Doua articole la o diferenta in timp de patru ani…

… perioada in care nu s-au mai facut deloc privatizari, ci au fost doar trei tentative ratate: Oltchim, CFR Marfa si Posta Romana (in conditiile in care, in Romania, exista servicii private bune de curierat rapid!).

Andreea Paul

ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său?

Se arata ca:

„ÎNTREBAREA CHEIE: Ce s-a întâmplat cu cele 15 miliarde euro cu care Ponta a crescut datoria guvernamentală în timpul mandatului său? Acesta reprezintă plusul de datorii de 790 de euro pe locuitor, angajate de actuala guvernare PSD. E mult, mult, mult peste plusul minor obținut de pensionari și bugetari la salarii în aceeași perioadă. 

Ați obținut vreunul această creștere a veniturilor de 790 de euro în buzunar? NU.

Aceștia sunt bani pe care toți românii îi vor plăti în anii care vin din taxele lor pentru rambursarea datoriilor angajate de către guvernul Ponta. Concret, datoria guvernamentală în anul 2014 a crescut la 59 mld euro, față de anul 2011 cu 44 mld euro, conform datelor oficiale publicate de Eurostat. În același timp investițiile publice sunt blocate și grav tăiate.

‘Reparațiile’ sociale cu care se laudă PSD înseamnă un plus de datorie de 790 de euro pentru fiecare român, fără să includ aici cele 40 de taxe noi și impozite majorate de către același guvern PSD, vărsați an de an de către români la vistieria Guvernului.”

si articolul din 2011…

Gandul

WHO’S WHO. LISTA COMPLETĂ a averilor directorilor de la companiile de stat despre care BĂSESCU spune că sunt BOIERII ECONOMIEI. Ei „gestionează” o gaură de 12,75 miliarde de euro. EXCLUSIV

Se arata, printre altele, ca:

„Cele 119 societăţi subordonate ministerelor Economiei şi Transporturilor (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) au produs o gaură în economia României de 12,75 miliarde de euro. Calculul gândul a rezultat prin scăderea creanţelor (sume de recuperat) din totalul datoriilor istorice, ambii indicatori reprezentând date oficiale. Această sumă creşte, anual, cu circa 500 de milioane de euro, sumă obţinută prin scăderea profiturilor obţinute de unele dintre companii din pierderile suferite de celelalte.

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic. Majoritatea „managerilor” sunt membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc aceste societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

Şeful statului despre marii „boieri” ai economiei româneşti

Preşedintele Traian Băsescu i-a nominalizat, la finalul săptămânii trecute, pe marii „boieri” ai economiei româneşti, în persoana directorilor celor mai mari companii energetice locale, controlate de Ministerul Economiei, unde ministru este democrat- liberalul Ion Ariton. „Le menţionez public pentru că pierderile lor, arieratele lor sunt plătite de fiecare român. Şi de ce le plătim? Pentru că nişte domni manageri, bine instalaţi politic şi blagosloviţi politic, nu au niciun fel de apăsare, nici legată de arierate, nici legată de stocuri, nici legată de creşteri de personal, de fonduri de salarii. Ei sunt marii boieri ai economiei româneşti. Baronii economiei româneşti îi găsim, în primul rând, la regiile de stat”, a spus Băsescu. Conform ZF, complexurile energetice Turceni şi Rovinari nu au avut pierderi anul trecut, dar marjele lor de profit sunt extrem de scăzute, chiar mai mici de 1%.

Companiile subordonate Ministerului Transporturilor au pierderi mai mari decât cele subordonate Ministerului Economiei

Şeful statului nu a dat niciun exemplu dintre companiile administrate de Ministerul Transporturilor, condus de Anca Boagiu.

Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.

• Totalul datoriilor cumulate la cele 119 instituţii este (era, la 1 ianuarie 2010) de aproape 17 miliarde de euro (16,99747 mai exact). Pe ministere, situaţia se prezintă în următorul mod: 8.469,47 milioane de euro la MEC, respectiv 8.528 milioane de euro la Transporturi. Aşadar, cele 23 de instituţii de la Transporturi cumulează mai multe datorii decât cele 96 de la MEC.

• Totalul creanţelor este de 4.240,73 milioane euro. Instituţiile subordonate MEC au de adunat 2.391,33 milioane, cele de la Transporturi 1.849,4. Dacă scădem creanţele din cifra datoriilor, rămâne o GAURĂ de peste 12,75 miliarde de euro.

• Pierderile cumulate din 2009 sunt de 1,083 miliarde de euro: 490,52 milioane de euro la MEC, 592,52 milioane euro la MT. Totalul profiturilor din 2009 este de 0,64 miliarde de euro – 595,77 milioane la MEC, 44,7 milioane la MT. Aşadar, instituţiile subordonate MEC sunt mult mai profitabile decât cele subordonate MT. Dacă scădem profiturile din pierderi, rămâne o GAURĂ (anuală) de 443 milioane de euro, care se adaugă arieratelor.

Doar institutele de cercetare nu produc pierderi

Vestea bună este că majoritatea Institutelor de cercetare nu produc pierderi, iar pierderile sunt mici în cazul celor care produc pierderi.

Numărul de angajaţi din cele 119 instituţii este de 187.876: 106.411 la MEC, 81.465 la Transporturi.

• Cea mai problematică instituţie rămâne CFR SA, cu datorii de 4,5 miliarde de euro, pierderi anuale de 231 milioane de euro şi cu 26.830 de angajaţi (în pofida restructurărilor, pierderile s-au cifrat la 250 de milioane de euro în 2010, iar datoriile societăţii au crescut cu 33%, ajungând la 6 miliarde de euro).

Cum arată averile „boierilor” economiei româneşti

În aceste condiţii, firmele continuă să fie conduse politic – marea majoritate fiind membri PDL, foarte puţini fiind apolitici. Mulţi dintre directorii care conduc societăţi falimentare (sau profitabile, dar cu un profit mult mai redus prin comparaţie cu ce s-ar putea obţine printr-un management eficient) au averi fabuloase, dobândite, în bună parte, în ultimii ani.

De pildă, Florin Mârza, PDL, care l-a schimbat din funcţie, în luna martie, pe Constantin Ioaniţescu (numit cu doi ani în urmă, de Adriean Videanui) la conducerea Termoelectrica. Fost consilier local la Petroşani, fost consilier al lui Adriean Videanu în mandatul acestuia de ministru al Economiei, Mârza are 3 terenuri cu suprafaţă de 6.400 mp în intravilan (Petroşani), 2 apartamente, 2 case, o casă de vacanţă, bijuterii de 750.000 euro, 54.000 de euro în conturi, credite de 130.000 euro.

Dar averea lui Florin Mârza păleşte prin comparaţie cu a directorului Hidroelectrica. Constantin Trihenea, PDL, fost prefect de Sibiu. Acesta are terenuri de 3,83 hectare (2,83 în intravilan) la Sibiu, un apartament, două case şi patru spaţii comerciale, bijuterii de 10.000 de euro, 350.000 de euro în conturi, portofoliul BVB de 38.000 de euro, acţiuni la trei societăţi comerciale evaluate (acţiunile) la 230.000 de euro, împrumuturi acordate de 400.000 de euro, dividende încasate de 100.000 de euro, contract cu Primăria Poplaca prin firma sa Conelt, în 2007 (când era prefect), de peste un milion de euro, contract cu Primăria Şeica Mare, tot prin firma sa Conelt, tot în 2007, în sumă de 400.000 de euro, alte contracte, încheiate cu autorităţi locale, cu Electrica Serv, Transelectrica, Spitalul Judeţean Sibiu, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, în sumă de 350.000 de euro, în anii 2009-2010.

Privatizarea managementului în companiile de stat

Traian Băsescu a precizat că îmbunătăţirea managementului în regiile şi în societăţile de stat este prioritatea zero a anului 2011 şi că în cel mai scurt timp acestea vor fi trecute din punctul de vedere al raportării bilanţului la Ministerul de Finanţe. Dar privatizarea managementului în companiile de stat este o idee reluată de mulţi politicieni, de-a lungul timpului, fără a se fi concretizat.
Chiar Ministerul Economiei a anunţat că va demara în aprilie procedurile pentru privatizarea managementului la circa un sfert din societăţile la care deţine pachete majoritare de acţiuni. Nu doar că procedurile nu au demarat la termenul anunţat, dar biroul de presă al MEC nu a putut da niciun răspuns la solicitarea gândul de a fi măcar nominalizate societăţile la care managementul ar urma să fie privatizat.

În tabelele de mai jos este prezentată situaţia economică a societăţilor despre care am vorbit mai sus, precum şi date relevante despre directorii acestora.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Daca facem o simpla operatie de scadere: 15-12,75=2,25 miliarde euro: deci cam atat ar fi „reparatiile sociale”. Mi se pare plauzibil sa presupunem ca restul pana la 15 miliarde trebuie sa finanteze deficitul creat de neperformanta intreprinderilor de stat… Acestea sunt costurile lipsei de reforma. Si ceea ce e trist de remarcat este ca acesti bani acopera, de fapt, de ani de zile niste pierderi, in loc sa fie investiti de catre stat. De aceea, asa cum spune Andreea Paul: „În același timp investițiile publice sunt blocate și grav tăiate”. Statul roman pierde enorm, nu atat din cauza „reparatiilor sociale”, cat din finantarea acestor gauri realizate de intreprinderile de stat cu pierderi. Ciudat este ca, in aceasta situatie, solutia privatizarii lor pare a fi abandonata. Din ratiuni de protectie sociala mascata? Dar poate ca in felul asta, prin privatizare, unele intreprideri s-ar putea redresa… Si ar veni si mai multi bani la buget, pe langa economiile pe care le-ar face statul. Eu stau si ma intreb cum e posibil ca de ani de zile Romania sa duca o politica paguboasa, caci e clar ca asemenea pierderi uriase, cum sunt cele calculate de Gandul, sunt anterioare lui 2011. Caci pagubitii sunt in primul rand cetatenii, sectorul privat. Este uluitor cum statul a permis cu buna stiinta, de ani de zile, o asemenea ineficienta crasa la aceste 119 intreprinderi de stat, si o mai permite in continuare, din care:

„Din cele 119 instituţii (companii naţionale, societăţi comerciale, regii autonome, institute) din subordinea Ministerului Economiei (MEC) şi a Ministerului Transporturilor (MT), 47 produc – au produs în 2009 – pierderi. Pe ministere, situaţia se prezintă astfel: 40 instituţii (din totalul de 96) de la MEC au pierderi; iar la MT, 7 societăţi din 23 au pierderi.„

As dori sa va solutii la aceste probleme din partea decidentilor nostri politici!

Apropo de ideea organizarii unui referendum pentru Rosia Montana

As dori sa incep cu stirile noi pentru ca, iata, au aparut elemente importante!!

HotNews

VIDEO UPDATE George Maior: SRI nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana. Am acordat atentie asupra tentativelor unor structuri extremiste eco-anarhiste de a deturna miscarile de protest legitime

Se arata ca:

„Serviciul Roman de Informatii nu se poate pronunta asupra oportunitatii implementarii proiectului de la Rosia Montana, dar a transmis peste 500 de informari din ianuarie 1999 pana in septembrie 2013 legate de „riscurile si beneficiile implementarii proiectului”, a declarat luni directorul general al Serviciului, George Maior, care a fost audiat de comisia parlamentara pentru controlul SRI.

Acesta a precizat ca proiectul de exploatare miniera constituie „s-a aflat permanent in atentia Serviciului” deoarece este vorba de o „problema de securitate nationala”: „Prin complexitate si implicatii majore in plan economi, social, de mediu si patrimoniu, fara a omite unele ecouri in planul relatiilor internationale ale Romaniei, Rosia Montana constituie din perspectiva SRI o problema de securitate nationala„.

Acesta a sustinut ca SRI a abordat aceasta chestiune de maniera neutra, echilibrata”, atat din perspectiva unor riscuri de afectare a echilibrului ecologic, patrimoniu national, climat social, cat si al atentiei fata de „actiunile interesate menite sa influenteze actul decizional” sau al unor grupari extremiste care ar putea deturna miscarile de protest, „de altfel legitime”.

„SRI a acordat atentie actiunilor interesate menite sa influenteze actul decizional, precum si tentativelor unor structuri extremiste eco-anarhiste de a exploata sau de a deturna miscarile protestare, de altfel legitime„, a spus el, citat de Mediafax.

Maior a notat ca „potentialul de exploatare” este estimat in Europa ca fiind „foarte mare”.

De asemenea, SRI a relevat „necesitatea stabilirii valorii si structurii geologice exacte si riscul aparitiei unor blocaje in implementarea deciziei”.

George Maior nu a dorit sa raspunda la intrebari, afirmand: „Veti intelege limitele comunicarii noastre pe aceasta problema”.

Intrebat la ce s-a referit seful SRI atunci cand a vorbit de riscul de deturnare a protestelor de catre grupari extremiste, seful comisiei parlamentare de control asupra activitatii SRI, Georgian Pop, a precizat ca rolul Serviciului este „acela de a informa beneficiarii legali daca exista aceste tendinte sau fenomene ca un protest legitim sa fie denaturat in alte scopuri”.

„Nu am vazut ca proteste legitime sa fie denaturate intr-un scop negativ de catre elemente de tip extremist”, a notat acesta.

UPDATE Intrebat ulterior cum comenteaza afirmatiile lui George Maior legate de posibilitatile de deturnare a protestelor, premierul Victor Ponta a raspuns:

„Nu pot sa comentez. Ceea ce v-a spus seful SRI este arhisuficient”.”

Gandul

George Maior, SRI: Grupări extremiste sau eco-anarhiste au încercat să exploateze şi să influenţeze protestele pentru Roşia Montană

Se arata ca:

„George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii (SRI), a declarat la finalul audierii în Comisia pentru controlul SRI, din Parlament, că Serviciul a trimis peste 500 de informări privind proiectul minier de la Roşia Montană factorilor de decizie şi că Roşia Montană constituie o problemă de securitate naţională. Totodată, Maior a mai declarat că informările au cuprins şi „încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest” pe acest subiect.

„Subiectul Roşia Montană s-a aflat permanent în atenţia SRI, încă din 1999. Roşia Montană constituie o problemă de securitate naţională. Informările au avut ca scop prevenirea unor riscuri de prejudiciere a statului român în domeniul auro-argentifer, nerespectarea legii prin afectarea echilibrului ecologic, de patrimoniu sau a climatului social”, a spus George Maior.

Directorul SRI a mai declarat că informările pe acest subiect au arătat şi „acţiunile interesate menite să influenţeze actul decizional şi încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest”.

SRI a trimis, în perioada ianuarie 1999-septembrie 2013, peste 500 de informări privind Roşia Montană, care au ajuns la peste 70 de persoane care deţin funcţii de demnitate publică şi sunt îndreptăţite prin lege să primească astfel de informări. Mai mult, SRI a revenit cu istoricul problemei Roşia Montană de fiecare dată când structura aparatului central de stat s-a schimbat – schimbări de Guvern, de preşedinte, etc.

„A fost vorba despre analize complexe asupra riscurilor şi beneficiilor proiectului de la Roşia Montană, necesitatea stabilirii valorii şi a structurii geologice a zăcământului de acolo, precum şi riscul de blocare a implementării investiţiei”, a mai spus George Maior.

SRI nu a informat despre cazuri de corupţie, influenţă sau şantaj la politicieni

Preşedintele Comisiei parlamentare de control al SRI, Georgian Pop, a declarat luni, după discuţia cu directorul SRI, George Maior, că serviciul nu a semnalat cazuri de corupţie, trafic de influenţă sau şantaj în rândul politicienilor legat de proiectul Roşia Montană.

Pop a fost întrebat dacă în informările SRI au fost semnalate cazuri de corupţiei la nivelul reprezentanţilor statului în ceea ce priveşte relaţia cu RMGC şi dacă există rapoarte transmise Parchetului în acest sens.

„La nivelul comsiei am primit o informare privind benificiari legali ai celor peste 500 de informări, competenţa comisiei este de a vedea dacă s-au transmis şi dacă s-au transmis în timp util acele informări, nu avem competenţa de a ne uita în interiorul informaţiilor. Din cele prezentate, nu există informaţii şi informări trimise către Parchet”, a răspuns Pop.

Ulterior, el a fost întrebat dacă au fost cazuri de lobby în rândul politicienilor pentru promovarea proiectului Roşia Montană.

„Au existat discuţii, prezentări, de tip onest. Nu au existat elemente sau SRI nu a informat privind acţiuni de trafic de influenţă sau alte aspecte din zona infracţionalităţii”, a mai spus şeful comisiei de control al SRI.

De asemenea, el a mai fost întrebat dacă a aflat să existe politicieni care să fi avut relaţii de o natură sau alta cu RMGC.
„Întrebarea noastră a fost foarte clară, şi anume: dacă SRI are date privind încălcări ale legii. Mă refer la trafic de influenţă, mă refer la mită, la şantaj sau la altceva. Nu există”, a mai spus Pop.”

Retinem:

– SRI spune ca Rosia Montana este o problema de securitate nationala

 – SRI afirma ca din 1999 incoace a facut 500 de informari pe tema proiectului de exploatare de la Rosia Montana, „care au ajuns la peste 70 de persoane care deţin funcţii de demnitate publică şi sunt îndreptăţite prin lege să primească astfel de informări”.

Si acum iata problema! Revin la stirile putin mai vechi:

Mediafax

Băsescu: Nu exclud să convoc REFERENDUM pentru Roşia Montană. Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de „laşitate” a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Şeful statului a spus, într-un interviu la „Adevărul”, că el este în continuare un susţinător al mineritului.

Traian Băsescu a precizat, de asemenea, că aprobarea proiectului exploatării de la Roşia Montană se putea face prin Hotărâre de Guvern. El a adăugat că promovarea acestuia prin lege care să fie adoptată de Parlament este încă o dovadă de „laşitate” a actualului Guvern.

Preşedintele a mai spus că trebuie deschis un dialog cu societatea pe tema proiectului exploatării de la Roşia Montană, iar el nu exclude posibilitatea de a convoca un referendum naţional pe această temă, simultan cu alegerile pentru Parlamentul European din 2014.

„Nu am nicio problemă să declar referendum naţional pe tema aceasta, dimpotrivă. Dacă Guvernul nu găseşte resurse să discute cu societate civilă, îl organizez odată cu europarlamentarele. Îmi menţin punctul de vedere că reluarea mineritului prin extragerea metalelor este o oportunitate pentru România, în acealşi timp trebuie văzută soluţia prin care să fie împăcată societatea”, a spus Băsescu.

Traian Băsescu l-a criticat pe Victor Ponta pentru faptul că acesta a declarat că în Parlament va vota împotriva proiectului Roşia Montană, arătând că această atitudine este „laşitate”.

„Mi se pare că nu poţi să guvernezi aşa: domnul Ponta când e prim-ministru semnează exploatarea şi peste câteva zile spune mă duc în partea cealaltă şi o să votez împotrivă. Asta e laşitate”, a spus Băsescu.

El a mai arătat că nu se poate guverna credibil în acest mod. „Ce spun investitorii că aprobi proiectul Roşia Montană şi la câteva zile spui că în Parlament votezi împotrivă? Aceasta este lipsa de curaj de a-ţi asuma un proiect în care crezi. O ţară nu se poate conduce prin laşitate”, a adăugat Băsescu.

Băsescu: Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru Roşia Montană?

Traian Băsescu a adăugat că, aşa cum Victor Ponta îl întreba pe el câţi bani a luat pentru proiectul de la Roşia Montană, deşi nu era semnat nimic, acum îl întreabă şi el: „Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru proiect?”.

„Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a afirmat şeful statului într-un interviu la „Adevărul”.

Băsescu a precizat că Victor Ponta trebuie întrebat ce îl întreba şi acesta pe el când susţinea proiectul, adăugând că în acest caz nu poţi să fii „inconsecvent”.

El a adăugat că nu a văzut încă proiectul Guvernului privind Roşia Montană, însă consideră că o redevenţă de 6% este una relativ consistentă, la care se adaugă o participare a statului de 25%, explicând că, practic ,Victor Ponta a rămas pe aceleaşi cifre negociate de Emil Boc.

Băsescu a mai spus că el a fost un partizan al proiectului Roşia Montană, în timp ce Emil Boc nu a fost şi de aceea proiectul „nu s-a făcut” în timpul guvernării Boc.”

Ponta: Ideea lui Băsescu a unui referendum privind Roşia Montană este foarte bună. Nu am luat absolut nimic de la Roşia Montană

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, luni, după şedinţa USL, că ideea exprimată de şeful statului, Traian Băsescu, de a declanşa un referendum privind proiectul Roşia Montană, este una foarte bună. Ponta a precizat că nu a luat „absolut nimic” de la Roşia Montană, răspunzând astfel întrebării lansate de către preşedintele Traian Băsescu într-un interviu.

„Dacă preşedintele Traian Băsescu, conform atribuţiilor sale constituţionale, consideră util să declanşeze un referendum, cred că e o idee foarte bună”, a spus Ponta.

El a precizat că a luat, ca premier, o decizie „curajoasă şi controversată”, faţă de care îşi asumă şi criticile.

Ponta a spus că, dacă nu s-ar fi făcut partea tehnică de negociere care ţine de acest proiect, statul român ar fi fost dat în judecată de către companiile implicate, care ar fi solicitat despăgubiri de circa două miliarde de dolari.

Premierul a spus că Parlamentul este instituţia care are legitimitatea de a lua o decizie, fiind şi locul ideal de dezbatere şi de informare în ceea ce priveşte acest proiect.

„Dacă ţineam în continuare la Guvern proiecte de acest gen, în care laşitatea Guvernului anterior nu a permis adoptarea unei soluţii, puteam doar să anunţ că statul român urmează să plătească miliarde de dolari despăgubire pentru un proiect care nu se realizează niciodată”, a spus Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că este în continuare un susţinător al mineritului, că promovarea prin lege a exploatării de la Roşia Montană este o dovadă de „laşitate” a Guvernului şi că el nu exclude opţiunea de a convoca un referendum pe acest subiect simultan cu europarlamentarele.

Ponta către Băsescu: Nu am luat „absolut nimic” de la Roşia Montană

Solicitat să comenteze în legătură cu întrebarea pe care Traian Băsescu i-a adresat-o, Ponta a răspuns: „Ştie domnia sa”.

Jurnaliştii i-au spus premierului că aceeaşi întrebare a adresat-o şi el preşedintelui Traian Băsescu, când se afla în opoziţie.

„Da, dar nu mi-a răspuns. Eu pot să răspund: absolut nimic. Poate şi dânsul să răspundă?”, a replicat Ponta.

Premierul a spus că nu îl interesează ce spune preşedintele Traian Băsescu şi că nu îi va răspunde la jigniri.

„Ce spune domnul preşedinte Băsescu nu mă interesează. Oricâte jigniri îmi va aduce în continuare, foarte bine, nu-i răspund”, a precizat Ponta.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, că, aşa cum Victor Ponta îl întreba pe el câţi bani a luat pentru proiectul de la Roşia Montană, deşi nu era semnat nimic, acum îl întreabă şi el: „Ponta, câţi bani ai luat ca să semnezi pentru proiect?”.

„Vă aduceţi aminte cum ţipa Victor Ponta din opoziţie câţi bani a luat Băsescu pentru semnarea proiectului de la Roşia Montană şi nici nu semnasem nimic, acum îl întreb eu: Ponta câţi bani ai luat să semnezi pentru Roşia Montană?”, a afirmat şeful statului într-un interviu la „Adevărul”.”

Cu alte cuvinte, dupa cum usor se poate observa, nici nu a zis Presedintele „a”, ca premierul s-a si grabit sa spuna „b”, adica sa spuna ca e de acord cu „a”.

Ideea organizarii unui referendum nu numai ca e proasta, dupa parerea mea, dar exprima si o lasitate la patrat, daca se poate spune asa. Este o atitudine si mai lasa decat trimiterea proiectului in bratele Parlamentului, asa cum a facut Ponta. Pentru ca ar insemna ca aceasta clasa politica ce a clocit acest proiect sa se spele pe maini si sa arunce intreaga vina asupra poporului. De remarcat ca, in stilul cu care ne-a obisnuit deja, doar ce a terminat Presedintele fraza cu referendumul, premierul a si luat pozitia de drepti, pocnind din calcaie si, cu mana la chipiu, spunand tare si raspicat: „Am inteles!!”. Coabitarea functioneaza perfect!! Cine ar fi crezut asa ceva dupa toata opozitia USL-ului fata de Rosia Montana. Insa pe vremea aceea Victor Ponta era doar sef la USL, nu premier.

Am inceput postarea cu stirile noi pentru ca ele sunt importante si pentru ca arata ca responsabilii indrituiti prin lege sa primeasca informatiile cu privire la Rosia Montana le-au primit. Poporul nu a primit astfel de informatii si deci nu poate vota in cunostinta de cauza. In mod logic ar trebui ca inainte cu ceva vreme de organizarea unui referendum sa se desecretizeze toate cele 500 de informari facute de SRI, inclusiv cele legate de acele „încercări ale structurilor extremiste şi eco-anarhiste de a exploata sau influenţa mişcările de protest”, pentru ca poporul sa poata vota in cunostinta de cauza.

De observat: Basescu declara in continuare ca sustine proiectul. Cu Victor Ponta nu e clar deloc: in calitate de deputat nu-l sustine, in calitate de premier il sustine si, in general vorbind, e de acord cu Basescu. Poporului nu i s-a spus niciodata adevarul si dedesubturile legate de acest proiect Rosia Montana. Nu stim decat felul in care se pozitioneaza unii lideri politici fata de acest subiect controversat.

Basescu este cel putin consecvent, declarand ca sustine acest proiect de exploatare miniera de la Rosia Montana. Adevarul este ca sunt foarte greu de inteles inconsecventele lui Victor Ponta legate de acest proiect iar lucrul asta arunca o lumina nu prea favorabila asupra PSD-ului. Pe de alta parte, mi se pare inadmisibila abordarea Presedintelui, in termeni de „partizanat” : „Băsescu a mai spus că el a fost un partizan al proiectului Roşia Montană, în timp ce Emil Boc nu a fost şi de aceea proiectul „nu s-a făcut” în timpul guvernării Boc”. Cu alte cuvinte, ar fi vorba, in viziunea Presedintelui, de o confruntare intre cei care sunt partizanii proiectului si cei care nu sunt partizanii proiectului. Imi pare rau, dar nu pot sa fiu de acord cu o astfel de abordare. Eu cred ca se poate evalua la modul clar daca demararea proiectului ar aduce prejudicii statului si mediului inconjurator si in functie de aceasta evaluare obiectiva sa se decida asupra proiectului. Chiar nu s-ar putea evalua daca prejudiciile aduse mediului sunt atat de grave incat nu se mai poate recupera ceva? Pentru ca daca discutam in termeni de „partizanat” inseamna ca nu se poate face o astfel de evaluare obiectiva a situatiei. Or, se poate face o astfel de evaluare, atunci nu putem discuta in termeni de „partizanat”.

SRI a iesit sa spuna ca si-a facut treaba. Lucru ce ne duce cu gandul ca cineva va plati. Daca se face un referendum si poporul va vota impotriva atunci, in cazul in care RMGC va actiona in judecata statul, poporul va fi bun de plata: vom plati cu totii, cum a spus mai demult si Victor Ponta. Pentru ca, de fapt, asta se intentioneaza: sa platim cu totii, iar cei cu adevarat responsabili sa se furiseze si sa fuga in continuare de raspundere. Daca chestiunea este lasata doar in seama Parlamentului, nu e clar ca poporul va trebui sa plateasca: nu poporul decide (el poate sa se exprime suveran doar prin referendum), ci Parlamentul care, desi e ales de popor, nu inseamna ca poporul ar avea o parere identica cu Parlamentul.

In alta ordine de idei

DE citit si…

George Maior: SRI a transmis instituţiilor statului 190 de rapoarte despre situaţia de la Oltchim

Se arata ca:

„SRI a transmis Guvernului aproximativ 190 de rapoarte pe tema Oltchim, în decursul mai multor ani, iar toate guvernele au cunoscut foarte bine situaţia combinatului, a declarat, vineri, directorul SRI, George Maior.

„S-au transmis rapoarte în privinţa Oltchim de foarte multă vreme de către SRI, aproximativ 190 de rapoarte în decursul anilor şi situaţia de acolo a fost foarte bine cunoscută de toate guvernele”, a declarat Maior.

El a fost întrebat ce arătau rapoartele SRI privind situaţia Oltchim. „Sunt rapoarte secrete şi bineînţeles că nu am să discut acest lucru, dar situaţia referitoare la Oltchim a fost dintotdeauna cunoscută”, a replicat Maior.

Întrebat cum vede intenţia premierului Victor Ponta de a face publice o serie de rapoarte ale SRI privind Oltchim, George Maior a răspuns: „Este dificil să faci public un raport fără să-l desecretizezi, lucru care se desfăşoară în anumite condiţii, şi nu cred că e cazul de acest lucru, astfel încât misiunea unui serviciu secret este de a transmite informaţii secrete, nu de a transmite informaţii publice”.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Dan Diaconescu are termen până luni, 1 octombrie, să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului., ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.

Premierul a precizat, totodată, că Guvernul este pregătit să numească un nou management la Oltchim şi să dispună administrarea specială a combinatului dacă Dan Diaconescu nu achită până luni preţul pe acţiuni, iar în maximum şase luni va relua procesul de privatizare cu un investitor strategic.

Joi seară, Victor Ponta a declarat că informaţia conform căreia Dan Diaconescu ar dispune de 46 milioane euro într-o bancă din Olanda, prezentată joi dintr-un document, este falsă, iar acesta nu a depus până în prezent vreo dovadă că are banii pentru Oltchim.

Presa a relatat joi, citând un document oficial, că firma Gliding din Amsterdam garantează că Dan Diaconescu dispune de 46 milioane de euro într-un cont din Olanda al băncii HSBC.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Oltchim…

Iata ce cei de la Realitatea au facut in seara asta (5 septembrie) o dezbatere in direct despre Oltchim Ramnicu Valcea. Dezbaterea este binevenita pentru ca Oltchim este o intreprindere romaneasca importanta, cu multi angajati, si un intreg oras, dupa cum arata Realitatea, traieste de pe urma acestui combinat.

Dezbaterea m-a facut sa ma interesez de acest subiect si am cautat sa vad ce mai spune presa in legatura cu acesta. M-am uitat in Adevarul si am dat peste trei articole interesante:

Cum s-a transformat Oltchim din „nava amiral“ a industriei româneşti într-o epavă a economiei naţionale

Iata ce se arata printre altele:

„Sindicaliştii din Oltchim consideră că declinul combinatului a început în 2004, în momentul privatizării Petrom, când grupul OMW a devenit proprietarul rafinăriei Arpechim Piteşti, principala sursă de materie primă pentru combinat.

“Declinul Oltchim a început odată cu preluarea instalaţiilor Arpechim de către austriecii de la OMW, în timpul lui Adrian Năstase. Dintr-o dată, am rămas fără materii prime. Combinatul a fost nevoit să cumpere propilenă şi etilenă la preţ dublu. Apoi, rafinăria s-a oprit definitiv, iar lucrurile au mers din rău în mai rău”

Corneliu Cernev, Lider Sindicatul Victoria Oltchim

“Declinul a început în momentul când s-au vândut rafinăria şi piroliza. Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat. Privatizare Petrom nu a fost bună, mai ales că s-au vândut resursele statului român. Dacă Guvernul nu vine cu un investitor serios, care să cumpere rafinăria Arpechim, piroliza şi combinatul Oltchim, şi rafinăria va ajunge la fier vechi”

Ionel Vîncea, vicepreşedinte Cartel Alfa, filiala Vâlcea

Dacă în 2006 Oltchim a raportat un profit de aproape 10 milioane lei, din 2007, combinatul a început să meargă din pierdere în pierdere. Conducerea societăţii a încercat să majoreze capitalul social, dar acţionarii minoritari s-au opus.

Urmare a privatizării din 2004, Oltchim a rămas şi fără etilenă şi propilenă din cauză că Petrom a sistat, în 2008, furnizarea de materii prime. La toate acestea se adaugă criza financiară, care a afectat combinatele chimice din toată Europa.

“ Declinul combinatului a început în 2007, când acţionarul minoritar a blocat majorarea de capital, iar societatea n-a mai avut acces la finanţări. A contribuit foarte mult şi oprirea petrochimiei de la Piteşti. După noiembrie 2008 s-a renunţat la fabricarea de PVC pentru că nu mai aveam de unde să luăm etilenă. Propilena o aduceam din Ucraina, Serbia, Bulgaria sau Rusia pentru că de pe piaţa românească nu puteam cumpăra mai mult de 3000 de tone”

Constantin Roibu, fost manager S.C. Oltchim S.A

Astfel, s-a ajuns în situaţia ca Guvernul să ceară acordul Uniunii Europene pentru majorarea capitalului social prin conversia datoriilor către AVAS în acţiuni. În perioada 2009-2012, Comisia Europeană a făcut mai multe anchete, unele la cererea acţionarului minoritar, PCC-SE, pentru a vedea dacă Oltchim a mai beneficiat de vreun ajutor de stat pentru retehnologizarea instalaţiilor. În 2008, Oltchim avea o datorie de peste 130 milioane euro către AVAS.

Conversia datoriilor în acţiuni nu a avut loc deşi, conducerea combinatului vâlcean a anunţat pe bursă, în martie 2012, că s-a primit aviz favorabil de la Comisia Europeană.

Câteva luni mai târziu, când societatea se afla deja într-o situaţie critică, reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA au votat împotriva majorării de capital.

“Eu mi-am pus semne mari de întrebare vizavi de modul cum a procedat acţionarul majoritar de la Oltchim (n.r- Ministerul Economiei), în special despre modul cum s-a procedat când s-a obţinut aprobarea de la Bruxelles pentru majorarea capitalului social. În vara anului 2012, a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar acţionarul majoritar a votat împotrivă. S-a greşit enorm de mult, nu înţeleg care a fost motivul pentru care Ministerul Economiei a blocat majorarea de capital. Nu-mi dau seama dacă s-a făcut în mod intenţionat sau din lipsă de competenţă, sau în interesul unui investitor anume”, declară Constantin Roibu.”

Este interesant de observat ca intreprinderea care furniza materia prima Oltchim-ului – rafinaria Arpechim Pitesti – se privatizase (OMV) inca din 2004, pe cand Oltichim-ul a ramas, majoritar, de stat. Asa inteleg din articol… „Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat ” – dar nimeni parca nu se intreaba de ce nu a continuat procesul de privatizare: privatizezi intreprinderea care furnizeaza materia prima, de ce nu privatizezi si intreprinderea care beneficiaza de acea materie prima? In schimb s-a intamplat din nou un lucru interesant: ulterior Oltchim preia Arpechim de la Petrom cu 13 milioane de euro. Tot atunci, conform articolului de pe Wall Street, pus in evidenta mai sus, Dl. Constantin Roibu declara:

„„Integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim reprezinta unica sansa de revitalizare a activitatii petrochimice din Romania. Aceasta tranzactie va duce la cresterea capitalizarii bursiere a Oltchim, cu beneficii directe pentru actionarii nostri si va genera noi locuri de munca pentru judetele Arges si Valcea”, a declarat Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.”

In 2009 era altcineva la Putere, nu PSD… Si, dupa cum lesne se poate constata, „integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim” nu a „revitalizat” cum trebuie Oltchim…

Conversia datoriilor in actiuni

Lucrul asta il auzim frecvent, dar cred ca putina lume stie si ce inseamna asta. Iata ce am gasit pe avocatnet.ro:

Cum pot fi transformate in actiuni datoriile unei firme catre banca

Iata ce se arata:

„In contextul in care constrangerile economice pot transforma un credit intr-o povara prea mare, conversia datoriilor in actiuni (debt to equity swap) la societatea debitoare poate fi o soluţie viabila. In oricare din formele pe care le poate lua, conversia presupune majorarea capitalului social al societatii debitoare si liberarea noilor actiuni in schimbul stingerii creantei initiale.

Dupa un model traditional, creditorul devine simplu actionar, fara a avea controlul asupra societatii, daca evaluarea creditorului arata ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut. in mod exceptional, conversia datoriilor in actiuni poate fi si o metoda de preluare a controlului de catre creditor, in vederea restructurarii activitatii societatii.

Ca urmare a conversiei, creditorii trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din aceasta operatiune, de la „retrogradarea” acestora drept creditori subordonati, la o eventuala raspundere in caz de insolventa a societatii.Reglementarile aplicabile institutiilor de credit contin anumite interdictii care ar putea orienta creditorii catre un model de conversie sau altul. Banca Nationala isi propune printr-un proiect de regulament sa reglementeze in mod explicit regimul acestei operatiuni pentru banci.

Acest articol isi propune sa analizeze regimul conversiei datoriilor in actiuni in sistemul nostru de drept, subliniind aspecte specifice ale acestei operatiuni pentru institutiile de credit in contextul modificarilor avute in vedere de Banca Nationala.

Premise si scenarii posibile

Premisa esentiala a conversiei datoriilor in actiuni este existenta unui imprumut devenit greu de suportat pentru o societate comerciala, sau a carui rambursare ii pune probleme serioase. in asemenea situatii, societatea debitoare ar putea apela la o majorare de capital sau la o refinantare. Cu privire la prima varianta, actionarii ar putea avea rezerve inainte de a accepta ca investitia lor sa fie folosita pentru achitarea datoriilor, mai degraba decat pentru dezvoltarea afacerii companiei. Societatea mai poate cauta o refinantare, insa pretul ei ar putea fi mult mai mare, pe de-o parte din cauza conditiilor mai dificile ale pietei, iar pe de alta parte datorita reflectarii riscului crescut pe care ar urma sa si-l asume institutia de credit. Din aceste motive, refinantarea ar putea agrava pe termen mediu si lung problema initiala a supraindatorarii, deoarece se va ajunge la marirea costurilor deja existente. in acest context, institutia de credit finantatoare isi poate evalua la randul sau optiunile si pozitia fata de societatea debitoare.

Institutiile de credit ar putea decide executarea garantiilor constituite pentru imprumutul respectiv. Aceasta solutie insa ar putea fi dezavantajoasa in contextul devalorizarii anumitor bunuri (asupra carora au constituit garantii) ca urmare a recesiunii economice. De asemenea, executarea silita ar putea conduce la deschiderea procedurii insolventei impotriva societatii.

In functie de particularitatile situatiei debitorului, exista doua modele de realizare a operatiunii de conversie a datoriei in actiuni: varianta dobandirii de participatii minoritare sau varianta preluarii controlului. Indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare. Prin efectul conversiei, garantiile eventual constituite in favoarea institutiei de credit se sting iar pozitia acesteia pentru sumele convertite va fi aceea a unui actionar care, in eventualitatea lichidarii sau falimentului societatii va detine o creanta in contra societatii care se va plati in urma tuturor celorlalti creditori ai acesteia.

Pe de alta parte insa, vizand distribuirea potentialului profit obtinut de catre societatea debitoare, creditorul ar putea beneficia de venituri care sa depaseasca suma pe care ar fi obtinut-o in cazul unei executari silite sau a unei proceduri de insolventa.

Varianta dobandirii de participatii minoritare

intr-o prima varianta, dobanditorul de actiuni ca urmare a unei operatiuni de conversie, ar fi interesat sa mentina o pozitie cat mai similara cu cea de creditor, neimplicandu-se in viata corporatiei si avand convingerea ca societatea se poate redresa prin forte proprii. in acest model, creditul initial se va intoarce sub forma dividendelor, motiv pentru care bancile ar putea fi interesate de actiuni fara drept de vot, dar cu drept prioritar la sumele obtinute prin impartirea profitului intre actionari.

In unele situatii, creditorul ar putea accepta conversia indiferent daca ar putea sau nu sa obtina sumele prin contractul de credit in conditiile derularii normale a acestuia in continuare. De exemplu, in cazul in care societatea debitoare nu intampina dificultati economice dar ar prefera sa-si diminueze cheltuielile prin eliminarea costului unui credit, conversia datoriei in actiuni ar putea fi o oportunitate pentru creditor de a transforma creanta intr-o investitie cu potentialul de a aduce un venit mai mare decat cel de care ar fi beneficiat initial.

Varianta preluarii controlului

in acest caz, potrivit unei intelegeri in contextul negocierilor de restructurare, un creditor ajunge sa dobandeasca in schimbul creantei sale controlul asupra societatii debitoare. Acesta va incerca, astfel, sa puna in aplicare un plan propriu de redresare economica. Chiar si conform acestui model, conversia datoriilor in actiuni este rezultatul unui proces de evaluare a riscurilor in urma caruia este decisa reimpachetarea unui activ al creditorului intr-o forma mai profitabila sau prin care macar se vor realiza pierderi mai mici.

Exigibilitatea creantelor. Pentru a realiza conversia datoriilor in actiuni, creanta trebuie sa fie lichida si exigibila. Daca creanta nu este exigibila¹, partile ar putea recurge la un mecanism de declarare anticipata a scadentei pentru a putea realiza conversia. in acest caz, daca s-ar ajunge la o obligatie de rambursare anticipata a creditului, exista riscul ca operatiunea de conversie sa poata fi anulata. in acest sens, trebuie avuta in vedere, de exemplu, perioada de 120 de zile premergatoare unei posibile deschideri a procedurii de insolventa impotriva societatii, in care platile anticipate ale datoriilor ce erau scadente ulterior deschiderii procedurii sunt anulaible².

Mecanismul juridic al conversiei in dreptul roman

Conversia se va efectua in doi pasi :
1. Majorarea capitalului social prin emisiune de actiuni*
• valoarea actiunilor emise trebuie sa acopere valoarea datoriei sau a partii din datorie care se va stinge in acest fel
• societatea isi va putea majora capitalul social cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii (articolul 212 din Legea societatilor comerciale)
• nu este permisa emiterea de noi actiuni inainte ca cele anterioare sa fi fost in totalitate platite (articolul 92, alineatul 3 din Legea societatilor comerciale)
2. Transferul noilor actiuni catre creditor in schimbul stingerii datoriei existente
• trebuie avut in vedere dreptul de preferinta al actionarilor existenti, impediment pe poate fi evitat:
i. prin obtinerea in avans al unui acord scris prin care actionarii renunta la acest drept, sau
ii. parcurgerea procedurii limitarii dreptului de preferinta a actionarilor prin hotararea adunarii extraordinare, hotarare care trebuie luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor celor prezenti (articolul 217 din Legea societatilor comerciale)
• pretul noilor actiuni nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea nominala a acestora
*Acelasi regim este aplicabil si societatilor cu raspundere limitata.

Actiuni preferentiale. in cazul in care creditorul ar dori sa converteasca debitul sau o parte a acestuia in actiuni preferentiale fara drept de vot, urmarindu-se abordarea unei pozitii minoritare, cu evitarea preluarii controlului, sunt de retinut o serie de elemente. in primul rand, acest lucru nu este posibil decat in cazul societatilor pe actiuni, nu si al societatilor cu  raspundere limitata. in ceea ce priveste societatile pe actiuni, acestea nu pot emite actiuni preferentiale peste limita a 25% din capitalul social³.

Asta inseamna ca un creditor a carui datorie valoreaza mai mult decat actiunile reprezentand un sfert din capitalul social ar putea sa-si converteasca in totalitate creanta fie doar in schimbul actiunilor ordinare, fie obtinand atat actiuni ordinare cat si actiuni preferentiale. in alte jurisdictii (de exemplu in Marea Britanie) creditorii pot sa-si configureze propriul regim aplicabil actiunilor dobandite in urma conversiei. Astfel, ei ar putea sa-si rezerve dreptul de a participa doar la luarea anumitor decizii ale adunarii actionarilor, pastrandu-si un drept de prioritate la obtinerea dividendului. Legislatia romana nu permite acest lucru deoarece cu exceptia actiunilor preferentiale, strict reglementate, toate actiunile trebuie sa confere posesorilor drepturi egale⁴.

In modelul care implica obtinerea controlului asupra societatii debitoare, creditorul trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din legislatia insolventei din Romania.

Situatia institutiilor de credit. Creditorii care sunt institutii de credit vor trebui sa se conformeze limitarilor privind participatiile in societatile comerciale. Astfel, institutiile de credit nu pot detine participatii calificate in societati comerciale care sa depaseasca 15% din fondurile proprii iar valoarea totala a participatiilor de acest fel nu poate depasi 50% din fondurile proprii⁵. De asemenea, asa cum am mentionat, acestea nu pot detine participatii calificate nici daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii respective. in schimb, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara nu sunt considerate a fi participatii, neaplicandu-li-se interdictiile de mai sus. Cu toate astea, in legislatia in vigoare nici conceptul de „detinere temporara”, nici cel de „operatiune de asistenta sau restructurare financiara” nu sunt definite.

In acest context, este de mentionat ca legislatia bancara nu este clara sub aspectul aplicarii sau nu al acestor interdictii fata de alte societati din cadrul grupului bancii (special purpose vehicle). De exemplu, daca banca ar realiza o cesiune de creanta in favoarea unei entitati din grup, aceasta ar putea sa devina actionar al imprumutatului prin conversia datoriei. Aceasta cesiune ar putea fi considerata un temei pentru anularea provizioanelor specifice de risc de credit aferente creantei respective⁶.

Conversie partiala. Creditorii au optiunea de a converti doar partial datoria in actiuni pentru a evita, de exemplu, sa aiba o pozitie majoritara in societatea debitoare. Totusi, daca pe langa statutul de actionar, fie si minoritar, creditorul mentine si o parte din creditul initial, ramane posibil ca aceasta situatie sa-i confere creditorului controlul asupra societatii potrivit legislatiei bancare. Conform legii, poate fi considerata ca avand control, o entitate care poate exercita o influenta dominanta asupra unei alte entitati al carei actionar este, in virtutea unui contract incheiat cu aceasta⁷. Acest aspect este relevant deoarece institutiile de credit nu pot detine participatii calificate⁸ daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii in cauza.

Proiectul de regulament BNR

Un proiect de regulament al Bancii Nationale⁹ isi propune sa reglementeze conversia datoriilor in actiuni realizata de catre institutiile de credit. Astfel, detinerile temporare de actiuni obtinute in operatiuni de asistenta sau restructurare financiara mentionate in exceptia discutata mai sus sunt definite ca fiind chiar actiunile obtinute ca urmare a conversiei. Proiectul pare sa aiba in vedere ipoteza conversiei ca formula de dobandire a controlului (modelul creditorului-antreprenor) deoarece institutiilor de credit li se va cere sa puna in practica un plan concret de restructurare financiara a societatii debitoare.

Regimul propus in proiectul de regulament

• Conditiile pentru dobandirea de actiuni de catre institutiile de credit:

a) stabilirea unei strategii si a unei politici generale fata de acest tip de operatiuni
b) dispunerea si punerea in practica a unui plan concret, viabil si fundamentat de asistenta sau restructurare financiara
c) inexistenta unei alte metode mai viabile si mai rentabile de a asigura interesele institutiei de credit fata de creantele asupra respectivei entitati
d) expunerea institutiei de credit fata de entitatea respectiva reprezinta peste 60% din datoriile entitatii
e) actiunile reprezentand detineri temporare sunt inregistrate in situatiile financiare individuale ale institutiei de credit

• Durata detinerii de actiuni este limitata la 24 de luni, putand fi prelungita pentru motive intemeiate de catre Directia Supraveghere fara a depasi 36 de luni de la data dobandirii actiunilor respective

Conversia ca ultima solutie. Conform regulamentului, institutiilor de credit le va fi permisa dobandirea de actiuni doar ca ultima solutie. Totusi, nu este stabilit niciun criteriu prin care se poate evalua viabilitatea sau rentabilitatea optiunilor aflate la dispozitia creditorilor. De asemenea, institutiile de credit vor fi nevoite sa elaboreze o politica generala fata de acest tip de operatiuni, semn ca va trebui ca bancile sa se conformeze unui anumit standard de comportment non-discriminatoriu.

Niveluri de expunere. O alta conditie pentru dobandirea de actiuni in regimul special este ca expunerea societatii creditoare fata de entitatea debitoare sa depaseasca 60% din datoriile acesteia. De aici ar reiesi ca nu va putea exista in practica o situatie in care mai mult de o banca sa dobandeasca participatii in aceeasi societate in temeiul acestui regulament^10. De asemenea, valoarea totala a datoriei fata de un sindicat de banci nu ar putea fi convertita in actiuni in temeiul acestui regulament, decat cel mult fata de una din ele, daca pragul este atins.

Obligatii de notificare

1. Catre Banca Nationala a Romaniei
• conform proiectului de regulament, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara vor trebui notificate Directiei Supraveghere din Banca Nationala, in termen de 5 zile de la data dobandirii lor de catre institutiile de credit

2. Catre Consiliul Concurentei
• in varianta preluarii controlului, este posibil ca operatiunea de conversie a datoriilor in actiuni sa fie considerata o concentrare economica supusa notificarii Consiliului Concurentei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Legea Concurentei nr. 21/1996
• concentrarile avute in vedere sunt cele in care cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul in lei a €10.000.000, daca exista cel putin 2 agenti economici implicati care sa realizeze, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a €4.000.000 (articolele 10-15 din Legea Concurentei nr. 21/1996)
• este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare pana la emiterea unei decizii favorabile din partea Consiliului

Alegerea valorii de 60% ridica totusi cateva intrebari. in primul rand, nu este prevazut cum se calculeaza expunerea societatii creditoare. De aceea nu este clar la ce se raporteaza acest procent, putandu-se lua in calcul atat datorii curente, cum ar fi salarile angajatilor, cat si datorii pe termen lung, cum ar fi cele provenind din alte credite. in plus, nu este mentionat daca sunt luate in considerare doar datoriile debitorului la institutii de credit sau la orice fel de entitati.

Durata detinerii. Elementul central al exceptiei de la limitarea participatiilor institutiilor de credit in societatile comerciale este caracterul temporar al detinerilor de actiuni. Astfel, acestea nu vor putea fi pastrate mai mult de 24 de luni, decat pentru motive intemeiate si fara depasirea a 36 de luni. Alegerea duratei ar putea fi comparata cu alte termene impuse de legislatie in situatii similare. De exemplu, durata de 24 de luni coincide cu termenul-limita maxim pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat, dupa ce acesta a fost prelungit conform legii de creditori¹¹. De asemenea, durata maxima de 3 ani permisa de Banca Nationala corespunde cu durata executarii planului de reorganizare prevazut de legislatia insolventei¹². Conform proiectului de regulament, la capatul acestui termen, institutiile bancare vor trebui sa faca demersuri pentru a instraina actiunile detinute, fara a fi precizat in ce trebuie sa constea aceste demersuri, sau care ar fi consecintele depasirii din orice motiv a termenului impus.

Provizionare. Regulamentul nu are in vedere modul in care va fi tratata contabil stingerea creantei bancii ca efect al conversiei datoriilor in actiuni la nivelul provizionarii. Ca o paralela, conform unor modificari recente, la ajustarea provizioanelor in urma unei reesalonari sau refinantari, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare criteriul performantei financiare a debitorului in conditii mai stricte decat cele avute anterior¹³. Totusi, prin imbunatatiri la nivelul serviciului datoriei, creditorul va putea scadea provizioanele in consecinta. Acest lucru nu era posibil inainte de ultimele modificari aduse in 2009, deoarece reesalonarea sau refinantarea nu permitea scaderea provizioanelor¹⁴. in cazul in care BNR ar dori sa incurajeze utilizarea conversiei datoriei in actiuni de catre institutiile de credit, clarificarea pozitiei cu privire la provizioane ar fi foarte utila, inclusiv prin explicarea tratarii acesteia la nivel de provizionare in perioada de detinere temporara (24/36 de luni).

Conversia datoriilor in actiuni este o metoda extrem de populara in jurisdictiile occidentale datorita potentialului ei de a transforma o situatie adversariala intr-un raport de colaborare benefic pentru ambele parti. Desi exista o multitudine de circumstante care pot convinge partile sa se implice, operatiunea nu este lipsita riscuri.

Implicatiile juridice ale acestei operatiuni in dreptul roman s-ar putea intinde asupra unei varietati de domenii si necesita o analiza nuantata. Totusi, cu toate ca legislatia noastra nu este inca adaptata la aceasta practica, cresterea preocuparii pentru conversiunea datoriilor in actiuni este binevenita.

NOTE:

1.Articolul 210, alineatul (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

2. Articolul 80, alineatul (1), litera f din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exista desigur argumente care sa combata acest risc, cum ar fi faptul ca interesele altor creditori nu sunt lezate, din moment ce creditorul de regula garantat devine un creditor subordonat care, in eventualitatea unor distribuiri in faliment va avea ultimul rang (articolul 123 din aceeasi lege)

3. Articolul 95, alineatul 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

4. Articolul 94, alineatul 1 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

5.Articolele 143, 144 si 145 din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului;.

6.Articolul 21 din Regulamentul BNR 3/2009 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

7.Articolul 7, alineatul (1) punctul 4 din din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

8. Conform definitiei din Articolul 7, alineatul (1) punctul 17 din Ordonanta de Urgenta 99/2006, participatia calificata este o participatie directa sau indirecta intr-o entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente semnificative asupra administrarii entitatii respective

9. Proiectul de Regulament al BNR privind detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara a unei entitati din afara sectorului financiar
(http://www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_2010_detineri_temporare_actiuni.pdf)

10. Articolul 5 din proiectul de regulament .

11. Conform articolului 21 din Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, termenul limita este fixat la 18 luni. Totusi, el poate fi prelungit de catre creditori pana la 24 de luni, in conformitate cu articolul 34 din aceeasi lege.

12. Articolul 95, alineatul 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

13. Articolul 112 din Regulamentul 18/2009 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit, asa cum a fost modificat in Ianuarie 2010 de Regulamentul 1/2010

14. Articolul 112, alineatul 5 din Regulamentul 18/2009 prevedea inainte de modificarea facuta de Regulamentul 1/2010 ca refinantarea sau reesalonarea creditelor nu putea conduce la imbunatatirea clasificarii acestora. Dispozitia cu efect similar dinaintea Regulamentului 18/2009 exista in Articolulul 56 din Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative (in prezent abrogata de Regulamentul 18/2009)” (subl. mea)

Deci evaluarea pe care o face creditorul trebuie sa arate „ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut” si, pe de alta parte, „indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare„. Deci creditorul urmareste sa obtina dividende care sa acopere valoarea creantei initiale, intr-un cuvant societatea trebuie sa obtina profit care sa permita acest lucru. In caz contrar creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividentului. Atunci problema s-ar pune in felul urmator: daca s-ar fi facut conversia datoriilor in actiuni – deci s-ar fi majorat capitalul social – la Oltchim, platile dividentelor ar fi acoperit valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor? Cu alte cuvinte, o asemenea masura ar fi contribuit la cresterea performantei acestei intreprinderi? Sau, chiar daca s-ar fi majorat capitalul social, performanta tot scazuta ar fi ramas si atunci solutia ar fi fost insolventa. Pentru ca majorarea de capital social trebuie sa conduca la performanta economica, altminteri vorbim de o majorare de capital in sine, care comporta riscuri considerabile ce trebuie foarte bine manageriate!

Cum s-au acumulat datoriile catre AVAS

Iata ce ne spune Capital:

BCR şi Banca Transilvania printre cei mai mari creditori ai Oltchim. Piperea: Creanţa AVAS provine din 1995

Se arata ca:

„Administratorul judiciar al companiei de stat a depus tabelul preliminar al creanţelor contra Oltchim. Combinatul are datorii totale de aproape 793 de milioane de euro. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Electrica şi două bănci sunt cei mai mari creditori. Datoria combinatului către AVAS îşi are originea tocmai în 1995

Electrica, AVAS, BCR şi Banca Transilvania sunt, în această ordine, cei mai mari creditori ai combinatului Oltchim, intrat în insolvenţă. Valoarea totală a creanţelor acceptate se apropie de 3,5 miliarde de lei, potrivit tabelului preliminar. “ Nu este o surpriză numele principalilor creditori. Este o supriză însă felul în care a fost acumulată datoria către AVAS. Totul a început în 1995. Combinatul lua credite de la bănci, statul le garanta, iar când Oltchim nu mai plătea, băncile executau garanţia. Sunt nu mai puţin de 32 de acte adiţionale în acest sens. În 2002 vorbeam deja de peste 165 de milioane de dolari datorie a Oltchim către AVAS”, explică, pentru Capital, Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.

Electrica, garantată “fictiv”?

Unele noutăţi au ieşit la iveală şi în ceea ce priveşte creanţa Electrica (peste 150 de milioane de euro). În acest caz, spune Piperea, garanţiile sunt iluzorii. Ar fi vorba despre nişte cesiuni de creanţe  care astăzi, în situaţia în care se află Oltchim, sunt aproape imposibil de valorificat. Anagajaţii combinatului sunt trecuţi în tabelul de creanţe cu circa 3,3 milioane de euro.” (subl. mea)

Iar Ziarul Financiar ne spune:

Piperea: Datoriile Oltchim către AVAS vor fi şterse în totalitate. Cu băncile se va merge pe reeşalonare

Se arata ca:

„Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a intrat ieri în procedură de insolvenţă după ce Tribunalul Vâlcea a aprobat cererea înaintată în acest sens de administratorii companiei.

Gheorghe Piperea, a cărui firmă specializată în restructurări Rominsolv împreună cu BDO Business Restructuring au fost alese de stat să administreze judiciar Oltchim, spune că aproape toate datoriile combinatului vor fi şterse în cadrul procesului de insolvenţă şi cei care vor mai recupera ceva vor fi băncile, cu care se va negocia o reeşalonare a împrumuturilor.”

Vosganian – despre „statura morala a celor care ne dau noua lectii”

Un articol mai vechi, din 28 martie 2013, aparut pe ziare.com, ne arata ca:

Vosganian: Exista multe interese pentru falimentul Oltchim

„In contextul protestelor de mare amploare ale salariatilor Oltchim, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, acuza „statura morala” a liderilor sindicali si cere „liniste sociala”, sustinand, de asemenea, ca exista multe interese pentru falimentul combinatului chimic.

„Nu inteleg foarte bine cum se poate ca un combinat care anul trecut a lucrat la o capacitate de 30% sa poata sa tina toti salariatii. Cei care reprezinta sindicatul sunt persoane (…) care figurau in firme care au avut relatii comerciale cu Oltchim, aceasta este statura morala a celor care ne dau noua lectii„, a spus Vosganian intr-o interventie la Digi 24.

Peste 1.000 de salariati ai Combinatului Chimic Oltchim protesteaza joi dimineata in curtea institutiei.

„Ne-am adunat aici atat de la Valcea, cat si de la Pitesti, si cerem insistent prezenta primului-ministru Victor Ponta la Valcea pentru a ne spune odata cum stau lucrurile la combinat. Sunt oameni aici care nu au din ce trai de trei luni de zile, au rate la banci, au restante la asociatii, au copii de crescut, e o intreaga catastrofa sociala.

Nu mai merge cu rapoarte, cu analize, cu asteptari, este obligatoriu si li se spuna ceva concret, fie plecam acasa cu salarii compensatorii, ceea ce nu-si doreste absolut nimeni, fie macar stim viitorul nostru in aceasta intreprindere”, a declarat liderul de sindicat Mihai Diculoiu, pentru Agerpres.

Nimeni nu vrea sa dea bani la Oltchim

Ministrul a explicat ca pentru cresterea capacitatii de productie a combinatului este nevoie de o suma de aproximativ 60%, insa „nimeni nu doreste sa dea bani la Oltchim”, existand mai multe interese pentru falimentul acestuia.

„Liderii de sindicat, care cer intoarcerea lui Roibu (Constantin Roibu, fost director Oltchim, n.red.) doresc pastrarea unei atmosfere care nu este favorabile dialogului. Sunt multe tentative de a duce Olcthim spre faliment: FMI mi-a spus raspicat ca Oltchim trebuie inchis, Comisia Europeana imi spne ca Oltchim este o gaura neagra in care nu ar trebui sa bagam bani, unii dintre traderi se indreapta spre alte combinate, alti parteneri se gandesc ca daca falimenteaza cumpara mai ieftin„, a detaliat ministrul.

Vosganian: Concedierile la Oltchim, proportionale cu dimensiunea capacitatii de productie

Guvernul a solicitat Comisiei Europene posibilitatea acordarii unui ajutor de stat pentru Oltchim, insa acest lucru este putin probabil, a precizat ministrul Economiei, UE concluzionand ca istoricul combinatului, „la care sunt partasi managerii si liderii sindicali”, este negativ.

Oficialul a mai precizat ca luni vor fi reluate discutiile cu furnizorii si producatorii Oltchim, iar pana miercuri va fi emisa o ordonanta de urgenta in vederea modificarii legislatiei pentru a putea da salarii compensatorii.

De asemenea, „DNA are mult de lucru in cea ce priveste neregulile la Oltchim”, fiind vizati conducatorii din managementul Oltchim, a adaugat ministrul.

Proteste de amploare la Olchim

Salariatii Oltchim au organizat numeroase proteste, exprimandu-si nemultumirea fata de neplata salariilor din decembrie anul trecut.

Miercuri, peste 400 de salariati de la Oltchim au blocat miercuri drumul national DN 64 Ramnicu Valcea-Slatina.

Angajat de la Oltchim, lovit de o masina in timpul protestelor

De asemenea, zeci de angajati ai Diviziei Petrochimice Bradu de la Pitesti, care apartine Oltchim, au protestat miercuri pe drumul national DN 65B, care face legatura intre autostrada A1 si soseaua spre Craiova.” (subl. mea)

Si acum revin la celelalte doua articole din Adevarul:

Zaremba se întoarce: PCC SE se aliază cu fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital pentru privatizarea Oltchim

Se arata ca:

„Fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital şi PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic şi au transmis ministrului Economiei, Varujan Vosganian, şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă.

Ministrul Economiei s-a întâlnit marţi cu Yuval Cohen, partener fondator şi manager al Fortissimo Capital, fond de investiţii care şi-a manifestat interesul în vederea participării la procesul de privatizare al combinatului Oltchim.

La întâlnire au participat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE, companie înregistrată în Germania, administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, precum şi conducerea combinatului Oltchim, reprezentată de Armand Spiru.

„PCC SE, acţionarul minoritar al Oltchim, şi fondul israelian de investiţii Fortissimo Capital vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului vâlcean şi au transmis, în cadrul discuţiilor, ministrului Varujan Vosganian şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă în acest sens.

Fortissimo Capital şi PCC SE au cerut administratorilor judiciari să stabilească un termen final pentru depunerea ofertelor de privatizare pentru toţi competitorii interesaţi să investească la Oltchim.Reprezentanţii consorţiului nou-format au arătat că sunt dispuşi să facă investiţiile necesare pentru repornirea combinatului în sistem integrat cu Platforma Petrochimică Bradu, la întreaga capacitate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

PCC SE deţine direct 18,31% din acţiunile Oltchim şi indirect 14,02% din tutluri, prin intermediul Polyolt Holding, firmă înregistrată în Cipru.

Fortissimo Capital este un fond privat de investiţii care investeşte în principal în companii publice şi private israeliene din domeniul tehnologiei şi industriei, ce au nevoie de infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an. „

si

SIF-urile vor să formeze un consorţiu pentru a investi la Oltchim după privatizare

Se arata ca:

„Societăţile de Investiţii Financiară (SIF) vor să formeze un consorţiu care să investească la Oltchim (OLT), după privatizarea acestuia şi integrarea combinatului din Râmnicu Vâlcea cu Chimcomplex Borzeşti, potrivit Ministerului Economiei.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit joi cu George Mucibabici, preşedintele firmei de consultanţă şi audit Deloitte, Ştefan Vuza, preşedintele SCR Grup şi Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, discuţiile vizând redresarea şi atragerea de investiţii pentru Oltchim.„În acest context, preşedintele SIF Moldova a anunţat iminenţa formării unui consorţiu al SIF-urilor, care doreşte să se implice în rezolvarea situaţiei Oltchim, considerat un proiect de interes naţional. În opinia partenerilor de dialog, acest consorţiu este interesat de funcţionarea combinatului după privatizare şi de aceea intenţia lor este aceea de a investi într-un proiect de integrare a combinatelor Oltchim şi Chimcomplex Borzeşti, care are ca puncte forte poziţia geografică avantajoasă, pieţe internaţionale de desfacere care pot absorbi 70% din producţia Oltchim şi Chimcomplex, instalaţii modernizate, în marea lor majoritate, sunt competitive din punct de vedere al costurilor“, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, potrivit participanţilor la discuţii Oltchim are ca avantaj că este singura capacitate de acest fel din Uniunea Europeană şi că ar aduce un plus de valoare pentru economia românească.

„În cadrul discuţiilor au fost solicitate informaţii cu privire la stadiul procedurii de insolvenţă, precum şi unele detalii suplimentare legate de situaţia economico-financiară a societăţii“, se mai spune în comunicat.

Vosganian s-a întâlnit miercuri cu reprezentanţii fondului de investiţii israelian Fortissimo Capital şi cei ai PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, care au anunţat la rândul lor că vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic.

Aceştia au transmis ministrului şi administratorilor judiciari că vor face săptămâna viitoare o ofertă pentru compania de stat.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Afaceri de tip „Danila Prepeleac”

Am preluat titlul de mai sus din acest articol din Romania Libera:

Oltchim, devalizat prin sereleuri situate în paradisurile fiscale

Iata ce se arata:

„Aproximativ 30 de sereleuri, înregistrate multe în paradisuri fiscale şi deţinute inclusiv de directori şi apropiaţi ai companiei de stat, plus afacerile proaste făcute cu alte firme, printre care şi OMV Petrom, au adus Oltchim în moartea clinică în care se găseşte. Salvarea, crede administratorul judiciar, este separarea merelor bune de cele putrede şi vânzarea primelor.

Cauzele insolvenţei Oltchim sunt deciziile manageriale greşite, vânzările în pierdere, tranzacţiile companiei cu firme controlate de conducerea combinatului şi remunerarea non-performanţei, spun administratorii judiciari ai companiei din Râmnicu-Vâlcea.

„Practic, Oltchim nu a mai aparţinut acţionarilor săi, ci traderilor, care erau controlaţi, direct sau indirect, de managementul combinatului“, a declarat miercuri, într-o conferinţă de presă, avocatul Gheorghe Piperea, administrator judiciar al Oltchim, prezentând un raport privind cauzele care au generat insolvenţa. Piperea a adăugat că “Oltchim este un bolnav în stare de comă sau chiar în moarte clinică”, iar situaţia companiei este “foarte urâtă”.

Schema devalizării

Potrivit declaraţiilor făcute ieri de către reprezentantul BDO (firmă ce alături de cea a avocatului Piperea asigură administrarea judiciară), Niculaie Bălan, tranzacţiile comerciale controlate direct sau indirect de managementul Oltchim şi investiţiile ineficiente au devalizat compania. De asemenea, în 2009-2012 managementul a fost incapabil să adopte măsuri adecvate pentru adaptarea companiei la condiţiile de piaţă în contextul crizei economice mondiale.

Raportul vorbeşte de existenţa a aproximativ 20 de firme, unele înregistrate în paradisuri fiscale precum Seychelles, Cipru, Liechtenstein sau Olanda, care au jucat atât rol de furnizor cât şi de clienţi pentru Oltchim. Unele au în calitate de acţionari sau administratori tocmai persoane ce ar fi trebuit să asigure buna funcţionare a companiei. Printre aceştia se găsesc fostul director Constantin Roibu (administrator la cel puţin patru firme ce vindeau produse sau servicii Oltchim) şi rude ale acestuia, Mihai Diculoiu, lider de sindicat, Nicolae Remus Mihăescu, fiul şoferului directorului Roibu, etc.

Relaţiile comerciale cu aceste firme, bazate pe principiul vânzărilor ieftine, sub preţul pieţei mondiale, şi achiziţiile la preţuri mai mari decât cele ale pieţei au creat combinatului pierderi ce au însumat peste 100 de milioane de lei în perioada 2009-2012.

Afaceri de tip „Dănilă Prepeleac”

Oltchim a încheiat şi contracte păguboase, nu este clar dacă din rea intenţie sau din nepriceperea managementului. Un astfel de caz este achiziţia unor instalaţii situate pe platforma Bradu deţinute de OMV Petrom. În perioada 2009-2011 OMV Petrom a vândut Oltchim mai multe active la un preţ de 44,5 milioane lei, necesare, chipurile, procesului de producţie. Problema a fost că Oltchim a preluat de la OMV doar partea de petrochimie care prelucra benzina „nafta“ livrată de rafinăria Arpechim. Odată închisă aceasta de către OMV Petrom, instalaţiile cumpărate de Oltchim au devenit inutile. OMV Petrom a avut grijă să se spele pe mâini de afacere, introducând în contract o clauză conform căreia nu poate fi făcut răspunzător de închiderea rafinăriei. Pentru datoriile avute la OMV Petrom, Oltchim urma să plătească austriecilor, timp de 3 ani, o dobândă egală cu Euribor plus 6,5%, adică aproximativ 8%.

In diferite operaţiuni comerciale sau bancare, cu sau fără justificare, conducerea Oltchim a pus gaj din cele mai nebănuite active ale sale, precum certificate de emisie a gazelor de seră, acţiuni deţinute la diferite societăţi comerciale sau instalaţii. Pentru această situaţie, raportul îi face răspunzători pe fostul director general Oltchim, Constantin Roibu, pe cei patru directori adjuncţi ai combinatului, precum şi pe membrii Consiliului de Administraţie din perioada 2009-2012.

Soluţia – spargerea combinatului în două

Potrivit raportului, singura şansă de reorganizare a Oltchim este impărţirea acestuia în două entităţi, una rentabilă, productivă, şi o alta ce urmează să intre in conservare sau ale cărei active vor fi vândute. „Este totuşi posibilă reorganizarea judiciară a Oltchim, dar apoi Oltchim va trebui privatizată către un investitor strategic din zona chimică sau petrochimică, care poate să aducă materia primă şi să distribuie produsele. Recomandăm privatizarea fie prin constituirea unui Oltchim 2, un Special Purpose Vehicle, care să preia de la Oltchim prin aport de capital social activele funcţionale, inclusiv o parte din salariaţi, iar Oltchimul vechi să rămână cu activele nefuncţionale, fie prin separarea activelor viabile de cele neviabile”, a afirmat Gheorghe Piperea.”

Este interesant de citit si ce scrie Ana Birchall:

Declaratia politica sustinuta azi in Camera Deputatilor

Iata ce se arata printre altele:

„Starea în care se află combinatul de la Râmnicu Vâlcea este dovada clară a modului în care PDL a gestionat contractele mai mult decât generoase ale băieţilor deştepţi. Pentru a se putea rezolva problemele existente la Oltchim a trebuit să se apeleze la procedura insolvenței.

O procedură necesară, chiar dacă a stârnit controverse. La acest moment, procedura instituită la Oltchim are tocmai menirea de a elimina contractele dezavantajoase și de a transforma combinatul într-o societate profitabilă. În acest sens, au fost inventariate de către Guvern toate ipotecile pe care Oltchim le are şi au fost descoperite cele ce pot fi renegociate.

Dacă este să ne uităm la modul în care Oltchim a ajuns în această situație, este nevoie să atragem atenția asupra măsurilor pe care fostele guvernele PDL le-au luat. Cel mai elocvent exemplu de management defectuos este înregistrat în timpul guvernării PDL când nu s-a observat nicio acţiune menită să vină în sprijinul angajaţilor de la Oltchim. De asemenea, nu s-a întreprins nicio acţiune prin care să fie relansată activitatea combinatului, iar despre găsirea unui investitor nici nu s-a pus problema.

Guvernele PDL nu au dat de înţeles că ar fi interesate să meargă mai departe cu privatizarea combinatului de la Râmnicu Vâlcea, amânând acest proces, dar nici cu înlocuirea conducerii catastrofale a domnului Roibu. USL a arătat încă din primele momente ale guvernării voinţă politică în privinţa proiectului de însănătoşire a Oltchim.

Colegii de la PDL încearcă acum să arunce vina asupra USL şi să nu recunoască faptul că Oltchim a ajuns la stadiul de astăzi din cauza deciziilor luate de guvernele lor.

Demararea procesului de privatizare era o obligație asumată de România prin acordul cu finanțatorii internaționali. Acest proces a fost amânat de PDL, astfel încât ultima revizuire a acordului cu FMI din vara lui 2012 ajunsese să depindă de demararea privatizării. A trebuit să derulăm această procedură, pentru a nu face rău României în relaţia sa cu creditorii internaţionali.

Este adevarat că problemele Oltchim au început după 2007, dar s-au accentuat începând din 2009. Ele au venit pe fondul lipsei voinţei politice a guvernelor PDL de a începe acţiunile necesare salvării Oltchim. PDL a amânat până când a plecat de la guvernare acest proces, chiar dacă PDL e cel care s-a angajat să realizeze această privatizare și a decis asupra procedurii de privatizare – de unde și problemele apărute anul trecut. Consultantul extern ales de PDL a lăsat procedura de licitație deschisă, ceea ce i-a permis lui Dan Diaconescu să participe la acest proces și să deturneze privatizarea.”

Observati ca atat in articolul din Romania Libera cat si in cel al D-nei Birchall figureaza urmatoarea perioada: 2009-2011(12). D-na Birchall spune: „Este adevarat că problemele Oltchim au început după 2007, dar s-au accentuat începând din 2009„. Hmm… Deci nu e vorba de perioada 2000-2004…?! Nu, nu e vorba de aceasta perioada. Ci e vorba de perioada in care Traian Basescu ne tot repeta ca „Romania are un singur drum: spre Vest”. L-am auzit nu o data afirmand drumul spre Vest al Romaniei. Si cand a votat a facut-o pentru „continuitate in drumul spre Vest”: „Dupa vot, Basescu a spus ca a votat pentru continuarea drumului Romaniei spre Vest si pentru ca sa fie clar ca ne indreptam spre Bruxelles, nu spre Moscova, si spre Washington, nu spre Beijing”. Si mai demult spunea: „România îşi continuă fără ezitare drumul spre Vest”. Citind ce s-a intamplat la Oltchim intr-o perioada in care la Putere a fost partidul D-lui. Basescu, PDL, eu stau si ma intreb: pe care drum mergeam de fapt? Nu cumva pe cel gresit? Pe  drumul ala care ducea spre parpastie? Ce legatura are ce s-a intamplat la Oltchim cu Milton Friedman care ne vorbea de libertatea pietelor, a comertului, despre duritatea concurentei? Totusi, nu mi se pare corect sa dai vina pe piata libera cand: „Aproximativ 30 de sereleuri, înregistrate multe în paradisuri fiscale şi deţinute inclusiv de directori şi apropiaţi ai companiei de stat, plus afacerile proaste făcute cu alte firme, printre care şi OMV Petrom, au adus Oltchim în moartea clinică în care se găseşte„. Uitati-va cum ne indreptam noi, atentie mare de tot!!!!, spre Washington, nu spre Beijing!!!! 😆 Spre Bruxelles, nu spre Moscova!!! 😆 Si cand te gandesti ca Traian Basescu vroia axa Washington – Londra – Bucuresti… Cum e posibil, dom’ne, asa ceva…? PDL nu a fost in stare sa faca nici macar o privatizare…

In loc de concluzie…

… va propun si acest articol tot din Romania Libera:

Pe cine vede Elena Udrea în cursa pentru Cotroceni

Iata ce se arata printre altele:

„Deputatul PDL Elena Udrea a declarat vineri că viitorul candidat al dreptei la alegerile prezidenţiale, care va intra în cursă împotriva reprezentantului USL, va trebui să fie neapărat membru al PDL. Udrea a exclus ca ea să candideze la Cotroceni, însă a prezentat o listă a posibililor prezidenţiabili ai PDL.

Întrebată dacă Emil Boc se află printre personalităţile din PDL ce ar putea fi nominalizată pentru o candidatură la Preşedinţie, Udrea a răspuns afirmativ.” (subl. mea)

Pe Emil Boc il vede drept viitorul candidat al dreptei la alegerile prezidentiale. Cica Blaga nu are calitatile de a fi presedinte PDL, dar e un bun executant, spunea ea…

Afaceri de tip „Danila Prepeleac”, ce sa mai… 😆

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Un amalgam plin de… amenintari…

Romania Libera

Roger Federer, AMENINŢAT cu MOARTEA în China. Organizatorii au luat măsuri de securitate sporite

Se arata ca:

Français : Roger Federer au service pendant son 3e tour de Roland-Garros en 2011 (Photo credit: Wikipedia)

„Organizatorii turneului de la Shanghai, care începe duminică, au luat măsuri de securitate sporite pentru tenismanul elveţian Roger Federer, după ce pe internet au apărut ameninţări cu moartea la adresa sportivului, potrivit Mediafax.

Potrivit sursei citate, s-au luat măsuri speciale pentru elveţian şi pentru familia sa, la Shanghai, după ce un blogger a scris pe un site popular din China că plănuieşte să îl asasineze pe Federer, informează inquirer.net.

„La 6 octombrie, plănuiesc să îl asasinez pe Federer în scopul exterminării tenisului„, era mesajul postat de „Blue Cat Polytheistic Religion Founder 07” pe baidu.com.

User-ul respectiv a postat şi o fotografie trucată în care tenismanul apare în genunchi pe teren, decapitat, alături de un călău îmbrăcat în negru.

Site-ul 24heures.ch scrie că această postare a fost urmată de alte ameninţări.

Poliţia şi agenţii guvernamentale au fost contactate pentru a se întări securitatea în jurul lui Federer, conform unui reprezentant al organizatorilor, citat de Shanghai Youth Daily.

„Sperăm că a fost doar o ameninţare şi că fanul nu va trece la fapte. Oricum, trebuie să tratăm situaţia cu seriozitate”, a declarat Yang Yibin.

Atacurile asupra sportivilor din tenis sunt rare, dar în 1993 Monica Seles a fost înjunghiată de un fan, la un meci în Hamburg.

La finala din 2009 a turneului de la Roland-Garros, un fan a intrat pe teren şi a încercat să îi pună o şapcă pe cap lui Federer.”

Am cateodata impresia ca a innebunit lumea… Poate ca, cine stie, lumea e atinsa de dementa si nu-si da seama… De observat de ce respectivul ar vrea sa-l asasineze pe Federer: „în scopul exterminării tenisului„. Doamne fereste de asa ceva!!!

Gandul

LIDER ISLAMIC EXTREMIST: România se numără printre ţintele teroriştilor. CINE ESTE ŞEICUL care ameninţă Bucureştiul

Se arata ca:

„Şeicul Omar Bakri, un lider islamic extremist sirian, stabilit în Liban, a declarat într-un interviu pentru cotidianul bulgar 24 Chasa că România, la fel ca Bulgaria, este o ţintă pentru terorişti.

Bakri a jucat un rol esenţial în funcţionarea mişcării Hizb ut-Tahrir (Partidul Eliberării), cu sediul la Londra, o organizaţie pan-islamică sunnită care militează pentru unificarea unui mare stat islamic guvernat după sharia, legea islamică, de către un calif. Bakri a condus, până în 2004, mişcarea Al-Muhajirun, apropiată de al-Qaeda, care a fost implicată în mai multe atacuri cu bombă, în timpul atentatelor de la metroul din Londra, din 2005.

El vorbeşte despre România în contextul în care explică atentatul de la Burgas, unde un grup de turişti israelieni a fost atacat la aeroport, de un terorist sinucigaş care avea legături cu oameni din mişcarea condusă de Bakri. Şeicul explică faptul că extremiştii islamici consideră Bulgaria, ca şi România, tărâmuri islamice. De asemenea, aceste state sunt de condamnat din cauza prezenţei militare în Irak sau Afganistan, dar şi din cauza cooperării cu Israelul.

“O dată ce Islamul a pătruns un tărâm, acesta este considerat islamic. De aceea, musulmanii sunt obligaţi să îl elibereze într-o bună zi. Spania, de exemplu, este un tărâm islamic. Europa de Est, de asemenea. România, Albania, Macedonia, Serbia, Kosovo, Bosnia… Bulgaria este o ţintă legitimă, pentru că are trupe în Irak şi în Afganistan şi cooperează militar cu Israelul. Credem că pot fi lansate atacuri cu bombă în inima Bulgariei. Poate şi în România şi în alte state”, a declarat şeicul Bakri pentru cotidianul bulgar.

UPDATE Ministrul de Externe, Titus Colăţean, a declarat, joi, răspunzând unei întrebări privind ameninţările liderului islamist Omar Bakri, că România este un aliat fidel al SUA şi NATO, „cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”.

„Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este. Nu cred că trebuie să comentez eu tot felul de afirmaţii care nu ţin cont de realităţi, ci de cu totul alte lucruri. În orice caz, România şi-a asumat anumite proiecte cu caracter strategic, aşa cum este scutul antirachetă, într-un efort mult mai larg, nu doar relaţia bilaterală de parteneriat strategic cu SUA, ci şi o contribuţie la viitorul Alianţei. Ne-am asumat aceste proiecte, suntem aliaţi fideli ai SUA şi NATO, cu tot ceea ce înseamnă aceste riscuri”, a declarat Corlăţean.

Ministrul de Externe a adăugat că, din acest punct de vedere, instituţiile statului român şi-au făcut datoria pe deplin, au monitorizat ceea ce era de descurajat, au descurajat sau sancţionat ceea ce era de sancţionat sau descurajat.

„În orice caz, nu ne schimbăm în niciun fel această atitudine şi aceste angajamente ale statului român. Suntem consecvenţi”, a mai spus Titus Corlăţean.

Cine este Şeicul Omar Bakri, zis şi „Ayattolah-ul din Tottenham”

Omar Bakri, 54 de ani, s-a născut în Allep, Siria şi este un opozant al regimului Bashar al-Assad. Recent, Bakri declara pentru The Telegraph că este gata, alături de adepţii săi extremişti, să sprijine al-Qaeda în lansarea de atacuri sinucigaşe cu bombă asupra clădirilor guvernamentale din Siria. El susţinea că al-Qaeda pregăteşte astfel de atacuri împotriva lui al-Assad. În studenţie, Bakri a făcut parte din filiera siriană a Frăţiei Musulmane, care se opunea regimului al-Assad (tatăl). Bakri a studiat în Liban, în Egipt şi în Arabia Saudită, apoi a ajuns în Marea Britanie, în 1986.

Poreclit „Ayattolah-ul din Tottenham”, Bakri a trăit în Marea Britanie aproape 20 de ani, însă a fugit în Liban, în 2005, după ce şi-a anunţat sprijinul pentru teroriştii care au lansat atentatele de la metroul din Londra. Autorităţile britanice i-au dat interdicţie de a intra pe teritoriul Marii Britanii.

O anchetă a Sunday Times, care a stabilit că mai mulţi membri ai mişcării al-Muhajirun, condusă de Omar Bakri, au sprijinit atentatele de la Londra, a arătat că, pentru multă vreme, Bakri a fost privit drept un „gură-spartă” şi un showman. Totul până la atentatele de la Londra.

Mişcările sale, Hizb ut-Tahrir şi al-Muhajirun (Emigranţii), recrutau tineri britanici, pe care îi radicalizau în spiritul islamismului extremist. Adepţii săi au lansat, au sprijinit sau au pus la cale atacuri violente asupra unor ţinte din Marea Britanie, dar şi de peste graniţe (India, Israel). Ele funcţionau ca o pepinieră pentru al-Qaeda, care putea să îşi aleagă atentatori sau doar oameni de sprijin de aici, gata formaţi în ideologia lor.

Spre deosebire de mişcări teroriste de anvergură, „Emigranţii” lui Bakri a funcţionat mai degrabă ca o mişcare ideologică. Printre acţiunile lui Bakri şi ale grupului său s-au numărat apeluri publice care susţineau atentatele teroriste din New York sau Londra, dar şi împărţirea de fluturaşi în campusuri universitare

Bakri susţine acum că autorul atentatului din Burgas, Bulgaria, asupra autocarului plin cu turişti israelieni, era format de oamenii săi. El se află acum în Liban, având interdicţie să părăsească ţara.

Atentatul de la Burgas

Pe 18 iulie, un autocar plin cu turişti israelieni a sărit în aer în parcarea aeroportului din Burgas, Bulgaria, după ce un atacator sinucigaş s-a urcat în el cu un dispozitiv explozibil – trei kilograme de TNT ascunse în rucsac. Şase turişti israelieni au murit, iar alte 32 de persoane au fost rănite.

Nu s-a stabilit încă identitatea teroristului, însă autorităţile bulgare au arătat că cel mai probabil acesta a avut un complice în Bulgaria, unde a stat cel puţin patru zile înainte de comiterea atentatului.

Un articol din New York Times, care cita mai mulţi oficiali americani sub protecţia anonimatului, a lansat ipoteza că atacatorul ar fi fost antrenat de Hezbollah, la ordinele Iranului. Premierul bulgar a declarat însă că Hezbollah nu este o pistă pe care anchetatorii o investighează.

Pentagonul a declarat că, deşi există asemănări cu activitatea Hezbollah, nu poate spune că atentatul are vreo legătură cu gruparea teroristă a cărei bază se află în Liban.

Tot în Liban se află şi Omar Bakri, iar afirmaţiile sale publice de astăzi întăresc ipoteza privind Hezbollah.” (subl. mea)

Trebuie sa fiu intru totul de acord cu Dl. Titus Corlatean: „Ştim cu toţii ce este România şi ce tărâm primitor, în primul rând creştin, este„. Asa este. Insa imi amintesc ca, odinioara, Vlad Tepes le-a batut piroane in cap!! Pentru ca sa-i invete regulile de buna purtare in societate, desigur. Cand solii turci au fost primiti la domnitor, au refuzat sa-si scoata turbanele de pe cap. Or, cand mergi in vizita la cineva iti scoti palaria/turbanul de pe cap. Deci aviz amatorilor… 😆 Glumesc, desigur… 🙂

Pana una alta:

TURCIA BOMBARDEAZĂ SIRIA. Parlamentul A DECIS că armata turcă poate efectua OPERAŢIUNI MILITARE PE TERITORIUL SIRIEI

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE 2 Rusia cere Siriei să condamne oficial atacul asupra Turciei

Autorităţile siriene au asigurat Rusia că bombardamentul din Turcia a fost un „incident tragic”, iar Moscova consideră că este esenţial ca acest fapt să fie anunţat oficial, a declarat ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, citat de agenţiile de la Islamabad, transmite AFP.

„Am intrat în contact prin intermediul ambasadorului nostru cu autorităţile siriene, care ne-au asigurat, la fel ca şi pe emisarul internaţional Lakhdar Brahimi, că ceea ce s-a întâmplat la frontiera cu Turcia a fost un incident tragic şi că nu se va repeta”, a declarat Lavrov.

„Apreciem ca fiind primordial ca Damascul să declare acest lucru oficial”, a adăugat el.”

Tensiunea, dupa cum usor se poate constata, e la cote maxime.

In alta ordine de idei…

Cine se bate pentru locurile lui Morar şi Kovesi. Şeful DLAF vrea să conducă DNA

Se arata, printre altele, ca:

„Mona Pivniceru, criticată de CE

Comisia Europeană a confirmat pentru gândul că secretarul general al CE Catherine Day a transmis ministrului Justiţiei o scrisoare în care critică procedura de nominalizare a noului procuror general şi a viitorului şef al DNA. În scrisoare CE spune că ministerul nu a luat în considerare în totalitate recomandările CE pentru derularea procedurii de nominalizare a procurorului general. „Din păcate puţine sau chiar niciuna din aceste recomandări s-au reflectat în procedura anunţată de dumneavoastră”, se menţionează în scrisoare trimisă Monei Pivniceru. De asemenea, CE mai spune în scrisoare că solicită o procedură transparentă şi publicarea unor criterii clare în baza cărora Pivniceru va alege procurorul general şi şeful DNA.

Daniel Morar nu candidează

Daniel Morar a declarat pentru postul public de televiziune că nu se înscrie la concursul pentru funcţia de procuror general. Morar a precizat că procedura iniţiată de ministrul Justiţiei Mona Pivniceru este netrasparentă. „Nu avem transparenţă în ceea ce priveşte procedura de selecţie. Acesta este şi motivul pentru care nu îmi voi depune candidatura.””

Era cat se poate de previzibil ca D-na Pivniceru va ajunge, pana la urma, sa fie criticata de catre CE.

Legat de subiect, recomand si citirea acestui interesant articol de pe blogul Civitas Politics:

Cum de este posibil ca dl Corlăţean sa o numească pe dna Kovesi… oriunde

Iata si editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul:

Wake the fuck up, mr. President!

Se arata, printre altele, ca:

„Greşeala lui Obama constă în a uita că viziunea lui, pentru mine evident superioară celei a lui Romney, are nevoie de un combustibil esenţial pentru a fi dusă înainte: încrederea. El trebuie să lupte pentru a nu pierde încrederea americanilor,  mult micşorată de sărăcie şi suferinţă în aceşti ani. Şi acum văd că n-o face.

Dacă se bazează pe analizele care îl dau deja câştigător,  cu peste 270 de electori de partea lui, atunci surpriza nu e exclusă. O înrăutăţire a situaţiei economice până în apropierea alegerilor, combinată cu tensionarea la limită a situaţiei din Orientul Mijlociu, îl poate scoate câştigător pe Romney.

Dacă se întâmplă asta, America nu piere. E mare şi puternică, poate rezista chiar şi unui Mitt Romney. Dar cu un preşedinte la Casa Albă care ia Rusia drept inamicul numărul unu al Americii, care nu vrea ca SUA să sprijine Europa în criza euro şi îl susţine pe amicul său Bibi Netanyahu în atacarea preventivă a Iranului de către Israel,  s-ar putea ca planeta Pământ să constate curând, într-un mod înspăimântător, ce înseamnă plecarea preşedintelui ei, Barack Obama.

Samuel L. Jackson a făcut un clip pentru mobilizarea la vot a alegătorilor lui Obama, strigând la ei „Wake the fuck up!”.  Nu pot să închei decât zicând şi eu: Wake the fuck up, mr. President!”

Iata un alt articol foarte interesant:

ALEGERI SUA 2012. PRIMA DEZBATERE dintre Barack Obama şi Mitt Romney. OBAMA: „După standardele lui Romney, Donald Trump este un mic afacerist”. ROMNEY: „Sunt îngrijorat pentru America”

Se arata, printre altele, ca:

„UPDATE 5:35 Romney: „Sunt îngrijorat pentru America. Ştiu că este mai mult decât o algere între două partide şi doi candidaţi, este o alegere între două drumuri foarte diferite ale Americii. Dacă sunt ales, nu vom avea Obamacare, le vom permite statelor să îşi croiască propriile programe. Dacă preşedintele este reales, veţi vedea tăieri drastice în bugetul apărării. Eu nu voi face asta, voi ţine America puternică şi voi pune la muncă şi clasa mijlocie”.” (subl. mea)

Punctul de vedere al USL fata de Oltchim

Desi amenintat cu lichidarea voluntara, iata ca Oltchim este in centrul atentiei USL care se lupta pentru salvarea combinatului. Cel putin asa reiese din postarea Anei Birchall:

Guvernul USL a intreprins masuri de salvare a Oltchim

D-na Birchall precizeaza, printre altele, ca:

„Ceea ce se face acum la Oltchim nu este lichidarea combinatului, ci încercarea de salvare a acestuia dintr-o stare în care a fost adus de PDL și firmele-capușă din jurul acestui partid. Am promis ca vom îndrepta nedreptățile guvernelor PDL și vom repara ceea ce fosta guvernare a stricat și ne-am ținut de cuvant.

Ministerul Muncii a declanșat, o campanie de anchete sociale ce vizează stabilirea, până la sfârșitul acestei săptămâni, a numărului de angajați de la Oltchim Râmnicu Vâlcea care urmează să primească ajutoare de urgență, conform Memorandumului aprobat săptămâna trecută.

Valoarea ajutorului de stat este de 1400 de lei, acești bani aflându-se deja în conturile Ministerului Muncii.

Consiliul de Administrație a numit un nou director general la Oltchim, care nu are legătura cu fosta conducere a combinatului, care a distrus combinatul.

Va urma curățarea acestuia de firmele clientelare și relansarea activității la Oltchim. În urma acestei eliminarii a cupășelor de la Oltchim, combinatul va deveni atractiv comercial, pentru ca următoarea procedură de privatizare să fie una de succes, iar cumpărătorul să fie un investitor strategic.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Privatizarea Oltchim. Esecul…

Romania Libera

Ponta: Diaconescu a fost în combinaţie cu Videanu, Boureanu şi Roibu. Au vrut să lovească Guvernul

Se arata, printre altele, ca:

„Dan Diaconescu a fost „în combinaţie” cu unii membrii PDL în cazul privatizării Oltchim, precum Adriean Videanu, Cristian Boureanu şi Constantin Roibu, fostul director al combinatului, aceştia sperând că vor da o lovitură Guvernului USL, susţine premierul Victor Ponta, citat de Mediafax.

„Diaconescu a jucat o carte politică alături de cei de la PDL, s-au gândit că vor da o lovitură Guvernului USL”, a spus Ponta la Atena 3.

Contractul de privatizare a Oltchim nu va fi încheiat, întrucât Dan Diaconescu, adjudecatarul pachetului majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic, nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri, a anunţat anterior ministrul Economiei.

„Adjudecatarul acţiunilor nu a putut aduce dovezi că are banii pe care s-a angajat să îi plătească. În aceste condiţii, nu mai avea sens să continuăm. Termenul pentru semnarea contractul a expirat astăzi (luni – n.r.)”, a declarat ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu.”

Antonescu: Guvernul a făcut ceea ce trebuia: să înceteze orice legătură cu Diaconescu

Se arata, printre altele, ca:

„Despre privatizarea Oltchim – Salut faptul că, la capătul acestui termen din fericire scurt, Guvernul a făcut ce trebuia să facă, adică să înceteze orice legătură directă sau indirectă cu Dan Diaconescu.

Salut faptul că premierul, împreună cu ministrul Economiei, au şi elementele aşa-numitului „plan B” în chestiunea Oltchim.

Chiţoiu şi Vulpescu sunt oameni care au făcut şi lucruri foarte curajoase. La Hidroelectrica, atacul frontal dat în încrengătura „băieţilor deştepţi” s-a făcut tot cu aceşti oameni. Din toată povestea asta, „circul” cum îi spun unii, sunt şi învăţături de tras: în 2012 facem faţă unei realităţi canceroase a economiei şi administraţiei româneşti.

Întrebat dacă Oltchim afectează USL în sondaje – Depinde foarte mult de ce se întâmplă în perioada următoare. Dacă guvernul va da soluţii pentru Oltchim, cred că nu se va plăti un cost. Dacă se vor succeda imagini de neconcordanţă, sigur se va contabiliza.

Radu Ruşanu e într-o bună relaţie personală cu Florin Georgescu.

Despre mandatul Laurei Codruţa Kovesi – Există această dorinţă ca între aceste două miraculoase persoane din justiţie – Kovesi şi Morar – să se petreacă o rocadă. E cert că Traian Băsescu aşa doreşte lucrurile. Decizia e exclusiv a ministrului Justiţiei. Aş considera scandalos ca din partea acestui guvern să vină o asemenea propunere. Sunt convins că în ţara asta există magistraţi capabili.

Din punctul meu de vedere, e inacceptabilă o rocadă Kovesi-Morar.

Întrebat dacă se pregăteşte o nouă suspendare: Domnul Gordon a fost mai iute decât Voiculescu. Pe măsurătorile făcute de noi, un recul mult mai uşor există. E firesc. Tema care e construită de multă vreme e aceea a focalizării unei campanii din partea adversarilor politici la adresa mea. Vechea obsesie rămâne PNL. Atacul acesta e ţintit, firesc. Nu mă deranjează. Se mai vorbeşte despre faptul că aş avea ceva cu Germania şi doamna Merkel. Sunt acel politician român care a construit un plan care aducea ca pim ministru pe Klaus Johannis.”

Gandul

Ponta: Diaconescu a fost în combinaţie cu Videanu, Boureanu şi Roibu. Au vrut să lovească Guvernul

VIDEO. Declaraţii Ponta şi Chiţoiu: Şeful Privatizării trebuie schimbat. În spatele uneia din firmele „girante” a lui Diaconescu era un scriitor de romane poliţiste

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul Victor Ponta a anunţat în această seară anularea licitaţiei Oltchim, susţinând că Dan Diaconescu nu a făcut dovada că are banii pentru plata acţiunilor. Şeful guvernului a comentat că „circul s-a încheiat”. Pentru a-şi susţine afirmaţiile privind neseriozitatea adjudecatarului Diaconescu, Ponta a spus că „persoana olandeză, care într-un document emis Eximbank anunţă că deţtine 45 de mil, e o persoană care nu are niciun fel de cont, nu mai are domiciliul în Spania, ultima oară avea domiciliul in Spania. E scriitor de romane poliţiste şi semnează cu pesudonimnul Ed Sanders”.

De asemenea, Victor Ponta a anunţat planul pentru următoarea perioadă. Guvernul va începe miercuri discuţiile cu principalii creditori ai Oltchim, respectiv AVAS, Electrica, BCR, Banca Transilvania şi CEC, iar joi va prezenta planul de relansare a combinatului, inclusiv cu măsuri de plată a salariilor restante.

Ponta a precizat că planul Guvernului presupune şi pregătirea companiei pentru o nouă privatizare, care să fie iniţiată cel mai probabil anul viitor, în alte condiţii.

Totodată, Ponta a anunţat că  Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie va sesiza organele penale asupra acţiunilor lui Dan Diaconescu în cazul Oltchim şi va prezenta fapte care să constituie probe de acuzare a acestuia pentru folosirea de documente false şi încercarea de a înşela statul.

UPDATE 21:00. Daniel Chiţoiu: Din punctul meu de vedere, domnul Vulpescu trebuie schimbat din funcţie, dar acest lucru va fi făcut în momentul încheierii procesului de privatizare la Oltchim”.

UPDATE 20:50 Victor Ponta: Toţi reprezentanţii guvernului au dispoziţie clară de la mine să nu se lase atraşi în acţiuni de circ mediatic. Regret acest spectacol pe care l-am văzut în aceste zile.

UPDATE 20:46 Victor Ponta: Ministrul economiei va solicita Oltchim numirea unui nou director general care să nu fie sub influenţa domnului Roibu şi să pună stăpânire asupra documentelor societăţii. Miercuri, ministrul muncii va informa asupra stadiului anchetelor sociale de la Oltchim. Ministrul Chiţoiu şi ministrul de Finanţe vor discuta miercuri cu toţi creditorii oficiali: AVAS, Electrica şi cele trei bănci BCR, CEC şi Banca Transilvania. Vom prezenta joi paşii necesari pentru un nou mod de management, plata salariilor restante şi o privatizare care să aibă loc în anul 2013.

UPDATE 21:44 Persoana olandeză, care într-un document emis Eximbank anunţă că deţtine 45 de mil, e o persoană care nu are niciun fel de cont, nu mai are domiciliul în Spania, ultima oară avea domiciliul in Spania. E scriitor de romane poliţiste şi semnează cu pesudonimnul Ed Sanders.

UPDATE 21:43 Victor Ponta: Toate acestea vor constitui obiectul unei sesizări a OPSPI. Nu există niciun fel de cont, firma olandeză nu există. Compania DIP SOVgroup din Rusia are un capital de 200 de euro şi în 2011 a avut o cifră de afaceri de 8.352 de euro.

UPDATE 20:41Victor Ponta: Am cerut o abordare responsabilă domnului ministru Chiţoiu. Cumpărătorul a promis ca în 10 zile să semneze contractul. Diaconescu a promis că va plăti 45 de milioane de euro, nu bani pentru salarii, ci 45 de milioane de ero contravaluarea acţiunilor. În oferta de cumpărare s-a prezentat obligativitatea de a prezenta un plan de afaceri în 48 de ore. Totul s-a făcut în detrimentul şi bătaia de joc a celor care lucrează la Oltchim.

UPDATE 20:38 Victor Ponta: În luna mai 2009, Adriean Videanu a solicitat CE acordarea unui împrumut. Până în martie 2012 nu s-a întreprins nimic. În 6 martie, s-a publicat în Jurnalul UE că România şi-a retras notificarea. În aceste condiţii s-a organizat licitaţia, în condiţii de natură să faciliteze apariţia la licitaţie a unie persoane care nu are capacitatea financiară, ci interese politice şi de imagine, în detrimentul angajaţilor de la Oltchim.

UPDATE 20:34 Victor Ponta: Procedura a eşuat. Din această seară punem capăt circului.” (subl. mea)

Licitaţia pentru privatizarea Oltchim A FOST ANULATĂ. Ponta: AM OPRIT CIRCUL lui Dan Diaconescu. DEZBATERE GÂNDUL LIVE- Comentariul lui Cristian Tudor Popescu

SHOW-UL OLTCHIM. Dan Diaconescu, ţinut cu sacii de bani la uşa Ministerului Economiei. „Domnule Ponta, mi-aţi cerut să arăt banii, iată banii!”

Ingrijorator…

Ce cred reprezentanţii Dacia despre ameninţarea şefului Renault cu mutarea în Africa. De ce ar putea să plece constructorul francez din România

Se arata, printre altele, ca:

„Reprezentanţii constructorului francez de automobile Renault, prezent pe piaţa locală prin brandul Dacia, susţin că există întotdeauna posibilitatea de a-şi muta operaţiunile din România către state din Africa, deşi se declară mulţumiţi de calitatea ingineriei şi fabricaţiei de care au parte în ţara noastră. Cei de la Dacia au explicat, însă, pentru gândul că nu văd această afirmaţie ca pe o amenţare, ci o consideră mai degrabă o consecinţă a competiţiei din interiorul companiei.

„Situaţia industrială din România este una de care suntem foarte mândri. Avem parte de calitate atât pe partea de inginerie, cât şi de fabricaţie. Însă lucrurile nu se opresc aici”, a declarat Carlos Tavares, directorul operaţional al grupului Renault în cadrul unei întâlniri pe care a avut-o cu jurnaliştii, informează Ziarul Financiar.

„Există oricând posibilitatea să mutăm situri fie către Maroc, fie către alte ţări din Africa, să mutăm partea de industrie, cât şi de ingineri şi design”, a mai explicat al doilea om în ierarhia constructorului francez de automobile.

Şeful de la Renault a atenţionat, de asemenea, că România „trebuie să aibă grijă să îşi păstreze competitivitatea”.

Reprezentanţii Dacia se apără, însă, şi spun că, atât timp cât vor realiza produse de calitate şi vor fi echilibraţi în ceea ce priveşte costurile, viitorul uzinei de la Mioveni nu va fi afectat. „Viitorul uzinei de la Piteşti depinde doar de români. Dacă producem de calitate, autoturisme vandabile, şi dacă suntem echilibraţi în costuri nimeni nu poate să ia viitorul acestei uzine”, a declarat pentru gândul un reprezentant al companiei Automobile Dacia.

„Este până la urmă o competiţie în interiorul grupului. Uzina Dacia va rezista şi va merge mai departe”, a mai explicat acesta, subliniind faptul că în cazul în care cererea de piaţă va fi mai mare decât cea care poate fi acoperită de platforma Mioveni, atunci va fi normal ca ea să fie completată cu ajutorul fabricilor din Maroc. […]

Infrastructura din România îngreunează livrările peste hotare ale Dacia

Infrastructura din România. pe rutele pe care sunt transportate autoturismele fabricate la Mioveni în afara graniţei, îngreunează şi creşte costurile lor de livrare, care sunt deja mai ridicate decât cele de la uzina Renault din Tanger, unde se produc mai multe modele Dacia.

Astfel, dacă de la uzina piteşteană distanţa pe care trebuie să o parcurgă cei de la Dacia pentru a livra peste hotare maşinile este fie de 460 de kilometri, dacă luăm în considerare graniţa cu Ungaria, fie de 360 de kilometri , dacă luăm în considerare distanţa dintre Mioveni şi portul Constanţa, în cazul uzinei din Tanger distanţa dintre platformă şi cel mai apropiat port este de doar 32 de kilometri.

„Rutele din România către Europa de vest sunt realmente catastrofale comparativ cu căile de acces din Maroc spre strâmtoarea Gibraltar. De la fabrica din Tanger până la port sunt 32 de kilometri. Este o cale fluidă, ieftină, în timp ce în România, căile rutiere până la Constanţa şi cele prin Sibiu, spre autostrăzile din Ungaria, ne costă foarte mult. Ne costă timp şi ne costă bani’, a declarat în luna septembrie, pentru gândul, Constantin Stroe, vice-preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei Automobile Dacia.

În luna martie a acestui an, reprezentanţii constructorului francez Renault au cerut, de asemenea, un răspuns din partea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) prin care cereau să li se explice care este situaţia drumului care leagă oraşul Mioveni de municipiul reşedinţă de judeţ Piteşti, pe unde sunt transportate zilnic automobilele Dacia, potrivit Ziarul Financiar.

În răspunsul oficial al celor de la CNADNR, se spunea că, începând cu luna aprilie a acestui an, vor fi realizate lucrări de reabilitare şi de modernizare între kilometrul 1 şi kilometrul 7 al DN73.

Cei de la Renault au cerut şi asfaltarea DJ 701, între autostrada A1 şi oraşul Titu, unde se află un centru tehnic al companiei, dar şi lărgirea DN7, între localităţile Bâldana şi Titu, la patru benzi.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Amalgam. Evenimente interesante…

Iata ca pe zi ce trece apar tot mai multe evenimente interesante. Unele cu un caracter inedit, dupa parerea mea.

Romania Libera

Hugo Chavez: „Dacă aş fi american, aş vota pentru Obama”

Parca nu te-ai fi asteptat… 🙂

Se arata ca:

„Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a dat asigurări într-un interviu pentru un post privat de televiziune că, dacă ar fi cetăţean american, ar vota pentru Barack Obama la următoarele alegeri prezidenţiale americane din noiembrie, relatează AFP, potrivit Mediafax.

„Dacă aş fi american, aş vota pentru Obama”, declară şeful statului pentru postul de televiziune Televen, declarându-se convins că dacă preşedintele Statelor Unite Barack Obama ar fi originar dintr-un cartier popular din Caracas „ar vota pentru Chavez„. Preşedintele Venezuelei candidează pentru un nou mandat în alegerile prezidenţiale de la 7 octombrie.

„Obama a declarat recent un lucru foarte just şi raţional, şi anume că Venezuela nu reprezintă nicio ameninţare la adresa intereselor Statelor Unite”, a continuat Chavez, apreciind că omologul său american este un „tip de treabă”.

Declarându-se sigur de victoria sa şi încrezător în cea a candidatului american democrat, Chavez a apreciat că, după alegerile prezidenţiale din Venezuela şi Statele Unite, „ar putea începe o nouă eră a relaţiilor normale” între cele două ţări.

Relaţiile dintre cele două ţări au fost marcate de suişuri şi coborâşuri în timpul mandatului lui Barack Obama la Casa Albă, în urma unei perioade de tensiune extremă între Chavez, care denunţă de la sosirea sa la putere în 1999 „politica imperialistă” americană, şi fostul preşedinte republican George W. Bush.” (subl. mea)

Dan Diaconescu: Ştiu că politica e o curvă, dar nu dau banii înainte pe Oltchim

Se arata ca:

„Dan Diaconescu, a declarat, duminică seară, la emisiunea „Sub semnul întrebării” cu Robert Turcescu, că cere oficial demisia premierului Victor Ponta şi îl acuză că acesta minte cu privire la plata celor 203 milioane de lei în termen de 10 zile de la adjudecarea licitaţiei, scrie realitatea.net.

„Licitaţia a fost cu dedicaţie pentru Victor Ponta, am adjudecat-o chiar de ziua lui. În schimb, e prima oară pe toată planeta când premierul unei ţări îl ceartă pe câştigătorul unei licitaţii. A fost prima licitaţie câştigată de cineva care nu a dat şpagă. Conform caietului de sarcini, scrie clar, plata se face la data finalizării privatizării, dar nu mai târziu de 14 februarie 2013, nu până luni” a declarat Diaconescu.

Dan Diaconescu a prezentat documentele oficiale din caietul de sarcini care precizează clar modalităţile de plată în cazul privatizării combinatului din Râmnicu Vâlcea.
„Ştiu că politica este o curvă, dar nu vreau să dau banii înainte, vreau să dau banii la semnarea contractului. Avem şi noi dreptul să negociem, asta este o presiune, un şantaj din partea Guvernului” a mai completat liderul PPDD.

Vineri seara Diaconescu a susţinut că Guvernul a transmis că nu poate continua negocierile pentru contractul de vânzare a acţiunilor Oltchim atât timp cât nu se face dovada că există suma de 45 de milioane de euro pentru preluarea titlurilor.

Dan Diaconescu a câştigat săptămâna trecută licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Premierul Victor Ponta a declarat, marţi, că Dan Diaconescu are termen până luni, 1 octombrie, să plătească preţul pe acţiuni, caz în care aceşti bani ar putea fi acordaţi Oltchim pentru funcţionarea combinatului., ca împrumut de salvgardare pentru maximum şase luni, până la transferul acţiunilor.

Premierul a precizat atunci că Guvernul este pregătit să numească un nou management la Oltchim şi să dispună administrarea specială a combinatului dacă Dan Diaconescu nu achită până luni preţul pe acţiuni, iar în maximum şase luni va relua procesul de privatizare cu un investitor strategic.

Joi seară, Victor Ponta a declarat că informaţia conform căreia Dan Diaconescu ar dispune de 46 milioane euro într-o bancă din Olanda, prezentată joi dintr-un document, este falsă, iar acesta nu a depus până în prezent vreo dovadă că are banii pentru Oltchim.

Presa a relatat joi, citând un document oficial, că firma Gliding din Amsterdam garantează că Dan Diaconescu dispune de 46 milioane de euro într-un cont din Olanda al băncii HSBC.”

Manifestaţie împotriva austerităţii la Bruxelles

Se arata ca:

„Aproximativ 1.500 de persoane, potrivit poliţiei, au manifestat duminică la Bruxelles împotriva politicilor de austeritate, acuzate de adâncirea inegalităţilor, la apelul unor sindicate şi asociaţii belgiene, relatează AFP, potrivit Mediafax.

Manifestanţii, câteva mii potrivit organizatorilor, au reclamat „opţiuni politice mai juste” atât în Belgia, cât şi în restul Europei, „care să permită o luptă împotriva sărăciei şi o repartizare echitabilă a prosperităţii între toţi”, potrivit Confederaţiei Sindicale Creştine (CSC), una dintre organizaţiile care au lansat apelul de participare la reuniune în centrul Bruxelles-ului.

În acest scop, ei au solicitat Guvernului de coaliţie (stânga, centru, dreapta) condus de către socialistul Elio Di Rupo să adopte „măsuri eficiente” împotriva şomajului în rândul tinerilor, care afectează aproximativ 100.000 de belgieni.

Manifestanţii au reclamat totodată „o fiscalitate mai justă”, care să reducă „sarcinile impuse asupra muncii” prin introducerea „unei taxe asupra averilor mari şi unui impozit pe câştigul integral din capital”.

Guvernul a lansat în ultimele luni o serie de măsuri de austeritate, în valoare de aproximativ 14 miliarde de euro, cu scopul de a reduce deficitul bugetar la mai puţin de 3% din PIB, faţă de 3,8% în 2011.”

Gandul

INTERVIU la „După 20 de ani” CU MARK MOBIUS, omul care are pe mână 2,84 miliarde euro în România: CRIZA ECONOMICĂ ESTE FABRICATĂ

Ponta: Vreau să demonstrez că austeritatea nu asigură calea de dezvoltare

Se arata ca:

„Preşedintele PSD, Victor Ponta, a declarat, la Congresul PES de la Bruxelles, că vrea să demonstreze că austeritatea nu asigură calea de dezvoltare şi creştere, el susţinând că austeritatea nu reprezintă o modalitate de a salva Europa.

Premierul Victor Ponta, preşedintele PSD, a participat la Bruxelles, la Congresul Partidului Socialiştilor Europeni (PES). În cadrul congresului a fost noul preşedinte al PES, în persoana lui Sergei Stanishev, şi s-a dezbatut şi adoptat o rezoluţie cu tema „Împreună pentru Europa de care avem nevoie”.

Conform unui comunicat al PSD, Victor Ponta a afirmat în cadrul dezbaterii că prin măsurile luate a vrut să demonstreze că „austeritatea şi tăierile nu sunt singura cale de dezvoltare şi creştere”.

„Prima măsură pe care am luat-o în calitate de prim-ministru a fost să dau înapoi salariile şi pensiile, deoarece banii pe care îi avem trebuie cheltuiţi mai bine pentru programe economice şi sociale. (…) Vreau doar să demonstrez că austeritatea şi tăierile nu sunt singura cale de a avea dezvoltare şi creştere”, a spus premierul Victor Ponta.

Potrivit sursei citate, şeful executivului român a declarat că austeritatea nu reprezintă o modalitate de a salva Europa, explicând că prin exemplul României a încercat să demonstreze că poate exista o alternativă, un program social de guvernare, cu creştere economică.

„Am încercat să demonstrez prin exemplul ţării mele că putem avea un program social la guvernare, să avem creştere economică şi să le explicăm oamenilor că mai există o alternativă la ceea ce germanii şi alţi conservatori susţin că este singura cale. Dacă reuşim să le dovedim oamenilor că mai este o cale, o cale mai rezonabilă, mai acceptabilă, ei o vor aprecia mai mult”, a spus Victor Ponta.

La finalul congresului, premierul Victor Ponta a mulţumit, în cadrul unei conferinţe de presă la care a participat alături de preşedintele PES, Sergei Stanishev, şi liderul social democraţilor din PE, Hannes Swoboda, pentru sfaturile şi suportul pe care i le-au acordat.

De asemenea, premierul român şi-a exprimat dorinţa ca la nivelul Uniunii Europene partidele socialiste să înregistreze cât mai multe victorii.

„Sper ca în Uniunea Europeană să avem victorii mari ale partidelor socialiste. Sunt foarte mulţumit de sfaturile pe care le-am primit de la colegii mei socialişti. Sunt sigur că şi astăzi am avut posibilitatea de a exprima angajamentul României, al Guvernului şi al PSD faţă de valorile europene, faţă de valorile familiei noastre politice. Sper ca următorii ani să fie mult mai buni pentru familia noastră politică, pentru ţările noastre şi pentru Europa. Sunt sigur că voi avea în continuare suportul în timpul alegerilor”, a declarat Victor Ponta, conform sursei citate.”

O atitudine transanta impotriva austeritatii! Nu pot decat sa-l felicit pe Dl. Ponta.

Show-ul Financiar

Dosarul OLTCHIM. Diaconescu: „La negociere, şeful OPSPI mi-a pus muzică”. Ce răspunde Vulpescu

Se arata ca:

„UPDATE 17: 56 Dan Diaconescu a cerut demisia premierului Victor Ponta pe care l-a acuzat că a oferit presei documente confidenţiale privind conturile sale şi pe care îl consideră vinovat de întârzierea semnării contractului de privatizare a Oltchim.

„Este o luptă a lui Ponta împotriva mea personal. De o săptămână îi cer să imi ia banii, toti cei 45 milioane euro. A minţit spunând că nu am bani. Le-am spus că banii mei sunt într-o bancă îndepărtată”, a afirmat Dan Diaconescu.

În opinia patronului OTV, combinatul Oltchim este condus de membri PSD, PNL şi PDL. El a acuzat Guvernul că vrea lichidarea combinatului, nu privatizarea lui.

Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim, a declarat sâmbătă că, la şedinţa de negociere de vineri seara de la Ministerul Economiei, şeful OPSPI, Remus Vulpescu, le-ar fi pus invitaţilor săi să asculte muzică de Tudor Gheorghe. El a mai spus că a aflat de la avocaţii săi că în alte zile Remus Vulpescu le-a pus invitaţilor săi să asculte piese ale AC/DC şi Phoenix.

„Dl Vulpescu m-a întrebat, <<domnule Diaconescu, ce muzică doriţi să ascultaţi?>> (…) S-a pus Ilie Micolov, apoi am ascultat nişte melodii foarte frumoase, mie imi plac, ale lui Tudor Gheorghe”, a declarat jurnaliştilor Dan Diaconescu.

Şeful OPSPI a negat informaţiile furnizate de Diaconescu. „Este fals, sunt minciuni inedite. După semnarea procesului verbal de la finalul şedinţei de negociere, când se părăsea sala, eu personal am simţit nevoia să ascult o melodie”, a spus Vulpescu. El a adăugat că acest lucru poate fi verificat prin ascultarea înregistrării audio a şedinţei de negociere.

Pe de altă parte, patronul OTV susţine că în cursul dimineţii de sâmbătă a avut întâlniri, la un hotel din Bucureşti, cu potenţiali investitori la Oltchim. Diaconescu a dat asigurări că are la dispoziţie încă un cont, în valoare de 91 de milioane de dolari, separat de contul de 46 de milioane de euro pe care patronul OTV i-ar avea la dispoziţie într-un alt cont dintr-o bancă din Olanda.

Cu „sacii de bani” la Ponta şi apoi la Oltchim

El a mai spus că luni dimineaţa va scoate cele trei milioane de euro din conturile sale deschise la OTP Bank şi îi va da salariaţilor înainte de eventuala semnare a contractului cu OPSPI, dacă Guvernul va găsi o soluţie legală în acest sens. „Donaţie, împrumut, aport la capital sau avans din plata celor 45 de milioane de euro. Vom plăti salariile pe o lună la Oltchim. Avem o enigmă, să le plătim pe august, septembrie sau octombrie, de când noi am fi proprietari”, a arătat el.

Diaconescu a precizat că înainte de a duce „sacii de bani” la Oltchim, el îi va arăta premierului Ponta.

„Când mă va vedea cu sacii, să vedem ce va mai spune Ponta. Să luăm serie cu serie, să vedem dacă sunt falşi”, a comentat patronul OTV.

Avocatul lui Dan Diaconescu a confirmat vineri dimineaţă existenţa unui document potrivit căreia firma Gliding Ltd Amsterdam garantează că patronul OTV deţine 46 de milioane de euro pentru achiziţionarea combinatului Oltchim.

„Banii sunt la dispoziţia lui Dan Diaconescu. Nu am spus că banii sunt ai lui Dan Diaconescu”, a declarat Daniel Fenechiu, unul dintre avocaţii patronului OTV.

Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI) sau EximBank au transmis presei un document confindenţial care arată că o firmă olandeză garantează că Dan Diaconescu dispune de 46 milioane euro într-o bancă din Olanda, iar prin această acţiune cele două instituţii vor să îl discrediteze pe patronul OTV, a susţinut joi avocatul Daniel Fenechiu.

Joi seară, Victor Ponta a declarat că informaţia conform căreia Dan Diaconescu ar dispune de 46 milioane euro într-o bancă din Olanda, prezentată joi dintr-un document, este falsă, iar acesta nu a depus până în prezent vreo dovadă că are banii pentru Oltchim.

Presă a relatat joi, citând un document oficial, că firma Gliding din Amsterdam garantează că Dan Diaconescu dispune de 46 milioane de euro într-un cont din Olanda al băncii HSBC.

Reprezentantul legal al lui Diaconescu a mai spus vineri că până în prezent contractul de vânzare/cumpărare are 42 de file, fără anexe. „Nu exclud posibilitatea ca în final contractul să aibă 1.000 de file”, a  spus avocatul.

Dan Diaconescu a câştigat pe 21 septembrie licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.”

SHOW-ul OLTCHIM: Dan Diaconescu, către şeful Privatizării: „Aveţi o melodie cu Jos Guvernul?” „Nu. Am cu Jos Cenzura! Paraziţii”

Se arata ca:

„Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim, a revenit sâmbătă seara cu noi detalii privind şedinţa de negociere de vineri seara de la Ministerul Economiei, la care şeful OPSPI, Remus Vulpescu, le-ar fi pus invitaţilor săi să asculte muzică de Tudor Gheorghe.

Patronul OTV a spus vineri că a aflat de la avocaţii săi că în alte zile Remus Vulpescu le-a pus invitaţilor săi să asculte piese ale AC/DC şi Phoenix.

Citând din stenograma şedinţei de negociere de la Ministerul Economiei, Diaconescu a spus că şeful OPSPI s-a mândrit că are pe laptop „160 de giga numai cu melodii”.

Diaconescu a povestit la RTV că l-a întrebat pe „DJ” Remus Vulpescu dacă are „o melodie cu Jos Guvernul”. „Nu. Am cu Jos Cenzura! Paraziţii”, a venit răspunsul.

„Domnul DJ Remus Vulpescu: <<Vă pun Ilie Micolov, şi începe melodia Dragoste la prima vedere>>. Domnul Vulpescu porneşte microfonul de şedinţă şi îl îndreaptă spre laptopul său, să se audă în toată sala. Unii se ridicaseră în picioare, lumea începe să danseze”, a relatat Dan Diaconescu, citând din stenogramă, adăugând că cineva a cerut o piesă blues, ca să „socializăm mai bine”.

Şeful OPSPI neagă

Şeful OPSPI a negat vineri informaţiile furnizate de Diaconescu. „Este fals, sunt minciuni inedite. După semnarea procesului verbal de aseară (vineri seara n.n.), deci după ce şedinţa de negocieri se încheiase, am simţit nevoia să ascult o melodie românească, fiind sub impresia unei emoţii foarte puternice produse de documentele depuse de către Dan Diaconescu„, a spus Vulpescu.

Vulpescu s-a declarat „scandalizat” de faptul că patronul OTV i-a prezentat nişte „hârtii” pe care „le numeşte dovezi ale existenţei banilor”.

El a adăugat că acest lucru poate fi verificat prin ascultarea înregistrării audio a şedinţei de negociere.

Dan Diaconescu a câştigat pe 21 septembrie licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat. El are termen până pe 1 octombrie pentru a face plata acţiunilor.” (subl. mea)

Ceea ce a facut Dan Diaconescu mi se pare a fi un gigantic show marca OTV! Este pur si simplu OTV in direct pe toate posturile de televiziune si in toate ziarele. Are sau n-are bani? Ce va face azi – va semna sau nu contractul? Seamana cu enigma Elodiei! Interesant este la Diaconescu tendinta catre fabulos… Pentru el privatizarea numai asa putea fi: una fabuloasa, un show de cel putin 10 zile, transmis in direct. Iar printre toate acestea razbate, desi nu l-am auzit rostindu-l, indemnul de a sta conectati.

Ca nici nu stiti ce pierdeti!

Un articol foarte interesant…

… de pe blogul D-lui Cristian Preda:

Să nu uităm centrul și nici sectorul public!

Se arata, printre altele, ca:

„În primul rând, cred că trebuie avuți în vedere nu doar cei care se auto-identifică la dreapta, ci și cei care – foarte mulți, de altfel – consideră că se află la centru. Din diferite motive. Unii spun că sunt de centru, pentru că li se pare că orice situare la stânga sau la dreapta e o opțiune pentru extremă. Alții cred că nu mai există opțiuni ideologice clare și că, în numele cetățeniei, majoritatea membrilor unei comunități se orientează către un centru imaginar. În fine, alții – eu însumi mă aflu printre ei – se plasează la centru, fiindcă se revendică de la liberalism și consideră că, dacă întorc capul spre stânga, văd tot timpul socialiști, iar dacă se uită la dreapta dau mereu peste conservatori.
În al doilea rând, cred că PDL/ARD trebuie să vorbească și celor care lucrează în privat, dar și celor care lucrează în sectorul public. A face apologia vânzării statului bucată cu bucată e la fel de greșit ca și a refuza regulile competiției. De fapt, un partid care vrea să guverneze e obligat să aibă soluții atât pentru o amenajare rațională a sectorului public, cât și pentru încurajarea domeniului privat. Cine alege să opună un domeniu celuilalt face exerciții retorice.
Am făcut aceste precizări, fiindcă mă tem de repetarea unor greșeli, și anume de ignorarea arogantă a celor care se auto-plasează la centru, ca și de stigmatizarea celor care lucrează în sectorul public, în numele unei improvizații doctrinare care emană mai degrabă intoleranța doctrinarului orb decât inteligența practică a politicianului responsabil.” (subl. mea)

Mie mi se pare cu totul inedit acest punct de vedere. Este pentru prima oara cand o voce autorizata si de calibru a dreptei indica o cu totul altfel de abordare a problemelor. Afirmatiile D-lui Preda imi par surprinzatoare. Este vorba de abordarea centrista, inclusiv in domeniul economic, opusa „apologiei vanzarii statului bucata cu bucata”, deci opusa neoliberalismului – „improvizatie doctrinara” si „doctrinar orb”, dupa cum se exprima Dl. Preda. Ceea ce te duce cu gandul la o economie mixta. Un astfel de liberalism, denumit de unii modern, e diferit fata de liberal-conservatorismul ce parea a fi doctrina dominanta, ca sa zic asa, in PDL. Foarte interesant! Citeam pe blogul D-nei. Andreea Paul unele articole cu un suflu, mai degraba, neoliberal. O astfel de viziune, ca cea exprimata de Dl. Preda, ar trebui sa fie opusa austeritatii care e la moda acum in Europa. O abordare de centru nu poate sa faca decat bine. Polarizarea politica in societate, care favorizeaza abordari extremiste, favorizand aparitia extremelor, nu face bine societatii si nici democratiei. Dl. Preda spune ca „se teme de repetarea unor greseli”, deci e o recunoastere a faptului ca si PDL, si Traian Basescu, au facut greseli.

Cu toate acestea, in discursurile oamenilor politici, nu o data am remarcat inconsecventa. Spre exemplu si Sarkozy a folosit oarecand un discurs care amintea mai mult de stanga politica, desi el a fost si a ramas, din cate inteleg, un conservator…  Insa interesant este la Dl. Preda ca scoate in evidenta pentru prima data, intr-un mod mai clar decat a facut-o pana acum, optiunea sa liberala legata de acel liberalism modern, de care pomeneam mai sus, care te poate duce cu gandul la keynesianism sau neokeynesianism.  Interesant…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Sedinta CSAT. Scandalul

Gandul

SCANDAL LA COTROCENI. Victor Ponta A PLECAT din şedinţa CSAT condusă de Traian Băsescu. Decizie CSAT: S-a aprobat noua strategie de cumpărare a avioanelor multirol

ŞEDINŢA CSAT. De la ce a pornit cearta dintre Ponta şi Băsescu EXCLUSIV

CULISELE SCANDALULUI DIN CSAT. Ponta: Discuţia risca să degenereze. Îmi doresc să-l fac pe Băsescu să înţeleagă că pot colabora, dar nu este şeful meu

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a confirmat informaţiile prezentate în exclusivitate de gândul potrivit căreia s-a retras din şedinţa CSAT după un schimb dur de replici cu preşedintele Traian Băsescu despre înzestrarea armatei.

„M-am contrazis cu preşedintele, dar sunt o fire calmă şi raţională, nu ne-am enervat, jignit. Pentru că ceea ce avem de stabilit împreună, stabilim între preşedintele şi prim-ministru, nu înseamnă că sunt subordonat, nu trebuia să rezolvăm o asemenea dispută cu miniştri şi consilierii prezidenţiali. A fost o primă discuţie, ministrul Dobriţoiu a prezentat o situaţie îngrijorătoare despre fondurile alocate armatei în perioada 2008 – 2012. Din acest motiv sunt probleme cu pregătirea, înzestrarea. Preşedintele a spus da aşa este, eu propun să luăm o decizie în CSAT să dăm bani la armată. Nu am fost de acord”, a spus premierul Victor Ponta.

El a precizat că stabilirea bugetului MAPN depind de Guvern şi de Parlament şi nu de CSAT şi Administraţia Prezidenţială. Victor Ponta i-a transmis preşedintelui că nu se poate lua o decizie în CSAT, iar discuţia despre bugetul MAPN trebuie reluată după alegerile din 9 decembrie.

În condiţiile în care „situaţia risca să degenereze”, premierul i-a spus preşedintelui Băsescu că se retrage din şedinţa CSAT şi că vor avea o discuţie privată fără ca miniştrii şi consilierii să fie de faţă.

„Soluţia a fost să discutăm în decembrie şi cu noul Parlament. A fost un dialog mai dificil pentru că îmi doresc să-l fac să înţeleagă că pot colabora, dar nu este şeful meu. Nu a fost o întâlnire reuşită. Discuţia risca să degenereze”, a subliniat Ponta.

MEGA-MINISTER la Palatul Cotroceni

Premierul a spus că s-a opus vehement introducerii pe ordinii de zi a strategiei pentru recredibilizarea României, deoarece se propunea un mega-minister la Palatul Cotroceni.

„Conform legii ordinea de zi se stabileşte de preşedinte în consultare cu premierul. Materialele au fost trimise ieri, nu cu zece zile înainte. I-am spus preşedintelui că nu sunt de acord cu forma şi fondul acestor materiale. În ceea ce figura la primul punct, strategia pentru refacerea crediblităţii se propunea ca în cadrul Administraţiei Prezidenţiale să se facă un Oficiu, un Consiliu separat care să coordoneze MAE, Radio, TVR, Ministerul Afacerilor Europene, ar fi dublat atribuţiile MAE. Un supraminister de externe care să coordoneze aceste activităţi. Se dorea un fel de mega-minister care să gestioneze ceea ce e în afara ţării. Nu am fost de acord, iar preşedintele nu a mai discutat acest subiect”, a spus Victor Ponta.

Super-puteri pentru CSAT la privatizări

O altă temă controversată pe ordinea de zi a fost legată de faptul că preşedintele Băsescu a propus ca toate privatizările şi numirile de manageri privaţi să treacă prin CSAT. Informaţia a fost prezentată în exclusivitate de gândul.

„Ce să facem dacă vrem să punem un director la Plafar? Mergem în CSAT? Nu am fost de acord. Dacă există privatizări cu risc pentru siguranţa naţională siguri că mergi şi la CSAT”, a declarat la RTV Victor Ponta, precizând că nu s-a luat o decizie în acest sens.

„Dan Diaconescu nu a depus o hârtie că are bani pentru Oltchim”

„Nu a depus o hârtie că are bani pentru Oltchim, este o minciună”, a spus Victor Ponta. El a precizat că îşi doreşte şi investitori din America sau alte zone pentru Oltchim, dar firmele de profil sunt în Rusia.

Premierul şi-a exprimat încă o dată neîncrederea că Dan Diaconescu are banii pentru cumpărarea Oltchim.

„Eşecul privatizării de la Oltchim este că nu s-a îndeplinit ceea ce trebuia de la începutul lui 2012 şi am ajuns sub presiunea timpului. Dan Diaconescu trebuie să cumpere Arpechim, trebuie să rezolve cu Electrica, cu AVAS”, a completat Victor Ponta.

Premierul a precizat că toate datele de la Ministerul de Interne şi SRI despre Oltchim merg către DNA”

Daca e dupa cum spune Victor Ponta atunci mi se pare exagerat ceea ce a propus Presedintele.

De la MIG-uri la F16. Epopeea avioanelor multirol în România

Se arata, printre altele, ca:

„2008: Cinci mari producători de avioane peţeau România

În urmă cu mai mult de patru ani, discuţiile la nivel înalt privind necesitatea modernizării flotei “sovietice” de avioane de luptă a Armatei române se intensificau. România îşi anunţa intenţia să cumpere 48 de avioane multirol noi, de generaţia a 4-a, şi era dispusă să aloce 3,5 miliarde de euro pentru această achiziţie.

Cinci mari producători au depus, în acea perioadă, oferte la Ministerul Apărării şi au purtat negocieri şi prezentări la Bucureşti. Era vorba despre Lockheed Martin (SUA) cu modelul F-16, Saab (Suedia) cu modelul JAS-39 Gripen, Boeing (SUA) cu modelul F-18, consorţiul Eurofighter (mai multe state europene) cu modelul Typhoon şi Dassault (Franţa) cu modelul Rafale.

În urma discuţiilor politice de la Bucureşti, care ţineau seamă de parteneriatul strategic al României cu SUA, de obligaţiile operaţionale din NATO, dar şi de interesele economice de viitor, care se bazau pe investiţii geostrategice, a devenit evident că preferaţii erau americanii şi modelul de avion F-16.

La vremea respectivă, au existat politicieni printre care liderul PSD Mircea Geoană sau premierul PNL Călin Popescu Tăriceanu, care au acuzat că Preşedinţia, respectiv Traian Băsescu, nu este deschisă către ofertanţii din Europa şi favorizează producătorul din SUA.

Modelul F-16 avea atunci, ca şi acum, două mari avantaje. Primul: era testat cu brio în manevre de război real, pe toată planeta, chiar dacă este un avion relativ vechi. Restul modelelor erau încă în faza de testare sau nu avea rezultate la fel de bune. Celălalt mare avantaj era faptul că un contract cu americanii pe F-16 asigura tranziţia la aparatele F-35, avioane de generaţia a 5-a.

Singurul concurent real al F-16 erau suedezii de la Gripen, care pe lângă faptul că ofereau un model nou-nouţ României, veneau şi cu o ofertă de “offset” net superioară faţă de cea americană – investiţii în industrie.

2010: România bate palma cu SUA, pe 24 de F-16 vechi şi 24 noi

O decizie a fost luată la Bucureşti abia în 2010, în contextul în care România devenea membră a Tratatului privind scutul antirachetă al SUA. România se angaja, în cadrul unui acord cu Guvernul SUA, să cumpere 48 de avioane F-16, în două etape. În plină criză financiară, planul de achiziţie a 48 de aparate noi a picat. Costul pentru 48 de avioane F-16 noi era estimat la 6 miliarde de dolari.

Prima etapă prevedea achiziţia de 24 de aparate F-16 second-hand, care ar fi urmat să fie livrate gratis de SUA, din flota Gărzii Naţionale, în 2013. România trebuia însă să plătească aproximativ 1,3 miliarde de dolari pentru modernizarea şi echiparea completă a avioanelor respective, asistenţa tehnică pe o perioadă de 3 până la 5 ani, simulatoare de zbor, muniţia, armamentul, transportul şi adaptarea infrastructurii de la sol. Piloţii români şi personalul tehnic urmau să fie instruiţi în baze militare americane, la standardele US Air Force.

A doua etapă presupunea achiziţia altor 24 de aparate F-16, de data aceasta noi. Ministerul Apărării nu a prezentat niciodată însă un termen la care urma să fie făcută această achiziţie şi nici cât urma să coste.

Acest acord nu a fost pus niciodată în practică, deşi România stabilise cu partea americană chiar şi calendarul pe baza căruia trebuiau plătiţi banii în rate. Guvernul condus de Emil Boc nu a putut asigura fondurile necesare pentru această achiziţie.

2012: F-16 second-hand, din Olanda sau Portugalia

O dată cu schimbarea guvernării PDL, în 2012, Ministerul Apărării a avansat o nouă variantă de lucru: achiziţionarea de F-16 second-hand, de la armatele Olandei sau Portugaliei, care au anunţat că au disponibile astfel de aparate folosite. Aceste variante au fost lansate în primăvara anului 2012, din partea PNL, iar CSAT a fost informat despre ele la vremea respectivă, fără a lua însă vreo decizie.

Disponibilitatea Olandei de a vinde României 15 avioane F-16 aflate în uz a fost anunţată în contextul în care Olanda era singurul stat care se opunea aderării României la spaţiul Schengen. Cu toate acestea ambasadorul olandez la Bucureşti a negat că cele două subiecte ar avea vreo legătură.

În noul Executiv format de USL, ministrul liberal al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a continuat pe această direcţie, iar la reuniunea Comitetului Militar al NATO, care a avut loc la Sibiu, în urmă cu aproximativ două săptămâni, a anunţat că decizia privind achiziţia de avioane F-16 va fi luată rapid, pentru că România riscă să nu facă faţă angajamentelor din cadrul NATO.” *(subl. mea)

Dupa parerea mea, a fost o greseala din partea noastra ca nu s-au achizitionat la timp avioanele, atunci cand erau bani.

Premierul Victor Ponta: „M-am enervat, am văzut cea mai mare măgărie împotriva României”

Un articol foarte interesant! Se arata ca:

„Primul-ministru Victor Ponta a declarat că l-a enervat votul dat de europarlamentarii PDL împotriva desemnării lui Leonard Orban pentru un post la Curtea Europeană de Audit

„Vom fi singura ţară care nu vom avea reprezentare în Curtea Europeană de audit. Este cea mai măgărie împotriva României, m-a enervat. Aşa o măgărie nu am văzut în acest an”, a spus la RTV premierul.

Victor Ponta a precizat că parlamentarii PDL au votat împotriva lui Leonard Orban deşi acesta a făcut parte din Guvernele Boc şi Ungureanu.

„Dacă nu era bun de ce l-au numit ministrul Afacerilor Europene? Nu este pesedist şi nici apropiat de mine, dar nu trebuia umilit din atâta prostie. Ce comitete să facă Băsescu la Bucureşti pentru recredibilizarea imaginii României dacă un fost comisar european membru în Guvernul PDL este umilit de cei de la PDL”, a subliniat Ponta.

Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a primit aviz negativ, miercuri seară, la Comisia de Control Bugetar din PE pentru postul de la Curtea Europeană de Audit, el primind 14 voturi „împotrivă” şi 12 voturi „pentru”.”

Romania Libera

Ponta spune că, din punctul său de vedere, există şansa unei colaborări raţionale cu Băsescu

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat că, din punctul său de vedere, există şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Traian Băsescu, pornind de la considerentul că în deciziile finale adoptate în şedinţa de joi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a ţinut cont de obiecţiile sale, potrivit Mediafax.

El a arătat că a părăsit şedinţa de joi a CSAT deoarece nu a acceptat ca pe ordinea de zi, care i-a fost transmisă cu doar o zi înainte, să fie trecute documente prin care, de exemplu, era înfiinţat „un Megaminister de Externe al Administraţiei Prezidenţiale”.

Acest „Megaminister” ar fi urmat să funcţioneze sub forma unui oficiu din structura Administraţiei Prezidenţiale care să coordoneze Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Afacerilor Europene, serviciile publice de radio şi televiziune, Regia Patrimoniului Protocolului de Stat pentru refacerea imaginii României în străinătate.

Premierul a declarat totodată că nu a acceptat nici propunerea preşedintelui Traian Băsescu privind adoptarea unei decizii a CSAT prin care să fie stabilit bugetul pentru 2013-2016 destinat înzestrării Armatei, motivând că o astfel de decizie aparţine Parlamentului la aprobarea bugetului de stat şi că actualul Guvern are un mandat limitat, până la alegerile parlamentare.

Un alt punct de divergenţă a rezultat dintr-un document conform căruia CSAT ar fi urmat să se pronunţe asupra tuturor proceselor de privatizare şi numirilor de manageri la companiile de stat. Ponta a arătat că acceptă intervenţia CSAT doar în cazul unei privatizări cu risc asupra siguranţei naţionale.

Premierul a remarcat însă că, în final, în şedinţa CSAT s-a ţinut cont de aceste obiecţii.

„Eu, când am zis la un moment dat – sigur, eram în campania de referendum, eram toţi foarte războinici – că nu o să merg nici la CSAT, dar nu o să împiedic CSAT-ul, am fost criticat că nu este un gest raţional, că nu e normal. M-am dus astăzi, am evitat un conflict mai grav şi deciziile luate, până la urmă, au fost deciziile corecte, dar nu îmi doresc ca la fiecare şedinţă de CSAT să existe o tentativă prin care Administraţia Prezidenţială să mai ia ceva de la Parlament, Guvern, televiziune sau radio”, a spus Ponta la RTV.

Întrebat dacă există totuşi şansa unei colaborări raţionale cu preşedintele Traian Băsescu, premierul a răspuns că, din punctul său de vedere, acest lucru este posibil atât timp cât şeful statului înţelege că actualul premier nu este ca Boc şi Ungureanu.

El a arătat în acelaşi timp că prima sa întâlnire cu preşedintele Băsescu, după referendumul de demitere a acestuia, nu a fost una „foarte reuşită”.

În 30 iulie, după referendumul de demitere a preşedintelui, premierul Victor Ponta a declarat că va face tot posibil să nu mai interfereze cu Traian Băsescu dacă acesta va reveni la Palatul Cotroceni şi că nici măcar nu va mai participa la şedinţele CSAT, spunând că, dacă sunt documente importante, Băsescu poate să i le transmită spre semnare.

Prim-vicepreşedintele PDL Cristian Preda a declarat, marţi, că şedinţa CSAT programată pentru joi, prima după revenirea în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu, va fi un test important pentru coabitare.”

Off Topic

Sa vedem ce mai spun sondajele!

Romania Libera

SONDAJ IMAS: USL, a treia lună de SCĂDERE

Se arata ca:

„USL ar obţine 55% din voturi, dar a pierdut aproape 12% în ultimele trei luni, potrivit unui sondaj realizat de IMAS în luna septembrie, publicat de Adevărul.

Dacă mâine ar fi alegeri parlamentare, USL ar obţine voturile a 55% din români, potrivit sondajului realizat de IMAS în perioada 6-16 septembrie. Pe următoarele locuri se clasează PDL cu 17,8%, PPDD cu 15,5% şi UDMR cu 5,3%, în timp ce restul formaţiunilor politice nu ar depăşi pragul electoral.

Chiar dacă USL se află pe primul loc în preferinţele românilor, scorul alianţei social-liberale este cu aproape 12% mai mic decât cel din luna iunie, înainte de declanşarea suspendării lui Traian Băsescu. În ultimele luni de zile, USL a trecut prin două perioade distincte din punct de vedere al evoluţiei cotei electorale, potrivit cercetărilor realizate de IMAS.

PPDD, uşoară creştere

PPDD avea  12,8% în mai şi a coborât  la 9,8% în iunie. Cota acestui partid a ajuns la 10% în iulie, la 14,1% în august şi la 15,5% în septembrie.

Pierderea guvernării şi a alegerilor locale a adus PDL la 14,5% în mai şi la 12,7% în iunie, scorul cel mai slab din ultimii doi ani de zile. Strategiile PDL au părut lipsite de succes, iar partidul nu a crescut în sondaje nici măcar după schimbarea lui Emil Boc cu Vasile Blaga în fruntea partidului. În schimb, alegătorii democrat-liberalilor au fost „mobilizaţi” de declanşarea operaţiunii de suspendare, partidul crescând în iulie la 16,3%, iar în august la 17,8%.”

USL trebuie sa aiba atentia marita!

Gitenstein: Voluntarii Corpului Păcii au plantat peste tot în România sămânţa schimbării

Gandul

GÂNDUL LIVE. Ministru în Guvernul României, despre Oltchim: Trebuie să plătească nu numai Dan Diaconescu, dar şi din guvern, dacă privatizarea eşuează

Se arata ca:

„Ministrul Liviu Pop a declarat, în această seară, la GÂNDUL LIVE, că în cazul eşuării privatizării Oltchim va răspunde nu doar Dan Diaconescu, ci şi responsabilii din guvern pentru acest eşec.

„Cineva va plăti, nu că va trebui, cineva va plăti. Dacă luni nu se încheie contractul, cineva va plăti şi Dan Diaconescu şi, poate, şi cineva din guvern”, a spus Pop, precizând că „ziua de luni va aduce elementul de noutate”.”

DE citit…

Iata ce spune Dl. Adrian Nastase pe blogul sau:

Pentru reprezentantii PDL care merg la televizor

Se arata, printre altele, ca:

„1)      În 2001, cu un Arpechim încă nepreluat de OMV, Oltchim, lucrând deci „braţ la braţ” la Arpechim, avea pierderi de 139 de milioane lei, la o cifră de afaceri de 590 de milioane. Aşa l-am preluat. Rentabil!

2)      După ce, în 2002 şi 2003 cifra de afaceri a crescut, gradual,s-au redus, proporţional şi pierderile. De la aproximativ 25%, în 2001, la aproximativ 10%;

3)      În 2004, cifra de afaceri a crescut cu aproape 60% faţă de 2003, respectiv 230% faţă de 2001, şi pentru prima dată, Oltchimul a trecut de pe pierderi pe profit (84 de milioane lei);

4)      Profitul, chiar mai mic, a fost obţinut şi în 2005 şi 2006, în condiţiile în care cifra de afaceri a continuat să crească.

5)      Privatizarea Petrom a fost decisă de mentorul spiritual al pedeliştilor, Traian Băsescu, cel care s-a angajat în numele României, în 1999, prin memorandumul semnat cu Banca Mondială.

6)      Ştiu că, la papagali, efortul de învăţare durează mai mult. Aşa că voi reveni cu aceste date.

Dar iata si articolul din Ziarul Financiar la care face trimitere editorialul D-lui Nastase:

Cine ar trebui să plătească pentru situaţia dezastruoasă de la Oltchim Râmnicu Vâlcea

Se arata ca:

„Situaţia dramatică în care a ajuns cel mai mare combinat chimic al ţării, Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT), este responsabilitatea directă a celor 33 de membri ai Consiliului de Administraţie care au trecut prin conducerea companiei în ultimii zece ani. Ei au fost numiţi de stat ca să administreze interesele statului şi ale acţionarilor minoritari la Oltchim, iar acum întrebarea este dacă vor fi traşi la răspundere inclusiv penal.

Aceştia au pus umărul la dezastrul Oltchim votând hotărârile care au condus la pierderi de 300 mil. euro în ultimii cinci ani şi jumătate şi la acumularea unor datorii de 700 mil. euro. Majoritatea administratorilor de la Oltchim au votat în ultimii zece ani propunerile directorului general Constantin Roibu, cel care a fost multă vreme şi preşedintele Consiliului de Administraţie. Numiţi politic de miniştrii economiei, ei fie nu au văzut, fie au ignorat înrăutăţirea situaţiei Oltchim. Singurii care au contestat strategia Oltchim au fost reprezentanţii PCC, care ulterior au fost daţi în judecată de companie pe motiv că ar fi blocat nejustificat activitatea companiei şi mai ales finanţarea.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Domnu’ Dan…

Apropo de ce spuneam aici, iata ce arata acum presa:

Gandul

DOSARUL OLTCHIM. Cine este ADEVĂRATUL INVESTITOR din spatele lui Dan Diaconescu?

Se arata ca:

„Dan Diaconescu, câştigătorul licitaţiei prin care a cumpărat blocul majoritar al acţiunilor Oltchim, declara înainte ca licitaţia să aibă loc că va finanţa compania fie cu ajutorul poporului, fie prin intermediul unor investitori misterioşi. Datoriile pe care le are patronul OTV şi conturile aproape goale au dat naştere mai multor speculaţii potrivit cărora în spatele lui Diaconescu s-ar afla un mare investitor secret.

Patronul OTV, televiziune aflată în proces de insolvenţă, are  datorii de aproximativ 6,5 milioane de euro , dintre care 600.000 de euro către finanţele publice. Acţionar la cinci companii, Diaconescu are datorii la stat cu două dintre aceste firme, suma depăşind 1,75 de milioane de euro. În 2011, averea lui Dan Diaconescu era evaluată la 8-9 milioane euro, acesta fiind în prezent cercetat de procurori pentru spălare de bani şi evaziune fiscală şi a fost trimis în judecată pentru şantaj.

Prima ipoteză referitoare la un investitor din umbră, lansată chiar de preşedintele PP-DD, sugerează că în spatele câştigătorului licitaţiei este cea mai mare companie producătoare de gaze naturale din lume. În declaraţiile sale, Dan Diaconescu a dat de înţeles că grupul rus Gazpromar fi gigantul misterios care „vrea să investească în România”, refuzând totuşi să nominalizeze, din cauza unei aparente clauze de confidenţialitate.

„ Investitorul este un gigant, cel mai mare de pe glob în petrochimie. Dacă domnul Ponta a zis că între mine şi Gazprom ar alege Gazprom, am scos peştişorul de aur şi m-am gândit să-i aduc acel investitor pe care şi l-a dorit. Doar că investitorul nu vrea să mai lucreze cu statul, ci cu PP-DD. Am putea vorbi despre un asemenea caz, însă am semnat un acord cu nişte clauze de confidenţialitate”, a specificat Diaconescu, înaintea licitaţiei.

Această ipoteză ar fi paluzibilă, în condiţiile în care câteva companii care reprezentau Gazpromul au fost interesate de achiziţionarea Oltchimului, amânând licitaţia cu trei zile. Mai mult, Gazprom este şi unul dintre acţionarii companiei ruseşti TISE, care s-a declarat interesată de preluarea Oltchimului.

Cu toate acestea, premierul Victor Ponta a refuzat să comenteze informaţia potrivit căreia compania Gazprom este adevăratul cumpărător al Oltchimului. „Hai, domnule, ce naiba, nu pot să comentez aşa ceva!”, a reacţionat Ponta.

Cea de-a doua variantă, de data aceasta speculată de presă, îl pune în prim-plan pe finanţatorul echipei de fotbal FC Vaslui, Adrian Porumboiu. Cu toate acestea, omul de afaceri a negat varianta în care el ar fi „omul din spatele” lui Dan Diaconescu.

Ultimul personaj bănuit că ar fi în spatele lui Dan Diaconescu este omul de afaceri american Victor Adam. Potrivit unei declaraţii făcute duminică de Gigi Becali, finanţatorul Stelei, Victor Adam este cel care îl va ajuta pe patronul OTV să cumpere Oltchimul.

„Asta care este în spatele lui Dan Diaconescu am auzit că-l cheamă Victor Adam”, a spus Becali.

Victor Adam este preşedintele TransGas Develpment Systems, o companie siderurgică. Absolvent al Universităţii Cornell, cu o diplomă în inginerie, Adam a fondat Gas Alternative Systems, care activează în New York.

Cu toate acestea, potrivit site-ului Puterea, omul de afaceri ar fi negat că îi asigură spatele lui Dan Diaconescu, adăugând că nici măcar „nu a auzit de el”, dar că sunt interesaţi să investească în România.

„Nu facem asta, nu. Nu ştim nici compania, nici persoana. Şi, deşi suntem interesaţi să facem afaceri în România, abia aşteptăm să facem afaceri în România, acesta nu este unul dintre proiectele la care lucrăm”, a declarat Adam Victor.

Nici preşedintele OPSPI, Remus Vulpescu, nu a confirmat faptul că Victor Adam ar fi adevăratul investitor. „Domnul Dan Diaconescu, la această privatizare, a făcut în nume personal oferta de cumpărare. Şi-a asumat toate obligaţiile din acea ofertă de cumpărare personal, fără să condiţioneze de implicarea unui partener, fie el gigantic sau mai mititel, sau să ne anunţe că oferta respectivă depinde şi de altcineva. Domnul Dan Diaconescu a făcut oferta clar şi categoric, foarte fermă, irevocabilă în nume personal”, a comentat Vulpescu.„ (subl. mea)

Un oraş întreg priveşte cu îngrijorare cum Dan Diaconescu joacă POKER cu statul român: ce cărţi are în realitate investitorul strategic DD

Se arata, printre altele, ca:

„1. Cine se află în spatele lui Dan Diaconescu?

Este clar că un om dator la stat, cu OTV-ul în insolvenţă şi cercetat pentru spălare de bani şi evaziune şi inculpat într-un dosar de şantaj nu are credibilitatea necesară unui investitor strategic. Singurul care pare să creadă în bunele intenţii ale lui DD pare să fie însuşi Remus Vulpescu, şeful Privatizării, care vineri dădea o declaraţie năucitoare pentru gândul. La rândul lui, în cel mai pur stil otevist, Diaconescu a băgat în ceaţă presa şi mediul de afaceri, vorbindu-le, fără a nominaliza, despre un misterios mega-investitor aflat în spatele său. Rând pe rând au intrat în discuţie gigantul rus Gazprom, TISE – o altă companie rusească -, omul de afaceri român Adrian Porumboiu, americanul Victor Adam, preşedintele TransGas Develpment Systems şi, ultimul pe listă, poporul român. AFLĂ MAI MULT:Ce spun Adrian Porumboiu şi Victor Adam despre implicarea lor în această privatizare cu cântec.

2. Plăteşte sau merge la cacealma? Ce riscă DD dacă nu va plăti cele 45 de milioane de euro ofertate?

Deşi premierul îl ameninţă pe Diaconescu cu puşcăria, în caz că nu-şi va achita obligaţiile în termen de 10 zile, avocaţii spun că sancţiunile nu sunt drastice. „Diaconescu pierde garanţia de 130.000 de euro, dacă a plătit-o, şi cam atât. O plângere penală împotriva sa este inutilă, nu are temei legal, acest lucru doar l-ar transforma în erou şi el abia aşteaptă. Sancţiunile de care vorbeau domnul Ponta şi domnul Vulpescu nu există în aceste cazuri”, a declarat, pentru gândul, avocatul Gheorghe Piperea. AFLĂ MAI MULT: Ce au declarat, pentru gândul, surse din Parchet despre această privatizare ciudată.

3. Câţi bani ar trebui să aibă investitorul pentru a repune combinatul pe roate?

Cele 45 de milioane de euro pe care Dan Diaconescu a promis că le va plăti pentru pachetul majoritar de acţiuni la Oltchim sunt o mică parte din suma-mamut pe care orice posibil investitor trebuie s-o investească lunar în combinat. Vorbim de costuri nenumărate, de la materie primă, gaze, utilităţi şi până la salarii. Doar pentru a ţine instalaţiile în funcţiune, Diaconescu ar trebui să scoată dintr-un foc 40 de milioane de euro. Doar pentru Oltchim, capitalul de lucru lunar este de 75 de milioane de euro, dar toată această investiţie ar fi inutilă dacă combinatul nu intră într-un sistem combinat cu Arpechimul. Aceasta implică, fireşte, un capital de lucru mult mai mare. AFLĂ MAI MULT:Cât ar trebui să plătească Diaconescu doar pentru salarii.

4. Cine este TISE, compania rusă despre care vorbeşte ministrul Economiei?

Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, a declarat că, în cazul în care nu se finalizează tranzacţia cu Dan Diaconescu, există o companie rusească interesată de preluarea combinatului de la Oltchim. Este vorba despre firma rusească TISE. AFLĂ MAI MULT:Cât de serioasă este oferta TISE şi ce legătură are cu gigantul GAZPROM.

5. Cine s-ar bucura dacă Oltchimul s-ar închide şi care ar fi consecinţele închiderii Oltchim, în piaţa internaţională?

Opinia experţilor este că, în cazul în care Oltchim şi-ar închide, definitiv, porţile, ar apărea dezechilibre serioase atât pe piaţa internă a produselor petrochimice cât şi pe cea externă, generând scumpiri cu 10% a produselor de gen, în România. „Închiderea combinatului Oltchim ar avea consecinţe dezastruoase mai ales în plan intern”, a declarat, pentru gândul, Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportarilor din România. AFLĂ MAI MULT:Cine câştigă dacă Oltchim s-ar închide şi de ce insolvenţa ar ajuta „dezrobirea” companiei de firmele căpuşă.„

DOSARUL OLTCHIM. Diaconescu NU a semnat contractul de privatizare. Ponta: „Nu are niciun ban. Căutăm un alt investitor”

Dan Diaconescu a părăsit România. Urmează să revină miercuri în ţară

DOSARUL OLTCHIM agită apele în USL. Liberalul Dan Radu Ruşanu dă vina pe Florin Georgescu: A fost o neasumare politică a responsabilităţii de către ministrul de Finanţe

Se arata ca:

„Vicepreşedintele PNL, Dan Radu Ruşanu, a declarat, pentru gândul , că eşecul privatizării Oltchim ar fi putut fi evitat dacă ministrul de Finanţe, Florin Georgescu, şi-ar fi asumat responsabilitatea politică în urmă cu trei luni pentru acordarea unei garanţii de stat pentru combinat în valoarea de 40 de milioane de euro.

„Greşeala este a Ministerului de Finanţe care a refuzat să dea o garanţie a statului de 40 de milioane de euro, ceea ce ar fi asigurat continuarea activităţii pentru şase – şapte luni de zile, timp în care se putea pregăti o privatizare reală cu nişte competitori interesaţi şi potenţi pentru această achiziţie. A fost o neasumare politică a responsabilităţii de ministrul de Finanţe actual, care a refuzat tot timpul să dea aceşti bani”, a spus, pentru gândul, Dan Radu Ruşanu.

Liberalul susţine că o altă greşeală revine sindicatelor care au scos oamenii în stradă, speriind astfel potenţialii investitori.

Ruşanu a adăugat că ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, nu putea face mai mult în această situaţie.

„Ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, nu putea gestiona altfel situaţia, poate doar că nu l-a convins pe ministrul de finanţe să dea acea garanţie a statului pentru Oltchim”, a afirmat Ruşanu.

Soluţia propusă de vicepreşedintele PNL este ca un investitor puternic să cumpere la pachet şi Oltchim şi Arpechim. El a explicat că cei de la OMV, care deţin Arpechim, au mărit preţul materiilor prime în 2008 cu 350%, ceea ce a dus ca Oltchim să sufere pierderi semnificative în anii următori.

Ruşanu susţine că greşelile Guvernului şi ale sindicatelor au condus la situaţia ca toţi cei care au participat la privatizare să nu aibă forţa financiară necesară.

„Acţionarul minoritar doreşte să închidă Oltchim pentru că astfel şi-ar elimina concurenţa pentru că au o unitate similară în Polonia. Vuza care nu cred că ar putea avea forţa financiară, iar Dan Diaconescu a încercat o cacealma, participând la licitaţie şi sperând să nu câştige. În clipa când a câştigat era disperat. Dan Diaconescu are acum un cartof fierbinte în mână”, a declarat Ruşanu.

Potrivit acestuia, Dan Diaconescu va încerca în perioada următoare să găsească tot felul de tertipuri pentru a nu plăti suma licitată pentru Oltchim.”

DOSARUL OLTCHIM. Ponta: Îl demit pe ministrul Chiţoiu dacă are o responsabilitate în eşecul privatizării. Procesul ar putea fi reluat anul viitor

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că ia în calcul demiterea ministrului Economiei, Daniel Chiţoiu, însă doar în condiţiile în care acesta ar avea o responsabilitate în eşecul privatizării Oltchim.

Premierul a fost întrebat, luni, de jurnalişti, dacă ia în calcul demiterea lui Chiţioiu, pentru eşecul privatizării Oltchim, răspunsul fiind afirmativ: „Dacă are o responsabilitate, sigur că da. O să verificăm împreună, exact, ce anume putea fi făcut altfel”.

„Însă ştiţi foarte bine, ca şi mine, probabil domnul Diaconescu ar fi preferat să nu fie primit la licitaţie ca să spună că el salva combinatul dacă-l lăsam. Uite, l-am primit şi ceea ce cred că toţi ştiam, că de fapt nu are niciun leu şi nicio intenţie de a salva comnbinatul, din păcate, se confirmă, dar totuşi bătaia asta de joc la adresa oamenilor nu poate să rămână fără consecinţe”, a adăugat Ponta.

El a precizat că în cazul lui Dan Diaconescu instituţiile statului vor stabili răspunderea pe care o are.

„Există răspunderea civilă, comercială şi penală. Nu eu o stabilesc, o vor stabili instituţiiel statului”, a spus Ponta, întrebat cum poate să răspundă Dan Diaconescu pentru ceea ce s-a întâmplat în procesul de privatizare a Oltchim.

Luni dimineaţă, Ponta a declarat la începutul şedinţei BPN al PSD, la care presa a avut acces, că Videanu, despre care a spus că este „hoţul hoţilor”, încearcă, în înţelegere politică cu Dan Diaconescu, să acopere fraudele făcute de PDL la Oltchim.

„După cum vedeţi, trebuie să reparăm noi toate hoţiile şi toate relele făcute de către PDL: cea mai mare hoţie, ani de zile de căpuşare a Oltchimului de către firmele PDL, sute de milioane de Euro din bani publici băgaţi de hoţul hoţilor, domnul Videanu. Aţi văzut că cu o zi înainte de licitaţie domnul Videanu şi cu domnul Roibu aranjau cum să facă lucurile la Oltchim şi, bineînţeles, în înţelegere politică cu Dan Diaconescu, pentru a încerca să acopere urmele fraudelor uriaşe făcute de PDL la Oltchim”, a spus Ponta la începutul reuniunii PSD.

Ulterior, Videanu – preşedintele interimar al PDL Bucureşti – a spus că PDL cere demisia Guvernului, spunând că premierul Ponta este „mitoman naţional” şi respingând acuzaţiile privind existenţa unei înţelegeri între el şi Dan Diaconescu privind Oltchim.

Totodată, Videanu l-a numit „domnul Bulă” pe Victor Ponta, despre care a spus că este „un personaj politic jalnic”, şi dacă vrea să îl vadă pe „hoţul hoţilor” să se uite în oglindă.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim, după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

Contractul nu a fost însă semnat, iar Ponta a anunţat că privatizarea Oltchim va fi reluată anul viitor, el spunând că, după ce se va constata că aşa-zisul câştigător nu a avut nici bani, nici intenţia de a deveni acţionar majoritar, statul va aproba un plan de măsuri pentru combinat.” (subl. mea)

Itar-Tass: Victor Ponta invită investitori ruşi la Oltchim

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a invitat investitorii ruşi la privatizarea combinatului chimic Oltchim, comentează pagina online a agenţiei de presă Itar-Tass.

„Mi-aş fi dorit ca şi la Olchim să fi avut un mare investitor din Rusia” fiindcă „mă gândesc în primul rând, la siguranţa locurilor de muncă” şi mai puţin la „spectacole mediatice”, scrie Itar-Tass, parafrazând declaraţiile lui Victor Ponta de la Slatina.

Aceste declaraţii au fost făcute ca urmare a scandalului izbucnit în jurul privatizării combinatului chimic Oltchim, scandal care a „erupt”, potrivit Itar-Tass, odată ce magnatul media Dan Diaconescu „a refuzat să semneze astăzi contractul”.

„Nu am putut semna acest contract, întrucât lipsesc clauze, prevederi şi anexe, iar tot contractul este diferit faţă de cel pe care l-am agreat când am participat la privatizare”, a anunţat Diaconescu, notează Itar-Tass. În schimb, anunţă agenţia de presă rusă, Dan Diaconescu a recunoscut că nu are cei aproximativ 50 de milioane de euro necesari pentru achiziţionarea a 54,8% din acţiuni, dar a adăugat că în spatele său „stau forţe serioase”.

  Agenţia de presă rusă încheie articolul cu afirmaţia lui Ponta că privatizarea Oltchimului va continua anul viitor întrucât cumpărătorul nu a avut bani şi nici dorinţa de a-l cumpăra.” (subl. mea)

Politic

Ana Birchall

Si-a gasit o noua Elodia!

Cristian Preda

Cu intenție sau fără?

Related articles

• Romania’s Ponta Says Diaconescu Lacks Oltchim Stake Money – Bloomberg (bloomberg.com)

Off Topic

Emisarul lui Obama: Guvernul român a schimbat regulile în timpul referendumului pentru suspendarea preşedintelui. Suntem mulţumiţi că Ponta a respectat decizia CCR

Se arata, printre altele, ca:

„Philip Gordon, Asistent pentru Afaceri Europene şi Eurasiatice din cadrul Departamentului de Stat american, a declarat zilele trecute, în cadrul unui forum din Washington DC, că Statele Unite au fost îngrijorate în mod deosebit de felul în care s-a desfăşurat tentativa de demitere a preşedintele Băsescu în această vară, pentru că „guvernul părea să schimbe regulile în timpul acestui proces”, se arată într-un transcript publicat pe site-ul Departamentului de Stat american. Cu toate acestea, Washingtonul este mulţumit acum că guvernul Ponta şi-a ţinut promisiunea de a respecta deciziile Curţii Constituţionale.

Cunoscut în România drept „emisarul lui Obama„ după ce, luna trecută, a făcut o vizită surpriză la Bucureşti pentru a  transmite îngrijorările SUA cu referire la procedura de demitere a lui Băsescu, Gordon a exemplificat cu România grija Statelor Unite faţă de respectarea democraţiei în statele europene.

„Ne-am exprimat, în România, îngrijorarea faţă de ameninţările la adresa instituţiilor democratice şi a sistemului judiciar. Am fost îngrijoraţi mai ales de desfăşurarea referendumului pentru demiterea preşedintelui, deoarece guvernul părea să schimbe regulile în timpul acestui proces şi existau acuzaţii credibile de fraudă electorală şi de încercarea de a exercita presiuni asupra Curţii Constituţionale”, a declarat Philip Gordon, la US-Central Strategy Forum, din Washington DC.

Oficialul american şi-a afirmat satisfacţia că guvernul Ponta nu şi-a încălcat promisiunea de a respecta deciziile Curţii Constituţionale.

„Suntem încrezători că România va ieşi din această criză hotărâtă din nou să protejeze puterea şi independenţa instituţiilor ei democratice”, a declarat Gordon, care a lăudat ţara noastră pentru participarea la scutul anti-rachetă.”

Update

Gandul

Dan Diaconescu cere Tribunalului Vâlcea anularea unei părţi de 130 DE MILIOANE DE EURO din datoria Oltchim

DOSARUL OLTCHIM. Videanu îl ameninţă pe Ponta cu plângere la Parchet pentru tentativă de subminare a economiei naţionale

Crin Antonescu despre Oltchim: Nu este bine că s-a ajuns într-un scandal, o confuzie. Lucrurile capătă un nivel de parodie

România brevetează privatizarea „pe persoana fizică” Dan Diaconescu. Şeful privatizării: „Domnu’ de la Gândul, ştiţi câţi miliardari din America au firme în faliment, dar au bani?”

Un foarte interesant articol, asa ca il redau integral:

„Combinatul Oltchim ar putea ajunge în proprietatea lui Dan Diaconescu (dacă el virează banii în termenul legal şi se semnează contractul) şi nu a unui eventual investitor strategic pentru că nu mai era timp pentru astfel de negocieri. Afirmaţia îi aparţine lui Remus Vulpescu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), instituţia subordonată ministerului Economiei care a derulat procesul de vânzare a pachetului de 54,8% din acţiunile Oltchim.

Întrebat de gândul de ce privatizarea nu a fost făcută cu un investitor strategic, care să se angajeze nu numai să continue activitatea de bază a combinatului, ci şi să investească în tehnologia Oltchim, Vulpescu a declarat, pe un ton grav, că „noi, acuma, nu am fost în momentul optim pentru privatizare”.

„Avem angajamente cu instituţiile financiare internaţionale. Avem un calendar care trebuie respectat. Dacă privatizarea nu ar avea loc la termenul angajat atunci ar fi consecinţe serioase. Guvernele anterioare aţi văzut cum s-au ocupat de această problemă. Noi nu am avut acei ani, acel an sau acele şase luni măcar pentru a duce astfel de negocieri cu un investitor strategic. În mod normal, pentru astfel de discuţii este nevoie de măcar un an, un an şi jumătate”, a adăugat el.

Poate o persoană fizică să cumpere un combinat chimic? Statul spune că „Da”

Întrebat, de asemenea, dacă este normal ca o persoană fizică să poată cumpăra un combinat chimic, şeful OPSPI, care a preluat această funcţie la mijlocul lunii mai, a declarat că „Da”, fiind vorba despre o situaţie similară cu cea a achiziţionării de acţiuni de pe piaţa de capital.

El a ţinut să sublinieze că „oferta de cumpărare cuprinde angajamentele luate de domnul Dan Diaconescu, pe care dumnealui le-a prezentat din proprie iniţiativă, fără să fie obligat prin caietul de sarcini acest lucru”, angajamente printre care se numără inclusiv faptul că „nu va da afară oameni” şi că „nu va vinde active”.

În ceea ce priveşte capacitatea financiară a lui Dan Diaconescu de a plăti cele 203 milioane de lei, preţ cu care a fost declarat de către statul român câştigător al licitaţiei publice, care a fost şi televizată, Vulpescu susţine că nu se îndoieşte „în acest moment” de capacitatea lui de a plăti suma angajată. „Dacă ne-am fi îndoit (cei din comisia de licitaţie, n.r.) nu l-am fi declarat adjudecator”, a explicat el.

„Ne-am bazat pe ceea ce e a depus în dosar şi pe declaraţiile sale, publice de altfel, văzute şi auzite de toţi”

Faptul că una dintre cele cinci firme deţinute de Dan Diaconescu una este în faliment iar alte două firme au datorii către bugetul de stat de circa 1,7 milioane de euro, nu a fost un impediment în declararea lui Diaconescu drept câştigător, atât timp cât el a depus oferta „pe persoană fizică”. „Domnu’ de la gândul, nu vreau să dau exemple de miliardari de pe continentul american care au firme în faliment. Dacă au companii în faliment nu înseamnă că nu dispun de bani”, ne-a precizat şeful OPSPI.

„S-a angajat în oferta depusă să plătească integral la semnarea contractului. A depus scrisori de bonitate. Ne-am bazat pe ceea ce e a depus în dosar şi pe declaraţiile sale, publice de altfel, văzute şi auzite de toţi”, a continuat Vulpescu. Întrebat de gândul ce valoare au aceste „simple declaraţii şi atât” în contextul unui proces de privatizare, el a răspuns, pe un ton uşor mai ridicat şi mai hotărât, că „în societate nu există declaraţii şi atât” şi că „acele declaraţii sunt, practic, angajamente publice”.

Ce se întâmplă dacă cel care câştigă licitaţia „nu dă banii”

Rugat să prezinte scenariul în care câştigătorul licitaţiei publice televizate, Dan Diaconescu, nu va achita suma de 203 milioane de lei, cu care a câştigat licitaţia, Vulpescu a refuzat să vorbească despre o asemenea posibilitate „la jumătate de oră după prezentarea câştigătorului”.

A acceptat însă să explice, „la modul general”, despre două situaţii care pot apărea, la acest tip de licitaţii, în cazul în care nu se onorează plata angajată. Primul caz este cel în care „există sursa de finanţare, persoana respectivă având banii, dar, din diverse motive, nu-i mai plăteşte”. În această situaţie respectivul câştigător al licitaţiei va pierde doar garanţia iniţială depusă pentru a putea participa la licitaţie, respectiv suma de 564.303 lei (aproape 130.000 de euro).

Există însă şi un al doilea caz, pe care Vulpescu l-a prezentat pentru gândul cu menţiunea expresă, repetată de altfel, că se referă „la modul general” şi nu la o licitaţie anume, ci la procesul de licitaţie în general, respectiv momentul în care, „deşi, în general, la o licitaţie de orice natură mergi şi licitezi cu bună credinţă şi având finanţarea asigurată, se dovedeşte că nu este aşa”, moment în care „statul va începe demersurile legale, prevăzute de lege, împotriva acelei persoane”.

Garanţia depusă de participanţii la licitaţie, respectiv suma de bani pe care o pierde orice participant care, declarat câştigător, nu efectuează plata, a fost stabilită iniţial la aproape opt milioane de euro. Ea acoperea însă „întreg pachetul”, respectiv pachetul de acţiuni după conversie şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim. Ulterior, pentru că statul, prin OPSPI, a decis scoaterea la licitaţie „pe bucăţi”, strict pentru licitaţia privind pachetul de 54,8% din Oltchim, companie cu un capital social de circa 34 de milioane de lei, a fost calculată la aproape 130.000 de euro.

Ilie Şerbănescu: „E o chestie disperată. Este o farsă ce se desfăşoară acum. Oltchim nu mai există demult”

Dincolo de spectacolul oferit românilor de această licitaţie televizată, soarta Oltchim a fost stabilită încă din 2008, când OMV, care prin Petrom deţine Arpechim, a decis închiderea acestui combinat chimic al cărui scop unic era livrarea de materie primă pentru Oltchim, este de părere analistul economic Ilie Şerbănescu.

„E o chestie diperată. Este o farsă ce se desfăşoară acum. Oltchim nu mai există demult. Această privatizare este fără rost pentru că nu mai ai ce privatiza. Fără materie primă Oltchim nu poate funcţiona şi fără Arpechim, care a fost închis în 2008 de OMV, nu are materie primă”, ne-a declarat Şerbănescu, înainte ca OPSPI să anunţe câştigătorul licitaţiei.

„Nu are nimeni ce să facă. Nu e vorba de bani. Fără materie primă nu poate să meargă”, a adăugat Şerbănescu. Analistul economic susţine că privatizarea forţată a Oltchim, la cererea expresă a FMI şi a Comisiei Europene, nu face parte din „planul de colonizare” al marilor puteri şi nu reflectă decât faptul că România este o „colonie de consum, deci de cea mai joasă speţă”, spre diferenţă de Cehia, de exemplu, care este o „o colonie de producţie”.”

Cine este Remus Vulpescu, şeful OPSPI, fost jurnalist şi pasionat de „pilotaj auto supersport”, omul care a inventat privatizarea live şi pe persoană fizică

DOSARUL OLTCHIM. Ce ofertă a făcut Dan Diaconescu şi care este PLANUL B al Guvernului

Se arata, printre altele, ca:

„”Negocierile finalizate în data de 14 august 2012 dintre România şi misiunea comună FMI-Banca Mondială-Uniunea Europeană au condus la stabilirea zilei de 18 septembrie ca data limită pentru ca Guvernul României să înainteze FMI documentele oficiale din care să rezulte că în procesul de privatizare a Oltchim a fost desemnat câştigătorul procedurii publice de licitaţie pentru cumpărarea pachetului de acţiuni deţinut de Statul român la SC Oltchim”, se arată Memorandumul pentru privatizarea Oltchim.

Pe de altă parte, „în cazul în care privatizarea Oltchim nu reuşeşte, compania va fi plasată în lichidare voluntară„, se arată într-o prezentare susţinută recent de Florin Georgescu, ministrul Finanţelor, la Constanţa.

„Publicarea prospectului de privatizare până la mijlocul lunii august 2012, în vederea desemnării ofertantului câştigător până la mijlocul lunii septembrie 2012. În cazul în care privatizarea nu reuşeşte, compania va fi plasată în lichidare voluntară”, se precizează în prezentarea susţinută la începutul lunii septembrie de Ministrul Finanţelor, Florin Georgescu. […]

Ce cuprinde oferta lui Dan Diaconescu:

– „Sunt dispus să investesc până la 2 miliarde de euro, având ca scop atingerea unei cifre de afaceri de 10 miliarde de euro pe an, într-o perioadă de 3-4 ani de la achiziţionare, retehnologizare şi optimizare a întrregului ansamblu industrial”, se arată în oferta cu care Dan Diaconescu şi-a adjudecat pachetul de 54,8% din acţiunile Oltchim.

– „Pentru aceste obiective economice prevăd mărirea numărului de personal la aproape 10.000 de angajaţi, la care se vor adăuga alte 20.000 de persoane în industria conexă legată de cele 7 centre de profit integrate, ce vor activa sub umbrela Oltchim”.

– „Plata se va face la data semnării contractului de vânzare-cumpărare a pachetului de acţiuni”.

– „Prin prezenta ofertă, vă confirm că dispun de suficiente resurse pentru a efectua plăţile care decurg din tranzacţia prezentă”

– „Sursele de finanţare privind preţul Ofertei Angajante descris mai sus sunt repretzentate de fonduri proprii şi/sau împrumutate/atrase de subsemnatul din dorinţa de a salva de la faliment SC Oltchim pe de o parte şi pe de altă parte, de a aduce bunăstare salariaţilor companiei„, se mai arată în oferta depusă de Dan Diaconescu.” (subl. mea)

Dan Diaconescu la OLTCHIM: o privatizare ratată. Când îşi vor relua activitatea angajaţii de la Oltchim şi care este planul B al lui Victor Ponta

Se arata, printre altele, ca:

„La o zi după ce „investitorul strategic” Dan Diaconescu a refuzat să semneze contractul pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni al combinatului Oltchim, premierul şi ministrul Economiei se gândesc deja la planul B. Supărat pe „neclarităţile din contract” care l-ar fi determinat să nu-l semneze, Diaconescu a plecat, ieri, în Germania, ceea ce a amplificat presiunea pe Guvern, confruntat cu un eşec major în tentativa de a privatiza una dintre cele mai importante companii aflate în acest moment în portofoliul statului. Singurul care încă mai pare încrezător că Diaconescu se întoarce cu banii este şeful Privatizării din România, Remus Vulpescu. Despre cine este acest personaj-cheie în toată această econovelă, citiţi mai multe aici. Aflaţi şi cum a evoluat audienţa OTV în săptămâna în care patronul ei „senzaţional” şi-a făcut marele debut în business-ul mare.

Premierul Victor Ponta şi ministrul Economiei, Daniel Chiţoiu, au susţinut marţi o conferinţă de presă pe tema privatizării combinatului chimic Oltchim Râmnicu-Vâlcea, în cadrul căreia au subliniat că Guvernul şi-a îndeplinit, prin această privatizare, „obligaţia faţă de FMI” şi că „FMI ne va sprijini în continuare”. Guvernul a decis ca suma plătită de Dan Diaconescu pentru pachetul majoritar de acţiuni al Oltchim, respectiv 45 de milioane de euro, să ajungă la combinat sub forma unui împrumut de salvgardare pe o perioadă de şase luni, care să fie acordat de stat până la semnarea transferului de acţiuni. În cazul în care privatizarea va eşua, Guvernul va deschide în termen de două săptămâni trei secţii ale combinatului, urmând ca, în descursul unei luni, toţi angajaii să îşi reia activitatea.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Privatizarea Oltchim

Privind cele ce s-au intamplat, m-a frapat de la bun inceput diferenta foarte mare intre oferta PCC si cea a lui Dan Diaconescu. De la 13 milioane lei la 203 milioane lei!! Aisa Invest venea cu doar 30 de milioane, fara sa oferteze pentru creante. Chimcomplex Borzesti a venit cu 221,4 milioane pentru pachetul majoritar si pentru creante Electrica, dar nu oferteaza pentru creantele AVAS. Faptul ca licitatia a fost transmisa in direct la posturile de televiziune pentru a oferi o cat mai mare transparenta a fost un lucru laudabil. Dupa cum s-a putut cu usurinta constata ceea ce a contat a fost doar pretul oferit. Nu s-a pus problema bonitatii ofertantilor. Stateam si ma uitam la televizor si cugetul m-a dus la ceea ce se cheama bula speculativa si derivate toxice. Chimcomplex Borzesti, dupa cum a reiesit in final, practic nici n-a contat. Insa diferenta dintre oferta PCC si cea a lui Dan Diaconescu este enorma. Cea a lui Diaconescu era de aproape 16 ori mai mare!!! Si asta in conditiile in care licitatia a pornit de la 4 milioane de euro! Diaconescu a oferit mai mult de 10 ori, adica 45 milioane de euro! Oltchim are creante in valoare totala de 700 milioane de euro. Creantele AVAS si Electrica se ridica la 410 milioane de euro. Aceste creante nu au fost vandute niciunui ofertant. Dar eu stau si ma intreb ce s-ar fi intamplat si care ar fi fost consecintele economice daca venea un ofertant si oferea pentru Oltchim, cu creante cu tot, 1 miliard de euro? Toata aceasta licitatie mi s-a parut a fi bazata pe speculatie financiara. Din ceea ce s-a intamplat nu se poate spune exact cat anume valoreaza Oltchim. Care ar fi pretul realist, ca sa zic asa, daca nu corect. Este o asemanare frapanta cu bula speculativa imobiliara, cand, spre exemplu, pretul unei locuinte poate creste foarte mult fara nicio justificare economica: cu atat se vinde. Si doar asta sa conteze. Ca apoi sa scada brusc, fireste. Si cu diferenta ce faci? Hocus-pocus si dispare! Sa nu uitam ca Dan Diaconescu, din cate am inteles, a vorbit de mobilizarea economiilor populatiei, daca am inteles eu bine, sa i se alature in masa la cumpararea de actiuni Oltchim fie si cu 1 euro… Venind cu o suma foarte mare, dornic sa castige licitatia, Dan Diaconescu cred ca si-a dat seama de riscuri. Impresia pe care mi-a facut-o este ca el vrea sa transfere aceste riscuri pe seama altora (poate tot pe seama Statului…?!). E doar o impresie, nimic mai mult. Nu stiu de ce am avut aceasta impresie…

Romania Libera

PRIVATIZARE OLTCHIM. Remus Vulpescu: Diaconescu a venit cu o ofertă foarte bună pentru stat. Nu avem îndoieli privind onorarea contractului

Se arata ca:

„Preşedintele OPSPI, Remus Vulpescu, a declarat vineri seară că Dan Diaconescu a venit cu o ofertă foarte bună pentru cumpărarea Combinatului Oltchim, precizând că nu a fost descoperită nicio îndoială cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi onora propunerea făcută, potrivit b1.ro.

Întrebat dacă consideră că privatizarea Oltchim a fost un succes, Vulpescu a răspuns: „Nu este momentul pentru acest verdict. Astăzi s-a întâmplat ceva inevitabil, era o etapă, nu este o privatizare finalizată. A fost o consecinţă inevitabilă desemnarea ca şi adjudecatar a ofertantului care a propus preţul cel mai mare. Dan Diaconescu a oferit preţuri mult mai bune decât noi am cerut. Dacă aveam cea mai mică îndoială asupra ofertei sale, nu îl desemnam adjudecatar. Am verificat documentele. Ne arată un nivel de siguranţă care nu poate veni decât din posibilităţi financiare foarte serioase”.

Acesta a lăsat să se înţeleagă că Dan Diaconescu îşi va putea duce la bun sfârşit angajamentul, acest lucru reieşind şi din documente, dar şi din declaraţiile acestuia.

„Dan Diaconescu nu a făcut niciodată vreun secret că ar avea în spate o susţinere financiară. E foarte posibil să vină în spatele lui un gigant. În cele 3 caiete de sarcini nu prevăzuserăm plata integrală la semnarea contractului. Această ofertă a lui Diaconescu a venit cu o condiţie formidabil de bună pentru stat: s-a oferit plata integrală a banilor chiar la semnarea contractului, în termen de 10 zile”, a mai spus Remus Vulpescu.

Dan Diaconescu a devenit noul acţionar majoritar al combinatului Oltchim, câştigând licitaţia cu strigare ce a avut loc vineri la Ministerul Economiei cu o ofertă de 203.149.548 lei.”

Gandul

PRIVATIZARE OLTCHIM. DAN DIACONESCU este NOUL PROPRIETAR al combinatului OLTCHIM. Premierul reacţionează dur

Se arata, printre altele, ca:

„Dan Diaconescu a fost declarat, vineri, câştigătorul pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, devenind astfel noul proprietar al combinatului. Creanţele AVAS şi Electrica la Oltchim nu au fost vândute niciunui ofertant. Diaconescu a oferit pentru pachetul majoritar de acţiuni 203 milioane de lei, aproximativ 45 de milioane de euro.

Imediat după aflarea veştii, Diaconescu l-a invitat pe Remus Vulpescu, preşedinte al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi maestru de ceremoni al licitaţiei, să facă parte din noua conducere a combinatului.

Premierul Victor Ponta a reacţionat dur la spectacolul licitaţiei pentru Oltchim.„Dacă ne-a înşelatcineva, va răspunde în faţa legii. Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, se va arde foarte tare”, a spus Ponta.

Licitaţia pentru privatizarea combinatului Oltchim a început după ora 12:00. Cea mai mare ofertă de cumpărare individuală a acţiunilor combinatului a fost de 203 milioane de lei şi a fost înaintată de Dan Diaconescu. A doua ofertă prezentată a fost cea a acţionarului minoritar Oltchim, PCC SE, care a propus cumpărarea în bloc cu 13,4 milioane de lei.

Reprezentanţii Chimcomplex au oferit pentru cumpărarea în bloc suma de 221,4 milioane de lei, dar nu au ofertat pentru creanţele AVAS, ci doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei şi pentru creanţa Electrica. Ultima ofertă a venit din partea omului de afaceri Ştefan Vuza, prin intermediul companiei Aisa Invest. El oferea suma de 30 de milioane de lei pentru pachetul de acţiuni şi nu ofertează pentru creanţe.”

Victor Ponta a aflat în aer REZULTATUL LICITAŢIEI OLTCHIM. Avertismentul premierului pentru Dan Diaconescu: „Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, SE VA ARDE foarte tare”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a aflat în aer, în timpul unui zbor cu elicopterul deasupra Braşovului, numele câştigătoruluI LICITAŢIEI OLTCHIM şi, deşi nu a spus cine este acest câştigător, a lansat un avertisment foarte dur la adresa lui Dan Diaconescu, pe care l-a sfătuit „să nu se joace, altfel o să se frigă foarte tare”.

„Nu există în acest moment un anunţ oficial, dar pot să vă spun un singur lucru: oricine câştigă are între cinci şi zece zile să depună preţul de 203 milioane de lei, după care să înceapă discuţiile privind datoriile (care totalizează aproximativ 700 de milioane de euro, n. red.). Eu am o singură speranţă, în numele miilor de oameni, că nimeni nu îşi va bate joc de ei dintre cei care au fost la licitaţie şi că nimeni nu ne înşală pe toţi„, a declarat premierul, la Braşov, unde a fost invitat de lordul Canton Davis (ex-secretar de stat britanic şi artizanul afacerii Eurocopter) să zboare cu primul elicopter reabilitat pentru Royal Navy la Eurocopter Braşov.

„Dacă ne-a înşelat cineva şi a zis că are 203 milioane de euro de plătit, preţul, şi după aceea încă câteva sute de miioane de investit, deci dacă ne-a înşelat, va răspunde în faţa legii. Sper că cel care va fi declarat astăzi câştigător să ştie că nu e vorba de o joacă. Aici e vorba de mii de oameni şi de un complex industrial extrem de important pentru trei judeţe ale ţării. Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, se va arde foarte tare”, a mai afirmat premierul vineri după-masă, adăugând că nu porneşte de la ideea că „a fost o înşelăciune”.

Totodată, întrebat de corespondentul gândul la Braşov dacă el crede cu adevărat că în spatele lui Dan Diaconescu s-ar afla Gazprom sau un alt investitor de această talie, premierul s-a eschivat cu un „hai, domnule, ce naiba, nu pot să comentez aşa ceva!”.

Victor Ponta a participat la Braşov la o festivitate dedicată livrării primului elicopter reabilitat din lotul de 24 ce sunt reconstruite pentru marina britanică până la sfârşitul lui 2014, în baza unui contrat de aproximativ 300 de milioane de euro.” (subl. mea)

Domnu’ Dan…

Diaconescu la Oltchim. Circul continuă: „Nu pot garanta că livrez LUNI banii. Mai am de studiat o serie de elemente”

Se arata ca:

„Şeful OPSPI, Remus Vulpescu, i-a comunicat lui Dan Diaconescu, CÂŞTIGĂTORUL LICITAŢIEI pentru vânzarea acţiunilor statului la OLTCHIM, că speră să semeneze luni contractul de vânzare-cumpărare, dar Diaconescu a afirmat că trebuie să studieze acordul şi nu a oferit un termen concret pentru semnare, scrie Mediafax.

DAN DIACONESCU  A CÂŞTIGAT LICITAŢIA pentru preluarea a 54,8% din acţiunile OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

„Banii urmează să fie viraţi luni, iar miercuri vor fi transferaţi în contul Oltchim pentru plata salariilor şi asigurarea capitalului de lucru”, a afirmat şeful OPSPI, Remus Vulpescu, după ce a anunţat câştigătorul licitaţiei OLTCHIM.

Diaconescu a intervenit, spunând că nu poate garanta că va semna contractul luni, întrucât trebuie să studieze „o serie de elemente”.

„Nu depinde de mine acest lucru (momentul semnării contractului – n.r.)”, a spus DIACONESCU.

Vulpescu a replicat că acordul va putea fi semnat şi luni după-amiază sau chiar marţi, fără niciun fel de problemă, dar nu mai târziu de miercuri săptămâna viitoare banii trebuie să intre în contul Oltchim.

„Cel târziu miercuri vrem ca banii să fie viraţi în contul Oltchim”, a continuat Vulpescu.

„Vulpescu a mai spus că Diaconescu va putea intra efectiv în posesia acţiunilor la Oltchim abia după ce Consiliul Concurenţei va stabili că această tranzacţie nu creează probleme de concentrare economică.” (subl. mea)

Dar de cine depinde…?

Dan Diaconescu ridică miza după Oltchim: Luăm CFR Marfă, CFR Călători şi Tarom

Se arata ca:

„DAN DIACONESCU, CÂŞTIGĂTORUL LICITAŢIEI de privatizare a OLTCHIM , a declarat vineri că se va asocia cu alţi investitori şi va finaliza procesele cu PCC, acţionarul minoritar al combinatului vâlcean. El a mai adăugat că dispune de suma de 203 milioane lei pentru semnarea contractului de vânzare – cumpărare cu statul român şi este pregătit şi pentru CUMPĂRAREA CFR Marfă şi CFR Călători, scrie Agerpres.

‘Vor veni şi parteneri de afaceri alături de noi, procesele dintre acţionarul majoritar şi minoritar vor lua sfârşit’, a afirmat Dan Diaconescu.

De asemenea, acesta a subliniat că are nevoie de ajutor din partea statului român pentru cumpărarea Arpechim.

‘Avem nevoie din partea statului să ne ajute să cumpărăm rafinăria de la austrieci şi CET-urile, mina de sare de lângă combinat. Este o rugăminte, nu are legătură cu licitaţia în sine’, a spus Diaconescu.

Investitorul a adăugat că este pregătit şi pentru licitaţiile pentru CFR Marfă, CFR Călători şi Tarom.

‘Avem banii necesari. Mă bucur că am rămas cu bani şi pentru CFR Marfă, CFR Călători, Tarom’, a menţionat acesta, citat de Agerpres.

Dan Diaconescu  a fost declarat vineri adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al Oltchim Râmnicu Vâlcea. Oferta depusă de acesta a înregistrat punctajul maxim, de 100 de puncte, oferta fiind în valoare de 203.149.054, 08 lei. Oferte pentru pachetul de acţiuni au mai fost depuse de Chimcomplex Borzeşti, care a obţinut 9,26 puncte, şi AISA Invest – 14,77 puncte.

Potrivit aceleaşi surse, creanţele Electrica şi AVAS nu s-au vândut. Pentru creanţa AVAS o fost depusă o singură ofertă, în bloc, de către PCC, ofertă ce a primit 0,74 puncte. Pentru creanţa Electrica, oferta Chimcomplex Borzeşti a întrunit 30,7 puncte, însă preţul minim pentru care Electrica ar fi fost dispusă să vândă creanţa era mai mare decât cel oferit, motiv pentru care creanţa nu s-a vândut.”

Dar prea le ia el pe toate…

Ponta: Câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim să vină în maxim 10 zile cu banii, altfel e infracţiune

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, presei, la Târgu Mureş, că aşteaptă ca persoana care a câştigat licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea să se prezinte în maxim zece zile cu banii, adăugând că, în caz contrar, este vorba de o infracţiune.

Premierul Victor Ponta a declarat că privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea implică mii de oameni care lucrează acolo şi o societate comercială „extrem de importantă pentru români”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a adăugat că aşteaptă ca persoana care a câştigat licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea să se prezinte în maxim zece zile cu banii, pentru că, dacă nu o face, va suporta rigorile legii.

„Cel care a câştigat licitaţia să se prezinte în maxim zece zile cu banii pentru acţiuni. Este vorba despre 200 de milioane (de lei – n.r.) şi după aceea este vorba despre celelalte datorii şi despre investiţii. Eu vreau să atrag atenţia că oricine a venit, a participat la licitaţie şi nu are aceşti bani suportă rigorile legii şi mai ales pune în pericol locurile de muncă pentru mii de oameni. Noi am ţinut până acum Oltchimul, deşi aţi văzut ce s-a întâmplat în guvernarea trecută, iar pentru noi important este cum salvăm locurile de muncă şi cum facem ca Oltchim să funcţioneze în continuare. Nu e o chestie de joacă, şi nici nu e o chestie de campanie electorală. E vorba de mii de oameni acolo şi de o societate comercială extrem de importantă pentru români”, a spus Ponta.

Întrebat dacă, în opinia sa, câştigătorul licitaţiei, Dan Diaconescu, nu dispune de banii respectivi, premierul a răspuns că nu are dreptul să se pronunţe „pe nimic de acest gen”, adăugând că, dacă acesta se achită de obligaţiile pe care şi le-a asumat o dată cu depunerea ofertei, „va fi felicitat”.

„Să aducă banii şi să salveze locurile de muncă ale oamenilor şi îl vom felicita cu toţii. Dacă cumva n-o face, va răspunde conform legii. E infracţiune. Este infracţiune să participi la o licitaţie, repet, e vorba de mii de oameni acolo, e vorba de rigorile legii”, a declarat premierul.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex, firme deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC, firmă înregistrată în Germania.

OPSPI a organizat o licitaţie pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, de 54,8% din capital, şi a creanţelor deţinute asupra companiei de AVAS şi Electrica, însumând circa 400 milioane euro.

Diaconescu a depus ofertă doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat. Chimcomplex a oferit 18,8 milioane lei şi 202 milioane de lei iar pentru creanţa Electrica. Prin firma Aisa Invest, Vuza a oferit 30 de milioane de lei pentru acţiuni. Compania PCC a oferit în total 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS.

Creanţele AVAS şi Electrica nu au fost adjudecate.

„Am oferit 45 milioane euro fără nicio condiţie şi vrem să convingem autorităţile ca aceşti bani să meargă, desigur sub formă de împrumut, către fondul de salarii şi pentru capitalul de lucru”, a spus Diaconescu.

El a adăugat că sâmbătă va prezenta detalii din ofertă într-o conferinţă de presă.

Şeful OPSPI, Remus Vulpescu a declarat că se bazează pe „veridicitatea” ofertei pentru achiziţia acţiunilor Oltchim.

„Ofertantul Diaconescu Cristian Dan este declarat adjudecatar al acţiunilor deţinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI, la Oltchim. Ne bazăm pe veridicitatea ofertei dumneavoastră. Să fie într-un ceas bun”, a afirmat Vulpescu.

Contractul dintre OPSPI şi Diaconescu va fi semnat luni, la ora 10;00.

Guvernul a decis în luna august schimbarea strategiei de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,8% din capitalul social, şi a creanţelor AVAS şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei.

Anterior, privatizarea era prevăzută după majorarea capitalului social al Oltchim cu până la 2,059 miliarde lei, la 2,093 miliarde lei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.

Oltchim are în prezent un capital social de 34,3 milioane de lei.”

Reactii

„Săraca ţară!” Exclamaţia unui liberal după ce Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru Oltchim

Se  arata, printre altele, ca:

„DAN DIACONESCU a câştigat licitaţia OLTCHIM. Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu a declarat,vineri, pentru MEDIAFAX, după anunţul privind câştigarea licitaţiei pentru pachetul majoritar la Oltchim de către Dan Diaconescu, că, din punctul său de vedere, este vorba despre „o glumă de prost gust” şi a adăugat: „Săracă ţară!”.

„Săracă ţară! Haideţi să vedem că banii aceştia (cu care a licitat Dan Diaconescu, n. r.) sunt undeva. Eu mă întreb când încetăm să mai glumim cu ţara asta? Când încercăm să ne luăm în serios. Chiar nu se poate face treaba asta?”, a comentat Fenechiu despre privatizarea Oltchim.

Vicepreşedintele PNL a arătat că dacă se înşeală în privinţa „deznodământului” acestei oferte depuse de Dan Diaconescu, îşi va cere public scuze, întrebându-se totuşi, în cazul în care are dreptate, cine va răspunde pentru acest eşec.

„Să dea Dumnezeu să mă înşel! Dacă mă înşel în ceea ce priveşte această ofertă, o să îmi cer scuze public, dar eeu sunt convins că este o glumă de prost gust. Întrebarea mea, dacă nu e aşa, cineva îşi va asuma, oare? Sau pur şi simplu se va victimiza, şi atât?”, a arătat Relu Fenechiu.”

Videanu: „Procesul de privatizare Oltchim este o mostră de incompetenţă a guvernului Ponta”

Se arata ca:

„Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, susţine că tot procesul de privatizare a companiei Oltchim este o „mostră de incompetenţă a guvernului Ponta”, adăugând că tot ce se întâmplă acum este „un spectacol al guvernului”.

„Tot acest spectacol îl face Guvernul României, nu Dan Diaconescu. Tot procesul de privatizare Oltchim este o mostră de incompetenţă a guvernului Ponta. În cazul Oltchim, ar fi trebuit să se procedeze la o conversie în acţiuni a creanţelor AVAS, ceea ce ar fi pus statul în poziţie de acţionar majoritar”, a declarat Videanu.

Mai mult, liderul democrat-liberal a precizat că această conversie în acţiuni se putea face uşor, luând în considerare că România avea aprobarea Comisiei Europene din data de 7 martie 2012, cererea de aprobare fiind depusă pe 17 iulie 2009. „Lipsa conversieri în acţiuni a creanţelor nu avantajează statul român”, a adăugat Adriean Videanu.”

Şova: Sper că Dan Diaconescu nu a văzut privatizarea Oltchim într-o cheie politică

Se arata ca:

„Senatorul PSD Dan Şova a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că speră ca Dan Diaconescu să nu fi văzut PRIVATIZAREA OLTCHIM într-o cheie politică şi că va trata cu toată seriozitatea această investiţie, astfel încât combinatul să fie repus pe picioare şi să-şi continue activitatea.

„Sper ca domnul Diaconescu să fi tratat cu toată seriozitatea problema asta şi sper să fie conştient de faptul că trebuie să plătească preţul în maxim zece zile, că trebuie să plăteacă restanţele salariale şi să asigure locurile de muncă şi salariile pentru cei 3.000 de angajaţi. Sper să aibă banii de investiţii pentru care este nevoie la Oltchim, sper să fi înţeles că acele creanţe către AVAS şi Electrica trebuie achitate şi sper să aibă forţa financiară pentru a salva Oltchim”, a spus Şova.

El şi-a exprimat speranţa ca DAN DIACONESCU să nu fi făcut un gest electoral din cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni al combinatului. „Sper să nu fie o simplă mişcare electorală pentru că ar fi păcat să-ţi baţi joc de o companie atât de mare şi de atâtea mii de locuri de muncă”, a spus Şova pentru Mediafax.

Şova a arătat că priveşte lucrurile exclusiv din perspectiva prevederilor Legii privatizării. „Oltchim are nevoie de un investitor, asta e clar. Dacă domnul Dan Diaconescu este acel investitor, acuma nu are importanţă cine este. Important este dacă poate face ceea ce presupune o privatizre de asemenea dimensiuni: păstrarea locurilor de muncă, achitarea datoriilor, asigurarea continuităţii locurilor de muncă şi a investiţiilor pentru repunerea pe picioare a fabricii şi continuarea activităţii ei”, a spus Şova.

El a adus în discuţie şi faptul că angajaţii OLTCHIM provin din două judeţe – Râmnicu Vâlcea şi Argeş – şi a precizat că noul investitor trebuie să plătească şi impozitele şi contribuţiile salariale. „Să nu uităm că acolo sunt oameni care vin din Râmnicu Vâlcea şi oameni care vin din Argeş, deci sunt două judeţe care pot fi afectate foarte puternic. La asta se adaugă impozite, contribuţii salariale ale salariaţilor. Sper să aibă această forţă financiară. Nu văd asta într-o cheie politică, sper ca şi domnul Diaconescu să n-o fi văzut într-o cheie politică şi să poată face ceea ce spune”, a mai spus Şova.

DAN DIACONESCU a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex, firme deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC, firmă înregistrată în Germania.

OPSPI a organizat o licitaţie pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, de 54,8% din capital, şi a creanţelor deţinute asupra companiei de AVAS şi Electrica, însumând circa 400 milioane euro.

DAN DIACONESCU a depus ofertă doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat. Chimcomplex a oferit 18,8 milioane lei şi 202 milioane de lei iar pentru creanţa Electrica. Prin firma Aisa Invest, Vuza a oferit 30 de milioane de lei pentru acţiuni. Compania PCC a oferit în total 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS.

Creanţele AVAS şi Electrica nu au fost adjudecate.

„Am oferit 45 milioane euro fără nicio condiţie şi vrem să convingem autorităţile ca aceşti bani să meargă, desigur sub formă de împrumut, către fondul de salarii şi pentru capitalul de lucru”, a spus Diaconescu.

El a adăugat că sâmbătă va prezenta detalii din ofertă într-o conferinţă de presă.

Şeful OPSPI, Remus Vulpescu a declarat că se bazează pe „veridicitatea” ofertei pentru achiziţia acţiunilor OLTCHIM.

„Ofertantul Diaconescu Cristian Dan este declarat adjudecatar al acţiunilor deţinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI, la Oltchim. Ne bazăm pe veridicitatea ofertei dumneavoastră. Să fie într-un ceas bun”, a afirmat Vulpescu.

Contractul dintre OPSPI şi Diaconescu va fi semnat luni, la ora 10;00.

Guvernul a decis în luna august schimbarea strategiei de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,8% din capitalul social, şi a creanţelor AVAS şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei.

Anterior, privatizarea era prevăzută după majorarea capitalului social al Oltchim cu până la 2,059 miliarde lei, la 2,093 miliarde lei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.

OLTCHIM are în prezent un capital social de 34,3 milioane de lei.” (subl. mea)

Editoriale

Cristian Tudor Popescu

Dan Diaconescu a câştigat

Se arata ca:

„Când scriu aceste rânduri încă nu s-a anunţat rezultatul bătăliei pentru vânzarea acţiunilor Oltchim. Dar un câştigător există deja.

În premieră în România, licitaţia de la Ministerul Economiei s-a transformat într-un show televizat în direct, cu un înalt funcţionar al statului, şeful privatizării, talentatul domn Vulpescu, amintind de un poliţist care conduce circulaţia cu mişcări de street-dancer într-un clip recent pe YouTube, şi un invitat special, Dan Diaconescu, venit să-şi facă imagine. Afişând o relaxare maximă, mă întreb cât de gustată de muncitorii de la Oltchim, dl Vulpescu a lansat poante – „urma scapă turma”, „plicurile sunt cam subţirele” – a creat suspans,  prelungind actoriceşte anunţarea cifrelor din oferte, s-a întreţinut familiar-ironic cu presa.

Dan Diaconescu  n-a pierdut niciun prilej să turuie că audienţa showului „capitalist” Vânzarea Oltchim în minutul de aur va fi fără precedent, că el, împreună cu poporul român, care i se va alătura în masă la cumpărarea de acţiuni Oltchim, fie şi cu câte 1 euro, va câştiga, şi nu ciocoii, că a fost şi rămâne numărul 1, că oferta sa de 203 milioane lei e de nerefuzat,  iar banii vor merge chiar de luni la muncitorii combinatului, prin plata salariilor restante.

În urma acestei emisiuni de televiziune, transmisă nu doar de OTV, ci de toate posturile de ştiri, imaginea lui Diaconescu de amic al poporului, nu numai al muncitorilor de la Oltchim, de bogătaş darnic,  de patriot care vrea ca marele combinat  să rămână „al românilor”, a mai recoltat un număr apreciabil de voturi ale alienaţilor mintal şi disperaţilor din România.   Vă mai amintiţi de spectatorii OTV care au dat bani pentru sistemul infailibil de a câştiga la loterie Ogică-Diaconescu?

E de presupus că pe D. Diaconescu nici nu-l interesează în mod real să primească în braţe un elefant bolnav ca Oltchim,  de care ar trebui să aibă grijă, investiţia lui în această privatizare i-a fost deja returnată în capital politic şi va produce profit până în decembrie.

PS Dan Diaconescu a câştigat – e oficial. USL îi convine ca muncitorii de la Oltchim să-şi ceară de acum salariile de la patronul OTV,  lăsând în pace guvernul Ponta. Cele 45 de milioane de euro angajate de Dan Diaconescu,  în cazul în care ar fi plătite în două săptămâni, ar putea reprezenta investiţia unei persoane sau grup economico-financiar pentru ca în alegerile din decembrie partidul lui Diaconescu să câştige un număr impresionant de locuri în Parlament.

După care, cei din spatele noului proprietar Oltchim şi mare lider politic vor începe să-şi scoată banii cu ajutorul grupului parlamentar PP-DD, iar în ce-i priveşte pe muncitorii de la Oltchim şi combinatul, după 10 decembrie,  dacă nu mai devreme, Dumnezeu cu mila.” (subl. mea)

Marian Sultanoiu

Noua Elodia

Se arata ca:

„Vorba unui comentator al privatizării Oltchim: „Sper că Diaconescu nu e dus aşa de tare cu căpuţu’, încât să fi făcut asemenea ofertă fără să aibă banii strânşi în puşculiţă”.

Da. Orice se poate spune acum, însă, din punct de vedere politic, Dan Diaconescu a jucat extrem şi a câştigat, împotriva tuturor rezervelor noastre. A făcut circ, a explodat „minutul de aur” al televiziunilor, a adus MEC-ul pe platou, şi-a atribuit rolul principal într-un show live, marca OTV, a transmis mesajele necesare pentru a dovedi electoratului că nu bate câmpii. Ce-l scoate din mulţime pe acest om este faptul că s-a imunizat în faţa criticilor, a miştoului contemporanilor, a neîncrederii generate prin felul său de a trăi la marginea absurdului, de multe ori a penibilului „produs” chiar de formatul emisiunilor sale. Nu-l doare populismul de care dă dovadă, nu-l face să lăcrimeze demagogia, mută bine cu naţionalismul. Electoratul său îl susţine necondiţionat.

Dacă, din punct de vedere economic, victoria de azi seamănă cu nodul unui ştreang, de care-l poate scăpa numai existenţa reală, în preajma sa, a unui megainvestitor – care să scoată din buzunare peste o sută şi ceva de milioane de euro, la minut, iar pe termen scurt un miliard-două -, ca politician, „nebunia” sa începe să producă.

Mai mult, adversari politici de calibru au sporit, prin comentariile lor, impactul unei „victorii morale”, a unui „experiment reuşit” în care „adevăratul politician arată poporului calea şi nu doar spatele”. Prin intervenţia sa, părtinitoare şi nejustificată în calitate de premier, considerându-i oferta drept „exotică”, Victor Ponta i-a dat apă la moară lui Diaconescu în exerciţiul de a-şi dubla doza de populism, aproape justificat într-o atare împrejurare. Imaginea de „singur împotriva tuturor politicienilor” a început să producă efecte şi, dacă implicarea lui în privatizarea Oltchim nu a fost doar o manevră populistă scăpată de sub control, care i-ar putea „rupe gâtul” una-două, DD va beneficia de sporirea substanţială a portofoliului de simpatie.

Alături de Ponta, mulţi alţi politicieni maliţioşi au devenit, fără să-şi dorească, agenţi electorali ai lui Diaconescu, din pricina unui ton prea ironic şi fără rezerve. În contrapartidă, DD pare acum „cel bun”, „cel darnic”, „cel frumos”. De astăzi, Diaconescu se poate legitima ca „politician jucător” în faţa oricărui adversar. El va spune că a trecut dincolo de promisiunea electorală, de obicei adânc înmormântată după fiecare vot al ultimilor 20 de ani, şi a arătat că poate. În noiembrie, DD ne va trimite tuturor vederi cu Oltchim, pe spatele cărora o să scrie: „Poporul DD” vă urează sărbători fericite. Ne întâlnim la alegeri, la privatizarea Tarom, la privatizarea CFR Marfă, la privatizarea Poştei”.

Şi, să dea Dumnezeu să fie doar atât…

P.S. Apropo. Vă daţi seama ce-ar însemna s-o găsească pe Elodia, tocmai acum?!”

Ma gandeam la privatizarea Sidex Galati… Mittal este unul din cei mai mari producatori de otel din lume! Sidex a avut parte de un investitor foarte serios, care a si reusit sa puna compania pe profit prin dezcapusarea combinatului. Wikipedia ne spune ca:  „În anul 2009, ArcelorMittal Galați contribuia cu 3,8% la exporturile României”. Productia a scazut in aceasta perioada de criza financiara si economica, dar combinatul rezista! Se vede clar ce inseamna o privatizare reusita: un investitor serios, puternic, cu o bonitate buna! Da, ati ghicit, intrebarea este daca putem sa-l comparam pe Dan Diaconescu cu ArcelorMittal. Dumneavoastra ce credeti? Repet, ArcelorMittal a avut pierderi datorate crizei, dar rezista foarte bine. Cum va face fata acestei crize financiare si economice Oltchim, cu Dan Diaconescu, „noul jucator”, la timona? Pe cand acum deja se vorbeste de o „bataie de joc” (cu semnul intrebarii, dar se vorbeste). Vorba lui Sova: in caz de esec al acestei privatizari, doua judete – Arges si Valcea – vor fi puternic afectate! Trebuie atrasa atentia ca Ramnicu Valcea poate fi aruncata in mizerie in cazul unui esec. Consecintele economice, politice si sociale ar putea fi incalculabile. Nu e vorba numai de faptul ca Dan Diaconescu trebuie sa plateasca in termenii stabiliti suma de 203 milioane lei. Ci de faptul ca Oltchim trebuie sa fie relansat si sa poata trece cu bine prin aceasta recesiune. Impresia mea este ca Dan Diaconescu, manat de un entuziasm demn de o cauza mai buna, tinde sa se intinda mai mult decat ii e plapuma: el vrea si CFR Calatori, si CFR Marfa, si TAROM… El ar cumpara toata Romania daca se poate. Gandindu-ma la experienta americana a crizei, stilul acesta seamana cu ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste hazard moral. Eu ma intreb daca Dan Diaconescu este constient de responsabilitatile pe care le are in acest moment. Si anume ca nu mai este patronul unei televiziuni de apartament, cu un succes la un anumit public. Ci este proprietarul Oltchim, responsabil de situatia economica a acestui mare combinat si de oamenii care lucreaza acolo, cu implicatii extrem de serioase in ceea ce priveste economia nationala.

Pe de alta parte, nu pot sa nu remarc faptul ca aceasta privatizare, cu sula FMI in coastele Romaniei, a fost facuta in pripa si prost! La Oltchim trebuiau atrasi investitori puternici, seriosi si de profil. In orice caz bonitatea investitorului trebuia sa primeze, pe langa pret, capacitatea investitorului de a investi si de a asigura un viitor bun Oltchimului. Partea foarte proasta este ca lucrurile nu s-au desfasurat asa: a contat numai si numai pretul. Si de aici s-a concluzionat ca a fost o oferta foarte buna pentru Statul Roman. Numai din cauza asta a fost foarte buna, datorita pretului. Remus Vulpescu a spus, reiau:

„„Dan Diaconescu nu a făcut niciodată vreun secret că ar avea în spate o susţinere financiară. E foarte posibil să vină în spatele lui un gigant. În cele 3 caiete de sarcini nu prevăzuserăm plata integrală la semnarea contractului. Această ofertă a lui Diaconescu a venit cu o condiţie formidabil de bună pentru stat: s-a oferit plata integrală a banilor chiar la semnarea contractului, în termen de 10 zile”, a mai spus Remus Vulpescu.”

„E foarte posibil sa vina in spatele lui un gigant” – demonstreaza ca nu se stie, la nivel de Guvern, nimic sigur despre bonitatea lui Dan Diaconescu. Si trebuie spus ca asta e un lucru foarte rau! Caci daca s-ar stii, atunci de ce asa un mare mister? De ce a spus „e foarte posibil” si nu a spus, spre exemplu: ” e foarte clar ca in spatele lui e un gigant”? Rezulta ca hazardul moral, despre care vorbeam mai sus, este, din pacate, prezent si la nivel de guvern. In conditiile astea de privatizare, ar putea sa vina orice escroc cu bani, care sa nenoroceasca un combinat, si sa dea apoi vina, spre exemplu, pe criza economica. Dar mai mult decat atat, astfel de privatizari, facute in felul acesta, sunt foarte riscante, pentru ca pot nenoroci o tara intreaga prin derivate toxice propagate in intregul spatiu financiar si economic national. FMI-ului, cat si Comisiei Europene, D-lui Barroso personal, ar trebui sa li se spuna la modul scurt, clar si cuprinzator ca astfel de privatizari nu sunt admise in Romania! O privatizare de succes, dupa parerea mea, nu se poate face numai printr-o finaciarizare excesiva, pe baze exclusiv monetariste, ca sa zic asa. Riscurile sunt extrem de mari, si cum la noi nu e dezvoltata corespunzator piata de capital, se poate ajunge la un crah bancar violent, distrugator. De aceea bancile, din lipsa de incredere (caci cum poti avea incredere cand ditamai Guvernul are cunostiinte foarte aproximative despre bonitatea celui care participa la licitatie), s-ar putea sa reduca foarte mult creditarea. Lucru care ar fi in defavoarea combinatului, bineinteles. Guvernul nostru pare a nu fi inteles ca aici nu licitam tablouri sau tot felul de obiecte care au apartinut unor celebritati (de exemplu, sutienul nu stiu carei mari actrite, de o frumusete tulburatoare in tineretea ei de glorie). Aici e vorba de o chestiune economica serioasa! Si trebuie tratata ca atare, cu maximum de seriozitate. In interesul national. Sincer vorbind, nu poti sa privesti decat cu neincredere tot ceea ce s-a intamplat. Dincolo de aspectul politic, dubios si el, al acestei privatizari, scos in evidenta de editorialul lui Cristian Tudor Popescu, si, as adauga, mergand pe ideea nationalista ilustrata genial de marele Caragiale: „da’ de ce sa nu avem si noi falitii nostri?”  – Ca doar nu ne vindem tarisoara! Ne-o nenorocim! – pana si premierul e neincrezator fata de tot ceea ce s-a inatmplat.