Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Crimeea. Situatie tensionata. Reactia SUA. Transnistria

Romania Libera

Lider rus: Ucraina să cedeze teritoriile străine: Transnistria – Rusiei, Bucovina şi Basarabia – României

Se arata ca:

„O soluţie ca Ucraina „să se liniştească” este cedarea teritoriilor străine pe care aceasta le-a obţinut de la Polonia, Ungaria şi România, a declarat marţi politicianul ultranaţionalist rus Vladimir Jirinovski relatează Mediafax, citând de site-ul moldova.org.

„Aceste două părţi ale Ucrainei, de est şi de vest, sunt total incompatibile. Nu poate niciun fel de internaţionalism să ajute în această situaţie. Vestul Ucrainei, care face acum cea mai mare gălăgie, am fost nevoiţi să-l luăm de la Polonia, pentru ca armata hitleristă să rămână cât mai departe. Transcarpatia am luat-o de la unguri din acelaşi motiv. Iar pe Bucovina şi Basarabia le-am luat în 1939. Dacă nu era Hitler, nu ne atingeam de aceste pământuri”, a declarat el.

Liderul Partidului Liberal-Democrat din Rusia (LDPR) apreciază că în cazul în care aceste teritorii din vestul Ucrainei ar fi restituite, „centrul ar fi mai cuminte”.

„Ce propun eu? Să ia Polonia regiunea care îi aparţine, Ungaria să Transcarpatia, mai ales că majoritatea locuitorilor de acolo vorbesc limba maghiară”, a declarat politicianul rus.

„În Basarabia şi Bucovina majoritatea locuitorilor sunt vorbitori de română. România visează demult să le ia înapoi”, a continuat acesta. „Sunt trei ţări membre NATO”, a adăugat el, referindu-se la Polonia, Ungaria şi România.

„Transnistria să revină la noi, este pământ rusesc”, a mai apreciat politicianul, subliniind că „doar atunci Ucraina se va linişti”.

Crimeea a fost alipită marţi Rusiei, printr-un acord semnat la Moscova de Vladimir Putin şi autorităţile separatiste din peninsula ucraineană.”

UPDATE. REFERENDUM ÎN CRIMEEA. Votul s-a încheiat. 82% din populaţie s-a prezentat la urne. 96,6% dintre alegători au votat pentru alipirea Crimeei la Rusia. SUA şi UE, inclusiv România, nu recunosc referendumul

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE: Liderul separatist al Crimeei merge la Moscova

UPDATE: Deputat rus: Anexarea Crimeei, în următoarele 2-3 săptămâni

UPDATE: Putin, discurs în Duma de Stat, pe tema Crimeei

UPDATE: Preşedintele Parlamentului din Crimeea a anunţat, luni, că toate unităţile militare ucrainene cu sediul în Crimeea vor fi dizolvate, relatează AFP, conform Mediafax.

Citeşte şi: AFP: Crimeea dizolvă unităţile militare ucrainene de pe teritoriul său

UPDATE: Alipirea peninsulei ucrainene Crimeea la Rusia a fost aprobată de 96,6 la sută dintre alegători la referendumul organizat duminică, potrivit rezultatelor definitive comunicate luni dimineaţa de premierul prorus Serghii Aksionov, pe contul său de Twitter, relatează AFP, citată de Mediafax.

Citeşte şi: Parlamentul din Crimeea a decis naţionalizarea bunurilor statului ucrainean

„Rezultate definitive la referendum 96,6 la sută pentru!”, a scris Aksionov. Parlamentul Crimeei se va reuni în cursul dimineţii pentru a aproba oficial candidatura Crimeei la integrarea în Rusia, sprijinindu-se pe acest referendum considerat nelegitim la Kiev şi în Occident.

UPDATE: Autorităţile de la Kiev se pregătesc pentru formarea Noii Gărzi Naţionae. 10.000 de oameni vor fi recutaţi în următoarele douăsăptămâni. Premierul spune că-i va duce în justiţie pe separatiştii care încearcă să distrugă integritatea Ucrainei.

UPDATE: 82% din populaţie s-a prezentat la vot. 95,5% din voturi au fost în favoarea alipirii Crimeei la Rusia, conform BBC.

Citeşte şi: 95,5% dintre votanţi au ales alipirea Crimeei la Rusia

Jumătate din voturi au fost numărate până în prezent.

UPDATE: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a declarat că referendumul în favorea alipirii la Rusia care a avut loc duminică în Crimeea este „ilegal” şi a îndemnat Moscova să „evite o escaladare inutilă şi periculoasă în Ucraina”.

Citeşte şi: Ministrul francez de Externe, Laurent Fabius: referendumul din Crimeea, ILEGAL

UPDATE: Secretarul Foreign Office, William Hague, a apreciat, într-o intervenţie avută cu o zi înaine de o reuniune a miniştrilor de Externe din UE, că referendumul reprezintă o încălcare a Constituţiei ucrainene.

Citeşte şi: Secretarul Foreign Office, William Hague: Referendumul din Crimeea este o „farsă”

UPDATE: Mii de persoane au ieşit duminică seara pe străzile capitalei Crimeei, Simferopol, şi Sevastopolului, care găzduieşte flota rusă la Marea Neagră, pentru a sărbători votul favorabil alipirii Crimeei la Rusia.

Citeşte şi: Alipirea Crimeei la Rusia, sărbătorită de mii de persoane, la Simferopol şi Sevastopol

UPDATE: Premierul separatist al Crimeei salută o decizie „istorică”, duminică, în urma referendumului privind alipirea la Rusia.

Citeşte şi: Crimeea va solicita luni alipirea la Rusia

UPDATE: Washingtonul „respinge” referendumul care a avut loc duminică în Crimeea, anunţă Casa Albă.

Citeşte şi: SUA „resping” referendumul care a avut loc în Crimeea, anunţă Casa Albă

UPDATE. 93% dintre alegătorii din Crimeea au votat alipirea acesteia la Rusia, conform rezultatelor parţiale.

Citeşte şi: Crimeea a votat alipirea la Rusia

UPDATE. România consideră ilegal referendumul. Şeful statului anunţă că ţara noastră nu va recunoaşte rezultatele.

Citeşte şi: Băsescu: România consideră ilegal referendumul din Crimeea

UPDATE. Urnele s-au închis. prezenţa la referendum a fost masiv.Mi de oameni şi-au arătat susţinerea alipirii Crimeei la Rusia.

UPDATE. Peste două mii de persoane au protestat duminică la Londra, în faţa sediului Ambasadei Rusiei, faţă de „imperialismul lui Putin” şi au denunţat „un referendum care se desfăşoară sub ameninţarea unei arme” în Crimeea.

Citeşte şi: Proteste la Londra împotriva „unui referendum sub ameninţarea unei arme” în Crimeea

UPDATE. Uniunea Europeană a condamnat în mod oficial, duminică, referendumul din Crimeea, catalogându-l drept „ilegal şi ilegitim”, şi a anunţat că va adopta sancţiuni luni.

Citeşte şi: UE: Referendumul din Crimeea este ilegal şi ilegitim, iar rezultatul acestuia nu va fi recunoscut

UPDATE. Preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis telefonic cancelarului german Angela Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea, în curs duminică, privind alipirea regiunii ucrainene la Rusia, a anunţat Kremlinul.

 Citeşte şi: Putin a asigurat-o pe Merkel că Rusia va respecta rezultatul referendumului din Crimeea

UPDATE. Manifestanţi proruşi au pătruns duminică în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk, un oraş rusofon situat în estul Ucrainei, la finalul unei manifestaţii pentru alipirea la Rusia, relatează Mediafax.

Citeşte şi: Manifestanţi proruşi au pătruns în sediile parchetului şi serviciilor speciale (SBU) din Doneţk

UPDATE. Angela Merkel a afirmat că doreşte ca mai mulţi observatori din cadrul Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) să fie mobilizaţi în Ucraina, într-o conversaţie la telefon, duminică, cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat Cancelaria, informează Mediafax. […]”

LIVE TEXT. Putin, declaraţii incredibile: Kievul este un oraş al Rusiei, este mama Rusiei. Crimeea este o parte din Rusia

Se arata ca:

UPDATE: Biden: Federaţia rusă a susţinut un referendum ilegal, iar acum, pasul de a anexa Crimeea

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a susţinut, marţi, o declaraţie referitoare la anexarea Crimeei la Federaţia Rusă.

Putin a invocat precedentul Kosovo şi dezlipirea Ucrainei de URSS, i-a numit pe actualii lideri de la Kiev neonazişti şi impostori, a subliniat că Rep. Crimeea a aparţinut tot timpul Rusiei.

Citeşte, în format LIVE TEXT, principalele declaraţii ale preşedintelui rus:

– Tătarii din Crimeea au fost reprimaţi, mulţi oameni au suferit. Cred că toate măsurile legale şi politice trebuie luate pentru a reinstaura drepturile tătarilor. Respectăm toate drepturile grupurilor etnice din Crimeea.

– Susţinem existenţa a trei limbi oficiale în Crimeea: rusă, ucraineană şi tătară.

– Crimeea e o parte din Rusia. Crimeea este o zonă sfântă pentru Rusia.

– URSS s-a destrămat şi puţini au avut timp să înţeleagă evenimentele. Toate aceste republici vor avea o forţă comună, o monedă comună, o economie comună. Atunci când Crimeea s-a văzut în alt stat, s-a simţit jefuită.

– Naţiunea rusă s-a trezit divizată, poate cea mai divizată din lume. În 1991, statul rus, Rusia şi-a înclinat capul. Ne-am aflat într-o situaţie dificilă, dar oamenii nu au acceptat. Crimeea este pământ rusesc, cu inima nu am aşteptat, dar a trebuit să acceptăm noua istorie. Am vrut să avem relaţii bune cu Ucraina, un stat pe care îl considerăm ca pe un frate.

– E doar o formalitatea preluarea Crimeei. Nu am vrut dispute teritoriale cu Ucrainia, cetăţenii ruşi din Ucraina vor fi respectaţi, cetăţenii ruşi au fost asimilaţi forşat, s-a încercat o asimilare forţată.

– Puterea de la Kiev i-a făcut pe oameni să simtă că s-au săturat, Ucraina era exploatată, iar cei de la putere nu era interesaţi de viaţa oamenilor de rând.

– Îi înţeleg pe cei care au protestat pe Euromaidan. Dar cei care au fost în spatele protestelor violente sunt criminali, este o lovitură de stat, sunt rusofobi, neonazişti şi sunt responsabili de crime.

– Puterea legală din Ucraina este deţinută de impostori

– Noi nu violăm dreptul internaţional. Ce anume nu respectăm?

– Forţele militare ale Rusiei nu au intrat niciodată în Crimeea, ele erau deja acolo, potrivit convenţiilor. Nu am depăşit limita de 25.000 de soldaţi. Apoi a avut loc referendumul şi am acţionat potrivit Cartei ONU. Când Ucraina s-a rupt de URSS a făcut acelaşi lucru, dar cei din Crimeea nu au voie. În Kosovo la fel.

– Acţiunile locuitorilor din Crimeea respectă toate prevederile şi convenţiile. SUA şi UE au spus că necazul cu Kosovo este special, ce este aşa special? Numărul de victime contează? De ce folosim un dublu standard? Dacă situaţia ar fi scăpat de sub control, s-ar fi repetat scenariul Kosovo. De ce credeţi că nu au fost victime? Pentru că nu te poţi pune împotriva poporului. De aceea, vreau să le mulţumesc militarilor ucrainieni care nu şi-au murdărit mânile cu sânge. Situaţia din Ucraina reflectă în oglindă tot ceea ce s-a întâmplat în lume.

– SUA cred în puterea lor militară şi ei cred că, dacă ceva este corect după voinţa lor, intervin militar, iar dacă nu eşti cu ei, înseamnă neapărat că eşti împotriva lor. Este ceea ce s-a întâmplat în Iugoslavia. Au încălcat Constituţii.

– Suntem ameninţaţi cu sancţiuni. SUA vor să introducă aceste sancţiuni, de aceea credem că politicile care au avut loc în sec. 18, 19 şi 20 sunt tot acolo. Noi nu suntem ipocriţi. Au fost iresponsabili.

– Vrem să avem relaţii cinstite cu Occidentul, dar am fost înşelaţi. Rusia s-a găsit în situaţia în care nu ar fi putut să renunţe. Rusia trebuie să fie luată în calcul şi respectată. Apreciem acţiunile acelor ţări care ne-au respectat deciziile, respectăm acţiunile Chinei.

– Vreau să mă adresez americanilor, sunt mândri că libertatea este deasupra a tot. Dar libertatea Crimeei?  Şi nemţii ne vor înţelege, noi am înţeles aspiraţiile germanilor pentru reunificare. Sperăm şi noi ca Germania să respecte aspiraţiile Rusiei.

– Nu avem nevoie de alte teritorii în afară de Crimeea, pentru că Crimeea a fost tot timpul a Rusiei. Suntem ţara-casă pentru mai multe etnii.

– Credem că o cooperare cu NATO este binevenită, vrem o alianţă militară

– Kiev este un alt oraş al Rusiei

– Ucraina ar trebui să fie interesată în apărarea acestor oameni, avem atâtea proiecte comune

– Ucrainienii ar trebui să fie interesaţi să stabilească pacea în ţara lor

– Trebuie să fi puternici pentru a trece peste aceste încercări, peste această opoziţie a vestului

– Ni s-a sugerat că vom avea şi ceva probleme interne odată cu aceste sancţiuni, vor să înrăutăţească viaţa în Rusia

– A fost un referendum corect, oamenii din Crimeea au ales: vor să fie cu Rusia

– Rusia are de luat o decizie complicată în continuare

– 97% din cei care au votat vor ca Crimeea să se reunifice cu Rusia. 95% din ruşi cred că avem tot dreptul să alipim Crimeea. R. Crimeea şi oraşul Sevastopol s-a hotărât să facă parte din Rusia

– Pentru a ratifica acest tratat, declar că Crimeea şi Sevastopol fac parte din Rusia”

Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi să folosească armele

Se arata ca:

„Militarii ucraineni din Crimeea au fost autorizaţi marţi să utilizeze armele, în urma unui atac asupra unei unităţi, la Simferopol, în care a fost ucis un militar, relatează Mediafax.

„Pentru protejarea vieţilor soldaţilor noştri, unităţile militare ucrainene din Crimeea au fost autorizate să utilizeze armele”, a declarat Ministerul Apărării într-un comunicat.

Anterior, Ministerul Apărării a anunţat că un militar ucrainean a fost ucis, marţi, într-o tentativă de luare cu asalt a unei unităţi militare din Simferopol, capitala provinciei Crimeea, ocupată de trupe ruse.

Citeşte şi: Prima victimă de la Simferopol. Un militar ucrainean a fost ucis

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.

Citeşte şi: Premierul Ucrainei: Conflictul cu Rusia intră într-o fază militară

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat marţi un acord istoric prin care Crimeea intră în componenţa Rusiei, sfidând sancţiunile occidentale decise împotriva Moscovei în cntextul acestei crize.

După ce preşedintele Putin a semnat tratatul de alipire a Crimeei, Executivul ucrainean a anunţat că refuză să disloce trupele din peninsulă şi se pregăteşte de război.”

Ruşii retrag miliarde de dolari din băncile din Vest, în aşteptarea sancţiunilor economice

Se arata ca:

„Băncile şi companiile din Rusia retrag miliarde de dolari din băncile occidentale care au operaţiuni în SUA, de teama îngheţării activelor sau altor posibile sancţiuni economice impuse de Washington în contextul crizei din Crimeea, potrivit unor surse bancare mosccovite, citate de Financial Times.Sberbank şi VTB, cele mai mari bănci din Rusia, precum şi companii importante din industria rusească, printre care LukOil, îşi „repatriază” fondurile deţinute în băncile din Vest, potrivit surselor citate.

Retragerile de capital au accelerat după încheierea fără un acord a ultimei runde de negocieri dintre ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, şi secretarul de stat al SUA John Kerry, potrivit Mediafax.

Investitorii aşteaptă cu îngrijorare rezultatul referendumului de duminică din Crimeea privind separarea de Ucraina şi aderarea la Federaţia Rusă. Traderii şi oamenii de afaceri anticipează că, în funcţie de rezultatul scrutinului, SUA şi aliaţii din Vest ar putea anunţa sancţiuni economice împotriva Rusiei încă de luni.

Randamentul de referinţă al obligaţiunilor guvernamentale cu maturitatea la 10 ani ale Rusiei a închis vineri pe piaţa secundară la 9,7%, faţă de mai puţin de 8% în ianuarie.

Rubla se tranzacţionează aproape de un minim istoric, încheind şedinţa de vineri la un curs de 36,7 unităţi pentru un dolar.

Cel mai bogaţi 10 oameni din Rusia, în frunte cu miliardarul Alişer Usmanov, au pierdut 6,6 miliarde de dolari din avere în ultima săptămână, potrivit estimărilor publicate vineri de compania de cercetare Wealth-X.

Acţiunile companiilor ruse au pierdut 20% din valoare de la începutul acestui an, continuând scăderile vineri.

„Ironia este că sectorul bancar rus a realizat progrese importante în ceea ce priveşte interconectarea cu sistemul financiar global. Asta înseamnă că este vulnerabil, reprezintă o pârghie importantă de presiune”, a declarat Strobe Talbott, preşedinte al Brooking Institution şi oficial al Departamentului de Stat al SUA în timpul administraţiei Clinton.

Valoarea titlurilor de Trezorerie SUA deţinute de instituţii străine a scăzut cu 105 miliarde de dolari în ultima săptămână, potrivit datelor publicate de Rezerva Federală din New York, care alimentează astfel zvonurile că şi banca centrală a Rusiei ia măsuri pentru reducerea expunerii la posibile sancţiuni.

Potrivit Trezoreriei SUA, Rusia deţinea la finele anului trecut obligaţiuni guvernamentale americane în valoare de 138,6 miliarde de dolari.

O sursă bancară de la Moscova a afirmat, pentru Financial Times, că 90% dintre investitorii ruşi se comportă deja ca şi cum ar fi fost introduse sancţiuni.

În acelaşi timp, piaţa rusă a suferit în ultimele săptămâni retrageri masive de capital străin. Potrivit unor surse financiare citate de FT, băncile din SUA au vândut masiv obligaţiuni ruseşti. Datele Băncii Reglementelor Internaţionale arată că băncile şi fondurile de investiţii din SUA au o expunere de aproximativ 75 miliarde de dolari pe Rusia.

Deşi băncile străine nu au început încă să oprească creditarea către companiile ruseşti în mod generalizat, surse bancare afirmă că negocierile sunt blocate în mai multe cazuri, deoarece instituţiile de credit sunt în expectativă.

Alexei Kudrin, fost ministru de Finanţe al Rusiei şi membru al echipei de consilieri pe probleme economice ai preşedintelui Vladimir Putin, a avertizat joi că sancţiunile economice ar putea determina retrageri de capital străin de 50 miliarde de dolari pe trimestru din economia rusă.”

Gorbaciov: Referendumul din Crimeea a corectat o eroare istorică

Se arata ca:

„Ultimul preşedinte al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, a declarat că, prin referendumul de duminică din Crimeea, s-a reparat o eroare istorică, consemnează agenţia Interfax citată de EFE, conform Agerpres.

Peninsula strategică majoritar rusofonă, scăldată de apele Mării Negre, a fost cedată Ucrainei în anul 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hruşciov, pe când Rusia şi Ucraina făceau parte din URSS.

‘Dacă atunci Crimeea a fost încorporată Ucrainei în conformitate cu legile sovietice, adică după legile Partidului (Comunist al URSS), fără ca oamenii să fie întrebaţi, acum poporul a corectat acea eroare’, este de părere Gorbaciov.

Citeşte şi: Gorbaciov nu susţine unificarea Crimeei cu Rusia

‘Trebuie salutat acest lucru, nu să se impună sancţiuni’, a continuat el, făcând referire la avertismentele statelor occidentale, care nu au recunoscut referendumul şi au instituit sancţiuni împotriva unor oficiali ruşi şi ucraineni ce au contribuit la secesiunea Crimeii.’Pentru a impune sancţiuni este nevoie de motive serioase, foarte serioase. Şi sancţiunile trebuie aprobate de ONU’, a mai spus ultimul lider sovietic. În opinia părintelui perestroikăi, ‘voinţa exprimată de poporul din Crimeea şi transformarea acesteia în entitate a Federaţiei Ruse nu este un motiv’ pentru aplicarea de sancţiuni.

Citeşte şi: Viktor Ianukovici, vizat de sancţiuni americane

Ca urmare a rezultatului referendumului de duminică, Parlamentul Crimeii (Consiliul Suprem) a proclamat luni independenţa peninsulei faţă de Ucraina şi a cerut alipirea ei la Rusia.

Citeşte şi: Kievul, îngrijorat de ”turiştii politici ruşi” de pe teritoriul Ucrainei

Gandul

SUA „resping” referendumul din Crimeea, organizat „sub ameninţări cu violenţe” din partea Rusiei. UPDATE: Obama a discutat cu Putin

Ucraina a primit marţi „lovituri inacceptabile” de la Rusia, afirmă Obama şi Merkel

Se arata ca:

Preşedintele american Barack Obama şi cancelarul german Angela Merkel au apreciat marţi, într-o convorbire la telefon, că Ucraina a primit „lovituri inacceptabile” la adresa integrităţii sale prin alipirea Crimeei la Rusia, potrivit unui comunicat emis de către Cancelaria germană, relatează AFP.

„Declaraţia unilaterală de independenţă a Crimeei şi integrarea decretată astăzi (marţi) de către Federaţia Rusă sunt lovituri inacceptabile la adresa integrităţii teritoriale a Ucrainei”, au subliniat cei doi, se arată într-un comunicat.”

Biden: Acţiunea Rusiei în Crimeea „este o confiscare a unui teritoriu”

Se arata ca:

„Oficialii americani au adoptat o poziţie dură faţă de alipirea Crimeei la Rusia

Vicepreşedintele Statelor Unite Joe Biden a condamnat marţi, la Varşovia, acţiunile Rusiei în Crimeea, catalogându-le drept o „confiscare a unui teritoriu” şi a ameninţat Moscova cu noi sancţiuni, relatează AFP.

„Rusia a prezentat un întreg evantai de argumente pentru a justifica ceea ce nu este decât o confiscare a unui teritoriu”, a declarat Biden.

„Izolarea politică şi economică a Rusiei nu poate decât să crească, în cazul în care ea continuă pe această cale şi va vedea, în fapt, noi sancţiuni din partea Statelor Unite şi UE”, a adăugat el.”

Transnistria cere alipirea la Rusia. Preşedintele Republicii Moldova: „Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva”

Se arata ca:

Preşedintele sovietului suprem de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia. În prezent, Transnistria nu se încadrează în prevederile unui proiect de lege al Dumei de Stat ruse, care înlesneşte anexarea de teritorii străine, în anumite condiţii. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine însă că Sovietul Suprem al Transnistriei nu a ratificat oficial acest demers, care pare unul personal al lui Burla.

Preşedintele sovietului suprem (Parlamentul) de la Tiraspol, Mihail Burla, a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a posibilităţii de alipire a Transnistriei la Rusia, scrie publicaţia economică de la Moscova, Vedomosti. Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a declarat într-o conferinţă de presă că Sovietul Suprem de la Tiraspol nu a semnat însă un demers oficial în acest sens, lăsând să se înţeleagă că scrisoarea lui Burla este în nume personal. Conform lui Timofti, el ar urma să se întâlnească miercuri cu preşedintele României, Traian Băsescu, la Iaşi.

UPDATE. „Am luat cunoştinţă că a făcut o astfel de declaraţie aşa-numitul conducător al aşa-numitului organ de conducere a Transnistriei. Burla parcă îl cheamă. Dar Sovietul Suprem al Transnistriei nu a semnat aşa ceva. Astfel de acţiuni nu aduc bine Republicii Moldova şi cred eu nici chiar Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelui „image” internaţional de care se bucură Rusia. Dacă va accepta, cred eu că va fi un pas greşit„, a spus Nicolae Timofti.

„Federaţia Rusă a confirmat mereu ataşamentul faţă de aceste principii (de drept internaţional) şi aşteptarea noastră este ca poziţia acestui stat va corespunde acestor principii şi rolului de mediator în procesul transnistrean. Îndemnăm cetăţenii şi societatea civilă la calm„, a mai spus Timofti.

Referitor la referendumul din Crimeea, Timofti a declarat că Moldova nu recunoaşte acest demers, considerându-l ilegal. „Poziţia Republicii Moldova este următoarea: noi calificăm drept ilegal şi nu recunoaştem rezultatele aşa-numitului referendum cu privire la statutul Peninsulei Crimeea. Reconfirmăm sprijinul ferm pentru integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. Consdiderăm că orice decizie aprobată în baza acestui aşa-zis referendum nu este nici legitimă, nici legală din punct de vedere al dreptului internaţional”.

Scrisoarea lui Mihail Burla vine în contextul unui proiect de lege propus de mai mulţi parlamentari ruşi, care facilitează aderarea unor teritorii la Rusia, fără acordul statelor care le cuprind, în absenţa unei autorităţi legitime eficiente, în urma unui referendum sau a deciziei autorităţilor lor.

Burla i-a scris lui Narîşkin că autorităţile de la Tiraspol nu se pot folosi de legea dată de Moscova, pentru că nu pot organiza un referendum privind alipirea la Rusia în baza legilor Republicii Moldova, deoarece acestea nu funcţionează în Transnistria şi nici nu pot invoca motivul că autorităţile de la Chişinău sunt ineficiente.

Totodată, acesta precizează că, în 2006, a avut loc un astfel de referendum în Transnistria, 97% dintre alegători votând alipirea Transnistriei la Rusia.

Conform Vedomosti, proiectul de lege de la Moscova a fost retras de iniţiatori, pentru a nu interfera cu referendumul din Crimeea, şi va fi repus pe ordinea de zi a Dumei de Stat sub o altă formă.

Transnistria este o republică separatistă faţă de Republica Moldova, nerecunoscută oficial decât de Rusia şi de câţiva aliaţi tradiţionali ai săi. În perioada 1990-1992, în urma unui război, teritoriul de peste Nistru al Republicii Moldova s-a autoproclamat Republică, fiind susţinut de trupe militare ruseşti care au intervenit împotriva armatei moldovene.

Populaţia Transnistriei este de aproximativ 550.000 de locuitori, iar la cel mai recent referendum, în 2004, 30% dintre ei s-au declarat ruşi şi aproximativ tot atâţia – moldoveni, restul fiind găgăuzi şi minorităţi din fostele republici sovietice.

Pe teritoriul Transnistriei se află staţionate trupe militare ale Rusiei, sub titulatura de „trupe de menţinere a păcii”. Republica separatistă este finanţată puternic de către Moscova.

Întâlnire Timofti-Băsescu, miercuri, la Iaşi

Preşedintele R.Moldova, Nicolae Timofti, a declarat că va veni miercuri în România, pentru a discuta cu omologul său român, Traian Băsescu.

Timofti a declarat că a discutat despre această întâlnire la telefon, cu preşedintele Traian Băsescu.

„Domnul premier a avut o întâlnire cu premierul Ucrainei şi au discutat mai multe subiecte. Eu voi pleca mâine în România, la Iaşi, pentru a discuta cu Traian Băsescu. Cu vecinii trebuie să trăieşti bine. Leancă la Kiev, eu la Bucureşti”, a declarat preşedintele moldovean, adăugând: „A fost o solicitare a mea”.

Precedentul Crimeea

Duminică, un milion şi jumătate de alegători din Peninsula ucraineană Crimeea au votat în vederea unei alipiri la Rusia, într-un scrutin denunţat de cea mai mare parte a comunităţii internaţionale, dar susţinut de Moscova şi al cărui rezultat nu a lăsat loc la nicio surpriză. La închiderea urnelor, rezultatele indicate de un exit-poll au arătat că peste 95% dintre cei care s-au prezentat la vot au cerut includerea Crimeii în Federaţia Rusă. Prezenţa la vot a fost de aproximativ 82%, votul fiind boicotat de minoritatea tătară şi de ucrainenii fideli Kievului.

SUA, UE precum şi liderii diplomaţiei din Marea Britanie sau Franţa au declarat că nu recunosc acest referendum şi rezultatele sale, pentru că s-a desfăşurat ilegal, fără să respecte Constituţia Ucrainei. O poziţie similară a anunţat şi Preşedinţia României.

Liderul auto-proclamat al Crimeii, premierul Serghei Aksionov, a anunţat că luni, la ora 10.00, Parlamentul local se va reuni pentru a vota o rezoluţie prin care cere oficial Rusiei includerea Peninsulei în Federaţia Rusă. Pe străzi, mii de oameni au ieşit să sărbătorească rezultatul scrutinului, fluturând steaguri ruseşti şi cântând melodii tradiţionale din Rusia.

Ministrul Apărării de la Kiev a anunţat că Rusia şi Ucraina au negociat un armistiţiu în Crimeea, valabil până vineri, 21 martie: trupele ucrainene vor rămâne în baze, iar cele ruseşti nu vor încerca să le scoată de pe poziţii.

În contextul în care trupe ruse şi miliţii proruse sunt mobilizate în Crimeea, locuitorii acestei regiuni din sudul Ucrainei au fost invitaţi să aleagă între integrarea în Federaţia Rusă şi o autonomie mai largă în interiorul Ucrainei.

Prima întrebare de pe buletinul de vot a fost: „Sunteţi în favoarea reunificării Crimeii cu Rusia, ca parte a Federaţiei Ruse?”. A doua întrebare este: „Sunteţi în favoarea restaurării Constituţiei din 1992 şi cu statutul Crimeii ca parte a Ucrainei?”.

Această a doua întrebare nu era deloc o opţiune pro-Ucraina, pentru că în Constituţia din 1992 Crimeea era o entitate independentă a Ucrainei, cu drepturi sporite de a-şi determina statutul şi relaţiile internaţionale.”

Putin a semnat acordul de unire cu Crimeea. Concert festiv în Piaţa Roşie. Putin: „Nu vor urma şi alte regiuni, după Crimeea”

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele Vladimir Putin cere Guvernului şi Parlamentului să aprobe un acord care să ateste alipirea Crimeii la Rusia şi consideră „oportun” să îl ratifice.

Preşedintele rus, Vladimir Putin, s-a declarat oficial dispus să ratifice un acord ratificat de Parlament, care prevede integrarea în Rusia a Crimeii, peninsulă din sudul Ucrainei, într-un document publicat marţi pe site-ul Kremlinului. El a semnat un acord cu liderii Peninsulei, prin care se atestă faptul că Crimeea devine parte a Federaţiei Ruse. Marţi după-amiază, în Piaţa Roşie de lângă Kremlin, au fost organizate concerte şi festivităţi, iar Putin a ţinut un discurs în care a urat bun venit Crimeii în Rusia. Este pentru prima oară după al doilea Război Mondial când Rusia îşi modifică în mod oficial graniţele.

Într-un discurs ţinut în faţa camerelor reunite ale Parlamentului de la Moscova, Putin a cerut adoptarea a două legi prin care Crimeea şi Sevastopol să devină părţi ale Federaţiei Ruse. Putin a declarat că în Crimeea vor exista trei limbi oficiale – rusa, tătara şi ucraineana.

Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

UPDATE 13.05Iată principalele declaraţii ale lui Vladimir Putin în faţa Parlamentului rus. Gândul a transmis live text.

Putin şi-a început discursul printr-un elogiu la adresa Crimeii, spunând că are „o semnificaţie istorică” pentru Rusia. El spune că referendumul de duminică a respectat principiile democratice.

„Crimeea este o convergenţă unică de naţiuni diferite şi, din acest punct de vedere este foarte asemănătoare cu Rusia”, spune Putin.

El a condamnat transferarea Crimeii către Ucraina, în 1954, în cadrul URSS. Putin spune că a fost o decizie neconstituţională, luată în spatele uşilor închise.

„Milioane de ruşi s-au culcat într-o ţară şi s-au trezit în alta”, a spus Putin, care a comparat mutarea ruşilor în Ucraina cu mutarea unor „saci de cartofi”. Putin mai spune că ruşii au fost persecutaţi în Ucraina şi că limba nu le-a mai fost recunoscută oficial.

Putin a mai declarat că ideea că Peninsula Crimeea este parte a Rusiei este „de nezdruncinat” şi că datează de generaţii întregi.

În Crimeea vor fi trei limbi oficiale: rusa, tătara şi ucraineana.

Putin atacă din nou regimul de la Kiev, pe care îl numeşte „anti-semit” şi „rusofob”, spunând că acest regim „a determinat o mare parte din ce se întâmplă acum în Ucraina”. Putin spune că la putere în Kiev sunt „impostori controlaţi de radicali”.

Putin invocă precedentul Kosovo, creat de Occident, pe care îl acuză că foloseşte standarde duble. El spune că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

Preşedintele Rusiei spune că nu se poate vorbi despre o invazie militară a Rusiei în Crimeea, pentru că „nu a existat nici măcar o singură confruntare militară în Crimeea”. Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras, se întreabă retoric Putin. În schimb, nu se poate spune acelaşi lucru despre intervenţiile militare ale Occidentului în Orientul Mijlociu, spune Putin.

„Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. „Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”.

Putin a cerut Parlamentului să adopte două noi legi, care să facă Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol părţi ale Federaţiei Ruse, în baza referendumului din Crimeea.


ŞTIREA INIŢIALĂ. În acest document, preşedintele rus cere puterilor publice ruse (Guvernului şi Parlamentului) să aprobe un astfel de acord şi consideră „oportun” să îl ratifice. El a semnat, luni, decretul de recunoaştere a independenţei republicii rusofone din sudul Ucrainei, deschizând calea alipirii sale la Federaţia Rusă.

Putin va vorbi despre acest subiect la ora 11.00 GMT (13.00 ora României) la Kremlin în faţa celor două Camere ale Parlamentului rus, a liderilor regiunilor ruse şi a reprezentanţilor societăţii civile, la două zile după referendumul privind alipirea peninsulei ucrainene la Rusia.

Kremlinul a anunţat că şeful statului este pregătit să ratifice un acord care prevede integrarea în Rusia a Crimeei, peninsulă din Marea Neagră pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a oferit-o Ucrainei în 1954.

Duma (Camera inferioară a Parlamentului rus) a adoptat o declaraţie de susţinere a poporului din Crimeea, promiţând să „asigure securitatea” locuitorilor peninsulei „independent de originea lor etnică, de limba şi religia lor”.

Luni seara, Putin a semnat deja un decret care recunoaşte independenţa peninsulei separatiste ucrainene Crimeea, o etapă necesară pentru integrarea sa în Rusia. Aceasta urmează să facă obiectul unui acord între două state independente.

Cu puţin timp înainte, UE şi Statele Unite, care nu au încetat să condamne preluarea controlului Crimeei de către forţele proruse după destituirea preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, au sancţionat Rusia.

Anunţate aproape simultan la Bruxelles şi Washington, sancţiunile europene şi americane, mai degrabă simbolice, se referă la un număr limitat de oficiali ruşi şi ucraineni proruşi şi îl ocolesc pe Putin, dar vizează persoane foarte apropiate acestuia, cel puţin cele americane.

Astfel de sancţiuni sunt inedite în istoria relaţiilor UE-Rusia de la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991.”

Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol, despre ameninţarea alipirii Transnistriei la Rusia: „Noi unde să plecăm? Ca să trăieşti în România îţi trebuie bani”

Se arata ca:

„Românii din Transnistria sunt trişti şi îngrijoraţi pentru soarta lor, spune Ion Iovcev, directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol pentru Gândul. Făcuţi „fascişti” de propaganda rusească şi supuşi presiunilor de tot felul, aceştia se tem de scenariul alipirii Transnistriei la Rusia, adus miercuri în atenţia publică de Mihail Burla, preşedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol. Acesta a înaintat preşedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Narîşkin, o scrisoare în care solicită includerea în legislaţia Rusiei a acestei posibilităţi.

După anexarea Crimeii la Rusia, românii din Transnistria se tem că acelaşi lucru s-ar putea întâmpla şi cu republica separatistă. Acest scenariu ar putea avea asupra lor consecinţe dramatice, spune pentru gândul Ion Iovcev, care de 40 de ani îi învaţă pe copiii români din Transnistria limba română şi îi educă, în ciuda tuturor dificultăţilor, în spiritul naţional. „Noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române”, explică el unul dintre motivele pentru care nu a plecat până acum, în ciuda tuturor greutăţilor. Există însă şi un altul, care cântăreşte chiar mai greu: „Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.   Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem, să ne oprim la Gara de Nord?”, se întreabă directorul.

Cu toate acestea, este convins, că în cazul alipirii Transnistriei la Rusia, mulţi români vor renunţa la tot ce au strâns într-o viaţă şi vor lua calea pribegiei, ca în 1940.

Citiţi mai jos interviul integral, în care Iovcev vorbeşte despre viaţa românilor din Transnistria, despre speranţele pe care şi le pun în tratatul cu UE şi despre cum îi va afecta o eventuală unire cu Rusia.

Ce părere aveţi despre toate declaraţiile de astăzi privind alipirea Transnistriei la Federaţia Rusă?

Nu am reuşit să citesc tot discursul pentru că în acest moment sunt plecat din Tiraspol, la Liceul Alexandru cel Bun din Bergher. Dar în aceste condiţii poate că va fi mult mai serios ca până acum. Eu nici nu-mi închipui lucrul acesta. Cum oraşul Tighina, de pe malul drept al Nistrului, să fie în Federaţia Rusă? Nici nu-mi închipui că  suntem în genul de acţiune din Crimeea, Republica Moldova este recunoscută ca un stat integru şi suveran. Problema anexării Tiraspolului este de neconceput. Peste 30% din populaţie sunt români, alţi 30% sunt ucraineni, populaţia rusofonă este minoritară şi trăieşte în majoritate în Tiraspol, la oraşe. Aici este şocant, este de neînţeles, această alipire ar fi o ambiţie de tip imperial de secol XVIII-XIX.

Cum sunt oamenii? Ce spun românii despre această situaţie?

Ştiţi că acum, primăvara, ar trebui să vedem mai multe zâmbete pe faţa oamenilor. Dar oamenii sunt foarte trişti, sunt îngrijoraţi. Zilele acestea o profesoară de la liceu s-a dus să-şi facă buletin moldovenesc şi era o coadă mult mai mare ca altădată formată inclusiv din populaţie rusofonă care vrea să-şi ia paşapoarte biometrice. Toată lumea se gândeşte la luna mai când va fi semnat tratatul cu Uniunea Europeană. Cred că trebuie semnat cât mai repede acordul cu Uniunea Europeană.

Dacă prin absurd s-ar repeta scenariul din Crimeea în cazul Tiraspolului ce aţi face?

În primul rând că chiar şi prin absurd e foarte greu să-mi închipui aşa ceva. Nici nu-mi închipui ce putem face şi ar fi o mare dramă pentru populaţia românească din Tiraspol. Cred că se va repeta situaţia 1940, oamenii îşi vor părăsi agonisirea de o viaţă şi vor pleca în pribegie.

Cum simte populaţia românească presiunea din partea populaţiei ruseşti şi din partea autorităţilor?

Ştiţi că se  spune că ce scrie mass-media se reflectă şi asupra populaţiei. Mass-media e în majoritate în limba rusă şi oamenii sunt îmbibaţi cu idei fixe în interesul Federaţiei Ruse. Românii sunt ponegriţi în toate felurile, sunt făcuţi inclusiv fascişti.

Ce se vor face românii din Transnistria în cazul alipirii la Rusia?

În cazul alipirii Transnistriei la Rusia, cred că o să emigreze în masă. Puţini vor rămâne aici. Sunt unii care vor rămâne pentru că ei cred tot ce li se spune la televizor, sunt spălaţi pe creier. Vor rămâne bătrânii şi cei care chiar nu au bani deloc şi nu au unde să meargă. Este foarte greu aici cu salariile care sunt foarte mici, cu pensii mici, cu propaganda rusească.

Dumneavoastră de ce aţi rămas acolo?

Chiar mă întreb şi eu. M-a prins timpul aici. Am venit pentru studii şi am rămas. Apoi când am devenit director nici n-am simţit când a trecut timpul, nu puteam să-i lăsăm pe copiii pe care i-am educat în spiritul românesc. Am rămas pentru asta, să-i educăm pe aceşti copii, generaţie după generaţie. Pe de altă parte, unde să plecăm? Ştim că românii sunt primitori.  Dar ca să trăieşti în România îţi trebuie bani. Ce să facem să ne oprim la Gara de Nord?

Aşteaptă românii din Tiraspol ajutor din partea românilor în cazul alipirii Tiraspolului de Rusia?

Sigur că aşteptăm ajutor din partea românilor şi ar fi bine să îl şi primim pentru tot ce am făcut pentru statul român. Clar că statul român trebuie să ne ajute. Singura recunoaştere a ceea ce am făcut şi, în acelaşi timp, singurul preşedinte care ne-a decorat a fost, în 2000, preşedintele Constantinescu şi de atunci noi stăm la paza limbii române, suntem ostaşii limbii române.”

Eu cred ca trebuie aratat de la bun inceput ca Euromaidanul era o problema interna a Ucrainei, stat suveran, indiferent de ce jocuri politice erau in jurul lui. De aceea Rusia trebuia sa respecte si sa aplice cele doua principii de drept international cu privire la relatiile prietenesti si de colaborare intre state in conformitate cu Carta O.N.U., adoptata prin Rezolutia 2625 / 1970 (de vazut aici si aici):

– Principiul neamestecului in treburile interne ale altor state,

– Principiul nerecurgerii la forta si la amenintarea cu forta.

Euromaidanul nu a amenintat un alt stat, nu a amenintat un grup etnic traitor in interiorul sau exteriorul granitelor Ucrainei, nu a fost o miscare rasista sau xenofoba!! Nu se punea nicidecum problema protejarii populatiei ruse sau a alteia care, chipurile, ar fi fost amenintata de Euromaidan, pentru simplul motiv ca populatia rusofona nu era amenintata. Halucinant este ce spune Putin, si anume ca ar fi fost vorba de rusofobie, nazism, referitor la „cei care au fost in spatele protestelor”! Pe de alta parte nu vad cum a fost Rusia inselata de catre Occident (sau la ce anume se refera?). In schimb se reliefeaza cu claritate urmatorul lucru: daca Ianukovici ar fi ramas la Putere, Rusia n-ar mai fi anexat Crimeea. Cum oamenii revoltati, despre care Putin a spus ca-i intelege si ii aproba, l-au dat jos pe Ianukovici, a fost imediat anexata si Crimeea. Ucraina avea tot dreptul sa se asocieze cu UE – deriva din principul egalitatii statelor suverane: dreptul fiecarui stat de a-si hotari singur regimul social, economic si politicchestiunea asta l-a deranjat pe liderul de la Kremlin. Care a incalcat orice tratat international spre a-si impune planurile de dominatie si de expansiune. Prin Euromaidan nu a fost atacat niciun stat, si atunci cine e agresorul? Cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a atacat Ucraina, integritatea sa teritoriala si suveranitatea sa? Si iarasi stau si ma intreb: cine e oare „criminal si neonazist”, cel care nu a atacat niciun stat sau cel care a anexat Crimeea incalcand orice norma de drept international, orice tratat international? Un articol din Gandul, citat de mine in aceasta postare, arata, printre altele, ca:

„Putin a comparat intervenţia rusească în Crimeea cu operaţiunea Occidentului în Kosovo, doar că aici nu s-a tras nici măcar un foc de armă, Putin luând în zeflemea atitudinea Vestului: Cine a mai auzit de o intervenţie militară fără niciun foc de armă tras?, s-a întrebat el retoric. Putin a acuzat Vestul că foloseşte standarde duble, el spunând că Vestul a intervenit în Kosovo, în 1999, însă acum condamnă acţiunile pro-ruse din Crimeea. El spune că atunci operaţiunea NATO a fost justificată prin persecutarea etnicilor albanezi de către sârbi.

“Nu-i credeţi pe cei care vă sperie cu Rusia şi spun că vor urma şi alte regiuni după Crimeea. Nu avem nevoie de o divizare a Ucrainei”, a declarat Putin.

El a explicat că Rusia s-a văzut pusă în faţa posibilităţii ca portul de la Sevastopol să fie folosit de forţele NATO, iar acest lucru ar fi ameninţat sudul Rusiei, mai spune Putin. “Ei (NATO) sunt băieţii buni, dar să-i lăsăm pe ei să vină să ne vadă pe noi, decât să îi vizităm noi pe ei”, a mai spus Putin.

Numai ca Dl. Putin ar trebui sa arate care tara a anexat Kosovo. SUA a anexat, cumva, Kosovo? Franta, Germania…? Care? Si atunci? Pe cand acum Rusia a anexat Crimeea… Dar in ceea ce priveste Kosovo sa nu uitam agresiunile facute de fortele de securitate sarbe, spre exemplu Račak massacre, la care agresiune albanezii kosovari aveau dreptul la autoaparare… Iar in privinta posibilitatii ca portul de la Sevastopol sa fie folosit de NATO, Rusia ar fi trebuit sa-si aminteasca de Memorandumul de la Budapesta, pe care, de asemenea, l-a incalcat. Rusia, dupa 1989, a incurajat, din pacate, miscari secesioniste ilegale, cum a fost si in Transnistria unde a condus la crearea unei autoproclamate republici separatiste, cu un regim sprjinit de Kremlin si cu o armata rusa care protejeaza ilegal acest teritoriu, sub forma unei asa zise forte de mentinere a pacii.

Insa ceea ce a facut Rusia pune chestiunea aceasta a Ucrainei si intr-o alta lumina: daca, spre exemplu, Crimeea, e teritoriul rusesc, atunci si Romania are Nordul Bucovinei, Tinutul Herta, Sudul Basarabiei, care sunt teritorii romanesti, cu populatie romaneasca, de recuperat!! Vladimir Jirinovski a facut referire la aceste lucruri, iar daca te iei dupa logica actuala a Kremlinului atunci, in mod normal, aceste teritorii, care ne apartin, ar trebui sa se intoarca la patria mama, la Romania. Si eu cred ca un astfel de lucru ar trebui sa se intample pentru ca sa poata avea loc normalizarea relatiilor cu Rusia, dar si cu Ucraina. Titulescu ii spunea lui Litvinov: România şi URSS sunt vecine. Aceasta înseamnă că ele sunt chemate să fie prietene.. Acum URSS nu mai exista, dar poate sa insemne Rusia, Ucraina… Or, situatia actuala nu e de natura sa intretina aceasta prietenie, chiar daca relatiile dintre Romania si, sa zicem, Federatia Rusa sunt bune.

O alta problema ar fi replica Ucrainei la anexarea de catre Rusia a Crimeii. Va fi una militara? In orice caz, nu cred ca va fi prea usor liniste is pace in Crimeea. Iata o stire de ultima ora:

ULTIMA ORĂ: O a doua victimă în Crimeea. Un paramilitar prorus a fost ucis în Crimeea, după ce în cursul după-amiezii un militar ucrainean fusese împuşcat

Se arata ca:

„Un atac armat la Simferopol, capitala Crimeei, s-a soldat marţi cu doi morţi, un militar ucrainean şi un membru al „forţelor de autoapărare” proruse, a anunţat o purtătoare de cuvânt a poliţiei locale, citată de agenţia de presă Interfax-Ukraine, relatează AFP.

Alţi doi bărbaţi, un militar ucrainean şi un paramilitar prorus au fost răniţi, a declarat purtătoarea de cuvânt, Olga Kondrahova.

Versiunea pe care a prezentat-o purtătoare de cuvânt diferă de cea a Ministerului ucrainean al Apărării, care a anunţat un mort şi doi militari răniţi.

Potrivit ministerului, elevul-ofiţer S. Kakurin a fost ucis cu un glonţ în inimă, într-un asalt asupra unităţii din care făcea parte, la Simferopol. Căpitanul V. Fedun a fost rănit la nivelul gâtului şi unui braţ, iar un al treilea militar a fost rănit la nivelul capului şi unui picior cu lovituri de baston.

Ministerul – care în urma acestui incident a autoriza militarii ucraineni din Crimeea să-şi utilizeze armele pentru a-şi apăra viaţa -, a declarat într-un comunicat că agresorii, „purtând uniforma militarilor ruşi, erau înarmaţi cu puşti automate şi cu o puşcă cu lunetă”.

Crimeea este controlată de două săptămâni de către forţele ruse şi proruse, care asediază militari ucraineni în baze.

Purtătoarea de cuvânt a declarat, pe de altă parte, că, „în cursul verificărilor la faţa locului, s-a stabilit că tirurile care au vizat atât militari ucraineni, cât şi membri ai forţelor de autoapărare au fost pornit din acelaşi loc”.

Militarul ucis asigura paza unei unităţi militare în care se află serviciile fotografice ale Centrului militar de topografie şi navigaţie, a precizat Vladislav Seleznev, un purtător de cuvânt al Ministerului ucrainean al Apărării.

Tuturor militarilor care se aflau pe teritoriul acestei unităţi le-au fost confiscate documentele şi armele.

„Li s-a spus că sunt arestaţi”, a continuat purtătorul de cuvânt, fără să fie în măsură să precizeze numărul acestora.

Comandantul Marinei ucrainene Serghii Gaiduk a anunţat marţi că „tentativele de luare cu asalt ale unor unităţi militare, recurgând la arme, s-au multiplicat” în ultimele zile în Crimeea.

Premierul interimar ucrainean Arseni Iaţeniuk a apreciat, la rândul său, că acest conflict cu Rusia, în Crimeea, a trecut „de la faza politică la o fază militară”.”

Vom avea un razboi de gherila…? Aici se poate transforma foarte usor intr-o confruntare intre militii rivale, fara sa se angajeze din vreo parte o confruntare militara autentica, un razboi intre doua state. Spre exemplu, fortele ucrainene sa fie sprijinite de Occident si SUA, sa se caute a se atrage luptatori in aceste forte, iar rusii vor face acelasi lucru si uite asa va incepe „tangoul” in Crimeea. Deocamdata e greu de spus ce va fi, insa evolutiile foarte recente confirma o asemenea posibilitate. O alta mare problema ramane situatia economica precara a Ucrainei.

Dar Transnistria…? Este iarasi o chestiune neclara ce se va intampla… Nu se va alipi la Rusia, nu cred. Insa oricare astfel de demersuri nu pot sa lase indiferenta Romania si nu putem fi indiferenti fata de populatia romaneasca din Transnistria, supusa la persecutii de catre regimul separatist de acolo.

Dupa parerea mea, in conditiile in care Rusia a anexat Crimeea, trebuie data o replica si inlaturat regimul separatist din Transnistria. Aceasta axa, Crimeea – Transnistria, controlata de rusi, e periculoasa la adresa UE si NATO. De aceea acest „cap de pod”, regimul separatist, pro rus, din Transnistria, trebuie inlaturat. Sa nu uitam ca separarea Transnistriei de Republica Moldova poate fi socotit, cred, un act de agresiune la adresa Republicii Moldova!

Situatia in zona ramane incurcata…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

martie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Razboiul Crimeii

Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:

„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”

Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?

Gandul

CRIZA DIN CRIMEEA. Putin a vorbit cu Obama despre intervenţia Rusiei în Ucraina. Situaţia, discutată duminică într-o reuniune NATO. LIVE

Se arata, printre altele, ca:

La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles

Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti.  De altfel, Vladimir Putin a cerut  Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului.   Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.

Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.

Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic

UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.

Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.

„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.

SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.

Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.

Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.

UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.

UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.

În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.

„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.

Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.

UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.

Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.

UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.

UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.

UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.

UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ

UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.

”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.

UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI

UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.

UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei

UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.

UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.

UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere  trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.

UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional.  S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”

Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic.  Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.

Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:

AFP: Rusia a început propaganda pentru Crimeea

„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.

Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.

Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu

Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.

Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.

La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.

Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări

‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”

In vreme ce:

CNN: Luptătorii mascaţi care au ocupat Parlamentul din Crimeea au venit din Rusia

Se arata ca:

„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice  de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.

Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au  fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.

Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”

Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:

MRU: „O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui: nu mai există graniţe sigure“

„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.

Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.

Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.

Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”

[…]

În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?

M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.

Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?

M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.

România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?

M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.

Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?

M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”

Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.

Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei –  in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate.  Periculoase sunt astfel de lucruri:

Mediafax

CRIZA DIN CRIMEEA: Premierul Ucrainei: Rusia a declarat „RĂZBOI”. Extremiştii ameninţă cu o ripostă. Ambasadorul la ONU cere ajutor. Comandantul Forţelor Navale ucrainene trece de partea ruşilor – LIVE VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.

UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse

Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.

Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.

Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.

Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.

„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.

UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador

Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.

În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.

În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.

UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei

Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.

„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.

„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.

„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.

UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale

Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.

„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.

China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.

UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse

Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.

Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.

„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.

Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.

UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian

Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.

Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.

În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.

UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea

Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.

Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.

Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.

Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.

În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.

În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.

Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.

Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.

UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii

Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.

În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”

De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.

DE citit si…

… acest editorial semnat de Alina Matis:

Costul Crimeii

Se arata ca:

Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.

La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.

Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.

Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).

Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.

Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.

Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.

Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile.  O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.

Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”

Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…

Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin.  Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!

DE citit si…

Romania Libera

Discuţie Putin – Merkel, pe tema situaţiei din Crimeea

A început reuniunea de urgenţă a Consiliului de Securitate al ONU dedicată crizei ucrainene

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 2, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Fuck the EU!

Va amintiti desigur de celebra repilica a Victoriei Nuland! Iata niste articole interesante, cred eu, pe aceasta tema:

Obiectiv.info

F*ck the EU! O partidă la care participă toată lumea

Se arata ca:

„Cu siguranță, a reținut atenția „urarea” subsecretarului de stat american Victoria Nuland, Fuck the EU!, într-o convorbire telefonică cu ambasadorul american la Kiev privind criza din Ucraina. Dincolo de insolitul exprimării, mai sunt câteva lucruri care se întrevăd prin draperia opacă în spatele căreia se fac marile jocuri de putere.

  • În primul rând, convorbirea celor doi, subsecretarul de stat american Victoria Nuland și ambasadorul american la Kiev, Geoff Pyatt, a avut loc la telefon. Deci a fost interceptată (e ilogic să credem că vreunul din cei doi a înregistrat-o), ceea ce ne dă o idee despre capabilitățile serviciilor secrete (cel mai probail) ruse. Cu siguranță, astfel de convorbiri sunt protejate, nu e la îndemâna oricui să le intercepteze.

Asta apropo de isteria mondială creată în jurul NSA-ului, după dezvăluirile din cazul Edward Snowden. Iată că rușii, KGB/FSB, pândesc discret din umbră și sunt capabili de grozăvii cel puțin la fel de mari ca americanii. E chiar ironic cum americanii au devenit aproape peste noapte definiția dictaturii și întruchiparea Big Brother-ului mondial, în vreme ce rușii, care acum 30 de ani erau Imperiul Răului, pozează acum într-o democrație primitoare, care organizează jocuri olimpice de iarnă.

(VEZI AICI TRANSCRIPTUL ÎN ENGLEZĂ AL CONVORBIRII)

 

  • Discuția a avut loc în intervalul 25 – 26 ianuarie. Sâmbătă, 25 ianuarie, președintele ucrainean Viktor Ianukovici le-a propus liderilor opoziției, triada formată din Arseni Iaţeniuk, boxerul Vitali Kliciko și Oleg Tiagnibok , să preia guvernarea, eveniment la care Nuland și Pyatt se referă vorbind la trecut (de fapt, despre asta e discuția, despre oportunitatea ca cei trei să formeze guvernul). Mai jos, Nuland și Pyatt vorbesc despre un emisar ONU, Robert Serry, care urma să vină la Kiev „luni sau marți” (27, 28 ianuarie), pentru negocieri cu Ianukovici. De fapt, Serry a fost primit pe 29 ianuarie (miercuri) de Ianukovici, dar Nuland și Pyatt vorbeau despre această vizită la viitor, deci discuția a avut loc înainte de „luni sau marți” (27, 28 ianuarie). Intervalul rămas este între 25 ianuarie seara (după propunerea lui Ianukovici) și 26 ianuarie (duminică, înainte de posibila sosire a lui Serry).

Acest lucru e un indiciu despre cât de tare s-au precipitat lucrurile după încercarea președintelui ucrainean de a-i atrage pe liderii opoziției la guvernare și de a-i anihila ca reprezentanți ai revoluționarilor (și de a anihila scopul mișcării revoluționare, lucru care-l interesează cel mai tare pe Ianukovici). Americanii sunt într-o permanentă și atentă observare a situației de la Kiev și își adaptează mutările în funcție de evoluția lucrurilor.

  • De ce a fost făcută publică interceptarea la două săptămâni după ce a avut loc discuția? Un posibil răspuns: înregistrarea a apărut în ziua în care Victoria Nuland s-a întâlnit cu Viktor Ianukovici la palatul prezidențial de la Kiev.
  • Telefonul (se mai îndoiește cineva că e real, după scuzele prezentate inclusiv de Casa Albă?) arată clar implicarea marilor puteri în conflictele din zone sensibile. Dar ce-și doresc aceste puteri?
  • Statele Unite par că își doresc un parcurs democratic pentru Ucraina și probabil nu văd acest lucru posibil fără ca ei să intervină.

Nuland și Pyatt îi analizează pe cei trei lideri ai opoziției din perspectivă politică și ajung la concluzia că doar Arseni Iaţeniuk ar avea profil și experiență pentru guvernare, în vreme ce ceilalți doi nu. Pyatt vorbește despre evoluția lucrurilor și despre a păstra unite forțele „democratice moderate”, în vreme ce Oleg Tiagnibok (liderul partidului naționalist Libertatea) este privit ca o piedică în această ecuație.

Nici Vitali Kliciko nu are profil de guvernant, cad de acord cei doi (Victoria Nuland o spune cu subiect și predicat). Este bun în stradă, ca figură-lider a protestanților (ce lider mai puternic ți-ai putea dori, decât un campion mondial la box profesionist?), dar nu în guvern, unde nu are niciun fel de experiență. Tipic american, ambasadorul Pyatt îi evaluează imaginea lui Kliciko și din perspectiva problemelor pe care le-ar avea în căsnicie (nu știu cât contează acest parametru în ecuația electorală în Ucraina, însă în State clar e o problemă pentru un politician să aibă probleme casnice).

  • Ce-și dorește Rusia în Ucraina e destul de clar fie și numai dacă ne gândim că ei „au scăpat” această interceptare pe internet.
  • Americanii nu se sfiesc să intervină direct în astfel de situații și fac eforturi ca lucrurile să se îndrepte în direcția dorită de ei. Își folosesc influența în acest sens și calculează toate scenariile posibile.

Victoria Nuland discutase deja cu Arseni Iaţeniuk și îi indicase ce rol i s-ar potrivi. Același lucru îl plănuiau și cu Vitali Kliciko, la care se referă ca fiind „electronul-problemă”.

  • America nu are mare încredere în capacitatea Uniunii Europene de a înclina balanța în conflictul ucrainean și se bazează mai mult pe ONU, probabil și ca urmare a colaborării mai vechi și mai strânse.

Ajungem la partea savuroasă: Fuck the EU! Victoria Nuland anunță că un emisar ONU, Robert Serry (fost ambasador al Olandei la Kiev, deci cunoscător al problemelor), va merge în Ucraina pentru a implica Națiunile Unite în negocierile din acest conflict. Nuland prezintă implicarea ONU ca o veste bună, în vreme ce își dezvăluie părerea despre capacitatea Uniunii Europene de a negocia o soluție democratică la Kiev: „Fuck the EU!”. Și asta în condițiile în care UE, cel puțin la nivel de imagine, și-a făcut simțită prezența în Ucraina (înaltul reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, Catherine Ashton, a fost primită de președintele Ianukovici în aceeași zi în care l-a primit și pe Robert Serry). E clar cu cine preferă americanii să facă afaceri în astfel de chestiuni.

Concluzie. E greu de tras o singură concluzie de aici. Incidentul e un fel de demonstrație a teoriei conspirației (care, de fapt, e un fel de axiomă, un adevăr care nu mai trebuie demonstrat). Americanii și rușii sunt peste tot. Americanii și rușii au interese divergente și își dispută zone de influență. Ca atare, își bagă nasul/coada peste tot. Nu există revoluție curată. Indiferent de credințele și dorințele celor care ies în stradă, există forțe eterice care fac tot posibilul să îndrepte lucrurile în direcția dorită de ele. Așa funcționează lucrurile și nu cred că există șanse să se schimbe prea curând.

Suntem ca o cultură de microorganisme prinse între două lamele puse sub un microscop, la care se uită simultan, prin mai multe obiective, mai mulți „oameni de știință” care vor să influențeze fiecare altfel modul în care se va dezvolta organismul de sub lentile.

Este rău acest lucru? E bine? Ar reuși o astfel de revoluție fără ajutor/intervenții din afară? Ar fi posibilă o astfel de revoluție fără ajutor/intervenții din afară? Nu poți să-ți pui aceste întrebări fără să te gândești la ce s-a întâmplat în România acum 24 de ani.

Un articol foarte bun semnat Bogdan Pacurar!

BBC

Ukraine crisis: Transcript of leaked Nuland-Pyatt call

Gandul

Victoria Nuland, după înjurătura la adresa UE: „Nu voi comenta o conversaţie diplomatică privată”

Se arata ca:

„Victoria Nuland a refuzat vineri să comenteze pe tema afirmaţiilor injurioase pe care le-a făcut la adresa rolului Uniunii Europene (UE) în criza din Ucraina, subliniind că este vorba despre o „conversaţie diplomatică privată”, înregistrată în mod „impresionant”, relatează AFP.

„Nu voi comenta o conversaţie diplomatică privată”, a declarat adjuncta secretarului de Stat American John Kerry într-o conferinţă de presă la Kiev.

„Este de un profesionalism impresionant. Calitatea audio este foarte bună”, a continuat ea, în contextul în care Statele Unite au afirmat deja că suspectează Rusia în privinţa acestei interceptări şi difuzării ei pe YouTube.

Întrebată despre acuzaţiile cu privire la un „şantaj” american exercitat asupra Ucrainei, formulate împotriva sa de către un consilier al preşedintelui rus Vladimir Putin, Serghei Glaziev, Nuland a răspuns că este vorba despre o „fantezie pură” şi a ironizat talentul de „scriitor de science-fiction” al oficialului rus.

Politica Statelor Unite este „absolut transparentă”, a adăugat ea, în contextul în care comentariile pe care le-a făcut în privat şi care arată ce părere are despre poziţia europeană i-au atras o replică din partea cancelarului german Angela Merkel, care le-a catalogat, iritată, ca fiind „inacceptabile”.

Rezumându-şi vizita de două zile la Kiev, Nuland a declarat că a pledat pe lângă toţi interlocutorii, de la preşedintele Viktor Ianukovici şi până la liderii opoziţiei, pentru crearea unui „centru politic moderat”, în vederea creării unui „guvern tehnocrat” sau unui „Guvern de uniune naţională”.

Un asemenea guvern, a continuat ea, ar putea să „readucă Ucraina la o economie sănătoasă, cu ajutorul Fondului Monetar Internaţional, la Europa şi la alegeri libere şi oneste”.

„Prima problemă de rezolvat este reducerea tensiunii din stradă”, a continuat diplomata. „Nu ecistă loc pentru violenţe”, a adăugat ea.

Întrebată în legătură cu un eventual ajutor financiar internaţional, ea a răspuns că această asistenţă ar trebui să fie „substanţială”, dar depinde de reformele care urmează să fie implementate.

„Nimeni nu va oferi vreo susţinere economică – Statele Unite, FMI sau Europa – unei Ucraine care nu efectuează reforme”, a insistat ea.”

Emisarul lui Obama în Europa, Victoria Nuland, îşi prezintă scuze după apariţia unei înregistrări în care înjură UE. AUDIO

Se arata ca:

„Secretarul de Stat adjunct american pentru Europa, Victoria Nuland, şi-a prezentat scuze, joi, faţă de Uniunea Europeană după ce a rostit cuvinte nediplomatice la adresa UE cu privire la criza europeană, relatează AFP.

Într-o înregistrare audio a unei conversaţii telefonice difuzate joi pe YouTube, oficialul american este auzit spunându-i interlocutoului său: „F… UE”.

Nuland, a cărei voce poate fi clar identificată, are o discuţie cu un bărbat care este foarte sigur ambasadorul Statelor Unite în Ucraina, Geoffrey Pyatt. Cei doi diplomaţi discută timp de patru minute despre rezolvarea situaţiei politice din această ţară.

Conversaţia, care pare să fi fost înregistrată fără ştirea protagoniştilor şi care a fost difuzată pe YouTube înainte să circule masiv pe Twitter, nu este datată şi este imposibil de autentificat în mod sigur.

Purtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat Jennifer Psaki nu a dezminţit acest apel telefonic, dar a refuzat să spună mai multe despre o „conversaţie diplomatică privată”.

Ea a asigurat că nu are „detalii din surse independente cu privire la originea înregistrării de pe YouTube”, dar a acuzat autorităţile ruse că fac publicitate în jurul acestui caz, difuzând înregistrarea pe Twitter. Ea a apreciat că metodele Rusiei au „căzut foarte jos”.

Moscova se opune Washingtonului şi Bruxelles-ului în criza ucraineană.

La rândul său, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Jay Carney, a considerat că faptul că această conversaţie a fost „difuzată pe Twitter de către Guvernul rus este semnificativ pentru rolul Rusiei”.

Jennifer Psaki a precizat, de asemenea, că Victoria Nuland şi-a prezentat scuze.

„Colaborăm îndeaproape cu UE şi cu reprezentanţii săi şi acest lucru face şi secretarul de Stat adjunct în cazul Ucrainei”, a explicat purtătoarea de cuvânt. Victoria Nuland „a fost în contact strâns cu şefa diplomaţiei europene Catherine Ashton, a fost în contact cu omologii săi europeni şi şi-a prezentat scuze (…) pentru cuvintele respective”, adaugă Jennifer Psaki.

Nuland se află în prezent în vizită la Kiev şi este foarte implicată de mai multe săptămâni în căutarea unor soluţii privind criza dintre regim şi opoziţie.

La telefon, cei doi diplomaţi americani vorbesc despre cea mai bună strategie în Ucraina pentru a pune capăt tulburărilor politice şi despre rolurile UE şi ONU.

Nuland citează numele diplomatului ONU Robert Serry, numit în urmă cu câteva zile reprezentant special al secretarului general al ONU pentru Ucraina.

„Acest tip de la ONU, Robert Serry, ar fi minunat să ajute la remedierea situaţiei, pentru ca ONU să o remedieze şi, ştii, f… UE”, afirmă Nuland.”

Angela Merkel consideră „absolut inacceptabile” insultele proferate de Victoria Nuland la adresa UE

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel apreciază că insultele proferate de către o diplomată americană, Victoria Nuland, la adresa Uniunii Europene (UE), cu privire la criza din Ucraina sunt „absolut inacceptabile”, a declarat vineri un purtător de cuvânt, relatează AFP.

„Cancelarul consideră aceste afirmaţii absolut inacceptabile. Cancelarul vrea să sublinieze din nou asupra faptului că (şefa diplomaţiei UE) Lady (Catherine) Ashton face o muncă excelentă”, a declarat Christiane Wirtz, o adjunctă a purtătorului de cuvânt al Guvernului, răspunzând unei întrebări despre afirmaţia „F… EU”, a adjunctei secretarului de Stat american John Kerry, Victoria Nuland.

„Uniunea Europeană va continua să depună eforturi foarte intense pentru relaxarea situaţiei din Ucraina”, a adăugat Wirtz.

Nuland a prezentat joi scuze UE. Însă, într-o conferinţă de presă susţinută vineri la Kiev, ea a refuzat să comenteze pe tema afirmaţiilor sale injurioase, subliniind că este vorba despre o „conversaţie diplomatică privată” înregistrată într-un mod „impresionant”.

Într-o înregistrare audio a unei conversaţii telefonice, postate online, diplomata americană cu cel mai înalt rang pentru continentul european este auzită spunându-i interlocutorului său „F… EU”.

Nuland, a cărei voce este foarte clar identificabilă, discută cu un bărbat care este, cu o mare doză de siguranţă, ambasadorul Statelor Unite în Ucraina Geoffrey Pyatt. Cei doi diplomaţi vorbesc timp de patru minute despre modul de soluţionare a crizei politice din această ţară.

Conversaţia, care pare că a fost înregistrată fără ca vorbitorii să ştie, nu este datată şi nu putea să fie autentificată.

Uniunea Europeană a refuzat, vineri, să comenteze aceste declaraţii prea puţin diplomatice.”

Reacţia preşedintelui Consiliului European la declaraţiile lui Nuland privind UE

Se arata ca:

„Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a considerat „inacceptabile” declaraţiile secretarului de Stat adjunct american, Victoria Nuland, despre Europa în contextul crizei ucrainene, relatează AFP.

O scurgere de informaţii a făcut ca o conversaţie telefonică a lui Nuland în legătură cu rolul UE în Ucraina să fie dată publicităţii joi. „F… EU”, i-a spus ea interlocutorului său.

Cancelarul german Angela Merkel a considerat aceste declaraţii ca fiind „absolut inacceptabile”, dar purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei UE, Catherine Ashton, contactată vineri, a refuzat să comenteze acest incident.

Van Rompuy, a declarat vineri seara pentru postul de televiziune belgian flamand Canvas că declaraţiile lui Nuland trebuie repuse în context, apreciind că „acest lucru este inacceptabil din partea unui partener”, afirmă sâmbătă presa belgiană francofonă.

Americanii ar fi trebuit să îi lase pe europeni să acţioneze în criza din Ucraina, în opinia lui. „Cred că acest lucru ar fi fost mai înţelept. Cu cât sunt mai mulţi mediatori, cu atât problema devine mai complexă. Dacă există un mediator care poate face treabă bună în acest caz, atunci acesta este Uniunea Europeană”.”

In primul rand trebuie sa spunem la modul foarte clar despre ce este vorba si o facem cu… tristete, cu parere de rau. Este vorba despre INCOMPETENTA!! Afirmatiile D-nei Nuland imi aduc aminte de gafele D-lui. Gitenstein – se inscriu in aceeasi sfera – de pe vremea cand era ambasador la Bucuresti. Se remarca o similitudine a stilului, desi Gitenstein nu a folosit niciodata o astfel de expresie (cel putin nu cunoastem un exemplu in acest sens). Insa la D-na. Nuland e ceva mult mai grav, la Gitenstein erau inca lucruri scuzabile pentru ca se pastrau (cu unele exceptii) la un nivel rezonabil. Ceva mult mai grav decat expresia in sine il reprezinta faptul ca D-na. Nuland face si desface guverne la Kiev, propune persoane in functia de premier. Numele pe care le rosteste reprezinta lideri ai unor formatiuni politice distincte in peisajul politic ucrainean. Or, democratic este ca in urma unor alegeri, cu respectarea legii, bineinteles, sa rezulte si un Guvern. Or, ceea ce face D-na. Nuland ma tem ca nu are nimic in comun nici cu democratia si nici cu respectarea legii ucrainene. Dimpotriva, mi se pare ceva exact contrariu – nu numai amestec in treburile interne ale Ucrainei, dar si punerea la cale a unei lovituri de stat. Dar faptul ca D-na. Nuland sustine implicarea ONU in detrimentul UE, in vederea purtarii negocierilor la Kiev, lucrul asta reprezinta cea mai mare gafa diplomatica pe care ar fi putut s-o faca!! Nu numai ca asa ceva este inacceptabil, dar trebuie respins cu hotarare ca avand conotatii malefice! Ceea ce se intampla in Ucraina, tot acest turmoil politic, e o chestiune interna a Ucrainei. Una este sa incurajezi anumite forte politice si altceva este sa ceri implicarea ONU!! Pentru ca nu vad ce ar avea ONU cu idiosincrasiile D-nei. Nuland dictate de Departamentul de Stat: UE ii provoaca o alergie nervoasa… Insa este de observat si aspectul ideologic: ONU ajuta la remedierea situatiei, nu EU!! Pe de alta parte nu se vorbeste nimic despre respectarea Drepturilor Omului in Ucraina, o chestiune care ar putea fi de competenta ONU, ci doar de un sprijin dat anumitor forte politice din Ucraina, cu un scop precis.

O alta gafa:

„Întrebată în legătură cu un eventual ajutor financiar internaţional, ea a răspuns că această asistenţă ar trebui să fie “substanţială”, dar depinde de reformele care urmează să fie implementate.

Nimeni nu va oferi vreo susţinere economică – Statele Unite, FMI sau Europa – unei Ucraine care nu efectuează reforme”, a insistat ea.”” (articolul din Gandul)

Rusii deja au oferit o suma mai substantiala Ucrainei decat a oferit UE si gaze mai ieftine. Asa stand lucrurile, tu vorbesti ca ar trebui o asistenta „substantiala” daca „efectueaza reforme”… ?! Cu atat mai mult cu cat si pe vremea Iuliei Timosenko n-am vazut acea „asistenta substantiala” din punct de vedere financiar venita dinspre SUA, FMI sau Europa catre Ucraina, nu catre anumiti lideri… Eu imi amintesc de faptul ca nu au putut sa plateasca rusilor gazele si au inceput, de saracie, sa fure gaze din conducte, pana cand rusii s-au prins si le-au inchis robinetul… Atunci de ce nu au sustinut financiar Ucraina, consolidand Puterea nou instalata prin Revolutia Portocalie? Putere care a dorit sa faca reforme, care a incercat sa faca reforme asa cum s-a priceput mai bine si care si-a manifestat adeziunea fata de Occident si SUA, nu? Adevarul este ca Iulia Timosenko a fost ajutata doar cu vorbe… Si tu vii acum si vorbesti ca ar trebui un ajutor financiar „substantial”? SUA, din cate stiu eu, controleaza FMI, atunci de ce nu-l acorda, de ce nu l-a acordat atunci? De ce nu-si sporesc prezenta economica in zona? Altfel cum? Partea proasta este ca nu se vede nimic din toate acestea. La fel a fost si la noi: Romaniei i s-au cerut reforme insa fosta guvernare Boc nu a fost ajutata financiar cu nimic pentru a se putea redresa asa cum trebuie situatia economica. Chiar si cu acordurile cu FMI cu tot si nu se vede o imbunatatire in termeni reali a situatiei economice. Practic, Boc lupta impotriva coruptiei dar taia salarii si pensii ca sa scoata tara din criza, lucru ce a contribuit la cresterea antipatiei fata de PDL. La fel a fost „ajutata” financiar si Iulia Timosenko impreuna cu Viktor Iuscenko, de a venit Ianukovici la Putere.

Cu parere de rau… dar prea multe erori, care ma duc cu gandul la incompetenta…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 12, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Despre problema energiei pe plan global

Un articol foarte interesant!English: George W. Bush and the President of R...

N-am dat niciodata un reblog la un articol de pe blogul D-lui. Ion Iliescu. Am facut acest lucru acum deoarece tema tratata este deosebit de interesanta: problema energiei, resurselor naturale, independenta si interdependenta, pe plan global. O problema foarte importanta! Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre alte lucruri… Nu spun ca nu ar fi importante… Se apropie si campania electorala… Insa mie mi se pare ca probleme precum cea tratata in comunicarea facuta de fostul Presedinte al Romaniei trec aproape neobservate de catre publicul din Romania. Voi prezenta unele chestiuni care mi-au atras atentia si la care merita sa meditam:

Din punctul de vedere al relaţiilor internaţionale, problema fundamentală este aceea de a găsi acele mecanisme care să permită, să garanteze, accesul egal al tuturor celor interesaţi la energie şi la resurse naturale, în sens larg. Deocamdată nu sunt progrese vizibile în acest domeniu, asta şi pentru că organizaţiile cu vocaţie universală, precum ONU, se află într-o evidentă criză şi sunt inadecvate noului context internaţional.” (subl. mea)

O alta idee interesanta:

Trebuie să spun un lucru, care mi se pare foarte important: această criză va duce la o schimbare a polilor de putere la nivel global. Modelul economic care va rezista cel mai bine la criză şi va genera cele mai mici costuri economice şi sociale va domina post capitalismul, cel puţin în prima sa fază. De aceea se vorbeşte tot mai deschis despre naşterea unui nou consens, prin analogie cu acela de la Washington: „Consensul de la Beijing”. Este vorba de tipul de intervenţionism al statului care a favorizat creşterea Chinei în ultimele două decenii.

În acest model guvernul, păstrând avantajele accesului liber la pieţele internaţionale, păstrează controlul asupra economiei printr-o supraveghere strictă a sectorului financiar, impune politici de cheltuieli publice restrictive,  pilotează cercetarea şi dezvoltarea în sectoare sensibile, precum energia şi ecologia, impune o limitare  selectivă a importurilor de bunuri şi servicii. Aceste elemente se regăsesc şi în planul Obama de salvare a economiei americane.

Un astfel de model nu poate garanta totuşi stabilitatea economică pe termen lung. Motivul este acela că presupune elemente de protecţionism, şi acest lucru va genera noi dezechilibre la nivel global, fiind penalizant mai ales pentru ţările în curs de dezvoltare.” (subl. mea)

Iar concluzia este:

Cert este un lucru: suntem într-o perioadă de tranziţie, şi, din păcate, perioadele de tranziţie sunt cele mai periculoase, pentru că au un grad ridicat de incertitudine, în toate aspectele.” (subl. mea)

Am evidentiat aceste idei pentru a va incita sa cititi tot articolul D-lui. Iliescu. Eu spun ca merita.

Desigur, problema este foarte vasta si foarte complexa. Ne preocupa alte chestiuni (ca intotdeauna), in loc sa meditam la urmatoarea problema: unde se afla Romania in aceasta ecuatie a globalizarii. Sa nu uitam ca la noi Hidroelectrica a intrat in insolventa… Se vorbeste de liberalizarea pietei energiei dar ce costuri presupune, inclusiv care va fi pretul energiei platit de cetatean…?

Care ar fi modelul economic al viitorului…? Dl. Iliescu il vede ca „trebuie căutat undeva la mijloc, între cele două extreme: planificarea hipercentralizată şi piaţa total dereglementată„. Eu l-as vedea intr-o abordare keynesiana a economiei.

Deja incepe sa se vorbeasca despre politicile economice neo-keynesiene dar si despre o reinviere a economiei keynesiene in special acum, in actuala perioada de criza economica profunda. Si eu cred ca o solutie la situatia actuala de criza ar fi o economie keynesiana, care ar putea echilibra cererea globala si oferta globala pe termen lung, investitiile si economiile. Dupa parerea mea, avantajul unei politici keynesiene este ca „protectionismul” n-ar trebui sa deranjeze economia de piata, lasand in continuare pietele libere! Asta e, dupa parerea mea, marea inventie, ca sa zic asa, pe care adeptii neoliberalismului nu o inteleg sau nu vor s-o inteleaga. Pentru ca intr-o economie keynesiana interventia statului nu e un pericol pentru sistemul capitalist, ci il salveaza (v. Jacques Valier – Scurta istorie a gandirii economice de la Aristotel pana azi, Editura Compania, 2009). Aici este tot secretul! Si cred ca merita sa luam in considerare ideea asta.

Consensul de la Beijing, presupune, dupa Williamson, ceea ce se cheama capitalism de stat si autoritarismul. De unde si protectionismul de care pomenea Dl. Iliescu. De aceea, dupa parerea mea, ar trebui pentru tarile UE si SUA un alt gen de consens care sa fie capabil sa relanseze consumul si sa aduca inapoi cresterea economica. Pe de alta parte, Consensul de la Washington s-a vazut incapabil de a readuce cresterea economica si de a scoate UE si SUA din aceasta criza economica. De aceea eu cred ca ar trebui un Consens keynesian, care nu ar dauna deloc sistemului nostru, partea proasta e ca neoliberalii il privesc cu destula neincredere… Nejustificat, dupa parerea mea.

Economic vorbind, dupa parerea mea, problema energiei trebuie sa insemne problema cererii si ofertei de energie pe plan global. Dl. Iliescu se referea la sursele de energie de natura fosila. Dar trebuie sa avem in vedere faptul ca resursele sunt limitate. De aceea trebuie cautate si alte surse de energie. Ma gandesc, spre exemplu la energia solara. De ce nu am avea in vedere construirea unei noi centrale nucleare? O avem pe cea de la Cernavoda, de ce nu am mai construi una? Franta a adoptat o astfel de politica energetica, bazata pe energia nucleara, inca demult. Pentru ca altfel nu poti sa inlaturi acele „dependente periculoase”. Si care chiar pot fi periculoase, ma gandesc, spre exemplu, la criza petrolului din 1973 sau la cea din 1979

Si este de observat cum si in vremurile din urma pretul petrolului a crescut foarte mult – criza anilor 2000:

Iata ce ne spune Wikipedia:

Demand

World crude oil demand grew an average of 1.76% per year from 1994 to 2006, with a high of 3.4% in 2003–2004. World demand for oil is projected to increase 37% over 2006 levels by 2030, according to the 2007 U.S. Energy Information Administration‘s (EIA) annual report.[20] In 2007, the EIA expected demand to reach an ultimate high of 118 million barrels per day (18.8×106 m3/d), from 2006’s 86 million barrels (13.7×106 m3), driven in large part by the transportation sector.[21][22] A 2008 report from the International Energy Agency (IEA) predicted that although drops in petroleum demand due to high prices have been observed in developed countries and are expected to continue, a 3.7 percent rise in demand by 2013 is predicted in developing countries. This is projected to cause a net rise in global petroleum demand during that period.[23]” (subl. mea)

Iar in ceea ce priveste oferta:

Supply

An important contributor to price increases has been the slowdown in oil supply growth, which has continued since oil production surpassed new discoveries in 1980. The fact that global oil production will decline at some point, leading to lower supply is the main long-term fundamental cause of rising prices.[42] Although there is contention about the exact time at which global production will peak, there are now very few parties who do not acknowledge that the concept of a production peak is valid[citation needed]. However, before the record oil prices of 2008, some commentators argued that global warming awareness and new energy sources would limit demand before the effects of supply could, suggesting that reserve depletion would be a non-issue.[43]

A large factor in the lower supply growth of petroleum has been that oil’s historically high ratio of Energy Returned on Energy Invested is in significant decline. Petroleum is a limited resource, and the remaining accessible reserves are consumed more rapidly each year. Remaining reserves are increasingly more technically difficult to extract and therefore more expensive. Eventually, reserves will only be economically feasible to extract at extremely high prices. Even if total oil supply does not decline, increasing numbers of experts[who?] believe the easily accessible sources of light sweet crude are almost exhausted and in the future the world will depend on more expensive unconventional oil reserves and heavy crude oil, as well as renewable energy sources. It is thought by many, including energy economists such as Matthew Simmons, that prices could continue to rise indefinitely until a new market equilibrium is reached at which point supply satisfies worldwide demand.” (subl. mea)

Deci, practic, situatia este de crestere a cererii si scadere a ofertei pe plan mondial, petrolul fiind si o resursa limitata. De aceea a lua in considerare noi surse de energie (care sa fie si nepoluante, de ce nu?) ar trebui sa constituie un obiectiv major. Un acces  „egal al tuturor celor interesaţi la energie şi la resurse naturale, în sens larg” este greu de realizat in conditiile actuale, iar datorita acestei situatii privind cererea si oferta, desi inacceptabil, sunt folosite „resursele ca pe o armă, sau ca pe un instrument pentru atingerea unor scopuri egoiste, indiferent că sunt de natură politică sau comercială.„. Spre exemplu, privitor la petrol: avem o cerere in continua crestere (probabil determinata si de noile economii in plin avant de dezvoltare, precum India, China, Brazilia) si o oferta in scadere – ceea ce conduce la cresterea pretului petrolului. Criza anilor 2000 s-a terminat cu scaderea pretului petrolului (destul de brusca) datorita scaderii cererii:

„As many countries throughout the world entered an economic recession in the third quarter of 2008, prices continued to slide. In November and December, global demand growth fell, and U.S. demand fell 10% overall from early October to early November 2008 (accompanying a significant drop in auto sales).[78]

Insa nu trebuie uitat ca tendinta cererii este de crestere in viitor! De aceea este de luat in considerare si surse alternative, oferte noi, ca sa zic asa, care sa poata satisface aceasta cerere mare si in crestere, la preturi rezonabile. De observat ca aceasta scadere a cererii, in 2008, a avut consecinte nefaste asupra industriei producatoare de automobile – au scazut vanzarile! De aceea scaderea cererii nu inseamna ca toate sunt bune si frumoase si cu asta s-a incheiat criza! Efectele sunt negative, dupa cum se poate constata, si afecteaza industrii importante si locuri de munca.

Am facut aici cateva mici consideratiuni pe tema din comunicarea D-lui. Ion Iliescu. Problema e foarte complexa si merita sa meditam asupra ei.

DE citit si…

Romania Libera

Insolvenţa Hidroelectrica, un glonţ care loveşte întreaga economie

Se arata, printre altele, ca:

O lovitură dată tuturor ­companiilor de stat

Recenta reducere a ratingurilor Hidroelectrica de către Moody’s, cu patru trepte, până la B2, va avea drept efect majorarea dobânzilor la care Hidroelectrica şi alte companii de stat se împrumută cu 4%. Oricum, producătorul de energie hidro are numeroase proiecte de investiţii, iar asigurarea surselor de finanţare nu va mai putea fi continuată. „Aplicat la o datorie bancară de 2,5 miliarde lei, rezultă imediat în cheltuieli financiare o suplimentare de 100 milioane de lei pe an. Şi mai grav este că argumentaţia Moody’s (ce va fi în mod cert replicată şi de Standard & Poor’s) se aplică tuturor companiilor de stat. Cu alte cuvinte, companii precum Nuclearelectrica, CFR Marfă, Poşta Română, Romgaz, Tarom ş.a.m.d. vor fi lovite în mod similar de înăsprirea şi scumpirea creditării”, ­afirmă analistul economic ­Mihnea Vasilache, potrivit ­contributors.ro. El spune că „potenţialele tranzacţii cu astfel de firme au fost îngheţate”.

Credibilitatea României pe pieţe, în cădere

O companie de mărimea Hidroelectrica beneficia de ratinguri superioare performanţelor ei imediate în bună măsură şi în urma susţinerii pe care se presupunea că o are din partea statului. Insolvenţa este percepută ca o retragere a acestui ajutor, iar penalizarea pieţelor nu va întârzia să apară.

„Riscul reputaţional a fost subestimat drastic de către autorii acestei decizii. În primul rând, acordul cu FMI, Banca Mondială şi UE este încălcat prin imposibilitatea evidentă de a continua procesul de privatizare parţială a companiilor de stat. (…) Credibilitatea se construieşte greu şi se distruge uşor”, spune analistul. In 25 iunie Moody’s afirma că insolvenţa Hidroelctrica va avea un impact negativ asupra calităţii creditului României din cauza apariţiei unei imprevizibilităţi care creează precedent. În octombrie, primul pachet de 10% din acţiuni trebuia listat la ­Bursă, însă procesul a fost ­blocat.

Un efect al pierderii credibi­lităţii a şi putut fi observat. Ministerul Finanţelor a încercat săptămâna trecută să se împrumute de câteva sute de milioane de euro, însă nu a găsit banii la dobânda oferită de el. Directorul general adjunct al BRD Groupe Société Générale, Claudiu Cercel, crede că eşecul licitaţiei de titluri de stat poate fi şi rezultatul anunţului privind Hidroelectrica, ce a determinat unele bănci să nu participe sau să ceară dobânzi înalte.

La fiecare leu împrumutat, ­bancherii blochează alt leu

La sfârşitul anului 2011, Hidroelectrica datora 2,5 miliarde lei la 13 bănci, bani pe care acestea îi puseseră la dispoziţia companiei naţionale pentru investiţii şi operaţiuni curente. Intrarea în insolvenţă obligă băncile să îşi provizioneze aceste credite în procent de 100%. Fiecare leu împrumutat va trebui asigurat prin alt leu blocat în contabilitatea băncilor. „Ca să vă daţi seama de scara problemei pentru bănci, 2,5 miliarde lei reprezintă mai mult decât întregul profit al sistemului bancar din ultimii patru ani combinaţi”, spune ­Mihnea Vasilache.

Potrivit acestuia, băncile vor îngheţa „instantaneu şi în totalitate” liniile de creditare ale ­tuturor companiilor de stat, precum şi ale tuturor companiilor private care au contracte semnificative cu companiile de stat. Consecinţele vor fi o presiune suplimentară pe piaţa finanţărilor şi refinanţărilor, şi aşa lipsită de lichiditate. În plus, alţi creditori comerciali ai Hidroelectrica, precum Apele ­Române (209 milioane lei împru­mutaţi companiei energetice), ar putea spune adio ­banilor pe care trebuie să îi încaseze drept contravaloare a serviciilor şi produselor oferite. Hidroelectrica are de plătit, pe termen scurt, sub un an, în contul unor operaţiuni similare, 1,1 miliarde lei.

„Decizia de la Hidroelectrica este absolut contraproductivă. Este multă lipsă de predictibilitate. Dacă vreau să aduc acum bani în ţară, nu pot. Nu am cum să argumentez o asemenea cerinţă (…). Evident că vom deveni reticenţi să finanţăm companiile de stat”, spune Mişu Negriţoiu, şeful ING Bank.”

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

ECHILIBRU

Distinşi participanţi,

Doamnelor şi domnilor,

         Energia şi resursele naturale deţin, în acest moment, un rol cheie în structurarea relaţiilor la nivel global. Este una dintre consecinţele amplificării şi accelerării procesului de globalizare, după căderea comunismului. De aceea este legitim să ne întrebăm dacă nu cumva acest lucru schimbă natura relaţiilor dintre state, o transformă într-una unidimensională. Mă gândesc la faptul că se judecă aproape exclusiv prin prisma capacităţii unui stat, în relaţiile cu ceilalţi actori internaţionali, de a-şi asigura şi a-şi apăra accesul la sursele de energie şi de materii prime.

        Suntem în faţa unor decizii extrem de importante din acest punct de vedere, şi ele privesc atât jocurile de putere la nivel global, cât şi la nivel regional, dar şi aspecte extrem de importante ale cercetării şi dezvoltării în domenii precum tehnologia de extracţie a resurselor energetice şi o restructurare a modului…

Vezi articolul original 1.061 de cuvinte mai mult

iulie 1, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Despre condamnarea Iuliei Timosenko. Pozitia lui Putin

Despre evenimentele din Ucraina legate de Iulia Timosenko au emis pareri interesante atat reprezentanti ai Puterii de la noi, cat si ai Opozitiei noastre. Iulia Timosenko, fost premier ucrainean, este condamnata la 7 ani inchisoare pentru savarsirea de abuz in serviciu in cazul semnarii unor contracte in domeniul gazelor cu Rusia, in 2009.

Sa vedem ce ne informeaza Mediafax:

BIOGRAFIE: Iulia Timoşenko, doamna de fier a Ucrainei, la închisoare

Iulia Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru abuz de putere – VIDEO

Viktor Yanukovich

Image via Wikipedia

Toata treaba asta e extrem de controversata. Se stie ca in 2010 Timosenko l-a acuzat pe actualul presedinte Viktor Ianukovici de frauda electorala. Mai exact de faptul ca a falsificat rezultatul alegerilor, mergand pe clasica formula „Ianukovici nu e presedintele meu”. De asemenea Timosenko a fost impotriva Acordurilor de la Harkov deoarece, in viziunea sa, acestea lezau interesele nationale ale Ucrainei. Mai mult decat atat: ea a acuzat pe „multi dintre vecinii Ucrainei” pentru ca se fac a nu vedea cum Ianukovici stranguleaza democratia in Ucraina. Ea crede ca Ucraina se poate intoarce pe calea democratiei numai datorita unei societati civile active si cu sprijinul comunitatii internationale.

Apropo de Acordurile de la Harkov, cred ca este foarte interesant ce ne spune Wikipedia:

Criticism

According to former Ukrainian Prime Minister Yulia Tymoshenko the agreement violates part of the Ukrainian Constitution, which forbids the country from hosting foreign military bases after 2017.[13] The Chairman of the Ukrainian Constitutional Court said on 23 April that only the President and the Cabinet of Ministers can request a court ruling on constitutionality.[23]Our Ukraine called for the impeachment of President Yanukovych for violating the Ukrainian Constitution.[24]

Prime Minister Putin opined that the price Russia was asked to pay was exorbitant and remarked, „No military base in the world is worth that much money. We could build several such bases for that amount.”[25] Boris Nemtsov, former leader of the Union of Right Forces, said that Russia needed the Black Sea fleet in Crimea for war with Georgia and asked rhetorically if war with Georgia was worth $40 billion.[26] ” (subl.mea)

Vladimir Putin, si nu numai el, dupa cat se vede, pare destul de nemultumit de toata afacerea asta… Adevarul e ca suma e colosala: 40 miliarde de $!!!!! Dar asta s-a intamplat in 2010. Sa vedem ce s-a intamplat in 2009, apropo de acuzatiile aduse Iuliei Timosenko. Iata ce relateaza Wikipedia:

2009 Russia–Ukraine gas dispute

Vladimir Putin a declarat ca „nu prea intelege de ce ea a luat acesti sapte ani”. Deosebit de interesant mi s-a parut acest articol din Kyiv Post, in legatura cu declaratiile lui Putin despre aceasta condamnare a Iuliei Timosenko:

Putin: Tymoshenko verdict unfair

Yulia Tymoshenko with Vladimir Putin

Image via Wikipedia

Putin a declarat ca toate intelegerile dintre Ucraina si Rusia, pe tema gazului, si care, chipurile, ar fi fost motivul sentintei de marti, au fost absolut legale. Putin a mai spus ca Timosenko nu a semnat nimic: contractele au fost semnate la nivel de entitati economice, si anume intre Gazprom si Naftogaz (compania nationala de petrol si gaze din Ucraina). Putin a mai declarat ca un lucrul principal si important il reprezinta faptul ca aceste contracte sunt totalmente in conformitate cu legile Rusiei si Ucrainei, cu regulamentele si standardele internationale. In legatura cu orientarea pro-Occidentala a Iuliei Timosenko, Putin a facut o declaratie, dupa parerea mea, surprinzatoare, spunand ca nu s-au schimbat prea multe in Ucraina.

Yulia Tymoshenko meeting Hillary Rodham Clinto...

Image via Wikipedia

Mie mi se pare ca Vladimir Putin este iritat de condamnarea Iuliei Timosenko, pe motivul ca s-ar fi semnat, pe vremea cand ea era prim-ministrul Ucrainei, contracte privind gazele cu Rusia. Practic, motivul ar parea ca aceste contracte s-au semnat cu Rusia. Poate ca daca s-ar fi semnat cu altcineva ar fi fost mult mai bine… Dupa parerea mea, e clar ca Putin e deranjat de un asemenea motiv pentru condamnarea Iuliei Timosenko… Articolul din Kyiv Post, citat mai sus, subliniaza ca:

„In comments on Tymoshenko’s pro-Western attitudes, Putin argued that Russia and Ukraine would be more competitive if they had closer mutual economic ties.

„That means bigger advantages. I’m not talking about politics, I’m talking about pure economic pragmatism, the economic side of the matter. But that is undoubtedly always the sovereign choice of the other side, Ukraine in this case. By the way, today’s leadership, as we can hear from public speeches, in effect sticks to the same point of view, there’s little that has changed there,” Putin said.”

Citez si din Wikipedia despre reactiile pe plan extern ce au urmat condamnarii Iuliei Timosenko:

Foreign reactions

THE KREMLIN, MOSCOW. The meeting of the Russia...

Image via Wikipedia

In August 2011 United States and European Union officials called the persecution of Tymoshenko „selective prosecution of political opponents”.[231] According to Russia the 2009 natural gas agreements „were signed on the basis of the necessary instructions from the Russian and Ukrainian Presidents„, it also did urge Ukraine to ensure an impartial trial.[244]

After the verdict in the 2009 natural gas deal European Union High Representative for Foreign Affairs Catherine Ashton stated the verdict showed justice in Ukraine was being applied selectively in politically motivated prosecutions and that the Ukrainian Government handling of the case risked deep implications for its hopes of EU integration.[21][245] Other reactions from European Union politicians had a similar tone.[246] The Russian Foreign Ministry stated the ruling had an „obvious anti-Russian subtext”[21] and Russian Prime Minister Vladimir Putin commented about the ruling „I can’t quite understand why she got those seven years”.[247] A statement by the White House stated the charges and conduct of the trial has raised serious concerns about Ukraine’s commitment to democracy and the rule of law and urged Ukraine to release Tymoshenko, as well as other political leaders and former government officials.[248] United Nations Secretary General Ban Ki-moon expressed concerns over the conviction.[249] Amnesty International called for the immediate release of Tymoshenko.[250] ” (subl.mea)

Se mai arata ca:

Yulia Tymoshenko in Aachen

Image via Wikipedia

„Early July 2011 Ukrainian security service opened a new criminal investigation into alleged non-delivery by United Energy Systems of Ukraine (in 1996) of goods to Russia for $ 405 million (this criminal case was closed in the autumn of 2005 years by reason of lapse of time).[233]

On 5 August 2011 Tymoshenko was arrested for ‘ridiculing court proceedings’.[231]In jail Tymoshenko was reported to develop a „mysterious ailment”.[234] According to Ombudsman Nina Karpachova she was suffering from throat problems and had a fever.[235] Tymoshenko is being held at Lukyanivska Prison.[235] ” (subl.mea)

Ceea ce ar putea conduce la ideea unei tentative de asasinat politic a Iuliei Timosenko in inchisoare, inainte de exprimarea sentintei.

Sigur, se poate specula pe faptul ca Vladimir Putin a avut o pozitie, fata de acest caz, in consonanta cu cea a Occidentului pentru ca Rusia nu poate sa-si permita ca sa strice relatiile cu Occidentul. De observat si reactia ministrului rus de Externe, care a aratat ca subtextul ar fi unul anti-rusesc.

Bineinteles ca tot ceea ce s-a intamplat este extrem de controversat si pune in pericol democratia din Ucraina. Insa poate fi vorba si de o actiune menita sa intimideze doar actuala Opozitie din Ucraina si s-o discrediteze in ochii electoratului.

Mediafax arata ca:

„Iulia Timoşenko a anunţat că va contesta sentinţa în justiţia europeană şi a făcut apel la luptă împotriva autoritarismului în Ucraina.

„Ne vom lupta pentru a ne apăra reputaţia în faţa instanţelor europene. Trebuie să fim puternici şi să protejăm Ucraina de autoritarism şi de absenţa libertăţii”, a declarat ea, după citirea verdictului.

Aflată în arest preventiv de la 5 august, Timoşenko a fost judecată pentru că a semnat în 2009, fără autorizarea Guvernului pe care îl conducea, acorduri cu Rusia în domeniul gazelor, considerate defavorabile Ucrainei.

Aceste contracte au pus capăt unui conflict între Kiev şi Moscova, care a perturbat grav aprovizionările cu gaz rusesc ale Uniunii Europene.

Parchetul a cerut şapte ani de închisoare împotriva Iuliei Timoşenko, în timp ce apărarea a pledat pentru eliberarea ei, denunţând un proces „politic” şi absenţa unui delict.

Uniunea Europeană, cu care Ucraina speră să semneze un acord de asociere, a criticat în mod repetat aceste acuzaţii şi a avertizat că o condamnare a opozantei ar avea consecinţe negative asupra relaţiilor dintre Kiev şi UE.”

Interesant e ca, dupa cat se pare, Putin nu prea e incantat de evolutiile politice de la Kiev… Cel putin in aparenta… De remarcat ca Ucraina nu a manifestat nicio graba ca s-ar dori printre tarile membre ale Uniunii Euroasiatice (conceptia lui Vladimir Putin) – mai pe larg aici.

Ramane de vazut cum va evolua in continuare situatia politica din Ucraina si relatiile acestei tari cu Uniunea Europeana, dar si cu Rusia. Deocamdata, prin condamnarea Iuliei Timosenko, imaginea Ucrainei in Europa are mult de suferit si relatiile dintre UE si aceasta tara se pot degrada destul de repede.

Off Topic

Iata inca doua stiri interesante pe care le-am citit in Gandul:

Iranul avertizează Statele Unite: „Nu suntem favorabili unei confruntări, dar suntem capabili să răspundem cu o lovitură din care nu se vor mai trezi”

Scrisoarea lui Einstein din 1939, în care omul de ştiinţă vorbeşte despre „abominabilul pericol” nazist, înainte de începerea celui de-al Doilea Război Mondial

octombrie 12, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Locuitorul cu numarul 7 miliarde al planetei!

Un articol foarte interesant din Gandul:

Pământul va avea 9 miliarde de locuitori în 2050. Care va fi atunci cea mai populată ţară din lume

Iata ce se arata printre altele:

„Secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a ţinut un discurs cu ocazia Zilei Mondiale a Populaţiei (11 iulie), în care a reamintit că anul acesta se va naşte locuitorul cu numărul şapte miliarde al planetei.

Avem suficientă mâncare pentru toată lumea, dar, cu toate acestea, un miliard de oameni mor de foame. Avem mijloacele să eradicăm multe boli, dar ele continuă să se răspândească. Avem un mediu înconjurător bogat, dar îl exploatăm în fiecare zi. Toţi visăm pacea mondială, dar o mare

Ban Ki-moon, South Korean politician

Image via Wikipedia

 

parte a lumii este angajată în conflicte armate„, a declarat Ki-moon.” (subl.mea)

Se mai arata ca:

„Previziunile îngrijorătoare ale secretarului general al ONU sunt confirmate de mai multe studii ale organizaţiei, care arată că populaţia planetei ar putea atinge opt miliarde în 2023 şi nouă miliarde în 2050. O situaţie alarmantă, dacă ţinem cont că în prezent, când populaţia este de nici şapte miliarde, 925 de milioane de oameni suferă deja de foame. „(subl.mea)

Si:

„Totuşi, Ban Ki-moon spune că revoltele populare, cum au fost cele din Egipt, Tunisia, Libia şi Siria, ar putea pune capăt inechităţii din lume. „În acest an, am văzut cum o putere gigantică (n.r. Egipt) poate învinge disperarea şi tirania conducătorilor, cerând să se facă dreptate”, a punctat secretarul general al ONU.” (subl.mea)

In final se arata ca:

India va deveni cea mai populată ţară din lume

Conform unui raport al Institutului de Statistică din SUA, 95% din creşterea populaţiei este cauzată de natalitatea sporită din ţările în curs de dezvoltare.

Astfel, India va deveni, în 2025, cea mai populată ţară din lume, depăşind China. În plus, Japonia şi Rusia vor suferi la capitolul natalitate şi vor cădea mai multe locuri în clasamentul mondial al populaţiei, ajungând de pe 9, respectiv 10, pe 16, respectiv 17.

Potrivit studiului, cele mai mari creşteri ale populaţiei se vor înregistra în Africa. Nigeria, deja cea mai populată ţară de pe continentul negru, va ajunge de la 166 la 400 de milioane de locuitori până în 2050, iar populaţia Etiopiei se va tripla.

La polul opus se situează Rusia, care de la 139 de milioane de locuitori (în 1992) va ajunge la 109 milioane, în 2050.” (subl.mea)

Foarte interesant articolul!

Robert B. Zoellick, President of the World Ban...

Image via Wikipedia

Si este de retinut ideea: nu din cauza ca nu ar fi de mancare pentru toata lumea mor aproape 1 miliard de oameni de foame, ci din cauza inechitatii din lume.

Apropo de cele de mai sus, iata un alt articol, mai vechi, tot din Gandul, pe care il recomand a fi citit integral cu atentie:

Preşedintele BĂNCII MONDIALE: „Suntem LA UN PAS de o CRIZĂ MONDIALĂ”. PLUS: CUM reacţionează SUA la REVIZUIREA NEGATIVĂ A RATINGULUI

Articolul este datat 18.04.11. Dominique Strauss-Kahn era inca seful FMI. Printre aletele se arata:

Preşedintele Băncii Mondiale (BM), Robert Zoellick, a avertizat luni, că lumea se află „la un pas de o criză totală”, din cauza creşterii preţului la alimente, scrie BBC.

Scumpirea alimentelor este principala ameninţare pentru ţările sărace, care „riscă să piardă o generaţie„, a declarat Zoellick. Declaraţiile sale au fost făcute luni, la Washington, la o conferinţă a Băncii Mondiale şi FMI.

Între timp, miniştrii de finanţe din G20, care s-au întâlnit şi ei la Washington, şi-au luat angajamentul să susţină financiar noile guverne din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu. Preşedintele BM a declarat că un astfel de sprijin este vital. „Criza din Africa de Nord şi Orientul Mijlociu subliniază faptul că trebuie să punem în practică concluziile ultimului nostru raport mondial (n.r. al BM). Acesta a evidenţiat importanţa securităţiicetăţenilor, a justiţiei şi a locurilordemuncă„, a precizat Zoellick.

De asemenea, el a făcut un apel la adresa Băncii Mondiale să acţioneze rapid pentru a susţine reformele în regiunile menţionate. „Dacă aşteptăm ca situaţia să se stabilizeze, ar însemna oportunităţi pierdute. În momente de revoluţie, ‘status quo’-ul nu este o soluţie câştigătoare„, spune preşedintele BM.

La întâlnirile de la Washington s-au discutat, de asemenea, preţurile schimbătoare ale petrolului şi rata mare a şomajului. Şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, s-a declarat îngrijorat în special de rata mare a şomajului în rândul tinerilor. „Ar fi prea mult să spunem că trecem printr-o perioadă de recuperare fără slujbe, dar cu siguranţă nu sunt suficiente locuri de muncă”, a spus Strauss-Kahn.

Şeful FMI a reiterat ideea „pierderii” unei generaţii. „În special din cauza ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor, există riscul ca aceştia să fie condamnaţi pe viaţă, să se piardă o generaţie”, a spus Strauss-Kahn.”

O generatie… 😦

De vazut din articol si cum a crescut pretul la alimente intre trimestrul 1 din 2010 si trimestrul 1 din 2011.

iulie 15, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

Trei articole interesante despre situatia din Libia…

… am citit pe  Mediafax:

Coaliţia internaţională se pregăteşte pentru o nouă fază a ofensivei sale în Libia

Iata ce arata printre altele:

„După primul val de atacuri împotriva apărării antiaeriene şi a blindatelor în apropierea liniilor insurgenţilor, următoarea etapă va consta, potrivit amiralului Mullen, în atacarea liniilor de aprovizionare a forţelor loiale lui Kadhafi pentru a limita capacitatea de luptă a acestora.

„Forţele sale sunt răspândite între Tripoli şi Benghazi şi vom încerca să întrerupem susţinerea logistică începând de mâine”, a precizat amiralul.

„Sisteme cheie ale apărării antiaeriene şi instalaţii de rachete SAM din apropiere de Tripoli, Misrata şi Sirt” au fost atacate, potrivit comandamentului militar american.

Atacurile nu au ca obiectiv să „îl înlăture de la putere pe Kadhafi„, ci să „protejeze civilii” libieni, a declarat Mullen.” (subl.mea)

Liga Arabă critică bombardamentele coaliţiei în Libia

Se arata ca:

„Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, a criticat, duminică, bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scopul care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Ceea ce se întâmplă în Libia se îndepărtează de scop care este de a impune o zonă de interdicţie aeriană, şi ceea ce vrem este protecţia civililor şi nu bombardarea altor civili„, a declarat el jurnaliştilor.” (subl.mea)

Franţa răspunde criticilor, afirmând că aplică „pe deplin şi doar” rezoluţia ONU

In care se arata ca:

Franţa „aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973”, votată de Consiliul de Securitate al ONU cu privire la Libia, a afirmat duminică Ministerul francez al Apărării, ca răspuns la criticile exprimate de Liga Arabă referitoare la operaţiunile militare în curs.

Franţa aplică pe deplin şi doar rezoluţia 1.973„, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului, Laurent Teissere.

Suntem clar în contextul rezoluţiei. Mi se pare că partenerii noştri au susţinut propuneri similare. Nu am alte comentarii de făcut”, a adăugat el, întrebat despre declaraţiile Ligii Arabe.

Liderul Ligii Arabe, Amr Moussa, criticase anterior bombardamentele coaliţiei internaţionale în Libia, apreciind că acestea se îndepărtează de „scop, care este impunerea unei zone de interdicţie aeriană”.

Încă de la începutul conferinţei de presă, Laurent Teissere, a amintit că operaţiunile franceze nu au decât „un singur obiectiv, de a proteja populaţia civilă punând în aplicare mandatul ONU.

În privinţa bilanţului de 48 de morţi avansat de Tripoli în cadrul bombardamentelor aeriene şi cu rachete desfăşurate de coaliţia occidentală în mai multe oraşe libiene, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării a afirmat că „nu a fost cauzată nicio pierdere civilă” de atacurile franceze.

Este o condiţie sine qua non pentru ca (atacurile) să fie efectuate„, a precizat el.

Teissere a evocat „dezinformarea” regimului lui Muammar Kadhafi. Anunţul potrivit căruia un avion francez a fost doborât, în timp ce este „uşor de verificat” contrariul, nu este „demersul cel mai subtil de dezinformare”, a adăugat el.” (subl.mea)

Din aceste articole se vede cat se poate de clar ca scopul operatiunii se reduce la respectarea cu strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU si nu inlaturarea lui Gaddafi de la Putere. Atat Mullen cat si Teissere afirma acest lucru (Franta aplica doar Rezolutia 1973 a Consiliului de Securitate al ONU).

Elementul surprinzator este ca Liga Araba a criticat bombardamentele coalitiei in Libia, Amr Moussa spunand ca se bombardeaza alti civili.

Dar iata ce spune Cristian Tudor Popescu in editorialul sau din Gandul:

Timişoara Libiei COMENTARIU LIVE

„Nu se pune problema participării efective în războiul aerian din Libia – n-are nimeni nevoie de cele câteva avioane ale noastre, care creează alertă în ce-a mai rămas din agricultura românească atunci când se ridică de la sol. Este vorba de a susţine politic operaţiunea antigenocid, antidictatură, în favoarea democraţiei în Libia şi în întreaga lume arabă – cu totul deosebit, istoric, este faptul că Liga Arabă a votat pentru intervenţie înaintea deciziei ONU.” (subl.mea)

Or, daca operatiunea nu are drept scop inlaturarea lui Gaddafi de la putere, atunci cum poate fi catalogata drept o operatiune antidictatura? Daca scopul operatiunii este respectarea cu maxima strictete a Rezolutiei 1973 a Consiliului de Securitate al ONU, este oare o operatiune in favoarea democratiei in intreaga lume araba? Este adevarat ca Liga Araba a votat pentru interventie, dar acum, iata, a criticat interventia spunand ca se indeparteaza de la scop. Pe de alta parte nu e oare exagerat sa vorbim de genocid? Pana acum nimeni nu a vorbit in acesti termeni, dintre oficialii UE sau NATO, cel putin eu nu am vazut sau auzit acest termen pana acum. Cine stabileste daca e vorba de un genocid? Si cine-l face? Cei care „s-au indepartat de la scop” sau Gaddafi? Pentru ca indepartarea de la scop, asa cum a fost formulata critica Ligii Arabe, ar putea foarte bine sa insemne condamnarea Frantei pentru genocid in Libia! Tocmai pentru ca nu trebuia sa se indeparteze de la scop! Cum nici nu am auzit sau citit pana acum ca Gaddafi a ordonat executii in masa si ca s-ar fi intamplat asa ceva. Una e lupta impotriva insurgentilor si altceva inseamna executii in masa.

Un articol interesant – pe care il recomand a fi citit integral si cu atentie –  de pe Civitas’99 iata ce ne spune despre pozitia lui Robert Gates:

„Pe celălalt versant al Administraţiei Obama se află un om care a văzut multe – prudentul Robert Gates. Pentru el, o zonă de interdicţie aeriană nu este o operaţiune uşoară, neutră, ci un veritabil „act de război“ împotriva unui alt stat. Oare este America pregătită să parcurgă din nou acest drum? Pentru a treia oară, după 11 septembrie? O carantină aeriană implică distrugerea sistemelor de apărare aeriană ale Libiei şi începe cu un atac asupra Libiei. „Nu se pune problema că nu o putem face. Putem. Dar este asta o mişcare înţeleaptă?“ Sunt o serie de consecinţe care trebuie foarte atent cântărite, precum „utilizarea, din nou, a armatei americane într-o altă ţară arabă“. Se aşteaptă ca Robert Gates să se retragă în curând din postul de secretar al Apărării.

Citite în această cheie, discursurile sale din ultimele săptămâni au nuanţa unui mesaj de rămas bun. Într-unul dintre ele, susţinut în faţa cadeţilor de la West Point, Gates spune foarte direct şi fără menajamente: „În opinia mea, orice viitor secretar al Apărării care îl sfătuieşte pe preşedinte să trimită din nou o armată terestră americană în Asia, Orientul Mijlociu sau Africa ar trebui să fie examinat de psihiatru“. Şi Gates nu este, nici pe departe, omul care se joacă cu cuvintele. Dimpotrivă.

Sigur, niciunul dintre decidenţii europeni nu vorbeşte acum despre posibilitatea desfăşurării de trupe terestre în Libia. Ba chiar este respinsă cu fermitate. Într-o conferinţă de presă, după reunirea de urgenţă a Consiliului European, preşedintele Sarkozy avea să declare: „Poziţia Franţei nu a fost niciodată aceea a unei opţiuni militare terestre, a unei opţiuni militare NATO, ci a fost permanent limitată la instituirea unei carantine aeriene“. Diferenţa dintre Gates şi Sarkozy este că primul are discernământ strategic şi se gândeşte la ce urmează după: ce facem dacă zona de interdicţie aeriană nu are efect, nu opreşte masacrul? Care este următorul pas?(1) Deşi, paradoxal, mulţi invocă fantomele trecutului, tocmai lecţiile Srebrenicei sunt uitate astăzi de o Europă prea grăbită să facă ceva, orice. Uneori, cu toate că intervenţia este justificată moral, dacă o faci într-o manieră incompetentă, atunci intenţia bună se transformă în reversul său – ajungi să produci mai mult rău decât bine (Andrew Exum).” (subl.mea)

De unde se vede ca nici peste Ocean nu toti agreeaza ideea interventiei militare.

Iar pentru o operatiune terestra din partea coalitiei ar trebui, daca inteleg bine, un nou mandat din partea Consilului de Securitate al ONU, altfel o astfel de operatiune nu ar avea baza legala, cu atat mai mult cu cat, acum, au fost formulate critici din partea Ligii Arabe, critici care, repet, pot pune intr-o pozitie extrem de incomoda atat SUA cat si Franta, si Marea Britanie.

Se fac paralele intre situatia de acum din Libia si cea din Irak. Insa, sa nu uitam, Irak-ul, pe vremea lui Saddam Hussein, a atacat Kuweit-ul, deci a atacat o alta tara, lovind in interesele anglo-americane privind petrolul. Libia nu a atacat nicio alta tara. Ceea ce se intampla acum este o chestiune strict interna a Libiei. O confruntare dintre puterea in exercitiu si insurgenti care, din cate inteleg, provin tot din cadrul regimului Gaddafi. Dar ce vrea marea majoritate a poporului Libian? Asta nu o stim. Daca sprijinul majoritar popular este de partea lui Gaddafi? Exista vreo cercetare sociologica din care sa rezulte contrariu? Nu cunosc. Asa cum nu cunostem nici de ce sprijin popular se bucura insurgentii.

Ceea ce mi se pare batator la ochi este impresionanta desfasurare de forte a coalitiei impotriva unei tari de doar 6 milioane de locuitori, caci e clar ca se bombardeaza teritoriul libian si bazele militare libiene, de la sol, in vederea impunerii no fly zone pe teritoriul libian. Aviatie militara ultra-moderna, submarine, tehnica militara sofisticata. Fara sa fie foarte clar rezultatul unei asemenea vaste operatiuni. Caci, din parerile pe care le-am auzit pe la tv, doar bombardarea cu ajutorul aviatiei si submarinelor nu poate conduce la un rezultat concret al luptei. Ca este o lupta, nu cred ca cineva poate contesta. Dar o lupta care nu pare a avea un rezultat concret, cel putin pana acum. Care sa fie acest rezultat concret, ca, am vazut mai sus, ca scopul nu e indepartarea lui Gaddafi de la putere? Iar continuarea bombardamentelor nu inseamna oprirea luptei terestre intre fortele loiale colonelului Gaddafi si insurgenti. Pe de alta parte, daca coalitia ar furniza ajutor militar insurgentilor, stau si ma intreb cat de legal ar fi acest lucru. Ar fi o imixtiune straina in afacerile interne ale Libiei si ar insemna un sprijin politic acordat insurgentilor ce ar putea fi interpretat ca o actiune menita sa destabilizeze Libia. S-ar crea un precedent periculos in care SUA, Franta, Marea Britanie ar putea sa se amestece in treburile interne ale oricarui altui stat mai mic, dupa bunul plac, aplicand standarde duble, si implantand regimuri dupa voia lor. Lucru ce nu mi se pare in regula. Practic, pornind de la bune intentii, s-ar calca in picioare dreptul la autodeterminare al altor state mai mici.

Dar drumul spre iad este pavat cu bune intentii…

Update 1

Conform Mediafax:

Rezultat incert pentru operaţiunea militară occidentală în Libia

Se arata, printre altele, ca:

„”Poate fi ceva de durată dar nu putem exclude nici un rezultat rapid”, susţine un oficial francez sub acoperirea anonimatului. De fapt, totul va depinde de liderul libian, imprevizibil, iraţional şi versatil.

Acesta a anticipat duminică un „război lung”, afirmând că „tot poporul libian poartă arme” şi că va „învinge”, într-un mesaj sonor difuzat de televiziunea oficială.

În istoria recentă, liderii au fost adeseori înfrânţi în război sau au fost înlăturaţi în urma unei revolte populare, fără explicaţie de cele maimulte ori.

Aşa s-a întâmplat în iunie 1999 cu sârbul Slobodan Miloşevici, supus unui bombardament al NATO timp demai multe luni, care a abadonat lupta de pe o zi pe alta. Plecarea precipitată la începutul anului a tunisianului Ben Ali a luat, de asemenea, comunitatea internaţională prin surprindere.

În privinţa lui Muammar Kadhafi, care a supravieţuit în aprilie 1986 unui bombardament al americanilor în care a murit fiica sa adoptivă, de partea franceză pare să domine prudenţa.

Comunitatea internaţională aşteaptă de la Kadhafi să „aplice în detaliu rezoluţia Consiliului de Securitate” al ONU care cere încetarea imediată a violenţelor, a amintit ministrul francez de Externe, Alain Juppé. „Din nefericire, dacă vreţi părerea mea personală, sunt puţine speranţe”.

În perioada imediat următoare, aliaţii care au exclus orice operaţiune terestră vor încerca să creeze o coaliţiei aeriană ad-hoc cu cea mai mare vizibilitate arabă posibilă, chiar dacă în fond aceasta va rămâne simbolică. Qatarul a promis între patru şi şase avioane, iar Emiratele Arabe Unite aproximativ 20.”

si:

„Chiar dacă preşedintele american Barack Obama, care s-a alăturat cu greu ofensivei diplomatice britanico-franceze, a afişat prudenţă, vorbind despre o „acţiune militară limitată” şi de „protecţia civililor în Libia”, fără îndoială că obiectivul occidentalilor este plecarea lui Kadhafi.

„Vom ajuta poporul libian să se elibereze”, a recunoscut Alain Juppé. „Rezoluţia Consiliului de Securitate nu precizează că acesta trebuie să plece. Dar este evident că scopul este să i se permită poporului libian să îşi aleagă regimul”, a precizat el.

Pentru François Heisbourg, de la Fundaţia pentru Cercetare Strategică, înlăturarea de la putere a lui Kadhafi are sens deoarece este vorba despre „singura formulă care ar permite evitarea pe teremn scurt a divizării ţării”.

Atingerea acestui obiectiv nu este lipsită de pericole pentru militari. Dar situaţia rămâne sub control. „Piloţii francezi, cei mai expuşi până în prezent, (…) îşi asumă riscuri”, afirmă un diplomat. În acelaşi timp, adversarul este slab şi militarii „pot să îşi desfăşoare misiunea fără probleme rămânând la distanţă”, în opinia lui.”

Misiunile aeriene în Libia au fost reluate. Kadhafi ar putea fi ţinta atacurilor

Unde se arata ca:

„Avioanele franceze nu au survolat Libia în cursul nopţii, dar şi-au reluat misiunile în cursul dimineţii, a precizat el.

Avioanele care pleacă de la bazele de pe teritoriul francez, în special de la Solenzara în Corsica (insulă din Marea Mediterană) şi Saint-Dizier (est), au aproximativ trei ore de zbor pentru a ajunge în zona operaţiunilor.

Consolidarea coaliţiei, cu participarea unor avioane din alte ţări, determină „o partajare a responsabilităţilor” în conducerea operaţiunilor, subliniază Statul Major.

  • Ministrul britanic de Externe sugerează că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat direct de raidurile aeriene

Ministrul britanic de Externe, William Hague, a sugerat că Muammar Kadhafi ar putea fi vizat de raidurile aeriene internaţionale din Libia, refuzând totuşi să „speculeze” în legătură cu obiectivele alese de coaliţie.

„Nu vreau să speculez în legătură cu ţintele, care depind de circumstanţele de moment”, a explicat ministrul, după o întrebare privind posibilitatea unui atac care să îl vizeze direct pe liderul libian.

„Totul depinde de modul în care oamenii se comportă. Ţintele sunt permanent în concordanţă cu rezoluţia ONU, accentul fiind pus pe protejarea civililor”, a precizat Hague.

Ministrul britanic al Apărării, Liam Fox, evocase de duminică posibilitatea ca Muammar Kadhafi să fie vizat de raidurile aeriene.

La rândul său, secretarul american al Apărării, Robert Gates, s-a pronunţat împotriva unui raid care să îl vizezedirect pe liderul libian.

„Cred că este important să acţionăm în cadrul mandatului rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU. Dacă vom începe să adăugăm obiective, cred că acest lucru va ridica probleme. Nu ar fi bine să fixăm obiective pe care nu le putem atinge”, a explicat secretarul american al Apărării.”

Armistiţiul anunţat de regimul lui Kadhafi a fost încălcat imediat

Se arata, printre altele:

„”Azi, Kadhafi a declarat un armistiţiu, din câte am înţeles. Opinia noastră la ora actuală (…) este că acesta este o minciună sau (că armistiţiul) a fost imediat încălcat” , a declarat Donilon la Rio de Janeiro, la sfârşitul unei vizite, duminică, a lui Obama în Brazilia, în cadrul turneului său în America Latină.

„Vom continua să supraveghem acţiunile lui Kadhafi, nu doar cuvintele sale, şi ne vom continua eforturile pentru a asigura respectarea termenilor rezoluţiei 1.973 a Consiliului de Securitate” al Naţiunilor Unite, a mai spus Donilon.

Regimul colonelului Muammar Kadhafi a anunţat, duminică, un nou armistiţiu, începând cu ora 19.00 GMT (21.00 ora României), ca răspuns la apelul lansat sâmbătă de Uniunea Africană de „încetare imediată a ostilităţilor”, a anunţat un purtător de cuvânt al armatei.”

Recomand citirea integrala a acestor articole, din care am citat mai sus.

 

 

martie 21, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Libia sub atac!

Iata ce spune BBC:

Coalition launches Libya attacks

In articol se arata printre altele:

„The UK, the US and France have begun attacking Libya as enforcement of the UN-mandated no-fly zone gets under way.

Pentagon officials say the US and the UK have fired more than 110 missiles.

Libyan leader Col Muammar Gaddafi has said he will open arms depots to the people and the interests of Mediterranean countries will be in danger from now on.

Western planes bombed targets in the capital, Tripoli, said the AFP news agency, quoting witnesses and state TV.

Earlier on Saturday, pro-Gaddafi forces attacked the rebel stronghold of Benghazi despite declaring a ceasefire a day earlier.

A French plane fired the first shots against Libyan government targets at 1645 GMT, destroying a number of military vehicles, according to a military spokesman.

UK Prime Minister David Cameron confirmed that British planes are in action over Libya.

US President Barack Obama, speaking during a visit to Brazil, said the US was taking „limited military action” as part of a „broad coalition”.

„We cannot stand idly by when a tyrant tells his people there will be no mercy,” he said.

He repeated that no US ground troops would take part.

Shortly after the bombing started, a Libyan official went on TV to denounce the „barbarian aggression”.

Col Gaddafi himself made a brief speech on Libyan radio, calling on people to resist.”

Recomand a fi citit tot articolul cu atentie!

Citim pe Mediafax:

ÎNCEPE RĂZBOIUL? SUA şi Marea Britanie au lansat un prim val de rachete în Libia. Kadhafi ameninţă că va ataca obiective civile şi militare – VIDEO

ÎNCEPE RĂZBOIUL? Mai multe blindate, distruse de avioanele franceze în Libia. Ce ţări mai vor să participe la acţiunile militare – VIDEO

Forţele coaliţiei pentru operaţiunile militare din Libia

Presa oficială libiană susţine că atacurile aeriene au vizat „obiective civile”

Kadhafi: Parisul, Londra şi ONU vor regreta orice ingerinţă în Libia

Un articol interesant in The New York Times:

U.S. Missiles Strike Libyan Air-Defense Targets

This article is by DAVID D. KIRKPATRICK, STEVEN ERLANGER and ELISABETH BUMILLER.

Iata ce arata, printre altele:

„President Obama, speaking during a visit to Brazil, reiterated promises that no American ground forces would be used. “I am deeply aware of the risks of any military action, no matter what limits we place on it,” he said. “I want the American people to know that the use of force is not our first choice, and it’s not a choice that I make lightly. But we can’t stand idly by when a tyrant tells his people that there will be no mercy.” „

si:

„There are political risks, though. One widely held concern is the possibility of a divided Libya with no clear authority, opening the door for Islamic extremists to begin operating in a country that had formerly been closed to them. And while the cooperative military mission was clear punitive measure against Mr. Qaddafi’s attacks on the Libyan opposition, there have been few penalties so far for allied Arab governments in Bahrain and Yemen that have violently cracked down on their own protest movements. „

De asemenea arata ca:

„Admiral Gortney cast the United States as the “leading edge” among coalition partners in the opening phase of attacks on Libya. But in keeping with Mr. Obama’s and Mrs. Clinton’s emphasis that the administration was not driving the efforts to strike Libya, he and other Pentagon officials repeated that the United States would step back within days and hand command of the coalition to one of European allies.

The United States has at least 11 warships stationed near the coast of Tripoli, including three ballistic missile submarines — the Scranton, the Florida and the Providence — and two destroyers, the Stout and Barry. All five fired cruise missiles on Saturday, the admiral said. Other coalition ships in the Mediterranean included 11 Italian ships, one French ship, one British ship and one Canadian ship.

Earlier Saturday, Colonel Qaddafi issued letters warning Mr. Obama and other leaders not to use military force against him.

The tone of the letters — one addressed to Mr. Obama and a second to Mr. Sarkozy, Prime Minister David Cameron of Britain and Secretary General Ban Ki-moon of the United Nations — suggested that Colonel Qaddafi was leaving himself little room to back down.

“Libya is not yours. Libya is for all Libyans,” he wrote in one letter, read to the news media by a spokesman. “This is injustice, it is clear aggression, and it is uncalculated risk for its consequences on the Mediterranean and Europe.

“You will regret it if you take a step toward intervening in our internal affairs.”

Colonel Qaddafi addressed President Obama as “our son,” in a letter that combined pleas with a jarring familiarity. “I have said to you before that even if Libya and the United States enter into war, God forbid, you will always remain my son and I have all the love for you as a son, and I do not want your image to change with me,” he wrote. “We are confronting Al Qaeda in the Islamic Maghreb, nothing more. What would you do if you found them controlling American cities with the power of weapons? Tell me how would you behave so that I could follow your example?””

Foarte interesant articolul! Il recomand a fi citit integral cu atentie.

Interesant de citit pana la capat si acest articol din Le Monde:

Berlin face à ses responsabilités internationales

Iata ce arata printre altele:

„Au-delà de ces explications conjoncturelles, la prudence allemande relève d’un triple traumatisme. La catastrophe nucléaire au Japon ravive la phobie de l’atome outre-Rhin, dans un pays marqué par les combats des écologistes et convaincu, depuis les catastrophes du XXe siècle, que la science n’est pas forcément synonyme de progrès.

Le pacifisme allemand constitue également un puissant frein à tout engagement extérieur. Il a fallu le massacre de Srebrenica pour que le débat moral sur l’intervention hors de l’Allemagne soit posé, la guerre au Kosovo en 1999 pour que les Allemands fassent de nouveau la guerre hors de leurs frontières, et les attentats du 11 septembre 2001 pour que plusieurs milliers de soldats allemands soient envoyés en Afghanistan, dans le cadre de la coalition internationale. Dès 2003 cependant, le conflit en Irak a montré que Berlin entend le moins possible faire la guerre et y consacrer les efforts nécessaires.

Enfin, les crises de l’euro ont conduit l’Allemagne à faire ce qu’on lui avait juré qu’elle n’aurait jamais à faire : voler au secours des pays européens, mettre en danger la stabilité de sa monnaie, dans un pays qui a connu la ruine financière en 1923 et en 1945, avant de subir le choc de la réunification dans les années 1990.

Il reste que le non-engagement allemand dans l’affaire libyenne est révélateur d’une hésitation qui peut être perçue par les partenaires de la République fédérale comme un manque de solidarité, voire de maturité. L’économie allemande est florissante, sa population est moins frappée que les autres par le chômage, ses entreprises sont à l’offensive sur toute la planète. Mais il ne peut y avoir, d’un côté, la „mondialisation heureuse” pour Deutschland AG et ses salariés, et de l’autre une „mondialisation dangereuse” gérée par ses alliés et dont Berlin ne s’estimerait pas comptable.” (subl.mea)

martie 20, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Hipermarket-urile si criza alimentara! Parca vine… parca nu vine… Parca…

Am citit doua editoriale pe aceasta tema, pe care vi le recomand sa le cititi si Dvs. cu atentie. Aici voi spicui cate ceva din ambele, idei care mi s-au parut mai semnificative, ca sa zic asa.

Criza profundă şi iluzia consumului

de Corina Cretu

Iata ce spune D-na Cretu:

„Statisticile ne arată că anul trecut hypermarket-urile au avut profituri destul de bune pentru criza economică, românii cheltuind 8 miliarde de euro, ceva mai puţin decât în anii precedenţi. În primă instanţă, ne-am putea întreba: unde este criza? Slavă Domnului că nu putem vorbi de-o criză alimentară generală în România, cu toate că există părţi bune din populaţie care se zbat la limita subzistenţei. Explicaţia acestor cifre e dată de uriaşa piaţă a muncii la negru, care a devenit adevărata natură a economiei româneşti. Nemaivorbind de faptul că acest consum este bazat pe importuri, România nemaiproducând mai nimic.”

Iar despre munca la negru trebuie spus ca are un trend ascendent. Chestiunea muncii la negru nu este deloc rezolvata in Romania, criza economica a amplificat-o, si s-ar putea sa o amplifice si mai mult. Despre cauzele care determina munca la negru se poate citi aici. Si tot despre subiectul asta cred ca nu ar strica sa citim un punct de vedere, chiar daca el este mai vechi, exprimat, in Revista 22, in 2003, de Ilie Serbanescu  – aici.

Acestea fiind zise, sa vedem ce mai spune editorialul D-nei Cretu:

„A veni acum să dai vina pe oameni şi pe mentalitate ar însemna să predici teorii corecte, însă cu un cinism dictat de necunoaşterea realităţii dureroase a vieţii românilor. Prin urmare, e firească reacţia acestora în faţa unui guvern care suprataxează munca, dar care, pe de altă parte, întreţine cu bună ştiinţă această stare de fapt, pentru a exista nişte supape care să preîntâmpine nemulţumirea populară.”

si:

„Dacă asta este marea satisfacţie a unei ţări europene, că oamenii nu mor pe capete de foame, atunci, într-adevăr, n-are rost să privim spre Schengen, ci spre centrul Africii. Însă. reprezintă şi această abordare un barometru al stadiului de înapoiere faţă de restul ţărilor europene, dacă noi contorizăm criza doar la nivelul acesta.”

Iar in final se spune:

„Sigur că se poate ajunge la o criză alimentară, oriunde în lume, dar la momentul actual România suferă în planul macroeconomiei, infrastructurii, instituţiilor statului, economiei private, serviciilor, aflându-se într-o criză generalizată.  Suntem ţara cu cea mai proastă gestiune a crizei din Europa, măsurile anticriză lipsind cu desăvârşire. În acest timp, ni se tot vântură, într-un triumfalism penibil, minuscula cifră de creştere economică de 1,5% în 2011.”

Celalalt editorial pe care l-am citit este cel din Gandul:

Preşedintele din hipermarket şi criza alimentară

de Rodica CIOBANU

Iata ce spune:

„Sâmbătă însă, preşedintele a constatat că „parcă” aceasta a crescut.
„Parcă la lactate s-a întâmplat, dar şi la zarzavaturi”, a declarat şeful statului, după ce a trecut pe la casă. Se vede că domnia sa nu face cumpărături des şi nici nu dă mare atenţie preţurilor, altfel ar fi alungat urma de îndoială aruncată de „parcă” asupra constatării sale. Da, preţurile au crescut nu doar la lactate şi legume, ci şi la ulei, zahăr, carne şi pâine. Hipermarketurile pe care producătorii autohtoni le acuzau că marginalizează produsele româneşti, marfa acestora provenind, în proporţie de 80 la sută din import, cumpără mult şi ieftin, vânzând, de asemenea, în cantităţi mari şi la preţuri mai mici decât restul magazinelor. Dacă preşedintele ar fi intrat într-o alimentara de cartier sau ar fi dat o tură prin pieţe, unde intermediarii mai au un pic şi fac kilogramul de cartofi cât cel de aur, ar fi obţinut o imagine corectă despre preţurile alimentelor şi despre potenţialul lor de mărire, în următoarele luni, asupra căruia FMI avertiza, în urmă cu două săptămâni, legându-l de o posibilă depreciere a monedei naţionale şi de reajustarea preţurilor la mărfuri şi energie la nivel global.„(subl.mea)

Nu am sa stau sa interpretez acest „parca” al presedintelui, care parca ar vrea sa spuna ca parca nu e chiar atat de rau… Dar iata ce mai spune editorialul D-nei Ciobanu, un lucru foarte serios:

Există, totodată, rapoarte ale ONU, ce le pot părea unora alarmiste, despre iminenta criză alimentară mondială din 2011, iar un studiu japonez, preluat de publicaţia Business Insider, plasează România într-un grup de 25 de ţări (alături de China, India, Filipine, Maroc, Algeria, Egipt, Bulgaria, Ucraina etc) extrem de expuse.Unele state, precum Rusia, şi-au luat deja măsuri de precauţie, extinzând interdicţia exportului de cereale până în decembrie 2011.„(subl. mea)

După ce a văzut pe Discovery documentarul despre suprapopulare, şi preşedintele a tras concluzia, acum vreo doi ani, că „următoarea criză va fi cea alimentară, datorită creşterii explozive a populaţiei”, adăugând că România „trebuie să se pregătească pentru astfel de vremuri”. Din câte ştiu, nu a făcut-o, fiind dependentă, conform Ministerului Agriculturii, în proporţie de peste 50 la sută de importuri. Dar bănuiesc că, în hipermarketul curat, uscat şi frumos ambalat, preşedintele Băsescu nu caută marfa de naţionalitate. De altfel, privite de acolo toate crizele sunt aproximative. Financiară – „parcă” pe undeva, dar nu la noi, economică – „parcă” a fost, dar ne-am revenit, alimentară – „parcă” în viitorul îndepărtat, maiavem timp, mâncarea – „parcă” s-a scumpit, dar pe ici, pe colo. Aşa se face că, deşi anunţate din timp, ele ne prind nepregătiţi, guvernanţii parcă locuind în cel mai tare hipermarket.

P.S.

Despre munca la negru si despre economia ascunsa mai pun cateva articole – aici, aici, aici si aici.

 

ianuarie 24, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Parerea Rusiei despre conflictul coreean

Foarte interesant tot in Romania Libera:

Al treilea război mondial ar putea porni din Coreea, avertizează Rusia

decembrie 21, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii