Chiar sunt tentat sa-l consider sincer pe Vladimir Putin. El pur si simplu nu pricepe ce s-a intamplat in Ucraina si tot acuza Vestul, SUA ca s-au amestecat in relatia dintre Rusia si Ucraina, ca l-au dat jos, in timpul Euromaidanului din 2014, pe fostul presedinte Viktor Ianukovici, omul Kremlinului.
Pe undeva este ciudat ca Putin nu pricepe un lucru pe care l-ar intelege cu usurinta un student de la Stiinte Politice.
Pentru ca ceea ce s-a petrecut in Ucraina era logic sa se intample. S-ar fi intamplat pana la urma, mai devreme sau mai tarziu. Cauzele de baza sunt saracia cumplita a acestei tari de aproape 42,5 milioane de locuitori si coruptia. PIB-ul Ucrainei, pe anul 2017, era si se mentine periculos de mic, de doar $2459 pe cap de locuitor. Ceea ce face ca Ucraina sa ramana o problema prin situatia sa economica precara, ce genereaza instabilitate.
E clar ca Ucraina a experimentat de mai multi ani conduceri pro ruse, corupte, cu exceptia, poate, a perioadei lui Viktor Iuscenko, cand cu Revolutia Portocalie de la Kiev… A venit pe urma omul Kremlinului, Viktor Ianukovici, ca Presedinte iar situatia Ucrainei a ramas precara, chiar inrautatindu-se. Ucraina e o tara mare care de multi ani are o situatie proasta din punct de vedere economica. In asemenea conditii te gandesti la o solutie, la o iesire din aceasta stare deplorabila. Si nu e de mirare ca oamenii si-au indreptat sperantele spre Uniunea Europeana, spre lupta impotriva coruptiei generalizate care macina de ani buni aceasta tara.
Ce e asa de greu de inteles?
Totusi, cineva ar putea sa se intrebe: dar in Belarus, tara vecina Ucrainei, cum de a rams la Putere de atatia si atatia ani un regim pro Kremlin autoritar? Raspunsul e urmatorul: NU e acelasi lucru. Belarus este o tara de aproape 9,5 milioane de locuitori si un PIB de $5745 pe locuitor. Deci o tara care din punctul de vedere al numarului populatiei este de aproape 5 ori mai mica decat Ucraina, dar care are un PIB pe locuitor de mai bine de doua ori mai mare decat Ucraina!!
Vladimir Putin se comporta like a beginner in politica, neintelegand lucruri elementare!!! Ma intreb cum de nu-si da seama ca se pune, fara sa-l forteze cineva, intr-o postura ridicola!
Dar Rusia? In Rusia cum e posibila stabilitatea unui regim autoritar de genul celui al lui Vladimir Putin? De ce n-au loc acolo Revolutii Portocalii…? Pentru ca situatia Rusiei e mult mai buna decat a Ucrainei!! Rusia e o tara de 144,5 milioane de locuitori si are un PIB de $10.630 pe locuitor. Iar inegalitatile (Gini) sunt ceva mai mari, dar nu cu mult mai mari decat in Ucraina si Belarus. Numai sa comparam PIB-ul pe locuitor al Rusiei cu cel al Ucrainei… Totusi, Rusia nu are un PIB suficient de mare astfel incat sa poata ajuta Ucraina sau sa contribuie la dezvoltarea acestei tari. Fara indoiala, referindu-ne strict la forta economica, Rusia nu se poate compara cu UE a carui forta economica e cu mult mai mare.
De asemenea, e semnificativ faptul ca anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia nu a adus un bine populatiei de acolo. La ora actuala Crimeea are o populatie de 2.284.000 (2014) de locuitori si un PIB per capita de doar $3000 (2016). Sigur, in perioada anexarii de catre rusi, situatia economica s-a inrautatit. Era de asteptat. Insa nici nu se poate spune ca dupa rusii i-au fericit pe acesti oameni, in majoritatea lor etnici rusi (67,9% in 2014). Ba chiar dimpotriva, tinand cont de posibilitatile Crimeii si ma refer in special la potentialul turistic si la resursele naturale pe care le are… Deci Rusia nu poate sa contribuie nici macar la dezvoltarea Crimeii. Practic, au izolat-o. Interesant este ca nu sunt banci internationale mari in Crimeea. De asemenea, mi se pare interesant faptul ca rusii au pus acolo un guvernator tanar, de doar 41 de ani, in persoana lui Dimitri Ovsianikov, nascut taman la Omsk, in Siberia. Te-ai fi asteptat, probabil ca pus fiind la conducere un om tanar, ar dinamiza lucrurile, ar veni cu idei moderne, ar face sa mearga treaba. Nici vorba de asa ceva! Pui un om tanar – deci vrei sa arati ca ai deschidere catre tineret, catre modernitate. Doar ca nu se vede nimic din toate acestea. Crimeea balteste, in continuare, in saracie. El a castigat alegerile gubernatoriale din 2017, din partea Partidului Rusia Unita, a lui Putin, cu 71,05%, dar la o prezenta la vot de doar 34,2%. Dintre toti candidatii el era cel mai tanar! Si a candidat ca independent! 🙂 . Sondajele dadeau ca indecisi 24% si absenteisti 7%. Cred ca se vede cu claritate ca treburile merg cat se poate de prost.
martie 9, 2018
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Belarus, Crimeea, economic, economie, Euromaidan, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Federatia Rusa, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, politic, Politica internationala, Politice, Putin, Razboiul Crimeii, Revolutia Portocalie, Rusia, Rusia Unită, social, societate, SUA, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Vladimir Putin, WordPress |
Lasă un comentariu
Sa vedem mai intai ce s-a intamplat:
Mediafax
„În dosarul deschis în urma difuzării reportajului Sky News despre presupuşi traficanţi de arme din România, anchetatorii vor face cercetări privind infracţiuni contra securităţii naţionale, procurorii luând în calcul extinderea anchetei asupra jurnaliştilor britanici, au precizat surse judiciare.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cercetările în această cauză se vor axa pe infracţiuni contra securităţii naţionale, respectiv comunicarea de informaţii false. Potrivit surselor citate, anchetatorii iau în calcul extinderea anchetei în ceea ce îi priveşte jurnaliştii britanici care au realizat materialul.
Trei dintre cele cinci persoane care au legătură cu realizarea materialului Sky News despre presupuşi traficanţi de arme din România au fost chemate, din nou, joi, la sediul DIICOT pentru continuarea cercetărilor, după ce miercuri seara audierile au fost întrerupte. Unul dintre cei audiaţi este Szanto Aurelian Mihai, cel care ar fi intermediat legătura jurnaliştilor cu persoanele care apar în înregistare. Aceştia nu au făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul DIICOT, fiind însoţiţi de avocaţi.
Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că, în cadrul anchetei, se confirmă existenţa unui scenariu în legătură cu materialul difuzat de Sky News. „Au fost identificate persoanele mascate şi alte persoane cu care au colaborat. Au fost identificate şi ridicate şi armele şi s-a descoperit autoturismul. Se confirmă ceea ce am preconizat, un scenariu care cred că a fost pus la cale de jurnaliştii britanici„, a precizat Daniel Horodniceanu.
Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a publicat noi mesaje Twitter în care atacă România pentru publicarea de informaţii nepotrivite care să provoace o reacţie din partea sa, reiterând faptul că nimeni nu a fost plătit.
”România, încetează cu publicarea de mesaje nepotrivite, este ridicol. Este foarte plictisitor. Am răspuns la fiecare întrebare – arestezi bandele?”, scrie jurnalistul, în cel mai recent mesaj publicat pe Twitter.
”Nimeni nu a fost plătit. Armele sunt reale. Povestea este corectă. Sfârşit de discuţie. România, aici nu era vorba despre tine. Era vorba despre arme”, publica acesta anterior.
Ramsay a insistat de asemenea, asupra faptului că în imaginile suprinse de camerele de supraveghere ale hotelului unde au fost cazaţi jurnaliştii Sky News apare doar echipa publicaţiei, nimeni altcineva, contrazicând informaţii potrivit cărora că în imagini ar putea fi văzuţi echipa de filmare şi intermediarul de origine română.
”Pentru a clarifica -în imaginea de la hotel apare echipa Sky News. Nimeni altcineva. Este televiziune. Este o echipă de producţie”.
”Heheheh, este adevărat. Pur şi simplu nu vă place! AK-urile şi puştile cu lunetă sunt – err – militare, de vânzare. Succes”, a mai scris Ramsay pe Twitter.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu şapte ani. Aceleaşi surse precizează că totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar. Suspiciunile procurorilor ar fi fost confirmate de intermediar la audieri. Szanto Aurelian a declarat că a fost păcălit şi că i s-ar fi spus că este vorba despre un reportaj cu personaje fictive, informaţii ce ar fi urmat să fie anunţe la difuzarea materialului.
„Mi-au declarat : nu vă faceţi griji, la momentul difuzării va apărea la sfârşit, pe display, că toate personajele din acest documentar sunt fictive şi sunt doar cu caracter informativ. Aşa mi s-a comunicat. Ei mi-au cerut să le prezint arme de război. Comunicarea mea către ei a fost nu, nu pot să vă ofer arme de război. Ei m-au asigurat că este un documentar care va apărea în luna decembrie. Nu va fi o ştire, nu va fi ceva pus pe sticlă care să defăimeze imaginea României. S-au negociat la mii de euro, dar nu foarte multe”, susţine bărbatul.”
„Agenţia Naţională britanică pentru combaterea Infracţionalităţii a comunicat, pentru MEDIAFAX, că postul Sky News a prezentat o filmare unui ofiţer al instituţiei, precizând că NCA a făcut comentarii generale despre traficul ilegal de arme din estul Europei răspunzând unei întrebări despre Ucraina.
Răspunzând unor întrebări adresate de agenţia MEDIAFAX referitoare la menţiunile făcute despre NCA în reportajul realizat de postul Sky News, Biroul de presă al Agenţiei Naţionale britanice pentru Combaterea Infracţionalităţii a confirmat că, într-adevăr, o filmare i-a fost prezentată unui ofiţer al instituţiei.
„Sky News i-a arătat o filmare unui agent NCA, iar noi am oferit comentarii generale despre traficul ilegal cu arme la nivel european din perspectiva autorităţilor britanice”, a transmis, pentru MEDIAFAX, un reprezentant al Biroului de presă al NCA.
La întrebarea dacă NCA menţine comunicatul din reportajul Sky News privind existenţa unor informaţii despre un presupus trafic ilegal cu arme de foc în România, NCA a precizat pentru MEDIAFAX: „Agenţia nu a fost rugată (de către Sky News – n.red.) să facă vreun comentariu specific despre situaţia din România şi nu a comentat situaţia din România. NCA a oferit o perspectivă generală despre comerţul ilegal cu arme în Europa. Ţara la care NCA a făcut referire în mod specific a fost Ucraina, în contextul conflictului din acest stat şi al realităţii că multe arme provin din zone geografice instabile”.
Postul tv britanic Sky News a difuzat un reportaj despre presupuşi traficanţi de arme din România. Filmarea difuzată de Sky News arată întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti. După luni de negocieri, echipa Sky News spune că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme.
Sky News precizat, în materialul postat pe site-ului postului tv, că, „la Londra, filmarea a fost prezentată unor ofiţeri ai Agenţiei Naţionale pentru combaterea Infracţionalităţii (NCA). Au confirmat că tipurile de arme, zona întâlnirii noastre (cu traficanţii – n.red.) şi preţurile discutate corespund cu informaţiile pe care le are NCA”.
„Armele provin de obicei din zone de conflict precum Ucraina, unde a avut loc şi întâlnirea dumneavoastră”, afirma, pentru Sky News, Ian Cruxton, director pentru combaterea infracţionalităţii organizate în cadrul NCA.
Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a explicat miercuri că materialul video difuzat este real, precizând că nimeni nu a fost plătit. „Ha! Să se calmeze toată lumea. Reportajul este real. Nu a fost nimeni plătit. Nu a făcut nimeni nicio înscenare. Armele erau reale. Au loc arestări. Instituţiile guvernamentale sunt stânjenite. Faceţi faţă realităţii!, a transmis, prin Twitter, Stuart Ramsay, şeful Departamentului Corespondenţi de la Sky News.
Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că, în cadrul anchetei, se confirmă existenţa unui scenariu în legătură cu materialul difuzat de Sky News. „La acestă oră se efectuează câteva percheziţii în Mureş şi Bistriţa. Au fost identificate persoanele mascate şi alte persoane cu care au colaborat. Au fost identificate şi ridicate şi armele şi s-a descoperit autoturismul. Se va face o conducere în teren. Se confirmă ceea ce am preconizat, un scenariu care cred că a fost pus la cale de jurnaliştii britanici”, a declarat procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu şapte ani, bărbatul fiind în prezent audiat la DIICOT. Aceleaşi surse precizează că totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar. Suspiciunile procurorilor ar fi fost confirmate de intermediar la audieri. Surse din cadrul anchetei susţin că, la jumătatea lunii iulie, intermediarul Szanto Aurelian Mihai ar fi fost contactat de jurnalişti Sky News care i-au spus că vor să facă un material despre traficul de arme în Europa. Ulterior, la data de 29 iulie, acesta, împreună cu mai mulţi angajaţi ai postului Sky News au ajuns Târgu Mureş. La data de 1 august au ajuns la Cluj, unde au închiriat o maşină care a fost condusă de Szanto Aurelian Mihai, acesta fiind şi translator în cadrul materialului dar şi unul dintre figuranţi. La înregistrare au luat parte şi alţi bărbaţi, unul dintre ei fiind finul intermediarului. Aceleaşi surse precizează că patru dintre arme i-ar aparţine lui Szanto Aurelian Mihai, acestea fiind deţinute legal. Alte două arme i-ar aparţine finului intermediarului, fiind deţinute şi acestea în mod legal. Sumele pe care le-ar fi primit participanţii sunt cuprinse între 500 şi 1.000 de euro. Sursele menţionate spun că jurnaliştii ar fi solicitat să filmeze într-o zonă de munte, finul intermediarului alegând un deal din localitatea Mărişelu din Bistriţa Năsăud. Procurorii DIICOT au efectuat miercuri dimineaţă şapte percheziţii la Bistriţa Năsăud şi Tîrgu Mureş, în urma cazului difuzat de Sky News alte patru persoane urmând să fie aduse la DIICOT.”
„Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat pentru MEDIAFAX că lucrurile trebuie puse în „bună ordine” în ceea ce priveşte opinia publică britanică şi că autorităţilor li s-a explicat care este situaţia în cazul Sky News, diplomatul subliniind că ”nu trebuie să supradramatizăm”.
„Misiunea noastră e să punem lucrurile în bună ordine pentru opinia publică din Marea Britanie. Autorităţilor le-am explicat deja şi au înţeles”, a declarat Mihalache pentru MEDIAFAX.
Ambasadorul a spus că, în opinia sa, nu trebuie „să facem dintr-un reportaj un capăt de ţară”.
„Percepţia se construieşte din acumulări succesive de date, informaţii. Noi trebuie să avem grijă ca asemenea acumulări să nu fie de tipul acestui reportaj”, a subliniat diplomatul.
De asemenea, Mihalache a precizat că pe măsură ce ancheta avansează, Ambasada va informa autorităţile britanice, presa britanică şi autorităţile de reglementare asupra concluziilor ei.
În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale sau comunitatea de români din Marea Britanie, nu există efecte negative, a susţinut ambasadorul.
„Aici nu e vorba de relaţii între autorităţile statului, aici e vorba de o făcătură de presă, n-are nicio legătură cu statele şi cu relaţiile dintre state. (…) Nu trebuie să supradramatizăm un incident pe care îl lămurim, îl clarificăm, arătăm că e o făcătură şi cu asta gata”, a conchis Dan Mihalache.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în anchetă privind reportajul difuzat de televiziunea britanică se merge pe varianta unui scenariu pus la cale de jurnaliştii Sky News, primele cercetări arătând că aceştia le-ar fi spus inclusiv replicile românilor şi le-ar fi cerut să poarte haine militare, o parte din arme fiind ale intermediarului.”
Who done it?
Mi-am pus aceasta intrebare pentru ca nu putem sa tragem concluzia ca e doar o simpla „facatura de presa” care „n-are nicio legatura cu statele si relatiile dintre state”. Ancheta e in curs de desfasurare si ar trebui sa scoata la iveala adevarul. Insa in Marea Britanie s-au mai intamplat astfel de incidente. Imi amintesc, de pilda, cu publicatia Daily Mail facea reportaje halucinante care conduceau la concluzia ca va urma un val de emigranti romani si bulgari spre Marea Briatnie, mai multi decat populatia celor doua tari la un loc. Atunci Statul Roman nu a reactionat. Acum o face si bine face! De asemenea o nota foarte buna pentru luare de pozitie a D-nei. Ana Birchall.
Evident, te intrebi de ce apar astfel de dezinformari si intoxicari in Marea Britanie. Ca asa se numesc astfel de lucruri? Ca sa fiu cat se poate de direct, voi spune ca unora nu le convine ca Romania, in contextul evenimentelor recente din Turcia, e o tara stabila. Rolul pozitiv al Romaniei in cadrul NATO e in crestere, iar cei care au mizat pe destabilizarea Turciei prin lovitura de stat, esuata pana la urma, aveau, probabil, in vedere o destabilizare mai larga a flancului sud-estic al NATO. Lucrul acesta nu s-a intamplat. Dupa parerea mea, e vorba de Federatia Rusa care, dupa cum se vede, are o agentura de spionaj puternica in Marea Britanie, compusa, de ce nu?, si din celebrii oligarhi rusi, foarte bogati, capabili sa sustina din umbra astfel de actiuni de dezinformare, pentru care totusi nu trebuie cheltuite sume foarte mari de bani, dupa cum sustin unii experti in materie. Lupta anticoruptie din Romania a diminuat potentialul informativ si producator de diversiune al Rusiei la noi in tara. Lucrul asta, evident, nu convine Rusiei. Asa ca Rusia apeleaza la alte tactici, apeland chiar la coruptie in alte tari, chiar membre NATO si UE…
Pe de alta parte, ar putea fi vorba si de altceva. Si anume de cei care intr-adevar livreaza arme catre ISIS si doresc sa ascunda lucrul asta. Atentatele teroriste ce au avut loc in Europa incep sa puna intrebari serioase cetatenilor occidentali. Pentru ca sa nu se afle adevarul sunt inventate in presa tot felul de povesti capabile sa drogheze, ca sa zic asa, populatia occidentala. Totusi, iata ce se arata in articolul Mediafax:
„Agenţia nu a fost rugată (de către Sky News – n.red.) să facă vreun comentariu specific despre situaţia din România şi nu a comentat situaţia din România. NCA a oferit o perspectivă generală despre comerţul ilegal cu arme în Europa. Ţara la care NCA a făcut referire în mod specific a fost Ucraina, în contextul conflictului din acest stat şi al realităţii că multe arme provin din zone geografice instabile„
De unde rezulta ca nu de Romania e vorba, ci de Spatiul Ex-Sovietic, Ucraina putand insemna in cazul acesta si Estul Ucrainei, controlat de separatistii rusi. Scurgerea de armament, pe cale ilegala, din fosta URSS catre grupari teroriste precum Statul Islamic e cat se poate de posibila pentru ca aduce bani unor anumiti comandanti militari din fosta URSS. Pe de alta parte, imensul armament de care dispunea URSS se cauta a fi valorificat, fiind vorba nu de arme de ultima generatie produse in Rusia, deci la un pret cat se poate de accesibil. Nu e deloc clar daca banii rezultati in urma tranzactiei intra in conturile Federatiei Ruse sau al unui alt stat ex-sovietic, sau intra in conturile unor anumite persoane. Lucrurile acestea nu sunt noi. Se stie ca in timpul invaziei sovietice in Afganistan, erau comandanti rusi care vindeau arme produse in URSS talibanilor, adica celor cu care se razboiau, data fiind coruptia imensa din armata sovietica. Acum lucrurile stau aproximativ la fel. E greu de spus daca autoritatile de la Kremlin controleaza fenomenul… Coruptia e foarte mare si sunt implicate persoane apartinand serviciilor, comandanti din armata, deci persoane cu autoritate de comanda care fac, in acest fel, o afacere si un profit personal. Si e posibil ca astfel de oameni sa fie chiar din Ucraina, fara legatura cu o eventuala implicare a Federatiei Ruse.
Interesant este ca cei care au facut reportajul cu pricina mizau pe lipsa de reactie a Statului Roman. Au venit aici si au ales Romania pentru ca au considerat ca riscurile sunt minime. Iata ca s-au inselat. S-a urmarit punerea Romaniei intr-o lumina defavorabila. Insa e de remarcat ca acest lucru s-a facut printr-o actiune din exterior. Destul de prost condusa si regizata.
Lucrul periculos il constituie lipsa de reforme din Federatia Rusa si regimul Putin care amplifica fenomenul coruptiei in Rusia. Putin n-are interesul de a stavili coruptia atata vreme cat cei implicati in acest fenomen il sustin. Ei il sustin, el ii lasa in pace sa-si faca in voie afacerile. Problema este ca in cazul in care autoritatile de la Kremlin ar actiona impotriva coruptiei, nu doar ca actualul regim si-ar pierde un important sprijin, inclusiv politic si a unei mari parti din serviciile secrete, dar o parte din Armata si din Servicii s-ar putea chiar rascula impotriva regimului sau ar cauta sa determine un astfel de lucru. Asta ar fi unul din riscuri. Un astfel de risc se prefigureaza si in Turcia lui Erdogan: daca oamenii de afaceri au ajuns sa fie arestati de regim, atunci afacerile le vor face oamenii regimului, ceea ce ar putea sa insemne si oamenii regimului din Armata sau din Servicii. Un astfel de deal intre puterea politica pe de o parte si armata si servicii pe de alta parte e foarte probabil sa existe in Rusia si sa se infiripe in Turcia de azi. NCA are dreptate cand vorbeste despre faptul „că multe arme provin din zone geografice instabile„, dar mai trebuie adaugat ca acestea provin si din tari unde exista regimuri corupte. Iar instabilitatea politica are drept cauza si coruptia masiva.
De citit aici si cine erau „traficantii de arme”… Totusi, nu putem trage concluzia ca ar fi vorba de un eventual terorism maghiar…
Contextul extern in care s-a desfasurat actiunea de dezinformare si intoxicare de la Sky News
Romania Libera
„UPDATE 16,00: Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat joi că a dat instrucțiuni tuturor unităților armatei aflate în apropierea Crimeii și a regiunii Donbas (în estul Ucrainei) să fie în stare de alertă maximă de luptă, după acuzațiile lansate de Rusia referitoare la o incursiune ucraineană în această provincie ucraineană anexată de Moscova în urmă cu doi ani, transmite Reuters citată de Agerpres.
–––––––––
Rusia a comasat mai multe trupe în ultimele zile, dotate cu echipament mai modern, la granița Ucrainei cu Crimeea, provincie ucraineană anexată de Moscova în urmă cu doi ani, a declarat joi Oleh Slobodian, purtătorul de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene, informează Reuters, preluată de Agerpres.
„Putem spune fără echivoc că trupe ruse aflate acolo din martie sunt acum înlocuite cu altele”, a declarat Slobodian într-un briefing de presă, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Moscova și Kiev. „Aceste trupe sosesc cu echipament mai modern și există unități de asalt aerian. În ultimele zile, vedem o întărire a unităților care se află la frontieră. Numărul lor a crescut”, a spus Slobodian.
Președintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Kievul că folosește tactici teroriste pentru a încerca să provoace un nou conflict și să destabilizeze provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în urmă cu doi ani. Autoritățile ruse au anunțat miercuri că au dejucat două tentative armate ucrainene de a introduce sabotori în această peninsulă de la Marea Neagră.”
„Marina rusă intenționează să efectueze manevre în Marea Neagră pentru a exersa respingerea atacurilor subacvatice din partea unor sabotori, au transmis joi agențiile de presă ruse, citând Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters, preluată de Agerpres.
Potrivit scenariului avut în vedere, Marina ar urma să respingă atacuri subacvatice comise de sabotori veniți pe mare, a transmis Ministerul Apărării rus. Totodată, ministerul rus a mai anunțat că forțele navale vor efectua exerciții în zona de est a Mării Mediterane începând cu data de 15 august.
Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina că folosește tactici teroriste pentru a încerca să provoace un nou conflict și să destabilizeze provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în urmă cu doi ani, după ce autoritățile ruse au anunțat că au dejucat două tentative armate ucrainene de a introduce sabotori în această peninsulă de la Marea Neagră.
Pe de altă parte, ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a declarat joi că Statele Unite nu au descoperit nimic până acum care să coroboreze acuzațiile rușilor referitoare la o incursiune ucraineană în Crimeea. Pyatt a mai spus că sancțiunile americane impuse ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia vor rămâne în vigoare până când acest teritoriu va fi returnat Ucrainei.
‘Rusia are o istorie în a aduce frecvent acuzații false Ucrainei pentru a devia atenția de la propriile acțiuni ilegale’, a scris Pyatt pe contul său de Twitter. ‘Guvernul american nu a văzut nimic până acum care să coroboreze acuzațiile Rusiei referitoare la o ‘incursiune în Crimeea’, iar Ucraina le-a respins cu fermitate’, a mai scris Pyatt.”
„Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat un „ultimatum” Statelor Unite ale Americii, solicitând extrădarea clericului Fethullah Gulen, pe care-l consideră vinovat pentru tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie, conform postului CNN, preluat de Agerpres.
Erdogan a declarat că Statele Unite trebuie să aleagă între relaţia cu Turcia şi cea cu Fethullah Gulen, un fost aliat al lui Erdogan care s-a autoexilat în Pennsylvania de zeci de ani, informează agenţia turcă de ştiri Anadolu.
Turcia a cerut extrădarea acestuia, în timp ce Gulen a negat implicarea sa în tentativa de lovitură de stat.
În timp ce relaţiile cu Washingtonul par să se răcească, liderul turc a vizitat săptămâna aceasta Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, eveniment ce are rolul de a pune capăt unei perioade tensiontate după ce Turcia a doborât un avion rus în apropiere de graniţa cu Siria, în noiembrie 2015.
„Mai devreme sau mai târziu SUA va lua o decizie. Ori Turcia, ori Gullen”, a declarat Erdogan.
Turcia îi consideră pe Gullen şi pe susţinătorii săi terorişti. Săptămâna trecută, în cadrul unei întruniri, acesta i-a comparat pe complotiştii tentativei de lovitură de stat cu nişte „terorişti ce purtau uniforme militare”.
În timpul aceleiaşi întruniri, Erdogan a declarat că evocă o posibilă reintroducere a pedepsei cu moartea în ţara sa dacă poporul doreşte acest lucru. O asemenea acţiune ar încheia tratativele de negociere ale Turciei de aderare la Uniunea Europeană.”
Intr-un contect atat de incarcat, reportajul cu pricina pare a fi o diversiune, menita sa puna in plan secund astfel de aspecte, ca cele prezentate mai sus… In legatura cu Ucraina, de remarcat urmatorul aspect:
„Pe de altă parte, ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a declarat joi că Statele Unite nu au descoperit nimic până acum care să coroboreze acuzațiile rușilor referitoare la o incursiune ucraineană în Crimeea. Pyatt a mai spus că sancțiunile americane impuse ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia vor rămâne în vigoare până când acest teritoriu va fi returnat Ucrainei.”,
de unde rezulta ca pozitia SUA si cea a Rusiei, cu privire la presupusa „incursiune uncraineana in Crimeea”, sunt in opozitie .
Pe de alta parte Turcia se pune in opozitie fata de SUA. Ceea ce a facut Erdogan este foarte grav, cu atat mai grav cu cat Turcia e tara membra NATO: a pune SUA sa aleaga intre Turcia si Gulen evoca posibilitatea de a se delimita de SUA si deci disponiblitatea pentru a schimba aspectul geopolitic la Marea Neagra si in cadrul NATO. De asemenea, el e dispus sa se delimiteze si de Uniunea Europeana. Or, asta inseamna afectarea echilibrului militar si politic de forte la Marea Neagra si slabirea flancului sud-estic al NATO.
Ce rezulta de aici? Rezulta acutizarea conflicutului de la Marea Neagra si posibilitatea reizbucnirii Razboiului Crimeii. Pe de alta parte, Putin nu se simte deloc confortabil cu o Ucraina de partea UE si mai ales a NATO. Dar in acest moment e ingrijorator ce face marina rusa. Actiunile „antisabotaj” ar putea fi actiuni de razboi indreptate impotriva NATO. In conditiile unei eventuale neutralitati a Turciei sau a unei pozitionari a Turciei in sfera de influenta a Federatiei Ruse, in cazul unui conflict la Marea Neagra in chestiunea Crimeii, NATO ar putea desfasura operatiuni pe mare din Romania, Bulgaria si Grecia, iar pe uscat din Ucraina. Nu este exclusa posibilitatea ca Putin sa impinga lucrurile catre un eventual razboi… Dar Putin nu a reusit sa slabeasca suficient de mult NATO, cu toata noua pozitionare destul de ciudata a lui Erdogan, ca sa inlature riscul unei adevarate catastrofe pentru Rusia.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
august 11, 2016
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | anticoruptie, Atitudine, Atitudini, coruptie, Dan Mihalache, Daniel Horodniceanu, DIICOT, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Federatia Rusa, Fethullah Gulen, Geoffrey Pyatt, guvern, ISIS, London, Londra, Marea Britanie, NATO, NCA, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, Petro Porosenko, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Razboiul Crimeii, Recep Tayyip Erdogan, România, Rusia, social, societate, Spatiul Ex-Sovietic, stiri, Stuart Ramsay, SUA, trafic de arme, Turcia, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, URSS, Vladimir Putin, WordPress |
14 comentarii
Eu cred ca trebuie spus fara inconjur ca Rusia, acum, a reusit sa faca o mare greseala. Daca va persista prea mult in aceasta greseala, costurile pe care va trebui sa le plateasca vor fi pe masura, adica foarte mari!
Despre ce este vorba? Trebuie sa fac un scurt expozeu spre a reaminti ca, dupa prabusirea comunismului, Rusia a inceput sa mearga pe o cale corecta: cea spre democratie si economie de piata. Inceputurile au fost grele nu numai pentru Rusia, intrucat comunismul isi dovedise lipsa de viabilitate. Ulterior insa, Rusia incepuse sa faca progrese evidente, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea relatiilor cu Vestul, beneficiind foarte mult, mai ales din punct de vedere economic, de pe urma unei relatii bune cu Uniunea Europeana si NATO. Lucrurile au mers bine pana la actuala criza din Ucraina, cand raspunsul Rusiei, dat de catre regimul Putin, a fost unul catastrofal! Prin anexarea Crimeii si suportul dat separatistilor din Estul si Sudul Ucrainei, Putin a reusit ca intr-o clipa sa strice relatiile cu Occidentul, relatii bune, cum am aratat mai sus, construite in mai bine de 20 de ani, incepand cu caderea comunsimului. Trebuie relevat ca Medvedev s-a aratat mai intelept si a mentinut relatii bune cu Vestul, desi nu se poate spune ca in timpul mandatului sau nu au existat tensiuni intre Rusia si Occident. Cu toate acestea nu s-a ajuns la o ruptura, cum pare sa se prefigureze acum! Trebuie spus ca ceea ce se intampla acum este un esec major al regimului Putin. Care duce Rusia spre nicaieri! In disperare de cauza Putin s-a dus in China. Insa China are nevoie mai mare de SUA decat de Rusia. SUA este pentru China o mare piata de desfacere, de unde castiga foarte multi bani. Nu mai vorbesc de interesul Chinei in tehnologia de varf din SUA. Asa ca e putin probabil ca China sa inrautateasca relatiile cu SUA de dragul Rusiei. Dimpotriva, China vrea sa traga foloase si de pe urma Rusiei, si se pare ca a reusit lucrul asta obtinand un pret mic la gaze! Uluitor este faptul ca nimeni si nimic nu a fortat Rusia spre a face un asemenea pas gresit. Rusia avea multe variante de raspuns la Criza Ucraineana, cu mult mai bune decat raspunsul care l-a dat. Chiar si o reactie minimala ar fi fost de dorit in locul gafei teribile, anexarea Crimeii! Ceea ce vedem acum – un Serghei Lavrov penibil in declaratii si un Rogozin care spune obraznicii – este de fapt imaginea unei Rusii in degringolada, lucru ce nu ar trebui sa ne bucure. Ca Rusia a ajuns la o varsta fericita datorita lui Putin si regimului sau e cea mai mare eroare: este o minciuna pe care regimul Putin doreste sa o acrediteze in randul poporului ca fiind un adevar indubitabil. S-ar putea ca rusii de rand sa nu-si dea seama si sa se lase pacaliti insa nu cred a va dura prea mult lucrul asta… Nenorocirea in care se afla Rusia consta in faptul ca pe cerul sau nu mai exista nicio stea care sa fagaduiasca poporului rus „cer senin si anotimpuri bogate, dupa furtuna schimbarilor si a dezordinii”, cum ar fi spus Albert Pike. Din pacate Medvedev are dreptate: relatiile dintre Rusia si SUA „se apropie incet, dar sigur de un al doilea Razboi Rece„. Insa vinovatul principal este regimul Putin, dar Medvedev, desigur, nu poate sa afirme lucrul asta. Exista si ceva bun in toata povestea asta si anume ca fosta societate comunista a intrat in faza de putrefactie, din care va renaste o noua societate. Lucrul periculos, dupa parerea mea, daca nu va fi acea stea de care vorbeam. De aceea noi, SUA si UE, trebuie sa luminam „neincetat si cu o stralucire egala, printre elementele haotice ale binelui si raului din revolutii” (Albert Pike) cerul Rusiei, pentru ca aceasta tara si acest popor sa se poata ghida, sa aiba la ce se raporta, ca sa nu piarda cu totul directia cea buna! Aceasta stea care straluceste trebuie sa fie „simbolul libertatii si al independentei”, de aceea valorile stralucitoare trebuie sa fie in consecinta! Albert Pike spunea:
„Obiectul stiintei politice este acela de a preciza in ce fel, si prin intermediul caror institutii, libertatea politica si personala poate fi asigurata si perpetuata. Nu permisiunea sau dreptul fiecarui om de a vota, ci intreaga si absoluta libertate de gandire si de exprimare a opiniilor, lipsita de despotismul monarhului, al gloatei si al preotilor; libertate de actiune in cadrul limitelor legii adoptate pentru toti; tribunale cu judecatori si jurati impartiali, care sa se poarte in mod egal cu toti oamenii; slabiciunile si saracia sa fie tratate in aceste tribunale la fel ca puterea si bunastarea; caile spre datorie si onoare sa fie deschise in aceeasi masura pentru tot ce este meritoriu; puterea militara in timp de razboi sau pace sa fie strict subordonata puterii civile; sa nu mai fie posibile arestarile pentru fapte nerecunoscute de lege drept crime; mijloacele de educatie sa-i cuprinda pe toti copiii; dreptul la exprimare libera si responsabilitate sa apartina tuturor”.
(Albert Pike – Morala si Dogma Ritului Scotian Vechi si Acceptat al Francmasoneriei, Editura Herald, 2009, Bucuresti)
Asa vedea Pike lucrurile la vremea sa (lucrarea citata a aparut in 1871). Dar cert este, zic eu, ca daca Rusia va fi lasata asa, fara sa vada pe cerul sau stralucind valorile libertatii, pe care noi trebuie sa le stralucim, din toata coca asta actuala putrezita tinde sa se nasca un dictator. Care va duce intreaga Rusie spre mizerie si frustrare! Pentru ca Putin, de fapt, pagubeste Rusia si societatea rusa! Oamenii obisnuiti inca nu-si dau seama de lucrul asta! Ce reprezinta Vladimir Putin si regimul sau? Cititi articolul de mai jos, din Romania Libera:
„Potrivit Washington Post, preşedintele rus, Vladimir Putin, ar putea fi un câştigător al alegerilor parlamentare europene dacă extrema dreaptă iese învingătoare. La scrutinul de duminică electorii din întreaga Europă merg la urne pentru alegerea unui nou Parlament şi partidele de extremă dreapta pot fi printre câştigători şi unul din marii beneficiari ar putea fi o persoană al cărei nume nu figurează pe buletinele de vot – Vladimir Putin.
În timp ce liderii europeni condamnă agresiunea Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeii, europenii par înclinaţi să recompenseze partidele care nu şi-au ascuns admiraţia servilă pentru modul în care liderul de la Kremlin sfidează Occidentul şi dezmembrează Ucraina. Rezultatul alegerilor parlamentare europene ar putea furniza o nouă lovitură efortului european de a avea o linie dură şi unită contra Rusiei. Luni de zile, liderii europeni au tergiversat deciziile privind modul şi timpul aplicării sancţiunilor contra Moscovei, unii considerând că reţinerea ar fi un mijloc mai bun de a influenţa comportamentul Rusiei şi ar oferi o şansă mai bună de a păstra vastele relaţii economice dintre Rusia şi Europa.
Majoritatea partidelor de extremă dreapta, ca şi un număr mic de formaţiuni de extremă stânga, au aplaudat deschis mişcările Rusiei în Ucraina, acuzând UE şi SUA că provoacă o criză pe un continent obişnuit de multă vreme cu pacea. Simon Hix, expert în politica europeană la London School of Economics and Political Science, arată că extrema dreaptă şi cea stângă sunt susţinătoare ale lui Putin.
Ascensiunea extremei drepte printre cei 751 de membri ai Parlamentului European îi vor asigura preşedintelui rus un atu, având un cuvânt de spus asupra viitoarelor decizii privind sancţiuni contra Moscovei, care vor continua să fie stabilite de guvernele naţionale dominate de partide tradiţionale. Şi chiar în sânul Parlamentului, partidele de stânga şi cele de dreapta vor continua să domine, arată publicaţia americană.
Sondajele arată că extrema dreaptă ar putea să-şi dubleze partea sa de locuri în Parlament şi că, alături de extrema stângă ar putea reprezenta până la o treime din acest organism pan-european, cu sediul la Strasbourg, Franţa. Şi în războiul relaţiilor publice care a jucat un rol crucial în bătălia pentru Ucraina, astfel de rezultate sunt susceptibile să îi ofere lui Putin noi muniţii. „Va fi mult mai uşor pentru Putin să ignore europenii. Pe cine reprezentaţi? Nu reprezentaţi nici măcar propriul popor”, arată Hix. Practic, media rusă a început să acţioneze, subliniind că liderii extremei drepte sunt reprezentanţii legitimi ai Europei. Iar liderii acestor partide au adoptat cu entuziasm momentul gloriei ruse.
Lăudătorii Kremlinului
În timp ce forţele pro-ruse au făcut ravagii în estul Ucrainei luna trecută, Marine Le Pen, şeful extremei drepte din Franţa, Frontul Naţional se afla la Moscova şi declara pentru presă că „un război rece cu Rusia a fost declarat în UE”. Purtătorul ei de cuvânt, Ludovic de Danne, a precizat pentru radioul Vocea Rusiei că sancţiunile occidentale nu au fost „justificate” şi Crimeea aparţine Rusiei pentru că oamenii din Crimeea „au visat să revină la patria-mamă”.
Werner Neubauer, membru al Partidului Libertăţii din Austria, a celebrat referendumul din Crimeea ca pe „trenul libertăţii” care este în drum spre Europa şi va contribui la eliberarea ţărilor din UE. Nigel Farage, şeful Partidului pentru independenţa Marii Britanii, un invitat frecvent pe canalul tv pro-Kremlin, RT îl consideră pe Putin drept liderul afacerilor externe şi afirmă că cei 28 membri ai Ue „au sânge pe mâini” pentru gestionarea situaţiei din Ucraina.
Extremiştii europeni de dreapta împărtăşesc dorinţa de a slăbi influenţa UE şi să impună o linie naţionalistă şi autoritară similară celei adoptată de Putin. Iar Putin este un tovarăş de ideologie – se revoltă contra decadenţei occidentale şi a liberalismului şi pledează în favoarea unui naţionalism ortodox şi conservator care respinge drepturile homosexualilor şi recomandă aderarea la valorile tradiţionale.
Dacă aceste partide vor câştiga, vor dispune de o platformă mult mai importantă de unde pot promova viziunea lor pentru Europa. Extremiştii nu doresc mondializarea şi nu iubesc elitele urbane. „
Si nu trebuie sa ne mire ca Putin si regimul sau e asociat cu extrema dreapta din Europa, pentru ca ambii propun acelasi lucru: minciuna, extremismul si calea spre nicaieri! In niciun caz nu e o cale spre prosperitate sau libertate, asa cum ar crede, poate, unii. Si daca Europa arata nu prea bine la ora actuala, lucrul asta se datoreaza concesiilor facute de PPE, in special de catre Germania, dar, cred eu, si de catre o anumita parte a spectrului politic din Marea Britanie, Rusiei. Angela Merkel se insala sau nu vede bine in problema:
„Cancelarul Germaniei, Angela Merkel a declarat, joi, că pe termen lung și mediu,Cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue dar este necesar „un minim de valori comune”.
„Sunt convinsă că, pe termen mediu şi lung, cooperarea strânsă cu Rusia trebuie să continue. Acest lucru necesită un minim de valori comune care să se reflecte la nivel politic”, declară Merkel într-un interviu acordat Frankfurter Allgemeine Zeitung (FAZ), citat de Mediafax.
Merkel a exclus orice responsabilitate a Uniunii Europene pentru izbucnirea crizei din Ucraina, respingând astfel o idee evocată de fostul cancelar Gerhard Schröder.
„Nu trebuie să uităm faptul că fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici avea în vedere de mult timp semnarea unui acord de asociere cu UE. S-a răzgândit în ultimul moment. Pe toată durata negocierilor, UE a făcut oferte de cooperare Rusiei”, a amintit Merkel.”
Deoarece cooperarea cu Rusia inseamna cooperarea cu regimul Putin. Iar cooperarea cu regimul Putin inseamna adoptarea setului de valori de care vorbeam mai sus, adica acela al partidelor extremiste si eurosceptice! Lucrul asta nu e clar pentru D-na. Merkel! Asta e greseala pe care a facut si o face D-na. Merkel. De aceea si spun ca noi nu putem coopera cu o Rusie aflata sub un astfel de regim, care o conduce spre bezna totalitarismului. Pentru ca regimul acesta al lui Putin (observati, nu spun Rusia!) doreste sa ne atraga si pe noi in aceeasi bezna! Iar greseala noastra consta si a constat in faptul ca in loc sa luminam noi Rusia, am acceptat, datorita unor interese, sa facem partasie cu intunericul!!
Gandul
„Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Biden a ajuns la Bucureşti în jurul orei 14.50 şi a susţinut un discurs la Baza Aeriană Otopeni, în deschiderea unui exerciţiu militar comun româno-american.
Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Greutatea vizitei lui Joe Biden, care va sta două zile la Bucureşti, a fost depăşită doar de prezenţa fostului preşedinte al SUA, George W. Bush, la summitul NATO din Capitală, din aprilie 2008. De altfel, Biden a mai fost la Bucureşti în 2009, pentru a discuta despre amplasarea scutului antirachetă de la Deveselu. Sosirea lui Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. SUA intenţionează să arate astfel susţinerea pentru integritatea Ucrainei, dar şi pentru România, ca ţară de graniţă a spaţiului Alianţei Nord-Atlantice cu sfera de influenţă a Rusiei. Joe Biden va susţine însă la Bucureşti şi teme interne, în special continuarea luptei împotriva corupţiei.
Oficialul SUA se întâlneşte cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta. La sosire, Biden va ţine un discurs la deschiderea exerciţiului militar comun româno-american Carpathian Spring 2014. Exerciţiul are loc anual şi la el iau parte forţe de operaţiuni speciale, cu tehnică militară română şi americană, SUA aducând la Bucureşti avioane de transport Hercules. Românii participă cu avioanele de transport Spartan şi cu elicoptere Puma Socat.
Iată principalele mesaje ale vicepreşedintelui Joe Biden, la sosirea la Bucureşti:
• Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când nu am văzut că era alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan.
• Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi Afganistan. Le datorăm recunoştinţă.
• În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.
• Este o obligaţie sacră să fim alături de voi şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile.
• Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.
La prânz, cu aproximativ două ore înaintea sosirii lui Joe Biden la Bucureşti, efectivele de securitate scoase în oraş de poliţie şi serviciile secrete nu păreau ieşite din comun. Se circula normal spre Aeroportul Otopeni, unde Air Force Two aterizează în jurul orei 14.30. Totuşi, la fiecare colţ de stradă secundară care dă în DN 1 spre Otopeni, se aflau câte un echipaj de poliţie sau jandarmerie.
Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru Mediafax, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.
Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.
[…]
UPDATE 15.32 Joe Biden şi-a început discursul, vorbind despre faptul că ultima oară i-a văzut pe militarii români în Afganistan.
„Am văzut cum aţi parcurs drumul de la tiranie la libertate şi aţi sprijinit aderarea la NATO. Nu am înţeles pe deplin curajul poporului român până când am văzut că erau alături de trupele americane, în prima linie, în Irak şi Afganistan. Suntem mândri că suntem alături de forţele române în misiune şi vreau să le mulţumesc. Vreau să le mulţumesc celor 25 de români care şi-au dat viaţa în Irak şi afganistan. Le datorăm recunoştinţă. În România găsim un aliat de nădejde, este un partener serios şi ferm din prima zi.
Consider că sunteţi cea mai grozavă generaţie de luptători şi asta nu este o hiperbolă. V-am văzut în Bosnia şi Kosovo, în Bagdad, Fallujah, Kabul şi Kandahar. V-am văzut în zone foarte grele. Sunteţi un grup extraordinar. Dvs şi familiile dvs sunteţi un grup de patrioţi care păziţi libertatea aici în Europa.
Este o obligaţie sacră să fim alături de dvs şi de NATO. Aşa că vă spun din partea preşedintelui: puteţi să vă bazaţi pe noi. Noi facem ceea ce spunem şi ne îndeplinim obligaţiile. Agresiunea din Crimeea ne aminteşte de ce avem nevoie de NATO. Rusia a violat nu numai suveranitatea Ucrainei, ci şi principiul stabilit în secolul 20: graniţele nu trebuie schimbate niciodată cu forţa armelor. De aceea noi condamnăm intervenţia Rusiei în Crimeea.
Naţiunile din NATO nu sunt singure. Vreau să mulţumesc colegilor din România că sunt alături de noi, că ne sprijină şi ne fac mai puternici.
Dumnezeu să buinecuvânteze România, să binecuvânteze America şi să protejeze trupele noastre”.
UPDATE 15.42 Joe Biden şi-a terminat discursul şi a plecat să viziteze rapid baza aeriană de la Otopeni.”
„Venirea numărului doi din administraţia SUA la Bucureşti este cel mai important eveniment în relaţia americanilor cu România, din ultimii ani, în ce priveşte rangul diplomatic. Sosirea lui Joe Biden în România, la mai puţin de o săptămână după ce şeful NATO a venit şi el aici, are loc în contextul extrem de tensionat din regiune, pe fondul crizei dintre Ucraina şi Rusia. Ce intenţionează SUA să arate astfel României şi Ucrainei, dar şi ce teme va susţine vicepreşedintele SUA la Bucureşti aflaţi dintr-un interviu acordat în exclusivitate jurnalistei Cătălina Mihai de la MEDIAFAX.
Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, declară, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că sprijinul României va avea un rol cheie în efortul conducerii Ucrainei de refacere a stabilităţii acestei ţări, el subliniind şi că SUA colaborează cu statele din regiune pentru a reduce dependenţa energetică de Rusia.
Oficialul american a subliniat că românii se află într-o zonă „mai dificilă”, ca urmare a intervenţiei militare ilegale a Rusiei şi a ocupării Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene pentru refacerea stabilităţii ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor Moldovei de a deveni membru al UE.
Vicepreşedintele SUA a susţinut că România a înregistrat progrese reale în lupta împotriva corupţiei, dar a avertizat că mai sunt lucruri de făcut, averizând că ţările care nu au un stat de drept puternic şi un sistem judiciar independent sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. Oficialul american a adăugat că SUA vor susţine eforturile Bucureştiului de a rămâne „pe drumul cel bun”.
Citiţi mai jos interviul integral:
Întâi a venit în România adjunctul Secretarului de Stat pentru Europa şi Eurasia Victoria Nuland, apoi Adjunctul Asistent al Secretarului de Stat Hoyt Yee, acum dumneavoastră, Vicepreşedintele SUA, urmează Secretarul Apărării Chuck Hagel. Care este importanţa acestor vizite pentru România în acest context regional? Care este importanţa lor pentru relaţiile SUA-România?
Cred că exprimă în mod incontestabil faptul că România este importantă pentru America. România contează ca partener militar în Irak, în Afganistan. Contează ca aliat situat la mai puţin de 450 de km de agresiunea rusească din Crimeea. România contează ca democraţie de succes pe calea către o Europă unită, liberă şi paşnică. Aceste vizite sunt dovezi ale seriozităţii noastre ca aliaţi şi prieteni.
Acest lucru nu este deloc surprinzător. În urmă cu 10 ani, în calitate de membru al Senatului SUA, am fost un puternic susţinător al integrării României în NATO. Alegerile pe care le-a făcut România de atunci până acum au demonstrat că am avut dreptate. Atunci când am avut nevoie cel mai mult, România s-a dovedit a fi unul dintre cei mai fermi aliaţi ai noştri. Vizita mea la Bucureşti este o oportunitate de mulţumi din nou conducerii României, armatei române şi publicului român pentru tot ce a făcut această ţară pentru a susţine alianţa noastră şi pentru contribuţia la securitatea comună. Este de asemenea o oportunitate de a reconfirma angajamentul de neclintit al SUA faţă de apărarea colectivă a aliaţilor săi europeni. Este şi o oportunitate de a consolida relaţia noastră, explorând noi modalităţi de a spori schimburile comerciale dintre economiile noastre, şi de a ne reconfirma angajamentul de a consolida instituţiile democratice din întreaga regiune.
Românii se află acum într-o zonă mai dificilă. Împărtăşim preocuparea României cu privire la evenimentele din Ucraina şi am condamnat împreună intervenţia militară ilegală a Rusiei şi ocuparea Crimeei de către aceasta. Continuarea strânsei coordonări cu guvernarea din România va fi vitală pentru prezentarea unei poziţii ferme şi unite în impunerea de noi sancţiuni pentru Rusia dacă aceasta va perturba alegerile prezidenţiale din 25 mai. Sprijinul României va avea un rol cheie şi în ajutarea conducerii ucrainene să refacă stabilitatea ţării, precum şi în susţinerea aspiraţiilor ţării vecine, Moldova, de a deveni membru UE.
Mai presus de orice, SUA vor ca România să aibă succes. SUA îşi doresc ca România să fie o democraţie puternică, stabilă, prosperă, un partener strategic şi aliat NATO mai puternic decât oricând şi un model pentru ţările din regiune.
Autorităţile române, inclusiv Ministrul Afacerilor Externe Titus Corlăţean aşteaptă o prezenţă militară mai numeroasă în România. Care este părerea dumneavoastră în această privinţă?
Întâi de toate, permiteţi-mi ca în numele Preşedintelui SUA şi al poporului american să-mi exprim recunoştinţa faţă de România pentru că ne-a permis să folosim baza aeriană Mihail Kogălniceanu (MK) drept centru logistic de tranzit pentru personalul şi echipamentul transportat din şi spre Afganistan, precum şi pentru că a salutat amplasarea elementelor sistemului de apărare antirachetă al SUA ca parte a Abordării Europene Adaptive în Etape ca parte a apărării antirachetă a NATO.
În al doilea rând, preocuparea României cu privire la apărarea şi securitatea sa este de înţeles. Intervenţia militară ilegală a Rusiei din Ucraina şi continuarea încălcării suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei de către aceasta evidenţiază cât de important este să ne asigurăm că aliaţii au încredere în angajamentele exprimate în Articolul 5 al Tratatului NATO. În parte, scopul vizitei mele este să subliniez angajamentul de neclintit al SUA faţă de garanţiile de apărare colectivă a ţărilor din Europa. În ultimele săptămâni, SUA şi alţi aliaţi NATO au luat o serie de măsuri pentru a consolida prezenţa noastră militară în România şi în Europa Centrală şi de Est. În prezent, infanteriştii marini americani care fac parte din Forţa Rotaţională a Mării Negre (Black Sea Rotaţional Force), o forţă care include 250 de infanterişti marini şi marinari de la Baza Aeriană MK desfăşoară în România exerciţii cu soldaţi români pentru creşterea interoperabilităţii şi asigurarea nivelului de pregătire.
SUA au dislocat resurse aeriene, terestre şi marine suplimentare. De exemplu, Statele Unite au suplimentat numărul de avioane F-16 din detaşamentul de antrenament aerian din Polonia, iar numărul de avioane F-15 cu care contribuim la misiunea NATO de patrulare a ţărilor baltice a crescut de peste două ori. SUA şi-au amplificat prezenţa maritimă prin rotaţia în Marea Neagră a trei nave, USS Truxtun, USS Donald Cook şi USS Taylor, care au vizitat porturile şi au desfăşurat exerciţii de pregătire cu Marina Română şi alte forţe regionale. Marina SUA este şi ea prezentă în mod curent în Marea Neagră şi ne aşteptăm ca această prezenţă să continue. La sol, am dislocat patru companii de paraşutişti din cadrul echipei de asalt a Brigăzii 173 Infanterie a Comandamentului Forţelor Terestre ale SUA din Europa de la Vicenza, Italia, în Polonia şi ţările baltice pentru a participa la antrenamente şi exerciţii comune. Vom continua să discutăm cu aliaţii noştri despre modalităţile de a extinde aceste activităţi în Europa Centrală şi de Est, inclusiv la viitorul Summit NATO din Ţara Galilor, din luna septembrie.
În acelaşi timp, pentru a ne asigura că NATO rămâne o forţă de descurajare credibilă şi eficientă, credem că este vital ca toţi aliaţii NATO să împartă mai bine responsabilitatea şi să investească din nou în capacităţile militare şi antrenamente.
La şapte ani de la intrarea în UE, România încă are probleme în lupta cu corupţia şi trimiterea politicienilor corupţi la închisoare. De ce sunt SUA şi UE atât de profund interesate de continuarea consolidării statului de drept, a justiţiei şi deschiderii economice a României şi a altor ţări din regiune?
Simplul adevăr este că susţinerea României în angajamentul său faţă de valorile democratice este esenţa parteneriatului nostru şi unul dintre fundamentele alianţei noastre. Ţările care nu au un stat de drept puternic, un sistem judiciar independent şi instituţii democratice puternice sunt vulnerabile la tipul de acţiuni pe care le desfăşoară Rusia în Ucraina. De la ultima mea vizită în România, în urmă cu cinci ani, s-au înregistrat progrese reale în România în ce priveşte consolidarea statului de drept şi tragerea la răspundere a demnitarilor pentru încrederea acordată lor de public. Dar mai sunt lucruri de făcut.
Ştim că nu este întotdeauna uşor, iar Statele Unite susţin eforturile României de a rămâne pe drumul cel bun. Stabilitatea, transparenţa şi statul de drept sunt esenţiale pentru investiţii şi vrem ca relaţiile noastre economice să continue să se dezvolte şi să crească. Suntem direct interesaţi să vedem România prosperând. Democraţiile puternice, bazate pe statul de drept, sunt prieteni şi aliaţi mai capabili. Adjunctul Secretarului de Stat Victoria Nuland a spus foarte bine acest lucru în timpul recentei sale vizite la Bucureşti: „Statele Unite ale Americii vor cea mai puternică, cea mai nepătată şi democratică Românie cu putinţă să continue să fie marele nostru aliat aici, în Europa, şi în întreaga lume.”
Multe ţări europene, inclusiv România, sunt dependente de petrolul şi gazele ruseşti. Ar putea SUA să ajute ţările europene, inclusiv România, să reducă această dependenţă?
Putem, ar trebui şi facem acest lucru. Rusia nu ar trebui să poată să-şi folosească resursele ca armă împotriva vecinilor săi. Securitatea şi stabilitatea acestei regiuni depind de existenţa mai multor furnizori şi a mai multor moduri de transport al energiei. O aprovizionare mai stabilă şi mai sigură a Europei cu energie va echivala cu o lume şi o economie mondială mai stabile şi mai sigure.
Sunt de acord cu multe voci din Europa care au spus că este timpul să transformăm securitatea energetică în următorul capitol al proiectului european de integrare şi extindere a pieţei care a început cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului. Făcut aşa cum trebuie, acest lucru ar schimba situaţia în Europa. Iar Statele Unite sunt pregătite să continue să ajute. De mult timp, SUA susţin eforturile din cadrul UE de a diversifica sursele energetice, de a crea pieţe de energie mai flexibile şi de a spori eficienţa energetică, astfel încât nicio ţară să nu poată folosi sursele de energie ca arme politice. Prin intermediul Consiliului Energetic SUA-UE, facem eforturi să le oferim consumatorilor europeni variante de diversificare a surselor energetice. Am făcut mari eforturi pentru a face posibilă furnizarea de gaze din regiunea caspică în Europa, iar acest lucru este acum posibil. Colaborăm de asemenea cu ţări din Europa, precum România, pentru a le spori producţia internă de energie prin exploararea resurselor convenţionale şi neconvenţionale de gaze. De asemenea, vom continua să susţinem România, o ţară mai puţin dependentă de energia rusească pentru ca ea să joace un rol esential in integrarea si interconectarea surselor de energie europene.
În final voi spune că SUA se angajează să aducă un volum mai mare de gaze pe piaţa globală într-un mod care să corespundă intereselor publice ale SUA pentru că ştim că sporirea surselor mondiale îi ajută pe aliaţii noştri europeni şi pe alţi parteneri strategici. Până în prezent, Departamentul pentru Energie al SUA a acordat permise condiţionate pentru 96 de milioane de metri cubi de gaze pe an, care pot fi exportate atât către ţări cu care avem Acorduri de Liber Schimb, cât şi către cele cu care nu avem, de exemplu în Europa. Vorbim despre volume semnificative. Pentru a pune datele în context, acest volum este mai mare decât volumul total de gaze naturale lichefiate (GNL) pe care Europa le importă în prezent şi egal cu peste jumătate din volumul de gaze pe care ţările europene le importă în prezent din Rusia. Stiu ca lucrând impreuna vom continua importantele eforturi de a asigura un viitor mai sigur şi mai prosper pentru România şi această regiune.”
„La câteva ore de la venirea în România, prima apariţie publică a vicepreşedintelui SUA Joe Biden a fost nu la vreo întâlnire oficială, ci în Centrul Vechi al Capitalei. În programul oficialului american, de la sosirea pe Otopeni şi până mâine, nu este înscris niciun eveniment public, o situaţie neobişnuită pentru protocolul la un astfel de nivel.
Agitaţie mare în această seară în Centrul Vechi al Capitalei. Zeci de agenţi ai Secret Service şi SPP au împânzit strada Stravopoleos, unde vicepreşedintele SUA Joe Biden şi soţia sa au luat masa la restaurantul Trattoria Il Calcio. Din meniul lui Biden nu a lipsit brânza de bivoliţă, bruschette şi, la recomandarea chelnerului a luat paste de casă cu sos de tomate. Soţia sa a ales tot paste clasice. „Au plecat foarte încântaţi”, a declarat pentru gândul un reprezentant al restaurantului.
După aproape o oră şi jumătate cei doi au ieşit relaxaţi, au luat îngheţată la cornet şi au făcut câţiva paşi, Biden dând mâna cu câţiva turişti americani care au reuşit să se apropie.
În tot acest timp, pe Calea Victoriei, în dreptul Muzeului de Istorie, au staţionat trei maşini din coloana oficială a lui Joe Biden, sosit în România marţi după-amiază.
După plecarea lor, agenţii de securitate au mai asigurat perimetrul pentru o perioadă.
Miercuri dimineaţă, oficialul american aflat în vizită oficială va fi primit la Palatul Cotroceni, la 9.25, urmând ca de la 11.25 să se întâlnească la Palatul Victoria cu premierul Victor Ponta.
Ambele întâlniri vor fi urmate de declaraţii de presă, prima în grădina Palatului Cotroceni, de la 10.45, împreună cu preşedintele Băsescu, iar a doua în holul de onoare al Guvernului, alături de premierul Ponta.
De la ora 14.00, vicepreşedintele SUA se întoarce la Cotroceni, unde va susţine un discurs la care vor asista atât preşedintele cât şi premierul.”
Eu cred ca e foarte bine ca Dl. Biden, impreuna cu sotia, s-a plimbat prin Bucuresti si a luat masa la un restaurant din Centrul Vechi! Este important sa ia un contact nemijlocit cu tara noastra si sa vada „pe viu”, cum se spune, cum e la noi. Avem un sprijin deosebit de puternic din partea SUA si lucrul asta e imbucurator! Rusia trebuie neaparat descurajata in intentiile sale agresive. In domeniul gazelor eu as sugera reluarea proiectului Nabucco (daca este posibil…). Dar, in principal, trebuie sa avem o strategie prin care sa aratam poporului rus ca regimul care-l conduce greseste. Trebuie subminata increderea rusilor in regimul Putin pentru ca nu e de dorit si nici admisibil ca aceasta incredere sa nasca un nou dictator.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
mai 20, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Albert Pike, Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Basescu, Crimeea, Diverse, Dmitri Medvedev, Dmitri Rogozin, economic, economie, Europa, Exercitii de normalitate, finante, Germania, guvern, Ion Iliescu, Joe Biden, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Ponta, Razboiul Crimeii, România, Serghei Lavrov, social, societate, stiri, SUA, Traian Basescu, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress |
3 comentarii
In primul rand ar trebui sa ne intrebam daca se pot numi asa niste masuri luate de fapt impotriva unor persoane, oligarhi rusi din anturajul lui Putin… Pare mai degraba o sanctionare a regimului Putin decat o penalizare a Rusiei. Iata ce spune, printre altele, un articol din The New York Times:
By MARK LANDLER, ANNIE LOWREY and STEVEN LEE MYERS
MARCH 20, 2014
„[…] Mr. Obama also opened the door to more sweeping measures against core parts of the Russian economy, including the oil and natural gas industries, which account for much of Russia’s exports. He said the actions could disrupt the global economy, but might be necessary because of what he described as menacing movements by the Russian military near eastern and southern Ukraine.
Administration officials insisted that the new sanctions would have more bite than the initial ones Mr. Obama announced on Monday. But it remains unclear whether they will be enough to put a brake on Mr. Putin, who brushed aside the previous measures and moved swiftly to annex Crimea. […]”
Spune ca Dl. Obama lasa usa deschisa pentru mai multe masuri care sa cuprinda partea centrala a economiei ruse, incluzand industria petroliera si cea de gaze naturale, care ii aduce Rusiei multe venituri din astfel de exporturi, chiar cu riscul unui dezechilibru al economiei globale. „Lasa usa deschisa”, deci inca nu a luat astfel de masuri.
De asemenea s-a pus problema izolarii Rusiei, dar nici aceasta nu este o sanctiune decat cu ghilimelele de rigoare. Ce vreau sa spun este ca, dupa parerea mea, pana acum nu s-au luat cu adevarat niste masuri de penalizare a Rusiei sau daca numim in felul acesta ceea ce s-a intreprins pana acum, aceste masuri sunt totusi destul de slabe.
The Washington Post titreaza:
Se arata, printre altele, ca:
„President Obama expanded sanctions against top aides and reputed financial associates of Russian President Vladimir Putin on Thursday as punishment for the annexation of Crimea, and laid the groundwork for far broader measures against “key sectors of the Russian economy” if Putin further escalates his actions in Ukraine.
The broad measures potentially include Russia’s financial services, energy, mining, engineering and defense sectors, according to language in what was Obama’s third executive order in two weeks. If implemented, he acknowledged, they would not only significantly affect the Russian economy, “they could also be disruptive to the global economy.”
But “Russia must know that further escalation will only isolate it further from the international community,” Obama said in a brief statement on the White House South Lawn.
For now, the measures target Putin’s inner circle and stop well short of the kind of sanctions that have crippled Iran’s economy. Those would be triggered only by a wider military incursion, and Russian troops remain massed on Ukraine’s eastern and southern borders. And although Putin has said Russia has no further territorial designs on Ukraine, he has proved indifferent to Western threats.
Russia promptly retaliated by banning nine U.S. lawmakers and officials from entering the country. The list includes Senate Majority Leader Harry M. Reid (D-Nev.), House Speaker John A. Boehner (R-Ohio), Sen. John McCain (R-Ariz.) and three top Obama aides, the Russian Foreign Ministry said.
“We have warned repeatedly that using sanctions is a double-edged sword and will hit the United States back,” it said in a statement on its Web site. […]
Obama will travel to Europe next week to meet with the Europeans and other allies in several forums, including the European Union, NATO and the Group of Seven industrialized nations, which has been at least temporarily downsized to exclude Russia. In the current “political circumstances,” German Chancellor Angela Merkel said Thursday, “there is no G-8.” […]
Deci deocamdata, din cate inteleg, nu s-au luat masuri impotriva Rusiei, decat izolarea pe plan international, ci impotriva regimului Putin. Totusi tensiunile sunt mari:
Se arata, printre altele, ca:
„SIMFEROPOL, Crimea — American and Ukrainian officials warned Sunday that Russia may be poised to expand its territorial conquest into eastern Ukraine and beyond, with a senior NATO official saying that Moscow might even order its troops to cross Ukraine to reach Moldova.
The warnings came as Russia was finalizing its takeover of Ukrainian military bases in Crimea, the peninsula it occupied at the start of March and subsequently annexed.
Ukrainian Foreign Minister Andriy Deshchytsya, appearing on ABC’s “This Week with George Stephanopoulos,” said the prospect of war with Russia is growing.
“We don’t know what [Russian President Vladimir] Putin has in his mind and what will be his decision,” Deshchytsya said. “That’s why this situation is becoming even more explosive than it used to be a week ago.”
In Brussels, U.S. Air Force Gen. Philip M. Breedlove, the commander of U.S. and NATO forces in Europe, said Russia had assembled a large force on Ukraine’s eastern border that could be planning to head for Moldova’s separatist Transnistria region, 200 miles away.
Ukrainian officials have been warning for weeks that Russia is trying to provoke a conflict in eastern Ukraine, a charge that Russia denies. But Breedlove said Russian ambitions do not stop there.
“There is absolutely sufficient force postured on the eastern border of Ukraine to run to Transnistria if the decision was made to do that, and that is very worrisome,” Breedlove said.
Russia’s intent unclear
A drive into Transnistria would mark an extraordinary deepening of Russia’s military thrust into former Soviet territory and sharply escalate tensions with the West. Transnistria, a narrow strip of land the size of Rhode Island that is wedged between the rest of Moldova and southern Ukraine, proclaimed its independence in 1990. Its population went on to vote in 2006 to seek eventual unification with Russia.
Although those moves were not recognized internationally, the region has its own constitution and currency, and pro-Russian sentiment there runs high. About 1,200 Russian troops are stationed in the territory — fewer than were in Crimea, the site of a key Russian naval base, before the current crisis began.
In Washington, a senior Defense Department official said it was “difficult to know what [Russia’s] intent is; they’re not exactly being transparent.” He spoke on the condition of anonymity because of diplomatic sensitivities.
During a conversation Thursday, Russian Defense Minister Sergei Shoigu assured U.S. Defense Secretary Chuck Hagel that Russian troops on the Ukrainian border were merely conducting a regular “spring” exercise and that Russia had no intention of sending the forces across the international line, the U.S. official said.
But at the same time, the official said, “They have enough troops close enough and, most likely, ready enough that we would have very little notice” if they decided to move farther outside Russia.
Russian news services quoted Deputy Defense Minister Anatoly Antonov as saying Sunday that Russia is complying with all international agreements on troop limits near its border with Ukraine.
In Kiev, the capital of Ukraine, members of a visiting U.S. congressional delegation said Ukrainian officials were determined to prevent any further Russian incursion into their territory.
“This would be no Crimea,” Sen. Joe Donnelly (D–Ind.) said at a news conference, adding that Putin would find himself having to explain why young Russian men were coming home in coffins. “Ukraine is ready to fight.””
Si tot in acest timp:
By Liz Sly, Published: March 23
In chestiunea securitatii nucleare:
Mediafax
Se arata ca:
„Preşedintele Traian Băsescu va participa, luni şi marţi, la Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga (Regatul Ţărilor de Jos), acesta urmând să facă declaraţii de presă luni dimineaţă înainte de plecare, şi marţi, la finalul summit-ului.
reşedintele va susţine o declaraţie de presă luni, la ora 9.45, la Aeroportul Internaţional „Henri Coandă”, înainte de plecarea la Haga.
Şeful statului va participa, la Haga, la Sesiunea de deschidere a Summit-ului Securităţii Nucleare şi la Sesiunea plenară a Summit-ului Securităţii Nucleare.
În cursul serii de luni, Traian Băsescu va participa, la Palatul Regal, la recepţia oferită de Majestatea Sa Willem-Alexander, regele Regatului Ţărilor de Jos.
Marţi, după încheierea Sesiunii plenare a Summit-ului Securităţii Nucleare, preşedintele Traian Băsescu va susţine, de asemenea, o declaraţie de presă, la ora 13.30 (ora României).”
Se arata ca:
„Armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean, afirmă ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, a avertizat şi ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa.
UPDATE 16:21 Ministru ucrainean: Există riscul major al izbucnirii unui conflict militar între Ucraina şi Rusia
Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut, avertizează ministrul ucrainean de Externe, Andrei Deşciţa, în contextul în care armata rusă a mobilizat trupe de-a lungul frontierei ucrainene.
Deşciţa a denunţat mobilizarea de către Rusia a trupelor de-a lungul frontierei de est a Ucrainei.
„Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia a crescut. Este mai mare”, a atras atenţia Deşciţa. „Situaţia este chiar mai explozivă decât era în urmă cu o săptămână”, a subliniat Deşciţa.
„În momentul de faţă, dacă trupele ruse invadează Ucraina dinspre est, ar fi greu să le cerem ucrainenilor să nu răspundă acestui atac militar. Ucraina a recurs la toate măsurile diplomatice şi la alte sancţiuni economice şi financiare pentru oprirea acţiunilor Rusiei. Dar nu putem şti ce are în minte preşedintele rus Vladimir Putin şi ce poate decide”, a explicat şeful diplomaţiei ucrainene.
Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de linia acesteia.
„Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.
Parubi a făcut aceste afirmaţii cu ocazia unui miting proeuropean desfăşurat la Kiev.
Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”
Se arata ca:
„Preşedintele rus Vladimir Putin şi cancelarul german Angela Merkel au discutat la telefon despre Ucraina, exprimându-şi satisfacţia faţă de trimiterea unei misiuni a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) în această ţară, a anunţat duminică Kremlinul.
Cei doi lideri au „evocat situaţia care s-a creat după alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia”, potrivit unui comunicat al preşedinţiei ruse, care a precizat că această discuţie a avut loc la iniţiativa Germaniei.
„În ce priveşte criza din Ucraina, ambele părţi şi-au exprimat satisfacţia faţă de decizia de a trimite o misiune a OSCE” în acest stat, a adăugat Kremlinul.
Cele 57 de state membre ale OSCE au ajuns la un acord, vineri seară, privind trimiterea unei misiuni de observatori în Ucraina, Rusia renunţând la contestarea iniţiativei.
Ulterior, Rusia a anunţat că susţine această decizie, subliniind că observatorii internaţionali nu vor avea acces în Crimeea, regiune anexată de Moscova.”
Se arata ca:
„Influentul senator american John McCain, membru al Partidului Republican, îl compară pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cu fostul cancelar german nazist Adolf Hitler, avertizând că Rusia ar putea invada estul Ucrainei şi zone din Republica Moldova.
„Vladimir Putin calculează ce teritorii poate ocupa exact cum calcula Adolf Hitler în anii 1930”, a spus McCain, conform BBC.
„Crimeea este o naţiune captivă”, iar reacţia comunităţii internaţionale a fost „aer fierbinte şi foarte puţine acţiuni”, a apreciat McCain.
„Nu văd nimic rău în furnizarea de către SUA a asistenţei militare letale şi neletale Ucrainei, o ţară care tocmai a fost invadată şi destrămată”, a spus McCain, apreciind că Vladimir Putin minte când spune că nu este interesat de invadarea estului Ucrainei sau a unor regiuni din Republica Moldova.
Miercuri, senatorul republican avertiza că Vladimir Putin ar putea viza Republica Moldova şi Letonia după anexarea regiunii ucrainene Crimeea. „Moldova este ţara care trebuie urmărită cu atenţie”, a declarat John McCain într-o emisiune a postului Fox News.”
Gandul
Se arata, printre altele, ca:
„Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a anunţat că „nu există o cerere oficială de alipire a Transnistriei la Rusia” şi că acest lucru a fost verificat inclusiv de guvernul de la Chişinău. Corlăţean, a fost duminică, de la ora 10.00, invitatul emisiunii „După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro. El a precizat că Traian Băsescu a fost „neinspirat” când a vorbit de unirea cu Republica Moldova.
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a declarat într-un interviu acordat în cadrul emisiunii „După 20 de ani” că s-au făcut verificări în privinţa „faimoasei scrisori” trimisă de la Tiraspol, prin care s-ar fi cerut alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă şi s-a confirmat că nu a fost înregistrată sau depusă la Duma din Rusia o „astfel de chestiune”.
„Noi, în mod justificat, am fost mai reţinuţi în comentarii legat de acea faimoasă scrisoare, pe care mi-e greu să traduc, pe care aşa zisul preşedinte al sovietului suprem de la Tiraspol ar fi adresat-o domnului Narâşkin de la Duma de Stat. După verificările făcute normal, guvernul moldovean discutând cu autorităţile ruse s-a confirmat că nu a fost înregistrată, depusă la Dumă o astfel de chestiune şi că până la urmă se pare că a fost mai degrabă un demers individual, fără să aibă în spate o discuţie serioasă în aşa – numitul Parlament”, a explicat ministrul de Externe, Titus Corlăţean în emisiunea „După 20 de ani”.
„Băsescu a fost neinspirat vorbind de unirea cu Republica Moldova”
Întrebat cum apreciază propunerea lui Traian Băsescu de unire a României cu Republica Moldova, Corlăţean a spus că a fost „neinspirată”.
„Suntem cu toţii români, aproape cu toţii români şi fiecare avem sentimentele noastre, fiecare a avut poate un unchi în armata regală, undeva în Basarabia după 28 iunie, când datorită ultimatumului sovietic au trebuit să se retragă şi i-am lăsat pe ceilalţi români în partea cealaltă. Fiecare avem istoria noastră în familie şi simţim. Şi fiecare îşi doreşte să trăim împreună într-o Europă unită. Ceea ce realist astăzi este posibil e să susţinem cât se poate ca R. Moldova să devină membră a UE cât mai rapid posibil”, a explicat ministrul de Externe.
Pe de altă parte, şeful diplomaţiei a precizat că situaţia din Ucraina a dus la „realocarea” interesului SUA pentru această zonă.
„În această fotografie complexă există paradoxal mai multe elemente pozitive. În primul rând o realocare a interesului american, politic, strategic, faţă de această zonă”, a spus Corlăţean. În al doilea rând, evenimentele din Ucraina au dus la accelerarea proceselor europene pentru R. Moldova şi Georgia, a mai spus oficialul român.
„România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo”
România nu şi-a schimbat poziţia faţă de Kosovo, dar sunt evoluţii între Belgrad şi Priştina de care Bucureştiul trebuie să ţintă cont, a declarat, duminică, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, respingând, în acelaşi timp, comparaţia făcută de Rusia între Crimeea şi fosta provincie a Serbiei.
„România nu şi-a schimbat poziţia‚ însă în cazul Kosovo ar fi absurd, politic vorbind, să nu ţinem cont de evoluţiile importante în dialogul dintre Belgrad şi Priştina, faptul că aceste evoluţii au condus la un anumit grad de normalizare, faptul că aceste evoluţii au deschis calea viitoarei aderări la UE pentru amândouă, şi pentru Serbia şi pentru Kosovo, şi faptul că Serbia a acceptat (…) în acel acord-cadru de negociere cu UE ca înainte de a finaliza negocierile de aderare să încheie un acord cu valoare juridică obligatorie de normalizare deplină a relaţiei cu Kosovo (…) sunt evoluţii de care şi România şi alte state trebuie să ţină
Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a fost invitat duminică, de la ora 10.00, la emisunea “După 20 de ani”. Ministrul va răspunde întrebărilor lui Cristian Leonte, moderatorul emisiunii şi jurnaliştii Cristian Hostiuc (director editorial “Ziarul Financiar”) şi Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group). Emisiunea poate fi urmărită pe ProTV şi voyo.ro.”
Mediafax
Se arata ca:
„Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, afirmă generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News.
„Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a declarat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.
„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.
În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.
Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”
Se arata ca:
„Alianţa Nord-Atlantică trebuie să îşi repoziţioneze forţele militare şi să intensifice capacitatea de reacţie, în contextul riscului unei intervenţii ruse în regiunea separatistă Transnistria şi în estul Ucrainei, afirmă generalul Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa.
„Trebuie să ne gândim la aliaţii noştri, la poziţionarea forţelor în Alianţă şi la sporirea capacităţii de reacţie, astfel încât să fim acolo pentru apărare, dacă va fi nevoie, în principal în zona baltică şi în alte locuri”, a spus generalul Breedlove.
Potrivit serviciilor de spionaj americane, există unităţi ruse pe toată frontiera de est a Ucrainei, la o distanţă de 50 de kilometri de frontieră.
Rusia are ample efective militare la frontiera de est a Ucrainei, iar Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscul unei ameninţări la adresa regiunii separatiste Transnistria, a declarat generalul american Philip Breedlove, comandantul suprem al forţelor NATO din Europa, citat de NBC News. „Efectivele ruse staţionate la frontiera estică a Ucrainei sunt foarte numeroase şi sunt pregătite de operaţiuni”, a avertizat generalul Philip Breedlove, subliniind că Alianţa Nord-Atlantică este „foarte preocupată” de riscurile la adresa securităţii regiunii separatiste Transnistria, care oficial aparţine Republicii Moldova.
„Există suficiente trupe ruse la frontiera de est a Ucrainei pentru a fi trimise în Transnistria dacă se ia această decizie; acest lucru este foarte îngrijorător. Rusia se comportă mai mult ca un adversar decât ca partener”, a subliniat Breedlove.
În paralel, ministrul ucrainean al Apărării, Andrei Parubi, a avertizat că armata rusă este pregătită să atace Ucraina în „orice moment”, pentru că obiectivul preşedintelui rus Vladimir Putin nu este doar Crimeea, ci întregul teritoriu ucrainean. „Obiectivul lui Vladimir Putin nu este Crimeea, ci întreaga Ucraină. Trupele ruse sunt mobilizate la frontiere şi sunt pregătite să atace în orice moment”, a declarat Andrei Parubi, secretarul Consiliului ucrainean pentru Securitate Naţională şi Apărare.
Rusia a finalizat, vineri, procedurile pentru anexarea oficială a fostei regiuni ucrainene Crimeea. Statele Unite şi Uniunea Europeană consideră Crimeea drept parte a Ucrainei şi au adoptat sancţiuni economice şi politice contra Rusiei.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Nu se stie clar care sunt intentiile Rusiei, ale lui Vladimir Putin. Traversam o grea criza, poate cea mai grea de la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial incoace… Dupa cum usor se poate constata, problema securitatii continentale este legata de cea din zona Marii Negre. Angajarea militara a Rusiei prin anexarea Crimeii nu poate fi tratata cu indiferenta de catre SUA, Alianta Nord-Atlantica si Uniunea Europeana. Ar fi o mare greseala! Una istorica, si asa ceva nu trebuie sa se intample! Din pacate s-a ajuns la o situatie generata de nerespectarea de catre Marile Puteri a Actului final al Conferintei pentru securitate si cooperare in Europa, elaborat la Helsinki la 1 august 1975. Este un lucru periculos, inceput odata cu Kosovo si care, din pacate, continua acum cu Crimeea. Ar trebui sa constientizam ca evenimentele deschid calea unui razboi in Europa! Chestiunea sensibila mi se pare cea a indivizibilitatii securitatii in Europa… Actul final de la Helsinki arata printre altele ca:
„Conştiente de istoria lor comună şi recunoscînd că existenţa unor elemente comune în tradiţiile şi valorile lor poate să le ajute să-şi dezvolte relaţiile, şi dorind să caute, ţinînd seama pe deplin de originalitatea şi diversitatea poziţiilor şi punctelor lor de vedere, posibilităţi de a-şi uni eforturile pentru a depăşi neîncrederea şi a creşte încrederea, de a rezolva problemele care le separă şi de a coopera în interesul umanităţii, recunoscînd indivizibilitatea securităţii în Europa, precum şi interesul lor comun în dezvoltarea cooperării între ele şi pretutindeni în Europa şi în lumea întreagă şi conştiente de necesitatea ca fiecare din ele să-şi aducă contribuţia la întărirea păcii şi securităţii mondiale, ca şi la promovarea drepturilor fundamentale, a progresului economic şi social şi a bunăstării tuturor popoarelor. ” (subl. mea)
Voi cita dintr-o carte veche – Aspecte militare ale securitatii internationale de Dr. Petre Barbulescu, aparuta la Editura Militara, Bucuresti, 1978:
„Respectarea intereselor de securitate ale tuturor statelor participante la Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, inerente egalitatii lor suverane. Statele participante la conferinta si-au manifestat cu putere vointa de a participa la negocieri de pe pozitii de deplina egalitate. Din dezbaterile Conferintei a reiesit pregnant necesitatea afirmata de toate statele participante, ca orice actiune avand drept obiectiv realizarea securitatii pe continent sa tina seama de interesele de securitate ale fiecarui stat. Problema indivizibilitatii securitatii a fost sustinuta cu putere de Romania, care impreuna cu alte state (Austria, Ciprul, Elvetia, Finlanda si Suedia) a depus o propunere in acest sens, din care razbate cu putere ideea ca negocierile de dezarmare si dezangajare pe continent trebuie sa tina seama de acest aspect fundamental.” (subl. mea)
Or, se stie ca, spre exemplu, scutul antiracheta a ridicat mari semne de intrebare Rusiei, daca nu cumva este indreptat impotriva sa, cerand si garantii juridice ca nu ar fi asa. De asemenea extinderea NATO si a Uniunii Europene sunt privite de catre Rusia tot ca o amenintare la adresa securitatii sale. S-ar putea ca existenta NATO, in contextul dizolvarii Tratatului de la Varsovia, a UE si a unei Rusii invecinate cu NATO si UE sa insemne divizibilitatea securitatii in Europa. Este intr-adevar o problema daca Actul final de la Helsinki a devenit insuficient ca urmare a transformarilor istorice prin care a trecut umanitatea de atunci si pana in prezent. Insa adevarul este ca alt document nu avem. Nici alta conceptie privind securitatea pe continent nu exista pana acum. Or, aceste lucruri fac problema si mai dificila pentru ca nu avem alte abordari decat tot cele vechi.
martie 24, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Acordurile de la Helsinki, Actul final de la Helsinki, Andrei Descita, Andrei Parubi, Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Conferinta pentru securitate si cooperare in Europa, Crimeea, CSCE, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Germania, guvern, John McCain, Kosovo, NATO, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, OSCE, parerea mea, partide politice, Philip Breedlove, Philip M. Breedlove, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Ponta, President Obama, Putin, Razboiul Crimeii, Republica Moldova, România, Rusia, Russia, Russian President Vladimir Putin, Siria, SUA, Summit-ul Securităţii Nucleare de la Haga, Titus Corlatean, Traian Basescu, Transnistria, Turcia, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress |
Un comentariu
Romania Libera
Se arata ca:
„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.
„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.
Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.
„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.
„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.
„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.
Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”
Se arata, printre altele, ca:
„UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova
UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni
UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei
UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.
Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său
UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.
Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean
„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.
UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.
UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.
Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia
Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.
UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.
Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL
UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.
Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”
UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.
Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol
UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.
Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia
UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.
Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă
UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.
Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia
UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.
Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea
UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.
UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.
Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea
UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.
Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut
UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.
Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea
UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.
Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk
UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”
Se arata ca:
„UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea
–
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.
Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.
Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:
– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.
– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.
– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.
– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.
– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.
– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.
– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.
– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.
– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori
– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?
– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.
– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.
– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.
– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.
– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.
– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei? Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.
– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.
– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară
– Kiev este un alt oraş al Rusiei
– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune
– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor
– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului
– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia
– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia
– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare
– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia
– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”
Se arata ca:
„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.
„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.
Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.
Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis
Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.
Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.
Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară
Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.
După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”
Se arata ca:
„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.
Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.
Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.
Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.
Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.
Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.
Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.
„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.
Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.
Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.
O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.
În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.
Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.
Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”
Se arata ca:
„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.
Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.
‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.
Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia
‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.
Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane
Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.
Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei „
Gandul
Se arata ca:
„Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.
„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”
Se arata ca:
„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia
Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.
„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.
„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”
Se arata ca:
„Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.
Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.
UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.
„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.
Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.
Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.
Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.
Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.
Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.
Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.
Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.
Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.
Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi
Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.
Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.
„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.
Precedentul Crimeea
Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.
SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.
Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.
Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.
În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.
Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.
Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”
Se arata, printre altele, ca:
„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.
Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.
Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.
Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.
„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.
El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.
UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.
Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.
„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.
El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.
„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.
Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.
În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.
Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.
Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.
Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.
„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.
Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.
Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.
ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.
Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.
Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.
Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.
Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.
Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.
Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.
Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”
Se arata ca:
„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.
După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori. Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.
Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.
Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.
Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?
Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.
Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?
Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.
Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?
În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.
Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?
Ştiţi că se spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.
Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?
În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.
Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?
Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori. Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?
Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?
Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”
Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):
– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,
– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.
Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politic – chestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:
„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.
“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.
El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.„
Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.
Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: „România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.„. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.
O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:
Se arata ca:
„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.
Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.
Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.
Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.
Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.
Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.
Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.
Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.
Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.
„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.
Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.
Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”
Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.
Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.
Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!
Situatia in zona ramane incurcata…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
martie 19, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Acordurile de la Helsinki, Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basarabia, Basescu, Carta Organizației Națiunilor Unite, conflict transnistrean, drept international, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Federatia Rusa, finante, Foreign Office, France, Franta, guvern, Ion Iovcev, Joe Biden, Kosovo, Laurent Fabius, Liceul cu predare in limba romana "Lucian Blaga din Tiraspol, Maxim Litvinov, Mihail Burla, Mihail Gorbaciov, NATO, Nicolae Timofti, Nicolae Titulescu, nivel de trai, normalitate, oameni, ONU, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Putin, Razboiul Crimeii, referendum, Republica Moldova, România, Rusia, Tiraspol, Traian Basescu, Transnistria, Ucraina, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Viktor Ianukovici, Vladimir Jirinovski, Vladimir Putin, William Hague, WordPress |
3 comentarii
Din cate pot eu constata, exista oameni care parca n-ar dori ca noul Guvern Ponta sa-si angajeze raspunderea pe programul de guvernare. Cel putin asa mi se pare… Macar sa stim daca il mai pastreaza pe cel vechi sau daca sunt elemente noi care il actualizeaza… Observ si pe bloguri raspunsuri care parca ar dori sa demonstreze ca Guvernul nu trebuie sa-si angajeze raspunderea, de ce ar trebui?
N-as dori sa fac acum o dizertatie constitutionala. As aminti totusi de art. 102 si 114 din Constitutie. Dar nu despre asta doresc sa vorbesc! Altceva mai intereseaza: de ce unii oameni gandesc asa? Numai pentru ca asa a spus Basescu si atunci intervine o reactie imediata de respingere? De ce sa nu-si angajeze raspunderea? De unde atata mila fata de Guvernul Ponta? Traim intr-o republica, alesii nostri, cei care au functii importante, de decizie ar trebui sa fie raspunzatori pentru ceea ce fac. Inclusiv premierul, inclusiv Presedintele. Noi in loc sa le cerem angajarea si asumarea raspunderii, dorim sa-i scutim de asa ceva? Dorim sa-i facem sa ocoleasca problemele? Nu mi se pare o atitudine democratica! Mai degraba ceva cu totul opus republicanismului si democratiei. Cu alte cuvinte, prin mila noastra ii lasam sa fie dictatori, fara sa-si asume nicio raspundere, fara sa aiba vreo teama ca ar putea plati daca gresesc! Nu de alta, dar observati, va rog, nuanta: noi ii rugam sa nu-si asume raspunderea, ne mai si ploconim in fata lor, cu zambetul pe buze, desigur… Lucrul acesta poate fi un reflex al unei stari de spirit care s-a perpetuat pe meleagurile mioritice, caracterizata de celebrul dicton: „Capul plecat sabia nu-l taie… Ca luminita de la capatul tunelului nici asa n-o vedem, asa ca… „
HotNews
Se arata, printre altele, ca:
„Premierul Victor Ponta a subliniat in sedinta de guvern de joi ca noul cabinet va finaliza si isi va angaja raspunderea „pentru un program, nu program de guvernare ci un program” care va cuprinde principalele actiuni si pincipalele directii de actiune ale guvernului pentru perioada urmatoare. Seful Executivului a adaugat ca programul „este inspirat aproape in totalitate din programul de guvernare aprobat in 2012”, insa cuprinde si lucruri noi care, sustine premierul, au aparut intr-un an si jumatate de guvernare.
„Noul guvern, nu vechiul guvern ca nu avea cum vechiul guvern, noul guvern – asa am decis aseara, in principiu astazi avem finalizat documentul – noul guvern, in baza art. 114 din Constitutie, isi va angaja raspunderea pentru un program, nu program de guvernare ci un program. Asa spune Constitutia, asa facem. Este un program care va cuprinde principalele actiuni si principalele directii de actiune ale guvernului in perioada urmatoare”, a declarat Ponta.
Premierul a precizat ca noul program este inspirat aproape in totalitate de programul aprobat in 2012.
„Evident ca nu l-am inventat peste noapte, este inspirat aproape in totalitate din programul de guvernare aprobat in din 2012. Sunt lucruri care s-au realizat deja si nu are rost sa ni le mai propunem o data, dar sunt si lucruri noi care au aparut intr-un an si jumatate si evident acestea trebuie asumate de guvern si aprobate de Parlament”, a adaugat premierul.
„Ca sa fie foarte clar, si sunt convins ca acum lucrurile sunt intr-adevar clare, e vorba de noul guvern, e vorba de art. 114 din Constitutie, si e vorba de un program, nu un program de guvernare, ci un program de actiuni pentru care cerem sprijinul Parlamentului in perioada urmatoare”, a reiterat premierul.
„Fac aceste precizari pentru ca am vazut un val de optimism ca e pace intre guvern si presesdinte, eu nu imi fac asemena iluzii si nu vreau sa iluzionam pe nimeni. Nu e deloc pace si nici nu cred ca va fi pana in decembrie, cand vom avea un presedinte care va intelege sa fie presedinte arbitru si nu unul jucator. Aseara a fost doar un armistitiu impus de doua lucruri: de votul Parlamentului de marti (…) si de realitatea regionala si europeana. UE si partenerii nostri trans-atlantici au nevoie de o Romanie stabila si democratica si serioasa, tocmai in momente foarte dificile si foarte apropiate de granitele noastre”, a afirmat Victor Ponta.”
Mediafax
Se arata ca:
„Guvernul va transmite Parlamentului, imediat după învestirea noilor miniştri, un program politic care va actualiza programul de guvernare, pentru care îşi va angaja răspunderea, a anunţat premierul Victor Ponta
El a precizat că este vorba de un program politic şi că procedura va avea loc în baza articolului 114 din Constituţie.
Articilul respectiv prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.”
Se arata ca:
„Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, miercuri, pentru MEDIAFAX, în urma întâlnirii cu premierul Victor Ponta, că s-a stabilit să fie aşteptată decizia CC pe sesizarea PDL privind hotărârea de marţi a Parlamentului şi să nu fie asumată răspunderea pe un nou program de guvernare.
Kelemen Hunor a declarat că Guvernul în funcţie nu are cum să se angajeze în faţa Parlamentului cu un program de guvernare pentru un alt guvern, care urmează să fie învestit.
„Am analizat, miercuri, la Guvern cu premierul Ponta situaţia creată de preşedinte şi de votul Parlamentului. În acest moment există o sesizare la CC formulată de PDL privind neconstituţionalitatea hotărârii Parlamentului, iar vineri aceasta va fi dezbătută. Trebuie să aşteptăm o decizie a CC. În acest moment nu se poate asuma răspunderea pe programul de guvernare, pentru că sunt câteva lucruri de care trebuie să ţinem cont. În primul rând, există hotărârea Parlamentului care din punctul nostru de vedere este validă şi constituţională, există o structură a Guvernului cu miniştri desemnaţi şi votaţi. Guvernul în funcţie, Guvernul vechi nu are cum să se angajeze în faţa Parlamentului cu un program de guvernare pentru un alt guvern, care urmează să fie învestit. Este o situaţie care ar crea un precedent periculos şi ar fi o asumare foarte vulnerabilă din punct de vedere juridic şi constituţional. Cea mai bună soluţie este să aşteptăm decizia Curţii Constituţionale”, a spus Kelemen.
Potrivit acestuia, Guvernul şi Parlamentul vor trimite un punct de vedere Curţii Constituţionale.
Surse oficiale declarau anterior că liderii USD au decis ca Executivul să nu schimbe programul de guvernare, ci să aştepte decizia Curţii Constituţionale (CC) privind validarea noului Guvern.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, că „cea mai rapidă soluţie”, pe care i-a şi propus-o premierului Victor Ponta, este aceea a adoptării, miercuri, în Guvern, a noului program de guvernare, asupra căruia să fie asumată apoi răspunderea în Parlament.
Preşedintele a precizat că a discutat marţi cu premierul Victor Ponta. „Sper ca în perioada următoare să dea o soluţie, soluţia constituţională, a asumării răspunderii actualului guvern, repet, a actualului guvern, pe un nou program de guvernare, care să reflecte noile alianţe politice din Parlament”, a continuat Băsescu.
Premierul Victor Ponta, prezent la Gala MEDIAFAX, a anunţat marţi seară că s-a întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, dar că nu a ajuns cu acesta la o concluzie privind procedurile care trebuie urmate şi că va avea miercuri o nouă discuţie cu şeful statului.
El a mers la Palatul Cotroceni după ce, marţi, Parlamentul a adoptat prin vot secret cu bile (346 voturi „pentru”, 191 „împotrivă”), proiectul de Hotărâre privind modificarea structurii şi compoziţiei politice a Guvernului.
Anterior, Ponta afirmase, după votul din Parlament, că speră ca noul Guvern să înceapă să funcţioneze chiar de miercuri, precizând că îl va contacta în acest sens pe preşedintele Traian Băsescu şi că este dispus ca în şedinţa de miercuri a Guvernului să adopte măsuri pentru a evita orice confuzii legate de programul de guvernare.
El a precizat că este dispus inclusiv să îşi angajeze răspunderea pentru programul de guvernare, dar că pentru acest lucru este necesar ca Executivul să fie validat.
Marţi, preşedintele PDL, Vasile Blaga, a precizat că parlamentarii PDL şi cei ai PMP au atacat la Curtea Constituţională Hotărârea Parlamentului privind noua componenţă a Guvernului.
PDL şi PMP arată, în sesizarea depusă la CC, că programul de guvernare aprobat de Parlament în decembrie 2012 a fost completat prin cooptarea UDMR, astfel că hotărârea privind modificările din Guvern aprobată de plenul reunit marţi este neconstituţională.
Curtea Constituţională (CC) nu s-a mai confruntat cu o situaţie de genul celei apărute în prezent în cazul validării noului Guvern, aceasta fiind o problemă delicată, dar care trebuie rezolvată rapid, a declarat, miercuri dimineaţa, judecătorul CC Petre Lăzăroiu.”
Ziare.com
Se arata ca:
„Deputatul PDL Cezar Preda sustine ca validarea Guvernului Ponta 3 este neconstitutionala, pentru ca presedintele Traian Basescu si premierul „au incalcat Constitutia in baza unei intelegeri in doi inainte de pronuntarea CCR„.
Preda le-a cerut colegilor democrat-liberali „sa ia pozitie ferma” in fata unor astfel de intelegeri „pe incredere”, potrivit Mediafax.
Basescu a explicat intelegerea cu Ponta: Acordul e bazat pe cuvantul de onoare
„Investirea Cabinetului Ponta 3 este neconstitutionala. Presedintele si prim-ministrul au incalcat Constitutia in baza unei intelegeri in doi inainte de pronuntarea Curtii Constitutionale pe sesizarea celor 52 de parlamentari.
Ca semnatar al sesizarii, solicit partidului meu, PDL, sa ia pozitie ferma impotriva unor asa-zise intelegeri pe incredere. Noi am declarat ca aparam statul de drept si nu putem sa fim folositi atunci cand se doreste a se iesi din limitele constitutionale”, a spus Cezar Preda.
Basescu a cazut la intelegere cu Ponta si accepta noul Guvern
Presedintele Traian Basescu a validat, miercuri, noul cabinet, in urma unei intelegeri verbale cu premierul Victor Ponta. La randul sau, prim-ministrul a asigurat ca isi va asuma raspunderea pentru noul program de guvernare. In aceiasi zi au fost investiti si ministrii noului Executiv.
CCR decide sambata soarta Guvernului Ponta 3 (Video)
Intre timp, PDL si PMP au facut o sesizare la Curtea Constitutionala referitoare la Guvernul Ponta 2, urmand ca judectaorii CCR sa se pronunte sambata.”
Se arata ca:
„Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri dupa-amiaza, ca va valida ministrii din Cabinetul Ponta 3, in schimbul promisiunii lui Victor Ponta de a-si asuma raspunderea pe programul de guvernare.
„Angajamentul premierului ca va adopta un program de guvernare. Sunt convins ca va comunica precis termenii intelegerii, eu am comunicat ce tine de mine si motivul pentru care am acceptat”, a declarat Traian Basescu, intr-o conferinta de presa sustinuta de la Palatul Cotroceni.
Basescu a cazut la intelegere cu Ponta si accepta noul Guvern
Seful statului a subliniat ca a fost vorba de „un acord verbal”, care „se bazeaza pe cuvantul de onoare”.
Traian Basescu a fost intrebat de jurnalisti si daca are vreo suspiciune ca Victor Ponta nu se va tine de cuvant.
„Nu cred ca o va face, e prea important sa respectam amandoi ce am convenit azi”, a mai spus presedintele, recunoscand ca saptaman trecuta vorbea despre stabilitate si cerea solutii rapide.
„Da, dar nu am definit-o niciodata ca fiind o criza„, a spus presedintele.
Premierul Victor Ponta i-a chemat, miercuri, la ora 17:00, pe toti ministrii in functie, la sediul Guvernului, pentru o sedinta de urgenta.
Reuniunea are loc dupa ce premierul a avut o intalnire in aceasta dupa-amiaza cu ambasadorii statelor UE prezenti la Bucuresti, intalnire la care Victor Ponta.
De asemenea, miercuri, la ora 14:00, presedintele Traian Basescu si premierul Victor Ponta au discutat vreme de 15 minute, cu prilejul depunerii juramantului de catre Gabriel Oprea, care a preluat Ministerul de Interne.
Ponta si Basescu, discutii la Cotroceni dupa juramantul lui Oprea
Guvernul Ponta 3 a fost votat, marti, de Parlament, dar presedintele Traian Basescu a declarat ca nu va semna decretele de investitura pentru ca PDL si PMP au sesizat Curtea Constitutionala cu privire la hotararea parlamentara votata marti.
Guvernul Ponta 3 a fost votat. Criza continua„
Realitatea.net
Se arata ca:
„Programul de guvernare al executivului Ponta 3 a fost aprobat în şedinţa de Guvern de joi. Guvernul îşi va asuma răspunderea pe acest program marţi, spun surse citate de Realitatea TV. PDL şi-a anunţat deja decizia de a iniţia o moţiune de cenzură, în vreme ce PNL spune că se gândeşte deocamdată.
Guvernul Ponta 3 are un program de guvernare actualizat, relativ, şi îşi va asuma răspunderea în Parlament săptămâna viitoare, marţi, anunţă surse citate de Realitatea TV.
„Noul Guvern, în baza articolului 114 din Constituţia României, îşi va angaja răspunderea pentru un program, nu program de guvernare, ci un program. Aşa spune Constituţia, aşa facem! Este un program care va cuprinde principalele acţiuni şi principalele direcţii de acţiune ale Guvernului în perioada următoare. Evident că nu l-am inventat peste noapte, ci este inspirat aproape în totalitate din programul de guvernare aprobat în 2012, dar sunt lucruri care s-au realizat deja şi nu are rost să ni le mai propunem încă o dată şi sunt şi lucruri noi care au apărut într-un an şi jumătate şi, evident că acestea trebuie să fie asumate de Guvern şi aprobate de către Parlament”, a declarat Ponta în deschiderea şedinţei de Guvern.
El a spus miniştrilor, în şedinţa de guvern, că armistiţiul dintre Guvern şi preşedinte a fost impus de realitatea regională şi de faptul că partenerii europeni şi transatlantici au nevoie de o Românie stabilă, democratică şi serioasă, dar a precizat că nu este şi nici nu va fi „pace” până în decembrie.
„Am văzut un val de optimism că e pace între Guvern şi preşedinte. Eu nu-mi fac asemenea iluzii şi n-aş vrea să iluzionez pe nimeni. Nu e deloc pace şi nici nu cred că va fi pace până în decembrie, când vom avea un preşedinte care va înţelege să fie preşedinte-arbitru şi nu preşedinte-jucător. Aseară, a fost doar un armistiţiu impus de două lucruri: de votul Parlamentului de marţi – şi mulţumesc încă o dată tuturor parlamentarilor de la toate grupurile politice care ne-au sprijinit – şi de realitatea regională şi europeană”, le-a spus Ponta noilor miniştri, reuniţi în a doua şedinţă de Guvern de la învestire.
Premierul a explicat că blocajul politic a trebuit să fie rezolvat şi datorită unor factori externi. „Uniunea Europeană şi partenerii noştri transatlantici au nevoie de o Românie stabilă şi democratică şi serioasă tocmai în momente foarte dificile şi foarte apropiate de graniţele noastre”, a spus Ponta.
Premierul Victor Ponta a declarat, în prima şedinţă a noului Cabinet, că pogramul pe care Guvernul îl va transmite Parlamentului este în proporţie de 98-99% programul pe care Parlamentul deja l-a aprobat, fiind însă bine să fie actualizat la zi după schimbările de compoziţie politică din Executiv.
Noul Guvern s-a reunit, miercuri seara, în prima şedinţă de după ceremonia de depunere a jurământului de învestitură. Ponta a precizat anterior că Guvernul va adopta şi transmite Parlamentului un program politic care va actualiza programul de guvernare, pentru care îşi va angaja răspunderea. El a precizat că este vorba de un program politic şi că procedura va avea loc în baza articolului 114 din Constituţie. Articolul respectiv prevede că Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.
PDL anunţă o moţiune de cenzură. Ce face PNL?
Purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, a declarat joi pentru MEDIAFAX că PDL „se joacă de-a opoziţia”, spre deosebire de PNL, care va iniţia o moţiune de cenzură dacă va fi cazul, în situaţia angajării răspunderii Guvernului asupra programului de guvernare, însă după prezentarea acestuia.
Pocora a fost întrebată dacă PNL va susţine demersul anunţat de PDL în ceea ce priveşte o moţiune de cenzură în cazul angajării răspunderii Guvernului Ponta III asupra noului program de guvernare.
„PNL este un partid serios şi ne vom exprima legat de programul de guvernare al Guvernului PSD după ce acesta va fi realizat şi transmis Parlamentului. După ce apare textul, dacă va fi cazul, PNL va iniţia o moţiune de cenzură, pentru că noi avem nu numai capacitatea de a scrie textul moţiunii, dar şi un număr suficient de parlamentari pentru a o depune, spre deosebire de PDL, care doar se joacă de-a opoziţia”, a declarat purtătorul de cuvânt al PNL.
Prim-vicepresedinte PDL Liviu Negoiţă a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că PDL a decis iniţierea unei moţiuni de cenzură ca urmare asumării răspunderii Guvernului şi că îi invită pe cei din opoziţie, inclusiv pe liberali, să se alăture acestui demers.
„Îi invităm pe toţi cei care se pretind a fi în opoziţie să se alăture demersului nostru. Va fi o moţiune de cenzură detector de minciuni atât pentru Guvernul Ponta III, cât şi pentru liberali. Atât timp cât Victor Ponta vine în Parlament cu o astfel de procedură, urmarea sa naturala din partea opoziţiei este depunerea unei moţiuni de cenzură”, a afirmat Negoiţă.” (subl. mea)
Romania Libera
Se arata ca:
„Partidul Democrat Liberal va iniţia o moţiune de cenzură imediat după ce Guvernul Ponta 3 îşi va asuma răspunderea în Parlament pentru un nou program politic, a anunţat europarlamentarul PDL Traian Ungureanu pentru B1 TV.
PDL anunţă că aşteaptă sprijin şi de la celelalte partide din opoziţie, inclusiv de la PNL.
Guvernul Ponta 3 se va prezenta în Parlament, săptămâna viitoare, pentru a trece noul program politic după ieşirea PNL din coaliţie, ruperea USL şi cooptarea UDMR în Guvern.”
De unde se vede ca premierul a inteles necesitatea angajarii raspunderii conf. art. 114 din Constitutie, ceea ce nu-i rau deloc!
In alta ordine de idei. Situatia din Ucraina
Mediafax
Se arata ca:
„Preşedinta lituaniană Dalia Grybauskaite a declarat joi că Rusia încearcă să „recreeze frontierele celui de-al Doilea Război Mondial” în Ucraina şi că „după Ucraina va urma (Republica) Moldova, iar după (Republica) Moldova alte ţări”.
Europa nu este „în continuare capabilă să înţeleagă ceea ce se întâmplă”, a apreciat ea.
„Este necesar să acţionăm imediat”, a îndemnat preşedinta acestei foste republici sovietice, la sosirea la summitul european extraordinar cu privire la criza din Ucraina
„Nu văd” să se decidă vreo „acţiune rapidă astăzi” (joi), şi-a exprimat regretul Grybauskaite.
Denunţând o „agresiune brutală” a Rusiei împotriva Ucrainei, ea a subliniat că „după Ucraina va urma (Republica) Moldova, iar după (Republica) Moldova alte ţări”.
Preşedinta lituaniană a subliniat că Rusia a efectuat recent manevre în largul coastelor Ploniei şi ţării sale.
„Este necesar să înţelegem că este grav. Dacă noi autorizăm acest lucru, va veni rândul altcuiva”, a spus ea. „Este vorba despre vecinii noştri, nu este vorba doar despre Ucraina, este vorba, de asemenea, despre regiunea baltică”, a adăugat şefa statului lituanian.”
In rest… operatiuni „de rutina”
Se arata ca:
„Statele Unite au decis trimiterea a 12 avioane de vânătoare de tip F-15 în Polonia, pentru un exerciţiu militar, anunţă presa poloneză, citată de BBC.
Ministerul polonez al Apărării a confirmat informaţia.
În urmă cu câteva ore, Statele Unite au suplimentat forţele militare în zona Mării Baltice trimiţând încă şase avioane de vânătoare de tip F-15, conform ministrului lituanian al Apărării, Juozas Olekas. „Am confirmarea că misiunea de supraveghere a spaţiului aerian baltic va fi consolidată prin aducerea a şase avioane de tip F-15 suplimentare”, a precizat Olekas. Avioanele au sosit în Lituania joi după-amiază. „Trimiterea avioanelor este o reacţie la agresiunea rusă în Ucraina şi la intensificarea activităţilor militare ruse în regiunea Kaliningrad”, a adăugat ministrul lituanian. Statele membre NATO asigură prin rotaţie monitorizarea spaţiului aerian baltic. „Reacţia NATO a fost promptă şi rapidă”, a declarat preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.
Nave militare ruse şi echipaje ale Pazei de coastă au efectuat, luni, exerciţii cu muniţie reală în Marea Baltică, în largul coastelor enclavei Kaliningrad, în apropiere de Polonia, de ţările baltice, de Germania şi Suedia.„
Se arata ca:
„Nava USS Truxtun se va afla, în perioada 8-11 martie, în portul Constanţa pentru o vizită de rutină şi exerciţii comune cu România şi Bulgaria, informează Ambasada SUA la Bucureşti.
„În perioada 8-11 martie, nava USS Truxtun se va afla în portul Constanţa pentru o vizită de rutină şi exerciţii comune cu România şi Bulgaria”, se arată într-un mesaj care însoţeşte, pe pagina oficială de Facebook a ambasadei, o fotografie a navei.
Potrivit unui comunicat al ambasadei, este vorba despre o operaţiune „de rutină”.
În perioada în care se va afla la Constanţa, echipajul navei va avea o pregătire şi schimburi de informaţii cu partea română şi va participa la un exerciţiu cu navele româneşti şi bulgăreşti din Marea Neagră.
USS Truxtun (DDG-103) este un distrugător aparţinând forţelor navale americane, din clasa Arleigh Burke, lansată în 2007, denumită în cinstea eroului naval american Thomas Truxtun.
Distrugătorul este o navă militară rapidă armată cu artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor proprii care nu se pot apăra.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
martie 7, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Bulgaria, Cezar Preda, Dalia Grybauskaite, Diverse, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Germania, Kelemen Hunor, Lituania, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Polonia, Ponta, PSD, Razboiul Crimeii, Republica Moldova, România, Rusia, SUA, Suedia, tarile baltice, Traian Basescu, Ucraina, UDMR, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, USD, USL, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress |
4 comentarii
Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:
„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”
Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?
Gandul
Se arata, printre altele, ca:
„La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles
Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti. De altfel, Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.
Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.
Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic
UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.
Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.
„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.
SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.
Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.
Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.
UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.
UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.
În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.
„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.
Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.
UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.
Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.
UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.
UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.
UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI
UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.
UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ
UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.
”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.
UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI
UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.
UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei
UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.
UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.
UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.
UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional. S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”
Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic. Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.
Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:
„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.
Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.
Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu
Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.
Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.
La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.
Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări
‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”
In vreme ce:
Se arata ca:
„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.
Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.
Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”
Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:
„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.
Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.
Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.
Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”
[…]
În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?
M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.
Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?
M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.
România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?
M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.
Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?
M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”
Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.
Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei – in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate. Periculoase sunt astfel de lucruri:
Mediafax
Se arata, printre altele, ca:
„Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.
UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse
Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.
Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.
Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.
„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.
Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.
„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.
UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador
Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.
În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.
În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.
UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei
Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.
„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.
„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.
„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.
UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale
Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.
„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.
China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.
UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse
Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.
Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.
„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.
Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.
UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian
Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.
Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.
În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.
UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea
Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.
Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.
Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.
Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.
În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.
În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.
Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.
Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.
UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii
Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.
În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”
De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.
DE citit si…
… acest editorial semnat de Alina Matis:
Se arata ca:
„Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.
La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.
Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.
Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).
Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.
Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.
Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.
Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile. O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.
Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”
Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…
Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin. Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!
DE citit si…
Romania Libera
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
martie 2, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Arseniy Yatseniuk, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Belarus, conflict transnistrean, Crimeea, Dan Amedeo Lazarescu, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Kiev, Mihai Razvan Ungureanu, MRU, NATO, normalitate, oameni, Oleksandr Turcinov, ONU, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Razboiul Crimeii, România, Rusia, Sevastopol, Simferopol, social, societate, stiri, SUA, Traian Basescu, Transnistria, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress |
6 comentarii
Motanul Incaltat 