Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Afganistanul… la intersectia intereselor economice ale Marilor Puteri

Iata un articol foarte bun, in care situatia este prezentata sintetic, scris de George-Adrian Visan pe blogul Civitas’99:

El Dorado afgan?

Va recomand sa-l cititi, mai ales ca si trimiterile pe care le face autorul sunt foarte interesante.

Este evident ca stirea din The New York Times nu poate lasa pe nimeni indiferent: resursele naturale ale Afganistanului s-ar cifra la 1 trilion de $ (1000 de miliarde de $) !! Afganistanul se afla la intersectia a trei Mari Puteri interesate, evident, de o asa bogatie (intr-o tara extrem de saraca, daca o privim sub prisma PIB-ului – 486$ per capita!): USA, China si Rusia. Iata un articol, semnat de Magor Csibi, de pe think.hotnews , citat de George-Adrian Visan in postarea sa, care ne da de gandit – aici.

Chestiunea Afganistanului trebuie privita cu atentie. Problema nu este simpla . Ceea ce frapeaza este faptul ca cel putin incepand din 1979 cand a avut loc invazia sovietica in Afganistan principalele mari puteri ale globului au vrut sa faca un „bine” acestei atat de sarace tari: rusii au vrut sa-i fericeasca cu comunismul, ca oamenii sa fie fericiti, nu?. Iar americanii au vrut sa-i fericeasca cu democratia si capitalismul, tot pentru ca bietul popor sa fie fericit. Mai nou, chinezii au obtinut concesionarea unui important zacamant de cupru si detin cea mai mare exploatare miniera din tara, dupa cum spune postarea d-lui George-Adrian Visan. Interesant este cum de i-a apucat pe rusi, in trecut, si pe americani, in prezent, „mila” brusca de Afganistan si cum de Osama bin Laden tocmai in Afganistan s-a dus ca sa se adaposteasca, daca o fi adevarat ca el ar fi acolo. Spun asta pentru ca nu am citit, nu am auzit de vreo dovada clara si concreta ca Osama ar fi in Afganistan. Americanii il cauta din 2001 si tot n-au reusit sa-l gaseasca, viu sau mort. Rene Descartes spunea: „ma indoiesc deci cuget”. Lasati-ma si pe mine sa cuget atunci: poate ca Osama bin Laden nici nu trebuie gasit vreodata. El reprezinta motivul perfect de razboi pentru ocuparea unei tari atat de bogate in resurse naturale, dupa cum se anunta a fi Afganistanul! Mai ales ca americanii au cheltuit sume uriase de bani in razboiul din Afganistan. Citeam mai demult ca ar fi cheltuit 1 miliard $ pe zi!! Interesant este si faptul ca atacul USA impotriva Afganistanului a fost planuit inainte de 11 septembrie 2001. Razboiul din Afganistan dureaza de 9 ani si este departe de a se fi incheiat. Sovieticii, dupa 10 ani de razboi, nu au obtinut niciun rezultat concret. Nici actualul razboi din Afganistan nu pare sa aduca vreun rezultat concret. China a obtinut pe cale pasnica concesionarea respectivului zacamant de cupru – inteligenta mutare, trebuie s-o recunoastem. Nu neg pericolul reprezentat de talibani si Al Qaeda, condusa de celebrul Osama bin Laden. Insa substratul acestui razboi, tinand cont de cele spuse de The New York Times, pare sa fie unul preponderent economic: se stie ca, pe plan mondial, resursele sunt limitate. Cu atat mai mult cu cat Afganistnul nu este o tara suverana sub aspect economic, cu o situatie interna labila, marcata de coruptie si de un cadru juridic nesigur al activitatilor miniere. Este clar ca exploatarea sigura a acestor zacaminte, atat de bogate, nu se poate realiza decat daca este pace. Remarcam si dificultatile de ordin tehnic, intr-o tara fara infrastructura. Autorul excelentei postari, dl. George-Adrian Visan, spune in final:

„Nu cred ca această competiţie va evolua neapărat într-o confruntare militară, dar probabil va fi similară cu Marele Joc din secolele XIX-XX, dintre Rusia şi Marea Britanie pentru controlul Persiei (Iran).”

Nici eu nu cred ca se va ajunge la razboi. Doamne fereste! Dar acest lucru este posibil. De ce nu cred? Pentru ca exista o speranta ca interesele economice ale celor trei mari actori din zona – Rusia, USA si China – sa se armonizeze intr-un fel, sa se globalizeze, daca pot sa ma exprim astfel. Ar putea, spre exemplu, sa se formeze companii mixte, dividendele impartindu-se frateste. Asta daca nu va exista o lacomie exagerata din partea unuia dintre ei. Defapt, o economie de piata pe plan mondial tinde spre globalizare, deoarece fiecare participant ar trebui sa actioneze liber pe piata si competitia ar trebui sa fie fair… Totusi sper ca pacea mondiala este mai importanta decat lacomia si goana dupa resurse… Totusi nu se poate sa nu evidentiem o prezenta militara americana activa in zona: Irak (tara foarte bogata in petrol) si Afganistan (tara, iata, cu rezerve naturale atat de importante, pe care cine le-ar fi banuit..?). USA nu poate sa-si asigure suprematia mondiala fara controlul resurselor naturale importante ale planetei. Suprematia militara nu este de ajuns. Nu pot sa nu ma gandesc, spre exemplu, la Kosovo. Asa zisa tara este una extrem de saraca (un PIB de doar 2965$ per capita), si din acest punct de vedere seamana cu Afganistanul. Cu toate acestea Kosovo este pe locul 2 in Europa in ceea ce priveste marimea zacamintelor de carbune. Iata aici si un grafic comparativ. Apropo de El Dorado, iata un articol din Jurnalul National despre Kosovo:

Kosovo, noul El Dorado pentru europeni şi americani

Printre altele, articolul precizeaza:

„Ziariştii kosovari vorbesc despre foarte multe nereguli şi despre afaceri de corupţie de sute de milioane de euro. E greu însă să dovedeşti şi să publici astfel de materiale despre Fratele Mare care te finanţează pe o parte, pentru a îşi tripla profiturile pe altă parte. Anumite aspecte sunt însă mai mult decât evidente. Priştina este singura capitală europeană, în afară de Londra, care are celebrele taximetre londoneze. Şi nu oricum: comandă specială cu volan pe partea stângă, maşinile sunt negre, iar pentru doamne s-a adus acelaşi taxi londonez, însă de culoare albă. De pe zeci de panouri stradale, fostul premier britanic”

Iata ce mai spune articolul din Jurnalul National:

„Adevăratele scandaluri de corupţie de abia acum apar. Publicaţii occidentale precum The Economist sau The Herald Tribune tună că SUA şi UE nu vor mai tolera corupţia din Kosovo. în realitate, majoritatea firmelor implicate în diverse artificii sunt firme-căpuşă sau chiar concerne internaţionale.

Chiar săptămâna trecută, EULEX, poliţia europeană care instruieşte tânăra poliţie kosovară, a realizat noi percheziţii la patru companii suspectate de corupţie privind licenţe de telefonie mobilă. Tot săptămâna trecută, poliţiştii EULEX au arestat un oficial guvernamental suspectat pentru evaziune fiscală, iar ministerul kosovar pentru Transporturi şi Telecomunicaţii a fost investigat pentru gestionarea frauduloasă a banilor publici. Ce se mai aşteaptă sunt primele anchete asupra investitorilor străini, însă greu să muşti mâna care te hrăneşte, chiar dacă dovezi, spun ziariştii locali, există destule.”

Interesul economic care se manifesta de catre Marile Puteri in zone cheie, cu resurse naturale extrem de bogate, cred ca este evident. Odata cu prabusirea comunismului s-a deschis perspectiva catre o lume globalizata. Nu ca acest lucru se va si realiza repede, daca se va realiza vreodata. Dar cel care reuseste sa detina resursele, combinat cu puterea militara, va fi conducatorul acestei lumi si va dispune discretionar de aceste resurse. Ideea insa este prea simpla pentru a putea fi si realizabila. Sau prea simplista. China, dar si Rusia reprezinta o mare provocare pentru USA deoarece sunt tari mari, cu potential economic si nuclear foarte ridicat, cu resurse naturale bogate. Dictaturile de genul celei a lui Sadam Husein au sanse mici de a se putea mentine fara un sprijin puternic din partea vreunei Mari Puteri. Dar cand vorbim de China si Rusia, lucrurile se schimba si nu mai sunt atat de simple. Ramane de vazut daca UE va avea un cuvant greu de spus in politica mondiala, independent de cel al USA sau Rusia.

august 3, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Strategia nationala de aparare

Documentul a aparut pe site-ul presedentiei si, din cate am inteles, este dat spre dezbatere publica. Acesta specifica urmatorul lucru: „Pentru o Romanie care garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare”. Trebuie sa spun de la bun inceput ca documentul, ca si continut, ma nemultumeste. Chiar si acest aspect din titlu: „… garanteaza securitatea si prosperitatea generatiilor viitoare„. Deci, daca inteleg bine, el este destinat sa asigure acea securitate si prosperitate generatiilor viitoare. Dar cu generatiile actuale cum ramane? Eu inteleg ca acest document se refera doar la generatiile viitoare, nu si la generatiile actuale. Acest aspect este deosebit de important de subliniat! Intrucat, chiar din titlu, deducem ca generatiile actuale nu au securitatea si prosperitatea garantate, ceea ce ma duce cu gandul la ideea ca generatiile actuale sunt cele de sacrificiu, din moment ce strategia se refera doar la cele viitoare, carora, numai lor, le-ar asigura securitatea si prosperitatea.

Mama mea, sa-i dea Dumnezeu sanatate si lumina, spune deseori: „noi am fost o generatie de sacrificiu – am trecut printr-un razboi (cel de-al doilea razboi mondial), pe urma a urmat reconstructia tarii…”. Bine ca nu se taie pensiile pensionarilor!! Acuma si noi suntem, deci, generatie de sacrificiu. Eu ma intreb cum vor fi generatiile viitoare? Tot de sacrificiu pentru generatiile viitoare? Pentru ca judecand inductiv, nu se poate sa nu ajungi sa-ti pui o astfel de intrebare logica.

Tot documentul pare sa fie copiat dintr-o carte (sau dintr-un manual?!). Sa nu fiu inteles gresit: eu nu am spus ca nu e bine ca acest document a fost dat spre dezbatere. In niciun caz nu afirm asa ceva: adica faptul ca este rau ca a aparut documentul.

Presa a facut mult scandal asupra unui punct identificat ca vulnerabilitate, cel privind „fenomenul campaniilor de presa cu scopul de a denigra institutii ale statului scl”. Las la o parte termenii destul de vagi in care este descrisa vulnerabilitatea.  Observam ca se refera doar la „campanii de presa”, nu la altceva. Totusi, ce inseamna a denigra institutii ale statului? Spre exemplu ceea ce spune Traian Razvan Ungureanu pe blog – „Curtea Constitutionala e neconstitutionala„, cand spune despre aceasta: „Pe scurt, în actuala sa înfăţişare, această instituţie ineptă, aplecată spre abuz şi demagogie e în afara legii” – observati ce cuvant extrem de dur foloseste : „in afara legii” – eu ce pot sa spun? Ce putem sa mai spunem? Cand Parlamentul Romaniei era calificat drept o expresie a intereselor bazate pe coruptie a celor 322, si atentie: este vorba de Parlament, adica de institutia fundamentala a statului democratic, a oricarui stat democratic (altfel ne intoarcem la Marea Adunare Nationala), ce poti sa mai spui? Cand o auzi pe Monica Macovei ca spune cu toata gura ca „toti fura„, ce poti sa mai spui? Sunt sau nu sunt acestea denigrari la adresa institutiilor statului? Sunt doar nedumerit, atata tot.

Documentul mai vorbeste, la capitolul vulnerabilitati de dezechilibre bugetare generate de decizii politice gresite, de decalajul de dezvoltare dintre regiunile Romaniei, de tendinte demografice negative si procesul de imbatranire a populatiei, de calitatea scazuta a invatamantului cu efecte in ceea ce priveste deprofesionalizarea populatiei, etc.

Eu as spune chiar mai mult si anume ca o vulnerabilitate serioasa, poate cea mai grava, a Romaniei este cea economica. Faptul ca Romania, la ora actuala, este pe penultimul loc in ceea ce priveste PIB-ul, dintre toate statele europene! Aceasta vulnerabilitate este cea mai profunda. Spre exemplu exista riscul sa nu putem sa implementam cerintele din criteriile de aderare la Uniunea Europeana, datorita acestei vulnerabilitati. Nu avem capacitatea de absorbtie a fondurilor europene destinate dezvoltarii, atat de necesare! Poate ca exista, dar nu am vazut un studiu socio-economic solid, stiintific, care sa explice de ce s-a ajuns in aceasta situatie, care seamana tot mai mult a subdezvoltare, si sa arate ce trebuie facut pentru ca aceasta situatie sa fie indepartata. La toate aceste probleme, solutia pe care o da strategia este „buna guvernare„. Mersi de explicatie, asta o stiam si eu! Ceea ce nu s-a prea realizat, apropo si de dezechilibrele bugetare…

Un alt aspect, legat de vulnerabilitati, este cel legat de faptul ca suntem o societate deschisa. Fac o paranteza si remarc un lucru: superficialitatea care caracterizeaza aceasta strategie!  Deci vorbeste de faptul ca societatea deschisa reprezinta o vulnerabilitate pentru Romania. Atunci ce e de facut? Sa ne transformam intr-o societate inchisa???? Spune ca revolutia informationala este accesibila si noua dar si adversarilor si competitorilor nostrii. Si pe urma tot spune ca depindem de una si de alta. Pai pe globul asta pamantesc exista  tot felul de interdependente, nu? Asa si visul lui Ceausescu era ca Romania sa nu mai depinda de nimeni , de nimic, sa fim intr-o stare de autarhie, etc. Asta vrem? Este evident ca aceste interdependente, pe acest glob pamantesc, exista. Este o utopie demna de o cauza mai buna sa vrei sa nu mai depinzi de nimeni si de nimic si sa consideri interdependentele existente in mod obiectiv o vulnerabilitate si chiar un risc. Ce sa intelegem de aici (cititi fraza de la pagina 12 din document)? Ca am fi mai putin vulnerabili daca nu am mai depinde de accesul la internet, de materii prime, in special la energie, de pastrarea libertatii comertului si de liberul acces la informatii?!! Eu chiar doresc sa cred ca nu am inteles bine aceasta fraza. Toata fraza dealtfel este neclara, nebuoalsa…

Impresia mea este ca documentul vrea sa arate ca ne pasc foarte multe riscuri si amenintari precum si faptul ca avem o sumedenie de vulnerabilitati. Dar, daca tratam problema in felul acesta, trebuie sa ne gandim ca si alte tari pot avea aceleasi riscuri si vulnerabilitati ca cele descrise in document. Deci nu este o situatie caracteristica in exclusivitate Romaniei. Eu as fi dorit sa stiu care sunt acele riscuri si vulnerabilitati caracteristice Romaniei. Pe de alta parte, daca vorbesti de risc, definindu-l ca „probabilitate de a se produce o paguba semnificativa la adresa intereselor, valorilor sau obiectivelor nationale de securitate”, cred ca era necesar ca sa se si masoare aceasta probabilitate. Probabilitatea este o notiune matematica, care se poate masura cifric. Sau toate riscurile si amenintarile de la cap. 6.1 au aceeasi probabilitate de a produce o paguba semnificativa? Se vorbeste in termeni de risc si amenintare de „fragilitatea sistemului financiar international”. Dar acest risc este caracteristic numai si numai Romaniei? Care este probabilitatea ca acest risc sa produca pagube semnificative Romaniei in viitor, pe termen lung, scurt, mediu? Sau in ce masura acest risc este mai periculos decat, de pilda, spionajul? Daca documentul nu ofera (pentru ca poate oferi?!!) raspunsuri la aceste intrebari, atunci nu se poate face o evaluare serioasa a acestor riscuri. Defapt, ceea ce se spune in cap. 6.1 sunt lucruri pe care le cunoaste toata lumea, ce sa mai… Documentul nu arata nici care este cea mai grava vulnerabilitate si cel mai grav risc la care este expusa Romania. Sunt insiruite toate acolo, la gramada! Ar fi trebuit sa vorbeasca si de inundatii, care chiar ca provoaca pagube imense, chiar si morti. Apropo de acest risc, foarte real, inundatii au fost si in trecutul recent la noi. Ce masuri de prevenire si combatere a efectelor catastrofale au luat guvernele pana acum? De observat ca inundatiile se manifesta cam in aceleasi zone – Moldova este din nou grav afectata! Acolo nu este nici de joaca si nici de gluma: mor oameni!! Strategia ne ofera solutia: buna guvernare. Atunci, in mod logic, ar trebui considerate guvernele drept o vulnerabilitate cu potential de risc ridicat!

Documentul este plin de generalitati. Eu am incercat, dupa modestele mele puteri, o parere critica asupra acestuia.

Voi reveni.

Update

Eu nu spun ca documentul nu are si parti bune. In ansamblu el este interesant totusi. Exista abordari moderne, cum ar fi cea legata de managementul crizelor. Nu-mi place cum este structurat. Dupa parerea mea, o strategie nationala de aparare trebuia sa includa o clasificare a riscurilor si vulnerabilitatilor. Adica, spre ex, sa identifice care sunt riscurile si vulnerabilitatile pe termen scurt, care pe termen mediu, care sunt acestea pe termen lung. Este important de stiut acest lucru deoarece pentru rezolvarea acestor probleme se consuma resurse financiare de la bugetul de stat (si asa deficitar). Deci trebuiau stabilite prioritatile (ca sa fiu mai clar: ceea ce e prioritar!). Un alt aspect important (poate nementionat din motive lesne de inteles) este urmatorul: care sunt riscurile si vulnerabilitatile care pot afecta cel mai grav Romania – cele care tin de cauze externe Romaniei sau cele care tin de cauze interne? Aspectul acesta este deosebit de important, cu mult mai important decat am putea sa credem unii dintre noi. Au fost perioade din istoria patriei noastre cand tara a avut mult mai mult de suferit datorita unor cauze strict interne, decat unor cauze externe. Spre exemplu in perioada care a urmat domniei lui Alexandru cel Bun in Moldova, cand la domnie au urmat nevrednicii sai fii… O tara prospera, infloritoare, sigura (drumurile erau sigure, talharii nu prea indrazneau sa atace), a ajuns in cea mai neagra si incredibila mizerie datorita luptelor interne pentru putere intre fiii marelui domnitor, fara ca tara sa fie atacata din exterior!!! Lucrul acesta s-a intamplat si in Tara Romaneasca, dupa domnia lui Mircea cel Batran, tot din luptele interne pentru putere.

Revenind la document, acesta releva faptul ca „pentru urmatorii ani Romania nu percepe o amenintare militara directa” si ca „apartenenta Romaniei la NATO si UE, ca si cooperarea internationala in domeniul apararii sustin capacitatea si credibilitatea apararii Romaniei”. Un lucru cat se poate de bun, fara indoiala!

Totusi, cred ca ar trebui identificat foarte clar ce reprezinta risc si vulnerabilitate si ce nu reprezinta risc si vulnerabilitate. Pot fi si aparente, iar in cazul in care aceste lucruri nu sunt identificate exact intr-o strategie pot aparea confuzii profund daunatoare. Spuneam si mai sus ca daca riscul e definit ca probabilitate, atunci aceasta ar trebui masurata. Voi da inca un exemplu: cat de expusa este bunaoara Romania la fenomenul terorist? Acest flagel este, fara indoaiala, unul periculos, si trebuie luptat impotriva lui. Insa putem observa ca fenomenul s-a manifestat pregnant in anumite tari doar ( de ex: SUA, Spania, Marea Britanie, Rusia, Israel). Ceea ce este relevant pentru o tara s-ar putea ca pentru o alta sa nu fie atat de relevant. Rusia, spre ex, are de multa vreme probleme in zona Caucazului si a Marii Caspice. Cecenia este un exemplu pe care il stim cu totii. Vreau sa arat ca sunt cauze specifice tarii respective, determinate de conditii istorice, politice, sociale, economice, de probleme de ordin religios, etc. Ceea ce vreau sa spun este ca aceste riscuri si vulnerabilitati trebuie corect evaluate si estimate din punctul de vedere al relevantei, al importantei lor (spuneam si mai sus despre clasificarea acestora, iata aici un alt tip de clasificare: in functie de importanta, relevanta), pentru a se lua masurile corecte de combatere. Evident, exista cauze si potentiale cauze, insa eu cred ca politica pe care o ducem trebuie  sa fie de asa maniera incat sa nu cauzam riscuri si vulnerabilitati.  Un alt aspect este cel de identificare a resurselor pentru a mentine un sistem de aparare eficient. Mentenanta sistemului cat si imbunatatirea lui continua sunt aspecte deosebit de importante. Altminteri strategia exista si ramane doar „pe hartie”.  Iata de ce am spus ca problema economica are la noi (si nu numai la noi) o importanta majora. Pentru ca o tara cu economia slaba este vulnerabila. Saracia provoaca foarte multe probleme, mari si mici. Dar si cele marunte daca se aduna… Trebuie sa-ti si poti permite sa realizezi tot ceea ce ti-ai propus intr-o strategie. Nu este vorba numai de resursele umane. Este clar ca si acestea sunt importante. Dar e vorba de resurse financiare, economice. Consider ca aspectul economic al tarii ar trebui sa fie o prioritate.

iunie 30, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu