Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Florin Citu – atac fara precedent la adresa BNR!!!

Si eu remarcam intr-un comentariu ca un patron, un om care are o afacere, chiar una de mica anvergura, poate fi afectat de politica monetara, fara sa poata face prea multe pentru ca nu depinde de el.

Iata un articol foarte tare al D-lui. Florin Citu, unul din cele mai bune scrise de domnia sa, pentru ca te tine in priza pe parcursul lecturii, cu rasuflarea taiata. Insa dincolo de aspectele stilistice, e continutul – foarte important ce arata si trebuie, cred eu, facuta o dezbatere mai larga in societate pe astfel de teme importante:

Coincidenta, prostie sau manipularea masei monetare in interes personal?

„Nu o sa dau raspunsul la intrebare astazi. In schimb am sa va prezint cateva informatii si fiecare puteti sa formulati un raspuns.

Banca centrala a fost debitor net (arunca cu bani in economie mai repede decat putea economia sa-i foloseasca) in perioada 2004-2008 (octombrie). In perioada 2008 (octombrie)-2012 BNR a devenit creditor net al economiei (a scos asa de multa lichiditate din piata in 2008 incat economia platea dobanzi mari doar sa aiba acces la lichiditate pe termen foarte scurt).

Unde este coincidenta, prostia sau manipularea? Descrierea de mai sus arata prociclicitatea politicii monetare (sa fie doar o coincidenta, prostie sau manipulare?). Arunca cu bani in economie in perioada de boom si a scos banii din economie in perioada de recesiune cand era nevoie de ei mai mult pentru supravietuire, nici nu mai vorbim de crestere.

In perioada de boom BNR raporta pierderi care erau acoperite din fonduri de rezerva sau profituri viitoare (:) ) (teoretic nu trebuiau sa existe bonusuri dar nu este clar din rapoartele BNR daca in aceasta perioada s-au acordat bonusuri de performanta sau nu). DAR in perioada de recesiune BNR a raportat profit, (exact din Octombrie 2008 devine creditor net dupa ce a scos lichiditatea din piata si dobanzile au ajuns la cer-coincindenta, prostie sau manipulare?) si in timp ce economia murea, somajul crestea etc. la BNR se transferau 10% din profit pentru bonusuri. Legea permite acest lucru. Nu aici este problema. Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.

Ce ramane de facut? Trebuie aratata, din nou pentru ca eu tot am aratat dar vad ca inca nu este clar, contributia bancii centrale la exagerarea ciclului economic. Cum a pus banca centrala paie pe foc in perioada de boom si cum a lasat economia fara lichiditate in perioada de recesiune. Economia ar fi intrat in recesiune si fara ajutorul BNR dar banca centrala facut ca recesiunea sa fie mai mare si mai lunga.

Cum ar fi fost normal sa fie? O politica monetara anticiclica ar fi facut ca banca centrala sa fie net creditor in perioada 2004-2008 (octombrie) si net debitor in 2008-2012. Dar asta ar fi insemnat ca banca centrala sa urmareasca un singur obiectiv, tinta de inflatie, ceea ce pentru aceasta banca centrala pare imposibil.

De fapt, este mult mai simplu, tinta de inflatie nu a reprezentat niciodata nicio miza. In rapoartele BNR pierderile sunt “justificate” de “costul” cu reducerea inflatiei si nu se mentioneaza NIMIC de tinta de inflatie. BNR spune ca obiectivul era reducerea inflatiei desi in Romania din August 2005 stabilitatea preturilor este exprimata prin tinta de inflatie care teoretic reprezinta ce vrea societatea. Lasam la o parte faptul ca BNR spune ca tinta de infaltie este decisa dupa consultari cu Guvernul. Sa fim seriosi. Nu exista nicaieri nicio dovada ca lucrurile ar sta astfel.

Cu toate acestea, parlamentarii au aprobat fiecare raport al BNR care arata pierderi fara sa intrebe vreodata daca aceste pierderi sunt justificate. Mai mult, acelasi Parlament a numit aceeasi echipa (more or less) la conducerea bancii centrale chiar daca obiectivul fundamental nu a fost atins niciodata.

Aprobarea rapoartelor anuale si numirile facute de Parlament ignorand ratarea obiectivelor si pierderile financiare, permit bancii centrale sa aiba o atitudine superioara astazi in discursul public. Nu rezulatatele acesteia. Este oarecum ironic. BNR institutia in care romanii au cea mai mare incredere a ajuns asa datorita institutiei in care romanii au cea mai mica incredere- Parlamentul Romaniei.

Vedeti, noi, cu totii, vrem sa traim mai bine si Romania trebuie sa se dezvolte intr-un sistem de economie de piata libera si democratie. Numai ca o politica monetara defectuoasa te poate afecta atat de tare incat dezideratul acesta legitim sa nu poata fi atins niciodata. Insa Dl. Florin Citu ne vorbeste de o politica procicilica deliberata a BNR. Adica dusa asa cu buna stiinta!

„Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.”

si

„Trebuie aratata, din nou pentru ca eu tot am aratat dar vad ca inca nu este clar, contributia bancii centrale la exagerarea ciclului economic. Cum a pus banca centrala paie pe foc in perioada de boom si cum a lasat economia fara lichiditate in perioada de recesiune. Economia ar fi intrat in recesiune si fara ajutorul BNR dar banca centrala facut ca recesiunea sa fie mai mare si mai lunga.”

„Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. Ai o groaza de studii, chiar unele cu autori interni, care arata efectul cresterii dobanzilor pentru economie (negativ), si nu este un efect calculat in contextul unei recesiuni. Si totusi tu ridici dobanzile la cer stiind cu certitudine ca economia o sa fie influentata negativ.”

Acuzatiile sunt de o gravitate exceptionala, pentru ca ele indica nu atat greseli – greselile pot fi facute de vreun elev sau student la o teza sau la un examen, nu de specialisti in finante, cum se presupune ca ar exista la BNR – cat de actiuni criminale din partea BNR, prin politici in mod deliberat prost facute astfel incat sa afecteze economia nationala. Deci daca Dl. Citu are dreptate, nu vorbim nici despre coincidente, nici despre prostie. Ci despre actiuni criminale, duse cu buna stiinta, capabile sa blocheze dezvoltarea economica a Romaniei. Trebuie, cred, aratat inca un aspect important: BNR nu a adus explicatii convingatoare privind ratarea tintei de inflatie. Nu este foarte clar de ce aceasta tinta este mai mereu ratata.

Pentru ca daca e vorba de prostie, ceea ce arata Dl. Citu in aceasta fraza: „Problema este ca tu banca centrala esti creditor net, scoti bani din piata, tocmai in recesiune. […]”, e vorba de cunostinte de nivel de liceu. Or, daca noi avem la BNR oameni in conducere care sa aiba nivelul sub cel liceal, nu vad ce ar mai cauta acesti oameni intr-o asemenea institutie si nici cum au ajuns sa lucreze pe acolo…

De asemenea e foarte interesant ca Dl. Citu aduce in discutie Parlamentul, care a aprobat aceste politici, eu asa inteleg, precum si faptul ca Parlamentul a reinnoit de fiecare data mandatul echipei de conducere a BNR. Aceasta conducere are destui membri din anii ’90, numai ca de atunci s-au schimbat multe. Au aparut oameni noi, cred ca bine pregatiti, cu o competenta mai avansata decat cei din perioada de inceput a democratiei romanesti. Poate ca acesti oameni noi ar veni cu viziuni noi, mai bune, mai aplicate realitatilor Romaniei de azi…

Eu cred ca ar trebui facuta o dezbatere publica in acest sens pentru ca daca politica monetara „nu merge”, atunci economia n-are cum „sa mearga”. Or, in felul acesta se blocheaza dezvoltarea tarii, tara da inapoi in loc sa mearga inainte, cum ar trebui sa se intample.

La noi, din pacate, se discuta destul de putin despre aceste lucruri. Cel putin in perioada actuala. De asemenea, nu se vorbeste mai nimic despre Raportul de Convergenta al Bancii Central Europene din iunie 2016, nici despre reformele continute in acest raport, ca si cand nu ar exista. Nu se discuta la noi nici despre cerintele de independenta pe care trebuie sa le indeplineasca BNR. Tacere totala. Si nu e in regula ca nu exista dezbateri publice in acest sens, inclusiv la talk-show-urile televiziunilor de stiri. Am atras atentia asupra acestor probleme in acest articol recent. O fac din nou!

Confiscare

As vrea sa remarc luarea de pozitie a D-nei. Ana Birchall, cu care tind sa fiu de acord:

Recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene conform căreia directiva Uniunii Europene privind salvarea de la faliment a băncilor prin confiscarea depozitelor clienților este legală creează un precedent extrem de periculos

„În general, ca om care a iubit și iubește dreptul, m-am abținut să comentez decizii ale diverselor instanțe de judecată, interne sau internaționale. Cu toate acestea, recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene conform căreia directiva Uniunii Europene privind salvarea de la faliment a băncilor prin confiscarea depozitelor clienților este legală, nu numai că este cinică prin prisma argumentului referitor la ajutorul de la stat pentru bănci, dar creează un precedent extrem de periculos. Probabil ca in viitor vom avea decizii castigate la CEDO!

Este inadmisibil ca banii deponenților să poată fi confiscați, acest demers fiind un atac la adresa dreptului de proprietate garantat de orice Constituție din lume.

Când o bancă decide să investească, asumându-şi anumite riscuri care ar putea chiar să o ducă la un risc de solvabilitate, de faliment, cred că este normal ca astfel de investiții să fie făcute exclusiv din şi pe banii acționarilor nu din banii deponenților!

Nu cred că un deponent, atunci când își deschide un cont la o bancă, îl deschide cu scopul de a deveni acționar la acea banca prin transformarea peste noapte a sumelor depuse în acțiuni la banca respectivă! De asemenea, nu cred că este normal ca același deponent să plătească pagubele produse de riscurile luate de un management defectuos care produce pierderi uriașe în timp ce, în cele mai multe cazuri, același management se bucură de salarii și prime consistente!

Același argument este valabil și pentru riscurile asumate de o bancă atunci când acordă credite care, încă din momentul acordării, au un risc extrem de mare să se transforme în credite neperformante. Astfel, ajungem la vechea și interminabila discuție “too big to fail”!

Poate că este momentul să avem o discuție serioasă, profesionistă, fără patimă, despre rolul pe care o bancă trebuie să îl aibă: rolul de bancă comercială în sensul tradițional sau un rol de bancă de investiții!?

Având în vedere această decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene, cred că este datoria Băncii Naționale a României şi a autorităților române în general să asigure un mediu echilibrat în sistemul bancar de la noi pentru a se evita situații în care bănci cu acționariat majoritar străin să fie salvate de la faliment pe banii românilor!” (subl. mea)

La aceste cuvinte: „Poate că este momentul să avem o discuție serioasă, profesionistă, fără patimă, despre rolul pe care o bancă trebuie să îl aibă: rolul de bancă comercială în sensul tradițional sau un rol de bancă de investiții!?„, as raspunde in felul urmator:

– Fiind vorba de drept si, pe cale de consecinta, despre dreptate, noi ar trebui sa vedem daca principiile sunt corecte si drepte. Or, in acest sens, trebuie afirmat cu tarie urmatorul lucru: NU ESTE DREPT CA UNUI CLIENT AL UNEI BANCI SA I SE CONFISTE BANII SAI. Exceptia poate fi doar atunci cand o instanta judecatoreasca decide in mod legal acest lucru. In rest, orice confiscare de proprietati, capital etc aduce a nationalizare. Deci indiferent daca avem o banca comerciala sau o banca de investitii, banul clientului nu ar trebui sa poata fi confiscat de catre cineva.

Insa chestiunea este alta. Romania nu e membra a Zonei Euro. Nici Marea Britanie n-a fost. Poate n-ar trebui sa-i blamam atat de mult pe britanici pentru Brexit… In general, la noi s-a discutat foarte mult despre partea negativa a Brexitului si conotatiile sale rasiste. Insa imi amintesc de faptul ca Matteo Renzi atragea atentia – apropo de Brexit – ca UE ar trebui sa se trezeasca. Ceea ce arata D-na. Birchall nu e singura decizie si politica proasta a UE. Or, deciziile si politice proaste pot fi cauzele unui Exit… Ceea ce s-a petrecut, spre exemplu, in Grecia – enorma acumulare de datorii a acestei tari si tratarea ulterioara defectuoasa a problemei – se circumscrie acelorasi politici proaste, care slabesc Uniunea Europeana, increderea in UE si in capacitatea acestei structuri de a genera prosperitate pentru toti membri sai.

Interese opuse

As dori sa semnalez aici si articolul D-lui. Lucian Isar:

Creditele in valuta: capcana pentru jurnalisti si bonus pentru BNR

„Profesia cu ponderea cea mai mare in creditele in franci elvetieni si in euro sunt jurnalistii si profesiile conexe. Justificarea pentru aceasta situatie este legata de contactul direct al acestei profesii cu instrumentele de manipulare si propaganda ale BNR.

Pierderea traita de ziaristi in bugetul familiei se regaseste in bonusurile BNR, incepand cu 2009. Un mic calcul, cu materialul “clientului”, face cat o mie de vorbe. In perioada de maxima apreciere a leului fata de euro (3.1 lei per euro), respectiv fata de francul elvetian (2,1 lei per franc elvetian), abundau investitiile in comunicarea “leului tare.”

Ca om de presa, nu puteai sa nu-l crezi pe Guvernatorul BNR Isarescu care anunta “vad inca 7 ani de crestere economica”, link aici http://m.romanialibera.ro/opinii/interviuri/guvernatorul-bnr–mugur-isarescu—vad-inca-7-ani-de-crestere-economica–114728,

sau declaratia lui Eugen Radulescu, apropiat al Guvernatorului BNR Isarescu, care “a fost cel dintai care s-a incumetat, in ianuarie 2007, sa estimeze ca euro ar putea intra sub nivelul de 3 lei, apreciand ca moneda nationala poate continua sa urce pana la 2,95 lei pentru un euro in urmatorii trei-patru ani”, link aici http://www.businessmagazin.ro/cover-story/unde-se-duce-euro-1055021.

Aceste declaratii au facut parte din eforturile de a crea impresia de crestere relativa a puterii de cumparare. Pe acest fond de manipulare publica, intarirea exagerata a monedei nationale afecta economia reala, asemeni unei situatii de boala olandeza. Exportatorii romani dispareau in entuziasmul colectiv.

In timp ce jurnalistii deveneau expusi la cresterea cursului euro (si franc elvetian) chiar pe minimele istorice de curs de schimb, BNR cumpara valuta, avand interese diametral opuse.

Pierderea repurtata la un credit in valuta devenea, in oglinda, castig prin reevaluare pentru BNR si, in mod direct asignabil, parte din bonus.

BNR, dupa cum se cunoaste deja, poate acoperi de la buget eventualele pierderi înregistrate, iar in cazul inregistrarii de profit poate aloca pana la 10% din acesta catre angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.

Aceasta alocare pentru bonus, desigur dupa cheltuieli discretionare, creeaza o motivatie valida pentru un exercitiu de manipulare in masa. Altfel spus, BNR face politica monetara si de credit independenta, dar cu pierderea acoperita de bugetul statului si cu rezultatul pozitiv transformat, in parte, in bonusuri.

Prin acest mod de structurare a motivatiei decidentilor BNR este evident ca indiferent de victimele colaterale, un bonus nu strica.

Pe baza declaratiilor corifeilor BNR, profesia jurnalistilor a fost indusa in eroare sa se imprumute in valuta, in special in franci elvetieni.

Un exemplu concret.

Pana in luna august 2007, multi jurnalisti au contractat credite in valuta. In momentul contractarii unui astfel de credit, expunerea la miscarea cursului este asemeni unei pozitii “short” in care se pierd bani (reali), cand cursul leului creste in raport cu moneda in care a fost contractat creditul.

In aceeasi luna, august 2007, desi declaratiile reprezentantilor BNR spuneau altceva (ca sa creeze cerere de credite in valuta si implicit vanzare de valuta), BNR cumpara valuta din piata.

Declaratiile vremii spuneau ca BNR a cumparat doar in august 2007 pana in 2,259 miliarde de euro.

Clientii trageau credite in valuta, bancile mai si vindeau si BNR cumpara.

“Putem să ne gândim şi la eventualitatea, suspectată de altfel pe parcursul lunii, că banca centrală a fost prezentă pe piaţa valutară şi a avut o serie de intervenţii, care în ultimă instanţă s-au concretizat şi în creşterea rezervei valutare”, a spus analistul şef al ABN Amro Bank România, Radu Crăciun. Crăciun a explicat că suma de 2,259 miliarde euro înregistrată în luna august din 2007 este prea mare pentru a rezulta numai din variaţia de preţ a obligaţiunilor guvenamentale aflate în portofoliul BNR. „Ar trebui să privim cu o anumită precauţie un astfel de comentariu, deoarece mi se pare o cifră foarte mare, care teoretic ar trebui să rezulte din variaţiile de preţ, fluxuri care s-ar regăsi în rezervele Băncii Naţionale”, a spus Radu Crăciun. „Este o creştere spectaculoasă, care nu are un precedent foarte recent, deci cu atât mai mult, merită să fie remarcată”, a adăugat analistul şef al ABN Amro Bank România.” Link aici http://www.money.ro/interventiile-bnr-in-piata-au-sustinut-saltul-cu-10-a-rezervelor-valutare/
.

La sfarsitul lui august 2007, jurnalistii care au contractat credite in valuta aveau interese exact opuse decat le aveau anumiti angajati BNR. O pierdere pentru jurnalisti devenea bazinul de bonus pentru unii angajati.

De la 3,1 la 4,5 lei pentru un euro si de la 2.1 la 4 lei pentru un franc elvetian, un detinator de credit in valuta pierdea 45%, respectiv 95%, in timp ce BNR isi reevalua pozitiv suma ce mergea spre fondul de bonusare a personalului. Acest bonus provine si din marcarea la piata si este incasat in fiecare an cu profit, pe masura cresterii cursului.

Suma cu care a crescut rezerva valutara doar in august 2007 reprezinta aproximativ 28.237 de credite medii de 80 mii euro. Cu atatea persoane (virtuale, fara fata pentru decidenti) BNR avea la momentul respectiv interese complet opuse.

Bonusul platit pentru performanta in 2013 si corespunzator anului 2012, de 14 milioane de lei (a prins influenta creditului de la FMI dar si reevaloarea rezervelor valutare), poate reprezenta cresterea ratei corespunzatoare intregului an pentru 960 asemenea jurnalisti (o crestere lunara medie lunara medie de 270 de euro). Practic, aproape 1000 de oameni au platit bonusul angajatilor BNR direct in propriul buzunar, fara a fi vorba de taxe ori impozite.

Suprapunand capcana cursului de schimb peste liberalizarea simultana a conditiilor de creditare (procentul de indatorare permis), manipularea permisa in evaluarea apartamentelor si stimularea cresterii pretului locuintelor, se poate decela clar orchestrarea unui plan de slabire prin credite in valuta a unei profesii.

Situatia de afectare preponderenta a unei anumite profesii nu este unica in lume la diferite momente istorice, asa cum nu este unica nici situatia bolii olandeze (declansata de intrarea in Uniunea Europeana, echivantul descoperirii unei resurse).

O lectura a manualelor ar fi permis BNR sa evite situatia sau, dimpotriva, sa o exacerbeze.

Angajati BNR au profitat de pozitie si nu au ezitat sa foloseasca si sa plateasca pentru propaganda institutionala, oficiala a BNR pentru a-si creste bazinul din care se dau bonusuri.

Bonusul pentru profit incasat in toti acesti ani este exact dovada lipsei de independenta ori de buna credinta a deciziilor BNR.”

Acest articol e important prin „dramul” de ADEVAR pe care il contine. Or, acest dram e unul foarte greu. Si anume ca daca sistemul s-ar reforma astfel incat economia, sistemul monetar sa functioneze normal si bine, in folosul tarii si al cetatenilor ei, sunt destui (destui sus-pusi) care n-ar mai castiga atat de bine cum castiga acum si nu s-ar mai bucura de prosperitatea de care se bucura acum…

Foarte interesant si acest articol:

Cine si-a “tras” bonus din imprumutul de la FMI?

„Anumiti angajati ai BNR (Banca Nationala a Romaniei)!

Nu e gluma.

“Potrivit legii, eventualele pierderi înregistrate de banca centrală sunt acoperite de la buget.

Totuşi, raportul instituţieip arată că rezultatul negativ de anul trecut va fi compensat din profiturile viitoare.

Pe de altă parte, BNR a distribuit 9,99% din profitul din 2012, adică aproape 14 milioane de lei, tot către angajaţi, prin fondul de participare a salariaţilor la profit.”

Link-ul aici
http://www.economica.net/mobile/cea-mai-speciala-banca-salariile-angajatilor-bnr-au-crescut-in-ciuda-pierderilor-de-1-miliard-de-lei_83144.html

Bonusul de “pana in 10%” din profit (de aici apare ca merg pana in buza cu 9,99%) il iau unii angajati BNR in fiecare an in care “fac profit” pe emisiune monetara, rezerva valutara a statului, aur, mentinerea de dobanzi si rezerve minime la niveluri ridicate etc.

Despre maniera in care face profit si despre cheltuielile nastrusnice de tipul Mercedes ML 63 AMG am mai scris aici http://lucianisar.com/banking-at-large/bnr-a-facut-in-sfarsit-profit-net-motivata-intirzierea-revenirii-economice-in-romania/

Rezultatul BNR din 2012 este influentat pozitiv de jumbo imprumutul contractat de Romania cu FMI, la recomandarea corifeilor din BNR.

Banii sunt fungibili si se pare ca angajatii Curtii de Conturi au dificultati in a estima,la rubedenii si cunostinte, cat din veniturile generate direct si indirect de imprumutul de la FMI au intrat in “fondul de participare a salariaţilor la profit”.

Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI.

Fara prea multe cunostinte economice, oricine poate intelege ca a fost acceptat un imprumut prea mare lecturand urmatoarele considerente:

– la momentul estimarii dimensiunii imprumutului, FMI si BNR considerau ca in 2009, cresterea economica va fi de 3% ( faimosii 5% in urmatorii 10 ani ruminati de Guvernatorul Isarescu);
– In 2009 economia Romaniei a “crescut” (datorita franarii excesive a economiei reale prin parghia monetara si de credit) cu minus 7,1%
– Diferenta de prognoza de 10,1% din PIB doar pentru un singur an, adica aproximativ de 15 miliarde de euro se regaseste in rateul de estimare, in folosul bonusului BNR
– Romania nu a considerat necesar sa foloseasca aproape 8 miliarde ceea ce reprezinta o alta dovada a supradimensionarii creditului cerut si aflat la dispozitia BNR.

Ca si trivia in aceeasi perioada in care BNR accepta cu bratele deschise creditul supradimensionat, Cehia a protestat public pentru eroarea de estimare si incercarea de supradimensionare a imprumutului sugerat in cazul lor iar Turcia a tras de timp un an, pana era evident ca nu mai este nevoie de imprumut.

Motivele pentru supradimensionarea creditului ies la iveala pe masura ce se schimba decidentii implicati.

Unul dintre acestea este de legat de posibilitatea folosirii fondurilor de la FMI de catre BNR, regasit in profitul raportat in acei ani si in bonusuri.

Situatia unica a Guvernatorului BNR nu se reduce doar la imunitatea civila si penala prin art. 25 si la pachetul de 40 mii euro (link aici http://lucianisar.com/uncategorized/intoxicarile-legate-de-veniturile-lunare-ale-guvernatorului-bnr/) dar si la faptul ca daca BNR este pe minus se poate indestula de la buget iar daca are profit prin diferite mecanisme plateste bonus de performanta.

“La data de 31 decembrie 2004, capitalul actual al BNR (de 100 miliarde lei) se majorează la 300 miliarde lei şi aparţine în întregime statului.”

Link aici http://www.bnr.ro/Statutul-BNR-2184-Mobile.aspx?pid=2184

Banca Nationala a Romaniei a avut in majoritatea anilor de dupa revolutie pierdere.

Cand a avut pierdere suma a fost acoperita de la bugetul statului.

Cand a reusit sa treaca pe profit, cum sunt anii cu imprumuturi FMI, si-au acordat bonusuri de performanta.

Limuzinele, 5 bucati a 1 milion de euro au fost achizitionate si in ani cu pierderi.
“Banca Naţională a României a lansat joi, pe portalul licitaţiilor publice SEAP, o licitaţie pentru cumpărarea a cinci limuzine în leasing operaţional, cu o valoare estimată la 4,5 milioane de lei (1 milion euro) cu TVA, condiţiile impuse furnizorilor în legătură cu dotarea maşinilor fiind stricte.”

Sursa agentia de stiri news.ro
Link aici http://www.news.ro/economic/bnr-cumpara-cinci-limuzine-cu-o-valoare-estimata-la-1-milion-de-euro-doua-dintre-masini-trebuie-sa-aiba-cel-putin-450-cp-192241572125201

Fondul de rezerva la dispozitia Consiliului de Administratie nici nu mai merita mentionat.”

Articolul arata un lucru simptomatic in Romania de azi in ceea ce priveste activitatea institutiilor sale: asa cum nimeni nu raspunde pentru ratarea construirii de autostrazi, asa cum nimeni nu raspunde pentru extrem de slaba absorbtie a fondurilor europene, tot asa nimeni nu raspunde pentru ca „Romania a luat un imprumut mult prea mare de la FMI”. Dimpotriva, isi mai trag si bonusuri!!! Ca sa nu spun ca tocmai pentru asta a fost luat un imprumut mai mare…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

iulie 27, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Unii britanici vor sa iasa din UE, noi dorim sa facem reformele cerute de UE… ?

Stau si ma intreb. Se discuta foarte mult asupra Brexitului. Nu stiu ce se va intampla. Eu cred ca Marea Britanie va ramane, totusi, in cadrul UE. Dar asta e un prilej, asa mi se pare, de a evita o discutie serioasa asupra unor probleme care ne privesc direct.

Pe vremea lui Traian Basescu, Parlamentul a adoptat Tratatul de Guvernanta Fiscala, dar fara sa se fi facut mai intai vreo reforma. Culmea este ca a trecut ceva vreme de atunci si tot nu vedem vreo reforma. Ma refer, desigur, la Raportul de Convergenta al Bancii Central Europene din iunie 2016. Eu v-as ruga sa dati un clic si sa cititi, apoi sa dati un find pe Romania si sa vedeti ce scrie. Ceea ce s-a realizat practic a fost mentinerea deficitului bugetar in criteriile Tratatului de la Maastricht. Insa daca veti citi cu atentie veti vedea ca ar trebui facute mult mai multe reforme. Noi ne-am marginit doar la reducerea deficitului bugetar si consideram ca am facut suficient. Dar lucrurile nu stau chiar asa. Ar trebui facute, de pilda, reforme structurale – lucru de care nu se mai vorbeste la noi de vreo 12 ani. Ar trebui facuta o reforma prin care Banca Nationala sa inceapa sa indeplineasca cerintele de independenta. Si legat de acest subiect s-a asternut la noi o tacere totala. Toata lumea vorbeste despre Brexit numai despre lucrurile astea, care ne privesc direct, nu. Ar trebui dezvoltata „piata de capital, mult mai redusa decat media din Zona Euro si inca nedezvoltata”.

Eu nu spun ca trebuie sa ne apucam acum intr-un mod heirupist ca sa efectuam reformele, nici intr-un mod pompieristic sa vrem sa intram maine in Zona Euro. In schimb aceste reforme sunt necesare pentru modernizarea tarii, pentru a nu mai avea in continuare sistemul comunist si securistic inca prezent la noi si pentru ca Lumea merge inainte, in schimb noi cam stagnam sau cam dam inapoi… De aceea trebuie sa le si facem. Insa ceea ce se intampla e dezamagitor pentru ca s-ar putea sa nu respectam nici tinta de deficit structural si sa iesim din Criteriul de la Maastricht. Trebuie, cred, afirmat clar si spus cu tarie ca Romania nu e o colonie si nici nu va ajunge o colonie daca legile se respecta si reformele vor fi bine conduse. Romania e o tara membra a Uniunii Europene si e bine sa fie asa! Asta nu inseamna ca e o colonie, cum poate ca percep unii lucrurile! O Romanie izolata de Uniunea Europeana – ca sa nu mai fim chipurile o colonie – ar insemna un dezastru major pentru tara noastra. Iar drumul pe care a pasit Romania prin integrarea in NATO si UE este unul ireversibil. Atunci ce mai asteptam? De ce amanam efectuarea acestor reforme fara de care integrarea noastra in UE nu poate fi deplina? Consider ca e o mare greseala, care ne costa destul de mult si scump. Pentru ca ramanerea in urma are un pret destul de mare pe care il vor plati cetatenii si generatiile viitoare.

Inainte de a ne intreba cum ne afecteaza Brexitul, ar trebui sa ne intrebam cum ne afecteaza nerealizarea reformelor cerute pentru integrarea noastra deplina in UE. Sa nu uitam ca nu suntem inca nici membri in Spatiul Schengen si nici in Zona Euro. Or, noi ne intrebam cum ne-ar afecta un eventual Brexit, ignorand total efectuarea reformelor… O atitudine paguboasa pentru ca nu vedem inca bine interesul acestei tari. Iar mentinerea sistemului actual – un hibrid intre cel comunist si cel bazat pe economia de piata – se vede ca nu poate sa conduca catre performanta, sa intareasca initiativa privata si initiativa omului, in general vorbind, consecintele fiind mai degraba negative.

Deocamdata nu s-au vazut abordari curajoase in ceea ce priveste reforma economica.

iunie 23, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Politica bugetara versus politica monetara

Iata ca de la o vreme incoace, recent, au inceput sa apara in blogosfera analize de politica monetara. Este un lucru imbucurator si este un pas inainte in ceea ce priveste abordarea situatiei economice, mai ales ca astfel de analize sunt realizate de oameni de specialitate, daca inteleg eu bine. In orice caz, e de bine! Si salut faptul ca se fac astfel de analize monetare!

Aceste analize au un caracter critic la adresa BNR, lucru care nu e rau. Insa remarca mea ar fi ca aceasta critica e una dezechilibrata, doar intr-o singura directie. Iata, spre exemplu, ce scrie Florin Citu, foarte interesant:

Politica monetara este mai simpla cand accepti realitatea

„Realitatile alternative sau lumile virtuale prind in special la persoanele care se simt neindreptatite de aceasta lume. In lumile virtuale acestea pot sa se exprime dar pot sa-si si ascunda limitele sau incompetentele. Bineinteles ca la un moment dat ajung sa deteste lumea reala si sa traiasca doar in cea virtuala, alternativa.

Au o singura problema, doar deciziile din lumea reala au consecinte reale. Iar problema pentru cei din jur apare atunci cand acestia iau decizii in lumea reala bazate pe informatii sau comportamente din lumea virtuala.

Banca centrala a devenit in ultimul an o institutie care s-a refugiat in lumea virtuala. O lume in care taxele inca sunt mari. Din momentul in care deflatia a aparut in Romania, BNR a refuzat sa accepte aceasta realitate. A construit indicatori care sa-i confirme o opinie preconceputa in speranta ca nu va pierde din credibilitate. Astfel desi dinamica preturilor masurata de INS si observata de noi toti in lumea reala arata deflatie BNR a construit indicatori care aratau preturi in crestere. In comunicarea cu noi cei din lumea reala ne spunea ca nu putem sa vedem rata inflatiei in crestere pentru ca informatia era “ecranata”. A mers atat de departe incat a inventat expresii fara sens in lumea reala inflatie negativa care se traduce prin crestere negativa doar pentru a nu folosi cuvantul deflatie. Si bineinteles a facut exact ce orice alt dependent de lumea virtuala ar fi facut, a atacat public direct sau indirect pe oricine ar fi sustinut altceva.

Daca acest demers s-ar fi stopat doar la nivelul retoricii nu ar fi fost o problema. Numa ca asa cum explicam si atunci in aceasta opinie , Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare, decizii luate in lumea reala pe baza unor informatii din lumea virtuala pot distruge o economie. Banca centrala nu este un tanar cu probleme sociale care isi gaseste refugiul online. Nu. Banca centrala este o institutie care ia decizii pentru noi in numele nostru cu efecte imediate dar si pe termen lung.

Totusi se pare ca in ultimul timp banca centrala incepe sa observe realitatea noastra de zi cu zi. Rata inflatiei chiar si in lumea virtuala a BNR a tot scazut iara acum este mai aprope de zero decat de tinta. BNR a renuntat la cuvantul “ecranare” din comunicate si pare ca intelege ca suntem intr-un moment dificil si greu de inteles in economie. Deflatia este mai reala ca oricand si in acest sistem suboptimal cu banca centrala este cam singura care poate sa faca ceva.

Din pacate deciziile luate in ultimele 12 luni pe baza informatiilor false din lumea virtuala (fara scaderi de taxe) se vad astazi si vor influenta economia si in perioada viitoare. Lupta BNR in lumea reala cu inflatia din lumea virtuala a influentat negativ alocarea de resurse din economie si bineinteles ne-a costat crestere economica reala atat pe termen scurt cat si pe termen lung.

Conferinta de presa din aceasta saptamana mi-a dat speranta ca BNR se trezeste la realitate. Sper sa nu fie ceva temporar.

 

Grafic 1: Rata inflatiei masurata de INS si observata de noi. Rata inflatiei pe care o folosim cand luam decizii. Rata inflatiei care arata ca dobanda reala a crescut si explica de ce preturile inca nu cresc.

infmai2016.001

 

Grafic 2: Estimarile BNR pentru rata inflatiei din lumea virtuala – unde nu exista scaderi de taxe. Chiar si acolo dinamica a scazut constant dupa scaderile de taxe si chiar si acolo rata inflatiei este mult sub tinta astazi. Este normal pentru ca deciziile pe baz informatiilor din lumea virtuala au AFECTAT rata inflatiei din lumea reala.

infvirtuala.001

 

Referinte:

BNR – Raport Asupra Inflatiei (August 2015, Noiembrie 2015, Februarie 2016, Mai 2016)

BNR- Hotararile CA al BNR pe probleme de politica monetara (2015, 2016).

Florin Citu – August 2015 “Politica monetara a trecut brusc la descurajarea cresterii economice”

Florin Citu – Octombrie 2015 “Evolutia inflatiei arata esecul dar mai ales provocarile politicii monetare”

Florin Citu – Noiembrie 2015 “Informatii despre performanta politicii monetare de la inflatia de baza”

 

P.S. Rapoartele FMI au raman o sursa de amuzament. FMI imprumuta din retorica BNR si foloseste doi indicatori de inflatie. Da, in lumea reala observam deflatie dar in realitate avem inflatie dar nu putem sa o vedem pt ca este mascata de scaderile de taxe. Si de unde vine aceasta inflatie din lumea virtuala? Din cresterea reala a salariilor ne spun expertii FMI. Ok. Si cum ati calculat domnilor si doamnelor experti FMI salariile reale? Relativ la rata inflatiei observata, normal. Este clar acum nu? Daca FMI ar fi calculat salariile reale relativa la rata inflatiei din lumea virtuala atunci cresterea era mai mica. Este greu cu punctele de referinta.”

Analiza este pertinenta, insa critica este dezechilibrata, luand in vizor doar BNR si deloc (!!) politicile bugetare si guvernamentale. Reducerea TVA a fost un soc deflationist pentru ca a determinat o scadere generalizata a preturilor. „Onor” (cu ghilimelele de rigoare, fireste) politicienii au reusit urmatoarea „performanta” (tot cu ghilimelele de rigoare): au scazut TVA in conditiile in care era nevoie de venituri mai mari la bugetul de stat si intr-un nou Cod Fiscal, la care a marsat atat PNL cat si PSD, au mutat povara fiscala de pe firme, pe cetatean. Iar lucrurile au inceput sa se agraveze. Dar, pe de alta parte, s-au marit salariile in sectorul bugetar! Si atunci te intrebi daca astfel de masuri au fost justificate economic. Pentru ca nu se vad efectele lor benefice.

Pe de alta parte din 2004 si pana astazi nu s-au mai facut reforme structurale in economie – iar sarcina de a le face era a factorului politic, nu a BNR. Ca aceste reforme erau necesare in contextul in care inca avem foarte multi angajati la stat si avem intreprinderi de stat neperformante care genereaza pierderi de miliarde de euro, mie mi se pare cat se poate de clar. Sa ne amintim cum a mers Guvernul Tariceanu cu deficite bugetare (in special cele structurale) mari, cum in perioada 2004 (sfarsitul Guvernarii Nastase)-2009 s-au angajat 500.000 de functionari publici la stat, numarul acestora crescand la 1.400.000. Si atunci va intreb: care au fost justificarile economice? Care au fost justificarile economice cand s-au cheltuit inclusiv rezervele de bani ramase si stranse „pentru zile negre”, lasand tara descoperita pe vreme de criza. Iar politicienii, daca va amintiti, mizau totul pe absorbtia fondurilor europene.

Eu cred ca ar trebui inteles faptul ca scaderea taxelor si impozitelor este o masura eficace doar in contextul in care se iau si se reallieaza masuri de reforma structurala. Un stat mic (statul, nu tara) presupune taxe si impozite mici. Un stat mare, care consuma mult, cu un aparat birocratic mare si stufos, implicat in economie, cu multe intreprinderi de stat neperformante, „mananca” mult mai mult.

In asemenea conditii ce ar putea face BNR? Sa duca o politica monetara „mult mai relaxata”? Asta ce ar insemna? Sa creasca masa monetara. Dar in conditiile in care politicile bugetare si guvernamentale nu sunt justificate economic, atunci si masa monetara ar creste fara vreo justificare economica, iar BNR trebuie sa previna si sa impiedice un astfel de fenomen!

De unde se vede destul de clar ca am avea un conflict intre politica bugetara, facuta de politicieni si cea monetara, creatie a BNR. Politica bugetara si cea monetara nu se pot corela pentru a contribui la restabilirea echilibrului monetar, intrucat politica bugetara, la noi, e una populista, asa cum sunt si politicile duse de guverne, asa cum e si acest Nou Cod Fiscal, asupra caruia am atras atentia in repetate randuri ca ar fi necorespunzator.

BNR nu a prezentat intamplator inflatia fara scaderi de taxe comparativ cu cea reala. Ci a vrut sa arate ca tinta de inflatie s-ar fi atins in decursul acestui an daca nu s-ar fi facut erorile continute in Noul Cod Fiscal si in reduceri de taxe, fara o gandire prealabila. Pe cand acum lucrul asta e imposibil sau mult mai greu de facut. Cine a stabilit regula ca dupa o peroada de 12 luni inflatia trebuie sa revina pe teritoriul pozitiv? Am putea sa tragem o concluzie de genul asta pe baza unor observatii anterioare, dar de aici si pana la a concluziona ca e o lege e inca mult…

Pe de alta parte, guvernele nu au explicat cum de avem inflatie negativa (sau o inflatie care a tot scazut pana aproape de zero si apoi si sub zero) si, totusi, crestere economica, pentru ca eu asa am inteles: am avut o crestere de 3,8% din PIB anul trecut. Pe de alta parte eu inteleg din statisticile oficiale ca nu avem probleme cu somajul. La o inflatie negativa si nu avem probleme cu somajul? Nu cred ca BNR da astfel de statistici oficiale.

Dar sa vedem ce spune si Lucian Isar:

Cine si de ce trage frana pentru 2017

„De la prognozele FMI ( nu prea le nimeresc finantatorii internationali nici macar ca si tendinta) la iesirile publice ale corifeilor, 2017 va fi semnificativ mai slab comparativ cu 2016.

Unii au incercat sa produca un soc major si in 2016 prin ghidarea perceptiei investitorilor, oamenilor de afaceri si a populatiei, dar inertia economiei a fost prea mare. Detalii aici http://lucianisar.com/macro-miscellaneous/recesiune-in-2016-improbabil/

In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica.

Parghia prin care au fost declansate aceste probleme au tinut de deciziile de politica monetara si de credit (includem aici pastorirea falimentelor bancare). Politicile de credit sunt mai greu de decriptat si nu ajung pe agenda publica: politica de provizionare, normele de creditare, evaluarea colateralelor, expunerea valutara etc.

In acest moment inflatia yoy anuntata la nivel de aprilie 2016 se situeaza la minus 3,3%. Acest rezultat nu semnalizeaza doar faptul ca BNR va stabili un nou record, ratarea singurului obiectiv inclus in lege in 11 din 12 ani.

Inflatia aflata la un asemenea nivel semnalizeaza probleme majore pentru economia Romaniei daca nu se actioneaza din timp.

Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata.

Cu inflatia in acest teritoriu si cu deflatia fiind doar o problema de excurs public BNR a testat mai multe metode de franare suplimentara a economiei.

Cresterea dobanzilor a fost anuntata ca si posibilitate de Consilieru’ Croitoru de la BNR. Detalii aici http://lucianisar.com/uncategorized/romania-este-condusa-prin-inducerea-periodica-de-crize/

Cresterea dobanzilor era prea tranparenta ca si masura anti economica in acest mediu.

In consecinta au optat pentru franarea economiei prin limitarea creditarii in economie.

Noile norme ce limiteaza creditarea nu fac decat sa incerce provocarea de probleme in 2017.

Restrictionarea creditarii a fost operata de BNR si in 2009 – 2010 dupa ce cu doar 2 ani inainte,in 2007, BNR a produs o relaxare a creditarii fara fundament.

Motivul pentru provocarea de crize si accidente in economie este unul mundan: negocierea se poate purta mult mai usor cu diferitii guvernanti si autoritati ale statului daca sunt probleme. Media si propaganda este receptiva la anunturile panicarde.

Strigatele din ultima perioada fara o baza reala au ramas fara ecou. Acest fapt dovedeste ca decidentii din Romania, dupa 26 de ani, nu mai cred in povesti. In consecinta BNR a hotarat sa faca tot ce poate pentru realizarea falsei profetii.

Negocierea noului statut BNR, a comitetului de macrostabilitate si a diferitelor plangeri nu mai pot fi castigate fara o criza in economia romaniei.”

Si la Dl. Isar constatam acelasi dezechilibru: critica e indreptata doar impotriva BNR, deloc impotriva politicilor bugetare si guvernamentale. Ca e criticata BNR, asta e foarte bine. Dar valoarea criticii e scazuta daca ignori politicile bugetare si guvernamentale care, cel putin citindu-i pe D-nii. Isar si Citu, ai fi tentat sa spui ca sunt foarte bune: numai ce face BNR e foarte prost si strica toata treaba!

Auziti aici:

„In ultimii 26 de ani Romania a fost condusa din criza economica in criza economica. „

Eu stau si ma intreb cui servesc astfel de asertiuni, care te duc cu gandul ca nu au fost perioade in care sa nu fi avut o criza economica: „a fost condusa din criza economica in criza economica” inseamna ca a fost condusa continuu asa. Or, lucrul asta nu prea se potriveste cu realitatea, as zice eu.

„Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017 si nu doar ca si revansa la legea privind darea in plata. „

Deci numai BNR a produs crize economice in Romania: „Este evident ca BNR incearca sa produca o noua criza in 2017”- o noua criza, deci toate cele vechi tot BNR le-a produs…

Ma supar nu atat cand sunt injurat, ci cand sunt luat drept tampit.

E o chestiune care ar trebui luata in seama si anume cea referitoare la creditare. Totusi, care sunt acele norme care limiteaza creditarea? Ar fi trebuit sa spuna care sunt aceste norme sau sa puna un link. Politica de creditare ar trebui sa fie flexibila si sa asigure lichiditati pentru agentii economici, dar in conditiile reducerii deficitului bugetar, prevenirea emisiunii excedentare de masa monetara si diminuarea si prevenirea blocajelor, nu mai vorbesc de ordine si disciplina in acordarea creditelor si efectuarea platilor. Este cel putin nepotrivit sa critici ca s-au dat prea usor credite in perioada de boom, in schimb sa vii acum si sa afirmi ca se dau prea greu credite, cand guvernul a raportat crestere economica.

Insa iata ce spune BNR in cel mai recent articol:

Balanţa de plăţi şi datoria externă – martie 2016

„13.05.2016
Datele statistice privind balanţa de plăţi şi datoria externă sunt compilate şi prezentate conform noilor standarde metodologice internaţionale (vezi Precizări metodologice).

În perioada ianuarie – martie 2016p, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 1 472 milioane euro, comparativ cu un excedent de 524 milioane euro în perioada ianuarie – martie 2015; în structură, balanţa veniturilor primare şi balanţa bunurilor au consemnat creşteri ale deficitelor cu 1 356 milioane euro, respectiv cu 570 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mic cu 100 milioane euro, iar balanţa veniturilor secundare un excedent majorat cu 30 milioane euro.

– milioane euro –
ianuarie – martie 2015p ianuarie – martie 2016p
CREDIT DEBIT SOLD CREDIT DEBIT SOLD
CONTUL CURENT (A+B+C) 18 988 18 464 524 18 069 19 541 -1 472
A. Bunuri şi servicii 15 901 15 654 247 15 984 16 407 -423
a. Bunuri 12 069 13 318 -1 249 12 485 14 304 -1 819
b. Servicii 3 832 2 336 1 496 3 499 2 103 1 396
– servicii de prelucrare a bunurilor aflate în proprietatea terţilor 607 38 569 543 37 506
– transport 1 196 431 765 1 054 361 693
– turism – călătorii 332 440 -108 349 393 -44
– alte servicii 1 697 1 427 270 1 553 1 312 241
B. Venituri primare 1 544 1 968 -424 581 2 361 -1 780
C. Venituri secundare 1 543 842 701 1 504 773 731

p – Date provizorii

Investiţiile directe ale nerezidenţilore în România au însumat 775 milioane euro, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat 1 062 milioane euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 287 milioane euro.

Datoria externă pe termen lung a însumat 70 414 milioane euro la 31 martie 2016 (79,1 la sută din total datorie externă), în scădere cu 0,4 la sută față de 31 decembrie 2015.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 31 martie 2016 nivelul de 18 597 milioane euro (20,9 la sută din total datorie externă), în scădere cu 3,8 la sută faţă de 31 decembrie 2015.

În perioada ianuarie – martie 2016, datoria externă totală a scăzut cu 1 023 milioane euro; în structură, datoria autorităţii monetare a scăzut cu 336 milioane euro, datoria negarantată public cu 1 124 milioane euro, în timp ce datoria publică a crescut cu 437 milioane euro.

Datoria externă a României la 31 martie 2016
şi serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – martie 2016
– milioane euro –
Datoria externă Serviciul datoriei externe în perioada ianuarie – martie 2016p
Sold la 31.12.2015p Sold la 31.03.2016p
I. Datoria externă pe termen lung 70 709 70 414 4 831
I.1. Datoria publică 31 602 31 955 1 483
I.1.1. Datoria publică directă,
din care:
30 944 31 319 1 450
  I.1.1.1. Împrumuturi de la FMI 0 0 0
I.1.2. Datoria garantată public 658 636 33
I.2. Datoria negarantată public,
din care:
37 733 37 239 3 225
I.2.1. Depozite pe termen lung ale nerezidenţilor 5 190 4 801 672
I.3. Datoria autorităţii monetare,
din care:
1 374 1 220 123
I.3.1. Împrumuturi de la FMI 122 0 123
I.3.2. Alocări de DST de la FMI 1 252 1 220 0
II. Datoria externă pe termen scurt 19 325 18 597 9 050e
Total datorie externă (I+II) 90 034 89 011 13 881

e – date estimate
p – date provizorii

Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 30,2 la sută în perioada ianuarie – martie 2016, comparativ cu 35 la sută în anul 2015. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii a fost 6,4 luni la 31 martie 2016, nivel comparabil cu cel de la 31 decembrie 2015.

Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervelele valutare la BNR la 31 martie 2016 a fost de 105,6 la sută, comparativ cu 99,5 la sută la 31 decembrie 2015.

Precizări metodologice

  1. Începând cu anul 2014, standardul metodologic internaţional pentru elaborarea balanţei de plăţi este asigurat de Manualul FMI Balanţa de plăţi şi poziţia investiţională internaţională, ediţia a-VI-a (BPM6), care înlocuieşte Manualul FMI Balanţa de plăţi, ediţia a-V-a (BPM5). Pentru a menţine şi îmbunătăţi coerenţa între statisticile macroeconomice internaţionale, manualul BPM6 a fost elaborat în concordanţă cu actualizarea Definiţiei OECD benchmark a investiţiilor străine directe (BD4 – 2008), precum şi a Sistemului Conturilor Naţionale (SCN 2008). Metodologia BPM6 a fost transpusă în legislaţia europeană prin Regulamentul UE nr. 555/2012 privind statisticile comunitare în domeniul balanţei de plăţi, al comerţului internaţional cu servicii şi al investiţiilor străine directe. Pentru detalii privind principalele modificări metodologice şi comparabilitatea datelor se poate accesa link-ul: Implementarea noilor standarde metodologice în statisticile elaborate de BNR
  2. Pentru interpretarea datelor, la contul curent se vor avea în vedere următoarele:
    2.1. Bunuri (pe principiul balanţei de plăţi): Sursa datelor: Institutul Naţional de Statistică – Comerţul internaţional cu bunuri. Importurile FOB se calculează de BNR pe baza coeficientului de transformare CIF/FOB de 1,0430 determinat de INS: INS – Actualizarea coeficientului CIF/FOB. Principiul balanţei de plăţi presupune înregistrarea bunurilor pe criteriul „schimbului de proprietate economică” (se includ bunurile care intră în proprietatea rezidenţilor, indiferent dacă bunurile trec sau nu frontiera ţării respective), în timp ce în statistica comerţului internaţional, bunurile se înregistrează după criteriul „trecerii frontierei” (se includ bunurile care trec frontiera, indiferent dacă se află sau nu în proprietatea rezidenţilor). Pentru asigurarea respectării principiului „schimbului de proprietate economică”, datele furnizate de INS sunt ajustate de BNR, astfel că valorile exportului şi importului de bunuri din balanţa de plăţi sunt diferite de cele din statistica comerţului internaţional cu bunuri. Principala diferenţă dintre cele două statistici provine de la Prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terţilor, care, conform BPM6, a fost reclasificată de la comerţul cu bunuri la comerţul cu servicii, iar sursa datelor pentru această poziţie a fost modificată de la Comerţul internaţional cu bunuri la Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii, derulată de BNR;
    2.2. Servicii: Sursa datelor: Cercetarea statistică trimestrială privind comerţul internaţional cu servicii;
    2.3. Venituri primare: includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenţii);
    2.4. Venituri secundare: includ transferuri curente private şi transferuri ale administraţiei publice;
  3. Investiţii străine directe: Creditele subordonate dintre intermediari financiari afiliaţi (bănci, IFN-uri) nu mai sunt considerate de natura investiţiilor directe, ca în BPM5, ci se înregistrează în contul financiar/ alte investiţii.
  4. Soldul datoriei externe publice este calculat pe bază cash (nu include dobânda acumulată şi care nu a ajuns la scadenţă). Datoria externă publică directă include împrumuturile externe contractate direct de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, în baza legislaţiei privind datoria publică, inclusiv cele primite de MFP conform OUG nr. 99/2009 privind ratificarea Acordului Stand-By dintre România şi FMI, precum şi titlurile de stat cumpărate de nerezidenţi – calculate la valoarea de piaţă. Datoria externă garantată public include împrumuturile externe garantate de MFP şi autorităţile administraţiei publice locale, conform legislaţiei privind datoria publică. Împrumuturile de la FMI (pct. I.3.1 din tabel) reprezintă sumele trase în baza Acordului Stand-By cu România, exclusiv sumele primite de MFP de la FMI conform OUG nr. 99/2009 (punctul I.1.1.1 din tabel). Conform BPM6, alocările de DST de la FMI (pct. I.3.2 din tabel) sunt clasificate ca datorie externă pe termen lung.
  5. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung se calculează ca raport între serviciul datoriei externe pe termen lung şi exportul de bunuri şi servicii.
  6. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii se calculează ca raport între rezervele internaţionale ale României (valută + aur) la sfârşitul perioadei şi importul mediu lunar de bunuri şi servicii din perioada respectivă.
  7. Datoria externă pe termen scurt calculată la valoarea reziduală reprezintă soldul datoriei externe pe termen scurt la care se adaugă plăţile de rate de capital aferente datoriei externe pe termen lung scadente în următoarele 12 luni.
  8. Datele de balanţă de plăţi sunt revizuite lunar; pentru a vizualiza datele revizuite aferente lunilor anterioare, precum și seriile de date istorice lunare şi trimestriale începând cu anul 2005 transpuse în metodologia BPM6, se poate accesa: Baza de date interactivă.

Banca Centrală Europeană a lansat recent „Our Statistics” – un website conceput în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem, prin care statisticile sale devin mai accesibile. Acesta poate fi accesat la adresa: https://www.euro-area-statistics.org/?lg=ro

Si asta se intampla intr-o economie care nu si-a dus reforma structurala pana la capat, ci doar a stopat-o timp de 12 ani. Stau si ma intreb ce justificare economica are lucrul asta.

Prima Casa

Dl. Florin Citu a ridicat pe saitul sau problema „Primei Case” – v. aici ultimul articol pe tema asta. Si din acest punct de vedere a fost atacata BNR, cum ca ar sustine acest Program. Insa acest Program nu depinde de BNR, iar Guvernul ar putea sa-l inchida in secunda doi.

Dar iata ce face Guvernul:

Economie HotNews

Programul Prima Casa a fost suplimentat cu 500 mil. lei, pe fondul legii darii in plata

„Ministerul Finantelor Publice propune suplimentarea plafonului de garantii aferent acestui an cu suma de 500 milioane de lei ca raspuns la solicitarile potentialilor beneficiari ai programului Prima casa.  „Initiativa legislativa parlamentara privind darea in plata a creat o incertitudine mare atat in privinta aplicabilitatii legii asupra creditelor contractate prin programul Prima casa, cat si din perspectiva impactului acestei legi asupra pietei imobiliare si pietei creditului ipotecar. Acesti factori au condus la o cerere foarte mare pentru acordarea de garantii in cadrul programului in primele patru luni ale anului 2016. S-a ajuns la situatia fara precedent in care plafoanele alocate bancilor pentru intreg anul 2016 au fost utilizate extrem de rapid”, mentioneaza MFP, citat de Mediafax.

Anul acesta, pana la 1 mai, au fost acordate 13.100 de garantii in valoare de 1,2 mld. lei fata de perioada similara a anilor 2015 si 2014, in care au fost acordate garantii in valoare de cca. 668 mil.lei si respectiv 536 mil. lei. Aceste evolutii au condus la necesitatea celei de-a doua redistribuiri a plafoanelor alocate pe institutii financiare in 2016.

Ministerul Finantelor Publice va monitoriza indicatorii pietei creditelor ipotecare pentru persoane fizice in perioada imediat urmatoare si va anunta in curand strategia pe termen mediu privind derularea programului Prima casa.

De la momentul initierii programului Prima casa, in 2009, pana la inceputul lunii mai 2016, au fost acordate peste 178.000 de garantii, reprezentand un volum total de garantare de circa 15 mld. lei, aferent unor finantari in valoare de 29,8 mld. lei.

Rata de neplata in cadrul programului este de 0,34% din total credite acordate. „

Care e justificarea economica? Observati: Guvernul a gasit imediat fonduri, ministrul Finantelor a gasit imediat bani. Grava e conceptia politicienilor nostri, nu atat a bancherilor, si anume ca statul are resurse nelimitate, vechi reflex din comunism cand statul facea si desfacea tot, le rezolva pe toate si nu exista ceva ce nu ar fi putut rezolva. Lucrul asta e mai grav decat faptul ca s-au suplimentat garantiile cu 500 milioane lei, din banii nostri.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 16, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Un fenomen interesant…

Dupa parerea mea, cel putin din ce vad eu, nu numai in Romania are loc un fenomen care merita remarcat: cresterea puterii serviciilor secrete. Pretexte pentru ca sa aiba loc, sa se produca fenomenul, pot fi mai multe. De pilda: coruptia (desi reala, poate fi si un pretext), securitatea cibernetica etc. Acest fenomen il remarc nu numai in Romania, dar si in Rusia unde Presedintele, Dl. Putin, este un kaghebist notoriu si unde remarcam, actualmente, o dictatura fesebista. La noi e celebrul Binom SRI-DNA, criticat acum atat de D-na. Elena Udrea, fosta colaboratoare deosebit de apropiata a Presedintelui Basescu, cat si de Dl. Basescu insusi. Care sa fie explicatia unui astfel de fenomen pe care cred ca l-am putea intalni si prin alte parti, nu numai in Romania sau in Rusia…?

Totusi, pentru Romania, cat si pentru Rusia, e un motiv comun care nu se poate sa nu te intrige… Si anume faptul ca de destula vreme au fost stopate reformele. Drumul nostru, vorbesc acum de Romania, dar e valabil si pentru Rusia, era spre economie de piata si libertate – si rog a parcurge Cap. XV Piata din Actiunea umana. Un tratat de teorie economica de Ludwig von Mises, ca sa intelegem mult mai clar despre ce e vorba cand vorbim de reforme in sensul economiei de piata si care e legatura acestora cu libertatea.  Or, ce s-a intamplat? Sa luam Romania, condusa de Traian Basescu. A fost o conducere autoritara, un autoritarism care s-a vazut si in salariile si pensiile taiate. Basescu s-a comportat si ca Presedinte si ca premier. S-a folosit de Binom ca sa loveasca in adversarii politici. A fost o conducere autoritara care mai degraba „a inghetat” totul in loc sa faca reforme. Am mai scris despre astfel de lucruri, de exemplu nu s-a facut nicio privatizare. In general vorbind, reforme nu s-au prea facut. Scandal, da. Scandaluri au fost cu duiumul. Conducerea asta autoritara a lui Basescu s-a (auto)intitulat de dreapta, dar mie mi se pare ca a fost mai degraba una de stanga. Nici pe vremea lui Basescu nu s-au facut cine stie ce investitii insa este adevarat ca inainte de criza lucrurile au mers ceva mai bine, insa cu deficite, inclusiv structurale, mari… In orice caz, reforme foarte putine, mai ales daca ma gandesc la performanta lui Tariceanu de a angaja, in intervalul de timp 2004-2009, 500.000 de oameni la stat… In Romania a inceput sa se blocheze reforma din 2004, iar acum suntem in plina desfasurare a acestui proces nociv si se vede ca dam inapoi, ca regresam.

In Rusia, avem de multisor tot o conducere autoritara in persoana lui Vladmir Putin. Trebuie spus ca si in Rusia se faceau reforme, aceleasi reforme descrise de von Mises in cartea de mai sus. Spre economia de piata. Bineinteles, in Rusia reformele au mers mult mai greu si necesita mult mai mult timp decat in Romania sau oricare alta tara din Europa. Dar se faceau. Pana cand Eltin l-a lasat pe Putin mostenitorul tronului, ca sa zic asa. Vedeti, am fost intrebat cum se nasc dictatorii, de ce lumea ii voteaza… Trebuie spus de asemenea ca Dl. Putin a fost directorul FSB, deci e clar… Nu numai ca el controleaza si acum FSB, dar FSB a ajuns sa aiba un om in postura de Presedinte al Rusiei. Lucrul asta ar fi, poate, neesential daca Putin ar fi continuat reformele si ar fi imbunatatit situatia respectarii Drepturilor Fundamentale ale Omului. Insa conducerea lui Vladimir Putin e una tot autoritara, dictatoriala chiar si nu a facut altceva decat sa blocheze reformele, reusind sa-si duca tara intr-o grea situatie economica din cauza sanctiunilor aplicate Rusiei, de catre Vest, pentru agresiunea la adresa Ucrainei. E un om care considera ca „prabusirea comunismului e cea mai mare catastrofa geopolitica a sec. XX”, care regreta Uniunea Sovietica si disparitia acesteia. Cu Putin reformele au inceput sa stagneze inca din 1999, de cand a ajuns premier prima oara. Lucrul asta nu s-a simtit la inceput in Europa, dar iata ca acum incepe sa se simta unde duce gandirea lui Putin intreaga Federatie Rusa. La noi deja am auzit zvonuri ca Laura Codruta Kovesi ar dori sa candideze la Presedintie… Sunt similitudini… Inca de pe vremea cand Basescu era Presedinte se facea in presa internationala o comparatie intre el si Putin, in ideea ca cele doua regimuri sunt, de fapt si de drept, comparabile… Pe undeva cam asa e, pentru ca stagnarea si chiar regresul reformelor s-a facut vizibil si in Romania, si in Rusia. Rezultatul este ca lucrurile nu merg azi bine nici in Romania si nici in Rusia.

Deci cauza cresterii Puterii serviciilor secrete este stagnarea, stoparea mai bine zis, si chiar regresul reformelor liberale, singurele ce pot duce catre libertate si democratie. Simptomul acesta al stoparii reformelor il observam si in Romania, si in Rusia. In Rusia insa situatia este mult mai grava iar Vestul trebuie sa depuna eforturi de a inlatura o asemenea stare maligna din Federatia Rusa. In Romania situatia nu e totusi atat de grava si pentru ca romanii l-au votat pe Dl. Iohannis la alegerile prezdentiale, lucru foarte important, dar s-ar putea agrava daca PNL nu va afirma valorile liberale si nu va continua sa faca reformele de care vorbeam mai sus si de care aminteam si aici.

De ce e nociv sa creasca Puterea serviciilor secrete? In primul rand trebuie sa spunem ca in Rusia a crescut Puterea lor pe termen lung – lucru foarte ingrijorator. Este nociv pentru ca serviciile secrete nu pot substitui politicul. Si ajunge un om, ca Putin, la Putere si vedem cu totii ce idei are, cum iubeste comunismul si regreta URSS… Traian Basescu spuneam ca nu prea a facut reforme, nu a reformat nici aceste servicii. Iar societatea, in felul acesta, incepe sa nu prea mai arate a libera si democratica. Rusia lui Putin arata a libera si democratica? Asa s-ar putea intampla si cu Romania daca nu se iau masuri, adica daca nu se fac reforme si daca liberalismul nu e exprimat in societate.

aprilie 20, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 25 comentarii

„De ce eu?”

Filmul lui Tudor Giurgiu (v. aici si aici) reprezinta una din incercarile notabile din filmografia romaneasca postdecembrista de a realiza o pelicula in linii realiste, gen celebrul serial Caracatita. Spun ca este o incercare notabila, insa intrucatva diferita de Ticalosii, desi ideea e cam aceeasi. Totusi, „De ce eu?” este bazat pe fapte reale, iar filmul chiar nu ecranizeaza o fictiune ci un lucru extrem de grav pentru care, pana acum, nu a platit cineva pentru ca nu s-a deschis nicio ancheta care sa verifice cauzele sinuciderii procurorului Cristian Panait. Totusi, in recenzia sa, Cristian Tudor Popescu are dreptate:

Gandul

Procurorul Panait s-a sinucis ca să nu fie omorât

Se arata ca:

„Terasa din film e chiar terasa de pe care s-a aruncat procurorul Cristian Panait”. Aşa scrie pe genericul peliculei ”De ce eu?”, fiind totodată asiguraţi că „Acest film e dedicat memoriei procurorului Cristian Panait (1973-2002)”.

Am numit acest procedeu de manipulare ancoră de real. E folosit cu intenţia de a naşte în mintea spectatorului mediu standard un gând mai mult sau mai puţin subconştient: „Păi, dacă terasa e aia adevărată, atunci tot ce-am văzut în film trebuie să fie adevărat”.

Şi nu e, începând chiar cu scena terasei. Îl vedem pe Emilian Oprea (Panait) zâmbind, cu ochii jucându-i în lacrimi, resemnat-depresiv, deşi discută cu viitoarea lui soţie planuri de viitor. Apoi, ea pleacă la cumpărături şi el vorbeşte la telefon cu o studentă căreia „i-o trăsese” (nu am alt termen care să redea exact ce-a pus regizorul Tudor Giurgiu pe ecran), că ce faci, că te-ai dat la fund, că nu ne mai vedem?, după care aruncă telefonul, despărţindu-se de viaţă, şi se duce la balustrada letală.

Tăietură de montaj cu doi porumbei, simboală tare de tot a sufletului ce urmează să se înalţe la ceruri.

Apoi, imaginea unei perdele gri, altă simboală, giulgiul, cum ar veni.

În sfârşit, procurorul mort, în trening, pe asfalt.

Există şi spectatori care vor fi înţeles că Panduru (Panait) s-o fi sinucis şi pentru că nu se hotăra cu care dintre cele două domnişoare să şi-o pună. În realitate, Cristian Panait s-a aruncat în gol cu martori, mătuşa şi mama lui, care l-au dezbrăcat şi au încercat să-l întindă în pat, văzându-i starea de agitaţie extremă. Panait s-a smuls, a fugit pe terasă în chiloţi şi a sărit sub ochii celor două femei.

Dar, regizorul Giurgiu ţine să-l scoată din viaţă pe Panait inventându-i un ultim gest duplicitar, o înşelare, a ziaristei cu studenta.

Iar asta se înscrie într-o logică schiloadă a filmului, care nu face decât să confirme ce s-a străduit să demonstreze Justiţia română a anului 2002: că procurorul Panait era bolnav mintal.

Nebun post-mortem! se numeşte editorialul pe care l-am scris atunci în Adevărul. Nu exista niciun fel de document medical, internare sau diagnostic, care să menţioneze vreo problemă psihică a procurorului Panait. Dimpotrivă, trecuse testul psihologic pentru admiterea în magistratură.

Toată activitatea lui la Parchetul General fusese competentă, dinamică, cât se poate de coerentă. Însemnările cu pix roşu ale procurorului Panait în legătură anchetarea procurorului Alexandru Lele la Oradea, publicate tot în Adevărul, arătau un meseriaş meticulos, riguros, cât se poate de raţional şi stabil psihic.

Comportamentul lui alterat brusc în ultimele zile şi ore de viaţă nu e al unui nebun, dar al unui om agresat psihic de către cineva, al unei victime a manipulării mentale, făcută cu mijloace profesioniste, de tip inducţie obsesională, şantaj cu ameninţare, condiţionare hipnotică, care nu sunt aiureli gen flacăra violet. O manipulare căreia a încercat să i se opună până în ultima clipă.

Or, ce vedem la dl Giurgiu? Un Panait fost participant la partide de sex în grup regulează câineşte, în calitate de profesor, o studentă (astea sunt adăugirile „creative”, artistice, ale regizorului la realitate, probabil, tot în memoria lui Cristian Panait, menite să facă filmul mai prizabil pentru publicul de mall), pe urmă i se ia dosarul Lele şi e pus el însuşi sub anchetă. Obsedat că e microfonat peste tot şi că îi este ameninţată viaţa de către „serviciile secrete”, având şi două femei pe cap, curajosul şi corectul Panait dă în depresie maniacală şi se sinucide.

Se sinucide fiindcă avea viaţă grea, şi nu putea să lupte cu ea. Ca un fricos absolut, se sinucide ca să nu fie omorât – asta e „logica” jignitoare pe care i-o atribuie dl regizor Giurgiu.  Niciun cuvânt, nicio imagine în film despre faptul că adevăratul Panait era foarte credincios, mergea des la biserică şi avea duhovnic – pentru un astfel de om, sinuciderea e un mare păcat.

Colegul lui de breaslă, procurorul Lele, prima ţintă a cercurilor de putere în afacerea de la Oradea, şi el suspendat din funcţie, anchetat şi supus presiunilor de tot felul, s-a judecat cu Parchetul General din 2002 până în 2008, câştigând toate procesele şi fiind repus în funcţie.

Mai mult, insultarea, nicidecum cinstirea, memoriei procurorului Cristian Panait merge până la a i se pune în cârcă infracţiuni grave imaginate de scenarist şi regizor. Folosind un aşa-zis „prieten” din procuratura militară, Panaitul lui Giurgiu „face rost”, în mod cât se poate de ilegal, de stenogramele unor interceptări ale SRI. Deci, nu pe baze profesionale şi legale îşi face el dosarul în cazul Lele, ci scurtcircuitând, încălcând legea. După care, dl Giurgiu îl pune să-i transmită acest dosar, cu respectivele stenograme obţinute ilegal, tocmai anchetatului Lele – comunicarea de date din dosarul în derulare e o faptă de maximă gravitate şi descalificantă pentru un procuror.

De ce toată îmbârligătura asta scenaristică? Pentru că dl Giurgiu mută axa cazului Lele-Panait de pe PSD pe „serviciile secrete”, mai exact, Securitatea eternă.

Ce s-a întâmplat în 2001 şi 2002 la Oradea este un caz de corupţie pesedistă la nivel înalt. În film este prezentat episodul descinderii pentru percheziţie condusă de procurorul Panait în locuinţa lui Lele. E o reconstituire fidelă, cadru cu cadru, a secvenţelor reale, înregistrate pe casetă atunci de televiziunea locală. Cu o mare şi lată excepţie – replica lui Lele către Panait: „Vreau să mă asigur că se procedează corect, pentru că dumneata eşti trimis aici de Năstase!”. Pe asta, dl Giurgiu a sărit-o, „artistic”, „creativ”…

Adrian Năstase este cel care a determinat punerea în libertate a lui Adrian Tărău, fiul prefectului PSD Aurel Tărău, arestat de procurorul Lele pentru implicare într-o reţea de criminalitate transfrontalieră. Liderul PSD şi prim- ministru a influenţat Justiţia, după ce declarase că nu-i plac arestările de vineri seara, astfel încât Lele a fost silit să revoce arestarea lui Adrian Tărău, cel care sponsorizase masiv PSD, cu bani negri, pentru ca tatăl Tărău să fie numit prefect de Bihor.

Îndată ce s-a văzut liber, Adrian Tărău a fugit în America, la Chicago.

Realitatea e mult mai tare şi mai ascuţită decât ficţiunea d-lui Giurgiu. Stresat de faptul că despre filmul d-sale se spunea că dă în Ponta, a cărui posibilă implicare în cazul Panait-Lele s-a tot vehiculat în presă,  dl Giurgiu a organizat o proiecţie restrânsă a peliculei înainte de alegerile prezidenţiale din toamnă, în care dl Ponta pleca mare favorit. Şi, da, dl Ponta şi PSD s-au liniştit, nu era nicio problemă.

Ba s-a bucurat acum şi dl Băsescu, care a văzut De ce eu? şi l-a declarat bun. Normal, pentru că realizatorii, începând să filmeze prin aprilie 2014, au constatat că se află în anul „Serviciilor”, inaugurat de dl Băsescu cu prilejul pozării E. Udrea, A. Bica şi A. Topoliceanu şopingind în februarie, la Paris. Drept care, în locul megaafacerii pesediste de corupţie şi imixtiune politică în Justiţie, au băgat interceptări, stenograme, fotografii cu camera ascunsă, totul într-o zeamă de complot sereisto-securist, în stilul clasicelor thrillers occidentale de gen.

Cât priveşte analiza cinematografică a filmului, nu menţionez decât „cântările” folk, pop, pian glamoros de holul hotelului şi ohtaturi de inimă albastră, băgate periodic pentru fezandarea inimaţului spectatorului şi ca o compensaţie pentru că se aude prost ce vorbesc personajele.

Frumoasa melodie „Noi, nu!”, interpretată de Anda Călugăreanu, pe versurile lui Nicolae Labiş,  afirmă exact contrariul a ce se arată în film că ar fi făcut procurorul Panait: noi, nu, niciodată, nu vom muri înainte ca trupul să ne moară! Cristian Panait, carevasăzică,  face parte dintre cei ce şi-au pierdut „credinţa-n izbândă pe-aceste mereu mişcătoare poteci”, în vreme ce Noi – care Noi? Probabil dl Giurgiu şi echipa filmului de vreme ce d-sa ne-a rugat în mod expres să rămânem aşezaţi, să vedem genericul de final şi să ascultăm melodia – , nu!

Atunci, în 2002, spuneam, într-o emisiune a lui Marius Tucă dedicată cazului Panait, presei şi corupţiei, că n-am să pot răsturna ca gazetar colosul pesedist instalat peste ţară, asta nu stă decât în puterea oamenilor, prin vot, dar că voi face tot ce pot ca să apăr amintirea procurorului Panait.

Ceea ce fac şi acum.”

Realismul trebuie asumat pana la capat. Dl. Giurgiu trebuia, intr-adevar, sa arate intreaga grozavie a coruptiei pesediste din perioada Nastase si drama prin care a trecut procurorul Panait. Fostul premier, Dl. Adrian Nastase, a platit nu numai politic, dar si cu inchisoarea, pentru coruptia de atunci. Marea greseala pe care a facut-o, ca daca n-ar fi facut-o probabil ar fi ajuns Presedintele Romaniei, este ca nu a dat cu capul de toti peretii coruptia la nivel inalt si mediu din Romania, care tinea intr-o covarsitoare masura de partidul dumnealui, de PSD si care a generat un comportament abuziv. Tin minte si acum cum le-a zis coleglor de partid intr-o sedinta ca daca, citez din memorie, „lucrurile merg tot asa, la anul, pe vremea aceasta vom depana amintiri” si asa a si fost. De ce nu a luat o atitudine hotarata impotriva lucrurilor care mergeau, evident, prost si in defavoarea si a PSD si a sa? Interesant este ca Dl. Nastase a ratat atunci prezidentialele pe ultima suta de metri, cum se spune, datorita, printre altele, si faptului ca nu si-a tinut in frau partidul, mai exact anumite elemente din partid…

De asemenea secenele privind sexul si actul sexual trebuiau diminuate pentru ca nu era vorba despre o poveste de sex sau de dragoste pasionala. Insa acestea nu se potriveau nici in asemenea cazuri: erau excesive. N-are nicio relavanta sa arati in film cum doi oameni si-o trag. Sau scenele cu studenta, n-aveau relevanta. CTP are dreptate:

„Or, ce vedem la dl Giurgiu? Un Panait fost participant la partide de sex în grup regulează câineşte, în calitate de profesor, o studentă (astea sunt adăugirile „creative”, artistice, ale regizorului la realitate, probabil, tot în memoria lui Cristian Panait, menite să facă filmul mai prizabil pentru publicul de mall), pe urmă i se ia dosarul Lele şi e pus el însuşi sub anchetă. Obsedat că e microfonat peste tot şi că îi este ameninţată viaţa de către „serviciile secrete”, având şi două femei pe cap, curajosul şi corectul Panait dă în depresie maniacală şi se sinucide.”

Astfel de scene sunt in exces, n-aveau legatura cu subiectul filmului si scad valoarea acestuia. Era bine ca aceste secene sa fie estompate, in niciun caz nu trebuia a se prezenta cum se reguleaza caineste, cum bine arata CTP. Si apoi pentru ca sa arati ca un barbat face dragoste cu o femeie, nu trebuie sa arati neaparat cum o reguleaza.

Insa trebuie sa evidentiem si ce are bun filmul, dar loc pentru mai bine exista. El arata in termeni realisti, clari putregaiul existent, la nivelul anului 2002, in Justitie. In felul acesta si arata de ce trebuia sa fie adusi alti oameni in Justitie, de ce trebuia innoita Justitia, pe de o parte si de ce a fost necesar un om ca Daniel Morar, pe de alta parte!! Pentru ca numai asa se poate ajunge la o Justitie independenta, fara de care nu poate exista o libertate reala, o democratie reala si un stat de drept real. Atata vreme cat sunt oameni protejati politic – cum s-a crezut, de pilda, Elena Udrea – si politicul se amesteca in treburile Justitiei, obstructionand actul de Justitie, nu putem vorbi nici de o libertate reala, nici de o democratie reala, nici de un stat de drept real. Cu atat mai mult daca politicul se serveste de serviciile secrete.

Insa ceea ce a facut ulterior DNA, conjugandu-si eforturile cu SRI in lupta impotriva coruptiei, dupa cum am mai aratat si altadata, nu reprezinta o reforma, cum se vehiculeaza, gresit dupa parerea mea. Ci reprezinta aducerea Romaniei in starea de normalitate. Din pacate pentru tara noastra, reforme nu s-au facut din 2004 si pana in zilele noastre. Ciudat este ca, desi exista o stare de anormalitate evidenta – adica abateri grave de la normele legale, reforma in spiritul economiei de piata libera si a eforturilor de a scapa de un stat comunist s-au facut pana in 2004, chiar pe timpul guvernarii Nastase. Insa desi reformele s-au efectuat atunci mult mai hotarat decat acum, viciul in care se zbate tara noastra e acelasi: implicarea mare inca a statului in Economie, in Justitie, in Societate. Or, aceasta implicare a statului necesita activitatea sustinuta a serviciilor secrete. Care pot scapa de sub control. Care au tot interesul sa detina o putere cat mai mare, in felul asta devenind abuzive in societate. Ar mai trebui aratat ca, desi reforme s-au facut pana in 2004, asta nu inseamna ca in ansamblu Romania a avut sau are acum si rezultate bune. Si este de cercetat daca acest lucru nu se datoreaza cumva starii de anormalitate despre care vorbeam mai sus. Cred ca, in mare masura, da…

Chiar ceea ce arata Cristian Tudor Popescu, si anume ca filmul nu sufla o vorba despre Ponta, arata o anume implicare a statului, tot prin PSD, acum la Putere, in Cultura. Altminteri de ce sa nu arati tot? De ce sa nu arati tot, tot adevarul, in toata grozavia lui, pentru care nu a platit cineva pana acum? In felul acesta valoarea filmului ar fi crescut foarte mult! Pentru ca filmul ar fi descris intr-un mod nealterat o epoca… Ar fi fost o descriere realista a unor realitati cu care s-a confruntat tara noastra! Si, bineinteles, lucrurile acestea trebuie sa se reflecte in arta. Clar!

Marea problema si atunci, in 2002, cand se mai faceau reforme, si acum, cand accentul cade pe o Justitie independenta, este ca reformele in sensul economiei de piata libera cat si Justitia independenta reclama un stat minimal sau o implicare minimala a statului in economie. Mostenirea comunista a facut, de exemplu, ca noi avem inca intreprinderi de stat cu un grav defect: sunt neperformante si „mananca” foarte multi bani, cauzand pierderi enorme. Insa apetitul pentru reforme al clasei politice este unul foarte redus. Pe de alta parte este, desigur, usor sa vorbesti despre reforme. Greu este sa gasesti si caile potrivite pentru a le infaptui cu succes. Insa pe o piata libera trebuie sa decida concurenta libera. Nu altceva. In schimb la noi decid relatiile, pilele, mai ales relatiile pe care le ai la minister. Dupa parerea mea, la noi, in toate ministerele, mai ales in cele cu profil si activitate economica, colcaie coruptia! De asemenea in Administratia Locala, aceeasi situatie! De aceea se si impun reforme, pentru ca sa se poata depasi starea actuala care nu conduce spre ceva bun si nici nu e ceva bun. Ba dimpotriva! Iar un stat masiv, ca al nostru, alimenteaza la nesfarsit aceasta coruptie!

Dar reforme, fara o Justitie independenta, precum si o Justitie independenta fara reforme, se vede ca nu merg cum trebuie…

Interesant ce spune si Reporter Virtual intr-un articol ceva mai vechi, dar, cred eu, interesant:

Filmul despre moartea procurorului Panait care îl va îngrozi pe Victor Ponta

Se arata ca:

Citiți și:

Procurorul Panait: „Vor să mă scoată nebun!”. 

***

Astfel, cunoscutul regizor Tudor Giurgiu se află pe ultima sută de metri pentru realizarea unui film despre misterioasa moarte a procurorului Cristian Panait, din urmă cu 12 ani.

Cadavrul procurorului Cristian Panait a fost găsit, în seara de 10 aprilie 2002, pe carosabilul străzii Logofat Stroici, din sectorul 2. Concluzia oficială a anchetei a fost ca tânărul magistrat de 29 de ani s-ar fi sinucis, aruncându-se de la balconul apartamentului de la etajul 10, unde locuia impreuna cu matusa sa, scrie e-national.ro.

Mătuşa lui Panait a susţinut că ultimul om care l-a văzut pe nepotul ei înainte să se sinucidă a fost Victor Ponta, pe atunci şef al Corpului de Control al guvernului Adrian Năstase.

Panait instrumentase mai multe dosare de corupţie din guvernarea Năstase şi au existat informaţii potrivit cărora asupra sa s-au făcut presiuni mari pentru a bloca anchetele.

  • „Domnul Ponta este o ruşine pentru toţi procurorii din această ţară, pentru că este un om necinstit, un om care şi-a şantajat un coleg al lui, şi vă aduc aminte de procurorul Panait. În anul 2002, când Ponta avea calitatea de şef al Corpului de Control al Guvernului, s-a implicat în acţiunea pe care o desfăşura procurorul Panait şi, prin ameninţări, l-a determinat pe acesta să se sinucidă. Poate istoria viitoare va readuce în atenţie acest caz destul de suspect„, declara fostul ministru Adrian Videanu, în urmă cu doi ani, citat de ziarul Gândul.

Filmul despre care relatează Robert Turcescu se află pe ultima sută de metri.

„Cristian” (titlu de lucru) ar putea redeschide în cinema-ul românesc o poartă spre un gen rar explorat, thrillerul politic. Imaginea noastră favorită din cele puse la dispoziţie de producătorul Libra Film este cea cu idealistul procuror Cristian (jucat de Emilian Oprea, foto alăturat) stând la birou şi scrutând cu privirea dosarul din faţă. Ne aşteptăm la un personaj incoruptibil, cu privirea aţintită către adevăr şi gata de orice pentru a-l descoperi, în ciuda opoziţiei colegilor săi şi a altor pioni din lumea politică.”, scrie site-ul de specialitate cinemagia.ro

Despre noul său proiect, Tudor Giurgiu (medalion) spune, citat de acelaşi site: „E un film foarte personal, probabil cel mai dificil film la care am lucrat. Mi-e greu să vorbesc încă despre el, sunt încă în perioada de dinainte de montaj când senzaţiile trăite la filmare sunt foarte puternice. Ştiu doar că publicul va descoperi un actor excepţional, Emilian Oprea, la debut în rol principal în lungmetraj”.

Filmul, cu scenariul scris de Loredana Novak şi Tudor Giurgiu, a beneficiat de un buget de 1,13 milioane de euro şi a început filmările în februarie, urmând ca săptămâna aceasta să termine lucrul cu actorii şi să înceapă cât de curând post-producţia. Premiera este deja programată pentru primăvara anului viitor.”

Vom vedea daca va face si Victor Ponta niste plimbari pe la DNA si apoi la puscarie, dar eu cred ca trebuie aratat acest aspect: reformarea PSD-ului, cel mai mare partid din Romania, este un lucru obligatoriu, despre care vom mai vorbi. Trebuie sa apara oameni noi, cu conceptii noi, care sa ia locul celor invechiti in rele, celor care inca mai au legaturi cu fostul regim comunist si fosta Securitate si cu practicile de coruptie. PSD este cel mai mare partid din Romania si are capacitatea de a se reforma. Nu se poate, spre exemplu, sa se mai tina inca incompetenti si corupti in functiile de conducere. In caz contrar PSD nu va mai putea fi vreodata un partid-fanion al politicii romanesti. PSD trebuie sa se indrepte in spiritul unei stangi moderne, europene, sa scape de apelativul „fostul partid comunist”, sa sustina libertatea, democratia. CTP descrie  un element din acest fenomen, pe care trebuie sa-l evidentiem, fiind vorba si de finantarea partidelor politice, generatoare, in Romania, de coruptie masiva:

„Ce s-a întâmplat în 2001 şi 2002 la Oradea este un caz de corupţie pesedistă la nivel înalt. În film este prezentat episodul descinderii pentru percheziţie condusă de procurorul Panait în locuinţa lui Lele. E o reconstituire fidelă, cadru cu cadru, a secvenţelor reale, înregistrate pe casetă atunci de televiziunea locală. Cu o mare şi lată excepţie – replica lui Lele către Panait: „Vreau să mă asigur că se procedează corect, pentru că dumneata eşti trimis aici de Năstase!”. Pe asta, dl Giurgiu a sărit-o, „artistic”, „creativ”…

Adrian Năstase este cel care a determinat punerea în libertate a lui Adrian Tărău, fiul prefectului PSD Aurel Tărău, arestat de procurorul Lele pentru implicare într-o reţea de criminalitate transfrontalieră. Liderul PSD şi prim- ministru a influenţat Justiţia, după ce declarase că nu-i plac arestările de vineri seara, astfel încât Lele a fost silit să revoce arestarea lui Adrian Tărău, cel care sponsorizase masiv PSD, cu bani negri, pentru ca tatăl Tărău să fie numit prefect de Bihor.

Îndată ce s-a văzut liber, Adrian Tărău a fugit în America, la Chicago.”

Implicatiile vizeaza si realitatea actuala, inclusiv fostul partid de guvernamant, PDL. Practic lucrurile s-au schimbat si nu prea! Ceea ce este ingrijorator pentru ca noi, de fapt, suntem intr-o stagnare periculoasa din mai toate punctele de vedere.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 1, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Sub luneta Wikileaks: Bucurestiul si Sofia

Foarte tare articolul din Romania Libera:

Wikileaks: UE, exasperată de reformele mimate la Sofia şi Bucureşti

ianuarie 4, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu