„Versiunea lui Victor Ponta asupra consultărilor de la Cotroceni – „Ne-am certat” – a fost parată de Traian Băsescu, în această seară, cu înregistrarea oficială a discuţiei furnizată de Preşedinţie. În înregistrare, premierul României şi ministrul Finanţelor apar în mai multe ipostaze delicate, nefiind în stare să răspundă la întrebările foarte precise formulate de preşedinte despre resursele bugetare care vor susţine scăderea CAS-ului. Faza întâlnirii a constituit-o momentul în care Traian Băsescu i-a spus premierului că „avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde”. Victor Ponta s-a blocat, neştiind cum să răspundă la o asemenea „provocare” economică, după cum puteţi citi mai jos.
Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.
În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.
Consultările de astăzi de la Cotroceni pe tema reducerii CAS s-au încheiat cu o nouă dispută publică între preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta. Dacă premierul a susţinut varianta unor certuri peste masă, preşedintele l-a contrazis. Câteva ore mai târziu, Preşedinţia a scos filmul întâlnirii de jumătate de oră la care Victor Ponta a venit împreună cu ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu, să discute despre reducerea CAS.
În înregistrare, Băsescu le cere premierului Ponta şi ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, „cifrele” care arată că scăderea CAS este sustenabilă. „Doamna ministru, unde aţi terminat, la Oxford, Harvard? Roubini a terminat la Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i s-a adresat Băsescu ministrului Petrescu, acuzându-i pe cei doi reprezentanţi ai Guvernului că au venit la întâlnire cu „lozinci”.
Traian Băsescu: Doamnă, daţi-mi şi mie studiul care spuneţi că s-a făcut.
Victor Ponta: Vă dăm tot ce avem.
T.B.: Măi, oameni buni, am zis că discutăm. (…) Arătaţi-mi din ce se compune structura de venituri suplimentare.
Ioana Petrescu: În momentul în care vom elabora bugetul pe 2015 sursele vor fi foarte clare.
T.B.: Doamnă, dar eu trebuie să o promulg acum. Eu aş vrea să o promulg şi aş vrea să o promulg credibil.
Bugetul pe 2015, lăsat în sarcina „noului premier”. Băsescu: „Ar fi unfair”
Înaintea discuţiei în contradictoriu despre politica fiscal-bugetară a Guvernului cu Ioana Petrescu, preşedintele s-a contrat cu premierul în două episoade din care Victor Ponta a încercat să iasă cu argumente politice. Unul dintre ele viza inclusiv candidatura sa la preşedinţie, postură din care Victor Ponta intenţionează să îi lase „noului premier” sarcina elaborării bugetului pe 2015.
Traian Băsescu: Marea mea problemă este sustenabilitatea măsurii pe care n-o văd. Cu ce acoperim deficitul de 5 miliarde.
Victor Ponta: Domnule preşedinte, Constituţia prevede clar dreptul dumneavoastră de a retrimite…
T.B.: Nu ţin să-l retrimit, problema e cum acoperim gaura.
V.P.: Vi-l exercitaţi cum doriţi. Ideea este că e o măsură pe care o considerăm necesară, că în acest an conform discuţiilor cu FMI nu se modfică ţintele de deficit asumate şi că în 2015-2016 avem capacitatea de a face această măsurp nu doar sustenabilă, ci şi profitabilă. Venim în noiembrie cu proiectul de buget şi ne încadrăm în toate ţintele.
T.B.: Avem şi MTO care înseamnă 5-6 miliarde. (NOTĂ: MTO, în engleză medium term budgetary objective)
V.P.: Domnule preşedinte, o să lucrăm la toate. Când avem proiectul de buget o să vină la promulgare la dumneavoastră sau la noul preşedinte.
T.B.: Sper să vină la mine, să avem buget înainte de alegeri. Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) să intrăm în alegeri fără buget.
V.P.: Ar fi unfair (lipsit de onestitate, n.red.) … o să fie alt prim-ministru şi o să-şi facă bugetul cum crede.
O altă dispută verbală Ponta-Băsescu, încheiată însă scurt a pornit de la observaţia preşedintelui că este alături de Guvern parte a Executivului.
V.P. Eu cred că dumneavoastră nu conduceţi activitatea Executivului
T.B.: Dar controlez legile.
V.P.: Retrimiteţi-o în Parlament.
T.B.: Vreţi să nu o promulg?
V.P.: Nu. Eu vreau să o promulgaţi.
T.B.: Daţi-mi argumente să o promulg, altele decât lozinci!
Politica antideraiere a Guvernului. Ponta: „O să ne descurcăm şi din noiembrie. Nu-i nimeni de neînlocuit”
Cea mai mare parte a discuţiei a fost însă purtată cu ministrul Finanţelor, preşedintele declarându-se în final într-o confuzie totală.
T.B.: Vai, vai. Eu n-am înţeles nimic. Domnul prim-ministru, dumneavoastră aţi înţeles?
V.P.: Eu n-am încredere în gândirea dumneavoastră economică. Deci sunt gândiri, şcoli diferite. Noi deocamdată avem creştere economică şi vrem să mergem înainte.
T.B.: Creşterea economică nu vi se datorează. Şi eu am mai văzut un prim-ministru la fel de iresponsabil, domnul Tăriceanu şi a plătit Boc. Riscaţi să rămâneţi cu nişte dezechilibre foarte mari să scoateţi din nou ţara de pe traseul ei.
V.P.: O să ne descurcăm şi din noiembrie. Ţara asta se descurcă. Nu-i nimeni de neînlocuit, nu vă faceţi griji.
T.B.: Bun. Am înţeles că astea sunt argumentele.„
El a arătat că ştia că toate discuţiile de la Cotroceni sunt înregistrate şi că probabil era hotărât să le prezinte public înainte de începerea întâlnirii de luni, pentru a distrage atenţia opiniei publice de la înregistrările cu Mircea Băsescu.
Ponta a precizat totodată că normal era să fie şi el întrebat dacă este de acord înainte de prezentarea publică a discuţiei.
„L-am văzut nervos, transpirat, roşu la faţă. Poate era nervos şi de aia le-a dat, poate mâine nu e nervos şi nu le mai dă, ori lucrurile astea nu se pot desfăşura aşa într-o ţară civilizată. Trebuie să spui foarte clar de la început, nu poţi lăsa la latitudinea toanelor unei persoane”, a adăugat Ponta, afirmând în continuare că lui i s-a părut că preşedintele a avut un ton bădărănesc la adresa ministrului.
Preşedintele Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.
„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.
Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.
„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?”, i s-a adresat Băsescu.
„La Harvard”, a răspuns Petrescu.
„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui”, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.
Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.
Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.
De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.
La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.
„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.
„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.
Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.
Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.
Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.
„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos”, a spus Ponta.”
Observati reactia lui Ponta: prins cu lectia nestiuta, profesorul e rau, e nervos, e „badaran”, nu stie materia!! Nu ca el e prost ca a luat nota 3!! 😆 Observati cum „dupa razboi” Ponta se arata foarte viteaz! Ca acolo, noroc de faptul ca nu i-a pus Basescu o intrebare mai complicata, ca cine stie ce incident neplacut s-ar mai fi putut produce, apropo de morcovii de care pomeneam mai sus… 🙂
Editorialul lui Cristian Tudor Popescu:
Se arata ca:
„Caligula o prinde pe tânăra mireasă şi o abuzează scurt într-un ungher. Mirele vine să protesteze şi Caligula îl abuzează şi pe el, democratic, după care îi înfige în posterior o viorea.
Nu doar figura de împărat roman dement, din amurgul imperiului, a lui Traian Băsescu mi-a adus în minte scena asta din „Caligula”, cu Malcolm McDowell, dar şi cei doi abuzaţi la Cotroceni, Viorel şi ministruţa Harvard. Ce-au căutat acolo, cu lumânarea, mi-e imposibil să pricep.
Dacă ai acceptat să mergi la Băsescu, şi nu singur, ci împreună cu ministrul de Finanţe, atunci mizezi, evident, pe argumentele zdrobitoare pe care le vei aduce în favoarea măsurii tale, reducerea CAS, ca să convingi publicul şi să câştigi electoral.
Dacă nu ai niciun argument solid, economic, cu cifre şi procente, atunci refuzi cu mândrie să te supui chemării la ordine din partea tiranului, aştepţi să n-o promulge, Parlamentul i-o mai dă o dată, şi gata.
Tertium non datur. Ori e albă, ori e neagră.
Dar în România funcţionează cu succes principiul terţiului inclus: între alb şi negru există totdeauna o zonă gri-şobolan.
În zona gri-şobolan s-au plasat Viorel şi ministruţa Harvard venind la Cotroceni ca doi bobleţi. Dânsa a adus ca prim argument… sufletul, întreg sufletul personal, pus la bătaie în sprijinul reducerii CAS. D-şoara Petrescu ar trebui să nu fi uitat, dacă a ştiut vreodată, că răspunsul „Sufletu!” înseamnă în româneşte n-am bani, canci, nexam. Or, tocmai asta a întrebat-o pe diverse tonuri, de la ameninţător până la compătimitor, Traian Băsescu. Care sunt sursele de acoperire a găurii bugetare provocate de scăderea CAS cu 5%? Show me the money, pe înţelesul Harvyţei.
Răspunsul a fost tipic comunistoid, dacă nu jignesc în felul ăsta comunismul: banii or să vină din economia neagră, care o să se albească şi din investiţiile pe care or să le facă negreşit întreprinzătorii. Viitorul de aur ca soluţie pentru găurile prezentului, am mai auzit asta cândva, nu?
Băsescu mai întreabă, totuşi, cu un soi de milă: o estimare, o hârtie, nişte cifre pentru conversia economiei negre aveţi?
Petrescu se consultă din ochi cu Ponta, ca o făptaşă cu avocatul, şi răspunde cu dârzenie: „Lucrăm la asta…”
Conu Leonida şi Coana Efimiţa, Tanţa şi Costel, Iri şi Moni în mizerie sunt cuplurile sagace care îmi trec prin cap în vreme ce ascult holbând ochii.
Dar secvenţa-medalion, care va rămâne celebră peste ani, ca un final de Casablanca, este mişcarea facială şi oculară a lui Victor Ponta când Băsescu îl întreabă: „Dar cu cele 5 miliarde pentru MTO, cum faceţi?” Prim-ministrul României roteşte ochii în sus, în jos, la stânga şi la dreapta, ca un şobolan de desen animat, înţelege cu groază că de la făptura aflată în dreapta lui, pe postul lui Florin Georgescu nu are a aştepta vreun ajutor, drept care scheaună încetişor: „Le rezolvăm pe toate, domnu preşedinte…”
Remarc fineţea sadică a lui Băsescu de a nu-i explica ce înseamnă MTO-ul ăla – Medium Term (Budgetary) Objective – provizionul de risc bugetar cerut de UE pentru prevenirea dezechilibrelor.
Nu sunt economist, nu mă pronunţ în legătură cu oportunitatea reducerii CAS, dacă e o măsură utilă sau doar o nouă electorată.
Dar sunt critic de film şi pot să vă spun că, după ce ne oprim din râs, vom constata că ce joacă domnul Ponta e un horror în toată regula.”
Mediafax
Se arata, printre altele, ca:
„Preşedinţia a făcut publică înregistrarea discuţiei dintre preşedintele Traian Băsescu cu premierul Victor Ponta şi ministrul Finanţelor Ioana Petrescu. Traian Băsescu a întrebat-o, luni, în consultările de la Cotroceni, pe Ioana Petrescu, ministrul de Finanţe, unde a terminat studiile, precizând că se aştepta de la aceasta la argumente gen Roubini, un economist care a terminat Harvardul, la fel ca şi ea.
„Doamna ministru, se colectează suplimentar, din creşterea economică, atât? Dar bănuiesc că aţi observat că Germania, Franţa, Italia, au intrat în declin şi asta ne va afecta”, a spus Băsescu.
Replica Ioanei Petrescu a venit imediat: „Un motiv în plus să relaxăm fiscal şi să încurajăm firmele să angajeze şi să investează mai mult”, a spus aceasta, vizibil emoţionată.
„Doamnă, am zis că… Unde aţi zis că aţi terminat? La Harvard, la Oxford?„, i s-a adresat Băsescu.
„La Harvard„, a răspuns Petrescu.
„Roubini, economist de Harvard. Mă aşteptam la argumente de genul lui„, i-a spus preşedintele ministrului de Finanţe.
Preşedintele Băsescu i-a mai spus ministrului Finanţelor, Ioana Petrescu, că argumentele acesteia în favoarea reducerii CAS sunt cele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba.
Încă de la începutul discuţiei de la Cotroceni, şeful statului le-a reproşat premierului Victor Ponta şi ministrului Finanţelor că nu au prevăzute surse din care să acopere „gaura” produsă de scăderea CAS cu 5% şi a spus că văzute „tentativa de punere în dezbatere publică a noului Cod Fiscal”, care prevedea taxe suplimentare.
De asemenea, şeful statului a ţinut să precizeze: „Nu ţin să-l retrimit Parlamentului, că e o măsură bună pentru agenţii economici”.
La rândul său, ministrul Finanţelor a susţinut că „măsura CAS este extraordinar de bună şi pentru mediul de afaceri, şi pentru angajatori” şi a trecut şi prin Parlament.
„O susţin din tot sufletul. Nu va pune in pericol ţintele bugetare de anul acesta”, a declarat Petrescu, invocând şi existenţa unui studiu în acest sens. Când acesta i-a fost solicitat de şeful statului, nu l-a putut prezenta.
„Discutăm ca între oameni care ştiu despre ce vorbesc … sau…”, a replicat Traian Băsescu, adăugând: „Argumentele pe care mi le aduceţi dumneavoastră sunt argumentele pe care le aduce orice parlamentar care nu ştie despre ce este vorba”. El a ţinut să precizeze că nu se adresează premierului.
Ministrul i-a dat asigurări că la elaborarea bugetului pe 2015, sursele de finanţare vor fi foarte clare.
Preşedinţia a făcut publică luni înregistrarea discuţiei cu premierul şi cu ministrul Finanţelor pe tema reducerii CAS, după ce Victor Ponta a spus că s-au certat, iar tonul şefului statului la adresa Ioanei Petrescu a fost „bădărănesc”.
Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu va face foarte bine dacă va publica înregistrarea discuţiei de luni, de la Cotroceni, adăugând că un preşedinte poate fi „un pic mai politicos” atunci când vorbeşte cu o doamnă, respectiv ministrul Finanţelor, Ioana Petrescu.
„Eu cred că preşedintele ţării, în general, când discută nu neapărat cu primul-ministru, ci cu ministrul de Finanţe, cu o doamnă, poate să fie un pic mai politicos„, a spus Ponta.”
CursDeGuvernare.ro
Se arata ca:
„Preşedintele Traian Băsescu a declarat luni, după întâlnirea pe care a avut-o la Cotroceni cu premierul Victor Ponta şi cu Ioana Petrescu, ministrul Finanţelor, că cei doi nu l-au convins de existenţa surselor pentru acoperirea deficitului creat la pensii de reducerea cu 5% a CAS.
Deoarece premierul a susţinut la finalul întâlnirii că a avut loc o ceartă şi preşedintele ar fi folosit “un ton bădărănesc” la adresa Ioanei Petrescu, Traian Băsescu a anunţat că va face publică înregistrarea întâlnirii.
Potrivit preşedintelui, premierul și ministrul finanțelor nu i-au prezentat o evidenţă a surselor pentru acoperirea deficitului.
Principalele declaraţii ale preşedintelui:
- Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului care nu a reuşit să îmi prezinte argumente în cifre care să mă facă să fiu mai liniştit
- S-a venit doar cu afirmaţii: reducerea CAS-ului va face să iasă la iveală munca la negru, reducerea CAS creează noi locuri de muncă, argumente extrem de volatile. Nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS va crea locuri de muncă atunci când ai bani europeni pentru locuri de muncă şi nu îi foloseşti
- Guvernul a venit cu o echipă foarte nepregătită
- Sigur că sunt de acord cu măsura reducerii CAS-ului, dar eu mai am o experienţă cu un premier iresponsabil… şi cu un Parlament care a votat în unanimitate mărirea salariilor profesorilor şi apoi n au existat bani pentru plata lor
- N-au fost în stare să-mi dea explicaţiile de care aveam nevoie, mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 şi să explice de unde se iau banii: un miliard de aici, jumătate de miliard de acolo şi cu asta acoperim deficitul pentru această măsură
- Este în opinia mea o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie
- Nu va putea fi menţinut acordul cu FMI, cu Banca Mondială fără a se prezenta nişte surse de acoperire a deficitului de la fondul de pensii, deficit care va ajunge la 18 miliarde de lei, cu introducerea acestei măsuri
- Ce discuţii să mai am cu Guvernul? Mai ales că aud că spune că discuţiile au fost foarte necivilizate, deci vă daţi seama cum minte. Este o minciună şi, de aceea, pentru prima dată, voi face publică înregistrarea discuţiilor. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiillor, să vedem cine minte.
- I-am transmis doamnei ministru că aştept zilele următoare o foaie cu semnătura sa cu acoperirea deficitului, sper să o facă.
- În anul 2015 avem obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%.. deci o reducere cu 6 miliarde a deficitului şi mai vin acum 5 miliarde. Cum vom compensa 11 miliarde?
Premierul Ponta despre consultări: „Ne-am certat!”
Preşedintele Traian Băsescu a avut, luni, consultări cu premierul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, pe tema legii privind reducerea CAS.
Întâlnirea s-a încheiat după aproximativ o jumătate de oră, fără o concluzie cu privire la această lege.
„Ne-am certat”, a fost singura declaraţie făcută de Victor Ponta la plecarea de la Palatul Cotroceni.
“Premierul a prezentat argumentele Guvernului pentru menţinerea contribuţiilor de asigurări sociale la un nivel scăzut şi în următorii ani, iar preşedintele şi-a expus reţinerile legate de sustenabilitatea măsurii. Cei doi nu au ajuns la un numitor comun, este aşteptată acum decizia preşedintelui”, au declarat surse participante la discuţii, potrivit Mediafax.
Consultările dintre preşedintele Traian Băsescu şi Guvern, reprezentat de premierul Victor Ponta şi de ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, au avut loc pe legea pentru modificarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, proiect care se referă de reducere a CAS la angajator cu 5%, de la 1 octombrie.
Proiectul Codului fiscal „actualizat”, cu mărirea taxelor – publicat şi retras o zi mai târziu
În momentul în care a primit legea la promulgare, săptămâna trecută, miercuri, şeful statului a spus că este de părere că Guvernul are ca ţintă acoperirea deficitului rezultat prin micşorarea CAS prin creşterea taxei pe proprietate, de 2-3 ori.
Tot săptămâna trecută, vineri, Ministerul de Finanţe a „actualizat” proiectul noului Cod Fiscal, în principal pentru a majora impozite şi taxe.
E vorba de impozitul pe clădiri nerezidenţiale deţinute de persoane fizice, de impozitul pe locuinţe, de impozitul pentru autoturisme, motociclete, maşini de marfă, bărci cu motor şi scutere de apă.
Ministerul Finanţelor a retras proiectul, o zi mai târziu, sâmbătă, la solicitarea premierului Ponta, „pentru ca modificările să fie analizate în cadrul Guvernului înainte de începerea dezbaterii publice” – potrivit unui comunicat al Ministerului Finanțelor Publice.”
Si iata ce arata si Presedintia:
Ref.: Declarația de presă a președintelui României, domnul Traian Băsescu
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a susţinut luni, 14 iulie a.c., la Palatul Cotroceni, o declaraţie de presă.
Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Nu prea am avut succes, trebuie să recunosc, dar asta din ceea ce îmi pare a fi incompetenţa Guvernului, care nu a reuşit să-mi prezinte nişte cifre şi de unde ar veni ele, pentru ca deficitul crescut la fondul de pensii cu circa cinci miliarde, după calculele Preşedinţiei, 5,5 miliarde după calculele Consiliului Fiscal, deci nu am avut argumente cifrice care să mă facă să fiu mai liniştit. S-a venit doar cu o afirmaţie: reducerea CAS-ului va scoate la suprafaţă munca la negru, reducerea CAS-ului stimulează înfiinţarea de noi locuri de muncă, sigur, argumente extrem de volatile şi nu ştiu cum se poate spune că reducerea CAS-ului creează noi locuri de muncă atât timp cât ai atâţia bani europeni, nu-i tragi pentru a crea locuri de muncă. Vă pot spune, dacă vă uitaţi pe site-ul Eurostat veţi constata că în ultimele două luni măsurate şomajul în România a crescut de la 7,1 la 7,3. Am întrebat care-s cifrele legate de creşterea locurilor de muncă. Mi s-a putut răspunde doar că a crescut numărul locurilor de muncă cu 78 de mii, dar nu mi s-a putut spune câte locuri de muncă s-au pierdut. Deci, o echipă foarte nepregătită şi pentru mine a fost clar că singura abordare pe care o are şi premierul, şi ministrul Finanţelor este politică. Chiar am fost întrebat dacă, fiind om de dreapta, nu agreez măsura. Sigur că o agreez în mod automat, orice român ar vrea să se reducă CAS-ul, chiar dacă nu se reduce la salariaţi şi se reduce la companii, oricine ar vrea să se reducă CAS-ul. Dar problema mea este că, fiind preşedintele României, sunt om de România, nici de stânga, nici de dreapta. Iar eu am mai trecut prin experienţa unui prim-ministru iresponsabil care a dublat pensiile, a mărit salariile, a făcut tot soiul de cadouri electorale şi ne-am trezit cu situaţia din 2009 şi 2010. Argumentul pe care l-a adus premierul zilele trecute să discut cu Parlamentul, sigur, legea este promovată de Guvern şi în ceea ce priveşte Parlamentul am mai avut o experienţă cu Parlamentul care a votat creşterea cu 50% a salariilor profesorilor şi s-a votat tot în unanimitate, ca şi acum, la reducerea CAS-ului. Cert este că reprezentanţii Guvernului n-au fost în măsură astăzi să-mi dea soluţiile de care aveam nevoie sau explicaţiile de care aveam nevoie. Mă aşteptam ca măcar doamna ministru să vină cu o foaie A4 pe care să spună: un miliard va veni de aici, două miliarde de aici, o jumătate de miliard de dincolo şi cu asta acoperim deficitul suplimentar pe care l-am creat fondului de pensii prin această măsură.
De altfel, dacă priviţi expunerea de motive a legii, veţi constata că însăşi analiza Guvernului arată deficitul neacoperit al celor cinci miliarde. Veţi putea observa în expunerea de motive unde se constată că impactul de bugetul asigurărilor de stat va fi minus 6,5 miliarde, iar reducerea de cheltuieli va fi de 1,6 miliarde. Deci, una peste alta, rămânem la acele cinci miliarde pe care le-am constatat şi noi a fi deficit suplimentar la fondul de pensii. N-aş vrea să fac o declaraţie de presă sau o conferinţă de presă neplăcută, pentru că ştiu că nu sunt plăcute nici ziariştilor, nici telespectatorilor argumentele cu cifre. Enunţurile sunt mai bune. Însă, tema este extrem de complicată. Vă mai dau un argument de ce sunt îngrijorat de crearea acestui deficit suplimentar, de cinci milioane la fondul de pensii. Prin Tratatul Fiscal şi prin angajamentele transmise la Bruxelles de România pentru 2015 bugetul trebuie să fie un buget cu un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă reducerea deficitului bugetului de stat cu 0,8% – 0,9%, undeva aici. Deci şi asta mai înseamnă circa şase miliarde. Ca atare, faţă de cele deja angajate şase miliarde, cu care trebuie să reducem deficitul bugetar şi implicit deficitul structural, am mai adăugat cinci miliarde de la pensie, asta înseamnă 11 miliarde în total. Scuze, este foarte arid subiectul. Cele şase miliarde se referă la MTO – Medium Term Objectives, iar acest parlament a votat Tratatul Fiscal prin care suntem obligaţi ca în 2015 să ajungem la un deficit structural de 1%. N-am vrut să complic lucrurile în conferinţa de presă trecută, dar acum trebuie să ştiţi că discutăm despre 11 miliarde în total şi insistenţele mele de a afla ceva de la domnul prim-ministru şi de la doamna ministru de Finanţe au fost un eşec. Cam acesta rezulatul întâlnirii de astăzi. Repet, mă aştepam ca doamna ministru să vină cu un desfăşurător, cu o foaie A4, să-mi dea argumente. N-au fost. Este, în opinia mea, o măsură electorală pripită, care va aduce taxe suplimentare la populaţie. Ca să nu fie nicio confuzie, eu nu discut despre anul 2014. Acesta este în derulare, nu avem nicio problemă. Se introduce pentru ultimele trei luni, dacă se introduce octombrie – noiembrie – decembrie, toate cifrele pe care eu vi le dau sunt pentru anul 2015. Cam asta în câteva cuvinte. Aş pleca de la premisa că ideea legii este să acorde nişte facilităţi companiilor, lucru pe care eu îl susţin, dar ele vor fi recuperate bugetar de la populaţie, într-o formă sau alta, indiferent ce formă va găsi Guvernul, taxe directe, indirecte, dar în mod categoric nu vor putea trece la întocmirea bugetului anului 2015 fără să adauge nişte venituri suplimentare, repet, din taxe directe sau indirecte. Tentativa cu Codul fiscal s-a văzut. Şi-au dat seama că este o problemă electorală, l-au retras. Probabil vor reveni cu el imediat după alegerile prezidenţiale. Dar în mod cert, în mod cert nu va putea fi menţinut acordul cu Fondul Monetar Internațional, cu Uniunea Europeană şi cu Banca Mondială fără a se prezenta surse atât pentru obiectivul pe termen mediu, MTO de care v-am spus, şase miliarde şi acoperirea deficitului suplimentar la fondul de pensii, deficit care ajunge la 18 miliarde de lei prin introducerea CAS redus. Dacă aveţi întrebări legate de acest subiect.
Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Voiam să vă întreb ce veţi face acum cu această lege? O veţi retrimite la Parlament şi dacă intenţionaţi să o atacaţi şi la Curtea Constituțională?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Rămâne de văzut. Îmi propun să am o discuţie şi cu mediul de afaceri în perioda următoare, pentru că data promulgării este 24 iulie. Am timp să lărgesc sfera consultărilor. Sigur, vreau să ne înţelegem foarte bine. Eu nu am pretenţia ca semnului meu de întrebare să i se dea răspuns pozitiv la televizor. Şi televiziunile au salariaţi de plătit. Parlamentarii care vin la televizor sunt în general oameni care au o mai mică sau mai mare afacere. Deci eu doar atenţionez că riscăm un derapaj consistent.
Întrebare: O să mai aveţi şi o altă discuţie cu premierul Victor Ponta pe acest subiect? Mai aşteptaţi?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi ce discuţie să mai am? Mai ales că înţeleg că spune că discuţiile au fost foarte nepoliticoase, foarte dure. Este interesant cum reuşeşte să mintă.
Întrebare: Dar cu oficialii…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O întrebare, ştiţi regula, da?
Întrebare: Bună seara, domnule preşedinte. Cu reprezentanţii Fondului Monetar Internațional aţi reuşit să staţi de vorbă, pentru că vă veţi…?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi aşteptam soluţii de la premier întâi.
Întrebare: Când intenţionaţi să îi contactaţi?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: După ce mă dumiresc ce o să fie de făcut cu această lege.
Întrebare: Aţi vorbit inclusiv astăzi despre o îngrijorare şi tot comparaţi situaţia cu cea din timpul premierului Tăriceanu. Ce riscuri sunt ca în 2015 să ajungem la situaţia din 2009 – 2010?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi sunt destul de consistente. Dacă vă uitaţi, creşterea economică a încetinit şi în Germania, şi în Franţa, şi în Italia. Spania încă este în recesiune. Deci piaţa căreia noi ne adresăm, în linii mari, nu-i foarte consolidată după criza din 2008 – 2010 şi riscurile sunt să ajungem din nou, să devenim din nou necredibili, să ne crească dobânzile la împrumuturi pentru că România trebuie să împrumute continuu cât timp are…
Întrebare: Şi să tăiem pensii şi salarii?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt bani la investiţii. Atunci nu erau bani nici la investiţii. Se vor tăia de la investiţii.
Întrebare: Aş vrea să vă rog pe dumneavoastră să ne lămuriţi…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, dar e interviul deja. Poftiţi?
Întrebare: …pentru că spuneţi că premierul minte când spune că au fost nişte discuţii aprinse. Aţi făcut referire dumneavoastră în discuţii la studiile doamnei Petrescu, aţi avut discuţii aprinse cu premierul în această întâlnire?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, cred că am să fac altceva. O să fie prima dată când fac publice înregistrările discuţiilor, ca să vedem cine minte: RTV, eu, cineva minte aici şi…
Întrebare: Sau sursele, pentru că o televiziune nu…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Poftiţi?
Întrebare: Sau cei care spun o informaţie, pentru că nu şi asumă o televiziune informaţia, ci primeşte de la dumneavoastră sau de la…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sunt convins că, vedeţi, că Ghiţă a avut multe contracte cu EADS. Nu are o îngrijorare?
Întrebare: Domnule preşedinte, nu ştiu, discutaţi mai des cu Sebastian Ghiţă decât mine. Nu mă întrebaţi pe mine.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cu mine nu discută, cu dumneavoastră discută.
Întrebare: Vă înşelaţi.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci doamnă, în concluzie, televiziunea dumneavoastră minte şi ca atare voi face publice înregistrările discuţiilor.
Întrebare: Aşteptăm. Să vedem.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Da, bine.
Întrebare: În situaţia actuală, spuneaţi că încă nu v-aţi hotărât ce veţi face în continuare, dacă o retrimiteţi în Parlament, la Curtea Constituţională, cert este că orice aţi face puteţi doar să întârziaţi această măsură. Oricum, aţi prezentat situaţia ca fiind destul de gravă. Sunt cinci miliarde, şase miliarde, 11 miliarde, totuşi, ce se va întâmpla, adică până la urmă situaţia…
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Uitaţi ce se întâmplă, eu îmi termin mandatul pe 21 decembrie şi din acest punct de vedere ar trebui să nu mă intereseze. Exact cum am văzut declaraţia primului-ministru Victor-Viorel Ponta în „Evenimentul Zilei” că efectele reducerii CAS-ului nu sunt problema lui, sunt problema Guvernului care vine. Or, dacă aş gândi la fel ca premierul aş spune: nu-i problema mea, eu n-o să mai fiu preşedinte în 2015, este treaba lor. Ce nu vreau, am văzut în 2008 cum şi-a bătut joc un guvern de banul public şi pe urmă costul bătăii de joc l-a plătit tot populaţia. N-aş vrea să se mai repete în 2015, dar nici n-am mijloace să împiedic la nesfârşit promulgarea legii, pentru că mă obligă Constituţia s-o fac. Deci nu voi trece la o tactică de tergiversare. Nu ştiu dacă o voi ataca la Curtea Constituțională. Până la urmă este o majoritate care a votat în unanimitate şi vă asigur că cei care au votat în unanimitate vor fi în Parlament şi la anul, şi poate când vor veni taxele suplimentare pe cetăţeni în timp ce beneficiul reducerii CAS-ului este numai la companii, poate atunci îi veţi întreba. Deocamdată toată lumea mă întreabă pe mine de ce nu promulg legea. Vă repet: sunt un adept al reducerii fiscalităţii. Dar mi se pare că avem două mari probleme la anul pe care anul acesta nu le avem: obligaţia să ajungem la un deficit structural de 1%, ceea ce înseamnă o reducere a deficitului nostru bugetar de 0,8% – 0,9%, care înseamnă circa şase miliarde de roni şi deficitul suplimentar creat de reducerea CAS-ului, care înseamnă alte cinci miliarde. Împreună sunt 11 miliarde. Vă dau un exemplu. Pentru a se compensa patru miliarde deficit în buget faţă de nevoia de finanţare a bugetului s-a introdus acciza de şapte cenţi şi s-a introdus o taxare suplimentară cu 60% la gaze, care e tot în factura cetăţenilor. Cum vom compensa 11 miliarde este întrebarea pe care eu o pun? Şase plus cinci la pensii. Dacă rămâneam numai cu cele şase, cu cât trebuie să reducem deficitul bugetar, era cum era. Dar mai vin şi alte cinci la fondul de pensii. Vă asigur că se vor plăti pensiile. Dar se vor reduce investiţiile dramatic, ceea ce va însemna creşterea şomajului şi implicit reducerea încasărilor, inclusiv la fondul de pensii faţă de cele estimate. Deci deocamdată încerc să conving la prudenţă. Dacă nu era o măsură electorală, majoritatea putea să voteze această lege după alegerile prezidenţiale, s-o pună de la 1 ianuarie. Este evident că e o măsură electorală, dar va avea costuri. Şi vă mai aduc aminte un lucru, în 2008 s-a redus CAS şi în 2009 s-a reintrodus, acelaşi nivel de CAS. Deci, important ar fi sustenabilitatea unei astfel de măsuri. Vă mulţumesc.
Întrebare: În acest moment Parlamentul este, practic, la fel de responsabil ca şi Guvernul de această măsură. Aţi avut vreo discuţie cu vreo formaţiune parlamentară?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Îmi pare rău, Parlamentul a fost înşelat de expunerea de motive, de altfel semnată de doamna ministru, pe care şi eu am rugat-o să-mi transmită mâine, poimâine, o foaie, atât, sub semnătura domniei sale de unde vor veni veniturile suplimentare. Sper să o facă, dacă astăzi nu erau decât declaraţii. Deci, Parlamentului i s-a spus că se va îmbunătăţi colectarea şi așa mai departe. Parlamentul nu are cum să verifice argumentele Guvernului, decât trebuie să creadă. Bine, vă mulţumesc.
Întrebare: Bună seara domnule preşedinte. Voiam să vă întreb dacă în calculele pe care le-aţi făcut dumneavoastră, împreună cu consilierii pentru bugetul de anul viitor, aţi luat în calcul şi creşterea economică de anul acesta?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Categoric da. Şi este introdusă şi în calculul Guvernului din expunerea de motive.
Întrebare: Şi aş mai dori două precizări, dacă se poate. Spuneaţi, săptămâna trecută, într-un interviu că aţi luat în calcul varianta demisiei şi că v-aţi consultat cu câteva instituţii ale statului, dacă ne puteţi spune care sunt acestea?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu vă pot spune, dar în orice caz toate cele care aveau responsabilităţi pe stabilitate politică, pe analiza situaţiei din regiune. Probabil ştiţi că era şi este situaţia din Ucraina, instabilitate în Bulgaria, un mare scandal cu înregistrări în Polonia, deci cu mai multe instituţii m-am consultat.
Întrebare: Şi în ce relaţii sunteţi dumneavoastră, dacă îl cunoaşteţi pe domnul Marian Căpăţână care afirma în nişte înregistrări pe care noi le-am făcut publice aseară că aveţi o putere deosebită?
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă are nevoie Voiculescu de asta? Vedeţi că e vai de steaua lui cu pământurile. Înţeleg că era nemulţumit…
Întrebare: Nu e vorba de Voiculescu domnule preşedintele, e vorba de informare corectă a cetăţenilor.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: O clipă. Deci mi-aţi pus o întrebare, vă dau un răspuns, da?
Întrebare: Vă ascult, vă rog.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă aduceţi aminte televiziunea dumneavoastră cât s-a supărat că familia mea a cumpărat cu bani împrumutaţi de la bancă un teren? Acum m-am lămurit de ce era supărat Voiculescu. Pusese ochii şi pe acest teren şi voia probabil să-l arendeze cumva, nu numai cele două mii de hectare pe care le are chiar lângă terenul meu. M-am dumirit acum că Voiculescu avea…
Întrebare: Le are complet legal, domnule preşedinte.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: …avea interese acolo. Vă mulţumesc mult.
Întrebare: Arenda de la Giurgiu este legală.
Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumesc mult.
Departamentul de Comunicare Publică
14 Iulie 2014″
Este inadmisibil ca cineva care a studiat Economia si a terminat Harvard sa nu poata face diferenta intre invesitiile pe care le face statul, spre exemplu cele in lucrari publice, si investiile private. Ingrijorarea lui Basescu era justificata pentru ca invesitiile de stat au scazut foarte mult. Apoi este o minciuna ca actualul Guvern doreste sa stimuleze investitiile private? Cum? Prin pomelnicul lung de taxe si impozite marite pe care le-a pus pe spinarea contribuabililor? Deoarece, la ora actuala, nu exista deloc un echilibru intre veniturile ce raman agentilor economici dupa impozitare si cele preluate de stat. Este un dezechilibru in favoarea statului. Adevarul este de partea lui Basescu: scaderea cu 5 p.p. a CAS creaza o paguba bugetului de pensii, nu stimuleaza deloc investitiile private!! Guvernul nu a venit cu o demonstratie, ca scaderea CAS ar avea drept efect cresterea investitiilor private. Asa cum actualul Guvern nu a venit nici macar cu o estimare referitoare la cati din cei care lucreaza la negru vor fi scosi din economia subterana daca CAS-ul la angajator scade cu 5 procente. „Inca mai lucram la asta”, spune Ioana Petrescu. Deci nu ai estimarea si, pe cale de consecinta, nu poti sa fii sigur daca masura pe care vrei s-o iei va avea un asemenea efect. De remarcat ca Ioana Petrescu vorbeste de faptul ca exista studii in acest sens. Basescu a replicat foarte bine cand a spus ca doreste sa le vada! Dar ceea ce rezulta este ca ceea ce fac Ponta si Ioana Petrescu reprezinta un experiment in economia nationala, pe banii pensionarilor!! Este un lucru de o gravitate extrema!! Ei – Ponta, Petrescu, si de fapt tot Guvernul actual – pun in pericol pensiile, mergand pe o filozofie economica fara sa stie unde poate duce aceasta. Dar ceea ce stiu acestia este ca nimeni nu va plati in cazul unui esec. In orice caz, Ponta se va spala pe maini si va spune ca a avut un ministru de Finante care a terminat Harvard!
Trebuie spus ca acoperirea deficitului bugetar se poate realiza prin:
1. emisiune de moneda – lucru care ne duce cu gandul la inflatie;
2. imprumuturi;
3. cresterea impozitelor.
Cam la aceste trei lucruri ne putem astepta din partea actualului Guvern daca va scadea CAS fie si cu 5 puncte procentuale. Andreea Paul, daca nu ma insel, critica ideea emisiunii de moneda, lucru, cel putin din punct de vedere teoretic, posibil. O crestere a impozitelor ar insemna o noua lovitura, foarte grea, data sectorului privat!! Sector in care si asa foarte multe firme intra in faliment… Ar insemna si o descurajare a investiilor pentru ca un investitor privat nu se uita numai la pretul fortei de munca si la o fiscalitate mai redusa pe piata muncii. Deci masura de scadere a CAS ar putea, cu sanse foarte bune, sa conduca la scaderea investiilor private si la evitarea tarii noastre de catre investitorii straini. Statul si asa ia foarte mult din veniturile firmelor prin taxele si impozitele percepute, iar scaderea CAS cu 5 p.p. la angajator nu echilibreaza situatia!!
Si mie mi se pare ca viciul de fond ar fi urmatorul: scaderea investiilor realizate de stat, pe de o parte; iar pe de alta parte nu se vad investitii private serioase in economia noastra. Investiile private sunt foarte scazute si cu tot efectul multiplicativ nu pot, in conditiile de acum, sa genereze o crestere economica substantiala (adica peste 4-5% din PIB anual). De aceea Romania si are cresteri foarte mici. O asemenea scadere a CAS ar putea fi sustinuta cu succes, pe termen mediu, printr-un volum mai mare de investitii. Dar cine sa investeasca? Daca Vestul (re)intra in recesiune, dupa cum arata Basescu, e clar ca si investiile societatilor nefinaciare vor suferi o scedere care ar putea fi cosiderabila… La noi nu se vad cresteri insemnate de productivitate si de aceea in determinarea cresterii economice investiile joaca un rol esential. De asemenea mai trebuie sa spunem un lucru: crearea de valoare prin inovatie, creativitate si calitate e la un nivel foarte scazut la noi. Aceste lucruri le evidentia Dl. Prof. Mircea Cosea referitor la economia chineza, numai ca acolo figureaza si alti factori, care la noi nu figureaza: noi nu avem o abundenta a fortei de munca, o moneda subevaluata si o motivare a populatiei printr-o permanenta crestere a nivelului de trai!! Insa caracteristicile scrise mai sus cu litere italice sunt comune ambelor economii. Nu este de mirare, pentru ca Romania a fost o tara comunista, dar lipsa de reforme in domeniul economic inca se resimte, dupa atatia ani de la caderea comunismului… Va propun sa cititi aceasta frumoasa analiza a D-lui. Cosea:
Se arata ca:
„Studiind experiența recentă a unor economii, considerate de succes, am ajuns la concluzia că obsesia noastră de după 1990 de a găsi un model de dezvoltare salvator pentru România ar trebui să fie dacă nu părăsită, cel puțin mai temperată.
Desigur,avem nevoie de un model dar mai înainte de toate am avea nevoie de o viziune clară asupra tipului de societate și de economie pe care dorim să-l obținem pe o anumită perioadă de timp. Cu alte cuvinte, avem nevoie de o strategie cu obiective prioritizate și etapizate în logica obiectivului final.
Modelul nu este nimic altceva decât un instrument cu atribute pragmatice de realizare a obiectivelor startegice dar experiența de care vorbeam arată că modelele ,oricât de originale și eficiente ar fi, nu au întotdeauna capacitatea de a garanta atingerea obiectivului final, ci doar atingerea unor obiective parțiale care nici nu constituie etape premergătoare atingerii acestuia ci chiar piedici sau blocări.
Un exemplu-școală
Exemplul Chinei este extrem de interesant din acest punct de vedere.
Modelul chinezesc de economie mixtă ( Reforma Deng Xiaoping -1978) este conceput în cadrul unei strategii pe termen lung: aceea a transformării țării în prima putere mondială în jurul anilor 2020-2025.
Este un modelul bazat pe o abundentă forță de muncă, pe o monedă subevaluată și pe motivarea populației printr-o permanentă creștere a nivelului de trai, care a ridicat atât de mult China încât este considerat un adevărat miracol economic.
Ultimii ani au scos însă în evidență și existența unor efecte negative ale acestui model ceea ce ridică semne de întrebare asupra capacității sale de a atinge tipul de economie și de societate dominantă a secolului XXI, dorit de conducerea chineză. În acest context, mișcarea apărută în lumea universitară chineză, intitulată ” Reformarea reformelor”1 pleacă de la ideea necesității unei importante schimbări în modelul și strategia dezvoltării economice în sensul trecerii de la perioada producției și exportului bazate pe atributul ”low-cost”, la perioada producției și exportului bazate pe ”high-tech”.
Partizanii acestei idei pledează pentru un ”nou salt înainte”care să marcheze trecerea Chinei de la stadiul de ” atelierul lumii” la cel de ” laboratorul lumii”.Este o cerință izvorâtă din tendința evidentă a evoluției Chinei într-o altă direcție decât cea a doritului loc de ”cea mai importantă putere economică mondială”.
Astfel, deși China este a doua putere economică mondială, din punctul de vedere al PIB-ului pe cap de locuitor ea se situează doar în jurul locului o sută. Creșterea economică a avut o medie de cca. 10% în ultimii douăzeci de ani ,dar coeficientul Gini, indicator al inegalității, a ajuns doar la 0,48, mai slab ca în alte țări cu populație mare cum ar fi India sau Rusia.2
O astfel de situație devine periculoasă deoarece poate apare așa numita ”capcană a venitului mediu”(”middle income trap” sau ”Zhang Yutai”). Capcana veniturilor medii apare atunci când o țară cu venituri medii (4.000 dolari ~ 10.000) Nu poate trece la o treaptă superioară de venituri mai mari (10.000 dolari şi până), din cauza lipsei de productivitate, inovaţie şi management modern , capabile să creeze o valoare adăugată aptă să suporte o creștere importantă a salariilor.
Actualmente, creșterea economică este asigurată în China mai mult prin creșterea investițiilor decât prin creșterea productivității, iar eficiența exporturilor mai mult prin salarii mici decât prin competitivitate calitativă. În cazul în care venitul mediu ar crește, competitivitatea exportului s-ar deteriora iar capitalul străin va emigra spre țări cu salarii mai mici.
În zona sud est asiatică, spre deosebire de Japonia şi Coreea, China nu are nici branduri naționale de talie mondială pentru a înlocui producătorii străini care vor părăsi țara, iar acest lucru va încetini dramatic și rapid creşterea.
În aceste condiții, China nu ar putea evita încetinirea creșterii decât menținând veniturile la nivel mediu adică va fi blocată și prinsă în capcană din cauza imposibilităţii de a crea valoare prin inovaţie, creativitate, şi calitate.
Temerile capcanei venitului mediu sunt prezente nu numai în analizele mediului academic și universitar chinez dar și în analizele occidentale. Nu întotdeauna acea capcană este considerată o posibilă cauză a căderii economiei chineze, dar ea stă la baza unor studii de prognoză care nu omit acest pericol al blocării creșterii prin exacerbarea volumului de investiții și subestimarea nevoii de completare a acestuia cu o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare.3
Întrebarea care se pune este dacă se cere o schimbare a modelului sau la o renuțare la obiectivul strategic de leader mondial absolut , devenit inaccesibil ?
În cazul Chinei, răspunsul apare din orientările strategice ale ultimilor doi ani și, mai ales, după schimbările la vârf ale conducerii politice . Se pare că modelul de dezvoltare va suferi unele ”corecții” prin introducerea unor factori de natură exogenă prin valorificarea geopolitică a surplusului de capital obținut în deceniile trecute din excedentele balanței comerciale. Investițiile masive în Africa, cumpărarea de teren agricol în Ucraina și Bielorus, programele investiționale în noile țări membre UE demonstrează această intenție.
Exemplul chinez ne conduce, după părerea mea la cel puțin trei concluzii :
prima – orice model, oricât de eficient este, are limite și riscuri. Limitele se referă la dificultățile adaptării rapide la schimbarea de mediu ( apariția crizei) iar riscurile sunt legate de posibilitatea unor efecte perverse (middle income trap)ce pot compromite obiectivul strategic ;
a doua concluzie – corecția sau up-datarea modelului inițial cu elemente exogene este posibilă doar la nivelul unor state naționale puternice, cu un statul geopolitic important sau în cazul unor economii dinamice apte de-ași reorienta rapid fluxurile externe de mărfuri și capital (reorientarea extracomunitară a economiilor poloneze, finlandeze, slovace după 2007 ) ;
a treia concluzie – existența unei forțe politice dominante sau a unui consens politic transpartinic pe termen mediu și lung, apte de a menține, indiferent de ciclurile electorale, continuitatea strategiei și a obiectivului prioritar.
Capcana pentru România
Ce putem spune despre raportul model-strategie în cazul României ?
Așa după cum se înfățișează lucrurile, România se află în stadiul rulării unui model pe care l-aș numi ” liniar-vegetal”, fără o ghidare prin elemente de strategie pe termen mediu și lung.
Este linear pentrucă nu prevede ”salturi” calitative, ci doar succesive acumulări cantitaive și vegetal deoarece , la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric).
Specificitatea acestui model constă în poziția sa pasivă și nu activă, adică primește input extern și încearcă reacții de răspuns adaptativ fără a avea inițiative sau reacții de provocare a acestuia (challenge economic policy).
Traectul linear al dezvoltării urmează definiții clasice de manual, respectarea indicatorilor primari macroeconomici (deficit, inflație, șomaj, cont curent) devenind singurul obiectiv strategic. În România nu există nicio referire la tipul de economie dorit, la poziția dezirabilă în sistemul economiei mondiale, la tipul structurii economice și nici măcar la orizontul nivelului de trai.
Evident, nu există variante și alternative în cazul apariției unor efecte perverse sau al unor blocaje conjuncturale (crize, cataclisme, tensiuni sociale etc).
Modelul linear nu evidențiază factori ” de atac” ( ” incisive policy vectors”), așa după cum cel chinezesc nominaliza trei astfel de factori (forța de muncă abundentă, subevaluarea monedei și motivarea populației).
Modelul linear poate duce la obținerea de rezultate pozitive (vezi creșterea economică din 2013 datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată) dar, fără salturi calitative importante ( structurale și competitive) România nu-și va putea depăși condiția , rămânând pe cea mai îndepărtată orbită față de centrul dezvoltat al Europei.
Note:
1 Erik Izraelewicz : ” L’arrogance chinoise” Grasset & Fasquelle. Paris 2011
2Coeficientul lui Gini este o măsură a dispersii statistice folosită pentru a reprezenta disproporții în distribuirea veniturilor sau averilor. Este definit prin raportul de valoare între 0 și 1 . Cu cât este mai mic, cu atât deosebirile în distribuirea sunt mai mici. Mondial, valorile Gini se întind între 0,232 (23,2%) în Suedia și 0,707 (70,7%) în Namibia. În România este 0,32 (2008)
3 Il modello Cina ( Orizzonti cinesi). L’Asino d’oro Edizioni SRL. 2011
***
Mircea Coșea este Profesor de Macroeconomie și Economia Intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă„
Dl. Cosea spune foarte bine despre cresterea din 2013: „datorată dependenței de condiții meteo favorabile și a dependenței de o piață auto occidentală ușor revigorată„. Ceea ce fac guvernantii nostri, in special Dl. Ponta si D-na. Petrescu, dar as generaliza fara teama de a gresi la tot PSD-ul, este eroarea care consta in faptul de a considera acea crestere de anul trecut, care a avut loc in conditiile mentionate de Dl. Cosea, ca fiind un boom economic!! Este o eroare fatala!! Pe baza acestei erori s-au pus taxe si impozite multe si mari ca sa tempereze chipurile cresterea economica, adica, vorba lui Tariceanu de odinioara, economia care duduie. De aici rezulta ca scaderea CAS cu 5 p.p. este o masura pur formala cu nuanta politica (chipurile actuala Putere e continuatoarea USL, care avea si o componenta liberala), si care face doar o paguba bugetului de pensii si nimic mai mult. Cu atat mai mult cu cat anul acesta s-ar putea sa nu mai inregistram crestere economica… Dl. Cosea a aratat ca modelul economic de la noi este „la fel ca o plantă, este masiv și periculos de dependent de condițiile de mediu (internațional, geopolitic, climateric)„. De aceea o noua recesiune a Vestului ne-ar influenta negativ, fara indoiala. O alta deosebire dintre noi si China este urmatoarea: China isi permite ” o constantă creștere a productivității prin efort de inovare și cercetare”, la noi lucrul asta e sub semnul intrebarii… Vreau sa spun ca, la noi, o crestere a productivitatii prin inovare si cercetare e o problema greu de rezolvat… China e o tara comunista. Intr-o tara capitalista dezvoltata problema se rezolva datorita fortei economice si financiare a sectorului privat. La noi nu e cazul de asa ceva intrucat la noi sectorul privat e foarte fragil si inca slab dezvoltat iar, pe de alta parte, statul nu are banii necesari pentru a construi o Cercetare puternica la noi in tara, lucru ce necesita si un timp indelungat, dar care ar trebui facut… De aceea investitiile de stat in infrastructura ar trebui stimulate si crescute. Ele ar putea reprezenta un mijloc rapid si practic de a iesi din marasmul in care ne aflam la ora actuala. Ar fi benefice tocmai datorita efectului lor multiplicativ, atat pentru stat cat si pentru firmele private. O scadere in continuare a investiilor de stat ar duce tara aceasta la ruina. Cea de a doua componenta este atragerea de investitii private in economie, lucru ce nu se face la noi si, dupa cum spuneam mai sus, e si foarte greu de realizat in conditiile actuale. Insa ar trebui facut. Spre exemplu, privatizari, care nu s-au mai facut de pe vremea guvernarii Nastase, cred ca nu ma insel… Statul inca mai tine niste gauri negre foarte mari, care inseamna cateva miliarde de euro pierduti pentru stat. „Aruncati pe fereastra”, cum se spune. Oamenii ar trebui sa inteleaga un lucru: privatizarile reusite insemna un plus extraordinar in ceea ce priveste productivitatea (deci cresterea ei), cresterea valorii prin inovatie, creativitate, creatie, atragerea unui capital performant, instruirea fortei de munca si deci o forta de munca mai bine pregatita, capabila de un salt calitativ substantial si o crestere a productivitatii in acest fel. La noi nu se fac astfel de lucruri. De asemenea privatizarile reusite scapa statul de povara grea a ineficientei: statul va avea mai multi bani la dispozitie pentru investitii in economie, pentru crearea unei infrastructuri moderne in tara noastra. Astfel de lucruri nu se pot realiza in conditiile actuale de la noi.
Iar Guvernul a dovedit, prin prestatia de la Cotroceni, o foarte slaba competenta… 😦
DE citit si…
… ce spune Consiliul Fiscal:
precum si…
Adevarul
Victor Ponta
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Motanul Incaltat 