nu vor mai depinde de el.

Federația Rusă a făcut deja efortul necesar pentru ca aeroportul de la Tiraspol să fie unul prin care încărcăturile militare să ajungă fără ca să fie necesar controlul din partea Chișinăului. Dacă ne aducem aminte, cu doi ani în urmă acest aeroport a fost renovat, la Tiraspol, el are capacitățile necesare pentru a primi încărcăturile militare. Nu era în capacitatea de a primi încărcăturile civile sau de pasageri, dar pentru încărcăturile militare el deja era reparat și adus la o stare bună pentru a le primi.

Deci, această pistă, acest loc pentru asigurarea trupelor militare a fost pregătită din timp. Eu cred că despre asta se intuiește sau se insinuează atunci când generalii ruși declară că vor aproviziona trupele din Transnistria cu orice preț.”

Europa Liberă: Singura cale ar rămâne, dacă nu prin Ucraina, ar fi un ocol imens prin România și Republica Moldova…

Iurie Pântea: „Prin România și Republica Moldova. Ceea ce, desigur, nu este o decizie pe care militarii ruși vor fi foarte bucuroși s-o aprobe sau să insiste pe ea. Ea implică costuri enorme și complet alte explicații sau aranjamente politice.””

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 22, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Despre Rusia zilelor noastre…

Eu cred ca trebuie spus fara inconjur ca Rusia, acum, a reusit sa faca o mare greseala. Daca va persista prea mult in aceasta greseala, costurile pe care va trebui sa le plateasca vor fi pe masura, adica foarte mari!

Despre ce este vorba? Trebuie sa fac un scurt expozeu spre a reaminti ca, dupa prabusirea comunismului, Rusia a inceput sa mearga pe o cale corecta: cea spre democratie si economie de piata. Inceputurile au fost grele nu numai pentru Rusia, intrucat comunismul isi dovedise lipsa de viabilitate. Ulterior insa, Rusia incepuse sa faca progrese evidente, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu Vestul, beneficiind foarte mult, mai ales din punct de vedere economic, de pe urma unei relatii bune cu Uniunea Europeana si NATO. Lucrurile au mers bine pana la actuala criza din Ucraina, cand raspunsul Rusiei, dat de catre regimul Putin, a fost unul catastrofal! Prin anexarea Crimeii si suportul dat separatistilor din Estul si Sudul Ucrainei, Putin a reusit ca intr-o clipa sa strice relatiile cu Occidentul, relatii bune, cum am aratat mai sus, construite in mai bine de 20 de ani, incepand cu caderea comunsimului. Trebuie relevat ca Medvedev s-a aratat mai intelept si a mentinut relatii bune cu Vestul, desi nu se poate spune ca in timpul mandatului sau nu au existat tensiuni intre Rusia si Occident. Cu toate acestea nu s-a ajuns la o ruptura, cum pare sa se prefigureze acum! Trebuie spus ca ceea ce se intampla acum este un esec major al regimului Putin. Care duce Rusia spre nicaieri! In disperare de cauza Putin s-a dus in China. Insa China are nevoie mai mare de SUA decat de Rusia. SUA este pentru China o mare piata de desfacere, de unde castiga foarte multi bani. Nu mai vorbesc de interesul Chinei in tehnologia de varf din SUA. Asa ca e putin probabil ca China sa inrautateasca relatiile cu SUA de dragul Rusiei. Dimpotriva, China vrea sa traga foloase si de pe urma Rusiei, si se pare ca a reusit lucrul asta obtinand un pret mic la gaze! Uluitor este faptul ca nimeni si nimic nu a fortat Rusia spre a face un asemenea pas gresit. Rusia avea multe variante de raspuns la Criza Ucraineana, cu mult mai bune decat raspunsul care l-a dat. Chiar si o reactie minimala ar fi fost de dorit in locul gafei teribile, anexarea Crimeii! Ceea ce vedem acum – un Serghei Lavrov penibil in declaratii si un Rogozin care spune obraznicii – este de fapt imaginea unei Rusii in degringolada, lucru ce nu ar trebui sa ne bucure. Ca Rusia a ajuns la o varsta fericita datorita lui Putin si regimului sau e cea mai mare eroare: este o minciuna pe care regimul Putin doreste sa o acrediteze in randul poporului ca fiind un adevar indubitabil. S-ar putea ca rusii de rand sa nu-si dea seama si sa se lase pacaliti insa nu cred a va dura prea mult lucrul asta… Nenorocirea in care se afla Rusia consta in faptul ca pe cerul sau nu mai exista nicio stea care sa fagaduiasca poporului rus „cer senin si anotimpuri bogate, dupa furtuna schimbarilor si a dezordinii”, cum ar fi spus Albert Pike. Din pacate Medvedev are dreptate: relatiile dintre Rusia si SUA „se apropie incet, dar sigur de un al doilea Razboi Rece„. Insa vinovatul principal este regimul Putin, dar Medvedev, desigur, nu poate sa afirme lucrul asta. Exista si ceva bun in toata povestea asta si anume ca fosta societate comunista a intrat in faza de putrefactie, din care va renaste o noua societate. Lucrul periculos, dupa parerea mea, daca nu va fi acea stea de care vorbeam. De aceea noi, SUA si UE, trebuie sa luminam „neincetat si cu o stralucire egala, printre elementele haotice ale binelui si raului din revolutii” (Albert Pike) cerul Rusiei, pentru ca aceasta tara si acest popor sa se poata ghida, sa aiba la ce se raporta, ca sa nu piarda cu totul directia cea buna! Aceasta stea care straluceste trebuie sa fie „simbolul libertatii si al independentei”, de aceea valorile stralucitoare trebuie sa fie in consecinta! Albert Pike spunea:

„Obiectul stiintei politice este acela de a preciza in ce fel, si prin intermediul caror institutii, libertatea politica si personala poate fi asigurata si perpetuata. Nu permisiunea sau dreptul fiecarui om de a vota, ci intreaga si absoluta libertate de gandire si de exprimare a opiniilor, lipsita de despotismul monarhului, al gloatei si al preotilor; libertate de actiune in cadrul limitelor legii adoptate pentru toti; tribunale cu judecatori si jurati impartiali, care sa se poarte in mod egal cu toti oamenii; slabiciunile si saracia sa fie tratate in aceste tribunale la fel ca puterea si bunastarea; caile spre datorie si onoare sa fie deschise in aceeasi masura pentru tot ce este meritoriu; puterea militara in timp de razboi sau pace sa fie strict subordonata puterii civile; sa nu mai fie posibile arestarile pentru fapte nerecunoscute de lege drept crime; mijloacele de educatie sa-i cuprinda pe toti copiii; dreptul la exprimare libera si responsabilitate sa apartina tuturor”.

(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, 2009, Bucuresti)

Asa vedea Pike lucrurile la vremea sa (lucrarea citata a aparut in 1871). Dar cert este, zic eu, ca daca Rusia va fi lasata asa, fara sa vada pe cerul sau stralucind valorile libertatii, pe care noi trebuie sa le stralucim, din toata coca asta actuala putrezita tinde sa se nasca un dictator. Care va duce intreaga Rusie spre mizerie si frustrare! Pentru ca Putin, de fapt, pagubeste Rusia si societatea rusa! Oamenii obisnuiti inca nu-si dau seama de lucrul asta! Ce reprezinta Vladimir Putin si regimul sau? Cititi articolul de mai jos, din Romania Libera:

Inamicii UE, amicii lui Putin

Potrivit Washington Post, preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi un câştigător al alegerilor parlamentare europene dacă extrema dreaptă iese învingătoare. La scrutinul de duminică electorii din întreaga Europă merg la urne pentru alegerea unui nou Parlament şi partidele de extremă dreapta pot fi printre câştigători şi unul din marii beneficiari ar putea fi o persoană al cărei nume nu figurează pe buletinele de vot – Vladimir Putin.

În timp ce liderii europeni condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeii, europenii par înclinaţi să recompenseze partidele care nu şi-au ascuns admiraţia servilă pentru modul în care liderul de la Kremlin sfidează Occidentul şi dezmembrează Ucraina. Rezultatul alegerilor parlamentare europene ar putea furniza o nouă lovitură efortului european de a avea o linie dură şi unită contra Rusiei. Luni de zile, liderii europeni au tergiversat deciziile privind modul şi timpul aplicării sancţiunilor contra Moscovei, unii considerând că reţinerea ar fi un mijloc mai bun de a influenţa comportamentul Rusiei şi ar oferi o şansă mai bună de a păstra vastele relaţii economice dintre Rusia şi Europa.

Majoritatea partidelor de extremă dreapta, ca şi un număr mic de formaţiuni de extremă stânga, au aplaudat deschis mişcările Rusiei în Ucraina, acuzând UE şi SUA că provoacă o criză pe un continent obişnuit de multă vreme cu pacea. Simon Hix, expert în politica europeană la London School of Economics and Political Science, arată că extrema dreaptă şi cea stângă sunt susţinătoare ale lui Putin.

Ascensiunea extremei drepte printre cei 751 de membri ai Parlamentului European îi vor asigura preşedintelui rus un atu, având un cuvânt de spus asupra viitoarelor decizii privind sancţiuni contra Moscovei, care vor continua să fie stabilite de guvernele naţionale dominate de partide tradiţionale. Şi chiar în sânul Parlamentului, partidele de stânga şi cele de dreapta vor continua să domine, arată publicaţia americană.

Sondajele arată că extrema dreaptă ar putea să-şi dubleze partea sa de locuri în Parlament şi că, alături de extrema stângă ar putea reprezenta până la o treime din acest organism pan-european, cu sediul la Strasbourg, Franţa. Şi în războiul relaţiilor publice care a jucat un rol crucial în bătălia pentru Ucraina, astfel de rezultate sunt susceptibile să îi ofere lui Putin noi muniţii. „Va fi mult mai uşor pentru Putin să ignore europenii. Pe cine reprezentaţi? Nu reprezentaţi nici măcar propriul popor”, arată Hix. Practic, media rusă a început să acţioneze, subliniind că liderii extremei drepte sunt reprezentanţii legitimi ai Europei. Iar liderii acestor partide au adoptat cu entuziasm momentul gloriei ruse.

Lăudătorii Kremlinului

În timp ce forţele pro-ruse au făcut ravagii în estul Ucrainei luna trecută, Marine Le Pen, şeful extremei drepte din Franţa, Frontul Naţional se afla la Moscova şi declara pentru presă că „un război rece cu Rusia a fost declarat în UE”. Purtătorul ei de cuvânt, Ludovic de Danne, a precizat pentru radioul Vocea Rusiei că sancţiunile occidentale nu au fost „justificate” şi Crimeea aparţine Rusiei pentru că oamenii din Crimeea „au visat să revină la patria-mamă”.

Werner Neubauer, membru al Partidului Libertăţii din Austria, a celebrat referendumul din Crimeea ca pe „trenul libertăţii” care este în drum spre Europa şi va contribui la eliberarea ţărilor din UE. Nigel Farage, şeful Partidului pentru independenţa Marii Britanii, un invitat frecvent pe canalul tv pro-Kremlin, RT îl consideră pe Putin drept liderul afacerilor externe şi afirmă că cei 28 membri ai Ue „au sânge pe mâini” pentru gestionarea situaţiei din Ucraina.

Extremiştii europeni de dreapta împărtăşesc dorinţa de a slăbi influenţa UE şi să impună o linie naţionalistă şi autoritară similară celei adoptată de Putin. Iar Putin este un tovarăş de ideologie – se revoltă contra decadenţei occidentale şi a liberalismului şi pledează în favoarea unui naţionalism ortodox şi conservator care respinge drepturile homosexualilor şi recomandă aderarea la valorile tradiţionale.

Dacă aceste partide vor câştiga, vor dispune de o platformă mult mai importantă de unde pot promova viziunea lor pentru Europa. Extremiştii nu doresc mondializarea şi nu iubesc elitele urbane. „

Si nu trebuie sa ne mire ca Putin si regimul sau e asociat cu extrema dreapta din Europa, pentru ca ambii propun acelasi lucru: minciuna, extremismul si calea spre nicaieri! In niciun caz nu e o cale spre prosperitate sau libertate, asa cum ar crede, poate, unii. Si daca Europa arata nu prea bine la ora actuala, lucrul asta se datoreaza concesiilor facute de PPE, in special de catre Germania, dar, cred eu, si de catre o anumita parte a spectrului politic din Marea Britanie, Rusiei. Angela Merkel se insala sau nu vede bine in problema:

Merkel: Cooperarea cu Rusia trebuie să continue pe termen mediu şi lung dar e necesar un minim de valori

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat, joi, că pe termen lung și mediu,Cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue dar este necesar „un minim de valori comune”.

„Sunt convinsă că, pe termen mediu şi lung, cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue. Acest lucru necesită un minim de valori comune care să se reflecte la nivel politic”, declară Merkel într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citat de Mediafax.

Merkel a exclus orice responsabilitate a Uniunii Europene pentru izbucnirea crizei din Ucraina, respingând astfel o idee evocată de fostul cancelar Gerhard Schröder.

„Nu trebuie să uităm faptul că fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici avea în vedere de mult timp semnarea unui acord de asociere cu UE. S-a răzgândit în ultimul moment. Pe toată durata negocierilor, UE a făcut oferte de cooperare Rusiei”, a amintit Merkel.”

Deoarece cooperarea cu Rusia inseamna cooperarea cu regimul Putin. Iar cooperarea cu regimul Putin inseamna adoptarea setului de valori de care vorbeam mai sus, adica acela al partidelor extremiste si eurosceptice! Lucrul asta nu e clar pentru D-na. Merkel! Asta e greseala pe care a facut si o face D-na. Merkel. De aceea si spun ca noi nu putem coopera cu o Rusie aflata sub un astfel de regim, care o conduce spre bezna totalitarismului. Pentru ca regimul acesta al lui Putin (observati, nu spun Rusia!) doreste sa ne atraga si pe noi in aceeasi bezna! Iar greseala noastra consta si a constat in faptul ca in loc sa luminam noi Rusia, am acceptat, datorita unor interese, sa facem partasie cu intunericul!!

Gandul

Joe Biden, la Bucureşti. „Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi”. LIVE

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Biden a ajuns la Bucureşti în jurul orei 14.50 şi a susţinut un discurs la Baza Aeriană Otopeni, în deschiderea unui exerciţiu militar comun româno-american.

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Greutatea vizitei lui Joe Biden, care va sta două zile la Bucureşti, a fost depăşită doar de prezenţa fostului preşedinte al SUA, George W. Bush, la summitul NATO din Capitală, din aprilie 2008. De altfel, Biden a mai fost la Bucureşti în 2009, pentru a discuta despre amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. Sosirea lui Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. SUA intenţionează să arate astfel susţinerea pentru integritatea Ucrainei, dar şi pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice cu sfera de influenţă a Rusiei. Joe Biden va susţine însă la Bucureşti şi teme interne, în special continuarea luptei împotriva corupţiei.

Oficialul SUA se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. La sosire, Biden va ţine un discurs la deschiderea exerciţiului militar comun româno-american Carpathian Spring 2014. Exerciţiul are loc anual şi la el iau parte forţe de operaţiuni speciale, cu tehnică militară română şi americană, SUA aducând la Bucureşti avioane de transport Hercules. Românii participă cu avioanele de transport Spartan şi cu elicoptere Puma Socat.

Iată principalele mesaje ale vicepreşedintelui Joe Biden, la sosirea la Bucureşti:

Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când nu am văzut că era alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan.

Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi Afganistan. Le datorăm recunoştinţă.

În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile.

Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

La prânz, cu aproximativ două ore înaintea sosirii lui Joe Biden la Bucureşti, efectivele de securitate scoase în oraş de poliţie şi serviciile secrete nu păreau ieşite din comun. Se circula normal spre Aeroportul Otopeni, unde Air Force Two aterizează în jurul orei 14.30. Totuşi, la fiecare colţ de stradă secundară care dă în DN 1 spre Otopeni, se aflau câte un echipaj de poliţie sau jandarmerie.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru Mediafax, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

[…]

UPDATE 15.32 Joe Biden şi-a început discursul, vorbind despre faptul că ultima oară i-a văzut pe militarii români în Afganistan.

„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când am văzut că erau alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan. Suntem mândri că suntem alături de forţele române în misiune şi vreau să le mulţumesc. Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi afganistan. Le datorăm recunoştinţă. În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.

Consider că sunteţi cea mai grozavă generaţie de luptători şi asta nu este o hiperbolă. V-am văzut în Bosnia şi Kosovo, în Bagdad, Fallujah, Kabul şi Kandahar. V-am văzut în zone foarte grele. Sunteţi un grup extraordinar. Dvs şi familiile dvs sunteţi un grup de patrioţi care păziţi libertatea aici în Europa.

Este o obligaţie sacră să fim alături de dvs şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile. Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.

Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi, că ne sprijină şi ne fac mai puternici.

Dumnezeu să buinecuvânteze România, să binecuvânteze America şi să protejeze trupele noastre”.

UPDATE 15.42 Joe Biden şi-a terminat discursul şi a plecat să viziteze rapid baza aeriană de la Otopeni.”

Primul mesaj al lui Joe Biden pentru România: „Ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina”

Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.

Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.

Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.

Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent  sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne „pe drumul cel bun”.

Citiţi mai jos interviul integral:

Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel.  Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?

Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.

Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi  aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.

Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.

Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.

Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?

Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.

În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.

SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului  Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.

În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.

La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?

Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.

Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”

Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?

Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.

Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa.  Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.

În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.”

Joe Biden şi ÎNGHEŢATA ROMÂNEASCĂ. Vicepreşedintele SUA, împreună cu soţia la un restaurant din Centrul Vechi. VIDEO EXCLUSIV GÂNDUL

La câteva ore de la venirea în România, prima apariţie publică a vicepreşedintelui SUA Joe Biden a fost nu la vreo întâlnire oficială, ci în Centrul Vechi al Capitalei. În programul oficialului american, de la sosirea pe Otopeni şi până mâine, nu este înscris niciun eveniment public, o situaţie neobişnuită pentru protocolul la un astfel de nivel.

Agitaţie mare în această seară în Centrul Vechi al Capitalei. Zeci de agenţi ai Secret Service şi SPP au împânzit strada Stravopoleos, unde vicepreşedintele SUA Joe Biden şi soţia sa au luat masa la restaurantul Trattoria Il Calcio. Din meniul lui Biden nu a lipsit brânza de bivoliţă, bruschette şi, la recomandarea chelnerului a luat paste de casă cu sos de tomate. Soţia sa a ales tot paste clasice. „Au plecat foarte încântaţi”, a declarat pentru gândul un reprezentant al restaurantului.

După aproape o oră şi jumătate cei doi au ieşit relaxaţi, au luat îngheţată la cornet şi au făcut câţiva paşi, Biden dând mâna cu câţiva turişti americani care au reuşit să se apropie.

În tot acest timp, pe Calea Victoriei, în dreptul Muzeului de Istorie, au staţionat trei maşini din coloana oficială a lui Joe Biden, sosit în România marţi după-amiază.

După plecarea lor, agenţii de securitate au mai asigurat perimetrul pentru o perioadă.

Miercuri dimineaţă, oficialul american aflat în vizită oficială va fi primit la Palatul Cotroceni, la 9.25, urmând ca de la 11.25 să se întâlnească la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta.

Ambele întâlniri vor fi urmate de declaraţii de presă, prima în grădina Palatului Cotroceni, de la 10.45, împreună cu preşedintele Băsescu, iar a doua în holul de onoare al Guvernului, alături de premierul Ponta.

De la ora 14.00, vicepreşedintele SUA se întoarce la Cotroceni, unde va susţine un discurs la care vor asista atât preşedintele cât şi premierul.”

Eu cred ca e foarte bine ca Dl. Biden, impreuna cu sotia, s-a plimbat prin Bucuresti si a luat masa la un restaurant din Centrul Vechi! Este important sa ia un contact nemijlocit cu tara noastra si sa vada „pe viu”, cum se spune, cum e la noi. Avem un sprijin deosebit de puternic din partea SUA si lucrul asta e imbucurator! Rusia trebuie neaparat descurajata in intentiile sale agresive. In domeniul gazelor eu as sugera reluarea proiectului Nabucco (daca este posibil…). Dar, in principal, trebuie sa avem o strategie prin care sa aratam poporului rus ca regimul care-l conduce greseste. Trebuie subminata increderea rusilor in regimul Putin pentru ca nu e de dorit si nici admisibil ca aceasta incredere sa nasca un nou dictator.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 20, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Cate capete, atatea pareri…

Dar parerea Dvs. care este? 😆

Sa vedem alte stiri, interesante cred eu:

Romania Libera

Polonia şi Rusia, acord de cooperare pe termen lung

Se arata ca:

„Miniştrii de Externe ai Poloniei şi Rusiei, Radoslaw Sikorski şi Serghei Lavrov, au semnat joi, la Varşovia, un acord de cooperare până în 2020, primul de acest gen între cele două state, relatează Mediafax.

„Relaţiile dintre societăţile, regiunile şi întreprinderile noastre sunt mai bune decât sugerează relatările mass-media”, a declarat ministrul polonez de Externe în cursul unei conferinţe de presă comune cu omologul său rus, după semnarea acordului.

Această foaie de parcurs a relaţiilor politice şi economice dintre cele două ţări conţine şi un acord de cooperare internaţional.

„Am decis să ne continuăm activitatea din cadrul Naţiunilor Unite, OSCE, Consiliului Europei (…) şi să sporim, de asemenea, eficacitatea şi încrederea în cadrul Consiliului Nato-Rusia”, a declarat Serghei Lavrov, exprimându-şi speranţa că acest acord poate aduce „o nouă calitate” în relaţiile dintre cele două ţări.

Rusia este a cincea piaţă pentru export a Poloniei şi cel de-al doilea furnizor al său, în special în domeniul energiei.” (subl. mea)

Radoslaw SikorskiPlatforma Cetateneasca (lider Donald Tusk) – PPE

Preşedintele Lituaniei boicotează Jocurile Olimpice de la Soci

Se arata ca:

„Preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite, a anunţat joi că va boicota Jocurile Olimpice de iarnă de la Soci, din cauza politicii externe a Rusiei faţă de vecinii săi, informează Agerpres.

Grybauskaite a declarat că nu va asista la acest eveniment ca urmare a încălcărilor drepturilor omului şi a sancţiunilor economice pe care Moscova le-a impus Lituaniei, ţară care asigur în prezent preşedinţia Uniunii Europene.

„Când văd încălcările drepturilor omului, comportamentul (Rusiei) faţă de partenerii săi din Est, sancţiunile economice, inclusiv împotriva Lituaniei, nu văd nicio posibilitate politică de a asista la Jocurile de la Soci”, a declarat Dalia Grybauskaite presei lituaniene, la Bruxelles.

Preşedinţii Franţei şi Germaniei au comunicat, la rândul lor, recent că nu vor asista la Jocurile de la Soci, însă nu au precizat dacă decizia lor este legată de problema drepturilor omului în Rusia, adaugă France Presse.

În schimb, preşedintele Letoniei, Andris Berzins, a anunţat în cursul acestei săptămâni că va merge în Rusia, acuzându-i pe cei care fac apel la boicotarea competiţiei că au mentalitate demnă de „Războiul rece”.

În luna octombrie, Rusia a impus un embargo asupra importurilor de produse lactate lituaniene, pe fondul conflictului cu Lituania, care doreşte încheierea acordurilor de asociere şi de liber schimb între Uniunea Europeană şi ţări din fostul bloc sovietic, printre care şi Ucraina.

Rusia a fost criticată de numeroase ONG-uri şi de către apărătorii drepturilor omului, care denunţă tratamentul la care sunt supuşi muncitorii imigranţi recrutaţi în masă pe şantierele Jocurilor Olimpice, dar mai ales stigmatizarea homosexualilor în legislaţia rusă.” (subl. mea)

Andris Berzins provine, din cate inteleg, din Uniunea Verzilor si a Fermierilor.

Ce mai face Monica Macovei?

UE impune confiscarea extinsă a averii infractorilor chiar dacă sunt parlamentari sau miniştri

Se arata ca:

Raportul-directivă pentru confiscarea extinsă a averilor dobândite prin infracţiuni, întocmit de europarlamentarul PDL Monica Macovei, a obţinut votul covârşitor al membrilor Comisiei pentru Libertăţi Civile, Justiţie şi Afaceri Interne (LIBE) din Parlamentul European.

Dintre cei 47 de membri ai comisie LIBE, 44 au votat pentru raportul europarlamentarului roman, un membru a votat împotrivă, iar altul s-a abţinut. Macovei, autoarea raportului şi membră a comisiei, nu a votat.

Urmează votul în Consiliu şi în plenul Parlamentului European din februarie 2014, care e o formalitate. Etapele cele mai grele ale raportorului Macovei au fost negocierile tripartite cu experţii Comisiei Europeane – Consiliului UE – Parlamentului European, acceptarea unor amendamente, apoi votul în Comisia LIBE, de ieri.

Cel mai probabil, directiva confiscării extinse va intra în vigoare înainte de alegerile europarlamentare din luna mai 2014, iar ţările membre UE au la dispoziţie 30 de luni pentru a-şi armoniza legislaţia cu noua directivă.

Această nouă directivă a UE pune în pericol averile obţinute prin infracţiuni de către politicienii români şi de clientela lor.

Citeşte şi: „M-a întristat atacul lui Traian Băsescu“

Până la aplicarea noii directive UE, parlamentarii români se LUPTĂ din răsputeri să scape de dosare penale prin modificarea legislaţiei care, fie să le închidă şi să le spele dosarele penale existente (legea amnistiei şi graţierii) , fie să îi apere, pe viitor, de deschiderea a noi dosare penale (modificarea Codului Penal; interzicerea interceptărilor pentru aleşi şi miniştri , prevăzută în noul Cod de Procedură Penală).

Ce înseamnă confiscarea extinsă în varianta Macovei, cum se aplică şi de ce se tem politicienii români

Potrivit raportului directivă UE, toate averile nejustificate obţinute de infractori de-a lungul timpului, dar înstrăinate pe numele rudelor, prietenilor, apropiaţilor, trebuie confiscate pentru a nu reintra în circuitul infracţional şi a face mai puternice organizaţiile infracţionale.

Sunt supuse confiscării extinse bunurile provenite din corupţia activă şi pasivă în sectorul public şi privat, precum şi corupţia oficialilor din UE şi din statele membre, participarea la o reţea de crimă organizată, pornografia infantilă, criminalitatea informatică şi orice infracţiune pentru care legea prevede închisoarea de minimum 4 ani. Lista cazurilor de confiscare extinsă poate fi completată de Comisia Europeană.

Citeşte şi: Deputaţii votează, în regim de URGENŢĂ, Legea amnistiei şi graţierii, care îi scapă de dosare pe toţi corupţii

În plus, confiscarea de la terţi este posibilă atunci când bunurile sunt transferate gratuit sau sub preţul de piaţă sau când cel care dobândeşte bunul ştia sau ar fi trebuit să ştie că scopul transferului sau achiziţiei a fost de a evita confiscarea.

O altă situaţie nouă de confiscare este cea în care persoana cercetată sau acuzată a fugit din ţară sau suferă de o boală gravă, chiar dacă nu e condamnată.

Mai mult, Monica Macovei a introdus dreptul victimelor infracţiunilor de a solicita despăgubiri din banii sau bunurile confiscate.

Printr-o declaraţie comună a Consiliului şi Parlamentului European se solicită Comisiei Europene să efectueze un studiu cu privire la beneficiile confiscării fără o condamnare penală prealabilă, care va include şi cazurile în care persoana cercetată a murit sau confiscarea în procese civile”, a spus Macovei.

Concret, prin această directivă se urmăresc: traseul bunurilor infractorului, transferul bunurilor către terţi ( rude, prieteni, cunoscuţi) de la care se confiscă aceste bunuri. Se mai urmăresc DONAŢIILE, SPONSORIZĂRILE; PARTAJUL bunurilor ÎNTRE SOŢI ca urmarea a divorţului făcut după începerea urmăririi penale a suspectului sau a celui prins în flagrant.

Citeşte şi: Deputaţii vor reintroducerea suspendării judecării dosarelor penale, cât timp CCR decide asupra excepţiilor de neconstituţionalitate

Până la intrarea în vigoare a acestei directive europene, parlamentarii români se zbat să anihileze lupta împotriva corupţiei şi a criminalităţii organizate ca să-şi spele dosarele. Prevederile acestei directive îi sperie pe politicienii noştri corupţi, legaţi de multe ori şi de lumea interlopă, deoarece riscă să-şi piardă averile.

Cum funcţionează ACUM, în România, confiscarea extinsă: miliarde de euro pierdute!

Confiscarea extinsă există şi în actuala legislaţie românească, cu o procedura greoaie, ineficientă, condiţionată de existenţa unei condamnări de minim 5 ani închisoare.

Există doar un singur caz de confiscare extinsă (un dosar cu doi inculpaţi din Constanţa), dar nu s-a reuşit recuperarea prejudiciilor aduse statului deoarece Curtea de Apel Constanţa a ridicat sechestrul, iar bunurile au fost înstrăinate până la decizia definitivă a Înaltei Curţi.

Pentru a putea fi aplicată confiscarea extinsă, Parchetele din România trebuie să aibă un aparat instituţional (propriu) care să se ocupe de identificarea bunurilor şi de indisponibilizarea lor (sechestrul), iar instanţele de judecată NU ar trebui să ridice sechestrul asigurator.

De asemenea, pentru eficientizarea recuperării bunurilor provenite din infracţiuni trebuie desprins de Ministerul Justiţiei ( adică de subordonarea politică) Oficiul de Prevenire a Crimina­lităţii şi Cooperare pentru Recuperarea Creanţelor Provenite din Infracţiuni, care poate obţine, în vreo opt ore, infor­maţii despre bunurile oricărui român atât din ţară, cât şi din străinătate.

Aceste informaţii de la Oficiu pot fi folosite de magistraţi atât pentru instituirea sechestrelor, cât şi ca probe ale inculpării.

În prezent, DNA şi DIICOT NU  au un aparat propriu pentru a identifica şi indisponibiliza ( prin sechestru) bunurile provenite din infracţiuni.

Potrivit şefei DNA Codruţa Koveşi, principala instituţie anticorupţie ar avea nevoie de minim 50 de politişti pentru identificarea bunurilor celor acuzaţi de corupţie pe care aceştia le deţin atât în ţară. cât şi în străinătate.

In cursul anului 2012, DNA a reuşi să confiste doar 5% ( circa 107 milioane de lei) din bunurile provenite din infracţiuni, iar în cursul anului 2013 a reuşit indisponibilizarea a circa 280 de milioane de lei. Dacă ar avea aparatul propriu, DNA ar putea pune sub sechestru şi apoi s-ar putea recupera anual peste un miliard de euro, spun specialiştii.

Aceeaşi situaţie e şi la DIICOT, instituţie care se ocupă de criminalitatea organizată şi care NU are un aparat propriu pentru identificarea bunurilor din ţară şi străinătate, obţinute din infracţiuni.

Cât se confiscă în alte ţări

În alte ţări, cu democraţii puternice şi cu justiţie independentă se confiscă miliarde de dolari sau euro. Exemple sunt SUA, Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord  unde se confiscă toate bunurile care nu pot fi justificate, chiar dacă cel de la care se confiscă nu este condamnat penal.

Alte ţări unde se confiscă sume mari de bani provenite din infracţiuni sunt Regatul Ţărilor de Jos, Germania, Franţa, Italia.”

Monica Macovei: „Sunt alături de el, preşedintele este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est”

„M-a întristat atacul lui Traian Băsescu“

Se arata ca:

„Monica Macovei, eurodeputat PDL, spune că nu i-a venit „să creadă că preşedintele Traian Băsescu, alături de care a dus bătălii politice grele pentru menţinerea statului de drept şi a instituţiilor anticorupţie”, a atacat-o „într-un mod atât de nedrept”.

Fosta ministră a Justiţiei explică, pe de altă parte, că rămâne alături de şeful statului fiindcă el „este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est”. Macovei declară că nu-l va ataca niciodată pe Traian Băsescu pentru că „nu este fair-play să te dezici de oameni alături de care ai luptat, ai împărtăşit aceleaşi valori şi ai realizat ceva bun pentru ţară”.

În ceea ce priveşte modificările la Codul Penal privind dezincriminarea conflictului de interese şi protejarea parlamentarilor în cazurile de corupţie, eurodeputata PDL crede că aceste lucruri au transformat România într-o ţară pe care partenerii ei euro-atlantici nu o vor mai lua în seamă şi că, „dacă aceste modificări vor intra în vigoare, atunci ar putea exista tăieri de fonduri” din partea Bruxelles-ului. Monica Macovei spune că nu a făcut nici un fel de compromis pentru a fi pe lista de europarlamentari la alegerile de anul viitor şi că nici n-ar fi avut motive să facă pentru că, potrivit statisticilor Parlamentului European, pe ultimul an a fost pe primul loc între cei peste 750 de europarlamentari din toate statele membre UE la numărul de rapoarte adoptate de plen.

Ce efecte vă aşteptaţi să aibă modificarea Codului Penal prin dezincriminarea conflictului de interese şi protejarea parlamentarilor în cazurile de corupţie?

M.M.:În primul rând, scăderea încrederii în România. Apoi, o dată cu pierderea încrederii, urmează eticheta de ţară instabilă, în care peste noapte se adoptă amendamente prin care cei aflaţi la putere se pun deasupra legii. Un efect concret este amânarea sine die a intrării României în Spaţiul Schengen, din păcate pentru cetăţenii ţării, pentru transportatori, pentru toţi cei care pot beneficia de facilităţile acestui Spaţiu de Liberă Circulaţie. Importanţa politică a României în UE scade foarte mult. Pur şi simplu USL a făcut ca România să nu mai fie o ţară pe care partenerii să o ia în seamă.

Premierul Victor Ponta a lăsat să se înţeleagă faptul că vor urma nişte reveniri, dar, în acelaşi timp, a răspuns dur atenţionărilor făcute de Statele Unite, secondat de ministrul de Externe, care a precizat că diplomaţii străini ar trebui să respecte protocolul diplomatic şi să comunice mai întâi pe canale oficiale, nu prin presă, ceea ce au de spus. De la Bruxelles tot aşa se vede ca o încălcare a regulilor diplomatice?

M.M.: Nu, în nici un caz. „Revenirea” la care se gândeşte premierul este deja irelevantă. De fapt USL s-a gândit să reia lucrurile abia după ce presa a făcut scandal, după ce guvernele occidentale au dat semne de îngrijorare, după ce Victor Ponta a primit observaţii până şi de la grupul socialiştilor europeni, deci doar după ce reprezentanţii români au fost traşi de urechi şi călcaţi pe bocancii cu care au călcat în picioare democraţia. O astfel de revenire nu mai are nici o importanţă, dar e clar că aceste modificări nu trebuie să intre vreodată în vigoare.

Adică nu vor fi reevaluaţi dacă revin?

M.M.: Nu, pentru că au arătat că nu este un accident, ci o acţiune pe care o repetă periodic, deci nu mai are nimeni încredere în ei şi în promisiunile lor. Singura soluţie este să-şi dea demisia Victor Ponta şi cei doi preşedinţi de la Senat şi de la Camera Deputaţilor. Iar reacţia lui Victor Ponta la criticile Ambasadei SUA a fost total deplasată. Nimeni nu va mai da doi bani pe el, pentru că ambasada nu a luat decizia de a critica amendamentele la Codul Penal din senin şi de una singură, ci după ce acestea au fost analizate la Departamentul de Stat din Washington DC.

Respectarea statului de drept este un principiu important pentru SUA, pentru că sunt afaceri americane în România, pentru că suntem în NATO. Deci încercarea lui Ponta de a trage o palmă Ambasadei SUA şi, implicit, Departamentului de Stat va avea doar consecinţe negative. Ponta nu mai are nici o legitimitate şi fiecare zi în care mai stă la Guvern aduce pagube financiare şi de imagine României şi românilor.

Apoi, pretenţia ministrului de Externe de respectare a protocolului este cel puţin exagerată, dacă ne gândim la reciprocitate: Parlamentul României adoptă modificările în Comisia juridică pe ascuns, în miez de noapte, a doua zi se pune pe agendă pe la prânz şi nimeni nu ştie nimic, aşa că amendamentele se adoptă foarte repede. Acest procedeu mişelesc şi nedemocratic avea nevoie de un răspuns prompt: ce puteau face ambasadorii? Să trimită scrisori, să aştepte să fie primiţi când are ministrul de Externe timp? De fapt, Titus Corlăţean ar fi vrut să-i împiedice să iasă public imediat.

Mai multe surse, citate în ultimele zile, susţin că printre cei care au pus la cale modificările aduse Codului Penal s-a aflat şi şeful grupului deputaţilor PDL, Mircea Toader. Ce va face partidul dacă se confirmă?

M.M.: Dacă se confirmă, este foarte grav şi ar trebui sancţionat şi schimbat din fruntea grupului PDL de la Camera Deputaţilor. Oricum, ar trebui făcută această schimbare, pentru că din grupul pe care îl coordonează doi deputaţi PDL au votat alături de USL pentru mutilarea conflictului de interese şi unul s-a abţinut. USL este un pericol permanent şi acţionează împotriva ţării, iar PDL nu poate fi părtaş nici măcar cu un vot la asaltul antidemocratic al USL.

Vor fi mai atenţi reprezentanţii CE cu banii des­tinaţi României după încercarea puterii de exonerare a faptelor penale ale demnitarilor?

M.M.:În primul rând, pentru că circulă informaţii mincinoase, eu nu am cerut ca România să nu mai primească fonduri. Este însă posibil şi logic să existe acest efect: dacă s-a dezincriminat conflictul de interese, înseamnă că miniştrii, primarii, şefii de consilii judeţene şi alte categorii au liber să fure nu doar din bugetul ţării, ci şi din fondurile europene.

De exemplu, până acum ar fi fost conflict de interese dacă un primar care are bani să repare un drum dă acest contract spre realizare firmei soţiei sale. După modificările aduse de USL, primarul poate să ofere contracte soţiei fără să mai fie pedepsit. La fel, şi miniştrii vor putea da contracte chiar firmelor lor sau ale rudelor, fără să mai poată fi pedepsiţi. Şi acesta este un motiv de îngrijorare pentru Bruxelles. Pe de altă parte, potrivit acestor modificări, parlamentarii nu mai răspund penal pentru luare de mită, trafic de influenţă şi pentru nici o infracţiune „de serviciu”, ceea ce înseamnă că parlamentarii nu vor putea fi vinovaţi pentru mai mult de un sfert din infracţiunile din Codul Penal.

Credeţi că vor fi diminuate fondurile UE pentru România?

M.M.: Nu ştiu, eu vă explic doar îngrijorările care există. Dacă aceste modificări intră în vigoare, atunci ar putea exista tăieri de fonduri. Dar şi intenţia USL de a crea superimunitate aleşilor şi de a înlesni furatul din banii publici şi europeni va fi luată în considerare. Nu mai există încredere în USL, care pare că s-a format numai ca să fure şi să distrugă justiţia.

Au mai fost încercări de acest fel printre nou- veniţii în UE?

M.M.: Nu.

De la Bruxelles cine este văzut ca responsabil pentru derapajele din ultima săptămână?

M.M.: Responsabili sunt prim- ministrul, ca lider al coaliţiei care se află la putere, dar şi preşedinţii celor două Camere. Vă aduc aminte că în Latvia, pe 27 noiembrie, prim-ministrul şi-a dat demisia după ce au murit zeci de oameni în urma căderii acoperişului unui mall, deşi el nu avea nici o legătură cu acea construcţie. E o chestiune de responsabilitate politică, necunoscută lui Ponta.

Liderii PSD continuă să aducă argumente în favoarea necesităţii unei legi a amnistiei şi graţierii. Se practică şi în alte state ale UE amnistierea şi graţierea în masă?

M.M.: Foarte rar şi numai după ce se face o analiză a structurilor condamnărilor şi după dezbateri publice în care lumea să-şi spună părerea. Este evident că interesul USL este să-i scape pe prietenii lor politici: am văzut că sunt 28 de parlamentari cu procese pe rol, peste 100 de persoane, (inclusiv primari şi parlamentari), cercetate pentru incompatibilităţi şi conflicte de interese.

De exemplu, dacă fostul ministru al Transporturilor Relu Fenechiu va fi condamnat definitiv la pedeapsa pe care primit-o în fond (5 ani închisoare), ori Năstase, Ridzi, Dragnea sau mulţi alţi politicieni ale căror procese sunt pe rolul instanţelor de judecată ar fi condamnaţi la pedepse de până la 6 ani închisoare, aceştia nu vor executa nici o pedeapsă şi vor fi chiar amnistiaţi.

Amnistia şterge condamnarea din cazier şi anulează orice alte interdicţii, cum ar fi cea de a candida pentru o funcţie publică, lucru important pentru USL, care se bazează pe personaje penale. Amnistia se aplică în momentul intrării în vigoare a legii de amnistiere şi se aplică pentru toate faptele comise anterior legii, deci toate dosarele aflate în instanţe sau la parchete se închid şi, pentru faptele comise înainte de intrarea în vigoare a legii dar descoperite acum sau în viitor, procurorii nu vor mai avea voie să ancheteze şi astfel hoţiile sau corupţia vor fi îngropate de Ponta şi oamenii lui. Graţierea înseamnă iertarea de executare a pedepsei, deci cei care se află la închisoare pentru a executa pedepse de până la 7 ani vor ieşi, iar cei care vor fi condamnaţi la închisoare până la 7 ani nu vor intra la închisoare.

Recent, reprezentantul OSCE pentru libertatea presei i-a cerut României să nu introducă insulta şi calomnia în Codul Penal. După decizia Curţii Cons­tituţionale de reincriminare a acestor fapte ce-ar trebui făcut pentru revenirea la normal?

M.M.: Eu am abrogat infracţiunile de calomnie şi insultă în 2006 şi, din punct de vedere juridic, un text abrogat nu mai poate fi „adus la viaţă”, cum a făcut Curtea Constituţională. Dar noul Cod Penal nu trebuia să conţină aceste prevederi şi încă nu e timpul trecut pentru a le scoate. Doar în regimurile dictatoriale îi trimiţi la închisoare pe oameni pentru delicte de opinie. Incriminarea calomniei şi insultei îi afectează mai ales pe jurnalişti. Este suficientă răspunderea civilă, adică plata unor despăgubiri. Oricum există o decizie a Consiliului de Miniştri al Consiliului Europei, în urma mai multor cazuri câştigate la CEDO de ziarişti români care fuseseră condamnaţi penal, prin care se spune clar că România trebuie să scoată din Codul Penal insulta şi calomnia.

Doi membri PDL, Mircea Toader şi Cristian Rădulescu, au semnat pentru diminuarea atribuţiilor ANI. Cei doi s-au consultat cu partidul înainte de a face acest pas?

M.M.: Nu ştiu dacă s-au consultat, dar eu, când am văzut că au semnat alături de USL, am solicitat preşedintelui PDL să le ceară acestora să-şi retragă semnăturile. La fel a făcut şi Cătălin Predoiu şi chiar în aceeaşi zi cei doi şi-au retras semnăturile.

Ar trebui să fie sancţionaţi în interiorul PDL?

M.M.: Da.

Traian Băsescu v-a criticat acum câteva zile. Este supărat că aţi rămas în PDL?

M.M.: M-a întristat acest atac şi nu mi-a venit să cred că preşe­dintele Traian Băsescu, alături de care am dus bătălii politice grele pentru menţinerea statului de drept şi a instituţiilor anticorupţie, mă atacă exact pe mine într-un mod atât de nedrept.

Repet, nu mi-a venit să cred, pentru că preşedintele ştie foarte bine, aşa cum ştie şi opinia publică, că împreună am luptat pentru independenţa justiţiei, pentru consolidarea unor instituţii, printre care DNA şi ANI. Doar de aceea mă atacă cu atâta înverşunare USL şi Ponta. Eu nu îl voi ataca niciodată pe preşedinte pentru că nu cred că este fair-play să te dezici de oameni alături de care ai luptat, ai împărtăşit aceleaşi valori şi ai realizat ceva bun pentru ţară. Chiar dacă uneori avem păreri diferite. Sunt alături de el, preşedintele este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est.

De fapt, preşedintele v-a acuzat că faceţi un compromis cu PDL pentru a prinde un loc eligibil pe listele care se fac pentru alegerile europarlamentare

M.M.: Nu fac niciun compromis.Nu am avut niciodată o discuţie în care să spun că rămân în partid doar dacă primesc un loc pe listă. Şi repet, pe lângă faptul că nu aş face asta, nici nu aş avea nevoie, clasamentul oficial arată că sunt de departe prima dintre toţi europarlamentarii români la numărul de rapoarte adoptate de plen. Pentru cine munceşte neostenit, ca mine, Parlamentul European nu este o sinecură.

Am luat şi voi continua să iau atitudine faţă de orice atingere a independenţei justiţiei şi luptei anticorupţie, indiferent din ce partid este, inclusiv din PDL, aşa cum am făcut recent şi cu modificarea statutului parlamentarilor sau a Codului Penal. Nu renunţ niciodată la principiile în care cred, nici la anticorupţie, nici la susţinerea procurorilor şi a judecătorilor independenţi şi curajoşi şi nici la reforma politică. Nu renunţ, indiferent de cât de tare sunt atacată. Ne batem cu USL în campania pentru alegerile europarlamentare şi pentru preşedinţia ţării.

Era bine să se fi unit dreapta înainte de alegerile europarlamentare, aşa cum şi-a dorit şi Traian Băsescu?

M.M.: Poate o fuziune pentru crearea unui mare partid de dreapta n-ar fi fost o idee rea, sau o alianţă, în prima fază. Mi se pare vital să găsim calea cea dreaptă spre unitate şi marş bine organizat împotriva răului pe care îl reprezintă USL.

S-a tranşat ordinea pe lista pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în luna mai, anul viitor?

M.M.: Nu, din câte ştiu eu. Nu există negocieri şi eu nu am făcut nici o înţelegere, nici un „blat” cu nimeni, şi acest cuvânt nici nu există în vocabularul conştiinţei şi acţiunilor mele. Nici nu am nevoie de vreo înţelegere.

Eu muncesc neostenit acolo, am rezultate. O arată clar statisticile: în 2012 am fost pe primul loc din cei peste 750 europarlamentari din toate statele memre UE la numarul de rapoarte adoptate de plen. Sunt eurodeputatul român cu cele mai multe rapoarte adoptate: astăzi 38, iar până la finele mandatului vor fi 40, am reuşit să negociez şi să creez majorităţi în Parlamentul European pentru fiecare dintre acestea, în condiţiile în care popularii europeni nu au majoritate.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Poate cea mai interesanta si ciudata afirmatie a Monicai Macovei: „preşedintele este singurul care ne ţine în Occident, în timp ce USL ne trage spre Est„. Deci sa analizam si sa vedem ce rezulta de aici. Rezulta ca singura legatura a Romaniei cu Occidentul (caci daca s-ar rupe aceasta legatura Romania ar merge, trasa de USL, spre Est) este Traian Basescu. Dar Polonia? Polonia, condusa de Bronisław Maria Komorowski (provine din PPE) si Donald Tusk, tot din PPE, nu trage spre Est…? Acolo care e legatura care o tine in Occident? Bun, dar s-ar mai putea pune, desigur, si o alta problema. Daca Romania e supusa la doua forte, politice, bineinteles, Presedintele Basescu, care „o tine” in Occident, si USL care „o trage” spre Est, care din cele doua e mai puternica? Ca din ce spune Monica Macovei lucrurile s-ar prezenta cam asa: un fel de prastie: nu mai e Basescu, Romania capata o acceleratie mare si o viteza mare de zboara imediat spre Est. Da, dar daca zburand cu o asemenea viteza o sa le spargem alora geamurile? 😆 😆 Iar daca fortele sunt egale inseamna ca Romania bate pasul pe loc. Totusi este ciudat ca Monica Macovei isi aneantizeaza propriul ei partid. De ce nu a zis bunaoara: „PDL este singura forta politica, singurul partid care ne tine in Occident”? Basescu, Presedinte fiind, nu mai face parte din PDL si chiar a rupt legaturile cu PDL, din cate am inteles. Mi se pare nefiresc sa legi totul de un singur om. Mi se pare un gretos cult al personalitatii. Eu inteleg ca cineva poate spune despre un om, chiar si despre Presedintele Basescu, ca il apreciaza, ca are fata de domnia sa o stima deosebita. Dar de aici si pana a face o asemenea afirmatie, ca cea a D-nei. Macovei, e cale lunga. Ar fi putut sa spuna doar atat: „Sunt alaturi de el” si punct. In definitiv e ceva omenesc – „sunt alaturi de el”; poti fi alaturi de cineva pentru ca te leaga de persoana respectiva o prietenie lunga si frumoasa, pentru ca ai convingeri comune etc. Dar sa afirmi ca „este singurul care ne tine in Occident”, calcand in picioare partidul din care faci parte si nu numai pe acesta, dar intreaga dreapta romaneasca, este ceva incalificabil. Inseamna ca nu mai exista nicio forta de centru-dreapta in Romania, doar Basescu. De aceea eu stau si ma indoiesc ca aceasta persoana, Monica Macovei, are o cultura democratica. Totusi, nu se poate sa-ti calci in picioare partidul in felul acesta, nu se poate sa calci in picioare tot ce inseamna centru-dreapta in Romania. Nici macar nu a pomenit de Miscarea Populara. Eu nu cred ca viata politica in Romania se reduce doar la o persoana sau la anumite persoane. In Romania nu e dictatura, ca o persoana sau un grup de persoane sa conduca tara.

Daca as fi fost german, probabil, foarte probabil as fi votat cu CDU, partidul D-nei. Merkel. Daca as fi fost polonez probabil, foarte probabil as fi votat cu Platforma Cetateneasca. Dar, roman fiind, in asemenea conditii eu nu pot vota cu PDL!! Adica sa-mi dau votul unor persoane care sustin cultul personalitatii si dictatura? Ca de aici pana la a sustine arestari politice nu e decat un pas. Nu se poate asa ceva! De ce nu a zis: „Am deplina incredere in toate fortele de centru-dreapta ca vor gasi o cale comuna si vor reusi sa se alieze in batalia cu USL”. Inseamna ca nu are incredere in sistemul democratic. Caci ce poate sa insemne „împotriva răului pe care îl reprezintă USL”? Inseamna ca nu vrei democratie si libertate. Era mult mai firesc si normal sa spuna: „Am incredere in Catalin Predoiu!”.

Ceea ce constat eu si ma deruteaza este ca vad altceva in afara, facand o comparatie cu ce e la noi, chiar in randul PPE. Spre exemplu, sa luam declartia D-nei. Dalia Grybauskaite:

„Când văd încălcările drepturilor omului, comportamentul (Rusiei) faţă de partenerii săi din Est, sancţiunile economice, inclusiv împotriva Lituaniei, nu văd nicio posibilitate politică de a asista la Jocurile de la Soci”

Dalia Grybauskaite a candidat ca independenta dar a fost sustinuta in alegerile din 2009 de o formatiune politica care e in PPE si de alta, ca sa zic asa, apropiata de PPE, nu? Un astfel de discurs pot sa-l inteleg: e un protest fata de incalcarile drepturilor omului in Rusia. Dar daca protestezi impotriva incalcarii drepturilor omului in Rusia inseamna ca nu admiti astfel de incalcari nici in tara ta. Pot sa inteleg ca protesteaza si fata de sanctiunile economice la care e supusa tara ei. Este un discurs democratic. Comparati cu ce spune Monica Macovei. Un om care protesteaza impotriva incalcarii drepturilor omului nu poate sa sustina absolutismul unei persoane. E o chestiune de principiu si de etica politica. De observat ca numai la noi sunt contradictii politice asa de mari incat degenereaza in scandaluri de rasunet international. Eu nu cred ca D-na. Grybauskaite se exprima la adresa adversarilor politici in termeni de genul: „împotriva răului pe care îl reprezintă USL”. Nu esti de acord, nu poti sa fii de acord, dar in termeni democratici. Asa cum si altii au tot dreptul si toata libertatea de a nu fi de acord cu parerea ta.

Si apoi de ce numai la noi este frica (daca se poate spune frica), ostilitatea fata de Est? Pentru ca, dupa cum lesne se poate constata, Polonia, sub Platforma Cetateneasca, care e cel mai mare partid atat in Sejm cat si la Senat si e in PPE, face un acord de cooperare pe termen lung cu Rusia. Este adevarat ca intre noi si rusi exista chestiunea Basarabiei. Dar asta e una si altceva este sa spui ca exista doua forte politice opuse, una care „ne tine” in Occident, personificata de Traian Basescu, si alta care „ne trage” spre Est, USL. Spre un Est nedefinit dar care simbolizeaza raul, caci USL „reprezinta raul”. Adica raul nu te poate trage spre bine. Iarna nu-i ca vara, desigur. De remarcat ca nu l-am auzit pe Presedintele Basescu sa aiba o atitudine atat de transanta fata de incalcarile drepturilor omului in Rusia, asa cum a avut D-na. Grybauskaite. Repet, fata de incalcarile drepturilor omului in Rusia. Va rog un link cu o declaratie in acest sens a Presedintelui, poate mi-a scapat mie, dar nu de genul „Marea Neagra – lac rusesc” si „ati stat vreo 30 de ani pe aici”. Pentru ca este o mare diferenta intre si intre. In Lituania vad un PPE care e pentru democratie, in Romania vad un PPE care lupta impotriva democratiei. Si de remarcat ca in discursul din 2009 cand si-a anuntat candidatura, D-na. Grybauskaite a spus (citat din Wikipedia):

„I decided to return to Lithuania if the Lithuanian people decide I am needed there now. I think that we all long for the truth, transparency and responsibility for our country. We all want to live without fear, with confidence in ourselves, in each other, and in tomorrow. I can and I want to contribute with my experience, knowledge and skills to expel shadows from morality, politics, and economics to create a citizen-ruled Lithuania – a state of citizens. Therefore, I will run for the Lithuanian presidency.[8]

Incerc sa traduc:

„Am decis sa ma reintorc in Lituania daca poporul Lituanian a decis ca e nevoie de mine acum. Cred ca suntem cu totii pentru adevar, transparenta si responsabilitate pentru tara noastra. Vrem cu totii sa traim fara frica, cu in credere in noi insine, unul in altul, si in ziua de maine. Pot si vreau sa contribui cu experienta, cunostintele si priceperea mea la indepartarea umbrelor din moralitate, politica, economie pentru a crea o Lituanie condusa de cetateni – un stat al cetatenilor. De aceea voi candida la presedintia Lituaniei” (subl. mea)

Ea nu a promis cetatenilor „Sa traiti bine!”, ca sa le ia ochii cu o asemenea promisiune, ca pe urma sa nu o onoreze. Ci a spus ca doreste o Lituanie democratica si libera. Ca nu a putut indeparta umbrele din „din moralitate, politica, economie”, mai ales cu privire la propria ei persoana, este cu totul altceva. Cu toate acestea, in relatiile cu mass-media a dat dovada de calitati de adevarata tovarasa bolsevica, cel putin cam asa rezulta din ce spune Wikipedia:

„Grybauskaitė has been frequently accused of obfuscating her pre-official biography and altering sensitive details within her official one. In November 2012 the TV3 television unexpectedly censored an episode of „Paskutinė instancija”, an investigative TV program, centering on the president’s past hours before the scheduled broadcast. The program has subsequently been shut down and all staff fired. The presenter, Rūta Grinevičiūtė-Janutienė, published an investigative book, „Red Dalia”, in May 2013. The book covers the president’s family history and her career within the Soviet Communist Party.”

English: President of Lithuania Dalia Grybauskaite

English: President of Lithuania Dalia Grybauskaite (Photo credit: Wikipedia)

„Dalia Rosie” – mai rea decat Basescu sau decat Adrian Nastase, mult mai rea!! Toata ideea este ca de fapt ea e o comunista sadea!! 😆 😆 Bineinteles, nu traiesc in Lituania, deci nu am un contact nemijlocit cu realitatea de acolo, dar din declaratii eu vad altceva decat ce e aici. 🙂

Pe de alta parte, in chestiunea acestui Est care ar simboliza raul constat ca in PPE parerile sunt impartite. Nu toti considera Estul ca pe ceva rau, unii chiar fac un acord de cooperare pe termen lung cu el. Nu cu China, cu Rusia. Altii, mult mai scrupulosi in chestiuni de drepturile omului, nu vor sa participe la Jocurile Olimpice de iarna de la Soci. Interesant lucru!

Eh, PPE-ul asta… 😀

decembrie 20, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Un amalgam plin de… amenintari…

Romania Libera

Roger Federer, AMENINŢAT cu MOARTEA în China. Organizatorii au luat măsuri de securitate sporite

Se arata ca:

Français : Roger Federer au service pendant so...

Français : Roger Federer au service pendant son 3e tour de Roland-Garros en 2011 (Photo credit: Wikipedia)

Organizatorii turneului de la Shanghai, care începe duminică, au luat măsuri de securitate sporite pentru tenismanul elveţian Roger Federer, după ce pe internet au apărut ameninţări cu moartea la adresa sportivului, potrivit Mediafax.

Potrivit sursei citate, s-au luat măsuri speciale pentru elveţian şi pentru familia sa, la Shanghai, după ce un blogger a scris pe un site popular din China că plănuieşte să îl asasineze pe Federer, informează inquirer.net.

„La 6 octombrie, plănuiesc să îl asasinez pe Federer în scopul exterminării tenisului„, era mesajul postat de „Blue Cat Polytheistic Religion Founder 07” pe baidu.com.

User-ul respectiv a postat şi o fotografie trucată în care tenismanul apare în genunchi pe teren, decapitat, alături de un călău îmbrăcat în negru.

Site-ul 24heures.ch scrie că această postare a fost urmată de alte ameninţări.

Poliţia şi agenţii guvernamentale au fost contactate pentru a se întări securitatea în jurul lui Federer, conform unui reprezentant al organizatorilor, citat de Shanghai Youth Daily.

„Sperăm că a fost doar o ameninţare şi că fanul nu va trece la fapte. Oricum, trebuie să tratăm situaţia cu seriozitate”, a declarat Yang Yibin.

Atacurile asupra sportivilor din tenis sunt rare, dar în 1993 Monica Seles a fost înjunghiată de un fan, la un meci în Hamburg.

La finala din 2009 a turneului de la Roland-Garros, un fan a intrat pe teren şi a încercat să îi pună o şapcă pe cap lui Federer.”

Am cateodata impresia ca a innebunit lumea… Poate ca, cine stie, lumea e atinsa de dementa si nu-si da seama… De observat de ce respectivul ar vrea sa-l asasineze pe Federer: „în scopul exterminării tenisului„. Doamne fereste de asa ceva!!!

Gandul

LIDER ISLAMIC EXTREMIST: România se numără printre ţintele teroriştilor. CINE ESTE ŞEICUL care ameninţă Bucureştiul

Se arata ca:

„Şeicul Omar Bakri, un lider islamic extremist sirian, stabilit în Liban, a declarat într-un interviu pentru cotidianul bulgar 24 Chasa că România, la fel ca Bulgaria, este o ţintă pentru terorişti.

Bakri a jucat un rol esenţial în funcţionarea mişcării Hizb ut-Tahrir (Partidul Eliberării), cu sediul la Londra, o organizaţie pan-islamică sunnită care militează pentru unificarea unui mare stat islamic guvernat după sharia, legea islamică, de către un calif. Bakri a condus, până în 2004, mişcarea Al-Muhajirun, apropiată de al-Qaeda, care a fost implicată în mai multe atacuri cu bombă, în timpul atentatelor de la metroul din Londra, din 2005.

El vorbeşte despre România în contextul în care explică atentatul de la Burgas, unde un grup de turişti israelieni a fost atacat la aeroport, de un terorist sinucigaş care avea legături cu oameni din mişcarea condusă de Bakri. Şeicul explică faptul că extremiştii islamici consideră Bulgaria, ca şi România, tărâmuri islamice. De asemenea, aceste state sunt de condamnat din cauza prezenţei militare în Irak sau Afganistan, dar şi din cauza cooperării cu Israelul.

O dată ce Islamul a pătruns un tărâm, acesta este considerat islamic. De aceea, musulmanii sunt obligaţi să îl elibereze într-o bună zi. Spania, de exemplu, este un tărâm islamic. Europa de Est, de asemenea. România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo, Bosnia… Bulgaria este o ţintă legitimă, pentru că are trupe în Irak şi în Afganistan şi cooperează militar cu Israelul. Credem că pot fi lansate atacuri cu bombă în inima Bulgariei. Poate şi în România şi în alte state”, a declarat şeicul Bakri pentru cotidianul bulgar.

UPDATE Ministrul de Externe, Titus Colăţean, a declarat, joi, răspunzând unei întrebări privind ameninţările liderului islamist Omar Bakri, că România este un aliat fidel al SUA şi NATO, „cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”.

Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este. Nu cred că trebuie să comentez eu tot felul de afirmaţii care nu ţin cont de realităţi, ci de cu totul alte lucruri. În orice caz, România şi-a asumat anumite proiecte cu caracter strategic, aşa cum este scutul antirachetă, într-un efort mult mai larg, nu doar relaţia bilaterală de parteneriat strategic cu SUA, ci şi o contribuţie la viitorul Alianţei. Ne-am asumat aceste proiecte, suntem aliaţi fideli ai SUA şi NATO, cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”, a declarat Corlăţean.

Ministrul de Externe a adăugat că, din acest punct de vedere, instituţiile statului român şi-au făcut datoria pe deplin, au monitorizat ceea ce era de descurajat, au descurajat sau sancţionat ceea ce era de sancţionat sau descurajat.

„În orice caz, nu ne schimbăm în niciun fel această atitudine şi aceste angajamente ale statului român. Suntem consecvenţi”, a mai spus Titus Corlăţean.

Cine este Şeicul Omar Bakri, zis şi „Ayattolah-ul din Tottenham”

Omar Bakri, 54 de ani, s-a născut în Allep, Siria şi este un opozant al regimului Bashar al-Assad. Recent, Bakri declara pentru The Telegraph că este gata, alături de adepţii săi extremişti, să sprijine al-Qaeda în lansarea de atacuri sinucigaşe cu bombă asupra clădirilor guvernamentale din Siria. El susţinea că al-Qaeda pregăteşte astfel de atacuri împotriva lui al-Assad. În studenţie, Bakri a făcut parte din filiera siriană a Frăţiei Musulmane, care se opunea regimului al-Assad (tatăl). Bakri a studiat în Liban, în Egipt şi în Arabia Saudită, apoi a ajuns în Marea Britanie, în 1986.

Poreclit „Ayattolah-ul din Tottenham”, Bakri a trăit în Marea Britanie aproape 20 de ani, însă a fugit în Liban, în 2005, după ce şi-a anunţat sprijinul pentru teroriştii care au lansat atentatele de la metroul din Londra. Autorităţile britanice i-au dat interdicţie de a intra pe teritoriul Marii Britanii.

O anchetă a Sunday Times, care a stabilit că mai mulţi membri ai mişcării al-Muhajirun, condusă de Omar Bakri, au sprijinit atentatele de la Londra, a arătat că, pentru multă vreme, Bakri a fost privit drept un „gură-spartă” şi un showman. Totul până la atentatele de la Londra.

Mişcările sale, Hizb ut-Tahrir şi al-Muhajirun (Emigranţii), recrutau tineri britanici, pe care îi radicalizau în spiritul islamismului extremist. Adepţii săi au lansat, au sprijinit sau au pus la cale atacuri violente asupra unor ţinte din Marea Britanie, dar şi de peste graniţe (India, Israel). Ele funcţionau ca o pepinieră pentru al-Qaeda, care putea să îşi aleagă atentatori sau doar oameni de sprijin de aici, gata formaţi în ideologia lor.

Spre deosebire de mişcări teroriste de anvergură, „Emigranţii” lui Bakri a funcţionat mai degrabă ca o mişcare ideologică. Printre acţiunile lui Bakri şi ale grupului său s-au numărat apeluri publice care susţineau atentatele teroriste din New York sau Londra, dar şi împărţirea de fluturaşi în campusuri universitare

Bakri susţine acum că autorul atentatului din Burgas, Bulgaria, asupra autocarului plin cu turişti israelieni, era format de oamenii săi. El se află acum în Liban, având interdicţie să părăsească ţara.

Atentatul de la Burgas

Pe 18 iulie, un autocar plin cu turişti israelieni a sărit în aer în parcarea aeroportului din Burgas, Bulgaria, după ce un atacator sinucigaş s-a urcat în el cu un dispozitiv explozibil – trei kilograme de TNT ascunse în rucsac. Şase turişti israelieni au murit, iar alte 32 de persoane au fost rănite.

Nu s-a stabilit încă identitatea teroristului, însă autorităţile bulgare au arătat că cel mai probabil acesta a avut un complice în Bulgaria, unde a stat cel puţin patru zile înainte de comiterea atentatului.

Un articol din New York Times, care cita mai mulţi oficiali americani sub protecţia anonimatului, a lansat ipoteza că atacatorul ar fi fost antrenat de Hezbollah, la ordinele Iranului. Premierul bulgar a declarat însă că Hezbollah nu este o pistă pe care anchetatorii o investighează.

Pentagonul a declarat că, deşi există asemănări cu activitatea Hezbollah, nu poate spune că atentatul are vreo legătură cu gruparea teroristă a cărei bază se află în Liban.

Tot în Liban se află şi Omar Bakri, iar afirmaţiile sale publice de astăzi întăresc ipoteza privind Hezbollah.” (subl. mea)

Trebuie sa fiu intru totul de acord cu Dl. Titus Corlatean: „Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este„. Asa este. Insa imi amintesc ca, odinioara, Vlad Tepes le-a batut piroane in cap!! Pentru ca sa-i invete regulile de buna purtare in societate, desigur. Cand solii turci au fost primiti la domnitor, au refuzat sa-si scoata turbanele de pe cap. Or, cand mergi in vizita la cineva iti scoti palaria/turbanul de pe cap. Deci aviz amatorilor… 😆 Glumesc, desigur… 🙂

Pana una alta:

TURCIA BOMBARDEAZĂ SIRIA. Parlamentul A DECIS că armata turcă poate efectua OPERAŢIUNI MILITARE PE TERITORIUL SIRIEI

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 2 Rusia cere Siriei să condamne oficial atacul asupra Turciei

Autorităţile siriene au asigurat Rusia că bombardamentul din Turcia a fost un „incident tragic”, iar Moscova consideră că este esenţial ca acest fapt să fie anunţat oficial, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, citat de agenţiile de la Islamabad, transmite AFP.

„Am intrat în contact prin intermediul ambasadorului nostru cu autorităţile siriene, care ne-au asigurat, la fel ca şi pe emisarul internaţional Lakhdar Brahimi, că ceea ce s-a întâmplat la frontiera cu Turcia a fost un incident tragic şi că nu se va repeta”, a declarat Lavrov.

„Apreciem ca fiind primordial ca Damascul să declare acest lucru oficial”, a adăugat el.”

Tensiunea, dupa cum usor se poate constata, e la cote maxime.

In alta ordine de idei…

Cine se bate pentru locurile lui Morar şi Kovesi. Şeful DLAF vrea să conducă DNA

Se arata, printre altele, ca:

Mona Pivniceru, criticată de CE

Comisia Europeană a confirmat pentru gândul că secretarul general al CE Catherine Day a transmis ministrului Justiţiei o scrisoare în care critică procedura de nominalizare a noului procuror general şi a viitorului şef al DNA. În scrisoare CE spune că ministerul nu a luat în considerare în totalitate recomandările CE pentru derularea procedurii de nominalizare a procurorului general. „Din păcate puţine sau chiar niciuna din aceste recomandări s-au reflectat în procedura anunţată de dumneavoastră”, se menţionează în scrisoare trimisă Monei Pivniceru. De asemenea, CE mai spune în scrisoare că solicită o procedură transparentă şi publicarea unor criterii clare în baza cărora Pivniceru va alege procurorul general şi şeful DNA.

Daniel Morar nu candidează

Daniel Morar a declarat pentru postul public de televiziune că nu se înscrie la concursul pentru funcţia de procuror general. Morar a precizat că procedura iniţiată de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru este netrasparentă. „Nu avem transparenţă în ceea ce priveşte procedura de selecţie. Acesta este şi motivul pentru care nu îmi voi depune candidatura.””

Era cat se poate de previzibil ca D-na Pivniceru va ajunge, pana la urma, sa fie criticata de catre CE.

Legat de subiect, recomand si citirea acestui interesant articol de pe blogul Civitas Politics:

Cum de este posibil ca dl Corlăţean sa o numească pe dna Kovesi… oriunde

Iata si editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul:

Wake the fuck up, mr. President!

Se arata, printre altele, ca:

„Greşeala lui Obama constă în a uita că viziunea lui, pentru mine evident superioară celei a lui Romney, are nevoie de un combustibil esenţial pentru a fi dusă înainte: încrederea. El trebuie să lupte pentru a nu pierde încrederea americanilor,  mult micşorată de sărăcie şi suferinţă în aceşti ani. Şi acum văd că n-o face.

Dacă se bazează pe analizele care îl dau deja câştigător,  cu peste 270 de electori de partea lui, atunci surpriza nu e exclusă. O înrăutăţire a situaţiei economice până în apropierea alegerilor, combinată cu tensionarea la limită a situaţiei din Orientul Mijlociu, îl poate scoate câştigător pe Romney.

Dacă se întâmplă asta, America nu piere. E mare şi puternică, poate rezista chiar şi unui Mitt Romney. Dar cu un preşedinte la Casa Albă care ia Rusia drept inamicul numărul unu al Americii, care nu vrea ca SUA să sprijine Europa în criza euro şi îl susţine pe amicul său Bibi Netanyahu în atacarea preventivă a Iranului de către Israel,  s-ar putea ca planeta Pământ să constate curând, într-un mod înspăimântător, ce înseamnă plecarea preşedintelui ei, Barack Obama.

Samuel L. Jackson a făcut un clip pentru mobilizarea la vot a alegătorilor lui Obama, strigând la ei „Wake the fuck up!”.  Nu pot să închei decât zicând şi eu: Wake the fuck up, mr. President!”

Iata un alt articol foarte interesant:

ALEGERI SUA 2012. PRIMA DEZBATERE dintre Barack Obama şi Mitt Romney. OBAMA: „După standardele lui Romney, Donald Trump este un mic afacerist”. ROMNEY: „Sunt îngrijorat pentru America”

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 5:35 Romney: „Sunt îngrijorat pentru America. Ştiu că este mai mult decât o algere între două partide şi doi candidaţi, este o alegere între două drumuri foarte diferite ale Americii. Dacă sunt ales, nu vom avea Obamacare, le vom permite statelor să îşi croiască propriile programe. Dacă preşedintele este reales, veţi vedea tăieri drastice în bugetul apărării. Eu nu voi face asta, voi ţine America puternică şi voi pune la muncă şi clasa mijlocie”.” (subl. mea)

Punctul de vedere al USL fata de Oltchim

Desi amenintat cu lichidarea voluntara, iata ca Oltchim este in centrul atentiei USL care se lupta pentru salvarea combinatului. Cel putin asa reiese din postarea Anei Birchall:

Guvernul USL a intreprins masuri de salvare a Oltchim

D-na Birchall precizeaza, printre altele, ca:

„Ceea ce se face acum la Oltchim nu este lichidarea combinatului, ci încercarea de salvare a acestuia dintr-o stare în care a fost adus de PDL și firmele-capușă din jurul acestui partid. Am promis ca vom îndrepta nedreptățile guvernelor PDL și vom repara ceea ce fosta guvernare a stricat și ne-am ținut de cuvant.

Ministerul Muncii a declanșat, o campanie de anchete sociale ce vizează stabilirea, până la sfârșitul acestei săptămâni, a numărului de angajați de la Oltchim Râmnicu Vâlcea care urmează să primească ajutoare de urgență, conform Memorandumului aprobat săptămâna trecută.

Valoarea ajutorului de stat este de 1400 de lei, acești bani aflându-se deja în conturile Ministerului Muncii.

Consiliul de Administrație a numit un nou director general la Oltchim, care nu are legătura cu fosta conducere a combinatului, care a distrus combinatul.

Va urma curățarea acestuia de firmele clientelare și relansarea activității la Oltchim. În urma acestei eliminarii a cupășelor de la Oltchim, combinatul va deveni atractiv comercial, pentru ca următoarea procedură de privatizare să fie una de succes, iar cumpărătorul să fie un investitor strategic.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 5, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Fila din razboiul USL-Basescu. Presedintia la mutare

Iata o stire interesanta din Romania Libera:

Preşedinţia: Guvernul adoptă o poziţie greşită dacă se consideră în conflict cu preşedintele

Traian Băsescu consideră că Guvernul adoptă o poziţie greşită dacă se consideră în conflict cu preşedintele, declară Bogdan Oprea, care mai arată că preşedintele nu înţelege de ce timpul alocat şedinţelor de guvern este pierdut pentru a discuta teme politice, în loc să fie folosit pentru guvernare, potrivit Medifax.

Referitor la declaraţiile prim-ministrului României, domnul Victor Ponta, care susţine că există un conflict între dânsul şi preşedintele României, domnul preşedinte Traian Băsescu ţine să precizeze că, în ceea ce îl priveşte, nu se află în conflict nici cu prim-ministrul României şi nici cu Guvernul României chiar dacă unele puncte de vedere sunt divergente„, se arată într-o declaraţie a purtătorului de cuvânt al şefului statului, Bogdan Oprea, remisă, vineri seară, agenţiei MEDIAFAX.

Conform sursei citate, preşedintele are „toată disponibilitatea de a sprijini în continuare fără rezerve, cu toate instrumentele de care dispune, dar şi cu experienţa sa, demersurile Guvernului de a respecta asumările pe care statul român le are în raport cu Uniunea Europeană, FMI şi Banca Mondială„.

Domnul preşedinte consideră că Guvernul adoptă o poziţie greşită dacă se consideră în conflict cu preşedintele României. Totodată, domnul preşedinte nu înţelege de ce timpul alocat şedinţelor de guvern este pierdut, aşa cum afirmă însuşi prim-ministrul României, domnul Victor Ponta, pentru discutarea unor chestiuni politice şi nu este folosit pentru exercitarea actului de guvernare„, se mai arată în declaraţie.” (subl. mea)

Cum as comenta mutarea facuta de Presedintie…? O sa incerc sa fiu cat se poate de obiectiv: in sfarsit, dupa o lunga perioada de greseli grosolane, o mutare buna! Ponta s-a pripit sa declare ce a declaratReactiile, bineinteles, nu au intarziat sa apara… Premierul a jucat slab, cu atat mai mult cu cat a spus ca e vorba si de un conflict personal intre domnia sa si Presedinte. Cu alte cuvinte, 75% din timp, la sedintele de guvern, se mai discuta si probleme personale… Foarte slab! Ponta, probabil, a vrut sa spuna ca Guvernul nu poate sa lucreze, ca nu-l lasa Basescu, ca trebuie sa se tot apere de atacurile lui Basescu. Ideea e, desigur, suspendarea Presedintelui. Dar sa mai spui ca e si o problema personala… Suna foarte prost! Practic, i-a furnizat munitie lui Basescu pentru ca sa-l atace. Insa asta nu inseamna ca Basescu a castigat partida. Ca sa ma exprim in termeni sahisti, pozitia ii este, in continuare, defavorabila lui Traian Basescu, cu toata gafa lui Ponta. Insa ceea ce spune Ponta e ingrijorator deoarece a sta numai in aparare, a te baza doar pe aparare e o strategie gresita. Logic ar fi fost ca Guvernul sa inceapa sa puna in practica Viziunea USL, mai ales ca e sprijinit de o majoritate solida in Parlament, mai buna decat cea care l-a sprijinit pe Boc. Si deci nici nu are rost atata temere de eventuale atacuri venite de la Basescu. Cu atat mai mult cu cat Basescu are o popularitate scazuta. Nu ca ar trebui neglijata problema atacurilor basesciene, nu spun asta. Dar nu se poate sa stai in exclusivitate in aparare de frica unor asemenea atacuri si 75% din timpul alocat sedintelor de guvern sa se discute numai despre asta. Pe de alta parte e ingrijorator pentru ca, intreb si eu: ce fac cele doua partide mari care compun USL – PSD si PNL? USL ar trebui sa se ocupe de problema respingerii atacurilor basesciene, protejand in felul acesta Guvernul si luand asupra lui aceasta sarcina, nu sa lase Guvernul singur sa se protejeze! Batalia politica nu o duce numai Guvernul, nu?

Ponta a zis asa:

„”Vreau să-mi exprim amărăciunea că atunci când ne întâlnim într-o şedinţă de guvern, alocăm 75% din timp discutând despre cum să ne apărăm de atacuri politice (…) Există un puternic conflict la nivel politic între mine şi preşedinte, pentru că venim din partide diferite, şi există şi un conflict personal pentru că bătălia se dă cu toate armele„” (Mediafax)

Ca Basescu sa-i raspunda in genul: „Nu, dom’le, din punctul meu de vedere nu e niciun conflict, Dl. Ponta vorbeste de conflicte, nu eu”, pentru ca declaratia Presedintelui induce ideea ca Dl. Ponta ar genera conflictele. Basescu a jucat viclean de tot! N-ar fi de dorit pentru USL ca Ponta sa mai comita si alte gafe…

In alta ordine de idei, sa vedem ce se mai intampla in lume…

De pe mapamond…

Iata un articol foarte interesant tot din Romania Libera:

Serghei Lavrov: Rusia nu va oferi justificări Statelor Unite privind exporturile de arme în Siria

Se arata ca:

Rusia nu are intenţia de a se justifica în faţa Statelor Unite pentru livrările de arme în Siria, declară ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, citat de Mediafax.

Nu am intenţia de a evoca acest subiect la întâlnirea cu Hillary Clinton. În cazul în care colega mea va ridica această problemă, voi răspunde că nu intenţionez să ofer justificări„, a declarat Lavrov pentru Rossia 24.

„Nu este posibil să fim acuzaţi, pentru că nu încălcăm nimic: nici dreptul internaţional, nici rezoluţiile Consiliului de Securitate ONU, nici propria legislaţie naţională”, a continuat Lavrov.

Serghei Lavrov se va întâlni cu Hillary Clinton pe 29 iunie la Sankt-Petersburg, înaintea reuniunii pe tema situaţiei din Siria.” (subl.mea)

Interesant… Deci sunt in termeni de „colega mea”, „colegul meu”, „colegii mei”… 😀

Ce atmosfera colegiala!!! 😀

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 23, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Amalgam

Iata ce am citit in Gandul:

PROTESTE LA BUDAPESTA. Mii de oameni au ieşit în stradă împotriva premierului Viktor Orban şi a măsurilor de austeritate

Se arata ca:

„Mii de oameni au protestat sâmbătă la Budapesta împotriva premierului Viktor Orban şi a guvernării de centru-dreapta, scrie Reuters. Protestatarii se plâng că măsurile Guvernului au pus în pericol valorile democraţiei şi economia.

„Trebuie să spunem în mod clar şi hotărât că vrem ca Viktor Orban şi gaşca lui să plece de la guvernare cât mai curând posibil”, a declarat liderul Mişcării de Solidaritate din Ungaria, Peter Konya, în faţa celor 6.000 de protestatari adunaţi sâmbătă la Budapesta.

Un protest de amploare împotriva premierului ungar este aşteptat în data de 15 martie, de Ziua Naţională. Ungaria, una dintre cele mai îndatorate state din estul Europei, după ce a solicitat finanţare suplimentare de la UE şi de la FMI.

Încrederea acordată de populaţie lui Orban şi partidului său a scăzut drastic din 2010, când a fost propulsat în Parlament cu o majoritate de două treimi din voturi. Favorit în sondaje este Fidesz, însă următoarele alegeri vor avea loc abia în 2014.”

„A venit vremea să aplicăm propunerea de a trimite forţe arabe şi internaţionale în Siria”. Ţara care cere INTERVENŢIA armată în locul unde peste 8.500 de persoane au murit în decurs de un an

Se arata, printre altele, ca:

„Ministrul de Externe din Qatar, şeicul Hamad ben Jassem al-Thani, a declarat sâmbătă că a venit vremea să fie trimise forţe arabe şi internaţionale în Siria, unde reprimarea mişcării de contestare a regimului preşedintelui Bashar al-Assad s-a soldat cu mii de morţi în decurs de un an, relatează AFP.

„A venit vremea să aplicăm propunerea de a trimite forţe arabe şi internaţionale în Siria”, a afirmat el, în cursul unei reuniuni a miniştrilor arabi ai Afacerilor Externe, la sediul Ligii Arabe din Cairo, la care participă şi şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov.[…]

„Când am mers în Consiliul de Securitate, nu am obţinut o rezoluţie din cauza opoziţiei ruso-chineze, care a trimis un mesaj greşit regimului sirian”, a adăugat ministrul din Qatar.

Liga Arabă a anunţat la 12 februarie că va cere Consiliului de Securitate „să adopte o rezoluţie pentru formarea unei forţe de menţinere a păcii ONU-arabi, pentru a supraveghea aplicarea acordului de încetare a focului”.

Organizaţia panarabă a decis de asemenea să furnizeze sprijin politic şi material opoziţiei siriene.

Potrivit Observatorul Sirian al Drepturilor Omului (OSDO), de la începutul revoltei în urmă cu un an, violenţele s-au soldat cu circa 8.500 de morţi, majoritatea civili.”

Guvernul japonez ŞTIA că există riscul de FUZIUNE NUCLEARA la Fukushima, după cutremurul şi tsunami-ul din martie 2011, dar NU A INFORMAT OPINIA PUBLICĂ

Se arata, printre altele, ca:

„Guvernul japonez era la curent cu riscul de fuziune nucleară la centrala Fukushima, în orele care au urmat tsunamiului din martie 2011, dar nu a informat opinia publică despre acest lucru, relatează AFP.

Un document oficial, publicat vineri, arată că în cursul unei reuniuni în prezenţa principalilor miniştri, organizată la 11 martie, la circa patru ore după ce valurile seismice au afectat centrala atomică, un participant neidentificat a evocat pentru prima dată riscul unei fuziuni.[…]

Această dezvăluire va consolida sentimentul răzpândit în rândul opiniei publice japoneze că Guvernul a fost lipsit de transparenţă în gestionarea celei mai grave crize nucleare după catastrofa de la Cernobîl din 1986.[…]

În prezent ministru al Economiei, Comerţului şi Industriei, Edano a declarat după publicarea acestui document: „Accept cu umilinţă să fiu criticat pentru că nu vă puteam spune că există un risc de fuziune”.

Conform procesului verbal de la o altă reuniune, desfăşurată la 12 martie, ministrul de atunci responsabil cu Strategia Naţională, Koichiro Gemba, declara: „Există un risc de fuziune. Suntem de acord cu o zonă de evacuare de zece kilometri? Nu trebuie să rediscutăm?”.

După câteva ore, Guvernul extindea zona interzisă la o rază de 20 de kilometri în jurul centralei.

Guvernul şi operatorul centralei, Tokyo Electric Power (TEPCO), au susţinut mai multe luni că nu a existat fuziune la Fukushima, în pofida avertismentelor repetate emise de experţi independenţi.

Abia la jumătatea lui mai au recunoscut că trei dintre cele şase reactoare au suferit o fuziune parţială sau completă a combustibilului.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 11, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Zona Euro, Rusia si Egiptul

Zona Euro

Mediafax:

Deutsch: Nicolas Sarkozy bei seiner Toulouser ...

Image via Wikipedia

Nicolas Sarkozy: Riscul exploziei Europei nu a fost niciodată atât de mare. Europenii au la dispoziţie doar câteva săptămâni pentru a lua decizii

Pregătiri pentru destrămarea zonei euro? Unele bănci centrale europene analizează planuri de urgenţă

Un articol chiar interesant. Vedem unde se tiparesc bani!!!!

Cele mai pesimiste scenarii pentru zona euro: Falimente şi trei ani de recesiune sau ruperea zonei euro în două

Iata ce se arata in acest articol:

PricewaterhouseCoopers încearcă să anticipeze viitorul zonei euro prin patru scenarii, cele mai pesimiste presupunând falimente controlate în zona euro, cu trei ani de recesiune, sau formarea unui bloc monetar mai restrâns al statelor solide, cu consecinţe economice severe în ţările excluse.

Primul scenariu luat în calcul de PwC presupune expansiunea masei monetare printr-o injecţie de lichiditate din partea Băncii Centrale Europene în sistemele financiare ale economiilor vulnerabile, potrivit unui comunicat al companiei.

Astfel, recesiunea ar fi evitată în zona euro, iar dobânzile ar fi menţinute la niveluri relativ scăzute, zona euro plătind cu preţul unei inflaţii ridicate.

PIB-ul economiilor din zona euro ar creşte cu 1,5% anul viitor, însă inflaţia ar urca la 4,5%, în timp ce BCE ţinteşte o rată de creştere a preţurilor de 2%.

În al doilea scenariu prefigurat de companie, liderii europeni ar hotărî ca cele mai îndatorate ţări să intre în default-uri (insolvenţe) controlate, decizie care ar conduce la „o spirală de contracţie a economiei şi o recesiune îndelungată”.

Economia zonei euro s-ar contracta cu 5% în trei ani şi cu 3% în 2012, iar inflaţia ar coborî la 1% anul viitor şi zero în 2013.

Cel de-al treilea scenariu presupune ieşirea Greciei din zona euro. Statul elen s-ar confrunta apoi cu o recesiune severă, o depreciere abruptă a monedei şi un puseu inflaţionist, în timp ce ţările rămase în zona euro ar încerca să protejeze moneda unică printr-o disciplină fiscală dură şi prin măsuri care să redea încrederea investitorilor. Cu toate acestea, zona euro va trece prin doi ani de recesiune înainte de a reveni pe linia de plutire.

Cel mai pesimist scenariu al PwC presupune apariţia unui nou bloc monetar. Franţa şi Germania ar încheia un acord prin care ar constata că actuala zonă euro este nesustenabilă, „lăsând loc” pentru apariţia unui bloc monetar restrâns, strict reglementat. „Noul euro” ar urma să se aprecieze puternic, iar ţările din noul bloc ar trece printr-o boom al consumului intern. În schimb, economiile rămase „pe margine” s-ar confrunta cu deprecieri abrupte ale propriilor monede şi cu o recesiune de circa 5% în primul an.

„Ne aşteptăm ca aceste scenarii să aibă un impact şi în afara zonei euro. Ţări precum Marea Britanie, Statele Unite şi statele central şi est-europene, printre care şi România, s-ar putea să se confrunte cu scăderea nivelului exporturilor şi cu probleme ale sistemului bancar. Pe de altă parte, unele dintre aceste ţări s-ar putea să aibă şi un nivel mai ridicat de intrări de fluxuri de capital, pe măsură ce investitorii vor căuta să-şi plaseze o proporţie mai ridicată a portofoliilor lor în «zone sigure». Alte state, precum China, vor trebui să se confrunte cu o scădere simţitoare a exporturilor„, a declarat directorul departamentului de macroeconomie al PwC, Yael Selfin.” (subl.mea)

Rusia

Mediafax:

Rasmussen, la finalul Consiliului NATO-Rusia: Încă nu suntem de acord pe tema apărării antirachetă

Se arata ca:

„”Nu este niciun secret că există diferenţe legate de modul în care ne-am putea organiza cooperarea în domeniul apărării antirachetă. Dar tipul de dialog intensiv pe care l-am avut astăzi arată angajamentul nostru pentru găsirea unei soluţii. În privinţa apărării antirachetă, noi nu suntem de acord, încă. Dar suntem de acord că este important să încercăm să fim de acord, să continuăm să vorbim şi să ne ascultăm”, a spus secretarul general al NATO, la finalul Consiliului NATO-Rusia.

El a spus că, în cazul în care se va ajunge la un acord pe tema scutului antirachetă, relaţia NATO-Rusia va ajunge la un nou nivel.

Anders Fogh Rasmussen, Prime Minister of Denma...

Image via Wikipedia

„Poziţiile noastre nu converg întotdeauna. Vă dau exemplul Libiei, al controlului armelor convenţionale, al Georgiei. Dar, chiar şi atunci când nu suntem de acord, transparenţa este cea mai bună metodă de a reduce tensiunile şi de a clădi încrederea”, a mai spus secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

Amplasarea unui scut antirachetă în Europa a fost unul dintre principalele subiecte aflate pe agenda reuniunii miniştrilor de Externe ai ţărilor membre NATO, după ce Rusia s-a pronunţat împotriva acestui demers.

Moscova a decis la sfârşitul lui noiembrie să îşi activeze sistemul antirachetă la Kaliningrad, enclavă rusă situată la porţile UE. Preşedintele Dmitri Medvedev a explicat că este vorba despre un răspuns la „ameninţările” reprezentate de scutul NATO, dând asigurări că Moscova „nu închide uşa dialogului”.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a propus, miercuri, la Vilnius, cu puţin înainte de a sosi la reuniunea NATO, ca Moscova să obţină garanţii scrise din partea NATO pentru a stabili că amplasarea scutului antirachetă în Europa nu constituie o ameninţare pentru Rusia.

„Prietenii noştri din cadrul NATO refuză categoric să treacă în scris ceea ce afirmă verbal, în special că proiectul de scut antirachetă din Europa nu prezintă niciun risc pentru Rusia şi nu este îndreptat împotriva Rusiei”, a declarat el, în timp ce omologii săi din ţările membre NATO încearcă, miercuri şi joi, la Bruxelles să „calmeze jocul” cu Rusia.

„Continuăm consultările dar îngrijorările noastre legitime nu sunt luate în considerare”, a declarat Lavrov.”

Egiptul

Mediafax:

Alegerile din Egipt: Islamiştii, câştigători ai celui de-al doilea tur de scrutin

Iata ce se arata printre altele:

Islamiştii au obţinut aproape trei mandate din patru în cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor legislative din Egipt organizate într-o treime din guvernorate, potrivit rezultatelor oficiale anunţate în noaptea de miercuri spre joi.

La încheierea scrutinului uninominal pentru ocuparea a trei sferturi din locurile pentru Adunarea Poporului (Camera Deputaţilor), 36 de candidaţi afiliaţi confreriei Fraţii Musulmani au fost aleşi în acest mod, alături de cinci candidaţi ai partidului salafist Al-Nur.

Din 56 de mandate, şase le revin independenţilor şi şapte altor partide, în special liberale, în timp ce două sunt încă neacordate deoarece alegerile au fost suspendate într-o circumscripţie din Cairo din cauza neregulilor, potrivit cotidianul independent Al-Masry al-Youm.[…]

Influenta confrerie este creditată cu 36,62 la sută din voturi la scrutinul pe liste, iar salafiştii (fundamentalişti musulmani) cu 24,36 la sută. Liberalii, divizaţi în şase liste, ajung la 29,39 la sută şi rămân marii perdanţi ai primului tur.

Alegerea celor 498 de deputaţi se desfăşoară în trei etape în cele 27 de guvernorate ale ţării. Alte nouă guvernorate sunt chemate la urne începând cu 14 decembrie, iar ultima treime din Egipt va vota în ianuarie.”

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

 

decembrie 8, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii