Totul e rau! De acum, un nou inceput!

As dori sa fac niste comentarii asupra subiectului prezentat de Dl. Nastase in ultima sa postare, ca sa scot mai bine in evidenta un fenomen pe care domnia sa nu l-a scos in evidenta:

Oile, lupul si cainii, la sfarsitul unui an cu succese macro-economice

Se arata ca:

„Revolutia din ’89 s-a transformat in „evenimentele” de atunci. Scandalurile de la sedintele Parlamentului si de la depunerile de coroane, obisnuite   la sfarsit de an – intre reprezentantii revolutionarilor si cei ai contra-revolutionarilor -, au fost inlocuite de disputele referitoare la pensii speciale, unde reprezentantii PNL parasesc sala dar cu grija ca legile sa fie votate.

Oricum, privesc, din ce in ce mai ingrijorat („concerned” ar fi termenul diplomatic), la activitatea Parlamentului. Presedintele Constantinescu avea dreptate cand spunea recent: riscam sa castigam lupta cu coruptia (desi, dupa parerea mea, ultimii ani au aratat altceva) si sa pierdem lupta cu democratia. Parlamentul pare, la acest moment, un lux inutil. Mai mult, el functioneaza aproape exclusiv, la temele importante, pe vot imperativ, comandat de sefii partidelor. Evident aceasta functionare este in afara Constitutiei. Ce rost mai are, spre exemplu, activitatea Comisiei juridice, care se preface ca se pronunta in legatura cu rostul unor masuri preventive, din moment ce, inainte de examinare, sefii de partid, fara sa stie despre ce e vorba in dosare , stabilesc sensul votului? Nu are dreptate Monica Macovei cand cere sa fie simplificat regulamentul celor doua camere? Votul ar trebui sa elimine examinarea in Comisie si sa se mearga direct in plen iar acolo sa voteze doar sefii grupurilor parlamentare, in functie de ponderea acestora.

Imi aduc aminte de interesanta mentiunea din cartea despre „Viata lui Corneliu Coposu” (Tudor Calin Zarojanu), in care se arata ca, la 19 iulie 1947, Adunarea Deputatilor a ridicat imunitatea parlamentara a TUTUROR membrilor PNT (p.53). Nu vreau sa sugerez ca astfel de lucruri se pot repeta dar prevederea din Constitutie ar trebui sa fie o pavaza pentru toate anotimpurile…

Noul ministru al justitiei a declarat – in ciuda raportului Avocatului Poporului – ca nu va avea timp in anul urmator sa se ocupe de legea acordarii amnistiei sau a gratierii colective. Nu am remarcat niciun reprezentant al Parlamentului care sa explice ca adoptarea unei astfel de legi este de competenta constitutionala a Parlamentului si ca o asemenea lege organica poate fi adoptata si  pe baza unei initiative (rationale) promovata de parlamentari (Art.73, para 3, lit.i din Constitutie).

Mi s-a parut interesanta si amendarea legii vanatorii prin exprimarea grijii, in acest text, pentru soarta pasunilor (eventual pentru supra-insamantarea lor). Nici chestiunea cu cainii (ciobanesti sau ne-ciobanesti) nu a fost prea explicata. Cainii, indiferent de numarul lor la stana, nu au fost intrebati ce fac ei, cum procedeaza, atunci cand ciobanii nu le dau de mancare. Un lucru bun totusi – gardul de la Parlament a rezistat si la incercarea asta.

Pentru ca a avut loc o noua vanatoare la Balc, mai multi jurnalisti si-au adus aminte de faptele mele de arme din 2005  (chiar daca exagereaza numarul mistretilor pe care i-am vanat). In conditiile in care in aceasta perioada a anului se taie cu deosebitra cruzime zeci de mii de porci (oare ce o fi in sufletul Brigittei Bardot?), m-am gandit ca Asociatia iubitorilor de mistreti sa construiasca, cu bani europeni, un abator pentru aceste animale care sunt niste vizitatori pasnici pe ogoarele patriei, fiind deosebit de iubite de agricultori. Deocamdata, nu exista in Romania europeana si nici in Europa europeana o astfel de instalatie. Mistretii pot fi insa rugati sa-si lase coltii afara, la intrarea in abator.

Ma enerveaza ca nu ninge. Si din solidaritate cu televiziunile de stiri. Ar fi trebuit sa avem deja scandaluri cu in-zapeziri, des-zapeziri, contracte ale primariilor, comitete inter-ministeriale, actiuni ale militarilor, etc. Asa, doar aglomeratia de pe drumurile nationale.

Se incheie un an in care tinerii „frumosi si liberi” au schimbat guvernul si apoi si-au vazut de treburile lor.”

Apropo de sintagma ca: „riscam sa castigam lupta cu coruptia (desi, dupa parerea mea, ultimii ani au aratat altceva) si sa pierdem lupta cu democratia”…

Eu cred ca trebuie aratat sensul evenimentelor, conceptelor. De aceea trebuie sa intelegem bine ce inseamna, actualmente, ce sens are actualmente aceasta lupta impotriva coruptiei si vom descoperi un lucru mult mai ingrijorator decat cel semnalat de Dl. Nastase, referitor la activitatea Parlamentului. Si ma mir ca domnia sa nu a scos in evidenta aspectul la care ma voi referi mai jos.

Lupta anticoruptie ce inseamna? Inseamna sa-i tragi la raspundere, conform legislatiei in vigoare, pe cei care se fac vinovati de fapte de coruptie. Numai ca la ora actuala, cel putin in Romania, dar si in alte parti, lupta anticoruptie inseamna si altceva, si anume ca: tot ce a fost pana acum, din 1989 incoace, a fost un jaf, un mare jaf national, s-a jefuit tara in mod cumplit, totul a fost rau! Iar continuarea e data de ceea ce spunea domnul ambasador Hans Klemm (ce declara, printre altele, ca sustine Guvernul Ciolos si idealurile celor care au iesit in strada, in viziunea dumnealui, pentru o Romanie prospera si impotriva coruptiei) ca acum e un nou inceput mai bun pentru Romania. Asta e, de fapt, sensul luptei anticoruptie, iar Presedintia cat si Guvernul fac sluj in fata lui Obama – pentru ca, de fapt, e vorba de impunerea conceptiilor lui Obama (un negru socialist – sunt importante ambele aspecte: atat ca e negru, cat si ca e socialist – cuvantul negru nu e folosit peiorativ ci pentru ca are o conotatie politica profunda in ceea ce priveste Istoria SUA), nu doar in Romania, dar in toata Europa. Cu alte cuvinte, nu e bine faptul ca Revolutia Romana din Decembrie ’89 s-a nascut sub o zodie republicana, cand la Putere in SUA era Presedintele Bush Sr. Si nu e deloc bine ca apoi s-au luat masuri in sensul economiei de piata libera. Or, un asemenea punct de vedere e unul destabilizator, pentru tara noastra cel putin! A nega ca tot ce s-a construit din 1989 si pana acum, eforturile Romaniei de a construi un stat democratic si modern, cu o economie de piata moderna, bazat pe libertate, pare a fi totuna cu a ridica in slavi regimul comunist. Sau cum altcumva? Romania a facut eforturi mari pentru a crea o economie de piata libera. Si a facut-o pe proprii ei bani!! Trebuie spus asta, pentru ca sa inchidem gura tuturor lichelelor: datoria publica a Romaniei a fost una foarte mica, nu mai vorbesc de faptul ca Ceausescu si-a platit datoria guvernamentala! Datoria publica a Romaniei a fost ridiciol de mica daca o comparam cu cea a statelor dezvoltate din Vest. Cu toate acestea drumul Romaniei a fost spre economia de piata, spre integrarea deplina in spatiul euroatlantic! Or, acum, avand in vedere cele declarate de Dl. Klemm, ma intreb care e pozitia Departamentului de Stat? Ca nu ar fi asa? De ce trebuie negat tot ce a fost in trecutul postdecembrist? De ce nu aratam ce a fost rau, dar si ce a fost bine? Pe cand acum totul e rau. Iar daca totul e rau, evident trebuie un nou inceput luminos. Romania, in aceasta Tranzitie, care a nemultumit pe unii, si nu au fost putini, a luptat pentru crearea unui capitalism romanesc. Ce e rau in asta? De ce trebuie prezentat ca totul e rau, de proportii catastrofice? Lucrurile nu stau chiar asa. Iar daca ceva e, totusi, rau este tocmai faptul ca nu se mai fac reforme economice, invatand din greselile trecutului. Perfectionarea inseamna sa inveti din greseli, nu sa negi tot, intr-un nihilism demn de o cauza mai buna – ceea ce pare a sugera actuala conducere de la Washington! Ca sa promoveze ce anume? Socialismul? Hai sa fim seriosi! Romania are nevoie de o continuitate in dezvoltare, nu de socuri care s-o arunce, la relativ mici intervale de timp, in directii diametral opuse! Si aici, trebuie sa spunem, e vorba si de responsabilitatea noastra, nu de a altora!

Ce repere mai avem… ?

Va supun atentiei Dvs. doua stiri de politica externa care mie imi par foarte importante, ce parca au fost trecute cu vederea, mai ales ca la noi se discuta foarte mult despre situatia interna (USL, Basescu, Ponta, Antonescu, se rupe sau nu se rupe USL, buget etc).

Mediafax

Angela Merkel compară NSA cu STASI, într-o discuţie aprinsă cu Barack Obama

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel a comparat practicile de spionaj ale Statelor Unite cu cele ale STASI, puternica poliţie secretă a regimului comunist din Germania de Est, într-un schimb de replici aprins cu preşedintele american, Barack Obama.

Furioasă după ce a aflat din Der Spiegel că americanii i-au ascultat telefonul personal, Merkel i-a spus lui Obama: ” Este ca STASI„, relatează The Guardian, în ediţia electronică.

Cancelarul german i-a spus, de asemenea, preşedintelui american că Agenţia de Securitate Naţională (NSA) nu poate fi de încredere din cauza volumului mare de materiale a căror scurgere a permis-o, prin intermediul lui Edward Snowden, potrivit New York Times. „NSA nu poate fi în mod clar de încredere în legătură cu informaţiile private pentru că l-a lăsat pe Snowden să le sustragă„, i-a spus Merkel.

Preşedintele comisiei pentru serviciile de informaţii din cadrul Camerei Reprezentanţilor, Mike Roger, a refuzat să comenteze remarcile lui Merkel în discuţia cu Obama. Într-un comentariu pentru The Guardian, el a numit schimbul de replici „o conversaţie care este posibil să fi avut sau să nu fi avut loc”.

Snowden urmează să depună mărturie în scandalul NSA în cadrul unei anchete a Parlamentului European, luna viitoare, spre nemulţumirea Washingtonului, care face presiuni pentru a opri această depoziţie.”

English: Barack Obama presents the Presidential Medal of Freedom to Angela Merkel Deutsch: Barack Obama verleiht die Presidential Medal of Freedom an Angela Merkel (Photo credit: Wikipedia)

Cu STASI… ? Pentru intreaga lume America a fost intotdeauna un reper al Libertatii. Spuneai Libertate, te gandeai la America. Ca acuma sa se transforme intr-o institutie securistica?! Este cel putin ciudat… Eu stau si ma intreb: daca ar veni la conducerea SUA un Presedinte republican tot asa ar sta lucrurile sau mai rau? Este straniu sa auzi vorbindu-se in astfel de termeni despre SUA. Daca Angela Merkel are dreptate atunci SUA nu mai poate fi socotita ca un reper in ceea ce priveste Libertatea si Democratia in lume, chiar dimpotriva. De aceea punerea semnului egal intre NSA si STASI pare ceva neverosimil. De asemenea avem o stire de senzatie: NSA l-a lasat pe Snowden sa sustraga informatii!!! Ciudata este si afirmatia lui Roger: „o conversaţie care este posibil să fi avut sau să nu fi avut loc”. Deci este posibil sa fi avut loc…

Papa Francisc: „In viata mea am intalnit multi marxisti care sunt oameni foarte buni, deci nu am nimic cu ei”

Agerpres

Papa Francisc afirmă că nu este marxist, ca răspuns la acuzele ce i-au fost aduse răspunzând astfel la criticile ce i-au fost aduse de ultraconservatorii americani după ce a denunţat liberalismul sălbatic, transmite AFP.

Se arata ca:

„‘Ideologia marxistă este greşită. Dar în viaţa mea am întâlnit mulţi marxişti care sunt oameni foarte buni, deci nu am nimic cu ei’, a explicat Suveranul Pontif, într-un interviu publicat duminică de cotidianul italian La Stampa.

Papa a spus că afirmaţiile sale atunci când a condamnat inegalităţile provocate de sistemul economic mondial actual nu au fost o analiză a unui expert, ci se înscriau în doctrina socială a Bisericii catolice. ‘Această condamnare nu face din mine un marxist’, a spus el.

Fidel imaginii sale de apărător al săracilor, Francisc a denunţat în noiembrie dictatura ‘implacabilă’ care creează ‘o cultură a deşeului’, marginalizând populaţii întregi.

Rush Limbaugh, un realizator radio american, conservator (metodist), care se bucură de o mare audienţă, a calificat discursul Papei drept unul ‘pur marxist’. Un membru al ‘Tea Party’, Jonathon Moseley, a considerat util să precizeze că, în opinia lui, ‘Isus a fost un capitalist care a propăvăduit responsabilitatea personală, nu socialistă’. Şi un alt comentator al postului conservator Fox, Stuart Varney, de religie anglicană, l-a acuzat pe papă că este un susţinător al ‘neosocialismului’.

Potrivit biografilor săi, Francisc nu are nimic în comun cu marxismul, ba din contră: fără să fi fost niciodată un hiperconservator, el s-a confruntat pe faţă cu preoţi iezuiţi de extremă stângă, cu vederi marxiste. Faţă de teologia eliberării, foarte răspândită în America latină în anii 70, el a propus o ‘teologie a poporului’, nemarxistă. Familia sa de origine italiană a fost ruinată de criza din 1929 iar el a putut vedea de asemenea pe străzile din Buenos Aires ravagiile liberalismului din Argentina ultimelor decenii.”(subl. mea)

Interesant este daca afirmatiile Papei se vor transforma intr-un nou reper pentru crestin-democratie, un fel de pact intre crestin-democratie si marxism, si daca asa ceva, daca se va intampla, va dainui un timp mai indelungat. De observat puternicele critici venite din partea Tea Party in SUA. Cum se pozitioneaza GOP (Partidul Republican) fata de afirmatiile Suveranului Pontif? Nu se poate sa nu te intrebi daca nu cumva Papa, prin aceste afirmatii, i-a acordat de fapt un sprijin discret lui Obama… Insasi expresia „teologie a poporului” are, cel putin asa mi se pare, un pronuntat caracter de stanga. Un fel de „Papa si poporul”, va dati seama ce inseamna asta…? Pe de alta parte, afirmatiile Suveranului Pontif par a se indrepta impotriva Tea Party, care de altfel a si reactionat vehement. Se incearca oare o neutralizare a Tea Party…?

Eu de asta spun ca ar trebui studiata mai bine Vechea Scoala Americana in domeniul economic – American School. Si anume o politica bazata pe armonizarea intereselor, citez din Wikipedia:

„Henry C. Carey, a leading American economist and adviser to Abraham Lincoln, in his book Harmony of Interests, displays two additional points of this American School economic philosophy that distinguishes it from the systems of Adam Smith or Karl Marx:

1. Government support for the development of science and public education through a public ‘common’ school system and investments in creative research through grants and subsidies.
2. Rejection of class struggle, in favor of the „Harmony of Interests” between: owners and workers, farmer and manufacturers, the wealthy class and the working class.^[18]

In a passage from his book, The Harmony of Interests, Carey wrote concerning the difference between the American System and British System of economics:

Two systems are before the world;… One looks to increasing the necessity of commerce; the other to increasing the power to maintain it. One looks to underworking the Hindoo, and sinking the rest of the world to his level; the other to raising the standard of man throughout the world to our level. One looks to pauperism, ignorance, depopulation, and barbarism; the other to increasing wealth, comfort, intelligence, combination of action, and civilization. One looks towards universal war; the other towards universal peace. One is the English system; the other we may be proud to call the American system, for it is the only one ever devised the tendency of which was that of elevating while equalizing the condition of man throughout the world.^[18]„

Si m-as opri indeosebi la punctul doi pe care il reiau:

„Rejection of class struggle, in favor of the „Harmony of Interests” between: owners and workers, farmer and manufacturers, the wealthy class and the working class.”

Incerc sa traduc:

„Respingerea luptei de clasa in favoarea Armoniei de Interese intre: proprietari si muncitori, fermieri si industriasi, clasa celor bogati si clasa muncitoare”

Si este de remarcat ca cel care a propus asta, Henry C. Carey, a fost un sfatuitor al Presedintelui Lincoln, deci ideea vine direct din GOP, eu asa inteleg. Aceasta conceptie – Harmony of Interests – este una distincta, atat fata de cea a lui Adam Smith cat si fata de cea a lui Karl Marx. Iar comunismul, se stie, se bazeaza pe lupta de clasa. Trebuie de asemenea remarcat faptul ca American School, cunoscut si sub denumirea de National System, a fost politica US care s-a intins pe mai bine de 100 de ani, intre 1860 si 1970. Si a facut din US o tara mare, prospera, puternica, marea putere care este acum! Eu cred ca Armonia de Interese este binevenita in zilele noastre, tulburi si marcate de o grava criza economica, cu repercursiuni sociale, si inclusiv politice, grave. Ar putea sa mai destinda atmosfera asta incarcata si sa se constituie intr-o cale de iesire din criza actuala.

Ce se poate constata din afirmatiile D-nei Cancelar? O dizarmonie de interse intre SUA si Europa, lucru care nu cred ca e de dorit. Ca din toata aceasta lupta cel care pierde e de fapt poporul, e lucru clar. Si se mai constata o distrugere a reperelor, o debusolare generala, lucru care, iarasi, nu cred ca e de dorit. Harmony of Interests a fost intr-un acord deplin, intr-o armonie deplina cu Libertatea. Cu ce a stirbit Vechea Scoala Americana libertatea in America? Cu nimic. Pe cand acum NSA „este ca STASI”, dupa perceptia D-nei. Merkel…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Apropo de suspendarea Presedintelui…

La noi Constitutia prevede acest lucru prin art. 95, iar. al. 3 precizeaza  ca „daca propunerea de suspendare este aprobata, in cel mult 30 de zile se organizeaza un referendum pentru demiterea Presedintelui”. Art. 96 se refera la punerea sub acuzare.

Americanii au asa numita procedura de impeachment, care in traducere ar insemna punere sub acuzare. Ideea e urmatoarea: Camera Inferioara – Camera Reprezentantilor – aduce acuzatiile oficialului respectiv iar Camera Superioara – Senatul – conduce procesul. Condamnarea se face cu o majoritate de doua treimi. Asta inseamna, in primul rand, demiterea din functie, dupa care poate urma un proces in instanta, judecata implica in SUA Curtea de juri. Procedura de impeachment se aplica in cazurile de „Tradare, Mita, sau alte Inalte Crime si Infractiuni”:

President Andrew Johnson (Photo credit: Wikipedia)

„At the federal level, Article II of the United States Constitution (Section 4) states that „The President, Vice President, and all civil Officers of the United States shall be removed from Office on Impeachment for, and Conviction of, Treason, Bribery, or other High Crimes and Misdemeanors.” The House of Representatives has the sole power of impeaching, while the United States Senate has the sole power to try all impeachments. The removal of impeached officials is automatic upon conviction in the Senate.”

Doar doi Presedinti ai US, ambii din partea Partidului Democrat, au fost supusi acestei proceduri de impeachment – Andrew Johnson si Bill Clinton – aici si aici – ambii fiind achitati.

Dar interesant mi s-a parut ce s-a intamplat in cazul lui Andrew Johnson. A fost vorba de incalcari ale Tenure of Office Act. Ati ghicit: comportament dictatorial!!

In Camera Reprezentantilor rezultatul votului a fost de 126 la 47 in favoarea rezolutiei de punere sub acuzare!! In Senat, aici e tare de tot, 35 de senatori au votat „vinovat” si 19 senatori  senatori au votat „nevinovat”. Cu toate acestea nu s-a indeplinit majoritatea de doua treimi si, drept consecinta, a trebuit sa fie achitat. Un vot a lipsit!!!!

Deci el a incalcat legea, dar nu a fost indeplinita majoritatea de doua treimi, la un vot diferenta, lucru care l-a salvat!!

In cazul lui Obama, chiar daca unii il considera comunist, cred ca nu e nicio sansa ca procedura de impeachment sa aiba succes: Senatul are o majoritate Democrata (cei doi independenti fiind cu Democratii). Oricum, Republicanii, chiar impreuna cu cei doi independenti, nu pot forma o majoritate, cu atat mai putin una de doua treimi. Din punct de vedere politic, trebuie sa recunoastem ca Obama se afla pe o pozitie foarte tare, o pozitie ce-i confera o mare putere.

De remarcat de ce putere mare se bucura Presedintele US: chiar si intr-o situatie in care Senatul i-ar fi defavorabil, cum a fost in cazul Presedintelui Andrew Johnson cand au votat majoritar „vinovat”, totusi daca nu se indeplineste majoritatea de doua treimi, si in cazul lui doar un vot a lipsit, atunci trebuie sa fie achitat.

Bunastare pentru regine cu Cadillac

„We the People of the United States, in Order to form a more perfect Union, establish Justice, insure domestic Tranquility, provide for the common defence,^{[note 1]} promote the general Welfare, and secure the Blessings of Liberty to ourselves and our Posterity, do ordain and establish this Constitution for the United States of America” (subl. mea)

Preamble to the United States Constitution

Mi-au atras atentia doua articole din The New York Times, din Pagina de Opinii, primul semnat de Paul Krugman si al doilea semnat de Andrew Rosenthal, pe care vi le supun atentiei Dvs.:

Iata ce ne spune Dl. Krugman:

Populism, Republican Style

Se arata ca:

„The recent speech by Bobby Jindal, Louisiana’s governor, has drawn a fair bit of attention. Conservatives would have you believe that it marks the start of real GOP reform; but the reality, as Andy Rosenthal says, is that Jindal wants to change the jingle in the commercial without changing the product.

And if you want a clear demonstration of that point, compare Jindal’s words and deeds. Here’s what he just said:

We must not be the party that simply protects the well off so they can keep their toys. We have to be the party that shows all Americans how they can thrive. We are the party whose ideas will help the middle class, and help more folks join the middle class. We are a populist party and need to make that clear.

And here’s what he recently did:

Louisiana Governor Bobby Jindal (R) recently rolled out a plan to replace his state’s personal income and corporate taxes with an increased sales tax. Such a move would shift taxes from the rich to the poor, who are disproportionately hit by the sales tax.

According to an analysis by the Institute on Taxation and Economic Policy, Jindal’s plan will raise taxes on the bottom 80 percent of Louisianians, while cutting them for the richest 1 percent:

– The bottom 80 percent of Louisianans in the income distribution would see a tax increase from repealing the personal and corporate income taxes and replacing them with a higher sales tax.

– The poorest 20 percent of taxpayers, those with an average income of $12,000, would see an average tax increase of $395, or 3.4 percent of their income, if no low income tax relief mechanism is offered.

– The middle 20 percent, those with an average income of $43,000, would see an average tax increase of $534, or 1.2 percent of their income.

– The largest beneficiaries of the tax proposal would be the top 1 percent—a group with an average income
of well over $1 million. Louisianans in the top 1 percent would see an average tax cut of $25,423, or 2.3 percent of their income under the plan described above.

I guess there is some innovation here: finally, Republicans have stopped being the party that only want tax cuts, and have started becoming the party that wants to cut taxes for the rich while raising them on ordinary families. Populism!”

In acest articol e vorba de guvernatorul republican de Louisiana, Dl. Bobby Jindal, care iata ce spune (incerc sa traduc):

„Nu trebuie sa fim partidul (republican, n.m) care pur si simplu protejeaza binele celor care sunt in stare sa-si tina jucariile. Ci trebuie sa fim partidul care sa arate tuturor americanilor cum pot prospera. Suntem partidul a carui idei vor ajuta clasa mijlocie si pe cat mai multi oameni sa intre in randurile clasei mijlocii. Suntem un partid populist si trebuie sa facem clar acest lucru.”

English: Governor Bobby Jindal at the Republican Leadership Conference in New Orleans, Louisiana. (Photo credit: Wikipedia)

Planul lui Jindal este sa creasca taxele pentru 80% din locuitorii statului Louisiana si, in schimb, sa taie taxele pentru 1% din locuitori, cei cu venituri de peste $1 milion, deci cei mai bogati!!

– Cei cu cele mai mici venituri, $12.000, vor suporta o crestere a taxelor de 3,4%, adica $395;

– Cei cu venitul mediu de $43.000 vor suporta o crestere a taxelor de 1,2%, asta insemnand $534;

– In schimb cei cu venituri de peste $1.000.000, vor avea parte de taieri de taxe de $25.423, adica de 2,3%.

Dl. Krugman trage concluzia ca e vorba de populism. Dar eu sunt tare curios ce ar spune cineva de oriunde de pe Pamantul acesta despre masura asta…

Daca e asa cum a spus Dl. Jindal si anume ca vrea ca sa ajute clasa mijlocie si toti americanii sa prospere, masura avuta in vedere de domnia sa nu are, economic vorbind, decat o singura logica. Si anume: daca lasi mai multe venituri celor bogati, cu forta economica si financiara mare, in schimb maresti taxele la cei saraci si la cei cu venituri medii, pentru ca planul sa reuseasca trebuie ca cei bogati sa inceapa sa se apuce sa faca investitii si sa creeze locuri de munca. Lor nu li s-a micsorat veniturile, dimpotriva! Deci au de unde investii, raspunzand chemarii partidului de a face ca tot americanul sa prospere, nu numai „cei care isi pot tine jucariile”. Dar ca si cei saraci sa-si poata cumpara „jucarii” trebuie ca si salariile sa inceapa sa fie motivante, bune tocmai ca sa fie cat mai multi care sa intre in randurile clasei mijlocii. In caz contrar, planul ramane fara efect: nu face decat sa mareasca niste taxe la 80% dintre louisinieni si celor bogati sa le scada din taxe. Si cu asta ce-am facut? Pai, daca lucrurile stau asa, raman asa, e clar ca se reduce puterea de cumparare la 80% din populatia statului Louisiana.

Dar sa vedem ce spune si Dl. Andrew Rosenthal:

G.O.P. Rebranding

„There is no shortage of people in the Republican Party who think the message voters sent in November was that Mitt Romney and Paul Ryan weren’t conservative enough.

In Kentucky, USA Today reports, Tea Party groups are hoping to oust Senator Mitch McConnell, because he has only paid “lip service” to the causes of the right wing. It’s hard to imagine anyone more dedicated to those causes than Mr. McConnell, who infamously declared at the start of President Obama’s first term that his top priority would be denying him a second one.

But there also are an increasing number of influential Republicans who at least sound like they are trying to drag their party back from the edge.

Gov. Bobby Jindal of Louisiana, whose name is often mentioned as a future presidential candidate, had a very blunt message for the Republican National Committee at its winter meeting this week. “We must stop being the stupid party,” he said. “I’m serious. It’s time for a new Republican Party that talks like adults.”

He said the G.O.P. is guilty of “insulting the intelligence of voters” and has spent too much time “dumbing down” its ideas. “We must reject the notion that demography is destiny, the pathetic and simplistic notion that skin pigmentation dictates voter behavior,” he said. He added that “the first step in getting voters to like you is to demonstrate that you like them.”

It seemed like an extraordinary acknowledgment of what the polls showed in November, which was that minority voters — including a large percentage of Hispanic voters — overwhelmingly rejected the Republicans’ candidates and policies.

But the rest of Mr. Jindal’s remarks suggested that he wants to change the jingle on the commercial rather than the product itself.

“As I indicated before, I am not one of those who believe we should moderate, equivocate, or otherwise abandon our principles,” he said. “This badly disappoints many of the liberals in the national media of course. For them, real change means supporting abortion on demand without apology; abandoning traditional marriage between one man and one woman; embracing government growth as the key to American success; agreeing to higher taxes every year to pay for government expansion; and endorsing the enlightened policies of European socialism.”
That, he said, “is what real change looks like to the New York Times editorial board.”

I appreciate the product placement, but that’s a rather extreme caricature of our positions. (Yes, we support same-sex marriage, but that doesn’t mean we want to “abandon traditional marriage.” We think they can co-exist.)

Another leading Republican political figure (at least in his own mind), Newt Gingrich, told the same Republican gathering: “I am for 100 percent of the American people believing that they have a party that cares about their future. I would like to say to every consultant in this party, if you think you can target less than 100 percent, you’re not going to get any more business.”

Mr. Gingrich was referring to Mr. Romney’s infamous 47 percent comment, but, just like Mr. Jindal, he didn’t seem to be calling for a change in policy so much as a change in tone. Lawmakers, he said, should stop complaining about Mr. Obama’s agenda and practice “cheerful persistence.”

“We need to be the happy party,” he said.

Mr. Jindal and Mr. Gingrich both seem to assume that those who oppose the Republican Party don’t object to Republican programs and goals. They just don’t understand the G.O.P. message. If that’s not “insulting the intelligence of voters” (as Mr. Jindal put it), I don’t know what is.”

Ideea de rebrenduire a GOP e foarte buna. Ea este logica din punct de vedere politic. Interesant este ca, spre deosebire de Tea Party care doreste excluderea Dl. Senator Mitch McConnell pentru „lip service” aduse cauzei de dreapta („lip service”… aha!), Dl. Jindal, mentionat adesea ca viitor candidat la alegerile prezidentiale, are o alta pozitie:

“We must stop being the stupid party,” he said. “I’m serious. It’s time for a new Republican Party that talks like adults.”

Domnia sa afirma ca e timpul „sa nu mai fim un partid prost” si ca „Partidul Republican trebuie sa inceapa sa vorbeasca precum adultii”!! Dupa aceea spune ca nu e dintre cei care cred ca „trebuie sa fim moderati, sa vorbim in mod echivoc, cu alte cuvinte sa ne abandonam principiile” pentru ca tocmai asta (adica faptul ca nu-si abandoneaza principiile, etc) „dezamageste pe multi liberali (democrati) din presa nationala pentru care marea schimbare inseamna casatoria intre persoane de acelasi sex, abandonarea casatoriei traditionale dintre un barbat si o femeie, imbratiseaza cresterea rolului guvernului ca o cheie pentru succesul American, sunt de acord cu mariri de taxe in fiecare an pentru expansiunea guvernamentala ( 😉 look who’s talking about…, n.m. ) si aproba politicile luminate ale socialismului European„. Apoi spune: „acestea sunt schimbarile reale ale board-ului editorial de la The New York Times” (Presa e de vina!! Nu va suna cunoscut? 😀 ). Andrew Rosenthal il contrazice si spune ca ” sustinem casatoriile intre cei de acelasi sex dar nu vrem sa abandonam casatoriile traditionale. Credem ca acestea doua pot coexista”.  In final Andrew Rosethal spune: „Dl. Jindal si Dl. Gingrich par sa presupuna faptul ca cei care se opun Partidului Republican nu au nicio obiectie asupra programelor si asupra scopurilor Republicane. Ci pur si simplu nu inteleg mesajul GOP. Daca asta nu inseamna „a insulta inteligenta celor care voteaza” (cum spune Dl. Jindal), nu stiu ce poate insemna”.

Bineinteles, recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor. E foarte interesant de vazut cum se duce lupta intre Stanga si Dreapta peste Ocean, in SUA…

Interesant este ca Dl. Jindal critica cresterea rolului guvernului, expansiunea guvernamentala dar doreste prosperitate pentru toti americanii, vrea ca sa ajunga cat mai multi americani in randurile clasei mijlocii. Dupa parerea mea, Dreapta nu a gasit o solutie potrivita pentru un astfel de scop si probabil ca din aceasta cauza spune ca GOP e un partid populist. Pentru a avea cat mai multi americani in randul clasei mijlocii trebuie pus accent pe invatamantul public accesibil majoritatii americanilor, scolile private fiind scumpe. Pe de alta parte, cei bogati traiesc in urmatoarea dilema: vor sa fie si mai bogati fara sa faca investitii. Or, lucrul asta nu e posibil. Trebuie investit, inclusiv in factorul uman, daca doresti ca toti americanii s-o duca mai bine. Bineinteles, nu-i poti forta pe cei bogati sa investeasca. Insa ei vad asta, investitia, ca si cum ar saraci pentru ca dau din banul lor. Dar, exista, desigur, si acest risc…

P.S.

Cuvintele din titlul acestei postari nu-mi apartin. Acestea sunt, dupa cum ne asigura Dl. Krugman, ale lui Ronald Reagan!

Off Topic

Romania Libera

Un adolescent a fost împuşcat în cap lângă o şcoală din Atlanta

Grand Old Party, incotro…?

O analiza foarte interesanta pe care o recomand tuturor spre a fi citita! Este si documentata corespunzator.

Eu cred ca trebuie citita pentru ca ce se intampla in SUA ne priveste pe toti intrucat produce efecte pe plan international. De cele mai multe ori aceste efecte sunt importante.

Articolul ne vorbeste despre polarizarea politica in SUA si tendinta Grand Old Party (Partidul Republican) de a se deplasa spre extrema dreapta a spectrului politic. O tendinta ce a inceput de prin anii ’70, continuand pana in prezent, dar care, dupa parerea mea, s-a facut vizibila in spatiul public odata cu Administratia Reagan. Exista, deci, diferente majore intre vechii republicani si noii republicani… Fenomenul e de natura sa ingrijoreze.  Eisenhower parea a fi mult mai rezonabil, citez din articol:

„Anul acesta au apărut mai multe cărți care trag semnale de alarmă privind migrația către dreapta a Partidului Republican, care are efecte asupra întregului sistem politic. Ele vin în urma unei serii de articole și eseuri critice din ultimii ani – în special după apariția fenomenului Tea Party și intrarea candidaților susținuți de mișcare în Congres, în 2010. Teoria se încadrează, însă, într-un context mai larg și mai vechi: de prin anii ’90, cercetătorii și comentatorii politici au analizat fenomenul de polarizare – distanța din ce în ce mai mare între pozițiile celor două partide, și intensitatea și ostilitatea crescândă cu care se desfășoară competițiile politice. Deja, polarizarea este luată ca fapt dovedit; explicația este în lucru, dar se coagulează un grup care preferă să renunțe la vechea declarație că ambele părți se fac la fel de vinovate.

Dacă un partid ar incerca să abolească securitatea socială, ajutorul de șomaj și să elimine legile muncii și programele pentru fermieri, n-ai mai auzi de acel partid din nou…. Sigur, există un mic grup care crede că poți să faci lucrurile astea. […] Numărul lor este neglijabil, și sunt niște proști. Președintele Dwight D. Eisenhower, 1954

Acest pasaj foarte plastic și edificator a fost citat de Mike Lofgren, un „dezertor” republican care consideră că partidul a căzut pradă forțelor extremiste și „seamănă acum din ce în ce mai mult cu un cult apocaliptic, sau unul din partidele autoritare intens ideologice din Europa secolului XX.” Lofgren a lucrat timp de 28 de ani ca staffer republican în Congres (în comitetele bugetare din Senat și Cameră). În toamna lui 2011 a demisionat și a scris un eseu (prima sa publicație) în care a încercat să dezasambleze și să explice profanilor mașinăria ideologică a partidului.”

E de luat aminte…

Civitas Politics

D’ale carnavalului

Săptămâna aceasta are loc Convenția Națională Republicană, în Tampa, Florida – un stat disputat între republicani și democrați în alegerile prezidențiale, și de altfel statul care a hotărât deznodământul scrutinului din 2000. În cadrul convențiilor se confirmă candidatul fiecărui partid, dar de obicei se știe deja cine va fi ales. Astfel, ele sunt un fel de paradă: o ocazie pentru (re-)enunțarea scopurilor în caz de victorie electorală și trâmbițarea succesului sigur al candidatului – „the next president of the United States”, cum sunt prezentați aceștia înaintea tuturor aparițiilor de campanie. Ca bonus, sunt o oportunitate pentru staruri politice în ascensiune să se afirme printr-un discurs strălucit (așa cum a făcut-o Obama la convenția democrată din 2004).

Pentru republicani, însă, cerul este înnorat zilele astea – și nu numai din cauza uraganului așteptat în Tampa. Săptămâna trecută, site-ul popular Gawker a publicat aproape o mie de pagini originale, cu…

Vezi articolul original 3.229 de cuvinte mai mult