Atrageam atentia inca din 26.01.2014 asupra acestei posibilitati si spuneam atunci:
„Insa mie imi face impresia ca ceea ce se intampla acum e un fel de reeditare cu mijloace politice, folosind activismul politic, nu forta armata, a Razboiului Crimeii, atunci Rusia pierzand in fata unei coalitii formate din Franta, Marea Britanie, Imperiul Otoman si Sardinia (Austria, desi neutra, a jucat si ea un rol in a-i stopa pe rusi), despre care Dan Amedeo Lazarescu spunea (citez din memorie) ca ar fi fost o incercare a Occidentului de a-si mari influenta politica dar si culturala in Estul Europei. Actualmente, bineinteles, actorii sunt putin schimbati, dar ideea pare a fi aceeasi, “Chestiunea Estica” legata de expansionismul rusesc revenind in actualitate. Si cum aceasta “Chestiune” a esuat a fi rezolvata prin Revolutia Portocalie se incearca acum noi cai, precum actualele proteste masive, la care participa sute de mii de oameni. Nu e foarte clar daca poate fi rezolvata din punct de vedere cultural…”
Insa iata ca e vorba si de agresiune armata! Din partea Rusiei, bineinteles! Se putea altfel?
Gandul
Se arata, printre altele, ca:
„La nici 24 de ore după ce preşedintele SUA, Barack Obama, a transmis un avertisment dur Rusiei, susţinând că orice intervenţie militară în Ucraina nu va rămâne fără ”costuri”, Kremlinul a decis trimiterea de trupe în Crimeea. Putin a primit, cu unanimitate de voturi, mandat în acest sens din partea Camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, după ce în cursul dimineţii anunţase nu poate ignora solicitarea autorităţilor din regiune de a restabili ”pacea şi calmul”. Kievul, care încă de ieri a denunţat ”o invazie” militară a Rusiei, a convocat o reuniune de urgenţă a comandanţilor armatei şi serviciilor secrete şi a acuzat Rusia că refuză dialogul. Moscova susţine că mobilizarea trupelor este în concordanţă cu acordurile militare cu Kievul. Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. După decizia de la Moscova, Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, a avertizat un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. Mai mult, Obama a avut o discuţie telefonică cu Putin, în care acesta din urmă l-a informat că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Ucraina. Situaţia va fi discutată duminică într-o reuniune NATO. De asemenea, miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni, la Bruxelles
Rusia a anunţat în cursul dimineţii că nu va ignora solicitarea de asistenţă formulată de noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea. Anunţul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă al Kremlinului la doar câteva ore după ce Barack Obama avertizase Rusia că o intervenţie militară în Ucraina va avea ”un cost”. Potrivit AFP, noul premier al regiunii autonome ucrainene Crimeea, Serghei Aksionov, l-a sunat pe preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, pentru a-i cere să restabilească „pacea şi calmul” în această provincie prorusă. „Rusia nu va ignora această solicitare”, a declarat un oficial din cadrul Preşedinţiei Rusiei, citat de RIA Novosti. De altfel, Vladimir Putin a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului. Solicitarea a fost aprobată cu unanimitate de voturi.
Ulterior, Kremlinul a precizat că Putin nu a luat decizia intervenţiei militare. Cu toate acestea,SUA au anunţat că analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat un oficial de la Casa Albă, citat de NBC news.
Desfăşurarea evenimentelor invers cronologic
UPDATE 00:30 Conform Casei Albe, convorbirea Putin-Obama a durat 90 de minute. Obama s-a arătat îngrijorat faţă de „violarea clară de către Rusia a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei, care este o încălcare a legii internaţionale, inclusiv a obligaţiilor Rusiei faţă de Carta ONU, dar şi a acordului militar cu Ucraina, din 1997, şi este în neconcordanţă cu Memorandumul de la Budapesta, din 1994 şi cu Actul Final de la Helsinki. SUA condamnă intervenţia militară a Rusiei pe teritoriul Ucrainei”, conform unui comunicat al Casei Albe.
Obama i-a cerut lui Putin să reducă tensiunea, să retragă forţele armate în bazele din Crimeea şi să se abţină de la o intervenţie în alte zone ale Ucrainei.
„Am afirmat consistent că recunoaştem adâncile legături istorice şi culturale ale Rusiei cu Ucraina şi nevoia de a proteja drepturile etnicilor ruşi şi ale populaţiilor minoritare din Ucraina. Guvernul ucrainean a arătat clar angajamentul de a proteja drepturile tuturor ucrainenilor (…) şi noi vom continua să îi convingem să facă acest lucru”, mai arată comunicatul Casei Albe.
SUA au anunţat de asemenea că nu vor mai participa la discuţiile pregătitoare pentru summitul G-8 şi că vor avea consultări urgente cu partenerii din COnsiliul de Securitate al ONU, din NATO, din OSCE dar şi cu semnatarele Memorandumului de la Budapesta.
Obama i-a mai spus lui Putin că, dacă este îngrijorat de soarta etnicilor ruşi din Ucraina, ar trebui să deschidă consultări paşnice cu guvernul Ucrainei şi prin trimiterea de observatori internaţionali ai ONU sau OSCE, din care Rusia face parte. Obama i-a cerut lui Putin să deschidă dialogul cu autorităţile ucrainene, chiar şi sub mediere internaţională, la care SUA sunt gata să ia parte.
Obama l-a avertizat pe Putin că, dacă continuă cu încălcarea legilor internaţionale, se va ajunge la izolare politică şi economică. Preşedintele SUA a mai spus că se va consulta cu aliaţii, cu guvernul Ucrainei şi cu FMI, pentru a ajuta noul guvern de la Kiev să atingă stabilitatea financiară, să sprijine reformele şi să organizeze alegeri.
UPDATE 00:12NATO a anunţat o reuniune de urgenţă duminică pe tema Ucrainei, potrivit Le Figaro.
UPDATE 00:07 Vladimir Putin şi Barack Obama au avut o convorbire telefonică în această seară. Liderul de la Kremlin i-a transmis şefului administraţiei americane că şi-a rezervat dreptul de a apăra interesele ruseşti în Crimeea şi în estul Ucrainei. Obama s-a declarat preocupat în privinţa oricărui plan de intervenţie în Ucraina, potrivit Reuters.
În replică, Putin s-a arătat îngrijorat de acţiunile „provocatoare criminale” ale extremiştilor de dreapta, care ar fi susţinute de autorităţile de la Kiev.
„În replică la îngrijorarea arătată de Obama cu privire la planurile unei posibile folosiri a forţelor armate ruseşti pe teritoriul Ucrainei, Putin a atras atenţia faţă de acţiunile provocatoare, criminale ale ultra-naţionaliştilor, încurajate în esenţă de autorităţile de la Kiev”, se arată într-un comunicat al Kremlinului.
Putin a subliniat că există ameninţări reale la viaţa cetăţenilor ruşi de pe teritoriul Ucrainei şi că dacă violenţele se extind în regiunile estice ale Ucrainei şi în Crimeea, Rusia îşi rezervă dreptul de a îşi proteja interesele proprii şi pe cele ale vorbitorilor de rusă care trăiesc acolo.
UPDATE 21:53 Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleg Turcinov, a plasat armata în stare de alertă, pe fondul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, iar măsurile de securitate la obiectivele strategice, inclusiv la centralele nucleare, au fost sporite, informează AFP.
Turcinov a făcut acest anunţ după o reuniune de urgenţă a Consiliului pentru securitatea naţională.
UPDATE 21:28 Catherine Ashton, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe, a îndemnat Rusia, sâmbătă, să renunţe la planul unei intervenţii militare în Ucraina şi să respecte reglementările internaţionale. „Regret decizia Rusiei de a utiliza forţele armate în Ucraina”, a declarat Ashton. „Moscova trebuie să îşi promoveze punctele de vedere prin mijloace paşnice”, a subliniat demnitarul UE.
UPDATE 19:36 Miniştrii de Externe din statele membre ale Uniunii Europene se vor reuni luni pentru a discuta despre situaţia din Ucraina, pe fondul ameninţărilor cu o intervenţie militară rusă, relatează AFP. Reuniunea este programată luni la ora 13.00 (14.00, ora României), la Bruxelles.
UPDATE 18:37 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, nu a luat încă nicio decizie privind utilizarea forţei militare în Ucraina, declară purtătorul de cuvânt al Kremlinului, citat de AFP. „Aprobarea unei eventuale intervenţii militare în Ucraina este punctul de vedere al Consiliului Federaţiei. Dar preşedintele este cel care decide. Deocamdată, nu a luat nicio decizie în acest sens”, a afirmat Dmitri Peskov. CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI
UPDATE 18:18 Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite se va întruni în reuniune de urgenţă, sâmbătă seara, pe tema situaţiei din Ucraina, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, afirmă surse oficiale citate de AFP.
UPDATE 18:08 Administraţia Barack Obama analizează „posibilele costuri” pe care le-ar avea pentru Rusia o intervenţie militară în Ucraina, avertizează un oficial de rang înalt de la Casa Albă, citat de NBC News. „Monitorizăm îndeaproape situaţia, ne consultăm cu partenerii noştri şi analizăm posibilele costuri de care a vorbit preşedintele Obama ieri”, a declarat oficialul de la Casa Albă. CITEŞTE AICI ŞTIREA INTEGRALĂ
UPDATE 17:45 Preşedintele Traian Băsescu susţine că orice diferend între administraţia regională din Crimeea şi Kiev ”nu se poate rezolva prin forţă, ci numai prin dialog direct, în limita prevederilor constituţionale ale Ucrainei”. ”România consideră că orice prezenţă a trupelor Federaţiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fără acordul acesteia şi în afara acordurilor bilaterale şi a notificărilor ucrainene deja existente, poate fi considerată o agresiune la adresa Ucrainei”, se arată într-un comunicat.
”România este preocupată de respectarea deplină a statalităţii, suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Ucrainei în frontierele recunoscute internaţional. Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, solicită ca mişcările de trupe din Peninsula Crimeea să respecte strict prevederile Acordului de la Budapesta din 1994 privind garantarea suveranităţii şi a integrităţii teritoriale a Ucrainei şi să se înscrie în limitele documentelor biletarale privind staţionarea trupelor ruse în Peninsula Crimeea, în baza Acordurilor de la Harkov şi a tuturor elementelor notificate ulterior de către autorităţile ucrainene”, se mai arată într-un comunicat al administraţiei prezidenţiale.
UPDATE 17:37 MAE român: ”În calitate de stat membru al Uniunii Europene şi al NATO, România urmăreşte activ, cu deosebită atenţie şi îngrijorare, evoluţiile care pot altera parametrii statalităţii ucrainene. România este în contact cu partenerii săi din UE şi NATO în legătură cu aceste evoluţii” CITEŞTE ŞTIREA INTEGRALĂ AICI
UPDATE 17:26 Comandanţii armatei ucrainene şi şefii serviciilor de securitate au fost convocaţi, sâmbătă după-amiază, pentru o reuniune de urgenţă în contextul în care Rusia pregăteşte o intervenţie militară în Crimeea, informează CNN.
UPDATE 17:21 INTERVENŢIA MILITARĂ A RUSIEI ÎN CRIMEEA A FOST APROBATĂ ÎN UNANIMITATE DE Camera superioară a Parlamentului Rusiei
UPDATE 17:02 Potrivit Russia Today, comisia pentru politică externă a camerei superioare a parlamentului a recomandat aprobarea cererii de intervenţie militară în Ucraina.
UPDATE 16:50 Parlamentul de la Moscova ar fi aprobat, în unanimitate, cererea lui Putin pentru o intervenţie militară în Crimeea, potrivit The Guardian.
UPDATE 15:53 Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, cere trimiterea de trupe în Crimeea. El a cerut Parlamentului să autorizeze intervenţia forţelor armate în teritoriul Ucrainei până la normalizarea situaţiei din această ţară, se arată într-un comunicat al Kremlinului, citat de Le figaro.
UPDATE 15:31 Zeci de persoane au fost rănite în Harkov, în estul Ucrainei, în timpul manifestaţiilor pro-ruse care au degenerat prin luarea cu asalt a sediului guvernului regional. S-a aruncat cu pietre, gaze lacrimogene şi s-au auzit focuri de armă. Potrivit Interfax, câteva mii de persoane participă la o manifestaţie pro-rusă la Odessa, unii dintre participanţi fiind înarmaţi cu bâte. […]”
Vorbeam aici despre contradictiile existente in spatiul ex-sovietic, determinate de actiunile regimului comunist de creare a unor tari artificiale, cum e si cazul Ucrainei. Mai exact spus consecinta sintezei totalitarismului nazist cu cel comunist, daca ne gandim la Pactul Ribbentrop-Molotov si la consecintele sale. Sa privim putin si spre Belarus, o tara care curpinde si teritorii poloneze. Daca nu ar fi regimul de mana forte a lui Alexandr Lukasenko, supus Kremlinului, situatia nu ar fi departe de cea a Ucrainei. Sa nu uitam cum regimul Lukasenko a bagat pur si simplu pumnul in gura Opozitiei. Cum apare Democratia in aceasta zona, izbucnesc si contradictiile, facand ca situatia sa tinda spre starea de normalitate de dinaintea existentei acestor contradictii, create artificial de catre fostul regim sovietic. Iata de ce astfel de state trebuie conduse prin dictatura – solutie agreata de Kremlin: pentru a se putea asigura stabilitatea politica necesara tinerii sub control, de catre Moscova, a acestor asa zise tari (satelit). Moscova are nevoie acolo de regimuri stabile si supuse ei. De aceea conducerea de la Moscova nu agreaza regimurile democratice, diversitatea, orientarile politice diferite, intr-un cuvant Libertatea. Observati cum ii sprijina moral, dar probabil si material, pe comunistii moldoveni, supusi Kremlinului. Insa contradictiile din spatiul ex-sovietic exista, chiar daca ele sunt, pe o anumita durata determinata, inghetate de catre regimuri dictatoriale, sprijinite de Kremlin. Exista! Ele se mai numesc si conflicte inghetate care mai devreme sau mai tarziu vor izbucni sau reizbucni. Uniunea Europeana, NATO trebuie sa fie pregatite pentru astfel de lucruri, inclusiv privind capacitatea de a interveni pe cale militara daca este cazul.
Dupa parerea mea, solutia consta in rediscutarea granitelor intrucat tarile artificiale create pe vremea fostului regim sovietic, din spatiul ex-sovietic, vor fi intotdeauna o sursa de instabilitate, care nu face bine cuiva, nici macar Rusiei. Spre exemplu, Romania trebuie sa capete toata Basarabia inapoi. La fel Polonia, Slovacia, teritoriile care le-au apartinut si le-au fost furate de regimul sovietic. In felul acesta s-ar elimina o importanta sursa a contradictiilor existente in acest spatiu ex-sovietic. Transnistria, teritoriul ocupat de actuala republica separatista, ar trebui sa treaca la Romania intrucat apartine Republicii Moldova, traiesc acolo si multi romani si ar putea avea mai mari posibilitati de dezvoltare. „Tari” precum Republica Moldoveneasca Nistreana reprezinta surse majore de instabilitate in regiune. Trebuie apreciat ca Rusia nu mai poate mentine stabilitatea in zona: se vede clar in actualul conflict din Ucraina. In privinta Transnistriei, Romania ar reusi sa asigure stabilitatea si convietuirea pasnica a tuturor etniilor de acolo. Rusia, regimurile dictatoriale nu mai sunt, nu mai pot fi capabile de asa ceva. De aceea actiunile Rusiei nu pot fi decat contraproductive, inclusiv cele de propaganda, cum arata acest articol din Romania Libera:
„Rusia a lansat un război mediatic pentru a-şi susţine acţiunile din Ucraina, comentează, AFP, duminică, potrivit Agerpres. Presa de stat şi autorităţile ruse fac apel la unitate naţională împotriva ‘fasciştilor care au preluat puterea la Kiev’.
Dând de înţeles că occidentalii ar putea fi implicaţi în manifestaţiile de la Kiev care au dus la demiterea preşedintelui Viktor Ianukovici, televiziunea Russia 24 a difuzat un material prezentat drept mărturia unui tânăr rus care susţine că a fost plătit pentru a acţiona ca lunetist al forţelor de opoziţie ce au preluat puterea la Kiev. ‘Acolo există mercenari veniţi din mai multe ţări, precum Statele Unite sau Germania, şi poartă aceleaşi uniforme’, afirmă acesta. Un prezentator al aceluiaşi post de televiziune a declarat, la rândul său, că ‘mercenari se îndreaptă acum înspre Crimeea’.
Citeşte şi: Criza din Ucraina. În Crimeea sunt deja 15.000 de militari ruşi şi două nave, susţine un oficial ucrainean. Vezi şi poziţia oficială a României, exprimată de Traian Băsescu
Pe de altă parte, autorităţile ruse vorbesc despre o cifră impresionantă de ucraineni care au ales să se refugieze în Rusia, circa 143.000 în ultimele două săptămâni din februarie, relatează AFP. Această informaţie este cu atât mai surprinzătoare cu cât mass-media ruse nu au relatat nimic despre un asemenea aflux de refugiaţi până în prezent.
Duminică, agenţiile ruse de presă au anunţat că militarii ucraineni din Crimeea dezertează în masă şi îşi abandonează cazărmile ce sunt preluate de grupurile de autoapărare pro-ruse. Aceste informaţii vagi şi imprecise au fost ulterior dezminţite de Ministerul ucrainean al Apărării.
La rândul lor, deputaţii partidului rus de guvernământ, Rusia Unită, au insistat asupra necesităţii unei unităţi naţionale în spatele preşedintelui Vladimir Putin. Solicitarea acestuia de a primi permisiunea declanşării unei intervenţii militare în Ucraina pentru a ‘garanta securitatea’ flotei ruse de la Marea Neagră şi cea ‘cetăţenilor ruşi’ a fost votată în unanimitate de parlamentul rus.
Citeşte şi: Ambasadorul Ucrainei: Kievul are nevoie de ajutorul altor ţări
‘Toată lumea susţine fără ambiguitate protejarea concetăţenilor noştri în Ucraina pentru a nu permite interzicerea lor şi a limbii ruse’ în această ţară, a afirmat Leonid Sluţki, preşedintele comisiei Dumei de Stat pentru relaţiile cu republicile foste sovietice.”
In vreme ce:
Se arata ca:
„Forţele paramilitare care păzesc clădirea Parlamentului, guvernului şi obiectivelor strategice de pe teritoriul Republicii Autonome Crimeea provin din Rusia, a informat ieri corespondentul CNN la faţa locului.
Anterior trupele care au luat cu asalt clădirea Parlamentului din Simferopol, au fost descrise drept „luptători mascaţi înarmaţi” de agenţiile de ştiri occidentale pentru că acestor „luptători” misterioşi le lipseau orice semne de identificare.
Corespondenta CNN a reuşit să abordeze unul dintre aceşti „luptători” care, mai tânăr fiind, a lăsat să-i scape informaţia că aparţinea unui detaşament venit din Rusia.”
Iata ce spune si Mihai Razvan Ungureanu:
„Senatorul Mihai Răzvan Ungureanu, 45 de ani, fost şef al spionajului românesc, atrage atenţia că Moscova „redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială“. „Instabilitatea din Ucraina poate contamina statele din jur“, inclusiv România, mai spune Ungureanu.
Pentru a explica pericolul, Mihai Răzvan Ungureanu vorbeşte despre „o casă care arde“, aflată lângă o altă casă: „Nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde?“. „Transnistria ar putea redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte“, susţine Mihai Răzvan Ungureanu, precizând că „evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova“.
Mihai Răzvan Ungureanu, prezidenţiabilul Forţei Civice, recunoaşte eşecul partidelor de dreapta înaintea parlamentarelor, dar crede că „necesitatea“ va constrânge aceste formaţiuni să colaboreze înainte de scrutinul pentru Cotroceni. MRU spune că liberalul Crin Antonescu „nu este preşedintele de care are nevoie această ţară“.
Ideea de a-l susţine pe Antonescu din partea „dreptei“, aşa cum a sugerat Traian Băsescu, nu este bună din punctul de vedere al fostului premier MRU, care nu va vota nicicând o astfel de soluţie: „În momentul în care spui că din două rele îl alegi pe cel mai mic, în acel moment ai pierdut bătălia“.”
[…]
În ce fel va fi afectată România de o eventuală dezmembrare a Ucrainei?
M.R.U. Consecinţele sunt nenumărate. Cea mai îngrijorătoare este însă constituirea unui focar de instabilitate în regiune, care ne afectează foarte mult, pentru că decredibilizează regiunea. Instabilitatea poate contamina statele din jur. Nu înseamnă imediat că România va deveni instabilă, dar imaginaţi-vă o casă, care se află lângă o altă casă care arde: nu cumva se răspândesc scânteile şi la casa vecinului, care încă nu arde? Efectele economice sunt neplăcute şi înseamnă fuga investitorilor, incapacitatea de a oferi certitudine, variaţii mari ale cursurilor de schimb. O Ucraină instabilă poate determina o Republica Moldova instabilă şi din clipa aceea focul e în casă.
Credeţi că există riscul desprinderii Transnistriei de Republica Moldova, pe fondul violenţelor din Ucraina şi al intervenţiei Rusiei?
M.R.U. Se poate întâmpla orice. O secesiune a Ucrainei poate da idei oricui şi arată că nu mai există graniţe sigure, ceea ce este foarte grav.Evoluţiile din Ucraina generează o ameninţare imediată la adresa independenţei şi a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Moscova redeschide o Cutie a Pandorei: separatism şi divizare teritorială. Mă tem că Transnistria va redeveni, în condiţiile actuale, o zonă conflictuală fierbinte, în condiţiile în care Rusia pune în practică doctrina intervenţionismului armat, la mai bine de 20 de ani de la încheierea Războiului Rece.
România ar putea fi deci, la rândul ei, contaminată?
M.R.U. Da, mai ales din punct de vedere economic. Dar cu cât se adânceşte criza ucraineană, cu atât se va aştepta mai mult din partea României, pentru diminuarea efectelor negative pe care un focar le poate avea asupra spaţiului imediat şi a parteneriatelor strategice. Din păcate, România nu este încă pregătită să joace un rol internaţional: tăcerea guvernanţilor în clipa în care criza din Ucraina şi-a făcut simţite efectele a arătat că politicienii se gândesc mai mult la scaunul lor decât la ceea ce se întâmplă în jurul României.
Traian Băsescu a lansat anul trecut un nou proiect naţional: unirea României cu Republica Moldova. În ce fel ar putea fi atins acest obiectiv?
M.R.U. Nu e nimic rău să speri că naţiunea se va reîntregi în trupul său, dar e bine să gândeşti în termenii a ceea ce îţi oferă realitatea şi politica internaţională. În acest moment România poate influenţa pozitiv drumul european al Republicii Moldova. Uniunea Europeană trebuie să devină atractivă pentru toţi cetăţenii moldoveni, nu doar pentru cei vorbitori de limba română. Deocamdată nu există decât proiectul aducerii Republicii Moldova în graniţele UE. Atunci vom fi toţi împreună laolaltă.”
Trebuie aratat ca punctul de vedere al Administratiei Prezidentiale a fost ca Romania nu e direct afectata. Azi Basescu a venit cu precizarea ca situatia ar putea sa afecteze Romania pe termen mediu si lung.
Dupa parerea mea, tarile membre NATO si ale Uniunii Europene trebuie sa fie pregatite de a putea interveni pe cale militara in aceasta zona vestica a spatiului ex-sovietic. Repet, Rusia nu mai poate sa asigure stabilitatea acestei zone. In astfel de conditii NATO si UE trebuie sa joace un rol activ, ofensiv chiar! Trebuie restabilite granitele firesti – spre exemplu: Basarabia ar trebui sa revina Romaniei – in aceasta zona atat de incercata, iata, si eliminate tarile artificiale precum autoproclamata Republica Moldoveneasca Nistreana, surse de conflict si instabilitate. Periculoase sunt astfel de lucruri:
Mediafax
Se arata, printre altele, ca:
„Premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, cere Rusiei să retragă trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN. Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare. China s-a declarat foarte preocupată, iar Turcia a anuţat că susţine intergritatea teritorială a Ucrainei. Ambasadorul Kievului la ONU spune că ţara sa se va apăra. Şeful Forţelor Navale ucrainene a trecut în subordinea autorităţilor proruse.
UPDATE 19:35 – Şeful Forţelor Navale ucrainene, numit de proeuropeni, a trecut în subordinea autorităţilor proruse
Amiralul Denis Berezovski, comandantul Forţelor Navale ucrainene, numit în funcţie de Administraţia proeuropeană de la Kiev, a anunţat duminică seara că se supune ordinelor autorităţilor proruse din Crimeea, relatează AFP.
Amiralul Denis Berezovski a făcut acest anunţ în cursul unei conferinţe de presă organizate la sediul Statului Major al Flotei ruse din Sevastopol.
Amiralul Berezovski a fost numit vineri la comanda Forţelor Navale ucrainene de către preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.
„Promit supunere locuitorilor Republicii autonome Crimeea. (…). Promit să mă supun ordinelor comandamentului suprem al Republicii autonome Crimeea”, a declarat amiralul.
Premierul prorus din Crimeea, Serghei Aksionov, a salutat un „eveniment istoric”.
„Amiralul Berezovski se plasează astfel sub ordinele autorităţilor legitime ale Peninsulei Crimeea”, a spus Aksionov, a cărui legitimitate este contestată de autorităţile proeuropene de la Kiev.
UPDATE 18:26 – Ucraina se va apăra de „agresiunea” rusă, dar are nevoie de ajutorul altor ţări – ambasador
Ucraina intenţionează să se apere de „agresiunea” militară rusă, dar va avea nevoie de susţinere din partea altor ţări, afirmă ambasadorul ucrainean la Naţiunile Unite, Iuri Sergheiev, citat de CNN.
În urmă cu câteva ore, noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev anunţa că va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei.
În plus, Ucraina a cerut trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare.
UPDATE 18:14 – Ministrul turc de Externe: Regiunea Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei
Turcia acordă o mare importanţă integrităţii teritoriale şi stabilităţii Ucrainei, afirmă ministrul de Externe de la Ankara, Ahmet Davutoglu, subliniind că regiunea autonomă Crimeea trebuie să rămână parte a Ucrainei.
„Pentru Turcia, integritatea teritorială a Ucrainei, stabilitatea şi prosperitatea acestei ţări sunt esenţiale. Crimeea are o importanţă deosebită pentru Turcia, datorită prezenţei tătarilor în această regiune şi a patrimoniului cultural turc”, a afirmat Ahmet Davutoğlu.
„Cea mai mare dorinţă a Turciei este stabilitatea Ucrainei”, a insistat Davutoğlu.
„Turcia îndeamnă toţi liderii comunităţilor şi grupurilor etnice din Crimeea să unească eforturile pentru stabilitatea şi pacea regională”, a continuat şeful diplomaţiei turce.
UPDATE 18:07 – China îndeamnă părţile implicate în criza din Ucraina să respecte reglementările internaţionale
Ministerul chinez de Externe îndeamnă toate părţile implicate în conflictul din Ucraina să respecte reglementările internaţionale şi să caute o soluţie pentru depăşirea crizei prin dialog şi negocieri.
„China este foarte preocupată de actuala situaţie din Ucraina”, a declarat Qin Gang, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, referindu-se la riscurile unei intervenţii militare ruse, informează site-ul agenţiei China Nouă.
China respectă principiul neintervenţiei în afacerile interne ale Ucrainei şi susţine independenţa, suveranitatea şi integritatea teritorială ale acestei ţări, a precizat oficialul de la Bejing, îndemnând părţile implicate să iniţieze negocieri pentru depăşirea crizei şi pentru menţinerea păcii în regiune.
UPDATE 16:59 – Organizaţia extremistă ucraineană Sectorul Dreapta ameninţă că va riposta intervenţiei ruse
Organizaţia ultranaţionalistă ucraineană Sectorul Dreapta, implicată în violenţele de la manifestaţiile proeuropene din Kiev, îşi mobilizează militanţii pentru a răspunde intervenţiei militare ruse în Crimeea, anunţă liderul mişcării extremiste, Dmitro Iaroş, citat de Kyiv Post.
Dmitro Iaroş a precizat că Sectorul Dreapta îşi va coordona acţiunile cu Consiliul ucrainean pentru Securitatea Naţională.
„Le vom garanta securitatea tuturor civililor din Crimeea”, a spus Iaroş într-o conferinţă de presă. El a lansat un apel pentru recrutarea de voluntari civili în miliţiile organizaţiei ultranaţionaliste.
Iaroş a precizat că organizaţia Sectorul Dreapta a creat un cartier general pentru coordonarea acţiunilor militare ale militanţilor. „Principala sarcină a brigăzilor noastre este securizarea regiunilor care suferă de pe urma intervenţiei militare ruse”, a explicat liderul ultranaţionalist.
UPDATE 15:07 – Ucraina interzice zborul avioanelor militare în spaţiul său aerian
Ucraina a decis închiderea spaţiului aerian pentru aeronavele militare, în contextul ameninţărilor Rusiei cu o intervenţie militară, informează site-ul publicaţiei Kyiv Post.
Ordinul a fost dat de preşedintele interimar proeuropean Oleksandr Turcinov.
În plus, securitatea a fost sporită la toate aeroporturile, cu excepţia celor din Crimeea, aflate sub controlul unor miliţii proruse.
UPDATE 14:18 – Trupe ruse au înconjurat trei baze militare ucrainene din Crimeea
Trupe ruse au înconjurat, duminică, trei unităţi militare ucrainene din regiunea autonomă prorusă Crimeea, afirmă surse din cadrul serviciilor de securitate ucrainene citate de CNN.
Potrivit surselor citate de CNN, militarii ruşi le cer celor ucraineni să se predea fără a opune rezistenţă.
Sute de indivizi înarmaţi au înconjurat baze militare din zona Privolnoie, în regiunea Crimeea.
Indivizii, presupuşi militari ruşi, au sosit cu 13 transportoare blindate având numere de înmatriculare ruse.
În faţa unităţilor militare este şi un tanc rusesc.
În acest context, premierul interimar ucrainean, Arseni Iaţeniuk, a cerut Rusiei să retragă imediat trupele de pe teritoriul Ucrainei, considerând acţiunile Moscovei drept o „declaraţie de război” şi avertizând că există riscul unui „dezastru”. „Este o alertă roşie. Nu este doar o ameninţare; ceea ce face Rusia este o declaraţie de război faţă de Ucraina”, a spus Arseni Iaţeniuk. „Îi cerem preşedintelui Vladimir Putin să retragă trupele din Ucraina”, a avertizat şeful Guvernului proeuropean de la Kiev.
Între 6.000 şi 15.000 de militari ruşi sunt în regiunea Crimeea, afirmă surse din cadrul Ministerului ucrainean al Apărării. Nu se ştie clar dacă este vorba de militari din bazele Flotei ruse de la Marea Neagră, staţionată în Portul Sevastopol, sau dacă Rusia a trimis trupe suplimentare. În plus, potrivit unor surse din cadrul armatei ucrainene, două nave militare ruse sunt staţionate în largul Peninsulei Crimeea.
Armata ucraineană a decis mobilizarea generală a trupelor şi rezerviştilor, în contextul operaţiunilor militare ruse.
UPDATE 13:00 – Ucraina cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii
Noua Administraţie interimară proeuropeană de la Kiev va cere ajutorul Statelor Unite şi Marii Britanii pentru garantarea securităţii Ucrainei, anunţă surse oficiale citate de BBC News online.
În plus, Ucraina cere trimiterea imediată a unei misiuni internaţionale pentru evaluarea situaţiei din Crimeea, precum şi asistenţă pentru protejarea obiectivelor nucleare. […]”
De unde se vede foarte clar ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate ci dimpotriva: ea insasi s-a transformat in sursa de conflict, generand conflicte. Este clar ca astfel de situatii sunt intolerabile si de aceea NATO trebuie sa analizeze posibilitatea unei interventii militare. Mai mult decat atat, Rusia incepe sa violeze mai multe tratate internationale – aici Obama are dreptate – lucru care iarasi nu poate fi tolerat. Nu stiu daca sanctiunile economice ar fi suficiente pentru a domoli patimile Rusiei si daca nu cumva se impune si lovirea, pe cale militara, a unor obiective economice si militare din Rusia (spre exemplu flota din Crimeea!). Sa ne gandim ce inseamna ca un stat de talia Rusiei sa nu mai accepte respectarea tratatelor internationale si sa inceapa sa manifeste o agresivitate vadita fata de vecinii din jur. Rusia s-a transformat intr-un trouble maker care trebuie pus la punct, chiar si cu ajutorul corectiilor aplicate pe cale militara. Putin nu trebuie lasat sa-si faca de cap!! Trebuie sa intelegem lucrul asta foarte bine. Intrucat daca il lasam sa-si faca de cap, va deveni un pericol pentru intreaga Europa. Putin nu e un comunist, el este un om sovietic. Din aceasta cauza el este un om periculos. Mi-e teama ca daca vom manifesta toleranta fata de acest Vladimir Putin, actiunile lui agresive nu se vor limita doar la Ucraina. El deja incepe sa iasa din logica convietutirii pasnice si asta reprezinta un prim semnal de alarma.
DE citit si…
… acest editorial semnat de Alina Matis:
Se arata ca:
„Ce se întâmplă în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Costul unei intervenţii este trecut într-un acord semnat de Ucraina, Rusia şi SUA în urmă cu 20 de ani, la Budapesta. Nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.
La destrămarea Uniunii Sovietice, Ucraina a moştenit al treilea cel mai mare arsenal nuclear din lume, mai mare decât cele ale Marii Britanii, Franţei şi Chinei la un loc. În 1994, a fost de acord să cedeze acest arsenal Rusiei, în urma unor negocieri mediate de SUA. Ucraina a primit atunci un ajutor financiar considerabil din partea americanilor şi, foarte important, SUA, Marea Britanie şi Rusia au devenit de la momentul semnării acordului garantul integritătăţii teritoriale a Ucrainei. Cele trei ţări s-au angajat să asigure independenţa Ucrainei, să nu efectueze vreun act de agresiune la adresa sa şi să protejeze ţara de orice fel de agresiuni externe (de exemplu, prezenţa trupelor ruseşti în Crimeea, fără acordul Ucrainei). Acesta a fost Tratatul de la Budapesta, reconfirmat în 2009 de Obama şi Medvedev, şi de aici ar trebui să pornească orice discuţie despre scenariile pentru Crimeea.
Practic, conform acestui acord, Rusia nu avea – nu are! – voie să intervină militar în Ucraina ori să încerce să anexeze vreo regiune ucraineană fără ca SUA şi Marea Britanie să nu fie obligate să intervină militar pentru a proteja Ucraina. Aşa cum arată Tratatul de la Budapesta, Putin nu poate interveni militar în Crimeea fără a declanşa o intervenţie a marilor puteri occidentale. Or, toţi actorii implicaţi realizează că nimeni nu are nimic de câştigat dintr-un astfel de scenariu.
Ce se întâmplă atunci în Crimeea? Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO. Nu a fost deloc o coincidenţă că tensiunile separatiste din Crimeea, dar şi din alte regiuni rusofone din Ucraina au apărut imediat după ce Ianukovici, omul lui Putin, a fost îndepărtat de la putere, în locul lui venind un regim pro-european, care vrea să semneze urgent acordurile cu UE şi, eventual, să reînceapă discuţiile cu NATO (după ce Ianukovici a impus o politică non-bloc).
Barack Obama a vorbit, vineri, despre „costul” unei eventuale intervenţii militare ruseşti în Ucraina, fără să îi facă o „notă de plată” a priori lui Vladimir Putin. Costul vine tocmai din Tratatul de la Budapesta. Un alt cost ar putea veni din China, iar Putin ştie că Beijingul se uită foarte atent la ce face el în Crimeea – într-o bună zi, poate se va simţi şi China obligată să intervină în Siberia de est, pentru binele chinezilor de acolo.
Aşa cum arată lucrurile acum, riscul ca Pen. Crimeea să devină o nouă Osetia de Sud, Abhazia sau Transnistria se poate concretiza doar cu un moment (istoria ne arată că nu e nevoie de mai mult pentru un război) lipsit de orice brumă de raţiune şi gândire strategică din partea lui Putin.
Ucraina, deşi nu ar vrea să intervină militar în Crimeea, are o armată mai pregătită, cu capacităţi defensive mai solide decât ale Georgiei în 2008.
Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării. Crimeea este importantă pentru Moscova doar făcând parte din Ucraina, pentru că este un instrument de control util şi vedem asta foarte clar de câteva zile. O dovadă a venit azi din partea Ministerului de Externe al Rusiei, care s-a anunţat „extrem de îngrijorat” faţă de ultimele evenimente din Crimeea şi, mai mult, a acuzat Kievul că a destabilizat situaţia din regiune. O altă dovadă este faptul că, după ce Duma a aprobat în unanimitate solicitarea preşedintelui rus de a autoriza o intervenţie militară în Crimeea, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a fost trimis să spună că şeful său nu a luat încă o decizie.
Realitatea este că nici ruşii, nici americanii nu au vreun interes să achite „costul Crimeii”, care va fi foarte mare, aşa că ne putem aştepta ca tot efortul din perioada următoare să fie către evitarea acestei „note de plată”, dând impresia că s-a respectat şi înţelegerea de la Budapesta, dar şi că fiecare actor implicat şi-a făcut jocul.”
Cu mici inexactitati descrie bine realitatea. Care ar fi acelea? Spre exemplu: „Pentru Putin, în acest moment, miza nu poate fi cucerirea sau anexarea regiunii autonome Crimeea, ci destabilizarea ţării.” – realitatea este, asa cum spuneam mai sus, ca Rusia nu mai poate fi un factor de stabilitate in aceasta parte vestica a spatiului ex-sovietic, iar Putin face, cum aratam, un joc periculos. In legatura cu finalul editorialului, daca lasam situatia asa, daca il lasam pe Putin sa-si faca de cap costurile pentru UE si NATO ar putea fi in viitor si mai mari!! Dar un editorial foarte bun! Arata bine pericolul destabilizator pe care il reprezinta Putin si scopul sau: „Un şantaj, o încercare de destabilizare a Ucrainei pentru a o împiedica să se apropie acum, în elanul post-Ianukovici, de UE şi NATO”. Toata problema ar fi daca Obama s-ar arata fata de Putin mai concesiv decat trebuie…
Pe de alta parte trebuie avut in vedere inceperea realizarii practice a proiectului Nabucco. Diversificarea aprovizionarii cu energie este esentiala. Trans Adriatic Pipeline nu este suficient. Practic, e o situatie anormala: Europa este dependenta aproape in totalitate (chiar in totalitate? E „in regula”!, cu ghilimelele de rigoare, fireste) de gazul rusesc. Acestei situatii trebuie sa i se puna capat. Ea naste dictatori care nu dupa multa vreme incep sa creeze probleme. E cazul lui Vladimir Putin. Monopolul rusesc asupra gazului naste dictatori in Rusia sau partide care tot timpul se vor mentine la Putere, care vor avea tendinta sa acapareze viata politica in Rusia. Trebuie, avem datoria de a pune capat unei astfel de situatii si de a intari democratia in Rusia, nu de a o slabi! Partidul Rusia Unita e un exemplu, un partid pe cale de a deveni un partid totalitar! De aceea piata trebuie sa fie libera. Si pentru ca sa fie libera trebuie sa fie diversificata! Altminteri noi, UE, NATO, vom purta vina ca am pus umarul la refacerea totalitarismului in Rusia! Si inca unul tot de tip sovietic! Lucru inadmisibil! D-na Merkel ar trebui sa se gandeasca la asta!
DE citit si…
Romania Libera
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
martie 2, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Arseniy Yatseniuk, Atitudine, Atitudini, Barack Obama, Basescu, Belarus, conflict transnistrean, Crimeea, Dan Amedeo Lazarescu, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, Kiev, Mihai Razvan Ungureanu, MRU, NATO, normalitate, oameni, Oleksandr Turcinov, ONU, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, Razboiul Crimeii, România, Rusia, Sevastopol, Simferopol, social, societate, stiri, SUA, Traian Basescu, Transnistria, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Vladimir Putin, WordPress |
6 comentarii
Iulia Timoshenko vorbeste deja de integrarea Ucrainei in UE… Stau si ma intreb cat e de pregatita UE ca sa primeasca, sau, poate mai bine zis, sa integreze Ucraina. Nu ca lucrul asta nu s-ar putea realiza, nu ma refer neaparat nici la PIB-ul scazut al Ucrainei. Ci la un lucru fundamental care nu a putut fi rezolvat pana acum (pentru ca nu a existat vointa politica suficienta?): dependenta economica fata de Rusia. Aceasta dependenta este si consecinta faptului ca Ucraina a facut parte din URSS. Va propun sa cititi acest excelent editorial din Gandul, semnat de Alina Matis:
Se arata ca:
„Uniunea Europeană s-a grăbit să tragă Ucraina (criteriile privind democraţia şi statul de drept nu erau şi nu sunt îndeplinite) lângă ea şi, când nu i-a plăcut cum miroase preşedintele Viktor Ianukovici, a strâmbat din nas, ca o damă rafinată şi cu principii. Aşa că Ianukovici s-a întors, ieri, spre Putin, pe care nu îl impresionează niciun miros. În urmă, pentru noi, românii, dar şi pentru Europa, rămâne o şansă ratată.
Ştiţi cât plătea România în vară pentru gazul rusesc? 391 de dolari/1000 metri cubi. Ştiţi cât va plăti de acum Ucraina? 268,5/1000 de metri cubi. Aşa se traduce „sfânta treime” anunţată ieri, reducerea cu 33% a gazului rusesc vândut ucrainenilor, după ce Viktor a bătut palma cu Vladimir şi a mai obţinut, într-un moment în care Ucraina e la un pas distanţă de a intra în incapacitate de plată, o investiţie de 15 miliarde de dolari în obligaţiuni ale guvernului de la Kiev. Comparaţi asta cu cea mai generoasă ofertă a Uniunii Europene – 610 milioane de euro. Sigur, noi veneam cu modernizarea, cu democraţia, cu statul de drept şi reformele, dar ştia toată Europa că, fără nişte bani – mulţi bani – urgenţi, Ucraina se prăbuşeşte. Rusul, om mai puţin principial, desigur, a pus pe masă cele 15 miliarde + încă 2 miliarde cât înseamnă reducerea preţului la gaz într-un an.
Văd cum se analizează acum cu indignare falsul pact faustian Ianukovici-Putin şi mă loveşte ipocrizia. „Modul în care Rusia a exploatat situaţia economică din Ucraina este revoltător”, s-a scandalizat noul ministru german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. După el, Merkel (aceeaşi căreia Ianukovici i se plângea la Vilnius că a fost lăsat singur cu ruşii) a ieşit miercuri să îl asigure pe pe Viktor că oferta acordului de asociere UE-Ucraina, pe care Kievul nu l-a mai semnat la Vilnius, rămâne pe masă. Bucurie pe Ianukovici! Cele 1.000 de pagini în „bruxelleză” ale acordurilor cu UE negociate în ultimii şase ani sunt pe masă, la fel şi discuţiile cu FMI, cu tot pachetul de reforme şi măsuri de austeritate pe care le presupuneau.
„Vreau să atrag atenţia că acest acord nu vine la pachet cu niciun fel de condiţie, nu este corelat cu creşterea, scăderea sau îngheţarea vreunui standard social, a pensiilor, a subvenţiilor sau salariilor”, a pus imediat Putin sare pe rana europeană. Că Gazpromul a devenit cea mai puternică armă de politică externă a Rusiei, nu mai miră pe nimeni. Este adevărat că, aparent cel puţin, acordul Rusia-Ucraina nu vine la pachet cu vreo cerinţă publică, dar să nu ne amăgim: reducerea preţului la gazele ruseşti este o capcană extrem de periculoasă, care creşte enorm influenţa Rusiei într-o Ucraină puternic divizată şi, în acelaşi timp, creşte şi dependenţa Kievului de Moscova. Iar Uniunii Europene îi va fi mai greu ca niciodată să ajute Ucraina să iasă din această capcană.
„Vreau să liniştesc pe toată lumea. Nu am vorbit azi despre chestiunea aderării Ucrainei la Uniunea Vamală”, a mai spus Vladimir Putin. Ucraina joacă, de vreo 20 de ani, o carte de politică externă care pare să îi placă foarte mult: nealinierea, politica „non-bloc”. A făcut recent asta cu NATO, când s-a răzgândit în privinţa aderării, face asta acum şi cu UE, şi cu Rusia. De aceea nu am văzut – şi s-ar putea ca nici Putin să nu fi văzut – vreun semn că Ucraina va bate palma cu Rusia şi pentru Uniunea Vamală, proiectul lui Vladimir Putin care a devenit un spin în coasta UE. Calculat, Ianukovici vrea să îşi păstreze toate punţile de legătură. Problema este, însă, că puntea spre Moscova a devenit mult mai solidă şi strălucitoare.
Uniunea Europeană a greşit oprindu-se la mijlocul unui compromis şi compromiţând mulţi ani de muncă, progrese şi negocieri la sânge. Statul de drept şi independenţa justiţiei sunt nucleul Acordului de Asociere şi nu se amăgeşte nimeni că Ucraina bifează aceste rubrici, dar tratatele cu UE trebuiau semnate la Vilnius, luna trecută, pentru că existau mai multe şanse ca aceste reforme să aibă loc cu Ucraina deja lângă UE. UE a mai greşit şi pentru că, în ciuda mizelor geostrategice uriaşe ale integrării europene a Ucrainei, a tras linie taman la subiectul pe care Ianukovici nu voia să îl negocieze: dosarul Iulia Timoşenko.
A greşit şi România, nu doar UE. Am fost atât de absorbiţi să ajutăm R. Moldova să parafeze acordurile – să obţină acceptul politic, deci -, încât am ignorat nepermis de mult miza ucraineană. Problema minorităţilor, cea mai „nocivă” de pe agenda bilaterală (după cum a fost concluzia Forumului România-Ucraina, din 2012), avea, poate, o şansă de rezolvare cu UE la mijloc, pe post de mediator, de negociator extern. S-au dus şi speranţele spre o soluţionare a dosarului transnistrean, marea miză a Preşedinţiei OSCE 2013, asigurată de Ucraina. Din acest punct de vedere, Vilnius a fost un dublu eşec, pentru că a prăbuşit şi miza preşedinţiei OSCE, zdruncinând şi eficienţa Parteneriatului Estic (câte din cele şase ţări au vrut sau putut să încheie acorduri de asociere?). Şi, pentru România, mai e şi problema energetică. Bucureştiul ar fi putut coopera cu Kievul în ultimul an pe acest palier. Puteau fi explorate multe variante, orice doar să se mai mişte lucrurile: de la diverse joint ventures (Romgaz – Naftogaz), la cooperare în regiunea Mării Negre (un exemplu: închirierea de la ucraineni a unor echipament de foraj la mare adâncime, care îi lipseşte României).
Am fi putut şi ar fi trebuit să facem mai multe, pentru că interesul nostru ca Ucraina să fie integrată în UE este enorm. Acum, dacă Ucraina îşi pierde interesul faţă de UE, care credeţi că sunt şansele să fie interesată de România? Şi, dacă e să fi învăţat ceva din toată această situaţie, este că anul viitor va fi extrem de greu pentru Republica Moldova, iar România va avea un rol crucial în ajutarea fraţilor de peste Prut să supravieţuiască economic, politic şi democratic până la semnarea acordurilor cu UE.
Dacă UE vrea să joace pe acelaşi teren cu Rusia, acceptând toate miasmele care se pot ivi, ar fi bine ca, data viitoare când se va apropia Putin de negocieri, să mai pună ceva pe masă lângă miile de pagini despre reforme şi principii democratice.”
Insa iata ca UE, sub conducerea Germaniei, nu intelege ca Parteneriatul Estic mai si costa bani! Contribuabilul european ar trebui sa inteleaga ca orice ajutor consistent dat Ucrainei, pe langa crearea unui precedent, inseamna ca el va contribui, din banii lui, cu o anumita suma, in vederea acestui deziderat: apropierea Ucrainei de UE. Putin nici nu are de ce sa se agite foarte tare sau sa-si faca griji pentru ca, in stuatia actuala, Ucraina se gaseste intr-o dependenta economica cvasitotala fata de Rusia. Chiar daca va deveni Iulia Timoshenko presedintele Ucrainei, lucrurile, din acest punct de vedere, vor sta la fel ca si pana acum. Pe de alta parte, conductele Nord Stream si South Stream, care ocoleste Romania, pot asigura Europei gaze, ocolind si Ucraina. De aceea eu stau si ma intreb daca actuala revolutie de la Kiev depaseste, poate depasi granitele populismului, sau se inscrie in aceeasi sfera populista cu care ne-a obisnuit de-acum PPE, numai ca acum avem de a face cu un megapopulism!! Tragic este faptul ca la Kiev au murit oameni!! Un lucru care nu trebuia sa se intample! Insa mi-e teama ca jertfa pentru libertate a acestor oameni bravi ar putea sa fie, pana la urma, in zadar!
Este un moment istoric! Sa-l consemnam!
Romania Libera
Se arata, printre altele, ca:
„„Sunteţi eroi, sunteţi cei mai buni din Ucraina!”, le-a spus, sâmbătă seara, Iulia Timoşenko, celor peste 50.000 de oameni adunaţi în Piaţa Independenţei (Euro Maidan) din Kiev, la câteva ore după ce a fost eliberată din închisoare.
„Nu am recunoscut Kievul, cu maşini arse, cu baricade, dar este altă Ucraină, Ucraina oamenilor liberi”, a mai spus fostul premier în faţa mulţimii de manifestanţi ce ocupă centrul Kievului de când preşedintele Ianukovici, destituit tot sâmbătă de Parlament, a întors spatele Europei.
Iulia Timoşenko s-a bucurat de o primire triumfală în Euro Maidan, zonă în care numai în această săptămână cel puţin 80 de oameni şi-au pierdut viaţa apărându-şi libertatea şi susţinându-şi orientarea proeuropeană. Aflată în scaun cu rotile şi cu lacrimi în ochi, Timoşenko a ajuns la Kiev direct de la Harkov, unde a fost deţinută sub acuzaţia de abuz de putere. Pe drum, „doamna de fier a Ucrainei” a depus flori la un memorial ridicat pe strada Gruşevski din Kiev în onoarea victimelor violenţelor dintre protestatari şi forţele de ordine fidele preşedintelui Ianukovici.
Portretul Iuliei Timoşenko se afla în centrul Pieţei Independenţei, iar mulţi dintre cei prezenţi în piaţă ţineau telefoanele mobile deschise, creând o aură de lumină, iar alţii aprindeau lumânări şi ţineau flori în mână. „Am venit pentru Iulia. Am votat întotdeauna cu ea. Ceilalţi reprezentanţi ai opoziţiei pot să fie adjuncţii ei, dar ea este adevăratul şef”, a declarat Victoria, o casnică din Kiev, citată de Mediafax.”
Gandul
Se arata, printre altele, ca:
„Zi istorică, sâmbătă, pentru Ucraina, după trei luni de proteste de amploare, care s-au transformat zilele trecute într-o adevărată baie de sânge. Parlamentul a votat demiterea lui Viktor Ianukovici şi stabilirea alegerilor prezidenţiale anticipate pentru 25 mai, după ce liderul ucrainean a anunţat, într-o intervenţie televizată, că refuză să îşi dea demisia şi că în ţară are loc o lovitură de stat. În cursul nopţii, Ianukovici a ajuns la Harkov, oraş de la graniţa cu Rusia, unde s-a întâlnit cu liderii regiunilor estice pro-ruse, care au adoptat deja o declaraţie separatistă şi contestă autoritatea Parlamentului naţional. Astfel, Ucraina are acum două posibile drumuri pe care ar putea ajunge: ruperea est-vest, cu riscul unui război civil, ori preluarea puterii de către opoziţie. Decisiv va fi acum rolul Rusiei. Într-o altă victorie pentru EuroMaidan, Iulia Timoşenko, unul dintre simbolurile mişcării protestatare, a fost eliberată din închisoarea din Harkov, acelaşi oraş în care s-a dus ieri şi Ianukovici. În scaun cu rotile din cauza problemelor de sănătate şi copleşită de emoţii, fostul premier a ajuns la Kiev şi le-a cerut oamenilor din Maidan iertare în numele întregii clase politice şi s-a arătat convinsă că ţara va face, în viitorul apropiat, parte din Uniunea Europeană. […]
UPDATE 22:05 Timoşenko: „Toată lumea are dreptul să participe acum la construirea unui stat independent, european”.
„Cea mai mare bucurie a mea este să mă întorc într-o Ucraină nouă. Era dictaturii, a criminalilor, a fărădelegilor a apus. Azi, a început o nouă eră, una a unui popor liber, a unei ţări libere şi europene”.
UPDATE 21:57 Timoşenko: „Voi sunteţi eroii, toate generaţiile următoare se vor mândri cu voi. Mă întorc la muncă acum”
UPDATE 21:46 Timoşenko: „Sunt aici pentru a mă asigura că nu veţi mai fi trădaţi, că nu vă va mai obliga nimeni să mergeţi pe un drum pe care nu îl doriţi. Vă cer iertare, în numele tuturor politicienilor, indiferent de partid. Îmi pare rău că nu au fost demni de sângele pe care voi l-aţi vărsat pentru ţară”. Discursul lui Timoşenko a fost înrerupt de un incident în mulţime. Situaţia nu este foarte clară în acest moment, însă, din imaginile transmise de televiziuni, se pare că este vorba despre o persoană care are nevoie de îngrijiri medicale.
UPDATE 21:45 Timoşenko: „Sunt sigură că Ucraina va intra în timpul apropiat în Uniunea Europeană şi acest fapt va schimba totul. Nu vom fi demni de memoria acelor persoane care ne-au deschis calea, dar au murit, dacă nu-i vom pedepsi pe toţi cei care au ucis, au bătut studenţi şi alţi oameni paşnici”.
UPDATE 21:40 Timoşenko:„Dacă vă spune cineva că de acum puteţi merge liniştiţi acasă şi că se vor ocupa ei, nu acceptaţi. Voi aţi reuşit asta, nu politicienii. Mergeţi până la capăt, până la ultimii paşi”.
UPDATE 21:32 Cu vocea gâtuită de emoţie, Timoşenko le-a strigat, dintr-un scaun cu rotile, oamenilor din Piaţa Independenţei: „Slavă Ucrainei!”. „Toţi cei care au murit pe Maidan pe sunt eroi, oameni care ne-au eliberat!”, le-a strigat Timoşenko oamenilor, plângând. Fostul premier le povesteşte celor din Piaţă despre durerea pe care a simţit-o în închisoare în timpul protestelor şi luptei împotriva „dictaturii” de a nu le putea fi alături.
UPDATE 21:10 Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, într-o intervenţie telefonică la TVR: „Fără acel acord intervenit ieri probabil că situaţia ar fi fost chiar mult mai gravă decât se înregistrase până la acel moment. Oricum, e o situaţie foarte gravă. Noi, românii, suntem poate cel mai bine plasaţi să înţelegem, să fim extrem de sensibili şi solidari cu ucrainenii, cu oamenii care au fost în stradă, au fost în piaţă. Unii dintre ei şi-au dat viaţa pentru idealul pentru care au ieşit şi este firesc să respectăm voinţa poporului ucrainean. (…) Ca principiu, statul român are obligaţia să fie pregătit pentru orice fel de evoluţii şi este pregătit din acest punct de vedere. Pe de altă parte, pentru a fi foarte corecţi în evaluare, şi azi vă spun, nu avem semnale cu privire la un flux migratoriu consistent, nu sunt lucruri care să fie gestionate operativ de o manieră excepţională. Este adevărat, da, odată cu deplasarea lui Ianukovici în partea de est, potrivit tuturor informaţiilor, cu apelul său inclusiv către structura sa de partid de a strânge rândurile, declarând că am fi asistat cu toţii la o lovitură de stat. Se prefigurează conturarea a două centre de putere, unul în est, mai apropiat de Moscova, şi un centru care rezultă din voinţa populară exprimată acum în Parlament, cu viitoare alegeri anticipate”.
UPDATE 20:45 Iulia Timoşenko a ajuns la Kiev. Fostul premier depune flori la un memorial de pe strada Gruşevski din Kiev, în drum către Piaţa Independenţei, situată în apropiere, unde se va adresa mulţimii, potrivit Interfax Ukraine. Strada Gruşevski este cea pe care s-au purtat luptele în timpul protestelor. „Dictatura s-a prăbuşit. Dictatura a căzut nu cu ajutorul politicienilor şi diplomaţilor, ci mulţumită oamenilor care au ieşit în stradă, care au reuşit să-şi protejeze familiile şi ţara”, a declarat ea. […]”
Mediafax
Se arata, printre altele, ca:
„Parlamentul ucrainean a decis, sâmbătă, demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai. Viktor Ianukovici „nu acceptă” decizia prin care a fost demis. Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko a fost eliberată şi a ajuns, sâmbătă seara, în Piaţa Independenţei, unde i-a salutat pe „eroii Ucrainei”.
UPDATE 22:02 – AFP: Timoşenko, în lacrimi, îi salută la Kiev pe „eroii Ucrainei”
Opozanta Iulia Timoşenko, în lacrimi şi într-un scaun cu rotile, i-a salutat pe „eroii Ucrainei”, adresându-se celor peste 50.000 de persoane aflate în Piaţa Independenţei (Maidan), în centrul Kievului, au constatat jurnalişti AFP.
La scurt timp după ce a fost eliberată la Harkov, ea a fost primită triumfal la Maidan, în Kiev.
„Sunteţi eroi, sunteţi cei mai buni din Ucraina!”, a declarat Timoşenko, izbucnind în lacrimi, aşezată într-un scaun cu rotile.
Mulţimea scanda „Iulia! Iulia! Iulia!”.
„Nu am recunoscut Kievul, cu maşini arse, cu baricade, dar este altă Ucraină, Ucraina oamenilor liberi”, a afirmat ea, după doar câteva ore de la destituirea lui Ianukovici de către Parlament.
„Dacă cineva mi-ar fi spus că totul se va termina şi eu voi putea sta în faţa voastră, nu aş fi crezut”, a afirmat Timoşenko.
Ea a insistat că „dacă cei care au ucis şi cei care au dat un astfel de ordin nu vor fi pedepsiţi cu cea mai mare severitate, aceasta va fi o ruşine eternă”.
Peste 80 de persoane au fost ucise la Kiev începând de marţi, în confruntări dintre manifestanţi şi poliţie.
Timoşenko, un fost premier şi lider al „revoluţiei portocalii” din 2004, purta părul coafat în mod tradiţional.
Ea a fost încarcerată în 2011 pentru abuz de putere. Parlamentul a adoptat sâmbătă o rezoluţie cu privire la „eliberarea imediată” a opozantei.
Portretul ei se afla în centrul Pieţei Independenţei, ocupate de trei luni de către manifestanţi ostili preşedintelui Viktor Ianukovici. […]
UPDATE 19:04 Ianukovici a încercat să urce într-un avion către Rusia, afirmă preşedintele Parlamentului
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a încercat să urce la bordul unui avion cu destinaţia Rusia, dar a fost împiedicat de către grăniceri, a declarat sâmbătă preşedintele Parlamentului Oleksandr Turcinov, relatează AFP.
„A încercat să ia un avion cu destinaţia Rusia, dar a fost împiedicat de către grăniceri. În prezent se ascunde undeva în regiunea Doneţk”, o regiune prorusă situată în estul Ucrainei, de unde este originar, a declarat Turcinov, citat de agenţia Interfax.
UPDATE 18:57 „Dictatura s-a prăbuşit” în Ucraina, afirmă Timoşenko în prima declaraţie după eliberare
„Dictatura s-a prăbuşit” în Ucraina, şi-a exprimat satisfacţia opozanta Iulia Timoşenko, un fost premier ucrainean, în prima declaraţie după ce a fost eliberată postată pe site-ul partidului său, relatează AFP.
„Dictatura a căzut nu cu ajutorul politicienilor şi diplomaţilor, ci mulţumită oamenilor care au ieşit în stradă, care au reuşit să-şi protejeze familiile şi ţara”, a declarat ea.
UPDATE 18:05 Ianukovici „nu acceptă” decizia Parlamentului ucrainean de a-l demite
Viktor Ianukovici „nu acceptă” decizia prin care a fost demis de către Verhovna Rada, a anunţat sâmbătă o purtătoare de cuvânt a preşedintelui ucrainean, relatează BBC News online.
UPDATE 17:51 BBC: Iulia Timoşenko părăseşte spitalul din Harkov într-un scaun cu rotile
Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko a părăsit, sâmbătă, într-un scaun cu rotile spitalul din Harkov, în nord-estul ţării, unde era deţinută, şi s-a urcat într-o maşină de teren neagră, relatează BBC News Online.
Iulia Timoşenko le-a făcut cu mâna susţinătorilor ei din maşina care o transporta afară din spital, a precizat un fotograf al agenţiei Reuters, prezent la faţa locului.
Opozanta ucraineană Iulia Timoşenko se îndreaptă către Maidan, Piaţa Independenţei, din centrul Kievului, a anunţat un apropiat al fostului premier, citat de AFP.
Coafată în stilul său tradiţional, Timoşenko le-a făcut cu mâna din maşină jurnaliştilor şi susţinătorilor său care o aşteptau în faţa spitalului închisorii unde primea îngrijiri medicale pentru o hernie de disc. Ea va lua avionul pentru a merge la Kiev, în Maidan, a anunţat aliatul său Arseni Iaţeniuk.
UPDATE 17:18 Parlamentul ucrainean votează demiterea lui Viktor Ianukovici şi alegeri anticipate la 25 mai
Parlamentul ucrainean a decis, sâmbătă, demiterea preşedintelui Viktor Iankovici şi convocarea de alegeri prezidenţiale anticipate pentru 25 mai.
Parlamentarii l-au declarat pe preşedinte incapabil dinpunct de vedere constituţional de a-şi îndeplini atribuţiile. După vot, unii dintre ei s-au ridicat, au aplaudat şi au cântat imnul naţional.
Votul a fost transmis în direct de canalul de televiziune parlamentar Rada.
Anterior, preşedintele Ianukovici anunţase că nu intenţionează să demisioneze sau să părăsească ţara, într-o alocuţiune televizată transmisă de un post de televiziune regional.
UPDATE 16:57 Ministrul ucrainean al Apărării a plecat spre Crimeea, fără să-şi delege atribuţiile – presă
Ministrul ucrainean al Apărării Pavlo Lebedev a plecat către republica autonomă Crimeea, fără să delege atribuţiile cuiva, potrivit site-ului ucrainean Zerkalo Nedeli, relatează BBC News online.
Potrivit site-ului, adjunctul ministrului Apărării, Volodimir Mojarovski, „distruge toate documentele referitoare la redesfăşurarea trupelor în cursul conflictului”.
Pe de altă parte, scrie BBC, şefii serviciilor ucrainene în domeniul securităţii s-au prezentat în faţa membrilor Parlamentului, pentru a oferi asigurări că nu se implică în conflict cu civili. Ei reprezintă o unitatea paramilitară, poliţia antirevoltă Berkut, unitatea pentru operaţiuni speciale Alfa şi serviciile de informaţii militare.
UPDATE 16:39 Armata ucraineană nu se va implica în conflict – comunicat
Armata ucraineană anunţă sâmbătă într-un comunicat că „nu se va implica în conflict”, transmite AFP.
„Forţele armate nu vor fi implicate în vreun fel în conflictul politic”, se arată în comunicat.
„Militarii rămân credincioşi poporului ucrainean”, se mai arată în document, care se încheie cu expresia „Glorie Ucrainei!”, sloganul favorit al manifestanţilor.
UPDATE 16:20 Viktor Ianukovici susţine că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt vărsării de sânge
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a declarat sâmbătă că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt vărsării de sânge şi a promis că va rămâne preşedintele Ucrainei, relatează BBC News Online.
Potrivit BBC, postul de televiziune ucrainean ICTV a difuzat o alocuţiune a preşedintelui înregistrată anterior, în care acesta suţine că trebuie să protejeze poporul şi că nu va cruţa niciun efort pentru a pune capăt băii de sânge. El a declarat, de asemenea, că nu va părăsi Ucraina şi nu va demisiona, devreme ce a fost ales preşedinte în mod legitim.
El a afirmat, de asemenea, că preşedintele Parlamentului Volodimir Rîbak a fost obligat să demisioneze pentru că a fost bătut.
Alocuţiunea preşedintelui a fost difuzată de mai multe canale de televiziune din Ucraina.
UPDATE 16:11 Viktor Ianukovici: „Nu intenţionez să îmi dau demisia. Nu intenţionez să părăsesc ţara”
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat sâmbătă că „nu are intenţia” de a demisiona, într-o alocuţiune televizată în plină criză în Ucraina, relatează AFP.
„Ţara asistă la o lovitură de stat”, a declarat el. „Nu intenţionez să-mi dau demisia. Sunt un preşedinte ales legitim. Nu intenţionez să părăsesc ţara”, a subliniat Ianukovici.
„Ce se întâmplă astăzi este vandalism, banditism, o lovitură de stat”, a adăugat el.
„Nu intenţionez să părăsesc ţara”, a subliniat Ianukovici, care a afirmat că maşina sa a fost vizată de focuri de armă la Kiev. „Dar nu îmi este teamă”, a adăugat el.
„Deciziile pe care le ia Parlamentul sunt nelegitime. Nu voi semna nimic cu bandiţii care terorizează ţara”, a continuat el comentând seria de rezoluţii votate în cursul zilei de deputaţi.
Ianukovici a vorbit pentru un post de televiziune regional din Harkov, în estul rusofon al Ucrainei.
UPDATE 15:40 Viktor Ianukovici a promis că îşi va da demisia, susţine un deputat al opoziţiei ucrainene
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a promis că îşi va da demisia, într-o conversaţie prin telefon cu un lider al opoziţiei Arsenii Iaţeniuk, a anunţat un deputat al opoziţiei, Mikola Katerinciuk, relatează AFP.
„Iaţeniuk a cerut în numele Maidan (locul contestării) ca Ianukovici să îşi dea demisia. Ianukovici a promis să facă acest lucru. Aşteptăm confirmarea scrisă”, a declarat Katerinciuk în faţa presei. […]
UPDATE 13:47 – Ianukovici ar fi pregătit să demisioneze – site ucrainean în limba rusă
Preşedintele Viktor Ianukovici ar fi pregătit să demisioneze, dar se află la Harkov împreună cu oficiali de rang înalt pentru a discuta despre formarea unui Guvern separat în sud-estul ţării şi Crimeea, potrivit site-ului ucrainean în limba rusă Versii.com, relatează BBC NBews online.
Ianukovici ar lua în considerare să-i ceară preşedintelui rus Vladimir Putin să garanteze securitatea acestor regiuni, potrivit aceleiaşi surse.
Preşedintele se află la Harkov împreună cu şeful administraţiei prezidenţiale Andrii Kluev şi fostul premier Mikola Azarov, potrivit Versii.com.
UPDATE 12:52 – Poliţia ucraineană anunţă că este „alături de popor” şi vrea „schimbări rapide”
Poliţia ucraineană anunţă că este „alături de popor” şi vrea „schimbări rapide”, anunţă Ministerul de Interne într-un comunicat, transmite AFP.
„Poliţia se află în serviciul poporului şi îi împărtăşeşte integral aspiraţiile către schimbări rapide”, se subliniază în comunicat.
„Aducem un omagiu persoanelor ucise” în violenţele care au avut loc săptămâna aceasta la Kiev, soldate cu aproape 80 de morţi, se mai arată în document.
UPDATE 12:25 – BBC: Ianukovici se află la Harkov pentru a pune capăt unei acţiuni separatiste
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici se află la Harkov cu scopul de a pune capăt unei acţiuni separatiste din partea guvernatorului regiunii, Mihail Dobkin, relatează BBC News online.
Un jurnalist BBC a postat acest mesaj pe Twitter, afrmând că aceasta este „cea mai bună informaţie” pe care o deţine.
O deputată din cadrul partidului Regiunilor, al lui Ianukovici, Hanna Herman, a confirmat anterior pentru agenţia Unian că preşedintele se află la Harkov.
Anterior, Reuters a citat o sursă de rang înalt din cadrul serviciilor de securitate ucrainene care a declarat că Ianukovici se află în continuare în Ucraina.
De asemenea, agenţia Intefax Ukraine a citat „o sursă informată”, potrivit căreia preşedintele Ianukovici a sosit la Harkov în cursul nopţii de vineri spre sâmbătă. El urma să participe la o reuniune a deputaţilor din Crimeea şi Sevastopol, însă sursa a declarat pentru agenţia ucraineană că „situaţia se schimbă în mod dramatic.
UPDATE 12:15 – Protestatarii au preluat controlul asupra administraţiei prezidenţiale
Protestatari ucraineni au anunţat sâmbătă dimineaţa că au preluat controlul asupra sediului administraţiei prezidenţiale de la Kiev, porivit agenţiei Reuters, relatează BBC News online.
Potrivit BBC, poliţia antirevoltă care păzea sediul nu era prezentă la faţa locului.
Protestatarii au anunţat că nu vor să intre în sediul preşedinţiei, ci doar să îl păzească, adaugă postul.
De asemenea, protestatari sosesc la sediul Parlamentul, unii fiind aduşi cu vehicule militare.
Atmosferă tensionată la Kiev, după semnarea unui acord fragil între putere şi opoziţie
Un lider al grupării paramilitare de extremă dreapta „Sectorul drept”, foarte activ în cursul acţiunilor de gherilă urbană în ultimele săptămâni, a îndemnat vineri seara manifestanţii să ia cu asalt, sâmbătă, palatul prezidenţial, în cazul în care Ianukovici refuză să cedeze puterea până la ora 8.00 GMT (10.00, ora României). Apelul său a fost primit cu aplauze.
În schimb, anumiţi lideri ai opoziţiei au fost criticaţi că au validat acordul de compromis. „Nu îmi face nicio plăcere să semnez acest acord”, a declarat vineri fostul campion mondial la box Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei, în timpul unui priveghi în piaţă, în memoria persoanelor ucise în cursul violenţelor. „Dacă v-am ofensat, iertaţi-mă”, a adăugat el.
În Piaţa Independenţei (Maidan), transformată într-o adevărată zonă de război de la începutul criei, în urmă cu trei luni, mii de persoane erau prezente în continuare sâmbătă dimineaţa, mâncând lângă corturi sau transportând material pentru baricade. Nu era vizibil vreun semn că acestea ar urma să fie demontate.
În holul Hotelului Ucraina, care domină piaţa, funcţiona în continuare infirmeria improvizată săptămâna aceasta, în cursul căreia au fost ucise aproape 80 de persoane, iar alte câteva sute au fost rănite.
Viktor Ianukovici a părăsit Kievul
„A părăsit capitala”, a declarat Vitali Kliciko.
Jurnalişti de la postul Kanal 5 au relatat anterior că au pătruns fără dificultate în reşedinţa preşedintelui, de obicei extrem de bine protejată, la periferia Kievului.
Opoziţia cere destituirea lui Ianukovici şi alegeri prezidenţiale anticipate în mai
Opoziţia a îndemnat sâmbătă la destituirea preşedintelui Viktor Ianukovici şi la convocarea unor alegeri prezidenţiale anticipate până pe 25 mai, relatează AFP.
„Cerem alegeri prezidenţiale anticipate până la 25 mai”, a declarat Vitali Kliciko, unul dintre liderii opoziţiei. „Parlamentul este necesar să adopte o rezoluţie prin care îi cere lui Ianukovici să demisioneze”, a adăugat el.
Manifestanţi se află la aproximativ 50 de metri de intrarea în sediul preşedinţiei, în centrul capitalei, a constatat un jurnalist AFP.”
In vreme ce altii…
Se arata ca:
„Cele două partide care au câştigat alegerile parlamentare din Islanda au decis să retragă candidatura de aderare a ţării la Uniunea Europeană (UE), a anunţat vineri Guvernul de la Reykjavik, citat de AFP.
Partidul Progresului (de centru) şi Partidul Independenţei (de dreapta), care au obţinut victoria în ultimele alegeri parlamentare din Islanda, au ajuns la un acord în proiectul de lege care solicită Guvernului „să retragă candidatura de aderare la Uniunea Europeană”, depusă în 2010.
Guvernul islandez a dizolvat deja organismele de negociere cu UE, a căror activitate a fost suspendată la începutul campaniei legislative din 2013.
„O altă candidatură nu va fi depusă fără organizarea unui referendum”, anunţă proiectul de lege.
În mai 2013, cele două partide au ajuns la un acord pentru organizarea unui referendum privind aderarea ţării la UE, însă acesta nu va mai avea loc.
Islanda are divergenţe cu UE asupra problemei drepturilor de pescuit. Cunoscute ca „războiul macroului”, aceste divergenţe au apărut după ce Islanda a luat hotărârea unilaterală de a creşte în mod considerabil cota sa de macrou. Insula se află în conflict cu UE şi asupra problemei vânătorii de balene.
Industria pescuitului constituie o activitate vitală pentru această insulă din Atlanticul de Nord şi cei peste 320.000 de locuitori a săi.
Marele avantaj al aderării Islandei la UE ar fi adoptarea monedei euro, care ar contribui la stabilitatea economiei ţării, potrivit social-democraţilor şi unei minorităţi din cadrul partidelor aflate la guvernare.
Preşedinta grupului parlamentar al Partidului Independenţei, Ragnheidur Rikhardsdottir, şi-a exprimat regretul în legătură cu faptul că s-a renunţat la organizarea unui referendum.
„Mi-aş fi dorit un rezultat diferit. Dar grupul parlamentar a hotărât să retragă candidatura în acest mod”, a declareat ea pentru site-ul de ştiri Visir.is.”
In cazul in care Iulia Timoshenko va deveni Presedinte, va putea duce Ucraina pe drumul reformelor? Va reusi?
In ciuda bucuriei imense care a cuprins Kievul, situatia ramane in continuare neclara…
DE citit si…
Romania Libera
De vazut si aici.
Update
Gandul
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
februarie 23, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Angela Merkel, Atitudine, Atitudini, Basescu, criza economica, Diverse, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, FMI, guvern, Islanda, Iulia Timosenko, Iulia Timoshenko, Kremlin, Moscova, NATO, nivel de trai, normalitate, oameni, Oleksandr Turchynov, Oleksandr Turcinov, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, politica externa, Politica internationala, Politice, revolutie, România, Rusia, social, societate, stiri, SUA, Titus Corlatean, Traian Basescu, Ucraina, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, Victor Ponta, Viktor Ianukovici, Viktor Yanukovych, Vladimir Putin, WordPress |
9 comentarii
Stiri Romania Libera
Motanul Incaltat 