Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre problema energiei pe plan global

Un articol foarte interesant!English: George W. Bush and the President of R...

N-am dat niciodata un reblog la un articol de pe blogul D-lui. Ion Iliescu. Am facut acest lucru acum deoarece tema tratata este deosebit de interesanta: problema energiei, resurselor naturale, independenta si interdependenta, pe plan global. O problema foarte importanta! Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre alte lucruri… Nu spun ca nu ar fi importante… Se apropie si campania electorala… Insa mie mi se pare ca probleme precum cea tratata in comunicarea facuta de fostul Presedinte al Romaniei trec aproape neobservate de catre publicul din Romania. Voi prezenta unele chestiuni care mi-au atras atentia si la care merita sa meditam:

Din punctul de vedere al relaţiilor internaţionale, problema fundamentală este aceea de a găsi acele mecanisme care să permită, să garanteze, accesul egal al tuturor celor interesaţi la energie şi la resurse naturale, în sens larg. Deocamdată nu sunt progrese vizibile în acest domeniu, asta şi pentru că organizaţiile cu vocaţie universală, precum ONU, se află într-o evidentă criză şi sunt inadecvate noului context internaţional.” (subl. mea)

O alta idee interesanta:

Trebuie să spun un lucru, care mi se pare foarte important: această criză va duce la o schimbare a polilor de putere la nivel global. Modelul economic care va rezista cel mai bine la criză şi va genera cele mai mici costuri economice şi sociale va domina post capitalismul, cel puţin în prima sa fază. De aceea se vorbeşte tot mai deschis despre naşterea unui nou consens, prin analogie cu acela de la Washington: „Consensul de la Beijing”. Este vorba de tipul de intervenţionism al statului care a favorizat creşterea Chinei în ultimele două decenii.

În acest model guvernul, păstrând avantajele accesului liber la pieţele internaţionale, păstrează controlul asupra economiei printr-o supraveghere strictă a sectorului financiar, impune politici de cheltuieli publice restrictive,  pilotează cercetarea şi dezvoltarea în sectoare sensibile, precum energia şi ecologia, impune o limitare  selectivă a importurilor de bunuri şi servicii. Aceste elemente se regăsesc şi în planul Obama de salvare a economiei americane.

Un astfel de model nu poate garanta totuşi stabilitatea economică pe termen lung. Motivul este acela că presupune elemente de protecţionism, şi acest lucru va genera noi dezechilibre la nivel global, fiind penalizant mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare.” (subl. mea)

Iar concluzia este:

Cert este un lucru: suntem într-o perioadă de tranziţie, şi, din păcate, perioadele de tranziţie sunt cele mai periculoase, pentru că au un grad ridicat de incertitudine, în toate aspectele.” (subl. mea)

Am evidentiat aceste idei pentru a va incita sa cititi tot articolul D-lui. Iliescu. Eu spun ca merita.

Desigur, problema este foarte vasta si foarte complexa. Ne preocupa alte chestiuni (ca intotdeauna), in loc sa meditam la urmatoarea problema: unde se afla Romania in aceasta ecuatie a globalizarii. Sa nu uitam ca la noi Hidroelectrica a intrat in insolventa… Se vorbeste de liberalizarea pietei energiei dar ce costuri presupune, inclusiv care va fi pretul energiei platit de cetatean…?

Care ar fi modelul economic al viitorului…? Dl. Iliescu il vede ca „trebuie căutat undeva la mijloc, între cele două extreme: planificarea hipercentralizată şi piaţa total dereglementată„. Eu l-as vedea intr-o abordare keynesiana a economiei.

Deja incepe sa se vorbeasca despre politicile economice neo-keynesiene dar si despre o reinviere a economiei keynesiene in special acum, in actuala perioada de criza economica profunda. Si eu cred ca o solutie la situatia actuala de criza ar fi o economie keynesiana, care ar putea echilibra cererea globala si oferta globala pe termen lung, investitiile si economiile. Dupa parerea mea, avantajul unei politici keynesiene este ca „protectionismul” n-ar trebui sa deranjeze economia de piata, lasand in continuare pietele libere! Asta e, dupa parerea mea, marea inventie, ca sa zic asa, pe care adeptii neoliberalismului nu o inteleg sau nu vor s-o inteleaga. Pentru ca intr-o economie keynesiana interventia statului nu e un pericol pentru sistemul capitalist, ci il salveaza (v. Jacques Valier – Scurta istorie a gandirii economice de la Aristotel pana azi, Editura Compania, 2009). Aici este tot secretul! Si cred ca merita sa luam in considerare ideea asta.

Consensul de la Beijing, presupune, dupa Williamson, ceea ce se cheama capitalism de stat si autoritarismul. De unde si protectionismul de care pomenea Dl. Iliescu. De aceea, dupa parerea mea, ar trebui pentru tarile UE si SUA un alt gen de consens care sa fie capabil sa relanseze consumul si sa aduca inapoi cresterea economica. Pe de alta parte, Consensul de la Washington s-a vazut incapabil de a readuce cresterea economica si de a scoate UE si SUA din aceasta criza economica. De aceea eu cred ca ar trebui un Consens keynesian, care nu ar dauna deloc sistemului nostru, partea proasta e ca neoliberalii il privesc cu destula neincredere… Nejustificat, dupa parerea mea.

Economic vorbind, dupa parerea mea, problema energiei trebuie sa insemne problema cererii si ofertei de energie pe plan global. Dl. Iliescu se referea la sursele de energie de natura fosila. Dar trebuie sa avem in vedere faptul ca resursele sunt limitate. De aceea trebuie cautate si alte surse de energie. Ma gandesc, spre exemplu la energia solara. De ce nu am avea in vedere construirea unei noi centrale nucleare? O avem pe cea de la Cernavoda, de ce nu am mai construi una? Franta a adoptat o astfel de politica energetica, bazata pe energia nucleara, inca demult. Pentru ca altfel nu poti sa inlaturi acele „dependente periculoase”. Si care chiar pot fi periculoase, ma gandesc, spre exemplu, la criza petrolului din 1973 sau la cea din 1979

Si este de observat cum si in vremurile din urma pretul petrolului a crescut foarte mult – criza anilor 2000:

Iata ce ne spune Wikipedia:

Demand

World crude oil demand grew an average of 1.76% per year from 1994 to 2006, with a high of 3.4% in 2003–2004. World demand for oil is projected to increase 37% over 2006 levels by 2030, according to the 2007 U.S. Energy Information Administration‘s (EIA) annual report.[20] In 2007, the EIA expected demand to reach an ultimate high of 118 million barrels per day (18.8×106 m3/d), from 2006’s 86 million barrels (13.7×106 m3), driven in large part by the transportation sector.[21][22] A 2008 report from the International Energy Agency (IEA) predicted that although drops in petroleum demand due to high prices have been observed in developed countries and are expected to continue, a 3.7 percent rise in demand by 2013 is predicted in developing countries. This is projected to cause a net rise in global petroleum demand during that period.[23]” (subl. mea)

Iar in ceea ce priveste oferta:

Supply

An important contributor to price increases has been the slowdown in oil supply growth, which has continued since oil production surpassed new discoveries in 1980. The fact that global oil production will decline at some point, leading to lower supply is the main long-term fundamental cause of rising prices.[42] Although there is contention about the exact time at which global production will peak, there are now very few parties who do not acknowledge that the concept of a production peak is valid[citation needed]. However, before the record oil prices of 2008, some commentators argued that global warming awareness and new energy sources would limit demand before the effects of supply could, suggesting that reserve depletion would be a non-issue.[43]

A large factor in the lower supply growth of petroleum has been that oil’s historically high ratio of Energy Returned on Energy Invested is in significant decline. Petroleum is a limited resource, and the remaining accessible reserves are consumed more rapidly each year. Remaining reserves are increasingly more technically difficult to extract and therefore more expensive. Eventually, reserves will only be economically feasible to extract at extremely high prices. Even if total oil supply does not decline, increasing numbers of experts[who?] believe the easily accessible sources of light sweet crude are almost exhausted and in the future the world will depend on more expensive unconventional oil reserves and heavy crude oil, as well as renewable energy sources. It is thought by many, including energy economists such as Matthew Simmons, that prices could continue to rise indefinitely until a new market equilibrium is reached at which point supply satisfies worldwide demand.” (subl. mea)

Deci, practic, situatia este de crestere a cererii si scadere a ofertei pe plan mondial, petrolul fiind si o resursa limitata. De aceea a lua in considerare noi surse de energie (care sa fie si nepoluante, de ce nu?) ar trebui sa constituie un obiectiv major. Un acces  „egal al tuturor celor interesaţi la energie şi la resurse naturale, în sens larg” este greu de realizat in conditiile actuale, iar datorita acestei situatii privind cererea si oferta, desi inacceptabil, sunt folosite „resursele ca pe o armă, sau ca pe un instrument pentru atingerea unor scopuri egoiste, indiferent că sunt de natură politică sau comercială.„. Spre exemplu, privitor la petrol: avem o cerere in continua crestere (probabil determinata si de noile economii in plin avant de dezvoltare, precum India, China, Brazilia) si o oferta in scadere – ceea ce conduce la cresterea pretului petrolului. Criza anilor 2000 s-a terminat cu scaderea pretului petrolului (destul de brusca) datorita scaderii cererii:

„As many countries throughout the world entered an economic recession in the third quarter of 2008, prices continued to slide. In November and December, global demand growth fell, and U.S. demand fell 10% overall from early October to early November 2008 (accompanying a significant drop in auto sales).[78]

Insa nu trebuie uitat ca tendinta cererii este de crestere in viitor! De aceea este de luat in considerare si surse alternative, oferte noi, ca sa zic asa, care sa poata satisface aceasta cerere mare si in crestere, la preturi rezonabile. De observat ca aceasta scadere a cererii, in 2008, a avut consecinte nefaste asupra industriei producatoare de automobile – au scazut vanzarile! De aceea scaderea cererii nu inseamna ca toate sunt bune si frumoase si cu asta s-a incheiat criza! Efectele sunt negative, dupa cum se poate constata, si afecteaza industrii importante si locuri de munca.

Am facut aici cateva mici consideratiuni pe tema din comunicarea D-lui. Ion Iliescu. Problema e foarte complexa si merita sa meditam asupra ei.

DE citit si…

Romania Libera

Insolvenţa Hidroelectrica, un glonţ care loveşte întreaga economie

Se arata, printre altele, ca:

O lovitură dată tuturor ­companiilor de stat

Recenta reducere a ratingurilor Hidroelectrica de către Moody’s, cu patru trepte, până la B2, va avea drept efect majorarea dobânzilor la care Hidroelectrica şi alte companii de stat se împrumută cu 4%. Oricum, producătorul de energie hidro are numeroase proiecte de investiţii, iar asigurarea surselor de finanţare nu va mai putea fi continuată. „Aplicat la o datorie bancară de 2,5 miliarde lei, rezultă imediat în cheltuieli financiare o suplimentare de 100 milioane de lei pe an. Şi mai grav este că argumentaţia Moody’s (ce va fi în mod cert replicată şi de Standard & Poor’s) se aplică tuturor companiilor de stat. Cu alte cuvinte, companii precum Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poşta Română, Romgaz, Tarom ş.a.m.d. vor fi lovite în mod similar de înăsprirea şi scumpirea creditării”, ­afirmă analistul economic ­Mihnea Vasilache, potrivit ­contributors.ro. El spune că „potenţialele tranzacţii cu astfel de firme au fost îngheţate”.

Credibilitatea României pe pieţe, în cădere

O companie de mărimea Hidroelectrica beneficia de ratinguri superioare performanţelor ei imediate în bună măsură şi în urma susţinerii pe care se presupunea că o are din partea statului. Insolvenţa este percepută ca o retragere a acestui ajutor, iar penalizarea pieţelor nu va întârzia să apară.

„Riscul reputaţional a fost subestimat drastic de către autorii acestei decizii. În primul rând, acordul cu FMI, Banca Mondială şi UE este încălcat prin imposibilitatea evidentă de a continua procesul de privatizare parţială a companiilor de stat. (…) Credibilitatea se construieşte greu şi se distruge uşor”, spune analistul. In 25 iunie Moody’s afirma că insolvenţa Hidroelctrica va avea un impact negativ asupra calităţii creditului României din cauza apariţiei unei imprevizibilităţi care creează precedent. În octombrie, primul pachet de 10% din acţiuni trebuia listat la ­Bursă, însă procesul a fost ­blocat.

Un efect al pierderii credibi­lităţii a şi putut fi observat. Ministerul Finanţelor a încercat săptămâna trecută să se împrumute de câteva sute de milioane de euro, însă nu a găsit banii la dobânda oferită de el. Directorul general adjunct al BRD Groupe Société Générale, Claudiu Cercel, crede că eşecul licitaţiei de titluri de stat poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, ce a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte.

La fiecare leu împrumutat, ­bancherii blochează alt leu

La sfârşitul anului 2011, Hidroelectrica datora 2,5 miliarde lei la 13 bănci, bani pe care acestea îi puseseră la dispoziţia companiei naţionale pentru investiţii şi operaţiuni curente. Intrarea în insolvenţă obligă băncile să îşi provizioneze aceste credite în procent de 100%. Fiecare leu împrumutat va trebui asigurat prin alt leu blocat în contabilitatea băncilor. „Ca să vă daţi seama de scara problemei pentru bănci, 2,5 miliarde lei reprezintă mai mult decât întregul profit al sistemului bancar din ultimii patru ani combinaţi”, spune ­Mihnea Vasilache.

Potrivit acestuia, băncile vor îngheţa „instantaneu şi în totalitate” liniile de creditare ale ­tuturor companiilor de stat, precum şi ale tuturor companiilor private care au contracte semnificative cu companiile de stat. Consecinţele vor fi o presiune suplimentară pe piaţa finanţărilor şi refinanţărilor, şi aşa lipsită de lichiditate. În plus, alţi creditori comerciali ai Hidroelectrica, precum Apele ­Române (209 milioane lei împru­mutaţi companiei energetice), ar putea spune adio ­banilor pe care trebuie să îi încaseze drept contravaloare a serviciilor şi produselor oferite. Hidroelectrica are de plătit, pe termen scurt, sub un an, în contul unor operaţiuni similare, 1,1 miliarde lei.

„Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară, nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…). Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, spune Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank.”

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

ECHILIBRU

Distinşi participanţi,

Doamnelor şi domnilor,

         Energia şi resursele naturale deţin, în acest moment, un rol cheie în structurarea relaţiilor la nivel global. Este una dintre consecinţele amplificării şi accelerării procesului de globalizare, după căderea comunismului. De aceea este legitim să ne întrebăm dacă nu cumva acest lucru schimbă natura relaţiilor dintre state, o transformă într-una unidimensională. Mă gândesc la faptul că se judecă aproape exclusiv prin prisma capacităţii unui stat, în relaţiile cu ceilalţi actori internaţionali, de a-şi asigura şi a-şi apăra accesul la sursele de energie şi de materii prime.

        Suntem în faţa unor decizii extrem de importante din acest punct de vedere, şi ele privesc atât jocurile de putere la nivel global, cât şi la nivel regional, dar şi aspecte extrem de importante ale cercetării şi dezvoltării în domenii precum tehnologia de extracţie a resurselor energetice şi o restructurare a modului…

Vezi articolul original 1.061 de cuvinte mai mult

Reclame

iulie 1, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Interventia…

…pe scurt:

Gandul

„INTERVENŢIA CU ROMÂNII”. TRAIAN BĂSESCU: „Nu iau în considerare demisia. Sunt de meserie comandant de navă, nu am ratat niciodată destinaţia. Nu o să o ratez nici cu România”

Reactii

Mediafax

Ponta: Băsescu a avut un discurs dezamăgitor, fără legătură cu ce se întâmplă în ţară

Vicepreşedinte PNL: Băsescu a pierdut o bună ocazie să tacă. Piaţa nu vrea relaţii cu India şi Africa

Iata si comentariul Indirei Crasnea:

COMENTARIU: Cenuşiu, preşedintele Băsescu a revărsat sincerităţi neconvingătoare

Off Topic

Pretul petrolului…

FMI: Preţul petrolului ar putea creşte cu 20-30% în urma sancţiunilor SUA şi UE împotriva Iranului

 

ianuarie 26, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Sa vedem si cu ce stiri debuteaza 2012!

Iata ca odata cu noul an apar si stirile ingrijoratoare. Multe probleme inca nu si-au gasit rezolvarea, iar tensiunile persista. In acest sens mi-au atras atentie doua articole din Romania Libera.

„Reformele” lui Orban

Ungaria: Intrarea în vigoare a controversatei Constituţii

Iata ce arata acest articol:

„Noua Constituţie cu puternice accente naţionaliste a Ungariei, dorită de premierul Viktor Orban, a intrat în vigoare duminică, instaurând reformele foarte controversate privind Banca centrală, justiţia şi legea electorală, în pofida criticilor internaţionale, transmite AFP, citată de Agerpres.
Viktor Orban, denunţat ca „autocrat” de opoziţia de stânga şi ecologistă şi de numeroase organizaţii ale societăţii civile, a remodelat în 18 luni Ungaria după chipul său, sfidând criticile Uniunii Europene legate de compatibilitatea acestor legi cu dreptul comunitar, şi îngrijorările SUA faţă de starea democraţiei în Ungaria.

În noua lege fundamentală, denumirea „Republica Ungaria” dispare, fiind înlocuită cu „Ungaria”, şi este înscrisă o referire explicită la Dumnezeu, prin sintagma „Dumnezeu îi binecuvântează pe unguri„.

Profitând de majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său conservator FIDESZ, premierul Viktor Orban a dat valoare constituţională unor legi, care nu vor putea fi modificate decât cu o majoritate identică. Este însă puţin probabil că, pe viitor, un guvern provenit din actuala opoziţie va dispune de un asemenea procent în parlament.

O astfel de lege este cea a „stabilităţii financiare”, care statuează taxa unică de 16% pe venit şi va face foarte dificilă instaurarea de măsuri fiscale de urgenţă în cazul unui deficit public în cădere liberă.

În domeniul politic, Constituţia îi face retroactiv „responsabili de crimele comuniste” comise până în 1989 pe liderii actualului partid socialist (ex-comunist), în timp ce, în plan religios, reduce de la circa 300 la 114 comunităţile beneficiare de subvenţii publice.

Noua lege fundamentală face referire şi la viaţa privată, decretând embrionul ca fiinţă umană încă de la debutul sarcinii, şi alimentând temerile societăţii civile şi ale opoziţiei că avortul va deveni dificil. De asemenea, textul stipulează că o căsătorie nu poate avea loc decât între un bărbat şi o femeie, excluzând astfel căsătoriile între persoane de acelaşi sex.

Aceste modificări legislative au loc pe fondul instalării în toate funcţiile-cheie ale statului a unor apropiaţi ai lui Orban, mulţi dintre aceştia cu mandate de 9 sau 12 ani, al concedierii masive a jurnaliştilor incomozi, precum şi al devalorizării forintului cu peste 20% faţă de euro în ultimele trei luni.” (subl.mea)

Deci… cam asa vor sa arate reformele portocalii… Ele nu tin cont nici macar de criticile Uniunii Europene! Insa e foarte ingrijorator un anumit lucru si anume ca se vehiculeaza o idee (manipulare din partea unor cercuri interesate?!) ca astfel de „reforme” ar avea darul sa ne apropie mai mult de SUA!! Ca si cum astfel de „reforme” ar fi dorite de Statele Unite. Adica „reforme” de asa maniera incat sa se ajunga, aici in Est (dar poate ca nu numai), la regimuri dictatoriale!

In alta parte a lumii, o alta situatie deosebit de ingrijoratoare:

Iranul si… rachetele cu raza medie de actiune

Iranul testează o rachetă cu rază medie de acţiune în timpul manevrelor navale

In articol de arata ca:

„Iranul a testat o rachetă cu rază medie de acţiune, duminică, în timpul manevrelor navale din apropierea strâmtorii Ormuz, a anunţat un purtător de cuvânt al acestor exerciţii, citat de agenţia oficială Irna, scrie Mediafax.

„Această rachetă suprafaţă-aer cu rază medie de acţiune este echipată cu tehnologia cea mai recentă pentru a combate ţinte furtive şi sistemele inteligente care încearcă să întrerupă traiectoria rachetei„, a precizat amiralul Mahmoud Moussavi.

Acesta a fost primul test al acestui tip de rachetă, „concepută şi fabricată” în Iran, potrivit amiralului, care nu a precizat dacă racheta a fost lansată de pe o navă sau de la sol.

Această demonstraţie de forţă intervine în momentul în care Statele Unite şi Occidentul sporesc presiunile asupra Iranului din cauza programului său nuclear controversat.

Manevrele navale, care au început la 24 decembrie, se desfăşoară în jurul strâmtorii Ormuz. Teheranul a ameninţat că va închide acest canal strategic pentru aprovizionarea cu petrol, în caz de noi sancţiuni asupra exporturilor sale de petrol.

Preşedintele american, Barack Obama, a promulgat sâmbătă o lege de finanţare a Pentagonului care consolidează sancţiunile împotriva sectorului financiar al Iranului.

La rândul său, negociatorul şef iranian Said Jalili a afirmat că ţara sa este pregătită să reia discuţiile cu puterile mondiale asupra programului său nuclear controversat, ameninţând în acelaşi timp cu o „ripostă” în cazul unei ameninţări la adresa republicii islamice.” (subl.mea)

Mie mi se par ca acestea sunt manevrele de pregatire a unui razboi de proportii in Orientul Mijlociu. Eu sper, totusi, sa ma insel si sa se poata rezolva toate problemele pe cale diplomatica, la masa tratativelor, pe calea Pacii.

ianuarie 1, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

In lume…

Iata ce stiri am mai citit:

In Romania Libera:

Rusia

Dmitri Medvedev salută „democraţia în acţiune” la alegerile din Rusia

Printre altele se arata ca:

„Preşedintele rus Dmitri Medvedev a declarat duminică seara că alegerile legislative demonstrează o „democraţie în acţiune” în Rusia şi că rezultatele sunt mărturia realităţii opiniilor ruşilor, în timp ce scorul partidului guvernamental este într-o considerabilă scădere, relatează AFP, scrie Mediafax.

„Este democraţia în acţiune”, a declarat el, adăugând că „repartizarea (mandatelor) pe care partidul le are în Dumă (Camera inferioară) reflectă realitatea repartiţiei forţelor politice din ţară”.”

Papandreou

Papandreou: Cine a încălcat Pactul de Stabilitate prima dată? Franţa şi Germania

Se arata, printre altele, ca:

„Fostul premier al Greciei, Giorgios Papandreou, îndeamnă la coeziune statele din Uniunea Europeană, pentru că nu poţi „să-i spui unui bolnav să se împuşte” şi consideră că pieţele trebuie să primească un semnal despre stabilitatea monedei europene. Într-un interviu acordat publicaţiei germane Der Spiegel, Papandreou vorbeşte despre greşelile pe care le-a făcut în fruntea guvernului grec, dar şi despre felul în care ar trebui să evolueze situaţia Greciei.

Papandreou: Şi eu am făcut greşeli

În primele zile ale lunii noiembrie, Giorgios Papandreou a demisionat, iar, în urma negocierilor dintre socialiştii lui Papandreou (PASOK) şi conservatorii lui Antonis Samaras (Noua Democraţie), a fost ales fostul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene, Lucas Papademos.

Întrebat de jurnaliştii de la Der Spiegel cum îşi explică alungarea socialiştilor de la putere în Europa (Papandreou în Grecia, Berlusconi în Italia şi Louis Rodrigues Zapatero în Spania, n.r.), fostul premier grec explică: „Noi, socialiştii, avem idei foarte clare despre ce trebuie făcut pe timpul crizei. Pentru că vocile noastre nu sunt luate în serios, de-asta suntem încă afundaţi în criză.

Sigur că este nevoie de o discipină bugetară şi trebuie să reducem cheltuielile, dar avem nevoie şi de strategii de creştere. Nu putem să pierdem din vedere nici pieţele. Este inacceptabil ca cei de la conducerea ţării să nu le acorde suficient timp instituţiilor democratice. Asta subminează fundaţia democraţiei. Din acest motiv avem nevoie de reglementarea pieţelor şi mai multă transparenţă şi de agenţiile de rating. Noi, socialiştii, am cerut asta în mod repetat, pentru că nu putem acţiona, ca ţară, pe cont propriu.Asta este o mare greşeală făcută de clasa politică globală şi, în special, de conservatorii din Europa”.

In Gandul:

Iranul

LUMEA, ÎN PRAGUL RĂZBOIULUI. Reuters: Iranul anunţă că a doborât un avion de recunoaştere american

Se arata, printre altele:

Panetta: obiectivele sunt în subteran

Şeful Pentagonului, Leon Panetta, a atras atenţia sâmbătă că un atac asupra ţintelor nucleare iraniene are toate şansele să eşueze, din cauză că multe sunt construite în buncăre subterane. Nu există garanţii că eventuale atacuri aeriene împotriva Iranului vizând programul său nuclear îşi vor atinge ţintele, a subliniat Panetta, explicând că anumite obiective sunt „dificil de atins”, informează AFP. Încă un argument al şefului Pentagonului împotriva unei soluţii armate este acela că demersul nu va reuşi decât să solidarizeze forţele politice din Iran, riscând să anuleze opoziţia, încă firavă.”

Lumea, sub ameninţarea CELUI DE-AL TREILEA RĂZBOI MONDIAL. Iranul îi împarte pe liderii lumii în două tabere

Se arata, printre altele, ca:

„Se pregăteşte Israelul de război cu Iranul? I se vor alătura Statele Unite? Care e poziţia celor două mari puteri, China şi Rusia? Toate aceste întrebări frământă opinia publică mondială, mai ales după ce zilele trecute generalul Zhang Zhaozhong, profesor la Universitatea Naţională de Apărare, spunea: „China nu va ezita să apere Iranul, cu riscul unui al treilea război mondial”.

Niciun general chinez nu face declaraţii de capul lui, iar lumea pare a fi din nou foarte aproape de o catastrofă. Declaraţia Ministerului Afacerilor Externe chinez că „intensificarea prezenţei militare americane în regiunea Oceanului Pacific reprezintă o revenire la strategia războiului rece”, coroborată cu observaţiile analiştilor militari ruşi, conform cărora între cele două mari forţe militare, Statele Unite şi China, s-a instalat o „rivalitate strategică” sunt de natură să işte noi îngrijorări. […]

Intervenţia Rusiei: Spunem NU sancţiunilor economice

Tot ieri, ambasadorul Rusiei la ONU, preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate pe luna decembrie, Vitali Churkin, s-a declarat în dezacord vehement cu sancţiunile economice împotriva Iranului – poziţie pe care o împărtăşeşte şi China, ale cărei schimburi comerciale cu Tehranul depăşesc 30 miliarde de dolari anual.

„Noi credem că opţiunea unor sancţiuni în cadrul Consiliului de Securitate a fost epuizată”, a apreciat Ciurkin într-o conferinţă de presă, răspunzând unei întrebări cu privire la posibilitatea unor noi sancţiuni la nivelul ONU contra Iranului. În plus, ambasadorul, care este şi preşedintele în exerciţiu al Consiliului de Securitate în luna decembrie, a condamnat „ameninţările” care, în opinia sa, au fost formulate împotriva Iranului şi Siriei de către Occident. Europa şi Statele Unite au înăsprit sancţiunile împotriva Iranului, din cauza programului său nuclear controversat, după ce Consiliul guvernatorilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA) au adoptat o rezoluţie împotriva Teheranului, suspectat că intenţionează să creeze arma atomică.

În fine, cea mai recentă declaraţie a ministrului israelian al Apărării, Ehud Barak, nu spune nimic nou: „Nu avem nicio intenţie de a ataca în acest moment… Nu trebuie să ne implicăm într-un razboi când nu este necesar, dar poate să vină un moment sau altul când suntem obligaţi să facem faţă încercărilor (…) Poziţia noastră nu s-a schimbat în trei puncte: un Iran nuclear este inacceptabil, suntem determinaţi să oprim acest lucru şi toate opţiunile rămân pe masă”. De subliniat e că Israelul are la îndemână soluţia mai paşnică a unui război cibernetic, cum s-a întâmplat atunci când a virusat computerele Iranului cu celebrul Stuxnet.”

Ministrul de Externe al Iranului: „Preţul barilului de petrol ar putea sări la peste 250 de dolari, dacă exporturile vor fi interzise”

Se arata, printre altele, ca:

„Ministrul de Externe al Iranului, Ramin Mehmanparast, a declarat că, dacă Occidentul va aplica măsurile de interzicere a exporturilor de petrol din Iran, preţul unui baril de petrol va creşte de la 110 dolari, cât este în prezent, la peste 250 de dolari, informează Reuters.

„Dacă o asemenea măsură va fi luată în serios, preţul barirlului de petrol va urca la peste 250 de dolari”, a declarat el pentru cotidianul iranian Sharq.

Statele occidentale iau în serios adoptarea unor noi sancţiuni la adresa Iranului, după ce ONU a publicat un raport în noiembrie, care confirmă încercările iranienilor de a construi bomba nucleară. Guvernul Iranului dezminte aceste informaţii, susţinând că programul său nuclear este unul pacifist.

Senatul Statelor Unite ale Americii a votat joi penalizarea instituţiilor financiare străine care lucrează cu banca centrală iraniană, iar Uniunea Europeană ia în considerare interzicerea importurilor de petrol din republica islamică.

Până acum, nici Washington-ul şi nici Bruxelles-ul nu au finalizat sancţiunile împotriva importurilor de petrol din Iran din cauza temerilor privind impactul asupra economiei mondiale fragile. Iranul este al cincilea cel mai mare exportator de petrol din lume.

Ministrul iranian de Externe se îndoieşte că Occidentul va adopta noile sancţiuni. „Impunerea unor noi sancţiuni asupra petrolului şi a gazelor este o acţiune care, dacă se vrea cu adevărat luată, trebuie analizate cu atenţie consecinţele acesteia”, spune acesta.

„Nu cred că situaţia mondială actuală şi mai ales a Occidentului permite să fie luate asemenea decizii”, spune Mehmanparast.”

 

Tot in Romania Libera:

Italia

Mario Monti renunţă la salariul de premier şi ministru al Economiei

Se arata, printre altele, ca:

„Şeful Guvernului italian Mario Monti a anunţat duminică seara că va renunţa la salariul de preşedinte al Consiliului şi ministru al Economiei, după adoptarea unui plan anticriză de o rigoare draconică destinat să pună Italia la adăpost de criza datoriilor, relatează AFP, potrivit Mediafax.

„În momentul în care se cer sacrificii tuturor cetăţenilor, mi se pare că este de datoria mea să renunţ la salariul de preşedinte al Consiliului şi ministru al Economiei şi Finanţelor”, a declarat el în cadrul unei conferinţe de presă.

El a promis, de asemenea, că „va pune sub control deficitul şi datoria” Italiei, prezentând noile măsuri de ajustare bugetară.”

Recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

decembrie 5, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Trei articole interesante despre situatia din Libia…

… am citit pe  Mediafax:

Coaliţia internaţională se pregăteşte pentru o nouă fază a ofensivei sale în Libia

Iata ce arata printre altele:

„După primul val de atacuri împotriva apărării antiaeriene şi a blindatelor în apropierea liniilor insurgenţilor, următoarea etapă va consta, potrivit amiralului Mullen, în atacarea liniilor de aprovizionare a forţelor loiale lui Kadhafi pentru a limita capacitatea de luptă a acestora.

„Forţele sale sunt răspândite între Tripoli şi Benghazi şi vom încerca să întrerupem susţinerea logistică începând de mâine”, a precizat amiralul.

„Sisteme cheie ale apărării antiaeriene şi instalaţii de rachete SAM din apropiere de Tripoli, Misrata şi Sirt” au fost atacate, potrivit comandamentului militar american.

Atacurile nu au ca obiectiv să „îl înlăture de la putere pe Kadhafi„, ci să „protejeze civilii” libieni, a declarat Mullen.” (subl.mea)

Liga Arabă critică bombardamentele coaliţiei în Libia

Se arata ca:

„Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, a criticat, duminică, bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scopul care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Ceea ce se întâmplă în Libia se îndepărtează de scop care este de a impune o zonă de interdicţie aeriană, şi ceea ce vrem este protecţia civililor şi nu bombardarea altor civili„, a declarat el jurnaliştilor.” (subl.mea)

Franţa răspunde criticilor, afirmând că aplică „pe deplin şi doar” rezoluţia ONU

In care se arata ca:

Franţa „aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973”, votată de Consiliul de Securitate al ONU cu privire la Libia, a afirmat duminică Ministerul francez al Apărării, ca răspuns la criticile exprimate de Liga Arabă referitoare la operaţiunile militare în curs.

Franţa aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973„, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Laurent Teissere.

Suntem clar în contextul rezoluţiei. Mi se pare că partenerii noştri au susţinut propuneri similare. Nu am alte comentarii de făcut”, a adăugat el, întrebat despre declaraţiile Ligii Arabe.

Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, criticase anterior bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scop, care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Încă de la începutul conferinţei de presă, Laurent Teissere, a amintit că operaţiunile franceze nu au decât „un singur obiectiv, de a proteja populaţia civilă punând în aplicare mandatul ONU.

În privinţa bilanţului de 48 de morţi avansat de Tripoli în cadrul bombardamentelor aeriene şi cu rachete desfăşurate de coaliţia occidentală în mai multe oraşe libiene, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a afirmat că „nu a fost cauzată nicio pierdere civilă” de atacurile franceze.

Este o condiţie sine qua non pentru ca (atacurile) să fie efectuate„, a precizat el.

Teissere a evocat „dezinformarea” regimului lui Muammar Kadhafi. Anunţul potrivit căruia un avion francez a fost doborât, în timp ce este „uşor de verificat” contrariul, nu este „demersul cel mai subtil de dezinformare”, a adăugat el.” (subl.mea)

Din aceste articole se vede cat se poate de clar ca scopul operatiunii se reduce la respectarea cu strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU si nu inlaturarea lui Gaddafi de la Putere. Atat Mullen cat si Teissere afirma acest lucru (Franta aplica doar Rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU).

Elementul surprinzator este ca Liga Araba a criticat bombardamentele coalitiei in Libia, Amr Moussa spunand ca se bombardeaza alti civili.

Dar iata ce spune Cristian Tudor Popescu in editorialul sau din Gandul:

Timişoara Libiei COMENTARIU LIVE

„Nu se pune problema participării efective în războiul aerian din Libia – n-are nimeni nevoie de cele câteva avioane ale noastre, care creează alertă în ce-a mai rămas din agricultura românească atunci când se ridică de la sol. Este vorba de a susţine politic operaţiunea antigenocid, antidictatură, în favoarea democraţiei în Libia şi în întreaga lume arabă – cu totul deosebit, istoric, este faptul că Liga Arabă a votat pentru intervenţie înaintea deciziei ONU.” (subl.mea)

Or, daca operatiunea nu are drept scop inlaturarea lui Gaddafi de la putere, atunci cum poate fi catalogata drept o operatiune antidictatura? Daca scopul operatiunii este respectarea cu maxima strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, este oare o operatiune in favoarea democratiei in intreaga lume araba? Este adevarat ca Liga Araba a votat pentru interventie, dar acum, iata, a criticat interventia spunand ca se indeparteaza de la scop. Pe de alta parte nu e oare exagerat sa vorbim de genocid? Pana acum nimeni nu a vorbit in acesti termeni, dintre oficialii UE sau NATO, cel putin eu nu am vazut sau auzit acest termen pana acum. Cine stabileste daca e vorba de un genocid? Si cine-l face? Cei care „s-au indepartat de la scop” sau Gaddafi? Pentru ca indepartarea de la scop, asa cum a fost formulata critica Ligii Arabe, ar putea foarte bine sa insemne condamnarea Frantei pentru genocid in Libia! Tocmai pentru ca nu trebuia sa se indeparteze de la scop! Cum nici nu am auzit sau citit pana acum ca Gaddafi a ordonat executii in masa si ca s-ar fi intamplat asa ceva. Una e lupta impotriva insurgentilor si altceva inseamna executii in masa.

Un articol interesant – pe care il recomand a fi citit integral si cu atentie –  de pe Civitas’99 iata ce ne spune despre pozitia lui Robert Gates:

„Pe celălalt versant al Administraţiei Obama se află un om care a văzut multe – prudentul Robert Gates. Pentru el, o zonă de interdicţie aeriană nu este o operaţiune uşoară, neutră, ci un veritabil „act de război“ împotriva unui alt stat. Oare este America pregătită să parcurgă din nou acest drum? Pentru a treia oară, după 11 septembrie? O carantină aeriană implică distrugerea sistemelor de apărare aeriană ale Libiei şi începe cu un atac asupra Libiei. „Nu se pune problema că nu o putem face. Putem. Dar este asta o mişcare înţeleaptă?“ Sunt o serie de consecinţe care trebuie foarte atent cântărite, precum „utilizarea, din nou, a armatei americane într-o altă ţară arabă“. Se aşteaptă ca Robert Gates să se retragă în curând din postul de secretar al Apărării.

Citite în această cheie, discursurile sale din ultimele săptămâni au nuanţa unui mesaj de rămas bun. Într-unul dintre ele, susţinut în faţa cadeţilor de la West Point, Gates spune foarte direct şi fără menajamente: „În opinia mea, orice viitor secretar al Apărării care îl sfătuieşte pe preşedinte să trimită din nou o armată terestră americană în Asia, Orientul Mijlociu sau Africa ar trebui să fie examinat de psihiatru“. Şi Gates nu este, nici pe departe, omul care se joacă cu cuvintele. Dimpotrivă.

Sigur, niciunul dintre decidenţii europeni nu vorbeşte acum despre posibilitatea desfăşurării de trupe terestre în Libia. Ba chiar este respinsă cu fermitate. Într-o conferinţă de presă, după reunirea de urgenţă a Consiliului European, preşedintele Sarkozy avea să declare: „Poziţia Franţei nu a fost niciodată aceea a unei opţiuni militare terestre, a unei opţiuni militare NATO, ci a fost permanent limitată la instituirea unei carantine aeriene“. Diferenţa dintre Gates şi Sarkozy este că primul are discernământ strategic şi se gândeşte la ce urmează după: ce facem dacă zona de interdicţie aeriană nu are efect, nu opreşte masacrul? Care este următorul pas?(1) Deşi, paradoxal, mulţi invocă fantomele trecutului, tocmai lecţiile Srebrenicei sunt uitate astăzi de o Europă prea grăbită să facă ceva, orice. Uneori, cu toate că intervenţia este justificată moral, dacă o faci într-o manieră incompetentă, atunci intenţia bună se transformă în reversul său – ajungi să produci mai mult rău decât bine (Andrew Exum).” (subl.mea)

De unde se vede ca nici peste Ocean nu toti agreeaza ideea interventiei militare.

Iar pentru o operatiune terestra din partea coalitiei ar trebui, daca inteleg bine, un nou mandat din partea Consilului de Securitate al ONU, altfel o astfel de operatiune nu ar avea baza legala, cu atat mai mult cu cat, acum, au fost formulate critici din partea Ligii Arabe, critici care, repet, pot pune intr-o pozitie extrem de incomoda atat SUA cat si Franta, si Marea Britanie.

Se fac paralele intre situatia de acum din Libia si cea din Irak. Insa, sa nu uitam, Irak-ul, pe vremea lui Saddam Hussein, a atacat Kuweit-ul, deci a atacat o alta tara, lovind in interesele anglo-americane privind petrolul. Libia nu a atacat nicio alta tara. Ceea ce se intampla acum este o chestiune strict interna a Libiei. O confruntare dintre puterea in exercitiu si insurgenti care, din cate inteleg, provin tot din cadrul regimului Gaddafi. Dar ce vrea marea majoritate a poporului Libian? Asta nu o stim. Daca sprijinul majoritar popular este de partea lui Gaddafi? Exista vreo cercetare sociologica din care sa rezulte contrariu? Nu cunosc. Asa cum nu cunostem nici de ce sprijin popular se bucura insurgentii.

Ceea ce mi se pare batator la ochi este impresionanta desfasurare de forte a coalitiei impotriva unei tari de doar 6 milioane de locuitori, caci e clar ca se bombardeaza teritoriul libian si bazele militare libiene, de la sol, in vederea impunerii no fly zone pe teritoriul libian. Aviatie militara ultra-moderna, submarine, tehnica militara sofisticata. Fara sa fie foarte clar rezultatul unei asemenea vaste operatiuni. Caci, din parerile pe care le-am auzit pe la tv, doar bombardarea cu ajutorul aviatiei si submarinelor nu poate conduce la un rezultat concret al luptei. Ca este o lupta, nu cred ca cineva poate contesta. Dar o lupta care nu pare a avea un rezultat concret, cel putin pana acum. Care sa fie acest rezultat concret, ca, am vazut mai sus, ca scopul nu e indepartarea lui Gaddafi de la putere? Iar continuarea bombardamentelor nu inseamna oprirea luptei terestre intre fortele loiale colonelului Gaddafi si insurgenti. Pe de alta parte, daca coalitia ar furniza ajutor militar insurgentilor, stau si ma intreb cat de legal ar fi acest lucru. Ar fi o imixtiune straina in afacerile interne ale Libiei si ar insemna un sprijin politic acordat insurgentilor ce ar putea fi interpretat ca o actiune menita sa destabilizeze Libia. S-ar crea un precedent periculos in care SUA, Franta, Marea Britanie ar putea sa se amestece in treburile interne ale oricarui altui stat mai mic, dupa bunul plac, aplicand standarde duble, si implantand regimuri dupa voia lor. Lucru ce nu mi se pare in regula. Practic, pornind de la bune intentii, s-ar calca in picioare dreptul la autodeterminare al altor state mai mici.

Dar drumul spre iad este pavat cu bune intentii…

Update 1

Conform Mediafax:

Rezultat incert pentru operaţiunea militară occidentală în Libia

Se arata, printre altele, ca:

„”Poate fi ceva de durată dar nu putem exclude nici un rezultat rapid”, susţine un oficial francez sub acoperirea anonimatului. De fapt, totul va depinde de liderul libian, imprevizibil, iraţional şi versatil.

Acesta a anticipat duminică un „război lung”, afirmând că „tot poporul libian poartă arme” şi că va „învinge”, într-un mesaj sonor difuzat de televiziunea oficială.

În istoria recentă, liderii au fost adeseori înfrânţi în război sau au fost înlăturaţi în urma unei revolte populare, fără explicaţie de cele maimulte ori.

Aşa s-a întâmplat în iunie 1999 cu sârbul Slobodan Miloşevici, supus unui bombardament al NATO timp demai multe luni, care a abadonat lupta de pe o zi pe alta. Plecarea precipitată la începutul anului a tunisianului Ben Ali a luat, de asemenea, comunitatea internaţională prin surprindere.

În privinţa lui Muammar Kadhafi, care a supravieţuit în aprilie 1986 unui bombardament al americanilor în care a murit fiica sa adoptivă, de partea franceză pare să domine prudenţa.

Comunitatea internaţională aşteaptă de la Kadhafi să „aplice în detaliu rezoluţia Consiliului de Securitate” al ONU care cere încetarea imediată a violenţelor, a amintit ministrul francez de Externe, Alain Juppé. „Din nefericire, dacă vreţi părerea mea personală, sunt puţine speranţe”.

În perioada imediat următoare, aliaţii care au exclus orice operaţiune terestră vor încerca să creeze o coaliţiei aeriană ad-hoc cu cea mai mare vizibilitate arabă posibilă, chiar dacă în fond aceasta va rămâne simbolică. Qatarul a promis între patru şi şase avioane, iar Emiratele Arabe Unite aproximativ 20.”

si:

„Chiar dacă preşedintele american Barack Obama, care s-a alăturat cu greu ofensivei diplomatice britanico-franceze, a afişat prudenţă, vorbind despre o „acţiune militară limitată” şi de „protecţia civililor în Libia”, fără îndoială că obiectivul occidentalilor este plecarea lui Kadhafi.

„Vom ajuta poporul libian să se elibereze”, a recunoscut Alain Juppé. „Rezoluţia Consiliului de Securitate nu precizează că acesta trebuie să plece. Dar este evident că scopul este să i se permită poporului libian să îşi aleagă regimul”, a precizat el.

Pentru François Heisbourg, de la Fundaţia pentru Cercetare Strategică, înlăturarea de la putere a lui Kadhafi are sens deoarece este vorba despre „singura formulă care ar permite evitarea pe teremn scurt a divizării ţării”.

Atingerea acestui obiectiv nu este lipsită de pericole pentru militari. Dar situaţia rămâne sub control. „Piloţii francezi, cei mai expuşi până în prezent, (…) îşi asumă riscuri”, afirmă un diplomat. În acelaşi timp, adversarul este slab şi militarii „pot să îşi desfăşoare misiunea fără probleme rămânând la distanţă”, în opinia lui.”

Misiunile aeriene în Libia au fost reluate. Kadhafi ar putea fi ţinta atacurilor

Unde se arata ca:

„Avioanele franceze nu au survolat Libia în cursul nopţii, dar şi-au reluat misiunile în cursul dimineţii, a precizat el.

Avioanele care pleacă de la bazele de pe teritoriul francez, în special de la Solenzara în Corsica (insulă din Marea Mediterană) şi Saint-Dizier (est), au aproximativ trei ore de zbor pentru a ajunge în zona operaţiunilor.

Consolidarea coaliţiei, cu participarea unor avioane din alte ţări, determină „o partajare a responsabilităţilor” în conducerea operaţiunilor, subliniază Statul Major.

  • Ministrul britanic de Externe sugerează că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat direct de raidurile aeriene

Ministrul britanic de Externe, William Hague, a sugerat că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat de raidurile aeriene internaţionale din Libia, refuzând totuşi să „speculeze” în legătură cu obiectivele alese de coaliţie.

„Nu vreau să speculez în legătură cu ţintele, care depind de circumstanţele de moment”, a explicat ministrul, după o întrebare privind posibilitatea unui atac care să îl vizeze direct pe liderul libian.

„Totul depinde de modul în care oamenii se comportă. Ţintele sunt permanent în concordanţă cu rezoluţia ONU, accentul fiind pus pe protejarea civililor”, a precizat Hague.

Ministrul britanic al Apărării, Liam Fox, evocase de duminică posibilitatea ca Muammar Kadhafi să fie vizat de raidurile aeriene.

La rândul său, secretarul american al Apărării, Robert Gates, s-a pronunţat împotriva unui raid care să îl vizezedirect pe liderul libian.

„Cred că este important să acţionăm în cadrul mandatului rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU. Dacă vom începe să adăugăm obiective, cred că acest lucru va ridica probleme. Nu ar fi bine să fixăm obiective pe care nu le putem atinge”, a explicat secretarul american al Apărării.”

Armistiţiul anunţat de regimul lui Kadhafi a fost încălcat imediat

Se arata, printre altele:

„”Azi, Kadhafi a declarat un armistiţiu, din câte am înţeles. Opinia noastră la ora actuală (…) este că acesta este o minciună sau (că armistiţiul) a fost imediat încălcat” , a declarat Donilon la Rio de Janeiro, la sfârşitul unei vizite, duminică, a lui Obama în Brazilia, în cadrul turneului său în America Latină.

„Vom continua să supraveghem acţiunile lui Kadhafi, nu doar cuvintele sale, şi ne vom continua eforturile pentru a asigura respectarea termenilor rezoluţiei 1.973 a Consiliului de Securitate” al Naţiunilor Unite, a mai spus Donilon.

Regimul colonelului Muammar Kadhafi a anunţat, duminică, un nou armistiţiu, începând cu ora 19.00 GMT (21.00 ora României), ca răspuns la apelul lansat sâmbătă de Uniunea Africană de „încetare imediată a ostilităţilor”, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei.”

Recomand citirea integrala a acestor articole, din care am citat mai sus.

 

 

martie 21, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii