Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Nationalismul

Legat de toata aiureala asta ce poarta amprenta de neconfundat a lui Liviu Dragnea, concesiile facute UDMR – 15 martie zi nationala si alte aberatii – numai ca UDMR sa voteze ca sa-i aprobe motiunea, n-am vazut comentatori care sa atinga in dezbatere un subiect important despre care, nu stiu de ce, nu se prea discuta: nationalismul.

A-ti cunoaste Istoria pentru a impiedica niste actiuni antinationale e necesar. Nu si suficient. Pentru ca lipseste abordarea politica. Dupa parerea mea, nationalismul are ca rol apararea si promovarea intereselor nationale. De aceea este important sa existe un filon nationalist intr-o tara.

Problema, desigur, este foarte ampla. Eu mi-am propus s-o tratez aici cat se poate de concis si succint. Inainte de 1989, regimul comunist, prin partidul unic si cultul personalitatii conducatorului „iubit”, a confiscat nationalismul, iar dupa Revolutie am avut, practic, un singur partid nationalist – Partidul Romania Mare – si un filon ardelenesc – Vatra Romaneasca, care a avut un partid: PUNR (Partidul Unitatii Nationale Romane, dar de mai mica anvergura decat PRM, ulterior fiind absorbit in PC (Partidul Conservator)). Dar aceste organisme politice erau pe langa partidul dominant de atunci: FSN/FDSN/PDSR. Cu toate ca acel nationalism al anilor ’90 pastra, desigur, amprente ceausiste puternice, pe vremea aceea n-ai fi vazut ce s-a intamplat zilele acestea in Romania. Un scandal urias, exprimandu-si dezaprobarea chiar membri marcanti ai PSD fata de actiunile sefului lor de partid, chiar in ajunul votarii motiunii de cenzura. Insa nationalismul acela era unul ce-si tragea seva din comunism, fara sa evolueze intelectual prea mult odata cu trecerea timpului. Evident, un astfel de nationalism care gravita pe o orbita politica in jurul PDSR – va amintiti de Patrulaterul Rosu -, desi PRM si-a pastrat intotdeauna o anumita autonomie, era un partid distinct, totusi, de PDSR, a fost cu timpul respins. Actualmente PRM a disparut, practic de pe marea scena a politicii. PRM prezenta similaritati cu Frontul National al lui Jean-Marie Le Pen, totusi trebuie sa facem si deosebirile cuvenite (nu insist aici).  Corneliu Vadim Tudor a confiscat practic acest partid pentru ca nu a vrut sa admita ca altcineva sa conduca partidul. Treptat-treptat, dupa un varf la alegerile din 2000, partidul a regresat continuu, multi dintre membri sai trecand la PSD.

Ar trebui spus ca dupa Revolutie, dreapta politica nu si-a asumat o asemenea idee politica care, de altfel, a gravitat doar in jurul stangii, cum aratam mai sus.

Actualmente nu avem un partid nationalist cu pondere semnificativa pe esicherul politic romanesc, desi reactiile inflamate de impotrivire la trocul lui Dragnea erau toate in acelasi ton: nationalist.

Chestiunea aceasta a nationalismului nu e una simpla, mai ales in contextul Uniunii Europene. Spuneam mai sus de Frontul National din Franta, dar nu e singurul partid nationalist. Sa remarcam Brexitul care s-a produs tot pe un fond nationalist. Insa adeptii multiculturalismului si globalizarii trebuie sa adimita un adevar ontologic: existenta natiunilor si faptul ca Uniunea Europeana este o Uniune a natiunilor europene. David Cameron observa corect: nu exista un demos european. In schimb putem vorbi despre poporul francez, poporul englez, poporul german etc. Si sa ne gandim la faptul ca tarile europene au limbi diferite – spre exemplu este o diferenta mare intre limba spaniola si cea portugheza, desi ambele tari sunt iberice, nu mai vorbesc de cate probleme au fost si cu bascii. Si nu mai vorbesc despre faptul ca aceste populatii erau la origine vorbitoare ale unei limbi neindo-europene. Deci problema e complicata in Europa, unde sunt atatea state si natiuni, cu o istorie vasta, care au contribuit la mersul inainte, ca sa zic asa, al Planetei noastre.

Atata vreme cat multiculturalismul si globalizarea s-au impus iar nationalismul nu a reusit sa evolueze din punct de vedere intelectual, capatand deseori in Istoria Europei forme sangeroase, nu doar in Romania – la noi sa ne gandim la Miscarea Legionara, sa ne gandim la fascismul si nazismul european, la criza iugoslava – este destul de clar, as zice eu, ca s-a ajuns la o situatie de criza pe continentul nostru. Fara indoiala si datorita faptului ca avem o Europa nu prea coerenta din punct de vedere economic. Or, din acest punct de vedere, odata cu Criza economica, fiecare tara a (re)descoperit ca trebuie sa-si apere interesele. Spre exemplu, sa ne amintim in ce situatie grea s-a aflat si se afla Grecia, membra a Zonei Euro, cu o datorie guvernamantala imensa si supusa la foarte dure masuri de austeritate care au lovit in poporul grec. Intr-o astfel de situatie s-a dezvoltat o forta politica neonazista si ultranationalista – Zorii Aurii – purtand numele celebrei societati ezoterice, care a si castigat cateva locuri in Parlamantul grec dar si in cel european. Nu spun ca evolutia intelectuala a nationalismului trebuie sa se inspire neaparat din ideile celebrului Ordin Hermetic.

Problema, la noi, este ca Dl. Liviu Dragnea n-are capacitatea intelectuala de a aborda o asemenea chestiune complexa in relatia cu UDMR si cu Budapesta. Dl. Liviu Dragnea n-a reusit decat sa inflameze scena politica si sa aduca prejudicii propriului sau partid prin capriciile si interesele sale politice. Insa absenta nationalismului – observati ca nu spun a ultranationalismului – in politica romaneasca, iar subtirimea manualelor de istorie, ca s-a discutat despre acest subiect, este consecinta urmarii unei linii multiculturale si globalizante, as spune chiar extremiste, conduce la fenomene politice de genul la care am asistat ieri si astazi. Ar trebui spus si faptul ca PSD a castigat pentru prima data alegerile in Transilvania. Fieful electoral al PSD nu e acolo si interesul PSD-ului in Ardeal ramane, pare-mi-se, redus. Din aceasta cauza, prin concesiile pe care dorea sa le faca UDMR, Liviu Dragnea nu s-a sinchisit prea mult ca ii jigneste si ii nesocoteste pe ardeleni. De aici se vede calibrul politic redus al sefului PSD, pe care unii dintre pesedisti si nu putini doresc sa-l urmeze orbeste. Liviu Dragnea nu cred ca se astepta la o reactie atat de vehementa din interiorul partidului sau, crezand ca lucrurile vor merge ca unse, dar iata ca nu a fost asa. Pierderea sprijinului UDMR in sustinerea motiunii maresc probabilitatea ca motiunea sa nu fie adoptata. Cu alte cuvinte, din dorinta prea mare de victorie, Liviu Dragnea si-a dat cu stangul in dreptul, cum se spune. De aceea si vrea sa amane citirea motiunii si supunerea la vot.

Interesant este ca ceea ce s-a intamplat dauneaza mai ales PSD. PRM, care prin Traian Basescu a avut o pozitie foarte vehementa la inflamia dragnista, PNL si USR au sanse mari sa creasca in sondajele de opinie. PSD are sanse mari sa scada.

Intrebarea care s-ar pune ar fi daca nu cumva in mod intentionat s-a creat aceasta criza pentru scoaterea PSD de la guvernare, insa e numai o speculatie. Mai degraba putem vorbi de doua miscari gresite facute de presedintele PSD, Dl. Liviu Dragnea: chestiunea cu motiunea impotriva propriului sau guvern, lucru care pune PSD intr-o situatie ridicola si absurda, si concesiile facute UDMR pentru ca motiunea sa fie adoptata fara emotii.

In incheiere un articol pe care doresc sa-l evidentiez

N-are legatura cu subiectul postarii, dar cred ca noi ar trebui sa ne gandim serios si la astfel de lucruri ca cele din articol de mai jos semnat de Andreea Paul:

Unde ne este placa de surf pentru noul val tehnologic? (I)

Inovaţia, automatizarea şi robotizarea nu sunt doar generatoare de productivitate şi de competitivitate a unei afaceri, ci valul care va genera cea mai puternică schismă economică și socială. Europa cu mai multe viteze reprezintă răspunsul la noua competiție globală tehnologică. Ce face România pentru a nu fi înghițit de acest val? Unde ne este placa de surf? 

Cum ne pregătim economia, educația, populația, societatea în ansamblu pentru lumea afacerilor și meseriilor viitorului? Ceilalți ce fac? Think-tank-ul INACO – Inițiativa pentru Competitivitate cheamă la dezbatere și acțiuni ferme. Numărul de roboți industriali din întreaga lume va crește până la aproximativ 2,6 milioane de unități până în 2019, cu un milion de unități mai mult decât în anul 2015, dar densitatea lor la mia de angajați în România este sub nivelul țărilor vecine.

„A patra Revoluţie Industrială”: provocări și oportunități

Lumea de astăzi se confruntă nu numai cu schimbări demografice și politice, dar şi cu apariţia de tehnologii inovatoare care ne situează în cea de-a „patra Revoluţie Industrială”. Aceste procese cu implicaţii sociale și economice majore prezintă avantaje, dar și inconveniente.

„Ne aflăm la începutul unei transformări globale, ce se caracterizează prin convergența tehnologiilor digitale, fizice și biologice”, declarau experţii Forumului Economic Mondial (World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2016-2017, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index/box-1-the-fourth-industrial-revolution/), „iar schimbările tehnologiilor sunt uimitoare în ceea ce privește dimensiunea acestora, viteza și domeniul de aplicare”.

Experţii Forumului Economic Mondial definesc „A patra Revoluţie Industrială” drept „trecerea la noile sisteme care sunt construite pe infrastructura revoluției digitale”, şi nu drept „emergenţa unui nou set de tehnologii.” Potrivit acestora, schimbările tehnologice se reflectă deja în standarde mai înalte de viaţă sau prin creşterea capacităţii umane în paralel cu noile modalităţi de raportare la muncă. Dat fiind că astfel de tehnologii au devenit omniprezente, ele vor modifica fundamental modul în care producem, consumăm, comunicăm, ne mişcăm, producem energie și interacționăm. Mai mult, având în vedere noile competențe în ingineria genetică și neuro-tehnologii, acestea pot avea un impact direct asupra a ceea ce suntem, asupra felului cum gândim și ne comportăm, deci pot duce la schimbări de mentalitate. Pe lângă avantajele economice, această nouă revoluție generează însă şi noi amenințări la adresa pieței muncii și viitorului muncii, afectează veniturile și securitatea geopolitică, precum și sistemele de valori sociale și etice (World Economic Forum, The Fourth Industrial Revolution, http://reports.weforum.org/global-competitiveness-index/box-1-the-fourth-industrial-revolution/).

Printre îngrijorările cele mai mari produse de inovaţie, se numără distrugerea locurilor de muncă aşa-zis „tradiţionale” şi înlocuirea acestora cu altele noi corespunzătoare schimbărilor tehnologice actuale. Acest proces de reprofilare a locurilor de muncă şi de transformare a competenţelor are implicaţii asupra veniturilor, ducând la polarizarea societăţii, afectând astfel coeziunea socială. Potrivit unui document din 2016 al Comisiei Europene, profesiile cele mai afectate sunt estimate a fi administrația, industria prelucrătoare și agricultura (Mariana Bechir, Atenţie la structura forţei de muncă: România – cea mai vulnerabilă la automatizare, 62% din locurile de muncă actuale se vor pierde / 30.05.2017, http://cursdeguvernare.ro/atentie-la-structura-fortei-de-munca-romania-cea-mai-vulnerabila-la-automatizare-62-din-locurile-de-munca-actuale-se-vor-pierde.html).

Managementul schimbărilor tehnologice prin exploatarea oportunităţilor celei de-„a patra Revoluţii Industriale” şi reducerea riscurilor este una dintre cele cinci provocări majore care vor determina evoluţia globală în următorii 10 ani şi care necesită mai multă acţiune şi atenţie, avertizează experţii Forumului Economic Mondial în ediţia din 2017 a Raportului cu privire la Riscurile globale (The World Economic Forum, The Global Risks Report 2017, 12th Edition, https://www.weforum.org/reports/the-global-risks-report-2017).

Măsura în care economiile sunt pregătite pentru „A patra Revoluție Industrială” a fost de altfel una dintre cele cinci probleme majore discutate de peste 3.000 de participanți din 100 de țări la reuniunea anuală din ianuarie 2017 a Forumului Economic Mondial, alături de consolidarea cooperării la nivel mondial, revitalizarea creșterii economice, reformarea capitalismului și restaurarea unui sentiment de identitate comună (World Economic Forum, Annual Meeting 2017: Responsive and Responsible Leadership / 17-20 January, 2017, Davos-Klosters, Switzerland, http://www3.weforum.org/docs/WEF_AM17_Report.pdf). Pe lângă această problematică, experţii Forumului Economic Mondial au atras atenţia cu privire la cele mai semnificative riscuri pe termen lung la nivel mondial, identificând inegalitatea economică, polarizarea socială și problemele de mediu printre primele trei tendințe globale care vor contura dezvoltarea globală în următorii zece ani (The Global Risks Report 2017, https://www.weforum.org/reports/the-global-risks-report-2017) şi au dedicat un raport creşterii economice, mai precis instrumentelor şi stimulentelor politice și mecanismelor instituționale ce pot fi puse în practică pentru o creștere economică favorabilă incluziunii sociale (World Economic Forum, Inclusive Growth and Development Report 2017, http://www3.weforum.org/docs/WEF_Forum_IncGrwth_2017.pdf). În plus, considerând că trecem printr-o perioadă de creștere a inegalității veniturilor, a tensiunilor sociale și politice și a unui sentiment general de incertitudine cu privire la viitor, experţii Forumului Economic Mondial au evaluat şi peisajul de competitivitate pentru 138 de economii, respectiv modul în care țările asimilează noile provocări tehnologice ale celei de-a „patra Revoluții Industriale” (World Economic Forum, The Global Competitiveness Report 2016–2017, http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf).

Din cauza spectrului larg de implicaţii ale noii revoluţii tehnologice la nivelul societății, răspunsul la aceste transformări trebuie să fie integrat și cuprinzător, să implice toate părțile interesate din sistemul politic la nivel mondial, din sectorul public și cel privat până la mediul academic și societatea civilă, iar creativitatea și spiritul antreprenorial pot fi un răspuns la noile provocări tehnologice.

Pentru a fi competitive şi a-şi spori şansele de a rămâne pe piaţă, companiile trebuie să fie inovative şi, în acelaşi timp, să se adapteze cerinţelor pieţei, de proiectare a produselor şi lansare în fabricaţie în concordanţă cu cererea care este adesea fluctuantă, de a creşte diversitatea şi complexitatea produselor fără însă a face compromisuri de calitate.

„Producătorii de astăzi se confruntă cu presiunea costurilor, diversificarea tot mai mare a produselor şi cererile fluctuante. Chiar și acolo unde muncitorii sunt accesibili, noua generație de produse complexe necesită adaptabilitate la asamblare, precizie și fiabilitate care este dincolo de competențele muncitorilor umani. Pentru a fi pregătiți să răspundă acestei epoci ’high-mix’ şi ’lowvolume’, metodele de fabricație trebuie să fie flexibile și automatizate, declara Daniel Friis, Director Comercial la Direcţia de Roboți Universali (Editorial, https://ifr.org/downloads/press/02_2016/Editorial_WR_Industrial_Robots_2016.pdf).

Creşterea eficienţei şi productivității companiilor este strâns legată de capacitatea acestora de inovaţie, de implementare a noilor tehnologii software şi hardware, de automatizare şi robotizare a proceselor de fabricaţie, de adaptare la nevoile globale de evoluţie a pieţei. Altfel spus, pentru a obţine avantaje competitive, companiile vizează să producă la standarde înalte, însă fără a ridica nivelul costurilor de producţie.

Cum pot răspunde companiile provocărilor actuale generate de cea de-a patra revoluție industrială?

„Roboții industriali tradiționali continuă să evolueze pentru a satisface nevoile de automatizare de astăzi, îndeplinind sarcini multiple și având capacităţi diverse. Noi oportunități de automatizare sunt în curs de dezvoltare pentru a răspunde unor medii variabile şi semi-structurate, în special în întreprinderile mici și mijlocii.”, afirma Daniel Friis în editorialul cu privire la automatizarea industriei și utilizarea de roboți (Editorial, https://ifr.org/downloads/press/02_2016/Editorial_WR_Industrial_Robots_2016.pdf).

Potrivit lui Daniel Friis, „roboţii colaboratori” – cobots –, care lucrează alături de angajați, permit automatizarea în zone considerate cândva prea complexe sau prea costisitoare. Îşi găsesc aplicabilitate mai ales în cazul proceselor de fabricație ale IMM-urilor, facilitând producţia pe termen scurt şi reducând decalajele dintre asamblarea complet manuală și automatizarea totală. Asocierea roboților colaboratori cu roboţii industriali tradiționali permite întreprinderilor mici să concureze mai eficient.

Până în 2019, peste 1,4 milioane de noi roboți industriali vor fi instalați în fabricile din întreaga lume – aceasta este cea mai recentă prognoză a Federației Internaționale de Robotică (IFR).

Potrivit Raportului „World Robotics”, ediția 2016, Uniunea Europeană ocupă poziția de vârf în cursa automatizării globale: 65% din țările cu un număr de roboți industriali mai mare decât media la 10 000 de angajați sunt situate în UE.

Cei mai puternici factori de creștere pentru industria robotică se regăsesc în China (The International Federation of Robotics – IFR, World Robotics Report 2016: European Union occupies top position in the global automation race, Press Release, Frankfurt, Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).

Aproximativ 70% din roboții industriali lucrează în prezent în industria de automobile, industria electrică / electronică și cea de prelucrare a metalelor. În anul 2015, cea mai puternică creștere a numărului de roboți a fost înregistrată în industria electronică, cu 18% mai mult decât în perioada anterioară. Industria metalurgică a înregistrat o creștere de 16%, iar sectorul auto 10%.

Numărul de roboți industriali din întreaga lume va crește până la aproximativ 2,6 milioane de unități până în 2019, cu un milion de unități mai mult decât în anul 2015.

Cea mai mare creștere a vânzărilor a fost înregistrată de statele din Europa Centrală și de Est: de aproximativ 25% în 2015. De asemenea, în 2016 se prognozează o rată similară de creștere (29%). Se așteaptă ca acest trend pozitiv să continue. Creșterea medie va rămâne constantă la aproximativ 14% pe an (2017-2019). Cele mai mari vânzări de roboți industriali au fost în Republica Cehă și Polonia. În perioada 2010-2015, numărul de noi instalații de roboți a crescut în Republica Cehă cu 40% (rata anuală de creștere compusă), iar în Polonia – cu 26% (CAGR).

Pe ansamblu, Statele-membre ale Uniunii Europene sunt extrem de avansate în ceea ce privește automatizarea, statistică evidențiată nu numai de densitatea numărului de roboți din industria automobilelor (jumătate din primele 10 națiuni cu cei mai mulți roboți industriali la 10.000 de angajați aparținând Uniunii Europene), dar și a industriei prelucrătoare (dintre cele 22 de țări cu o densitate a roboților peste medie, 14 fiind situate în UE).

Topul mondial al roboţilor industriali multifuncţionali la 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare se prezintă astfel: Republica Coreeană (531), Singapore (398), Japonia (305), Germania (301), Suedia (212), Taiwan (190), Danemarca (188), Statele Unite (170), Belgia (169), Italia (160), Spania (150), Austria (128), Franţa (127), Finlanda (126), Olanda (120), Elveţia (119), Slovenia (110), Republica Cehă (93), Australia (85), Slovacia (79), Marea Britanie (71).

Comparativ cu cea mai mare densitate a roboţilor la nivel mondial (Republica Coreeană, cu 531 de roboţi), respectiv în cadrul UE (Germania, cu 301 de roboţi industriali) sau raportată la densitatea medie de roboţi industriali la nivel mondial (de 69 la 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare), în România automatizarea este destul de slabă. Densitatea roboţilor industriali corespunzătoare anului 2016 era în România de 11 roboţi la 10.000 de angajaţi. Sub densitatea medie, dar deasupra României, se mai situează doar Ungaria cu 57, de roboţi 10.000 de angajaţi din industria prelucrătoare şi Polonia cu 28, iar sub capacitatea de automatizare a României sunt Croaţia, cu 5 roboți / 10.000 salariați şi Estonia – 8.

Densitatea roboților din marile economii din Europa de Vest este cu mult înaintea Chinei, țară care, prin programul „Made in China 2025”, și-a definit drept scop să devină una dintre națiunile industriale tehnologice de vârf în doar câțiva ani. Cea mai mare diferență înregistrată de China este față de Germania (301 vs. 49 unități) – cea mai mică fiind comparativ cu Marea Britanie (71 vs. 49 unități). (The International Federation of Robotics – IFR, Press Release / Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).

Republica Coreeană se află pe locul al doilea ca piață de vânzare pentru roboți industriali (dar pe locul întâi la nivel mondial la automatizare), fiind urmată de Japonia (pe locul 3 la nivel mondial la automatizare). Numărul de unități vândute în 2015 a crescut cu 55% în Republica Coreea și cu 20% în Japonia. Împreună cu Singapore, aceste două țări conduc clasamentul economiilor globale automatizate în industria prelucrătoare. Având o situație economică stabilă, se prognozează o creștere medie anuală de 5% la vânzările de roboți între 2016 și 2019, atât în Coreea, cât și în Japonia.

Statele Unite, pe locul 8 în topul mondial în privinţa automatizării, este în prezent cea de-a patra piață majoră pentru vânzarea de roboți industriali din lume. În SUA, Canada și Mexic, numărul total al roboților industriali nou instalați a crescut cu 17%, până la un nou record de aproximativ 36.000 de unități (2015). Cu o situație economică stabilă, se poate aștepta ca America de Nord să înregistreze o creștere anuală medie de 5 până la 10% în vânzările de roboți între 2016 și 2019.

Statele Unite joacă un rol principal în ceea ce privește automatizarea în industria automobilelor. Producătorii de mașini din SUA se află pe locul trei la densitatea roboților, în urma Japoniei și Republicii Coreea (The International Federation of Robotics – IFR, Press Release / Sep 29, 2016, https://ifr.org/ifr-press-releases/news/world-robotics-report-2016).”

Din acest punct de vedere sunt la unison cu Andreea Paul!

Spuneam si in postarea trecuta ca noi trebuie sa ne gandim la viitor, ceea ce, din pacate, nu prea se vede. Articolul Andreei Paul ne vorbeste despre transformarile ce au loc in prezent in lume si despre provocarile viitorului. Progresul tehnic, dezvoltarea cu o repeziciune ce in trecut nici nu s-a visat a tehnologiei ne va influenta viata, prezinta riscuri la nivel mondial, dar si oportunitati. Andreea nu ne spune niste basme – subliniez asta ca sa fie clar pentru ca unora s-ar putea sa le para asa. Ci ne vorbeste despre realitati in schimbare pe plan mondial si pune in mod absolut justificat problema daca tara noastra e pregatita pentru asa ceva. Iar daca nu, ce ar trebui facut? Pentru ca A patra Revolutie Industriala ne va influenta in continuare viata, iar Romania trebuie sa vada cum poate valorifica oportunitatile si evita riscurile, care pot sa insemne saracie si marirea decalajelor fata de tarile dezvoltate. Avem strategii in acest sens?

In loc de aceasta penibila balacareala damboviteana care a inflamat inutil scena politica mai bine ne-ar fi preocupat astfel de probleme, pentru ca lumea merge inainte si noi riscam sa ramanem mult in urma. Observati ca despre un astfel de subiect nu prea se discuta la televiziunile de stiri, desi ar trebui. E o problema extrem de complexa care vizeaza inclusiv generatiile viitoare.

Un articol foarte bun!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

iunie 21, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre situatia politica interna

Ma gandeam la anii ’90 si, in mod paradoxal poate, facand o comparatie cu situatia de azi, societatea romaneasca, desi se confrunta cu probleme economice poate chiar mai mari decat cele de azi, era, totusi, mai democratica decat in prezent.

Aveam pe atunci, in conditiile in care erau mult mai multe partide decat azi, doua Coalitii cu o identitate ideologica bine definita: pe partea stanga a esicherului politic era Patrulaterul Rosu iar pe cea dreapta era CDR.

Trebuie, cred, facut un mic preambul.

O situatie in care un partid care sa castige cu peste 50% alegerile legislative nu mai avem in perioada postdecembrista din 1990. In asemenea conditii, in care niciunul din partide nu poate obtine o majoritate de 50%+1 sunt necesare coalitiile pentru ca sa se poata asigura guvernarea si stabilitatea acesteia. Lucrul asta presupune:

a). ca partidele, in special cele mari, principale care, de regula sunt in numar de doua partide, sa lupte politic pentru a obtine un procentaj cat mai bun, cat mai apropiat de 50%;

b). ca trebuie formate coalitii care sa asigure guvernarea, dar nu orice coalitii: pentru ca politica si scena politica sa aiba coerenta sunt necesare coalitii cu o identitate ideologica precisa. De exemplu: coalitie de stanga, coalitie de dreapta.

In anii ’90 erau, deci, doua coalitii cu o identitate ideologica clara: una de stanga si una de centru-dreapta, asa incat electoratul stia, din punctul asta de vedere, ce alege. Diferentele dintre cele doua nu erau formale ci de esenta, inclusiv in abordarile asupra reformei. De asemenea aveam dezbateri adevarate in Parlament, uneori cu scantei, cum se spune, deci dezbateri aprinse, cum si trebuie sa fie. De asemenea aveam o societate civila mult mai bine aspectata si mai activa decat cea de astazi, desi nu exista pe vremea aceea Facebook-ul si nici blogurile.

Aceasta situatie benefica pentru democratie s-a mentinut  si dupa 2004: in 2003 se constituia deja o alianta de centru-dreapta – Alianta Dreptate si Adevar (D.A.) – dar care s-a mentinut pana in 2007. Deci aveam PSD pe de o parte si Alianta D.A. pe de alta parte – lucrurile erau destul de clare.

Dupa 2007, mi se pare mie, au aparut problemele pentru ca nu s-a mai mers pe acest tipic. Alegerile legislative din 2008 au impus pe scena politica doua formatiuni politice mari: Alianta PSD+PC si PDL aproape la egalitate ca procentaj (in jur de 32-34%). PNL ocupa locul al treilea cu putin peste 18%.

Dupa o guvernare PSD+PDL in 2009 care n-avea cum sa dureze si cum Alianta D.A. se destramase si nu mai putea fi refacuta (nu intru in detalii), sprijinul pentru Presedintele ales de atunci, Traian Basescu, a fost asigurat printr-un grup al independentilor din Parlament proveniti de la diverse partide precum PSD, PC, PNL care, ulterior, au format un partid nou – UNPR. Partid format ad hoc pentru a asigura majoritatea in Parlament – asa ajunsese Guvernul Boc sa se tina intr-o majoritate fragila. Este adevarat ca Guvernul Boc 2 a fost sprijinit si de UDMR, insa se vede ca nu a fost suficient.

Ce vreau sa spun cu asta? Vreau sa spun ca dupa 2007 nu am mai avut coalitii mari cu o identitate ideologica clara. Iar consecintele s-au vazut incepand din 2009 si le-am descris succint mai sus.

Situatia aceasta se mentine si astazi.

Eu am inteles asa: acum avem doua mari partide mari PSD, de centru-stanga si PNL, de centru dreapta, format prin fuziunea inca neterminata intre PNL si PDL. Despre situatia asta am scris si aici. Insa, din cate inteleg eu, PSD ar sta in sondaje la vreo 35% si PNL la vreo 32% – situatie in care niciunul din cele doua mari partide nu are o majoritate de 50%+1. Sa simplificam putin si sa presupunem ca ambele ar fi la egaliatate: 35%-35%. Asta inseamna 70% amandoua. Ramane un segment de 30% pe are se bat cateva partide mici, cum ar fi: ALDE (care am inteles ca nu depaseste 6%), PSro (Geoana), PMP (Basescu), USR, foarte recentul PRU, UDMR, minoritatile fara UDMR, UNPR s.a. – deci un grup de vreo cateva formatiuni politice mici care se lupta pentru a obtine pragul electoral.

Remarcam ca niciunul din cele doua partide politice mari nu a depus in ultima perioada eforturi pentru a obtine procentaje mai mari in sondaje. Dimpotriva, intre PSD si PNL se observa destul de clar o lipsa aproape totala de combativitate , iar PNL tinde tot mai mult a prelua din politicile stangii. In aceasta situatie niciunul din cele doua partide mari nu poate spera sa obtina mai mult.

Pentru a asigura guvernarea va trebui sa faca aliante cu partidele mai mici. Dificultatea survine pentru ca niciunul din partidele mai mici nu are un procentaj care sa asigure unei viitoare aliante o majoritate de peste 50% in Parlament. Deci vor trebui cooptate mai multe partide mai mici.

Unde ajungem in felul acesta?

Vom avea niste aliante nedefinite ideologic, dar necesare pentru asigurarea majoritatii in Parlament, fara de care un guvern cade.

Suntem intr-o situatie de scadere a democratiei fata de anii ’90.

Interesant este ca atunci, imediat dupa Revolutie, cand spuneam ca nu avem o democratie matura, aveam, totusi, o democratie mult mai viguroasa si mai sanatoasa decat cea de acum. In zilele noastre, spre exemplu, am vazut cum PNL vota la unison cu PSD. Pe atunci vedeai dezbateri aprinse in Parlament si o adevarata opozitie a dreptei fata de politicile stangii! Aceea insemna opozitie, nu cea de azi!

Sa vorbim putin si despre…

Nationalism

Din cate inteleg se incearca acum, cu doar cateva luni inainte de alegeri, resuscitarea nationalismului prin aducerea in prim-planul societatii a unui partid: Partidul Romania Unita – PRU. Din cate inteleg sunt multi de la PSD care s-au dus acolo, dar nu numai de la PSD. Inteleg ca e vorba si de Victor Ponta, inteleg ca e vorba si de Sebi Ghita… Si atunci te intrebi cine va vota cu acest partid, daca nu tot dintre cei care voteaza de regula cu PSD…

Pe de alta parte, eu nu vad un pericol nationalist in Romania.

In primul rand nationalismul presupune un program national care sa aiba in centrul sau natiunea, spre exemplu: natiunea romana. Or, asa ceva nu prea vad la noi. Daca PRU se vrea un partid nationalist, totusi cati au auzit de el si ii cunosc programul, pentru ca ar fi trebuit sa aiba deja notorietate? Or, PRU nu are notorietate in societate si nu si-a afirmat un program nationalist. Ca una e sa-l ai si alta e sa-l afirmi, iar caracteristic nationalismului este ca-si afirma cu putere programul sau in societate.

Daca e sa facem o paralela cu Occidentul, in Franta Frontul National al Marinei Le Pen e un partid nationalist pentru ca are in centrul sau natiunea franceza si are o notorietate construita in ani de zile. Observati cat de viguros se manifesta in societate! In SUA, Partidul Republican – cu o notorietate certa, evidenta – si Donald Trump – auziti cum se numeste Programul lui Trump: America first! Eu n-am auzit, cel putin pana acum, un partid de la noi cu un program care sa se intituleze: Intai Romania! Pentru ca asta si inseamna nationalism: sa dai intaietate tarii si natiunii tale avand un program politic, la nivel national, in acest sens. Protectionismul lui Trump este nationalist pentru ca el doreste sa protejeze natiunea americana. Eu, cel putin eu, nu vad la noi asa ceva. Si atunci despre ce nationalism, sau un eventual pericol in acest sens, vorbim?

Pe de alta parte, daca ma uit la istoria nationalismului romanesc postdecembrist, aceasta nu-mi da prea multe sperante ca la noi s-ar putea crea un partid cu adevarat nationalist, puternic, care sa conteze pe scena politica.

PRM a avut o singura tresarire, ca sa zic asa, la legislativele din 2000. Nici pana atunci el nu a putut sa asigure guvernarea – a fost in Patrulaterul Rosu. In 2000 a obtinut un scor mai bun dar nu datorita programului sau nationalist ci datorita nemultumirilor populatiei, in special cele de ordin economic. Acum el a disparut, practic, din marea politica de la Bucuresti. Am cautat la intamplare, spre exemplu la alegerile din 1992 PRM a inregistrat un scor sub 4%, PUNR avea in jur de 8%. La cele din 1996 PUNR a inregistrat un scor mult mai slab, iar PRM a avut in jur de 4,5%…

Traditia nationalista postdecembrista e in vecinatatea lui zero…

Iar Patrulaterul Rosu avea o puternica tenta social-democrata, nu nationalista.

Dar… declaratiile ambasadorului american la Chisinau ar putea sa trezeasca nationalismul in Romania? Poate ca au fost facute cu un asemenea scop, mai stii? Totusi, iata ce se arata, corect, intr-un comentariu pe care l-am primit:

„Ti-aduci aminte de anii ’90 , ti-aduci aminte de acele poduri d e flori , de acele vagoane cu carti romanesti scrise in Limba Romanan , de acele ajutoare inclusiv sub forma d e electricitate sau combustibili pe care autoritatile romane le trimeteau spre Chisinau , ti-aduci aminte acele mitinguri mamut si-n stanga si-n dreapta Prutului in care oamenii cereau unirea ??? EI bine , si p-atunci s-au gasit unii care , sa-ntrebe pe Presedintele Republicii Moldova sau pe PM { Drug sau Snegur } dracu sa-i ia pe-amandoi , ceva despre UNIREA CU ROMANIA . Sti ce-au raspuns aia ? Au spus asa : ” – Romania , sa-si rezolve problemele ei si sa se dezvolte economic si…dupa aia … vom vorbii negresit si despre unire ” ! Mai pe romaneste spus : ce dracu ma inviti la o masa pe care ai asezat un botz de mamaliga , ceapa si…sare , iar ca ” desert ” , apa chioara ? Cheama-ma atunci cand vei avea la masa fripturi , vin d e buturuga si cofeturi si sa nu te-astepti la un refuz din partea mea . Pana atunci…mananca fara mine ! Si atentie : atunci in acei ani…chiar si-n ’90 era MOMENTUL PROPICE , se putea face ceva desii , la conducerea Moldovei se aflau tot aia scoliti la Frunze sau Moscova . Acum , ma cam indoiesc si de aceea tind sa-i dau dreptate acestui ” diplomat ” american . Deja s-a inradacinat in mintea oamenilor ca-i vorba despre doua popoare diferite , ca-i vorba despre doua graiuri diferite , ca-i vorba despre….INTERESE DIFERITE LA NIVEL INALT !” (subl. mea)

Interesant este ca nationalismul nu a prins in lumea romaneasca de dupa ’89 pentru ca acesta, nationalismul, fusese confiscat de catre comunism, mai exact de catre ceausism. Inclusiv nationalismul PRM-ului, de dupa Revolutie, evident, isi tragea seva din ceausism. La fel stateau lucrurile sau asa erau percepute de catre societate si cu PUNR sau Vatra Romaneasca.

Si multa lume cred ca nu intelege ca, spre exemplu, nationalismul si nationalistii romani din sec. al XIX-lea nu avea nimic in comun cu comunismul. Personajele lui Caragiale, ca sa dau un alt exemplu, spre exemplu Rica Venturiano, nu aveau ceva comun cu comunismul. Aceia nu erau comunisti. In schimb cultul personalitatii lui Ceausescu s-a bazat pe nationalism, iar Ceausescu asezat intre marii voeivozi ai neamului. Iar amintirea fostei Securitati e prezenta si astazi – spre exemplu ma uitam la niste talk-show-uri pe tema PRU, ca ar fi si serviciile bagate p-acolo… Evident, nu sectorul economic al serviciilor, ci Serviciile, ma-ntelegi d-ta… 😉 .

Dupa parerea mea, aducerea in atentia opiniei publice a unor personaje precum Octav Bjoza, deci din fostii detinuti politici, cu afinitati legionare, sau reactivarea sau incercarea de reactivare a lui Marian Munteanu, sau discutiile de la o anumita televiziune despre Vintila Horia sau legionari nu vor gasi un ecou in societatea romaneasca, decat cel mult unul foarte slab… Ca sa-l parafrazez pe Caragiale, pentru ca nu sunt „la cestiune”.

Care ar fi, totusi, „cestiunea”?

Daca analizam situatia din punct de vedere politic vom constata ca avem un Presedinte, Dl. Iohannis, care are o foarte slaba comunicare publica. In asemenea conditii, partidele ar trebui sa fie mult mai vocale. Actualmente predomina o stare de apatie. Campania electorala pentru alegerile locale a fost ca si inexistenta. De asemenea, se reamarca influenta DNA in politica – lucru ce nu ajuta la consolidarea democratiei, iar faptul ca partidele sunt timorate, cum arata un analist, reprezinta o realitate azi. Se vorbeste mult de europenizarea Romaniei, dar nu se vad rezultate in plan economic in acest sens – de exemplu, Mircea Geoana vorbea de o crestere a saraciei pe fundalul cresterii economice! De asemenea, fara continuarea reformelor cum s-ar produce acea mult ravnita „europenizare”… Pe de alta parte avem o situatie catastrofala in ceea ce priveste atragerea in economie a fondurilor europene…

Insa partea proasta este ca se prefigureaza inca de pe acum un impas politic dupa alegeri, cu toate ca acestea vor da o guvernare. Iar lucru acesta se datoreaza faptului ca nu avem coalitii cu o identitate ideologica clar definita, lucru ce se poate constitui intr-un recul al democratiei romanesti.

august 31, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Situatia politica actuala pe plan intern. Scurta analiza

Identificam doi factori principali care influenteaza sau determina mersul lucrurilor: cei interni si cei externi. Sa-i luam pe fiecare in parte.

Factorii interni

Aici e o problema foarte interesanta, cred eu, care tine de evolutia postdecembrista a societatii romanesti.

Daca te uiti pe un manual de stiinte politice, vei vedea ca o societate democratica ar trebui sa aiba cinci partide, corespunzatoare celor cinci orientari, curente politice: stanga, centru-stanga, centru, centru-dreapta si dreapta. Ce e mai mult de cinci, intra in zona extremismului.

Care au fost partidele principale ale socetatii noastre post-decembriste? Evident: PSD (FSN, FDSN, PDSR), PNTCD, PNL (desi a suferit in trecut si sciziuni) la care se adauga UDMR si PRM din zona, hai s-o numim asa, nationalista. In afara de acestea existau, desigur, si alte partide. Societatea noastra e definita consitutional ca fiind pluralista si pluripartista.

Acestea fiind spuse, trebuie remarcata ideea pe care a avut-o Dan Amedeo Lazarescu in trecut si anume dupa ce CDR a pierdut alegerile, ca aceasta alianta sa fie pastrata in continuare, lucru ce ar fi dat posibilitatea conservarii PNTCD pe scena politica. Pentru ca dupa alegerile din 2000, PNTCD a disparut practic din marea politica, fiind macinat mai apoi si de lupte interne. Alegerile legislative din 2000 au condus la cresterea brusca a PRM si astfel majoritatea voturilor a fst obtinuta de PDSR si, pe locul doi, PRM. PNL a obtinut un scor modest, dar a reusit sa supravietuiasca. PNTCD nu a mai intrat in Parlament.

Este foarte limpede ca situatia in 2000, dupa alegeri, nu era una care sa poata fi numita normala. Dupa parerea mea, este meritul lui Corneliu Vadim Tudor ca a inteles, dupa 2000, ca PRM trebuie sa faca mai multi pasi inapoi spre a nu compromite integrarea Romaniei in UE si NATO. Astfel, de-a lungul vremii, mai multi dintre membri marcanti ai PRM au fost, practic, izgoniti de acolo si directionati, daca se poate spune asa, catre PSD. Pana la urma, PRM a inceput sa decada: la alegerile din 2004 obtine in jur de 13% din voturi, iar la cele din 2008 usor peste 3%… La alegerile din 2012, PRM are usor peste 1%… In toata aceasta perioada PNTCD a disparut practic, cum spuneam si mai sus, din marea politica, ne mai avand procentul necesar de a intra in Parlament.

Evident, alegerile legislative din 2000 au aratat in mod limpede un dezechilibru in societate, lucru pe undeva usor de inteles, Romania fiind o tara in tranzitie care avea si are in continuare nevoie de reforme. Numai ca ceea ce s-a intamplat pe termen lung, releva un dezechilibru cu consecinte politice ce nu mi se par deloc faste pentru societate. In locul continuarii CDR, asa cum propusese seniorul liberal, s-a optat pentru o inginerie socio-politica: cresterea unui alt partid: PD. PD, se cunoaste, era un partid social-democrat, ca si PSD si rupt din masivul FSN – deci e de-un trunchi comun cu PSD. Pentru ca PD nu a fost primit in Internationala Socialista, ei au luat decizia sa treaca – peste noapte, cum se spune – la centru-dreapta esicherului politic, urmand inscrierea ulterioara in PPE, unde e si PNTCD. Practic, in locul PNTCD si a traditiilor sale, inclusiv cea anticomunista, a aparut PD. PNTCD a avut lideri batrani, in PD toti tineri. Tineri, tineri, dar ancorati si ei (poate nu toti), la randul lor, in trecutul comunist si in fosta Securitate. PNTCD-ul lui Coposu era cu totul altceva. Ideologic vorbind, crestin-democratia a inceput sa incapa in PD, PNTCD mergand spre uitare. Insa acest PD s-a adaptat foarte greoi noii sale ideologii, de dreapta. Ganditi-va, totusi, la reformele pe care le-a facut CDR sub conducerea PNTCD – chiar daca nu au fost placute, chiar daca nu au fost, unele, aprobate de catre oamenii obisnuiti – si la ce a facut PD, sub Traian Basescu: NICIO REFORMA!!!!!! Iar dezamagirea mea legata de PD si de Basescu e una foarte mare. N-au facut altceva decat sa taie salarii si pensii, au marit TVA, dar reforme de substanta nu s-au facut. Coruptia a inflorit mai mult decat pe vremea PDSR-ului in 2000-2004, Mafia, zisa a PDSR, punandu-se imediat la dispozitiile noii Puteri. Mai mult s-a incercat sa se loveasca in PSD, in adversarii politici.

La ora actuala au disparut, practic, din politica mare doua partide: PNTCD si PRM, lucru care influenteaza si determina situatia actuala din punct de vedere politic.

Inca de pe vremea lui Basescu se vorbea de sistemul bipartit, ca in SUA. Deci o copiere a sistemului american. Insa trebuie sa se stie ca pentru bipartism ai nevoie de o Constitutie corespunzatoare, precum Constitutia SUA sau de un regim politic corespunzator unui astfel de sistem, precum Monarhia Britanica. Insa chiar si in SUA exista mai multe partide, nu doar doua. Cele doua principale – Partidul Republican si Partidul Democrat – sunt, desigur, cele mai cunoscute. Insa se vede ca nici macar in SUA bipartismul nu prea functioneaza. Ce se intampla? Sistemul bipartit presupune existenta a doua partide – unul de Stanga si unul de Dreapta –  sau poate mai bine, mai exact spus – un partid la Putere si unul in Opozitie. Societatea insa e diversa. Vorbeam mai sus de cele cinci orientari politice, la care se adauga si inca doua, desigur: extrema stanga si extrema dreapta. Bipartismul inseamna ca cele doua blocuri sa cuprinda si elemente de extrema. In SUA, lucrul asta a condus la aparitia unui tip de Presedinte, situat mult mai la stanga, precum Obama sau aparitia acestui personaj exotic d.p.d.v politic: Donald Trump despre care nu stim prea multe, nu stim foarte exact, foarte clar ce linie politica are pana la urma si care e pozitia sa in relatiile internationale – deci o incertitudine.

Sistemul bipartid in Romania ar fi insemnat doua partide mari – PSD si PNL, caci PDL (fost PD) nu mai avea sanse de supravietuire, fiind incorporat in PNL in care se afla si acum in proces de fuziune. Iar consecintele se vad si nu sunt deloc grozave: electoratul crestin-democrat nu are un partid in care sa se regaseasca, iar cel nationalist asijderea. De asemenea, trecerea PNL in PPE, facea ca cei care adera la valorile ALDE (formatiunea europeana din care a facut, pana atunci, parte PNL) sa nu se mai poata regasi intr-un astfel de partid – de aceea si schisma din PNL, cu Calin Popescu-Tariceanu, infiintandu-se ALDE (formatiunea romaneasca cu acelasi nume ca cea europeana) si in mod tradtional mai apropiata de social-democrati.

Asa cum inca la pedisti nu s-au format inca in randurile membrilor, a oamenilor, a simpatizantilor, veritabile valori de dreapta, asa si la liberali – la PNL ma refer – nu s-au format inca veritabile valori de dreapta, ceea ce face ca situatia in PNL sa fie neclara. De asemenea, in situatia aceasta, in PNL ar trebui sa incapa si persoane cu vederi, iata, mai nationaliste – pentru ca nu mai au un partid, sau crestin-democrate pentru ca nici ele nu mai au un partid suficient de puternic ca sa-si faca auzita vocea in societate. Or, astfel de lucruri sunt, desigur, daunatoare PNL.

Ca solutie, ar trebui reactivate PNTCD si PRM pentru ca exista un electorat crestin-democrat care trebuie sa aiba un partid care sa-l reprezinte si un electorat mai nationalist, care de asemenea ar trebui sa aiba un partid, o platforma politica care sa-l reprezinte in societate.

Bipartismul nu e conform Constitutiei Romaniei si experimentarea sa nu a condus decat la ce avem astazi si nu a putut conduce nici la crearea unei majoritati in stare sa schimbe Constitutia. Iar o societate libera e una pluralista si pluripartista – tendinta pe care o observam si in SUA, desi avem, istoric vorbind, cele doua mari partide principale. Dar si acolo s-a simtit nevoia si a altor partide – sa ne gandim la Tea Party, ca sa dau doar un singur exemplu, cel de pe partea dreapta a esicherului politic american.

La noi partide noi n-au prea aparut, desi poti sa-ti faci un partid doar cu trei membri. Totusi avem si partide mai noi, ca de exemplu M10 Monicai Macovei si Miscarea Populara a fostului Presedinte, Traian Basescu. Insa sunt prea slabe. Sanse mai mari le are Miscarea Populara ce are acum oportunitatea de a mai castiga din electoratul liberal de dreapta, desi nu e clar daca se va intampla lucrul asta. S-ar putea ca o parte din acest electorat sa se orienteze la alegerile locale catre un independent. Insa deocamdata e prematur sa vorbim de aceste doua partide pentru ca au aparut de curand si trebuie vazuta evolutia lor in timp.

De asemenea, la acest capitol trebuie sa vorbim si de inadecvari, de gravele inadecvari politice existente in partidele noastre. Iata doua articole interesante:

Napoca News

Paradoxul social-democraților clujeni. Propun primar un afacerist local controversat

„În România ideologiile, crezurile de stânga sau dreapta, sunt doar vorbe în vânt și demagogie crasă. Sunt doar acoperiri mincinoase pentru a înșela oamenii, a se vedea votați și a se îmbogății rapid politicienii prin furtul din banul public. Recent, pentru a nu știu câta oară, filiala clujeană a PSD dovedește că nu are nimic în comun cu social-democrația. Când spui social-democrat te gândești la manualul de științe politice: ideologie a unui partid al celor mulți și săraci, care propune un proiect de sprijinire și emancipare în favoarea celor cu venituri mici sau care au nevoie de ajutor. În general social-democrații sunt cei care promovează politicieni proveniți din sfera muncitorilor, agricutorilor și intelectualilor din clasa mijlocie, care oferă programe pentru îmbunătățirea calității vieții celor săraci și numeroși, care nu au acces la resurse și educație. În Cluj-Napoca asistăm la un paradox ce întrece orice demagogie politică: PSD a propus candidat un om de afaceri prosper și controversat, pe Octavian Buzoianu, arhicunoscut de clujeni ca cel care a fost șeful fabricii de bere Ursus, când aceasta a fost transformată din brand de Cluj în viitoare întreprindere transbordată peste Carpați, unde se face berea cu apă de câmpie. Nu știu ce a fost în capul social-democraților clujeni, dar să susții un patron de hotel de lux la primărie din partea unui partid de stânga e ca și cum ai propune un preot șef peste un club de noapte. Octavian Buzoianu nu e candidat independent, el a mai fost consilier din partea unui partid de dreapta Alianța pentru România între anii 2001-2004. Deci e ”vechi, cariat și putred” ca tot eșafodajul politicii post-decembriste.

PSD Cluj nu a ieșit din păcate din sfera amatorismului ”afaceriștilor” de carton și a infaturării universitare golite de sens, marca Ioan Rus sau Vasile Dâncu. PSD Cluj ar trebui să-și schimbe denumirea în Partidul Îmbogățirii Patronilor și atunci ar avea sens și logică propunerea să te reprezinte un afacerist local, frate al candidatului PNȚ. Dacă nu iese ”social-democratul”, atunci lasă că poate intră ”țărănistul” lui Maniu în consiliul local? În Cluj-Napoca politica se face tot în interesul magnaților, nu al clujenilor.Sincer, mai bine rămânea Aurelia Cristea candidat de la PSD, chiar dacă cu legea anti-fumat plămădită într-o manieră ”fascistă” a iritat majoritatea fumătorilor, care se simt în România cum minoritățile persecutate în cel de-al doilea război mondial. Aurelia Cristea, ca tipul de femeie de succes din societatea post-decembristă, cred că obținea, măcar mai multă simpatie decât un afacerist local, acuzat de adevărații social-demcorați clujeni că e doar marioneta lui Rus și Dâncu. Șmecheriile de culise de la PSD Cluj prin înlăturarea Aureliei în favoarea Buzoianului, dovedește că partidul e condus de o subțire minoritate politică, nu de o majoritate specifică unui partid de stânga. Octavian Buzoianu vrea să ajungă primarul Clujului, dar nu știe lucruri elementare despre gospodărirea orașului. La ultima conferință de presă dădea colț în colț când a fost întrebat de un jurnalist cât costă un bliet de autobuz sau cu ce număr de autobuz se ajunge din centru în cartierul Zorilor. Eu mă gândesc serios: ce-l mână pe un afacerist local, multimilionar în euro să candideze la primărie pe un salariu de 6000 de lei/lună? Dorința de putere, de a aface mai mulți bani prin trafic de influență pentru hotelul său și slava deșartă? Răspunsul acesta…poate îl știți voi?

Ionuț Țene

Evenimentul Zilei

Parodia cu Marian Munteanu este doar începutul sfârșitului

Autor: Mircea Marian

Mulţi liberali îmi scriu zilele acestea, pe Facebook, şi mă întreabă supăraţi: de ce vă legaţi doar de noi? De ce nu scrieţi nimic de Gabi Firea şi de ceilalţi pesedişti sau de candidaţii cu dosare penale? Răspunsul e simplu.

În primul rând, pentru că nu poţi să te prefaci că nu vezi spectacolul în care candidaţii PNL se suie pe scenă şi se fac singuri de râs. Buşoi, care-şi făcea campanie pe drama de la Colectiv. Ludovic Orban, care se jura că e cinsitit şi, în acelaşi timp, cerea mită de la un om de afaceri înhăţat deja de către DNA. Marian Munteanu, un farsor. În declaraţii, era un antisemit şi un filo-legionar, dar mă îndoiesc că Munteanu avea vreun ideal, în afară de acela de a-i fi lui bine.

În al doilea rând, Firea nu a făcut greşeli majore în această campanie. A stat la televizor, şi-a luat pop-corn şi cola şi s-a uitat la tâmpeniile făcute de liberali. Da, aş fi scris despre dânsa sau despre afacerile familiei ei, dar primii care trebuiau să o monitorizeze, care să vadă circuitul banilor în Voluntari, pentru că aveau acces la informaţii, erau liberalii din consiliile locale şi judeţene. Prin 2013, poate vă mai aduceţi aminte că preşedintele Consiliului Judeţean Ilfov, liberalul Marian Petrache, a avut o dispută dură cu doamna Firea, pe atunci colega sa de la conducerea USL Ilfov. Bătălia era pe controlul asupra sumelor uriaşe alocate pentru canalizarea judeţului – zeci sau sute de milioane de euro. A fost evident că PSD şi PNL se luptau să controleze contractele pentru lucrări de infrastructură – uitaţi-vă puţin peste dosarul cumnatului lui Ponta, Iulian Herţanu, care s-a „ocupat” de canalizarea din Comarnic, ca să înţelegeţi ce sume sunt în joc şi ce potlogării se fac. După un timp, Petrache şi Firea s-au împăcat şi de atunci nu s-a mai spus un cuvânt despre soarta reţelei de apă-canalizare din acest judeţ. În această campanie, nu am auzit nici o critică de la Petrache spre familia Firea sau invers. Sunt nuanţe care, poate, scapă majorităţii alegătorilor, dar, până la urmă, electoratul îşi dă seama de marele blat care există între PSD şi PNL.

Deci, prietenilor liberali care-mi reproşează că am fost prea dur cu partidul lor şi nu m-am uitat atent la puşcăriabilii care candidează din partea PSD sau a asociaţilor acestui partid, le spun că singuri s-au băgat sub reflectoare. Dar întreb şi eu: a avut vreun lider liberal vreo opoziţie la candidatura lui Cristian Popescu Piedone? Măcar o declaraţie legată de considerentele morale ale acestei candidaturi. A reacţionat Asociaţia Colectiv, iar avocatul Piperea este cel care a convins instanţa să respingă candidatura lui Piedone. Răzvan Sava, care candidează din partea PNL la sectorul 4, n-a mieunat un cuvânt. Dar blatului de la sectorul 3, dintre primarul Robert Negoiţă şi co-preşedintele PNL Florin Alexe, i s-a opus cineva din PNL? Acest blat are binecuvântarea conducerii formaţiunii liberale, în frunte cu doamna Gorghiu.

Parodia cu Marian Munteanu a fost, de fapt, nuca de pe coliva acestui partid. Sărac în idei, populist, cu tendinţe de stânga tot mai accentuate, PNL putea spera la un singur lucru: să-i ducă preşedintele Iohannis în spate şi să-i scoată cu bine din alegeri. Nu se întâmplă asta, pentru că Iohannis este exact ca partidul – sărac în idei, populist şi cu tendinţe stângiste – plus o indolenţă şi o aroganţă complet năucitoare. Tot ce a ştiut să facă PNL a fost să se asocieze cu PSD ca să ucidă partidele mici, care aveau potenţial să erodeze din electoratul liberalilor. Atât. Iar rezultatul final este că liberalii au dat Bucureştiul pe mâna PSD. Unde nu va câştiga direct un candidat PSD, o să regretăm, pentru că vor lua primăria personaje de tip Piedone sau Vanghelie, nişte pesedişti de facto, dar din soiul cel mai rapace şi mai obraznic. Cât era de greu celor din PNL să pună structura lor de partid în spatele unui independent credibil, nu a vreunui caraghios? Nu au vrut, pentru că preferă un primar de la PSD, cu care se vor înţelege la bani, în locul unuia cinstit. Alegerile acestea vor avea efectul bulgărelui de zăpadă. Efectul va fi multiplicat la generale. PSD, chiar dacă Dragnea va fi condamnat cu executare, nu se va mai duce în jos prea mult. PNL, dacă pierde mai toate reşedinţele de judeţ, mai puţin câteva oraşe din Ardeal, va intra pe tobogan. Îşi merită soarta. Din punctul meu de vedere, pentru modul în care au distrus liberalismul în România – iar eu sunt, din păcate, un liberal – merită să ajungă acolo unde se află şi PNŢCD-ul.”

Iar daca va ajunge ca PNTCD o sa ne blagosloveasca PSD cu oameni precum Ponta, Dragnea, precum Buzoianu sau personaje cu accente „fasciste” precum Aurelia Cristea si altii ca domnia ei. Insa cele doua articole arata foarte bine inadecvarea in care se gasesc cele doua partide mari ale Romaniei de azi: PSD si PNL. Lasand la o parte discutia despre ce serviciu strain l-a recrutat pe cutare sau pe cutare, totusi intr-o democratie partidele trebuie sa-si respecte ideologia. In primul articol se arata o dubla inadecvare – atat in ceea ce-l priveste pe Octavian Buzoianu, dar si in ceea ce o priveste pe Aurelia Cristea. Totusi, nu merge sa fii social-democratul liberal sau social-democratul „fascist” (hai sa-i pun ghilimelele de rigoare, desi…), tot asa cum nu merge sa fii liberalul pesedist sau liberalul social-democrat. Insa iarasi este interesant si semnificativ faptul ca si in PSD pot sa apara forme si exprimari politice extremiste, chiar si fasciste, ceea ce nu ar trebui sa se intample.

Factorii externi

Tara noastra a fost, de-a lungul vremurilor, la confluenta unor Imperii – Imperiul Otoman, Imperiul Tarist, Imperiul Habsburgic – sau la intalnirea unor curente – ca de exemplu pangermanismul si panslavismul. Este deci in logica geopolitica a regiunii ca sa avem ramificatii atat la Est – de exemplu Federatia Rusa – cat si la Vest – de exemplu Germania sau Franta si, desigur, SUA. Aici e foarte greu sa faci o analiza pentru ca ar trebui sa stii daca un politician e racolat in slujba unei Puteri straine, iar daca da, in slujba careia si ce rol are. La fel si pentru oamenii din presa.

Parerea mea este ca in mai toate partidele intalnim aceste doua tendinte divergente reprezentate prin: Federatia Rusa sau Turcia pe de o parte, si Occidentul pe de alta parte. Si nici nu poti sa fii sigur daca cineva care a sustinut pozitia SUA in trecut, nu lucreaza acum, dupa ce nu mai e Presedintele Romaniei – ma gandesc, desigur, in primul rand, la fostul Presedinte, Dl. Basescu – pentru rusi, platit fiind de acestia: lucrurile astea se pot intampla dar pot fi si doar simple aparente.

Ceea ce mi se pare insa clar – mergand pe ideea D-lui. Gustave d’Eichtal care mi se pare actuala si acum – este ca si acum e vorba de doua lumi (v. mai multe in Inorogul – Caiete masonice, Centrul National de Studii Francmasonice, Bucuresti 2001 – minunatul studiu al Corneliei Bodea – Confederatia dunareana- un deziderat masonic?). Iar aceasta realitate nu trebuie ignorata. O lume e cea a Uniunii Europene, impreuna cu SUA, o alta lume e cea a Rusiei, impreuna cu Turcia. Iar jocul, geopolitic vorbind, se desfasoara si acum in aceste coordonate. Dl. D’Eichtal a intuit inca de atunci lucrurile. Si cert este ca Romania nu apartine lumii Rusiei si a Turciei. Ideea sa era cea a unei Confederatii Dunarene, care ar fi cuprins si statele slave (cele europene, desigur, nu Rusia), delimitand cele doua lumi, si reducand influenta Rusiei si a Turciei in Europa, contrabalansand fortele Rusiei si ale Turciei la Marea Neagra. Si se mai observa ca, in zilele noastre, protectia Austriei a fost inlocuita cu Uniunea Europeana si, drept consecinta, Viena cu Bruxelles-ul. Asta politic vorbind. In plan militar avem NATO, condus de SUA. Dar lucrurile se desfaoara pe acelasi calapod, daca se poate spune asa, cel sugerat de Dl. Eichtal, si anume (mare atentie!!!) forma Imperiului Habsburgic sau, daca doriti, Austro-Ungar. Sa nu uitam ca Romania face parte din Uniunea Europeana si NATO, deci apartine spatiului euroatlantic. Insa Rusia si Turcia – iata, prin panotomanismul lui Erdogan, apropo de constructia unei mari moschei la Bucuresti – pot sa influenteze treburile interne, inclusiv prin intermediul coruptiei. Jocul geopolitic e cam acelasi de atunci, din prima jumatate a sec. XIX, liniile sunt cam aceleasi. Insa e si o deosebire si, de ce nu?, un castig: faptul ca Turcia e in NATO. Totusi, Turcia nu e o tara europeana. Asa ca amestecul in treburile interne ale Romaniei din partea Federatiei Ruse trebuie privite in acest cadru si in contextul noii Puteri de la Kremlin, antireformiste si kaghebiste, cu accente extrem de agresive, totalmente neprietenoase, condusa de Vladimir Putin si de cercul oligarhic din jurul acestui, care trag Rusia in jos, dar se bucura, totusi, de o nesperata popularitate in randul populatiei rusesti.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 22, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 53 comentarii

Corneliu Vadim Tudor…

Vadim Tudor a avut un inteles in politica romaneasca. E greu de descifrat acest sens.

Moartea lui Corneliu Vadim Tudor mi se pare un punct de hotar, pare ca seamana cu incheierea unei epoci intregi. Vadim nu a fost niciodata mare in sensul de a fi, de exemplu, Presedintele Romaniei, desi a candidat la aceasta functie. Asta nu inseamna ca n-ar fi avut visuri de marire. Insa el a simbolizat mai mereu cate ceva, atat pe vremea lui Ceausescu cat si dupa caderea comunismului. A fost alaturi de Eugen Barbu la Saptamana, i-a fost aproape mereu din cate am inteles, manifestandu-si ori de cate ori avea ocazia admiratia fata de maestrul sau.

Vadim a fost un om al regimului comunist, fara indoiala, desi in ultima perioada cu Ceausescu si-a depus carnetul de partid. Insa ceea ce este interesant si demn de remarcat, in ciuda tuturor caderilor si erorilor sale, e faptul ca s-a straduit sa tina treaz crezul nationalismului, daca se poate spune asa.

Dupa Revolutie, Vadim a fost omul regimului Iliescu – de aici si celebrul Patrulater Rosu – de unde se vede o continuitate in atitudinile sale politice.

Interesant, de asemenea, mi se pare faptul ca numele sau a fost mai intotdeauna legat de cel al fostei Securitati. Vadim recunostea ca are informatii de la fosti ofiteri apartinand Securitatii.

Semnificativ este si faptul ca a fost impotriva condamnarii comunimsului de catre Presedintele Basescu.

Interesant un articol aparut pe Contributors, semnat de Vladimir Tismaneanu:

Corneliu Vadim Tudor si poluarea climatului public

Se arata ca:

„Nu mi-am ascuns niciodată opiniile legate de rolul nociv al lui Corneliu Vadim Tudor in viata publică din Romania. Decesul său provoacă necesare reflectii despre Romania comunistă si cea post-comunistă, despre manipulările cinice ale sentimentului national, despre xenofobie, despre populismul sovin si despre histrionism. Reiau aici un text de acum cativa ani pe tema ideologiei peremiste asa cum s-a configurat aceasta in retorica urii practicată ad nauseam de către Corneliu Vadim Tudor.

“Cuvintele au efecte indelebile si incontestabile in spatiul politic, pot duce la asanarea sau, dimpotrivă, la poluarea climatului public. Joaca de-a revolutia, incurajarea unor aventurieri iresponsabili, fraternizarea cu demagogi specializati in cultivarea urii sunt din nefericire tactici pe care unii politicieni le considera acceptabile, ba chiar recomandabile. Să-l consideri pe Vadim Tudor simbol al rectitudinii morale este o performantă ce tine de o Carte Guiness a recordurilor antifrastice.

Am citit cu stupoare zilele trecute că pentru Sorin Oprescu, recent revenit la matca pesedistă (dacă nu cu carnet , măcar cu onoruri si zambete galese), PRM, campionul campaniilor pestilential-xenofobe din ultimii peste douazeci de ani, ar reprezenta “o adevarată coloana vertebrală a acestei tari” si este caracterizat de curătenie morală, verticalitate si curaj: “Adesea cuvintele dumneavoastră au exprimat adevaruri, au avut continut si sens dar de multe ori au fost bagatelizate, răstălmacite pentru a li se minimaliza mesajul”. Bagatelizate si răstălmacite de cine? Isi mai aminteste Sorin Oprescu faimoasa invitatie a lui Vadim Tudor: „Lăsati securistii să vină la mine!” Oare nu-l nelinisteste aceasta reabilitare insolentă a tot ce-a avut Romania mai odios in a doua jumătate a veacului trecut? Se simte Primarul General al Capitalei solidar cu Vadim si oastea sa de ex-securisti?

Scriam intr-un articol transmis in 2001 la Deutsche Welle: “Nu este deloc sigur că doar retorica exclusivismului national l-a readus pe Vadim Tudor in centrul dezbaterilor politce . Este mai degrabă cazul să analizam cauzele fenomenului in esecul (partial, insa nu mai putin real) al fortelor democratice de a oferi viziuni coerente si credibile privind metodele, scopurile si sansele reale ale tranzitiei către economia de piată si societatea deschisă.

Vadim Tudor este in fond numele atator chestiuni rămase in suspensie, amanate sau pur si simplu negate de exponentii directiei liberale din cultura politică romanească: aliante stranii intre forte politice altminteri incompatibile; civismul de paradă in lipsa unor dezbateri autentice privind traditiile constitutionale ale statului roman; refuzul unor analize serioase privind rolul Securitătii in patru decenii de experiment leninist; combinatia dintre fascism si comunism in ideologia protocronismului ceausist; o privatizare anemică, un stat de drept calcand prea des cu stangul.

Să nu uitam faptul ca Vadim nu este decit virful acestui aisberg national-securist (a se citi atent listele mai vechi si mai noi de senatori si deputati peremisti): ideologia lor este mereu aceea a “patriei in pericol”, deci a colectiviăatii organice amenintate de invazia externă si de calul troian strecurat in chiar inima cetătii. In plan ideologic, ne intalnim cu acelasi prafuit, dezolant protocronism celebrat de Vadim, Mihai Ungheanu si amicii lor in perioada dictaturii.

Pe vremea cind eram student la sociologie, la inceputul anilor 70, am auzit de la colegii mei din anii mai mari urmatoarea istorie: se pare că la intrebarea profesorului Miron Constantinescu de ce a decis să urmeze aceasta profesiune, tanărul Vadim ar fi raspuns “pentru că doresc sa devin un Eminescu”. Nu stiu cit adevăr este in aceasta povestire, oricum rămane faptul ca articolul “Idealuri”, deci textul săptămanist care a facut din Vadim un caz celebru al “epocii de aur”, era tocmai unul care exacerba logica organicismului etnocentric din gandirea politică eminesciana. E bine sa ne reamintim aceest lucru, mai cu seama acum, cind se uita de către unii că polarizarile ideologice post-comuniste isi au originile, in mare masură, in conflictele culturale esopic exprimate, insă nu mai putin reale, ale perioadei Ceausescu.

Revenind la “idealul Eminescu”, pastrand evident proportiile, avem de-a face cu o situatie pe care candva Marx (si el studiat de junele Vadim, ca si de către noi toti, pe vremea aceea) o definea, pe urmele lui Hegel, astfel: “prima oară tragedie, a doua oară farsă”. Insa este vorba de o farsă la al carei actual trist succes au contribuit toti cei care au minimalizat fenomenul, sau l-au utilizat in scopuri politicianiste (mă gindesc la experienta “patrulaterului rosu” din perioada guvernării Iliescu-Vacaroiu).

Ascensiunea populismului, a ceea ce se poate numi viziunea etnocratic autoritaristă, ca si respectabilizarea lui sint este de fapt rezultatul ororii feseniste de disidenti, de renasterea societatiii civile. Originile peremismului, ca si ale fesenismului, sint inseparabile de ideologia national-stalinista. Să recitim lista “trădării nationale” propusă candva de “tribun”, si vedem clar impotriva cui, sau mai exact impotriva căror idei, se constituie peremismul ca miscare a disperăriii, furiei, revansei si invidiei istorice”.”

Spuneam ca Vadim a simbolizat mai mereu ceva, iar Vladimir Tismaneanu arata foarte bine:

„Vadim Tudor este in fond numele atator chestiuni rămase in suspensie, amanate sau pur si simplu negate de exponentii directiei liberale din cultura politică romanească: aliante stranii intre forte politice altminteri incompatibile; civismul de paradă in lipsa unor dezbateri autentice privind traditiile constitutionale ale statului roman; refuzul unor analize serioase privind rolul Securitătii in patru decenii de experiment leninist; combinatia dintre fascism si comunism in ideologia protocronismului ceausist; o privatizare anemică, un stat de drept calcand prea des cu stangul. „

Vadim nu a fost un om obisnuit. Era legat prin mii de fire de regimul comunist si fosta Securitate. Dar nationalismul, „intr-o lume relativa”, cum ar zice Adrian Paunescu, era pentru el un ideal. Este adevarat ca acest nationalism fusese admis de catre Ceausescu, spre a-i servi in primul rand lui si regimului sau. Insa a tine la tara ta, la poporul tau e un lucru important ce nu trebuie subestimat niciodata. Actualmente, intr-o Uniune Europeana tot mai debusolata, a fi nationalist echivaleaza cu a fi extremist. Nationalismul a scazut dramatic ca optiune in randurile populatiei. Dar a scazut la fel de dramatic si patriotismul, dragostea fata de tara. Am ajuns sa ne injosim pe noi insine si sa practicam o politica, nu interes national, ci in genunchi, atat la Bruxelles cat si la marile cancelarii ale lumii. Traim in popor o decadere morala fara precedent. Iar nationalismul a fost aruncat la cosul de gunoi al politicii cu totul nemeritat, acest lucru provocand situatia de acum, cand suntem pe cale de a ne pierde identitatea noastra.

Este adevarat ca acest nationalism, confiscat de regimul dictatorial comunist, nu a putut satisface pretentiile unei lumi libere, ca cea in care am intrat dupa Revolutia din 1989. Este adevarat si faptul ca el a fost continuat de corifeii literar-ideologici ai regimului comunist – Adrian Paunescu, Corneliu Vadim Tudor. Insa a fost si neglijat. Iar Dreapta noastra politica nu a prea facut mare lucru sa scoata acest curent politic si de gandire din starea histrionica in care se afla.

Integrarea in Uniunea Europeana si europenizarea – adica globalizarea la scara continentala – n-au fost propice nationalismului, iar noi, in vederea integrarii in UE, desi nu s-a facut un referendum pentru asta, am evitat cu tot posibilul nationalismul, lasandu-l intr-o decadere ce s-a vrut parca iremediabila. Nu a fost bine, intrucat, iata, evenimentele de acum ne cer sa ne luam nationalismul inapoi. Eu cred ca si intr-o democratie liberala ca a noastra, nationalismul are locul sau. Si s-a vazut ca lucrurile nu pot sa mearga bine daca excludem acest curent sau cautam s-o facem. Sunt limite peste care nu se poate trece: este inadmisibil sa permitem altora sa ne dicteze ce sa facem la noi in tara, judecand absurd ca toti ne vor binele.

Eu cred ca noi ar trebui sa intelegem, invatand cele bune de la altii, ca nationalismul este prezent chiar si in cele mai liberale tari, inclusiv SUA. La limita, o tara care nu promoveaza macar putin nationalism si patriotism ajunge sa scoata tradatori pe banda rulanta. Sa ne uitam la Franta care nu a ingropat sau nu a reusit sa ingroape nationalismul, iar Frontul National al Marinei Le Pen, aflat pe un mare val de popularitate acum, sta marturie pentru asta.

Si ar trebui sa ne gandim pentru ca avem multi romani scarbiti de tara lor, care nu le mai poate oferi prea multe satisfactii…

PRM, partidul D-lui. Vadim Tudor, a decazut si el, in mod accentuat dupa integrarea in UE. Marea tema a nationalismului a fost preluata la PSD, insa se vede ca plecarile de la PRM spre PSD nu au adaugat prea multa valoare. PSD nu a castigat cine stie ce din preluarea acestei teme. Nici nu se putea, daca ne gandim la romanii din exterior care nu fac parte din electoratul PSD. La noi, spre deosebire de Occident, un partid nationalist, precum PRM, este atasat Stangii, o sprijina. Evident, faptul ca Vadim a ramas de multa vreme, pana la sfarsit, capul acestui partid a contat. Pe partea dreapta a esicherului politic nu se vede vreun interes, vreo inclinatie macar fata de nationalism. Ramane de vazut acum cum se va pozitiona atat PRM cat si curentul nationalist din Romania, daca va ramane intr-o sfera socialista sau nu.

Mediafax

Video Corneliu Vadim Tudor A MURIT la vârsta de 65 de ani – VIDEO

Se arata ca:

Fondatorul PRM Corneliu Vadim Tudor, în vârstă de 65 de ani, a murit, luni, în Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei, unde a fost dus după ce i s-a făcut rău.

Starea lui Corneliu Vadim Tudor s-a agravat după ce a fost internat, luni dimineaţă, la Centrul Clinic de Urgenţă de Boli Cardiovasculare al Armatei, acesta a suferit un infarct şi a fost supus unei intervenţii.

Medicii au încercat să îl resusciteze şi să îl stabilizeze pe Corneliu Vadim Tudor, însă fără rezultat, decesul fiind înregistrat la ora 18.30, potrivit unor surse medicale.

Fostul senator Marius Marinescu a confirmat decesul lui Corneliu Vadim Tudor.

Fondatorul PRM postase pe pagina sa de Facebook, în urmă cu câteva ore, un text despre un concert la care a asistat în weekend.

Fostul europarlamentar Corneliu Vadim Tudor a mai fost internat, în martie 2013, la secţia de cardiologie a Spitalului Militar din Capitală.

După decesul lui Corneliu Vadim Tudor, pe pagina sa de Facebook a fost actualizată o poezie postată iniţial în 7 septembrie, intitulată „POEM INEDIT ULTIMA CAFEA”, care are opt strofe:

„Hai, Moarte, să bem o cafea / Ţi-o fac cu caimac, aromată / Mai leapădă-ţi coasa cea grea / Şi mantia asta ciudată.

Te rog să iei loc în fotoliu / Nu mă supără dacă fumezi / După cine eşti, Moarte, în doliu? / De ce tot suspini şi oftezi?

E foarte fierbinte cafeaua / Nu te grăbi, că te frigi / Mai lasă-mi pe cer, încă, steaua / Dacă eu am să mor, ce cîştigi?

Ai venit să mă iei în persoană / Prea mare onoare îmi faci / Din toată specia asta umană / Numai pe mine mă placi?

Hai să-ţi ghicesc în cafea / E bine să ştii ce te-aşteaptă / O cumpănă grea vei avea / Dar tu te descurci, eşti deşteaptă. (…) Corneliu Vadim Tudor. Noaptea de duminică spre luni, 6 spre 7 septembie 2015″.

Corneliu Vadim Tudor s-a născut în 28 noiembrie 1949, în Bucureşti, era scriitor, politician şi jurnalist. Este fondatorul Partidului România Mare, fost membru al Parlamentului European şi fost senator.”

Dumnezeu sa-l ierte!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 15, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 17 comentarii

Despre actuala Stanga politica

Ceea ce se intampla pe partea stanga a esicherului politic e un lucru mult mai grav decat ar parea la prima vedere.

Gandul

Mândrii români ai lui Victor Ponta îşi explică de ce Iohannis este un pericol: „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, alta e să vii aici şi iei cetăţenie”

Se arata, printre altele, ca:

Cum îl văd votanţii PSD pe Klaus Iohannis? Cu un Victor Ponta care le-a stimulat mândria că sunt români şi ortodocşi, alegătorii social-democraţi adunaţi la Craiova, la lansarea la apă a candidatului lor, sunt categorici: Iohannis nu e bun „pentru că nu e român”.

Pesediştii reuniţi la Consiliul Naţional de la Craiova nu au prea multe să-i reproşeze prezidenţiabilului Klaus Iohannis, dar ştiu sigur că nu îl pot vota pe acesta deoarece „nu este român”.

– „Nu are nume românesc”, sare ca ars un oltean pesedist.

– „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.

Mândria de a fi român se simte la membrul PSD, votantul de nădejde al lui Victor Ponta.

– „Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.

– „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.

– „Numai un român ne poate duce acolo unde merităm”, aruncă o vorbă din spate încă un roşu.

– „Nu avem şi noi în ţara noastră români deştepţi?”, e infailibil pesedistul mustăcios.

Finalul e al doamnelor:

– „Iohannis are ajutor din afară, este susţinut de multe fundaţii germane şi ca român mai puţin cred că a demonstrat”, ne explică o delegată la Congres.

Întoarcerea la naţionalismul hardcore. Ponta îl atacă pe Iohannis la etnie şi religie

Cum să-l ataci pe Iohannis la religie şi etnie, să fii înţeles de electorat, dar să nu te trezeşti cu vreo sesizare la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării? Victor Ponta a recurs la un truc oratoric: eu respect celelalte etnii şi religii, dar să nu-mi spună mie nimeni că nu pot fii român şi ortodox la mine în ţară. De remarcat că, până acum, în afară de el însuşi, nimeni nu i-a pus lui Victor Ponta în faţă o asemenea dilemă ricolă pentru anul 2014. Dar naţionalismul anilor 1990 revine cu succes în discursul candidatului Ponta.

La Craiova, patriotismul şi naţionalismul au fost două nuanţe importante din discursul de lansare a candidaturii lui Ponta.

„M-am născut în această ţară, am crescut aici, aici am familia, prietenii, aici m-au educat profesorii şi nu îmi imaginez o viaţă în altă parte. Cred că obligaţia mea este de a-i face pe cei mai mulţi dintre români să creadă că pot avea o şansă egală aici, nu trebuie să găseşti o şansă de realizare în afara graniţelor ţării”, a spus Ponta.

El a introdus şi o notă personală, făcând referire la faptul că mama şi bunica sa trăiesc şi vor trăi toată viaţa în România.

„Cred şi vreau să fiu preşedintele acestei ţări în care mama mea, bunica mea trăiesc şi vor trăi toată viaţa şi vreau ca toţi părinţii şi toţi bunicii noştri să poată să trăiască aici în România o viaţă decentă. Este ţara în care familia, prietenii mei trăiesc şi vreau ca toate familiile românilor să aibă un viitor în ţară, şi nu în străinătate. Este ţara în care voi face tot ce ţine de mine să-i conving pe copiii mei să rămână să trăiască şi să-şi realizeze aspiraţiile şi să devină oameni”, a mai spus Ponta.

«Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”

El a folosit, în încheiere, chiar şi versurile unui cântec patriotic al lui Tudor Gheorghe – oltean get-beget – intitulat „Acolo este ţara mea”.

”Aş avea nevoie, în încheiere, de Tudor Gheorghe, pentru că suntem la Craiova. Numai el ar putea să spună de o mie de ori mai bine decât mine: «Aici este ţara mea/ Şi neamul meu cel românesc/ Aici eu să mor aş vrea/ Aici vreau eu să trăiesc»”.

Un pilon important al discursului lui Ponta a fost de natură religioasă şi a avut drept scop poziţionarea faţă de această temă, care pare a fi o temă importantă a viitoarei campanii electorale, în perspectiva în care Klaus Iohannis va fi contracandidatul lui Ponta.

„Nu cred că un candidat la funcţia de preşedinte al României are o problemă dacă nu este ortodox sau nu e de etnie română. Cred că are exact aceleaşi drepturi cu mine. Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea. Aşa m-am născut, aşa o să mor, sunt mândru de asta, cred că trebuie să fiu respectat pentru acest lucru”, a spus Ponta.

El a mai făcut referire, în cadrul acestei teme a discursului, la peştera Sfântului Andrei, care este şi ocrotitorul României, dar şi la mănăstirea Putna, cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.

„Ştiu cum arată peştera Sfântului Andrei, dacă vorbim despre originile noastre ca ţară şi ca neam creştin (…) Ştiu foarte bine cât mai trebuie să investim pentru a repara mănăstirea Putna”, a spus Ponta.

De amintit că prezidenţiabilul Klaus Iohannis este român de etnie germană, născut la Sibiu, în 1959. Klaus Iohannis este luteran, adică protestant. Conform DEX, luteranismul este o doctrină a protestantismului german, întemeiată în sec. XVI de Martin Luther, care consideră esenţial pentru mântuire numai credinţa şi proclamă autoritatea exclusivă a Bibliei, recunoscând numai două Taine: Botezul şi împărtăşania.”

Votantul PSD care crede şi nu cercetează: „Eu pentru dl. Ponta am un cult al personalităţii”

Se arata, printre altele, ca:

„Un om bun care ne scapă de criză şi sărăcie şi măreşte salariile”, este descris prezidenţiabilul Victor Ponta de colegii de partid.

„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres. Profesoara pensionară explică ce înseamnă acest „cult” în filmul realizat de reporterul gândul.

În timp ce-şi aşteptau candidatul, pesediştii veniţi la Craiova ni l-au descris pe liderul PSD ca fiind „un om foarte bun”, care „ne scapă de sărăcie şi de criză”.

„Un om foarte bun, să-l schimbe pe Băsescu că nu e bun de nimic. Cu Ponta e un viitor foarte bun, face locuri de muncă, foarte bun ne scapă de sărăcie de criză”, îl prezintă o olteancă pe prezidenţiabilul Ponta. În timp ce acesta se luptă cu viitura, din însorita Craiovă, pesediştii au doar cuvinte de laude la adresa sa.

„Domnu Ponta iese preşedinte ce să mai”, o taie ea scurt.

Din spatele său un domn o completează: „este cel mai bun dintre toţi. Este cel mai capabil să facă meseria asta ca preşedinte, a dovedit ceva”.

Din Teleorman i se cere să mărească salariile şi „să taie pensiile baronilor”.

Chiar dacă Liviu Dragnea le-a cerut să nu devină aroganţi în campanie, pesediştii nu concep ca Victor Ponta să nu ajungă la finele acestui an la Palatul Cotroceni.”

Votantul lui Ponta. Profesoara din PSD, faţă în faţă cu plagiatul: „Nu am crezut şi nu cred nici să văd”

Se arata, printre altele, ca:

Scandalul plagiatului în care a fost implicat premierul Victor Ponta nu influenţează intenţia de vot a pesediştilor, care susţin că îl vor vota pe liderul PSD la prezidenţiale.

Aflată în centrul sălii Polivalentă din Craiova, o doamnă din Olt, care ne precizează că este profesoară pensionară, spune că are un „cult al personalităţii pentru Victor Ponta”.

„Este capabil şi am avut onoarea să mă întâlnesc faţă în faţă, este apropiat de oameni”, îşi începe discursul doamna.

Cei din jur o recomandă ca „doamna profesoară”. O întreb dacă este adevărat, dacă a lucrat în învăţământ. Răspunde afirmativ.

Votantă devotată a PSD şi a lui Victor Ponta, nu crede în ruptul capului că este ceva adevărat în scandalul legat de plagiat.

„Nu am crezut şi nu cred nici să văd”, este fraza definitorie cu care arată că nu este dispusă să creadă nimic despre plagiatul lui Victor Ponta.

Chiar daca nu s-a uitat pe lucrări, nu le-a comparat, ştie ce i s-a spus la televizor.

„Nu cred că este adevărat pentru că este destul de capabil, are coerenţă în vorbire, dă dovadă că are vocabular, că este foarte cultivat şi am tot respectul pentru dumnealui şi am certitudinea că va ieşi preşedinte. Am un cult al personalităţii pentru Victor Ponta”, explică doamna profesoară din Olt de ce îl va vota pe candidatul PSD, Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a declarat recent că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a absolvit de această acuzaţie, dar că a fost foarte afectat de această acuzaţie. gândul a demonstrat că zeci de pagini din lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este copiată dintr-o altă lucrare fără a fi citată sursa.”

Acest discurs al lui Ponta si astfel de atitudini nu mai sunt cele ale unui partid de stanga! Trebuie sa spunem raspicat lucrul acesta! Este o transformare in rau pe care o sufera Stanga politica. E vorba de un discurs si de atitudini care amintesc de Miscarea Legionara! Imoralitatea de care da dovada Ponta si partidul sau au atins cote everestice, din ce in ce mai greu de suportat. In primul rand vom spune ca nu e vorba despre religie, credinta, ortodoxie, ci de faptul ca Ponta doreste sa foloseasca Ortodoxia pentru atragerea de voturi. Ultranationalismul afisat e in acelasi scop. Problema este de ce nu cauta sa atraga simpatizanti altfel, cu un discurs de stanga nu cu unul fascizant?

„Dar vreau un lucru şi îl spun de fiecare dată: nu vreau să mă acuze nimeni sau să spună că e un defect faptul că sunt român sau ortodox în ţara mea.”

Nu-mi amintesc sa-l fi acuzat cineva pe Dl. Ponta ca e roman si ca ar fi ortodox. Si atunci ce rost are un astfel de discurs?

„- „Nu e de la noi din Olt”, aruncă o vorbă şi olteanul cu mustaţă.

– „Nu e de la noi din ţară, e provenit din altă ţară, nu ştiu ce caută el să candideze la preşedinţie”, completează olteanul ştirb.

Pesedistul de rând continuă atacul la origini.

– „Una e să te nască mă-ta în altă ţară, şi alta e să vii aici şi iei cetăţenie. Nu e totuna”, se ridică nivelul privind originile.

– „E neamţ. Noi ştim dacă s-a născut sau nu în România? A spus el că s-a născut în România? N-a spus. Dacă spunea era altceva”, dezvoltă problema cetăţeniei lui Iohannis pesedistul mustăcios.”

Toate aceste atitudini dovedesc nu numai un rasism social, ci mai ales unul etnic si religios. A fi bun roman inseamna, in viziunea pesedistilor,  sa fii „de la noi din Olt”. Pe cale de consecinta, daca esti de la Oradea sau de la Arad, sau de la Bacau etc nu mai esti un „bun roman”. Klaus Iohannis ar fi trebuit el sa spuna ca s-a nascut in Romania, „„Ce, românii nu sunt deştepţi?”, se aruncă iar olteanul în luptă.” – rasismul este evident: doar romanii sunt destepti, unui om care e de etnie germana, adica unui om care „nu e din rasa noastra”, ca asta vrea sa spuna, i se pun la indoiala calitatile intelectuale. „Nu e român, e străin, nouă ne trebuie românii noştri”, se umflă spiritul patriotic în pesedist.” – deci un om de etnie germana e strain de „noi”, de „romani” si „nu ne trebuie”. Cu alte cuvinte pesedistii proclama inegalitatea biologica si intelectuala intre romani si straini. Ma duce gandul la Ku Klux Klan! Chestiunea principala care se pune ar fi urmatoarea: mai este PSD un partid de stanga, un partid social-democrat? Ar trebui sa stim, pentru ca din astfel de discursuri si atitudini rezulta ca nu prea ar mai fi asa… „„Eu pentru dl. Victor Ponta am un cult al personalităţii”, îşi descrie iubirea faţă de candidatul PSD o delegată prezentă la Congres.” Pentru ca Ponta ar fi „un om bun”. Intr-un partid democratic, ca doar isi zice social-democrat, avem cultul personalitatii? Si atunci eu stau si ma intreb cand vor canta versurile lui Radu Gyr: „Moartea, numai moartea legionară (…) / Ni-i dragă moartea pentru Căpitan!” (mai multe  aici), ca pare destul de aproape momentul… Serios, hai sa ne lamurim ce-i cu partidul asta, cu PSD.  Ca pot sa inteleg ce inseamna un partid social-democrat, doar ca PSD-ul nu mai pare asa. Pe de alta parte, uitati-va pe cine propune PSD in inalte demnitati de stat, si din aceia care ameninta cu moartea… Acestea sunt atitudini care intra intr-un flagrant conflict cu valorile europene. As dori sa vad o demilitare a Partidului Socialist European de astfel de atitudini ce nu mai au nimic in comun cu valorile europene! Si as dori sa vad sanctionarea drastica a PSD de catre socialistii europeni si de catre Parlamentul European!

Ai putea sa te intrebi: numai la noi sunt astfel de manifestari…? Iata ce am citit pe un sait, Doctorul Zilei:

Ministrul Sanatatii dintr-o tara europeana propune eutanasierea oamenilor saraci

„Eutanasierea ar putea fi necesară pentru oamenii care sunt bolnavi și nu au acces la îngrijiri paleative, sugerează noul ministru al Sănătății din Lituania, Rimantė Šalaševičiūtė. Aceasta a făcut deja valuri în Lituania prin propunerea sa de a se discuta deschis despre legalizarea eutanasierii oamenilor.

Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor. Ministrul a ridicat de asemenea problema eutanasierii copiilor cu boli incurabile, adaugând că în Olanda a fost deja adoptată o astfel de lege, după o lungă dezbatere publică.

Mulți medici se opun însă ideilor pe care noul ministru le vrea implementate: ”Ministerul Sănătații ar trebui să protejeze viața și sănătatea, în loc să caute soluții pentru a ucide oameni, chiar dacă așa este mai eficient din punct de vedere al costurilor. Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”, spune Dr Andrius Narbekovas, care este și preot și medic.”

Acelasi lucru poate fi cititi si aici, si aici. M-am uitat sa vad cine e aceasta doamna, am recurs la Wikipedia – v. aici. Dar uitati-va din ce partid provine – aici, sau daca dam la Wikipedia in engleza: The Social Democratic Party of Lithuania – afiliere internationala: Socialist International, afiliere europeana: Party of European Socialists, ideologie: Social democracy. Sa citim cu atentie:

„Noul ministru a declarat public că Lituania nu își poate permite îngrijiri paleative pentru toți cetățenii bolnavi, așa că eutanasierea ar trebui să fie o opțiune pentru cei care nu vor să își chinuie rudele cu spectacolul suferinței lor.”

In asta consta ideologia social-democrata? Dr Andrius Narbekovas a spus foarte bine:

„Însă într-o societate democratică ar trebui să se înțeleagă foarte clar că trebuie să avem grijă de cei bolnavi, nu să îi omorâm”

Si atunci intr-o societate social-democrata la ce ar trebui sa ne asteptam, la hitlerism? As dori sa-mi semnalati daca acum D-na. Rimantė Šalaševičiūtė face parte din Partidul Social-Democrat din Lituania sau nu, daca s-a strecurat o greseala in ceea ce spune Wikipedia, dar sa aduceti si dovezi pe care sa le putem lua in considerare.

Este de remarcat faptul ca social-democratia europeana trece printr-o profunda criza ideologica si morala, care o impinge spre fascism. De observat ca nu numai la noi sunt manifestari in acest sens. Este rergetabil ca in sec. XXI asistam la o asemenea decadere politica si morala, care ne aminteste de cea din anii ’30 cu consecinte tragice, catastrofale nu numai pentru Europa, dar si pentru intreaga lume. De asemenea, sa nu uitam ca Hitler a fost un om al Stangii, Partidul Nazist fiind un partid national-socialist, ca asta si inseamna national-socialist, si un partid muncitoresc. Cu toate acestea, iata ce declara despre crestinism (citez din Wikipedia – Religia in Germania Nazista):

„Hitler never portrayed himself and the Nazi movement to the German people as outspoken proponents of atheism, but rather as faithful Christians.[27][28] He publicly declared: „We tolerate no one in our ranks who attacks the ideas of Christianity … in fact our movement is Christian.”[29]

[…]

Dr Zoellner and [Catholic Bishop of Munster] Count Galen have tried to make clear to me that Christianity consists in faith in Christ as the son of God. That makes me laugh… No, Christianity is not dependent upon the Apostle’s Creed… True Christianity is represented by the party, and the German people are now called by the party and especially the Fuehrer to a real Christianity… the Fuehrer is the herald of a new revelation”.

Hans Kerrl, Nazi Minister for Church Affairs, 1937

We are no theologians, no representatives of the teaching profession in this sense, put forth no theology. But we claim one thing for ourselves: that we place the great fundamental idea of Christianity in the center of our ideology [Ideenwelt]- the hero and sufferer Christ himself stands in the center.”[43]

— Hans Schemm, Nazi Gauleiter”

De aceea combinatia asta dintre ultranationalism, socialism si religie precum si manifestari de genul „eutanasierea oamenilor saraci”, „cultul personalitatii”, nascute in sanul Stangii, pentru ca social-democratia e o doctrina politica de stanga, sunt extrem de periculoase! Eu am facut apel la reamintirea trecutului. Pentru ca sa nu-l repetam.

Fac apel la Victor Ponta si la intregul PSD sa se opreasca din aceasta aventura malefica, nesanatoasa si populista! Eu cred ca social-democratia romaneasca nu are nevoie de asa ceva, de asemenea idei si manifestari! Si sa-l mai lase pe tovarasul Dughin in pace ca nu e deloc sanatos sa urmeze astfel de cai.

N-avem nevoie de Iohannis, ca e strain si nu e ortodox… Avem nevoie de Dughin, n-asa? Baieti, va dati seama ce faceti? Sau ati intrat intr-o epoca a inconstientei…

Update

Evenimentul Zilei

Religia ar putea sa fie o problemă în confruntarea pentru Cotroceni. Sociolog: Faptul că Iohannis nu este ortodox este un handicap sever

Se arata ca:

Ștefureac: „Naționalitatea, mai importantă decât religia”

Citește și: BĂTĂLIA PENTRU COTROCENI. Confruntarea se duce în zona ETNIEI și RELIGIEI. Președintele României poate să fie numai un ROMÂN ORTODOX? | DEZBATERE EVZ

Remus Ștefureac (INSCOP) a declarat pentru EVZ: „Naționalitatea este o variabilă mai importantă decât religia, așa apare în studiile INSCOP. Naționalitatea contează mai mult în Moldova, Muntenia și Oltenia – unde Iohannis este semnificativ mai vulnerabil – mai puțin în Transilvania, unde există o istorie a conviețuirii interetnice. Poziția lui Victor Ponta a fost interesantă: a spus că nu crede că este o problemă dacă un candidat nu este ortodox sau de etnie română, dar a punctat acest aspect. A fost o abordare inteligentă. Pe de altă parte, pe fondul prezenței UDMR la guvernare, electoratul român este tot mai tolerant. Nu etnia și religia vor fi decisive, ci un proiect care să convingă că aduce stabilitate.”

Dospinescu: „Iohannis benefi ciază de prezumția de cinste”

„În teorie, apartenența la o minoritate etnică dezavantajează un candidat la prezidențiale, în orice țară”, spune analistul politic Bogdan Dospinescu. „Suntem, însă, în fața unei „excepții de la teorie”; Klaus Iohannis beneficiază de pe urma faptului că este etnic german. În România, a fost întreținută, la nivelul public, imaginea eficienței, seriozității și cinstei germanilor – iar această percepție a fost verificată în multe cercetări sociologice. Iohannis beneficiază de «prezumția de cinste», ceea ce este un mare avantaj în condițiile agendei din ultimul an din jurul temei Justiției. Cu religia, este cu totul altă situație. Desigur, argumentul că Iohannis este «tot» creștin stă în picioare. Dar nu pot să nu mă gândesc la un nivel de prejudecată mult mai adânc. Inclusiv la răspunsul pe care un lider al bisericii Luterane l-a dat după declarațiile lui Ponta: că dacă este să fie aduse critici, ele trebuie îndreptate către alte confesiuni „mai noi”. Probabil același tip de raportare, dar de data aceasta la biserica luterană, este larg răspândit și printre ortodocși”.

Dâncu: „Iohannis va trebui să se justifi ce, să dea asigurări BOR”

Sociologul Vasile Dâncu apreciază pe blogul său că denumirea de Alianța Creștin Liberală (PNL-PDL) este o greșeală. „Aduce în lumină o vulnerabilitate a candidatului, faptul că nu este ortodox. Victor Ponta nu va scăpa momentul și va aduce Biserica Ortodoxă la luptă politică, o luptă (inegală) între o Stângă ortodoxă și o Dreaptă creștin democrată. Challengerul Iohannis, în loc să pună întrebări esențiale lui Ponta, va trebui să se justifice, să dea asigurări Bisericii Ortodoxe că nu o va deranja ca biserică națională. Dacă se făcea o analiză atentă nu s-ar mai fi adăugat o vulnerabilitate unui candidat care este minoritar etnic; chiar dacă nu va avea un efect distrugător, ea poate măcina un candidat.” „Explicația dată de Vasile Blaga, despre faptul că este eticheta generală pentru că suntem creștini, nu ține”, crede Dâncu. „Ea este valabilă doar acolo unde creștinii se confruntă cu musulmanii sau alte religii”.

Bulai: „Faptul că nu este ortodox este un handicap sever”

Faptul că Iohannis este etnic german și nu este ortodox reprezintă un mare dezavantaj, a declarat pentru ziare.com sociologul Alfred Bulai, explicând că președinția României este o funcție de „reprezentare națională”. „E evident că simpatia pentru germani mai există cât de cât în România, dar, atenție, în anumite zone și la anumite categorii sociale! Faptul că nu este ortodox e un handicap sever evident, pentru că nu toată lumea, dar o parte a populației din România va avea o problemă cu asta”, declară el. Bulai mai spune că probabil „Biserica Ortodoxă Română va face chiar campanie împotriva lui Iohannis; sigur, nu la televizor, ci prin preoți, la țară”. „Nu o să vedeți poziții oficiale ale Patriarhiei sau ale demnitarilor religioși la nivel înalt, dar la nivel local nu aveți de unde ști ce fac preoții”, a spus el.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 38 comentarii

Alegeri parlamentare 2012

Gandul

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. EXIT POLL CURS/AVANGARDE: USL – 57,58% , ARD – 18,87%, PPDD – 13,09%, UDMR – 5,15%. Ponta: USL începe negocierile cu UDMR

Se arata, printre altele, ca:

„Rezultatele EXIT POLL la ALEGERI PARLAMENTARE 2012 dau câştigător USL, care a obţinut peste jumătate din voturi. Potrivit rezultatelor EXIT POLL CURS-AVANGARDE, USL a obţinut 56,96 % din voturi la Cameră şi 57,58 % din voturi la Senat, fiind urmată de ARD cu 18,12% la Cameră şi 18,87 % la Senat, PPDD cu 12,95% şi 13,09 %, iar UDMR a luat 5,19% şi 5,16 %.

Imediat după prezentarea rezultatelor exit poll-urilor, Victor Ponta a anunţat că USL va începe o negociere cu UDMR pentru constituirea unei majorităţi constituţionale. Liderul Uniunii, Kelemen Hunor, a a confiramat că discuţiile vor începe mâine. „Avem nevoie de stabilitate, nu de certuri”,  a spus Kelemen.

Desfăşurarea evenimentelor în ziua ALEGERILOR PARLAMENTARE 2012 şi implicaţiile politice ulterioare vor fi dezbătute de jurnaliştii gândul pe parcursul ediţiilor speciale ale GÂNDUL LIVE.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:37Kelemen Hunor: „UDMR a intrat în parlament. Vom avea o muncă mai grea, dar suntem pregătiţi să facem face tuturor provocărilor. Suntem responsabili pentru reforma statului român. UDMR are un program electoral foarte coerent şi sunt convins că acest program va avea o susţinere în Parlament. Am discutat cu Victor Ponta. Începând de mâine vom începe o discuţie pentru că avem nevoie de stabilitate, nu de certuri”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:31 Victor Ponta a declarat că a vorbit cu preşedintele UDMR Kelemen Hunor, urmând să înceapă negocierile pentru constituirea unei majorităţi constituţionale şi parlamentare.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:29 Potrivit exit poll-ului GeoPOL, Victor Ponta a câştigat colegiul de deputat di Târgu Jiu cu 68%, în vreme ce contracandidatul său Dan Diaconescu a obţinut 29% din voturi.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:23 Victor Ponta: „Le mulţumesc tuturor românilor care au participat la vot”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:15 Vasile Blaga(PDL): „USL a dus o campanie de manipulare. Le mulţumesc celor care s-au bătut în colegii şi îi rog să rămână până se numără ultimul vot pentru că sunt convins că vom depăşi 20 %”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:12Crin Antonescu(PNL): „Votul de astăzi înseamnă nu doar victoria unei formaţiuni, e cel mai mare scor politic pe care o alianţa l-a obtinut din ’90 şi până azi, e victoria împotriva regimului Băsescu, este sentinţa dreaptă, definitivă, ireconciliabilă, pe care aţi dat-o regimului Băsescu. Nu mai este niciun dubiu: premierul României va fi Victor Ponta”

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:10 EXIT GeoPOL: USL – 57%, ARD – 18%,  PPDD – 14%, UDMR – 5%

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:05 EXIT POLL CCSB: USL a obţinut 56,8%% din voturi pentru Cameră şi 58,3% pentru Senat, fiind urmată de ARD cu 19% şi 19,6%, PPDD cu 13,8% şi 14,1%, UDMR cu 5,1% şi 5,2%, conform rezultatelor exit-poll-ului CCSB difuzat de Antena 3.

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:03 EXIT POLL CSOP: USL – 54%; ARD – 19%; PPDD – 10%; UDMR – 5% LA CAMERĂ

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:01 Rezultatele EXIT POLL CSCI, pentru România TV:

USL – 57% voturi, 62% mandate

ARD – 21% voturi, 22% mandate

PPDD – 11% voturi, 11% mandate

UDMR – 5% voturi, 5% mandate

ALEGERI PARLAMENTARE – UPDATE 21:00 EXIT POLL CURS-AVANGARDE USL a obţinut 56,96 % din voturi la Cameră şi 57,58 % din voturi la Senat, fiind urmată de ARD cu 18,12% la Cameră şi 18,87 % la Senat, PPDD cu 12,95% şi 13,09 %, iar UDMR a luat 5,19% şi 5,16 %, conform rezultatelor exit-poll-ului CURS difuzat de TVR.”

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Rezultate EXIT POLL: Victor Ponta a câştigat în Gorj. Cât a obţinut Dan Diaconescu

Se arata ca:

REZULTATEEXITPOLL GEOPOL, pentru Realitatea TV, publicate după închiderea secţiilor de vot, arată că Victor Ponta a câştigat 68% din voturile alegătorilor din Târgu Jiu, în timp ce contracandidatul său Dan Diaconescu a obţinut numai 24%.

Victor Ponta a candidat  în Colegiul 6 Târgu Jiu, judeţul Gorj, pentru un al treilea mandat. În acest an, principalul său contracandidat a fost Dan Diaconescu.

După anunţarea exit-poll-urilor, care arată că USL a câştigat alegerile parlamentare, premierul Victor Ponta a declarat că le mulţumeşte locuitorilor din judeţul Gorj care au ieşit în număr record la vot, iar peste două treimi dintre ei i-au acordat votul pentru un nou mandat.

„Mulţumesc românilor care au participat la vot, în mod special celor care au avut încredere în USL şi au votat cu gândul la viitor, şi nu la trecut. Vreau să explic de ce sunt aici la Târgu Jiu: pentru că vreau să le mulţumesc colegilor de aici şi oamenilor din Târgu Jiu, care au ieşit în număr record la vot, iar peste două treimi dintre ei m-au votat pentru un nou mandat şi au demonstrat că demagogia şi minciuna nu aduc rezultate şi că pot alege cu mintea şi cu inima.”, a declarat Victor Ponta, duminică seară, la Târgu Jiu.

Ponta i-a mulţumit şi liderului PNL, Crin Antonescu, despre care a spus că este „viitorul preşedinte al Senatului şi viitorul preşedinte al României”, dar şi „viitorilor deputaţi” Liviu Dragnea şi Daniel Constantin.”

Antonescu: Victoria USL îi ia dreptul lui Băsescu de a se mai juca cu destinul dvs. Nu mai este dubiu, premier va fi Victor Ponta

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat la scurt timp după prezentarea rezultatelor exit-poll-urilor de la alegerile parlamentare că viitorul premier va fi Victor Ponta, iar Traian Băsescu „nu va mai avea ce face”.

„Este victoria împotriva regimului Băsescu cu tot ce a însemnat el, expresia de majoritate absolută. Acest vot îi ia dreptul posibilitatea lui Traian Băsescu de a se mai juca cu destinul dumneavoastră al tuturor. Este sentinţa dreaptă, irevocabilă pe care aţi dat-o regimului Băsescu. Nu mai este niciun dubiu premierul României va fi Victor Ponta”, a spus preşedintele PNL.

El a adăugat că scorul obţinut de USL, aproximativ 60% la votul politic, reprezintă cel mai mare scor obţinut de o alianţă după 1990.

„Anul 2012 a fost anul victoriei împotriva regimului Băsescu, iar anul 2013 trebuie să fie anul victoriei împotriva crizei economice, stagnării”, a subliniat Antonescu.

Liderul PNL a criticat ultimele declaraţii ale preşedintelui Băsescu pe care l-a acuzat că „ a minţit în mod josnic şi ticălos” în privinţa atacului asupra statului de drept.”

EXCLUSIV. Scorul scos de Gigi Becali la ALEGERILE PARLAMENTARE. Becali a candidat în fostul colegiu al Elenei Udrea

Se arata ca:

„Europarlamentarul George Becali, candidat pentru un mandat de deputat în Sectorul 6 din Capitală, ar fi obţinut peste 65% din voturi, potrivit unor surse din partid. Contracandidaţii finanţatorului echipei de fotbal Steaua au fost Gheorghe Udrişte, din partea ARD, Orban Mikls, din partea UDMR şi Mircea Chelaru de la PPDD.”

Primele declaraţii ale lui Vasile Blaga, după anunţarea EXIT POLL-urilor: Ne vom atinge obiectivul

Se arata ca:

„Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, duminică seară, după anunţarea rezultatelor exit-poll-urilor, că scorul ARD este rezultatul unei munci deosebite duse în condiţii cu totul speciale şi şi-a exprimat convingerea că alianţa va obţine peste 20% din mandatele din viitorul Parlament.

„Scorul obţinut de ARD este rezultatul unei munci deosebite în condiţii cu totul speciale. Într-o lună USL a dus cea mai dură campanie de mistificare a adevărului şi o campanie de manipulare ieşită din comun. Cu toate acestea, le mulţumesc colegilor mei din teritoriu şi îi rog să stea până în ultima clipă în secţiile de votare”, a spus Vasile Blaga, duminică seară, după anunţarea exit-poll-urilor, care arată că ARD a obţinut între 18 şi 19 la sută din voturi.

El le-a mulţumit „celor care s-au bătut în colegii” şi s-a declarat convins că ARD îşi va atinge obiectivul de a avea peste 20% din mandatele din viitorul Parlament.

„Nu e un rezultat triumfător. Noi ne-am propus un scor peste 20%, sunt convins că-l vom obţine”, a precizat într-o conferinţă de presă Vasile Blaga.

El a arătat că nu contestă rezultatele prezentate la televizor şi că potrivit exit-poll-ului realizat de ARD alianţa s-ar afla la 21-22%.

Blaga le-a mulţumit tuturor românilor care pe o vreme grea a fost la vot.

Alături de Vasile Blaga, a vorbit din partea ARD şi Mihail Neamţu, care a spus că rezultatele nu sunt concludente, iar scorul obţinut de alianţă „nu e un rezultat triumfător, dar nici un rezultat ruşinos”, ci reprezintă „un punct de plecare pentru reconstrucţia dreptei.

„Credem că această reconstrucţie a dreptei începe astăzi”, a spus Mihail Neamţu.””

O prima consideratie care s-ar putea face este legata de scorul incredibil de bun pe care l-a obtinut USL, depasit doar de FSN-ul anilor 1990!! Se poate spune ca este comparabil cu scorul obtinut atunci de FSN. Si asta in conditiile in care, acum, USL a avut drept principal adversar ARD-ul, adica tot o coalitie, dar a fortelor de dreapta. FSN, in ’90, nu a avut de infruntat o coalitie. In schimb scorul obtinut de ARD este comparabil cu cel obtinut de CDR in alegerile legislative din 1992. Romania lui Basescu s-a intors voioasa la inceputul anilor ’90!! 😆 Si nu e bine asa…? Erau ani plini de speranta, ca si cei de acum. Pentru ca cei care au votat USL isi pun sperante mari in aceasta formatiune politica. Asa cum in ’90 ne puneam sperante mari in FSN… Acuma stau si ma gandesc daca nu cumva exista o latura romantica in omul Traian Basescu… Mai stii…? Precis ca tanjeste dupa luptele si dezbaterile de atunci. Era si domnia sa mai tanar. Precis ca tanjeste dupa FSN! 😆 Lui Basescu ii lipseste atmosfera de atunci. Erau dezbateri in contradictoriu, talk-show-uri fulminante la televizor, lumea iesea in strada. Asa da atmosfera! Nu una „normala”, adica plictisitoare si lipsita de orice fel de reactie din partea cetatenilor, plictisiti si ei de atata normalitate. Basescu tanjeste sa fie invitat la un talk-show sa faca el acolo o declaratie care „sa scandalizeze intreaga clasa politica”, sa mai scoata ceva oameni in strada sa protesteze acolo impotriva nedreptatilor regimului! Lui Basescu ii lipsesc toate aceste lucruri. Imi dau seama de asta. Exista o anumita varsta cand e foarte greu sa accepti ca imbatranesti asa cum exista caractere carora le e foarte greu sa accepte o normalitate pustie ca un desert. Lui Basescu ii place sa faca declaratii in Carrefour, sa se injure cu muncitorii de la CFR, sa-i mai ia asa, mai tare, pe liderii sindicali!! 😆 In concluzie, lui Basescu i se potriveste conservatorismul ca nuca in perete! 🙂 E o unda de fesenism viguros in Basescu, desigur. Sa vedem pe cine va desemna pentru functia de premier. Observati faptul ca el vrea consultari cu toate partidele politice reprezentate in Parlament, ca si cum n-ar exista coalitii (tipic pentru anii ’90!). Adica Basescu doreste o dezbatere ampla in societate si nu asa: sa-l desemneze premier pe Victor Ponta si gata! Vrea talk-show-uri, invitati multi, multe puncte de vedere, chiar daca contradictorii. Daca Presedintele doreste o efervescenta democratica, nu e de rau. Poate ca are nevoie de dezbateri pentru ca sa-si clarifice el insusi anumite lucruri. In orice caz, rezultatul acestor alegeri nu-i dau loc de intors, ca sa zic asa. Adica Presedintele trebuie sa tina seama de faptul ca USL a castigat alegerile detasat, in mod democratic. A nu accepta candidatul propus de USL, in conditiile in care aceasta formatiune politica isi doreste sa fie la guvernare, este un nonsens. N-ar ajuta nici ARD si Blaga vorbea bine despre „reconstructia dreptei”. Apoi s-a creat o majoritate solida in Parlament, capabila sa sustina un viitor guvern USL condus de Victor Ponta. Pe de alta parte, ARD nu a obtinut un scor prost, cum gresit ar considera unii. Vorbeam de CDR-ul lui 1992, dar sa nu uitam ca in 1996 a castigat alegerile. Blaga are nevoie de timp pentru a construi o forta politica de dreapta capabila sa fie competitiva la urmatoarele alegeri, ma refer si la cele prezidentiale (Basescu, dupa cum se stie, este la ultimul mandat). Rau sau bun, ARD este o componenta importanta a vietii democratice de la noi si va ramane asa in continuare, chiar daca va fi o forta politica de opozitie. Pe de alta parte, se ridica un nou partid – PPDD – practicand populismul antisistem. Ramane de vazut care va fi evolutia lui ulterioara. In schimb a disparut din peisaj PRM. Dupa parerea mea, s-a intamplat asa gratie conducerii defectuoase a lui Corneliu Vadim Tudor. Acum e greu de spus daca acest partid va mai avea un viitor in politica romaneasca. Tot ce e posibil. In orice caz, rezultatele acestor alegeri trebuie sa le dea serios de gandit peremistilor deoarece au inregistrat un scor foarte slab: sub 3%. Ca USL incepe negocierile cu UDMR nu reprezinta o noutate in sensul ca UDMR a sustinut si coalitia PSD+PUR in perioada Nastase: 2000-2004. Din cate inteleg, unii sunt scandalizati de lucrul asta. E vorba de crearea unei majoritati de doua treimi si, foarte probabil, desigur, de cooptarea UDMR la guvernare. UDMR are cuprinsa in ideologia sa si social-democratia, daca inteleg bine. Cu toate acestea UDMR este in PPE si s-ar putea sa existe dificultati. Trebuie sa vedem cum vor decurge aceste negocieri. Victor Ponta a anuntat ca doreste revizuirea Constitutiei si pentru asta are nevoie de o majoritate de cel putin doua treimi (v. art. 151, al. 1 din Constitutie). Mi se pare insa ca Dl. Ponta se grabeste cu aceasta revizuire a Constitutiei. Sa ne intoarcem la experienta anilor ’90: Constitutia Romaniei a fost adoptata in sedinta Adunarii Constituante din 4 noiembrie 1991 si a intrat in vigoare in urma adoptarii ei prin referendum national in 8 decembrie 1991. Deci de abia in 8 decembrie ’91, nu in 1990. De aceea e mai bine, poate, sa avem mai mult timp la dispozitie (un an, de ce nu?) pentru a gandi mai bine noua forma a Constitutiei. Si pentru ca sa se dea prilejul unor dezbateri mai ample in societate, pentru ca oamenii sa inteleaga despre ce este vorba. Nu trebuie uitat ca initiativele de revizuire a Constitutiei implica si sesizarea din oficiu a Curtii Constitutionale (art. 146, al. a din Constitutie). Pe de alta parte, Dl. Ponta va fi, mai mult decat probabil, premier. Situatia economica e dificila si guvernul pe care il va conduce va trebui sa se concentreze asupra acestui aspect pentru atenuarea acestor dificultati si revenirea la crestere economica, la crearea de locuri de munca. Oamenii asteapta in special aceste lucruri. Contextul economic european este, actualmente, unul anevoios, care ne dezavantajeaza. Or, astfel de aspecte ar trebui sa fie in prim-planul guvernarii.

DE citit si…

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Lista completă a senatorilor şi deputaţilor

REZULTATE ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Biroul Electoral Central: USL are 60% din voturi, ARD – 16,7%, PPDD – 14,6% şi UDMR – 5,2%

Rezultate ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Primul scandal în USL după noaptea victoriei: ”FĂRĂ UDMR!”

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Mircea Geoană obţine al treilea mandat de senator la Dăbuleni, cu 70,75 %

ALEGERI PARLAMENTARE 2012. Iliescu, despre alianţa USL-UDMR anunţată de Ponta: ”Nu ştiu cum se va numi treaba asta”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 10, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Ultimul sondaj

Cred ca e interesant de aflat ce spune ultimul sondaj! Iata ce putem citi pe ziare.com:

PDL scade in sondaje – a ajuns la 15,80% – sondaj IMAS

Articolul arata, printre altele, ca:

Un sondaj IMAS realizat la inceputul acestui an, comandat de „Adevarul” dupa izbucnirea protestelor, arata ca democrat liberalii sunt in cadere libera.

Fata de sfarsitul anului trecut, cand aveau 21,50% din preferintele romanilor, in ianuarie 2012, procentul a scazut la 15,80 la suta. Daca anul trecut l-au inceput cu 16,70%, democrat-liberalii au atins pragul de jos in iulie 2011, cand ajunsesera la 14,50%.

Pe primul loc la capitolul „Optiuni de vot la alegerile parlamentare” se afla, potrivit sondajului preluat de Adevarul in ianuarie 2012, USL, cu 53,40%, inregistrand o crestere fata de luna decembrie a anului trecut, cand avea 49,20%.

Partidul Poporului (PP) al lui Dan Diaconescu vine puternic in spatele PDL, avand 13,90%, in crestere fata de luna trecuta, cand avea 11,80%. O usoara crestere a inregistrat si formatiunea condusa de europarlamentarul Corneliu Vadim Tudor, PRM, de la 6,40% cat avea in decembrie, la 6,60%.

Pedelistii pariaza pe cat au pierdut in sondaje

Potrivit cercetarii IMAS, UDMR a crescut nesemnificativ, de la 5,70% in decembrie, la 5,80% in ianuarie 2012. In octombrie anul trecut, formatiunea condusa de ministrul Culturii, Kelemen Hunor, inregistra chiar 7,40%, cel mai inalt nivel din 2011. PNG, partidul europarlamentarului Gigi Becali, are in prezent 1,60%, in timp ce in decembrie avea 2,20%.”

De citit si

Majoritate fragila in Senat – pedelistii care nu asigura cvorum, sanctionati

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Vad ca Lulu nu si-a format inca o parere (gresesc?)… De observat scaderea brusca a PDL: „Fata de sfarsitul anului trecut, cand aveau 21,50% din preferintele romanilor, in ianuarie 2012, procentul a scazut la 15,80 la suta. „. O scadere cu aproape 6 procente in nici o luna de zile… PP si PRM au crescut, fata de decembrie anul trecut, dar lent, dupa cum se poate observa: PP cu 2,1% iar PRM cu 0,2%. Sa vedem ce vor face pedelistii pentru a opri declinul (abrupt in ultima perioada)… Interesant ar fi sa stim trendul, pentru ca daca el este descrescator pentru PDL, acesta neputand creste peste 20%, chiar ma gandeam ca solutia alegerilor anticipate, propusa de Opozitie, ar fi cea mai buna pentru PDL, pentru a evita o prabusire dramatica si cu efecte nocive. Schimbarea lui Boc din fruntea Guvernului ar putea fi o solutie. Pentru ca PDL trebuie sa faca ceva, macar pe ultima suta de metri. Pentru a evita colapsul. Deocamdata sunt discutii cu scantei in tabara PDL. Fara sa rezolve ceva.

februarie 2, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sondajul IMAS

Ma uitam la unele comentarii in legatura cu urmatorul subiect: daca PNL poate guverna alaturi de PSD si daca s-ar putea forma o coalitie intre PSD si PNL, date fiind pozitiile oarecum divergente (contradictorii poate) dintre cele doua partide. Care sa fie explicatia? Cred ca explicatia poate fi oferita de recentul sondaj IMAS. La capitolul incredere, Crin Antonescu il depaseste pe Victor Ponta (29,1% fata de 25,5%). Este adevarat ca intentia de vot la alegerile parlamentare este in favoarea PSD, care conduce in clasament cu 30,3%. PNL este pe locul 2 cu 23,9%. Atitudinea PNL nu ar trebui sa ne mire. Acest partid este in ascensiune. Inregistreaza o incredere in randul electoratului pe care nu a mai avut-o niciodata. Este pe cai mari. Interesul sau este sa-si imbunatateasca mai mult procentele si popularitatea in randul electoratului. Deci el nu trebuie sa fie perceput de catre electorat ca un partid „remorcat” nici de PSD si nici de PDL. El colaboreaza „punctual” cu PSD, dar, la alegeri, vor merge separat. Nici o alianta cu PDL, asa cum propunea Valeriu Stoica, nu i-ar fi favorabila, deoarece PDL se afla 13,8%… PDL sufera o puternica erodare datorita guvernarii (de unul singur!!) pe timp de criza economica grea, luand masuri cat se poate de nepopulare. Dar exista si o acuta lipsa de incredere intre PNL si PDL, lucru care nu poate face posibila colaborarea intre cele doua formatiuni politice. Pe de alta parte PNL a guvernat cand nu era criza economica, era crestere economica pe atunci, deci nici vorba de masuri de austeritate, lucru care a facut ca si lumea sa traiasca mai bine… Trebuie observat insa ca electoratul cauta solutii, ca sa zic asa. Iata, una, la momentul actual (vorbim in termeni de intentie la vot), ar fi PNL. Insa in sondaj mai apar si alte partide. Spre exemplu Partidul Poporului, cotat de sondaj la 17,3%, deci peste PDL. Dar nu trebuie uitat nici PRM, cu 5,1%. Ascensiunea Partidului Poporului mi se pare a fi barometrul ce indica neincrederea populatiei in actuala clasa politica. Deci 17,3%. Ramane de vazut daca ipoteza lui Lazaroiu se va confirma, si anume daca se va sparge balonul care s-a umflat prea mult. Deocamdata, dupa cum se vede, se umfla in continuare. Cert mi se pare faptul ca PNL vrea sa joace tare, cum se spune. Este evidenta dorinta PNL de a creste. Mai ales ca vine cu un background favorabil (guvernarea Tariceanu, cand oamenii au dus-o mai bine decat in prezent, cand s-au marit pensiile si salariile bugetarilor, si pentru oameni asta conteaza. Conteaza mai putin explicatiile oferite de PDL si Traian Basescu, atunci cand populatia o duce rau). Este neclar daca Partidul Poporului este supapa de voturi pentru PDL. Ce se intampla? Ascensiunea te motiveaza sa ridici pretentii si sa privesti spre orizonturi mai inalte… Dupa cum arata sondajul, Partidul Poporului este inaintea PDL si nu invers. Partidul Poporului, un partid care nu a guvernat niciodata, despre care nu stim prea multe, decat ca este OTV-ul defapt, adica un post de televiziune, si care promite sa dea zeci de mii de euro la tot poporul. Fara ideologie. Decat una pur populista, dupa cum ii arata si numele. De unde se vede ca sensibilitatea electoratului la populism este foarte ridicata la noi. Dan Diaconescu a ajuns si mai popular cu „ajutorul” vizitelor sale la DNA, arestarii sale. Care, iata, ca si in cazul Becali produce, intr-un mod ce ar putea parea surprinzator, efecte politice, cresteri masive de popularitate in sondaje. Datorita neincrederii mari a populatiei in Justitie, lucru care, in traducere, inseamna o neincredere accentuata in clasa politica. Dan Diaconescu speculeaza aceasta tendinta a electoratului faurindu-si o imagine de lider responsabil (viitorii lui ministrii sunt toti oameni de afaceri competenti, dupa cum a si declarat) si un fel de dizidenta la actuala clasa politica, un fel de dizidenta antisistem, daca pot sa ma exprim astfel. Altfel cum s-ar explica o crestere atat de brusca, si nu cred ca gresesc daca spun asa, a acestui partid: Partidul Poporului? Defapt aceasta dizidenta antisistem prinde la o populatie care, in proportie de peste 60%, are nostalgia comunismului. Totusi, parerea mea este ca acest partid nu va putea sa creasca prea mult. Oferta politica este diversificata la noi. Defapt, aceasta crestere ar putea fi privita si ca o slabiciune. Ma gandesc ca ar putea indica si o scadere a increderii in principalele forte politice: PSD si PDL. Vreau sa spun ca PNL ar putea sa profite de acest lucru si ar putea sa se impuna mai mult in intentiile de vot ale electoratului. Cel putin mi se pare ca strategia PNL cam aceasta este. Si ar putea sa-i reuseasca, in cazul unei stagnari a PSD in sondaje. Pentru ca, in ceea ce priveste PDL, nu se remarca o crestere, macar una cat de mica. Adica avem de a face un trend descrescator. Si este posibil ca sa descreasca in continuare, lent, pana la masa critica reprezentata de nucleul dur. Cu alte cuvinte, la momentul potrivit, PNL ar putea sa „tasneasca” in sondaje si sa aiba o crestere de incredere mai mare decat in prezent.

noiembrie 2, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii