Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Oltchim…

Iata ce cei de la Realitatea au facut in seara asta (5 septembrie) o dezbatere in direct despre Oltchim Ramnicu Valcea. Dezbaterea este binevenita pentru ca Oltchim este o intreprindere romaneasca importanta, cu multi angajati, si un intreg oras, dupa cum arata Realitatea, traieste de pe urma acestui combinat.

Dezbaterea m-a facut sa ma interesez de acest subiect si am cautat sa vad ce mai spune presa in legatura cu acesta. M-am uitat in Adevarul si am dat peste trei articole interesante:

Cum s-a transformat Oltchim din „nava amiral“ a industriei româneşti într-o epavă a economiei naţionale

Iata ce se arata printre altele:

„Sindicaliştii din Oltchim consideră că declinul combinatului a început în 2004, în momentul privatizării Petrom, când grupul OMW a devenit proprietarul rafinăriei Arpechim Piteşti, principala sursă de materie primă pentru combinat.

“Declinul Oltchim a început odată cu preluarea instalaţiilor Arpechim de către austriecii de la OMW, în timpul lui Adrian Năstase. Dintr-o dată, am rămas fără materii prime. Combinatul a fost nevoit să cumpere propilenă şi etilenă la preţ dublu. Apoi, rafinăria s-a oprit definitiv, iar lucrurile au mers din rău în mai rău”

Corneliu Cernev, Lider Sindicatul Victoria Oltchim

“Declinul a început în momentul când s-au vândut rafinăria şi piroliza. Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat. Privatizare Petrom nu a fost bună, mai ales că s-au vândut resursele statului român. Dacă Guvernul nu vine cu un investitor serios, care să cumpere rafinăria Arpechim, piroliza şi combinatul Oltchim, şi rafinăria va ajunge la fier vechi”

Ionel Vîncea, vicepreşedinte Cartel Alfa, filiala Vâlcea

Dacă în 2006 Oltchim a raportat un profit de aproape 10 milioane lei, din 2007, combinatul a început să meargă din pierdere în pierdere. Conducerea societăţii a încercat să majoreze capitalul social, dar acţionarii minoritari s-au opus.

Urmare a privatizării din 2004, Oltchim a rămas şi fără etilenă şi propilenă din cauză că Petrom a sistat, în 2008, furnizarea de materii prime. La toate acestea se adaugă criza financiară, care a afectat combinatele chimice din toată Europa.

“ Declinul combinatului a început în 2007, când acţionarul minoritar a blocat majorarea de capital, iar societatea n-a mai avut acces la finanţări. A contribuit foarte mult şi oprirea petrochimiei de la Piteşti. După noiembrie 2008 s-a renunţat la fabricarea de PVC pentru că nu mai aveam de unde să luăm etilenă. Propilena o aduceam din Ucraina, Serbia, Bulgaria sau Rusia pentru că de pe piaţa românească nu puteam cumpăra mai mult de 3000 de tone”

Constantin Roibu, fost manager S.C. Oltchim S.A

Astfel, s-a ajuns în situaţia ca Guvernul să ceară acordul Uniunii Europene pentru majorarea capitalului social prin conversia datoriilor către AVAS în acţiuni. În perioada 2009-2012, Comisia Europeană a făcut mai multe anchete, unele la cererea acţionarului minoritar, PCC-SE, pentru a vedea dacă Oltchim a mai beneficiat de vreun ajutor de stat pentru retehnologizarea instalaţiilor. În 2008, Oltchim avea o datorie de peste 130 milioane euro către AVAS.

Conversia datoriilor în acţiuni nu a avut loc deşi, conducerea combinatului vâlcean a anunţat pe bursă, în martie 2012, că s-a primit aviz favorabil de la Comisia Europeană.

Câteva luni mai târziu, când societatea se afla deja într-o situaţie critică, reprezentanţii Ministerului Economiei în AGA au votat împotriva majorării de capital.

Eu mi-am pus semne mari de întrebare vizavi de modul cum a procedat acţionarul majoritar de la Oltchim (n.r- Ministerul Economiei), în special despre modul cum s-a procedat când s-a obţinut aprobarea de la Bruxelles pentru majorarea capitalului social. În vara anului 2012, a fost convocată Adunarea Generală a Acţionarilor, iar acţionarul majoritar a votat împotrivă. S-a greşit enorm de mult, nu înţeleg care a fost motivul pentru care Ministerul Economiei a blocat majorarea de capital. Nu-mi dau seama dacă s-a făcut în mod intenţionat sau din lipsă de competenţă, sau în interesul unui investitor anume”, declară Constantin Roibu.”

Este interesant de observat ca intreprinderea care furniza materia prima Oltchim-ului – rafinaria Arpechim Pitesti – se privatizase (OMV) inca din 2004, pe cand Oltichim-ul a ramas, majoritar, de stat. Asa inteleg din articol… „Probabil domnul Năstase a ştiut ce va urma, dar nu l-a interesat ” – dar nimeni parca nu se intreaba de ce nu a continuat procesul de privatizare: privatizezi intreprinderea care furnizeaza materia prima, de ce nu privatizezi si intreprinderea care beneficiaza de acea materie prima? In schimb s-a intamplat din nou un lucru interesant: ulterior Oltchim preia Arpechim de la Petrom cu 13 milioane de euro. Tot atunci, conform articolului de pe Wall Street, pus in evidenta mai sus, Dl. Constantin Roibu declara:

„„Integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim reprezinta unica sansa de revitalizare a activitatii petrochimice din Romania. Aceasta tranzactie va duce la cresterea capitalizarii bursiere a Oltchim, cu beneficii directe pentru actionarii nostri si va genera noi locuri de munca pentru judetele Arges si Valcea”, a declarat Constantin Roibu, directorul general al Oltchim.”

In 2009 era altcineva la Putere, nu PSD… Si, dupa cum lesne se poate constata, „integrarea Oltchim cu petrochimia de la Arpechim” nu a „revitalizat” cum trebuie Oltchim…

Conversia datoriilor in actiuni

Lucrul asta il auzim frecvent, dar cred ca putina lume stie si ce inseamna asta. Iata ce am gasit pe avocatnet.ro:

Cum pot fi transformate in actiuni datoriile unei firme catre banca

Iata ce se arata:

„In contextul in care constrangerile economice pot transforma un credit intr-o povara prea mare, conversia datoriilor in actiuni (debt to equity swap) la societatea debitoare poate fi o soluţie viabila. In oricare din formele pe care le poate lua, conversia presupune majorarea capitalului social al societatii debitoare si liberarea noilor actiuni in schimbul stingerii creantei initiale.

Dupa un model traditional, creditorul devine simplu actionar, fara a avea controlul asupra societatii, daca evaluarea creditorului arata ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut. in mod exceptional, conversia datoriilor in actiuni poate fi si o metoda de preluare a controlului de catre creditor, in vederea restructurarii activitatii societatii.

Ca urmare a conversiei, creditorii trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din aceasta operatiune, de la „retrogradarea” acestora drept creditori subordonati, la o eventuala raspundere in caz de insolventa a societatii.Reglementarile aplicabile institutiilor de credit contin anumite interdictii care ar putea orienta creditorii catre un model de conversie sau altul. Banca Nationala isi propune printr-un proiect de regulament sa reglementeze in mod explicit regimul acestei operatiuni pentru banci.

Acest articol isi propune sa analizeze regimul conversiei datoriilor in actiuni in sistemul nostru de drept, subliniind aspecte specifice ale acestei operatiuni pentru institutiile de credit in contextul modificarilor avute in vedere de Banca Nationala.

Premise si scenarii posibile

Premisa esentiala a conversiei datoriilor in actiuni este existenta unui imprumut devenit greu de suportat pentru o societate comerciala, sau a carui rambursare ii pune probleme serioase. in asemenea situatii, societatea debitoare ar putea apela la o majorare de capital sau la o refinantare. Cu privire la prima varianta, actionarii ar putea avea rezerve inainte de a accepta ca investitia lor sa fie folosita pentru achitarea datoriilor, mai degraba decat pentru dezvoltarea afacerii companiei. Societatea mai poate cauta o refinantare, insa pretul ei ar putea fi mult mai mare, pe de-o parte din cauza conditiilor mai dificile ale pietei, iar pe de alta parte datorita reflectarii riscului crescut pe care ar urma sa si-l asume institutia de credit. Din aceste motive, refinantarea ar putea agrava pe termen mediu si lung problema initiala a supraindatorarii, deoarece se va ajunge la marirea costurilor deja existente. in acest context, institutia de credit finantatoare isi poate evalua la randul sau optiunile si pozitia fata de societatea debitoare.

Institutiile de credit ar putea decide executarea garantiilor constituite pentru imprumutul respectiv. Aceasta solutie insa ar putea fi dezavantajoasa in contextul devalorizarii anumitor bunuri (asupra carora au constituit garantii) ca urmare a recesiunii economice. De asemenea, executarea silita ar putea conduce la deschiderea procedurii insolventei impotriva societatii.

In functie de particularitatile situatiei debitorului, exista doua modele de realizare a operatiunii de conversie a datoriei in actiuni: varianta dobandirii de participatii minoritare sau varianta preluarii controlului. Indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare. Prin efectul conversiei, garantiile eventual constituite in favoarea institutiei de credit se sting iar pozitia acesteia pentru sumele convertite va fi aceea a unui actionar care, in eventualitatea lichidarii sau falimentului societatii va detine o creanta in contra societatii care se va plati in urma tuturor celorlalti creditori ai acesteia.

Pe de alta parte insa, vizand distribuirea potentialului profit obtinut de catre societatea debitoare, creditorul ar putea beneficia de venituri care sa depaseasca suma pe care ar fi obtinut-o in cazul unei executari silite sau a unei proceduri de insolventa.

Varianta dobandirii de participatii minoritare

intr-o prima varianta, dobanditorul de actiuni ca urmare a unei operatiuni de conversie, ar fi interesat sa mentina o pozitie cat mai similara cu cea de creditor, neimplicandu-se in viata corporatiei si avand convingerea ca societatea se poate redresa prin forte proprii. in acest model, creditul initial se va intoarce sub forma dividendelor, motiv pentru care bancile ar putea fi interesate de actiuni fara drept de vot, dar cu drept prioritar la sumele obtinute prin impartirea profitului intre actionari.

In unele situatii, creditorul ar putea accepta conversia indiferent daca ar putea sau nu sa obtina sumele prin contractul de credit in conditiile derularii normale a acestuia in continuare. De exemplu, in cazul in care societatea debitoare nu intampina dificultati economice dar ar prefera sa-si diminueze cheltuielile prin eliminarea costului unui credit, conversia datoriei in actiuni ar putea fi o oportunitate pentru creditor de a transforma creanta intr-o investitie cu potentialul de a aduce un venit mai mare decat cel de care ar fi beneficiat initial.

Varianta preluarii controlului

in acest caz, potrivit unei intelegeri in contextul negocierilor de restructurare, un creditor ajunge sa dobandeasca in schimbul creantei sale controlul asupra societatii debitoare. Acesta va incerca, astfel, sa puna in aplicare un plan propriu de redresare economica. Chiar si conform acestui model, conversia datoriilor in actiuni este rezultatul unui proces de evaluare a riscurilor in urma caruia este decisa reimpachetarea unui activ al creditorului intr-o forma mai profitabila sau prin care macar se vor realiza pierderi mai mici.

Exigibilitatea creantelor. Pentru a realiza conversia datoriilor in actiuni, creanta trebuie sa fie lichida si exigibila. Daca creanta nu este exigibila1, partile ar putea recurge la un mecanism de declarare anticipata a scadentei pentru a putea realiza conversia. in acest caz, daca s-ar ajunge la o obligatie de rambursare anticipata a creditului, exista riscul ca operatiunea de conversie sa poata fi anulata. in acest sens, trebuie avuta in vedere, de exemplu, perioada de 120 de zile premergatoare unei posibile deschideri a procedurii de insolventa impotriva societatii, in care platile anticipate ale datoriilor ce erau scadente ulterior deschiderii procedurii sunt anulaible2.

Mecanismul juridic al conversiei in dreptul roman

Conversia se va efectua in doi pasi :
1. Majorarea capitalului social prin emisiune de actiuni*
• valoarea actiunilor emise trebuie sa acopere valoarea datoriei sau a partii din datorie care se va stinge in acest fel
• societatea isi va putea majora capitalul social cu respectarea dispozitiilor prevazute pentru constituirea societatii (articolul 212 din Legea societatilor comerciale)
• nu este permisa emiterea de noi actiuni inainte ca cele anterioare sa fi fost in totalitate platite (articolul 92, alineatul 3 din Legea societatilor comerciale)
2. Transferul noilor actiuni catre creditor in schimbul stingerii datoriei existente
• trebuie avut in vedere dreptul de preferinta al actionarilor existenti, impediment pe poate fi evitat:
i. prin obtinerea in avans al unui acord scris prin care actionarii renunta la acest drept, sau
ii. parcurgerea procedurii limitarii dreptului de preferinta a actionarilor prin hotararea adunarii extraordinare, hotarare care trebuie luata in prezenta actionarilor reprezentand trei patrimi din capitalul social subscris, cu majoritatea voturilor celor prezenti (articolul 217 din Legea societatilor comerciale)
• pretul noilor actiuni nu trebuie sa fie mai mic decat valoarea nominala a acestora
*Acelasi regim este aplicabil si societatilor cu raspundere limitata.

Actiuni preferentiale. in cazul in care creditorul ar dori sa converteasca debitul sau o parte a acestuia in actiuni preferentiale fara drept de vot, urmarindu-se abordarea unei pozitii minoritare, cu evitarea preluarii controlului, sunt de retinut o serie de elemente. in primul rand, acest lucru nu este posibil decat in cazul societatilor pe actiuni, nu si al societatilor cu  raspundere limitata. in ceea ce priveste societatile pe actiuni, acestea nu pot emite actiuni preferentiale peste limita a 25% din capitalul social3.

Asta inseamna ca un creditor a carui datorie valoreaza mai mult decat actiunile reprezentand un sfert din capitalul social ar putea sa-si converteasca in totalitate creanta fie doar in schimbul actiunilor ordinare, fie obtinand atat actiuni ordinare cat si actiuni preferentiale. in alte jurisdictii (de exemplu in Marea Britanie) creditorii pot sa-si configureze propriul regim aplicabil actiunilor dobandite in urma conversiei. Astfel, ei ar putea sa-si rezerve dreptul de a participa doar la luarea anumitor decizii ale adunarii actionarilor, pastrandu-si un drept de prioritate la obtinerea dividendului. Legislatia romana nu permite acest lucru deoarece cu exceptia actiunilor preferentiale, strict reglementate, toate actiunile trebuie sa confere posesorilor drepturi egale4.

In modelul care implica obtinerea controlului asupra societatii debitoare, creditorul trebuie sa ia in calcul riscurile specifice decurgand din legislatia insolventei din Romania.

Situatia institutiilor de credit. Creditorii care sunt institutii de credit vor trebui sa se conformeze limitarilor privind participatiile in societatile comerciale. Astfel, institutiile de credit nu pot detine participatii calificate in societati comerciale care sa depaseasca 15% din fondurile proprii iar valoarea totala a participatiilor de acest fel nu poate depasi 50% din fondurile proprii5. De asemenea, asa cum am mentionat, acestea nu pot detine participatii calificate nici daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii respective. in schimb, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara nu sunt considerate a fi participatii, neaplicandu-li-se interdictiile de mai sus. Cu toate astea, in legislatia in vigoare nici conceptul de „detinere temporara”, nici cel de „operatiune de asistenta sau restructurare financiara” nu sunt definite.

In acest context, este de mentionat ca legislatia bancara nu este clara sub aspectul aplicarii sau nu al acestor interdictii fata de alte societati din cadrul grupului bancii (special purpose vehicle). De exemplu, daca banca ar realiza o cesiune de creanta in favoarea unei entitati din grup, aceasta ar putea sa devina actionar al imprumutatului prin conversia datoriei. Aceasta cesiune ar putea fi considerata un temei pentru anularea provizioanelor specifice de risc de credit aferente creantei respective6.

Conversie partiala.
Creditorii au optiunea de a converti doar partial datoria in actiuni pentru a evita, de exemplu, sa aiba o pozitie majoritara in societatea debitoare. Totusi, daca pe langa statutul de actionar, fie si minoritar, creditorul mentine si o parte din creditul initial, ramane posibil ca aceasta situatie sa-i confere creditorului controlul asupra societatii potrivit legislatiei bancare. Conform legii, poate fi considerata ca avand control, o entitate care poate exercita o influenta dominanta asupra unei alte entitati al carei actionar este, in virtutea unui contract incheiat cu aceasta7. Acest aspect este relevant deoarece institutiile de credit nu pot detine participatii calificate8 daca in acest fel pot exercita controlul asupra societatii in cauza.

Proiectul de regulament BNR

Un proiect de regulament al Bancii Nationale9 isi propune sa reglementeze conversia datoriilor in actiuni realizata de catre institutiile de credit. Astfel, detinerile temporare de actiuni obtinute in operatiuni de asistenta sau restructurare financiara mentionate in exceptia discutata mai sus sunt definite ca fiind chiar actiunile obtinute ca urmare a conversiei. Proiectul pare sa aiba in vedere ipoteza conversiei ca formula de dobandire a controlului (modelul creditorului-antreprenor) deoarece institutiilor de credit li se va cere sa puna in practica un plan concret de restructurare financiara a societatii debitoare.

Regimul propus in proiectul de regulament

• Conditiile pentru dobandirea de actiuni de catre institutiile de credit:

a) stabilirea unei strategii si a unei politici generale fata de acest tip de operatiuni
b) dispunerea si punerea in practica a unui plan concret, viabil si fundamentat de asistenta sau restructurare financiara
c) inexistenta unei alte metode mai viabile si mai rentabile de a asigura interesele institutiei de credit fata de creantele asupra respectivei entitati
d) expunerea institutiei de credit fata de entitatea respectiva reprezinta peste 60% din datoriile entitatii
e) actiunile reprezentand detineri temporare sunt inregistrate in situatiile financiare individuale ale institutiei de credit

• Durata detinerii de actiuni este limitata la 24 de luni, putand fi prelungita pentru motive intemeiate de catre Directia Supraveghere fara a depasi 36 de luni de la data dobandirii actiunilor respective

Conversia ca ultima solutie. Conform regulamentului, institutiilor de credit le va fi permisa dobandirea de actiuni doar ca ultima solutie. Totusi, nu este stabilit niciun criteriu prin care se poate evalua viabilitatea sau rentabilitatea optiunilor aflate la dispozitia creditorilor. De asemenea, institutiile de credit vor fi nevoite sa elaboreze o politica generala fata de acest tip de operatiuni, semn ca va trebui ca bancile sa se conformeze unui anumit standard de comportment non-discriminatoriu.

Niveluri de expunere
. O alta conditie pentru dobandirea de actiuni in regimul special este ca expunerea societatii creditoare fata de entitatea debitoare sa depaseasca 60% din datoriile acesteia. De aici ar reiesi ca nu va putea exista in practica o situatie in care mai mult de o banca sa dobandeasca participatii in aceeasi societate in temeiul acestui regulament10. De asemenea, valoarea totala a datoriei fata de un sindicat de banci nu ar putea fi convertita in actiuni in temeiul acestui regulament, decat cel mult fata de una din ele, daca pragul este atins.

Obligatii de notificare

1. Catre Banca Nationala a Romaniei
• conform proiectului de regulament, detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara vor trebui notificate Directiei Supraveghere din Banca Nationala, in termen de 5 zile de la data dobandirii lor de catre institutiile de credit

2. Catre Consiliul Concurentei
• in varianta preluarii controlului, este posibil ca operatiunea de conversie a datoriilor in actiuni sa fie considerata o concentrare economica supusa notificarii Consiliului Concurentei, daca sunt indeplinite conditiile prevazute in Legea Concurentei nr. 21/1996
• concentrarile avute in vedere sunt cele in care cifra de afaceri cumulata a agentilor economici implicati depaseste echivalentul in lei a €10.000.000, daca exista cel putin 2 agenti economici implicati care sa realizeze, fiecare in parte, o cifra de afaceri mai mare decat echivalentul in lei a €4.000.000 (articolele 10-15 din Legea Concurentei nr. 21/1996)
• este interzisa punerea in aplicare a unei operatiuni de concentrare pana la emiterea unei decizii favorabile din partea Consiliului

Alegerea valorii de 60% ridica totusi cateva intrebari. in primul rand, nu este prevazut cum se calculeaza expunerea societatii creditoare. De aceea nu este clar la ce se raporteaza acest procent, putandu-se lua in calcul atat datorii curente, cum ar fi salarile angajatilor, cat si datorii pe termen lung, cum ar fi cele provenind din alte credite. in plus, nu este mentionat daca sunt luate in considerare doar datoriile debitorului la institutii de credit sau la orice fel de entitati.

Durata detinerii. Elementul central al exceptiei de la limitarea participatiilor institutiilor de credit in societatile comerciale este caracterul temporar al detinerilor de actiuni. Astfel, acestea nu vor putea fi pastrate mai mult de 24 de luni, decat pentru motive intemeiate si fara depasirea a 36 de luni. Alegerea duratei ar putea fi comparata cu alte termene impuse de legislatie in situatii similare. De exemplu, durata de 24 de luni coincide cu termenul-limita maxim pentru satisfacerea creantelor stabilite prin concordat, dupa ce acesta a fost prelungit conform legii de creditori11. De asemenea, durata maxima de 3 ani permisa de Banca Nationala corespunde cu durata executarii planului de reorganizare prevazut de legislatia insolventei12. Conform proiectului de regulament, la capatul acestui termen, institutiile bancare vor trebui sa faca demersuri pentru a instraina actiunile detinute, fara a fi precizat in ce trebuie sa constea aceste demersuri, sau care ar fi consecintele depasirii din orice motiv a termenului impus.

Provizionare. Regulamentul nu are in vedere modul in care va fi tratata contabil stingerea creantei bancii ca efect al conversiei datoriilor in actiuni la nivelul provizionarii. Ca o paralela, conform unor modificari recente, la ajustarea provizioanelor in urma unei reesalonari sau refinantari, institutiile de credit trebuie sa ia in considerare criteriul performantei financiare a debitorului in conditii mai stricte decat cele avute anterior13. Totusi, prin imbunatatiri la nivelul serviciului datoriei, creditorul va putea scadea provizioanele in consecinta. Acest lucru nu era posibil inainte de ultimele modificari aduse in 2009, deoarece reesalonarea sau refinantarea nu permitea scaderea provizioanelor14. in cazul in care BNR ar dori sa incurajeze utilizarea conversiei datoriei in actiuni de catre institutiile de credit, clarificarea pozitiei cu privire la provizioane ar fi foarte utila, inclusiv prin explicarea tratarii acesteia la nivel de provizionare in perioada de detinere temporara (24/36 de luni).

Conversia datoriilor in actiuni este o metoda extrem de populara in jurisdictiile occidentale datorita potentialului ei de a transforma o situatie adversariala intr-un raport de colaborare benefic pentru ambele parti. Desi exista o multitudine de circumstante care pot convinge partile sa se implice, operatiunea nu este lipsita riscuri.

Implicatiile juridice ale acestei operatiuni in dreptul roman s-ar putea intinde asupra unei varietati de domenii si necesita o analiza nuantata. Totusi, cu toate ca legislatia noastra nu este inca adaptata la aceasta practica, cresterea preocuparii pentru conversiunea datoriilor in actiuni este binevenita.

NOTE:

1.Articolul 210, alineatul (2) din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

2. Articolul 80, alineatul (1), litera f din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei. Exista desigur argumente care sa combata acest risc, cum ar fi faptul ca interesele altor creditori nu sunt lezate, din moment ce creditorul de regula garantat devine un creditor subordonat care, in eventualitatea unor distribuiri in faliment va avea ultimul rang (articolul 123 din aceeasi lege)

3. Articolul 95, alineatul 2 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

4. Articolul 94, alineatul 1 din Legea nr. 31/1990 privind societatile comerciale

5.Articolele 143, 144 si 145 din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului;.

6.Articolul 21 din Regulamentul BNR 3/2009 privind clasificarea creditelor si plasamentelor, precum si constituirea, regularizarea si utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit

7.Articolul 7, alineatul (1) punctul 4 din din Ordonanta de Urgenta nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului

8. Conform definitiei din Articolul 7, alineatul (1) punctul 17 din Ordonanta de Urgenta 99/2006, participatia calificata este o participatie directa sau indirecta intr-o entitate, care reprezinta 10% sau mai mult din capitalul ori din drepturile de vot ale entitatii sau care face posibila exercitarea unei influente semnificative asupra administrarii entitatii respective

9. Proiectul de Regulament al BNR privind detinerile temporare de actiuni in cursul unei operatiuni de asistenta sau restructurare financiara a unei entitati din afara sectorului financiar
(http://www.bnro.ro/files/d/Legislatie/Proiecte/R_2010_detineri_temporare_actiuni.pdf)

10. Articolul 5 din proiectul de regulament .

11. Conform articolului 21 din Legea 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv si mandatului ad-hoc, termenul limita este fixat la 18 luni. Totusi, el poate fi prelungit de catre creditori pana la 24 de luni, in conformitate cu articolul 34 din aceeasi lege.

12. Articolul 95, alineatul 3 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolventei

13. Articolul 112 din Regulamentul 18/2009 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit, asa cum a fost modificat in Ianuarie 2010 de Regulamentul 1/2010

14. Articolul 112, alineatul 5 din Regulamentul 18/2009 prevedea inainte de modificarea facuta de Regulamentul 1/2010 ca refinantarea sau reesalonarea creditelor nu putea conduce la imbunatatirea clasificarii acestora. Dispozitia cu efect similar dinaintea Regulamentului 18/2009 exista in Articolulul 56 din Norma 17/2003 privind organizarea si controlul intern al activitatii institutiilor de credit si administrarea riscurilor semnificative (in prezent abrogata de Regulamentul 18/2009)” (subl. mea)

Deci evaluarea pe care o face creditorul trebuie sa arate „ca societatea va putea plati dividende astfel incat sa acopere valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor, mai mare decat cel initial prevazut” si, pe de alta parte, „indiferent de modelul ales, insa, creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividendului ca urmare a performantei scazute a societatii debitoare„. Deci creditorul urmareste sa obtina dividende care sa acopere valoarea creantei initiale, intr-un cuvant societatea trebuie sa obtina profit care sa permita acest lucru. In caz contrar creditorul isi asuma riscul neobtinerii dividentului. Atunci problema s-ar pune in felul urmator: daca s-ar fi facut conversia datoriilor in actiuni – deci s-ar fi majorat capitalul social – la Oltchim, platile dividentelor ar fi acoperit valoarea creantei initiale, chiar cu realizarea unui profit pentru creditor? Cu alte cuvinte, o asemenea masura ar fi contribuit la cresterea performantei acestei intreprinderi? Sau, chiar daca s-ar fi majorat capitalul social, performanta tot scazuta ar fi ramas si atunci solutia ar fi fost insolventa. Pentru ca majorarea de capital social trebuie sa conduca la performanta economica, altminteri vorbim de o majorare de capital in sine, care comporta riscuri considerabile ce trebuie foarte bine manageriate!

Cum s-au acumulat datoriile catre AVAS

Iata ce ne spune Capital:

BCR şi Banca Transilvania printre cei mai mari creditori ai Oltchim. Piperea: Creanţa AVAS provine din 1995

Se arata ca:

„Administratorul judiciar al companiei de stat a depus tabelul preliminar al creanţelor contra Oltchim. Combinatul are datorii totale de aproape 793 de milioane de euro. Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului, Electrica şi două bănci sunt cei mai mari creditori. Datoria combinatului către AVAS îşi are originea tocmai în 1995

Electrica, AVAS, BCR şi Banca Transilvania sunt, în această ordine, cei mai mari creditori ai combinatului Oltchim, intrat în insolvenţă. Valoarea totală a creanţelor acceptate se apropie de 3,5 miliarde de lei, potrivit tabelului preliminar. “ Nu este o surpriză numele principalilor creditori. Este o supriză însă felul în care a fost acumulată datoria către AVAS. Totul a început în 1995. Combinatul lua credite de la bănci, statul le garanta, iar când Oltchim nu mai plătea, băncile executau garanţia. Sunt nu mai puţin de 32 de acte adiţionale în acest sens. În 2002 vorbeam deja de peste 165 de milioane de dolari datorie a Oltchim către AVAS”, explică, pentru Capital, Gheorghe Piperea, administratorul judiciar al Oltchim.

Electrica, garantată “fictiv”?

Unele noutăţi au ieşit la iveală şi în ceea ce priveşte creanţa Electrica (peste 150 de milioane de euro). În acest caz, spune Piperea, garanţiile sunt iluzorii. Ar fi vorba despre nişte cesiuni de creanţe  care astăzi, în situaţia în care se află Oltchim, sunt aproape imposibil de valorificat. Anagajaţii combinatului sunt trecuţi în tabelul de creanţe cu circa 3,3 milioane de euro.” (subl. mea)

Iar Ziarul Financiar ne spune:

Piperea: Datoriile Oltchim către AVAS vor fi şterse în totalitate. Cu băncile se va merge pe reeşalonare

Se arata ca:

„Combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea (OLT) a intrat ieri în procedură de insolvenţă după ce Tribunalul Vâlcea a aprobat cererea înaintată în acest sens de administratorii companiei.

Gheorghe Piperea, a cărui firmă specializată în restructurări Rominsolv împreună cu BDO Business Restructuring au fost alese de stat să administreze judiciar Oltchim, spune că aproape toate datoriile combinatului vor fi şterse în cadrul procesului de insolvenţă şi cei care vor mai recupera ceva vor fi băncile, cu care se va negocia o reeşalonare a împrumuturilor.”

Vosganian – despre „statura morala a celor care ne dau noua lectii”

Un articol mai vechi, din 28 martie 2013, aparut pe ziare.com, ne arata ca:

Vosganian: Exista multe interese pentru falimentul Oltchim

In contextul protestelor de mare amploare ale salariatilor Oltchim, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, acuza „statura morala” a liderilor sindicali si cere „liniste sociala”, sustinand, de asemenea, ca exista multe interese pentru falimentul combinatului chimic.

Nu inteleg foarte bine cum se poate ca un combinat care anul trecut a lucrat la o capacitate de 30% sa poata sa tina toti salariatii. Cei care reprezinta sindicatul sunt persoane (…) care figurau in firme care au avut relatii comerciale cu Oltchim, aceasta este statura morala a celor care ne dau noua lectii„, a spus Vosganian intr-o interventie la Digi 24.

Peste 1.000 de salariati ai Combinatului Chimic Oltchim protesteaza joi dimineata in curtea institutiei.

„Ne-am adunat aici atat de la Valcea, cat si de la Pitesti, si cerem insistent prezenta primului-ministru Victor Ponta la Valcea pentru a ne spune odata cum stau lucrurile la combinat. Sunt oameni aici care nu au din ce trai de trei luni de zile, au rate la banci, au restante la asociatii, au copii de crescut, e o intreaga catastrofa sociala.

Nu mai merge cu rapoarte, cu analize, cu asteptari, este obligatoriu si li se spuna ceva concret, fie plecam acasa cu salarii compensatorii, ceea ce nu-si doreste absolut nimeni, fie macar stim viitorul nostru in aceasta intreprindere”, a declarat liderul de sindicat Mihai Diculoiu, pentru Agerpres.

Nimeni nu vrea sa dea bani la Oltchim

Ministrul a explicat ca pentru cresterea capacitatii de productie a combinatului este nevoie de o suma de aproximativ 60%, insa „nimeni nu doreste sa dea bani la Oltchim”, existand mai multe interese pentru falimentul acestuia.

„Liderii de sindicat, care cer intoarcerea lui Roibu (Constantin Roibu, fost director Oltchim, n.red.) doresc pastrarea unei atmosfere care nu este favorabile dialogului. Sunt multe tentative de a duce Olcthim spre faliment: FMI mi-a spus raspicat ca Oltchim trebuie inchis, Comisia Europeana imi spne ca Oltchim este o gaura neagra in care nu ar trebui sa bagam bani, unii dintre traderi se indreapta spre alte combinate, alti parteneri se gandesc ca daca falimenteaza cumpara mai ieftin„, a detaliat ministrul.

Vosganian: Concedierile la Oltchim, proportionale cu dimensiunea capacitatii de productie

Guvernul a solicitat Comisiei Europene posibilitatea acordarii unui ajutor de stat pentru Oltchim, insa acest lucru este putin probabil, a precizat ministrul Economiei, UE concluzionand ca istoricul combinatului, „la care sunt partasi managerii si liderii sindicali”, este negativ.

Oficialul a mai precizat ca luni vor fi reluate discutiile cu furnizorii si producatorii Oltchim, iar pana miercuri va fi emisa o ordonanta de urgenta in vederea modificarii legislatiei pentru a putea da salarii compensatorii.

De asemenea, „DNA are mult de lucru in cea ce priveste neregulile la Oltchim”, fiind vizati conducatorii din managementul Oltchim, a adaugat ministrul.

Proteste de amploare la Olchim

Salariatii Oltchim au organizat numeroase proteste, exprimandu-si nemultumirea fata de neplata salariilor din decembrie anul trecut.

Miercuri, peste 400 de salariati de la Oltchim au blocat miercuri drumul national DN 64 Ramnicu Valcea-Slatina.

Angajat de la Oltchim, lovit de o masina in timpul protestelor

De asemenea, zeci de angajati ai Diviziei Petrochimice Bradu de la Pitesti, care apartine Oltchim, au protestat miercuri pe drumul national DN 65B, care face legatura intre autostrada A1 si soseaua spre Craiova.” (subl. mea)

Si acum revin la celelalte doua articole din Adevarul:

Zaremba se întoarce: PCC SE se aliază cu fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital pentru privatizarea Oltchim

Se arata ca:

„Fondul de investiţii israelian Fortissimo Capital şi PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic şi au transmis ministrului Economiei, Varujan Vosganian, şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă.

Ministrul Economiei s-a întâlnit marţi cu Yuval Cohen, partener fondator şi manager al Fortissimo Capital, fond de investiţii care şi-a manifestat interesul în vederea participării la procesul de privatizare al combinatului Oltchim.

La întâlnire au participat Wojciech Zaremba, reprezentantul PCC SE, companie înregistrată în Germania, administratorii judiciari Gheorghe Piperea şi Niculae Bălan, precum şi conducerea combinatului Oltchim, reprezentată de Armand Spiru.

„PCC SE, acţionarul minoritar al Oltchim, şi fondul israelian de investiţii Fortissimo Capital vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului vâlcean şi au transmis, în cadrul discuţiilor, ministrului Varujan Vosganian şi administratorilor judiciari, că vor face săptămâna viitoare o ofertă în acest sens.

Fortissimo Capital şi PCC SE au cerut administratorilor judiciari să stabilească un termen final pentru depunerea ofertelor de privatizare pentru toţi competitorii interesaţi să investească la Oltchim.Reprezentanţii consorţiului nou-format au arătat că sunt dispuşi să facă investiţiile necesare pentru repornirea combinatului în sistem integrat cu Platforma Petrochimică Bradu, la întreaga capacitate”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

PCC SE deţine direct 18,31% din acţiunile Oltchim şi indirect 14,02% din tutluri, prin intermediul Polyolt Holding, firmă înregistrată în Cipru.

Fortissimo Capital este un fond privat de investiţii care investeşte în principal în companii publice şi private israeliene din domeniul tehnologiei şi industriei, ce au nevoie de infuzii de capital pentru dezvoltarea afacerilor.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an. „

si

SIF-urile vor să formeze un consorţiu pentru a investi la Oltchim după privatizare

Se arata ca:

„Societăţile de Investiţii Financiară (SIF) vor să formeze un consorţiu care să investească la Oltchim (OLT), după privatizarea acestuia şi integrarea combinatului din Râmnicu Vâlcea cu Chimcomplex Borzeşti, potrivit Ministerului Economiei.

Ministrul Economiei, Varujan Vosganian, s-a întâlnit joi cu George Mucibabici, preşedintele firmei de consultanţă şi audit Deloitte, Ştefan Vuza, preşedintele SCR Grup şi Costel Ceocea, preşedintele SIF Moldova, discuţiile vizând redresarea şi atragerea de investiţii pentru Oltchim.„În acest context, preşedintele SIF Moldova a anunţat iminenţa formării unui consorţiu al SIF-urilor, care doreşte să se implice în rezolvarea situaţiei Oltchim, considerat un proiect de interes naţional. În opinia partenerilor de dialog, acest consorţiu este interesat de funcţionarea combinatului după privatizare şi de aceea intenţia lor este aceea de a investi într-un proiect de integrare a combinatelor Oltchim şi Chimcomplex Borzeşti, care are ca puncte forte poziţia geografică avantajoasă, pieţe internaţionale de desfacere care pot absorbi 70% din producţia Oltchim şi Chimcomplex, instalaţii modernizate, în marea lor majoritate, sunt competitive din punct de vedere al costurilor“, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei.

De asemenea, potrivit participanţilor la discuţii Oltchim are ca avantaj că este singura capacitate de acest fel din Uniunea Europeană şi că ar aduce un plus de valoare pentru economia românească.

„În cadrul discuţiilor au fost solicitate informaţii cu privire la stadiul procedurii de insolvenţă, precum şi unele detalii suplimentare legate de situaţia economico-financiară a societăţii“, se mai spune în comunicat.

Vosganian s-a întâlnit miercuri cu reprezentanţii fondului de investiţii israelian Fortissimo Capital şi cei ai PCC SE, acţionar minoritar al Oltchim, care au anunţat la rândul lor că vor forma un consorţiu pentru privatizarea combinatului chimic.

Aceştia au transmis ministrului şi administratorilor judiciari că vor face săptămâna viitoare o ofertă pentru compania de stat.

Ministerul Economiei a anunţat recent că şi producătorul de crom Yildirim Holding din Turcia este interesat să participe la privatizarea combinatului chimic.

Statul a eşuat anul trecut în încercarea de a privatiza Oltchim, controlată de Ministerul Economiei. Combinatul chimic se află în insolvenţă din luna ianuarie a acestui an.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

septembrie 6, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Privatizarea Oltchim

Privind cele ce s-au intamplat, m-a frapat de la bun inceput diferenta foarte mare intre oferta PCC si cea a lui Dan Diaconescu. De la 13 milioane lei la 203 milioane lei!! Aisa Invest venea cu doar 30 de milioane, fara sa oferteze pentru creante. Chimcomplex Borzesti a venit cu 221,4 milioane pentru pachetul majoritar si pentru creante Electrica, dar nu oferteaza pentru creantele AVAS. Faptul ca licitatia a fost transmisa in direct la posturile de televiziune pentru a oferi o cat mai mare transparenta a fost un lucru laudabil. Dupa cum s-a putut cu usurinta constata ceea ce a contat a fost doar pretul oferit. Nu s-a pus problema bonitatii ofertantilor. Stateam si ma uitam la televizor si cugetul m-a dus la ceea ce se cheama bula speculativa si derivate toxice. Chimcomplex Borzesti, dupa cum a reiesit in final, practic nici n-a contat. Insa diferenta dintre oferta PCC si cea a lui Dan Diaconescu este enorma. Cea a lui Diaconescu era de aproape 16 ori mai mare!!! Si asta in conditiile in care licitatia a pornit de la 4 milioane de euro! Diaconescu a oferit mai mult de 10 ori, adica 45 milioane de euro! Oltchim are creante in valoare totala de 700 milioane de euro. Creantele AVAS si Electrica se ridica la 410 milioane de euro. Aceste creante nu au fost vandute niciunui ofertant. Dar eu stau si ma intreb ce s-ar fi intamplat si care ar fi fost consecintele economice daca venea un ofertant si oferea pentru Oltchim, cu creante cu tot, 1 miliard de euro? Toata aceasta licitatie mi s-a parut a fi bazata pe speculatie financiara. Din ceea ce s-a intamplat nu se poate spune exact cat anume valoreaza Oltchim. Care ar fi pretul realist, ca sa zic asa, daca nu corect. Este o asemanare frapanta cu bula speculativa imobiliara, cand, spre exemplu, pretul unei locuinte poate creste foarte mult fara nicio justificare economica: cu atat se vinde. Si doar asta sa conteze. Ca apoi sa scada brusc, fireste. Si cu diferenta ce faci? Hocus-pocus si dispare! Sa nu uitam ca Dan Diaconescu, din cate am inteles, a vorbit de mobilizarea economiilor populatiei, daca am inteles eu bine, sa i se alature in masa la cumpararea de actiuni Oltchim fie si cu 1 euro… Venind cu o suma foarte mare, dornic sa castige licitatia, Dan Diaconescu cred ca si-a dat seama de riscuri. Impresia pe care mi-a facut-o este ca el vrea sa transfere aceste riscuri pe seama altora (poate tot pe seama Statului…?!). E doar o impresie, nimic mai mult. Nu stiu de ce am avut aceasta impresie…

Romania Libera

PRIVATIZARE OLTCHIM. Remus Vulpescu: Diaconescu a venit cu o ofertă foarte bună pentru stat. Nu avem îndoieli privind onorarea contractului

Se arata ca:

„Preşedintele OPSPI, Remus Vulpescu, a declarat vineri seară că Dan Diaconescu a venit cu o ofertă foarte bună pentru cumpărarea Combinatului Oltchim, precizând că nu a fost descoperită nicio îndoială cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi onora propunerea făcută, potrivit b1.ro.

Întrebat dacă consideră că privatizarea Oltchim a fost un succes, Vulpescu a răspuns: „Nu este momentul pentru acest verdict. Astăzi s-a întâmplat ceva inevitabil, era o etapă, nu este o privatizare finalizată. A fost o consecinţă inevitabilă desemnarea ca şi adjudecatar a ofertantului care a propus preţul cel mai mare. Dan Diaconescu a oferit preţuri mult mai bune decât noi am cerut. Dacă aveam cea mai mică îndoială asupra ofertei sale, nu îl desemnam adjudecatar. Am verificat documentele. Ne arată un nivel de siguranţă care nu poate veni decât din posibilităţi financiare foarte serioase”.

Acesta a lăsat să se înţeleagă că Dan Diaconescu îşi va putea duce la bun sfârşit angajamentul, acest lucru reieşind şi din documente, dar şi din declaraţiile acestuia.

„Dan Diaconescu nu a făcut niciodată vreun secret că ar avea în spate o susţinere financiară. E foarte posibil să vină în spatele lui un gigant. În cele 3 caiete de sarcini nu prevăzuserăm plata integrală la semnarea contractului. Această ofertă a lui Diaconescu a venit cu o condiţie formidabil de bună pentru stat: s-a oferit plata integrală a banilor chiar la semnarea contractului, în termen de 10 zile”, a mai spus Remus Vulpescu.

Dan Diaconescu a devenit noul acţionar majoritar al combinatului Oltchim, câştigând licitaţia cu strigare ce a avut loc vineri la Ministerul Economiei cu o ofertă de 203.149.548 lei.”

Gandul

PRIVATIZARE OLTCHIM. DAN DIACONESCU este NOUL PROPRIETAR al combinatului OLTCHIM. Premierul reacţionează dur

Se arata, printre altele, ca:

„Dan Diaconescu a fost declarat, vineri, câştigătorul pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, devenind astfel noul proprietar al combinatului. Creanţele AVAS şi Electrica la Oltchim nu au fost vândute niciunui ofertant. Diaconescu a oferit pentru pachetul majoritar de acţiuni 203 milioane de lei, aproximativ 45 de milioane de euro.

Imediat după aflarea veştii, Diaconescu l-a invitat pe Remus Vulpescu, preşedinte al Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie şi maestru de ceremoni al licitaţiei, să facă parte din noua conducere a combinatului.

Premierul Victor Ponta a reacţionat dur la spectacolul licitaţiei pentru Oltchim.„Dacă ne-a înşelatcineva, va răspunde în faţa legii. Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, se va arde foarte tare”, a spus Ponta.

Licitaţia pentru privatizarea combinatului Oltchim a început după ora 12:00. Cea mai mare ofertă de cumpărare individuală a acţiunilor combinatului a fost de 203 milioane de lei şi a fost înaintată de Dan Diaconescu. A doua ofertă prezentată a fost cea a acţionarului minoritar Oltchim, PCC SE, care a propus cumpărarea în bloc cu 13,4 milioane de lei.

Reprezentanţii Chimcomplex au oferit pentru cumpărarea în bloc suma de 221,4 milioane de lei, dar nu au ofertat pentru creanţele AVAS, ci doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei şi pentru creanţa Electrica. Ultima ofertă a venit din partea omului de afaceri Ştefan Vuza, prin intermediul companiei Aisa Invest. El oferea suma de 30 de milioane de lei pentru pachetul de acţiuni şi nu ofertează pentru creanţe.”

Victor Ponta a aflat în aer REZULTATUL LICITAŢIEI OLTCHIM. Avertismentul premierului pentru Dan Diaconescu: „Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, SE VA ARDE foarte tare”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a aflat în aer, în timpul unui zbor cu elicopterul deasupra Braşovului, numele câştigătoruluI LICITAŢIEI OLTCHIM şi, deşi nu a spus cine este acest câştigător, a lansat un avertisment foarte dur la adresa lui Dan Diaconescu, pe care l-a sfătuit „să nu se joace, altfel o să se frigă foarte tare”.

Nu există în acest moment un anunţ oficial, dar pot să vă spun un singur lucru: oricine câştigă are între cinci şi zece zile să depună preţul de 203 milioane de lei, după care să înceapă discuţiile privind datoriile (care totalizează aproximativ 700 de milioane de euro, n. red.). Eu am o singură speranţă, în numele miilor de oameni, că nimeni nu îşi va bate joc de ei dintre cei care au fost la licitaţie şi că nimeni nu ne înşală pe toţi„, a declarat premierul, la Braşov, unde a fost invitat de lordul Canton Davis (ex-secretar de stat britanic şi artizanul afacerii Eurocopter) să zboare cu primul elicopter reabilitat pentru Royal Navy la Eurocopter Braşov.

Dacă ne-a înşelat cineva şi a zis că are 203 milioane de euro de plătit, preţul, şi după aceea încă câteva sute de miioane de investit, deci dacă ne-a înşelat, va răspunde în faţa legii. Sper că cel care va fi declarat astăzi câştigător să ştie că nu e vorba de o joacă. Aici e vorba de mii de oameni şi de un complex industrial extrem de important pentru trei judeţe ale ţării. Dacă cineva crede că se joacă cu aşa ceva, se va arde foarte tare”, a mai afirmat premierul vineri după-masă, adăugând că nu porneşte de la ideea că „a fost o înşelăciune”.

Totodată, întrebat de corespondentul gândul la Braşov dacă el crede cu adevărat că în spatele lui Dan Diaconescu s-ar afla Gazprom sau un alt investitor de această talie, premierul s-a eschivat cu un „hai, domnule, ce naiba, nu pot să comentez aşa ceva!”.

Victor Ponta a participat la Braşov la o festivitate dedicată livrării primului elicopter reabilitat din lotul de 24 ce sunt reconstruite pentru marina britanică până la sfârşitul lui 2014, în baza unui contrat de aproximativ 300 de milioane de euro.” (subl. mea)

Domnu’ Dan…

Diaconescu la Oltchim. Circul continuă: „Nu pot garanta că livrez LUNI banii. Mai am de studiat o serie de elemente”

Se arata ca:

„Şeful OPSPI, Remus Vulpescu, i-a comunicat lui Dan Diaconescu, CÂŞTIGĂTORUL LICITAŢIEI pentru vânzarea acţiunilor statului la OLTCHIM, că speră să semeneze luni contractul de vânzare-cumpărare, dar Diaconescu a afirmat că trebuie să studieze acordul şi nu a oferit un termen concret pentru semnare, scrie Mediafax.

DAN DIACONESCU  A CÂŞTIGAT LICITAŢIA pentru preluarea a 54,8% din acţiunile OLTCHIM Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

„Banii urmează să fie viraţi luni, iar miercuri vor fi transferaţi în contul Oltchim pentru plata salariilor şi asigurarea capitalului de lucru”, a afirmat şeful OPSPI, Remus Vulpescu, după ce a anunţat câştigătorul licitaţiei OLTCHIM.

Diaconescu a intervenit, spunând că nu poate garanta că va semna contractul luni, întrucât trebuie să studieze „o serie de elemente”.

Nu depinde de mine acest lucru (momentul semnării contractului – n.r.)”, a spus DIACONESCU.

Vulpescu a replicat că acordul va putea fi semnat şi luni după-amiază sau chiar marţi, fără niciun fel de problemă, dar nu mai târziu de miercuri săptămâna viitoare banii trebuie să intre în contul Oltchim.

„Cel târziu miercuri vrem ca banii să fie viraţi în contul Oltchim”, a continuat Vulpescu.

„Vulpescu a mai spus că Diaconescu va putea intra efectiv în posesia acţiunilor la Oltchim abia după ce Consiliul Concurenţei va stabili că această tranzacţie nu creează probleme de concentrare economică.” (subl. mea)

Dar de cine depinde…?

Dan Diaconescu ridică miza după Oltchim: Luăm CFR Marfă, CFR Călători şi Tarom

Se arata ca:

DAN DIACONESCU, CÂŞTIGĂTORUL LICITAŢIEI de privatizare a OLTCHIM , a declarat vineri că se va asocia cu alţi investitori şi va finaliza procesele cu PCC, acţionarul minoritar al combinatului vâlcean. El a mai adăugat că dispune de suma de 203 milioane lei pentru semnarea contractului de vânzare – cumpărare cu statul român şi este pregătit şi pentru CUMPĂRAREA CFR Marfă şi CFR Călători, scrie Agerpres.

‘Vor veni şi parteneri de afaceri alături de noi, procesele dintre acţionarul majoritar şi minoritar vor lua sfârşit’, a afirmat Dan Diaconescu.

De asemenea, acesta a subliniat că are nevoie de ajutor din partea statului român pentru cumpărarea Arpechim.

‘Avem nevoie din partea statului să ne ajute să cumpărăm rafinăria de la austrieci şi CET-urile, mina de sare de lângă combinat. Este o rugăminte, nu are legătură cu licitaţia în sine’, a spus Diaconescu.

Investitorul a adăugat că este pregătit şi pentru licitaţiile pentru CFR Marfă, CFR Călători şi Tarom.

‘Avem banii necesari. Mă bucur că am rămas cu bani şi pentru CFR Marfă, CFR Călători, Tarom’, a menţionat acesta, citat de Agerpres.

Dan Diaconescu  a fost declarat vineri adjudecatar al licitaţiei cu ofertă în plic pentru achiziţionarea a 54,8% din capitalul social al Oltchim Râmnicu Vâlcea. Oferta depusă de acesta a înregistrat punctajul maxim, de 100 de puncte, oferta fiind în valoare de 203.149.054, 08 lei. Oferte pentru pachetul de acţiuni au mai fost depuse de Chimcomplex Borzeşti, care a obţinut 9,26 puncte, şi AISA Invest – 14,77 puncte.

Potrivit aceleaşi surse, creanţele Electrica şi AVAS nu s-au vândut. Pentru creanţa AVAS o fost depusă o singură ofertă, în bloc, de către PCC, ofertă ce a primit 0,74 puncte. Pentru creanţa Electrica, oferta Chimcomplex Borzeşti a întrunit 30,7 puncte, însă preţul minim pentru care Electrica ar fi fost dispusă să vândă creanţa era mai mare decât cel oferit, motiv pentru care creanţa nu s-a vândut.”

Dar prea le ia el pe toate…

Ponta: Câştigătorul licitaţiei pentru Oltchim să vină în maxim 10 zile cu banii, altfel e infracţiune

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, presei, la Târgu Mureş, că aşteaptă ca persoana care a câştigat licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea să se prezinte în maxim zece zile cu banii, adăugând că, în caz contrar, este vorba de o infracţiune.

Premierul Victor Ponta a declarat că privatizarea combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea implică mii de oameni care lucrează acolo şi o societate comercială „extrem de importantă pentru români”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

El a adăugat că aşteaptă ca persoana care a câştigat licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar al combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea să se prezinte în maxim zece zile cu banii, pentru că, dacă nu o face, va suporta rigorile legii.

„Cel care a câştigat licitaţia să se prezinte în maxim zece zile cu banii pentru acţiuni. Este vorba despre 200 de milioane (de lei – n.r.) şi după aceea este vorba despre celelalte datorii şi despre investiţii. Eu vreau să atrag atenţia că oricine a venit, a participat la licitaţie şi nu are aceşti bani suportă rigorile legii şi mai ales pune în pericol locurile de muncă pentru mii de oameni. Noi am ţinut până acum Oltchimul, deşi aţi văzut ce s-a întâmplat în guvernarea trecută, iar pentru noi important este cum salvăm locurile de muncă şi cum facem ca Oltchim să funcţioneze în continuare. Nu e o chestie de joacă, şi nici nu e o chestie de campanie electorală. E vorba de mii de oameni acolo şi de o societate comercială extrem de importantă pentru români”, a spus Ponta.

Întrebat dacă, în opinia sa, câştigătorul licitaţiei, Dan Diaconescu, nu dispune de banii respectivi, premierul a răspuns că nu are dreptul să se pronunţe „pe nimic de acest gen”, adăugând că, dacă acesta se achită de obligaţiile pe care şi le-a asumat o dată cu depunerea ofertei, „va fi felicitat”.

„Să aducă banii şi să salveze locurile de muncă ale oamenilor şi îl vom felicita cu toţii. Dacă cumva n-o face, va răspunde conform legii. E infracţiune. Este infracţiune să participi la o licitaţie, repet, e vorba de mii de oameni acolo, e vorba de rigorile legii”, a declarat premierul.

Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex, firme deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC, firmă înregistrată în Germania.

OPSPI a organizat o licitaţie pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, de 54,8% din capital, şi a creanţelor deţinute asupra companiei de AVAS şi Electrica, însumând circa 400 milioane euro.

Diaconescu a depus ofertă doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat. Chimcomplex a oferit 18,8 milioane lei şi 202 milioane de lei iar pentru creanţa Electrica. Prin firma Aisa Invest, Vuza a oferit 30 de milioane de lei pentru acţiuni. Compania PCC a oferit în total 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS.

Creanţele AVAS şi Electrica nu au fost adjudecate.

„Am oferit 45 milioane euro fără nicio condiţie şi vrem să convingem autorităţile ca aceşti bani să meargă, desigur sub formă de împrumut, către fondul de salarii şi pentru capitalul de lucru”, a spus Diaconescu.

El a adăugat că sâmbătă va prezenta detalii din ofertă într-o conferinţă de presă.

Şeful OPSPI, Remus Vulpescu a declarat că se bazează pe „veridicitatea” ofertei pentru achiziţia acţiunilor Oltchim.

„Ofertantul Diaconescu Cristian Dan este declarat adjudecatar al acţiunilor deţinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI, la Oltchim. Ne bazăm pe veridicitatea ofertei dumneavoastră. Să fie într-un ceas bun”, a afirmat Vulpescu.

Contractul dintre OPSPI şi Diaconescu va fi semnat luni, la ora 10;00.

Guvernul a decis în luna august schimbarea strategiei de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,8% din capitalul social, şi a creanţelor AVAS şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei.

Anterior, privatizarea era prevăzută după majorarea capitalului social al Oltchim cu până la 2,059 miliarde lei, la 2,093 miliarde lei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.

Oltchim are în prezent un capital social de 34,3 milioane de lei.”

Reactii

„Săraca ţară!” Exclamaţia unui liberal după ce Dan Diaconescu a câştigat licitaţia pentru Oltchim

Se  arata, printre altele, ca:

DAN DIACONESCU a câştigat licitaţia OLTCHIM. Vicepreşedintele PNL Relu Fenechiu a declarat,vineri, pentru MEDIAFAX, după anunţul privind câştigarea licitaţiei pentru pachetul majoritar la Oltchim de către Dan Diaconescu, că, din punctul său de vedere, este vorba despre „o glumă de prost gust” şi a adăugat: „Săracă ţară!”.

„Săracă ţară! Haideţi să vedem că banii aceştia (cu care a licitat Dan Diaconescu, n. r.) sunt undeva. Eu mă întreb când încetăm să mai glumim cu ţara asta? Când încercăm să ne luăm în serios. Chiar nu se poate face treaba asta?”, a comentat Fenechiu despre privatizarea Oltchim.

Vicepreşedintele PNL a arătat că dacă se înşeală în privinţa „deznodământului” acestei oferte depuse de Dan Diaconescu, îşi va cere public scuze, întrebându-se totuşi, în cazul în care are dreptate, cine va răspunde pentru acest eşec.

„Să dea Dumnezeu să mă înşel! Dacă mă înşel în ceea ce priveşte această ofertă, o să îmi cer scuze public, dar eeu sunt convins că este o glumă de prost gust. Întrebarea mea, dacă nu e aşa, cineva îşi va asuma, oare? Sau pur şi simplu se va victimiza, şi atât?”, a arătat Relu Fenechiu.”

Videanu: „Procesul de privatizare Oltchim este o mostră de incompetenţă a guvernului Ponta”

Se arata ca:

„Fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, susţine că tot procesul de privatizare a companiei Oltchim este o „mostră de incompetenţă a guvernului Ponta”, adăugând că tot ce se întâmplă acum este „un spectacol al guvernului”.

„Tot acest spectacol îl face Guvernul României, nu Dan Diaconescu. Tot procesul de privatizare Oltchim este o mostră de incompetenţă a guvernului Ponta. În cazul Oltchim, ar fi trebuit să se procedeze la o conversie în acţiuni a creanţelor AVAS, ceea ce ar fi pus statul în poziţie de acţionar majoritar”, a declarat Videanu.

Mai mult, liderul democrat-liberal a precizat că această conversie în acţiuni se putea face uşor, luând în considerare că România avea aprobarea Comisiei Europene din data de 7 martie 2012, cererea de aprobare fiind depusă pe 17 iulie 2009. „Lipsa conversieri în acţiuni a creanţelor nu avantajează statul român”, a adăugat Adriean Videanu.”

Şova: Sper că Dan Diaconescu nu a văzut privatizarea Oltchim într-o cheie politică

Se arata ca:

„Senatorul PSD Dan Şova a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că speră ca Dan Diaconescu să nu fi văzut PRIVATIZAREA OLTCHIM într-o cheie politică şi că va trata cu toată seriozitatea această investiţie, astfel încât combinatul să fie repus pe picioare şi să-şi continue activitatea.

„Sper ca domnul Diaconescu să fi tratat cu toată seriozitatea problema asta şi sper să fie conştient de faptul că trebuie să plătească preţul în maxim zece zile, că trebuie să plăteacă restanţele salariale şi să asigure locurile de muncă şi salariile pentru cei 3.000 de angajaţi. Sper să aibă banii de investiţii pentru care este nevoie la Oltchim, sper să fi înţeles că acele creanţe către AVAS şi Electrica trebuie achitate şi sper să aibă forţa financiară pentru a salva Oltchim”, a spus Şova.

El şi-a exprimat speranţa ca DAN DIACONESCU să nu fi făcut un gest electoral din cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni al combinatului. „Sper să nu fie o simplă mişcare electorală pentru că ar fi păcat să-ţi baţi joc de o companie atât de mare şi de atâtea mii de locuri de muncă”, a spus Şova pentru Mediafax.

Şova a arătat că priveşte lucrurile exclusiv din perspectiva prevederilor Legii privatizării. „Oltchim are nevoie de un investitor, asta e clar. Dacă domnul Dan Diaconescu este acel investitor, acuma nu are importanţă cine este. Important este dacă poate face ceea ce presupune o privatizre de asemenea dimensiuni: păstrarea locurilor de muncă, achitarea datoriilor, asigurarea continuităţii locurilor de muncă şi a investiţiilor pentru repunerea pe picioare a fabricii şi continuarea activităţii ei”, a spus Şova.

El a adus în discuţie şi faptul că angajaţii OLTCHIM provin din două judeţe – Râmnicu Vâlcea şi Argeş – şi a precizat că noul investitor trebuie să plătească şi impozitele şi contribuţiile salariale. „Să nu uităm că acolo sunt oameni care vin din Râmnicu Vâlcea şi oameni care vin din Argeş, deci sunt două judeţe care pot fi afectate foarte puternic. La asta se adaugă impozite, contribuţii salariale ale salariaţilor. Sper să aibă această forţă financiară. Nu văd asta într-o cheie politică, sper ca şi domnul Diaconescu să n-o fi văzut într-o cheie politică şi să poată face ceea ce spune”, a mai spus Şova.

DAN DIACONESCU a câştigat licitaţia pentru preluarea a 54,8% din acţiunile Oltchim Râmnicu-Vâlcea (OLT), după ce a oferit 203 milioane de lei, cel mai mare preţ, pentru titlurile deţinute de stat.

La licitaţia pentru preluarea pachetului majoritar de acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS asupra Oltchim au depus oferte Dan Diaconescu, Aisa Invest şi Chimcomplex, firme deţinute de omul de afaceri Ştefan Vuza, şi PCC, firmă înregistrată în Germania.

OPSPI a organizat o licitaţie pentru vânzarea pachetului de acţiuni deţinut de Ministerul Economiei la Oltchim, de 54,8% din capital, şi a creanţelor deţinute asupra companiei de AVAS şi Electrica, însumând circa 400 milioane euro.

DAN DIACONESCU a depus ofertă doar pentru pachetul de acţiuni deţinut de stat. Chimcomplex a oferit 18,8 milioane lei şi 202 milioane de lei iar pentru creanţa Electrica. Prin firma Aisa Invest, Vuza a oferit 30 de milioane de lei pentru acţiuni. Compania PCC a oferit în total 13,4 milioane lei (2,9 milioane euro) pentru acţiuni şi creanţele Electrica şi AVAS.

Creanţele AVAS şi Electrica nu au fost adjudecate.

„Am oferit 45 milioane euro fără nicio condiţie şi vrem să convingem autorităţile ca aceşti bani să meargă, desigur sub formă de împrumut, către fondul de salarii şi pentru capitalul de lucru”, a spus Diaconescu.

El a adăugat că sâmbătă va prezenta detalii din ofertă într-o conferinţă de presă.

Şeful OPSPI, Remus Vulpescu a declarat că se bazează pe „veridicitatea” ofertei pentru achiziţia acţiunilor OLTCHIM.

„Ofertantul Diaconescu Cristian Dan este declarat adjudecatar al acţiunilor deţinute de Ministerul Economiei, prin OPSPI, la Oltchim. Ne bazăm pe veridicitatea ofertei dumneavoastră. Să fie într-un ceas bun”, a afirmat Vulpescu.

Contractul dintre OPSPI şi Diaconescu va fi semnat luni, la ora 10;00.

Guvernul a decis în luna august schimbarea strategiei de privatizare a Oltchim, prin vânzarea în procedură colectivă a pachetului de acţiuni deţinut de stat, respectiv 54,8% din capitalul social, şi a creanţelor AVAS şi Electrica SA, reprezentând 1,8 miliarde lei sau 56% din datoriile companiei.

Anterior, privatizarea era prevăzută după majorarea capitalului social al Oltchim cu până la 2,059 miliarde lei, la 2,093 miliarde lei, prin conversia în acţiuni a creanţei AVAS, în valoare de 1,12 miliarde lei, şi prin emiterea de acţiuni noi, care vor fi oferite spre subscriere acţionarilor minoritari.

OLTCHIM are în prezent un capital social de 34,3 milioane de lei.” (subl. mea)

Editoriale

Cristian Tudor Popescu

Dan Diaconescu a câştigat

Se arata ca:

„Când scriu aceste rânduri încă nu s-a anunţat rezultatul bătăliei pentru vânzarea acţiunilor Oltchim. Dar un câştigător există deja.

În premieră în România, licitaţia de la Ministerul Economiei s-a transformat într-un show televizat în direct, cu un înalt funcţionar al statului, şeful privatizării, talentatul domn Vulpescu, amintind de un poliţist care conduce circulaţia cu mişcări de street-dancer într-un clip recent pe YouTube, şi un invitat special, Dan Diaconescu, venit să-şi facă imagine. Afişând o relaxare maximă, mă întreb cât de gustată de muncitorii de la Oltchim, dl Vulpescu a lansat poante – „urma scapă turma”, „plicurile sunt cam subţirele” – a creat suspans,  prelungind actoriceşte anunţarea cifrelor din oferte, s-a întreţinut familiar-ironic cu presa.

Dan Diaconescu  n-a pierdut niciun prilej să turuie că audienţa showului „capitalist” Vânzarea Oltchim în minutul de aur va fi fără precedent, că el, împreună cu poporul român, care i se va alătura în masă la cumpărarea de acţiuni Oltchim, fie şi cu câte 1 euro, va câştiga, şi nu ciocoii, că a fost şi rămâne numărul 1, că oferta sa de 203 milioane lei e de nerefuzat,  iar banii vor merge chiar de luni la muncitorii combinatului, prin plata salariilor restante.

În urma acestei emisiuni de televiziune, transmisă nu doar de OTV, ci de toate posturile de ştiri, imaginea lui Diaconescu de amic al poporului, nu numai al muncitorilor de la Oltchim, de bogătaş darnic,  de patriot care vrea ca marele combinat  să rămână „al românilor”, a mai recoltat un număr apreciabil de voturi ale alienaţilor mintal şi disperaţilor din România.   Vă mai amintiţi de spectatorii OTV care au dat bani pentru sistemul infailibil de a câştiga la loterie Ogică-Diaconescu?

E de presupus că pe D. Diaconescu nici nu-l interesează în mod real să primească în braţe un elefant bolnav ca Oltchim,  de care ar trebui să aibă grijă, investiţia lui în această privatizare i-a fost deja returnată în capital politic şi va produce profit până în decembrie.

PS Dan Diaconescu a câştigat – e oficial. USL îi convine ca muncitorii de la Oltchim să-şi ceară de acum salariile de la patronul OTV,  lăsând în pace guvernul Ponta. Cele 45 de milioane de euro angajate de Dan Diaconescu,  în cazul în care ar fi plătite în două săptămâni, ar putea reprezenta investiţia unei persoane sau grup economico-financiar pentru ca în alegerile din decembrie partidul lui Diaconescu să câştige un număr impresionant de locuri în Parlament.

După care, cei din spatele noului proprietar Oltchim şi mare lider politic vor începe să-şi scoată banii cu ajutorul grupului parlamentar PP-DD, iar în ce-i priveşte pe muncitorii de la Oltchim şi combinatul, după 10 decembrie,  dacă nu mai devreme, Dumnezeu cu mila.” (subl. mea)

Marian Sultanoiu

Noua Elodia

Se arata ca:

„Vorba unui comentator al privatizării Oltchim: „Sper că Diaconescu nu e dus aşa de tare cu căpuţu’, încât să fi făcut asemenea ofertă fără să aibă banii strânşi în puşculiţă”.

Da. Orice se poate spune acum, însă, din punct de vedere politic, Dan Diaconescu a jucat extrem şi a câştigat, împotriva tuturor rezervelor noastre. A făcut circ, a explodat „minutul de aur” al televiziunilor, a adus MEC-ul pe platou, şi-a atribuit rolul principal într-un show live, marca OTV, a transmis mesajele necesare pentru a dovedi electoratului că nu bate câmpii. Ce-l scoate din mulţime pe acest om este faptul că s-a imunizat în faţa criticilor, a miştoului contemporanilor, a neîncrederii generate prin felul său de a trăi la marginea absurdului, de multe ori a penibilului „produs” chiar de formatul emisiunilor sale. Nu-l doare populismul de care dă dovadă, nu-l face să lăcrimeze demagogia, mută bine cu naţionalismul. Electoratul său îl susţine necondiţionat.

Dacă, din punct de vedere economic, victoria de azi seamănă cu nodul unui ştreang, de care-l poate scăpa numai existenţa reală, în preajma sa, a unui megainvestitor – care să scoată din buzunare peste o sută şi ceva de milioane de euro, la minut, iar pe termen scurt un miliard-două -, ca politician, „nebunia” sa începe să producă.

Mai mult, adversari politici de calibru au sporit, prin comentariile lor, impactul unei „victorii morale”, a unui „experiment reuşit” în care „adevăratul politician arată poporului calea şi nu doar spatele”. Prin intervenţia sa, părtinitoare şi nejustificată în calitate de premier, considerându-i oferta drept „exotică”, Victor Ponta i-a dat apă la moară lui Diaconescu în exerciţiul de a-şi dubla doza de populism, aproape justificat într-o atare împrejurare. Imaginea de „singur împotriva tuturor politicienilor” a început să producă efecte şi, dacă implicarea lui în privatizarea Oltchim nu a fost doar o manevră populistă scăpată de sub control, care i-ar putea „rupe gâtul” una-două, DD va beneficia de sporirea substanţială a portofoliului de simpatie.

Alături de Ponta, mulţi alţi politicieni maliţioşi au devenit, fără să-şi dorească, agenţi electorali ai lui Diaconescu, din pricina unui ton prea ironic şi fără rezerve. În contrapartidă, DD pare acum „cel bun”, „cel darnic”, „cel frumos”. De astăzi, Diaconescu se poate legitima ca „politician jucător” în faţa oricărui adversar. El va spune că a trecut dincolo de promisiunea electorală, de obicei adânc înmormântată după fiecare vot al ultimilor 20 de ani, şi a arătat că poate. În noiembrie, DD ne va trimite tuturor vederi cu Oltchim, pe spatele cărora o să scrie: „Poporul DD” vă urează sărbători fericite. Ne întâlnim la alegeri, la privatizarea Tarom, la privatizarea CFR Marfă, la privatizarea Poştei”.

Şi, să dea Dumnezeu să fie doar atât…

P.S. Apropo. Vă daţi seama ce-ar însemna s-o găsească pe Elodia, tocmai acum?!”

Ma gandeam la privatizarea Sidex GalatiMittal este unul din cei mai mari producatori de otel din lume! Sidex a avut parte de un investitor foarte serios, care a si reusit sa puna compania pe profit prin dezcapusarea combinatului. Wikipedia ne spune ca:  „În anul 2009, ArcelorMittal Galați contribuia cu 3,8% la exporturile României”. Productia a scazut in aceasta perioada de criza financiara si economica, dar combinatul rezista! Se vede clar ce inseamna o privatizare reusita: un investitor serios, puternic, cu o bonitate buna! Da, ati ghicit, intrebarea este daca putem sa-l comparam pe Dan Diaconescu cu ArcelorMittal. Dumneavoastra ce credeti? Repet, ArcelorMittal a avut pierderi datorate crizei, dar rezista foarte bine. Cum va face fata acestei crize financiare si economice Oltchim, cu Dan Diaconescu, „noul jucator”, la timona? Pe cand acum deja se vorbeste de o „bataie de joc” (cu semnul intrebarii, dar se vorbeste). Vorba lui Sova: in caz de esec al acestei privatizari, doua judete – Arges si Valcea – vor fi puternic afectate! Trebuie atrasa atentia ca Ramnicu Valcea poate fi aruncata in mizerie in cazul unui esec. Consecintele economice, politice si sociale ar putea fi incalculabile. Nu e vorba numai de faptul ca Dan Diaconescu trebuie sa plateasca in termenii stabiliti suma de 203 milioane lei. Ci de faptul ca Oltchim trebuie sa fie relansat si sa poata trece cu bine prin aceasta recesiune. Impresia mea este ca Dan Diaconescu, manat de un entuziasm demn de o cauza mai buna, tinde sa se intinda mai mult decat ii e plapuma: el vrea si CFR Calatori, si CFR Marfa, si TAROM… El ar cumpara toata Romania daca se poate. Gandindu-ma la experienta americana a crizei, stilul acesta seamana cu ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste hazard moral. Eu ma intreb daca Dan Diaconescu este constient de responsabilitatile pe care le are in acest moment. Si anume ca nu mai este patronul unei televiziuni de apartament, cu un succes la un anumit public. Ci este proprietarul Oltchim, responsabil de situatia economica a acestui mare combinat si de oamenii care lucreaza acolo, cu implicatii extrem de serioase in ceea ce priveste economia nationala.

Pe de alta parte, nu pot sa nu remarc faptul ca aceasta privatizare, cu sula FMI in coastele Romaniei, a fost facuta in pripa si prost! La Oltchim trebuiau atrasi investitori puternici, seriosi si de profil. In orice caz bonitatea investitorului trebuia sa primeze, pe langa pret, capacitatea investitorului de a investi si de a asigura un viitor bun Oltchimului. Partea foarte proasta este ca lucrurile nu s-au desfasurat asa: a contat numai si numai pretul. Si de aici s-a concluzionat ca a fost o oferta foarte buna pentru Statul Roman. Numai din cauza asta a fost foarte buna, datorita pretului. Remus Vulpescu a spus, reiau:

„„Dan Diaconescu nu a făcut niciodată vreun secret că ar avea în spate o susţinere financiară. E foarte posibil să vină în spatele lui un gigant. În cele 3 caiete de sarcini nu prevăzuserăm plata integrală la semnarea contractului. Această ofertă a lui Diaconescu a venit cu o condiţie formidabil de bună pentru stat: s-a oferit plata integrală a banilor chiar la semnarea contractului, în termen de 10 zile”, a mai spus Remus Vulpescu.”

E foarte posibil sa vina in spatele lui un gigant” – demonstreaza ca nu se stie, la nivel de Guvern, nimic sigur despre bonitatea lui Dan Diaconescu. Si trebuie spus ca asta e un lucru foarte rau! Caci daca s-ar stii, atunci de ce asa un mare mister? De ce a spus „e foarte posibil” si nu a spus, spre exemplu: ” e foarte clar ca in spatele lui e un gigant”? Rezulta ca hazardul moral, despre care vorbeam mai sus, este, din pacate, prezent si la nivel de guvern. In conditiile astea de privatizare, ar putea sa vina orice escroc cu bani, care sa nenoroceasca un combinat, si sa dea apoi vina, spre exemplu, pe criza economica. Dar mai mult decat atat, astfel de privatizari, facute in felul acesta, sunt foarte riscante, pentru ca pot nenoroci o tara intreaga prin derivate toxice propagate in intregul spatiu financiar si economic national. FMI-ului, cat si Comisiei Europene, D-lui Barroso personal, ar trebui sa li se spuna la modul scurt, clar si cuprinzator ca astfel de privatizari nu sunt admise in Romania! O privatizare de succes, dupa parerea mea, nu se poate face numai printr-o finaciarizare excesiva, pe baze exclusiv monetariste, ca sa zic asa. Riscurile sunt extrem de mari, si cum la noi nu e dezvoltata corespunzator piata de capital, se poate ajunge la un crah bancar violent, distrugator. De aceea bancile, din lipsa de incredere (caci cum poti avea incredere cand ditamai Guvernul are cunostiinte foarte aproximative despre bonitatea celui care participa la licitatie), s-ar putea sa reduca foarte mult creditarea. Lucru care ar fi in defavoarea combinatului, bineinteles. Guvernul nostru pare a nu fi inteles ca aici nu licitam tablouri sau tot felul de obiecte care au apartinut unor celebritati (de exemplu, sutienul nu stiu carei mari actrite, de o frumusete tulburatoare in tineretea ei de glorie). Aici e vorba de o chestiune economica serioasa! Si trebuie tratata ca atare, cu maximum de seriozitate. In interesul national. Sincer vorbind, nu poti sa privesti decat cu neincredere tot ceea ce s-a intamplat. Dincolo de aspectul politic, dubios si el, al acestei privatizari, scos in evidenta de editorialul lui Cristian Tudor Popescu, si, as adauga, mergand pe ideea nationalista ilustrata genial de marele Caragiale: „da’ de ce sa nu avem si noi falitii nostri?”  – Ca doar nu ne vindem tarisoara! Ne-o nenorocim! – pana si premierul e neincrezator fata de tot ceea ce s-a inatmplat.

septembrie 22, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii