Fiscal Cliff

Iata un articol interesant din Romania Libera care s-ar putea sa-i intereseze si pe romanii care traiesc in SUA:

2013, anul apocalipsei americane?

Merita citit!

Situatia actuala este rodul unor politici economice proaste , dupa cum se exprima Paul Krugman, aplicate in trecut si a lipsei de determinarea factorilor de decizie americani in rezolvarea acestei situatii, in prezent. Cand economia americana mergea bine, inca de la sfarsitul mandatului Presedintelui Clinton si inceputul erei Bush Jr., acesta din urma propunea reduceri masive de taxe si impozite, ceea ce a si facut. Acum economia americana risca sa alunece din nou intr-o grea recesiune si statul american nu are bani! Toti se „agata” de aceasta problema – fiscal cliff – dar nu se iau, in continuare, masurile necesare evitarii unei grele recesiuni. Sa speram ca actuala administratie de la Casa Alba va avea intelepciunea necesara si va actiona pentru a pune capat crizei ce se prefigureaza ( si se pare ca e vorba si de o criza politica de proportii, nu numai de una economica si financiara).

Ce ar trebui facut in primul si in primul rand? Dupa parerea mea, factorii de decizie de la Washington trebuie sa dea o deosebit de mare importanta politicii monetare si de credit. Trebuie inteles ca intrarea intr-o grea recesiune, cu toate reducerile de cheltuieli, va avea ca efect devalorizarea US$. Taierile bugetare vor amplifica recesiunea, cu consecinta scaderii cursului de schimb la bursa. Spun asta pentru ca nu sunt putini cei ce se tem de devalorizarea monedei datorita sporirii masei monetare, prin tiparire de moneda, dar nu se tem de devalorizarea monedei datorata recesiunii. In recesiune evolutia economica, fata de perioada de avant economic, e ceva, ca sa spun asa, inversat. Krugman arata foarte bine ca daca inflatia e problema ta, atunci trebuie sa iei masuri spre a o combate. Numai ca acum problema nu e inflatia! Si, dupa parerea mea, sporirea masei monetare in conditii de recesiune ar putea sa nu duca la inflatie, tocmai datorita caracterului invers al recesiunii fata de faza de avant economic.  De aceea sporirea masei monetare si a volumului de credite devine o necesitate pentru redresare, precum si reducerea ratei dobanzii. Pentru ca la o rata mare a dobanzii, in perioada de recesiune, cine se mai imprumuta? Aproape nimeni, nu? Si atunci unde ajungem?  Spre deosebire de tarile Zonei Euro, SUA are moneda sa proprie si poate face aceste lucruri. Pentru ca trebuie stimulata cererea de bunuri si investitii. O noua prabusire a cererii in numele reducerii deficitului bugetar si a reducerii cheltuielilor e sinonima cu recesiunea. Inseamna scaderea productiei, a preturilor si a cursului de schimb. In cazul in care s-ar incerca sa se creasca valoarea reala a US$, in conditiile scaderii preturilor, atunci deflatia ar fi iminenta, agravand recesiunea (recesiune deflationara, dupa cum se exprima Nouriel Roubini). Despre necesitatea maririi productiei si a reducerii in continuare a somajului, am vorbit si aici. Avertizam in acel articol faptul ca: „daca SUA nu va reusi sa reduca in continuare somajul atunci se grecizeaza!!„. As adauga sau as formula acum putin altfel: daca cererea de bunuri si servicii va scadea in continuare, va creste si somajul. Daca somajul creste, recesiunea se amplifica. De aceea cresterea cererii si combaterea somajului trebuie sa fie o prioritate de prim rang pentru Casa Alba. Din punctul de vedere al politicilor fiscale, voi spune pe scurt ca trebuie reduse taxele si impozitele. Daca ne referim la SUA, in niciun caz acestea nu trebuie sa creasca acum, daca o reducere a lor nu ar fi posibila.

As mai face referire asupra unui aspect… Vorbeam de devalorizarea US$ datorita recesiunii. Cred ca trebuie remarcat faptul ca devalorizarea monedei americane in astfel de conditii, datorita unei astfel de cauze, nu va ajuta cu nimic economia americana. Dimpotriva! Ma gandesc la faptul ca scaderea productiei ar putea afecta negativ exporturile, cu atat mai mult cu cat stocurile ramase nu se vand, si atunci devalorizarea monedei nu ar aduce niciun castig. Consecintele unei asemenea recesiuni se vor resimti in Europa, unde se duce de asemenea o proasta politica economica, si ar putea determina adancirea recesiunii aici; apoi incetinirea ritmului de crestere al economiei chineze… Lucruri care nu sunt de bun augur pentru economia americana si o situatie care nu poate stimula exporturile Americii… In asemenea conditii devalorizarea dolarului ar putea avea consecinte economice catastrofale pentru America.

As mai spune cate ceva despre cheltuielile in domeniul militar. SUA dispune de un arsenal militar vast, cel mai mare din lume la ora actuala, deosebit de bine dotat cu o tehnologie foarte avansata. A cheltui mai mult in acest domeniu inseamna a cheltui de dragul de a cheltui si nimic mai mult, fara ca aceste cheltuieli sa fie si eficace. Aceste cheltuieli ar determina si alte state sa-si sporeasca arsenalul, spre exemplu Rusia, China, Brazilia, s.a., insa cu cheltuieli mult mai mici, situatia mentinandu-se, in final, aceeasi.

Din punct de vedere strategico-militar, situatia actuala e mult diferita de cea premergatoare celui de-al doilea razboi mondial. Pe vremea aceea se ridicase o Putere militara foarte periculoasa, foarte bine dotata, si cu o armata bine pusa la punct si foarte disciplinata – Germania nazista. Rusia, Franta stateau mult mai slab din punct de vedere militar. Si chiar si SUA pe vremea aceea. Lucruri ce au permis expansiunea Germaniei in prima faza a razboiului. Acum e o lume diferita chiar de cea din perioada razboiului rece… De la o lume bipolara s-a trecut la una multipolara, daca se poate spune asa. Numarul tarilor care au armament nuclear a crescut, de asemenea si-au perfectionat armatele, tehnicile, dotarea. O conflagratie mondiala e mult mai greu de realizat, as zice eu… Pe de alta parte, in cazul unui razboi punctual, ca sa zic asa, spre exemplu cu Coreea de Nord sau Iran, SUA nu are nevoie de sporirea cheltuielilor militare acum. Poate ca da, in cazul declansarii unui astfel de razboi, dar acum nu vad rostul unor cheltuieli suplimentare. Am spus poate ca da deoarece bugetul apararii in cazul SUA este si asa foarte mare, iar dotarile armatei americane sunt la un inalt nivel. Spre exemplu, Iranul nu poate face fata avioanelor americane F-16, chiar daca acestea sunt dintr-o generatie mai veche. Acelasi lucru e valabil si pentru Coreea de Nord. Nu mai vorbesc daca luam in considerare intreg NATO, cu tot arsenalul sau militar. De aceea o sporire a cheltuielilor militare a SUA mi se pare redundanta. In orice caz este o masura indoielnica de salvare a economiei americane.

Off Topic – DE citit si…

Consiliul Constituţional francez a invalidat impozitul de 75% pentru bogaţi

Razboiul politic in USA. Un Presedinte acuza!!

Obama acuză republicanii că protejează interesele bogaţilor

Se arata ca:

„In pline negocieri de ultim minut, in care congresmenii incearca sa evite o cura de austeritate brutala, presedintele Statelor Unite, Barack Obama, i-a acuzat pe republicani ca au provocat criza „zidului bugetar”.

Intr-un interviu acordat televiziunii NBC, presedintele Statelor Unite a afirmat ca adversarii sai politici, care controleaza o parte a congresului, nu pot accepta ideea ca „impozitele celor mai bogati american trebuie sa creasca un pic”, informează Hotnews.ro.Obama, care de la realegerea sa la inceputul lui noiembrie negociaza cu republicanii un acord pentru a evita intrarea in vigoare, in mod automat, de la 1 ianuarie, a unor cresteri generalizate de impozite si reduceri in cheltuielile statului, a deplans faptul ca protectia veniturilor celor mai instariti contribuabili „pare sa fie singura lor tema unificatoare”.

„Ei spun ca prioritatea lor este sa trateze de o maniera serioasa deficitul, dar modul in care se comporta pare sa arata ca singura lor prioritate este sa faca in asa fel incat facilitatile fiscale ale celor mai bogati americani sa fie protejate”, a spus el, intr-un interviu acordat pentru emisiunea „Meet the press”, care a fost inregistrat sambata.

In conditiile in care liderii republicani si democrati din Senat incearca duminica sa ajunga la un acord de ultima clipa, Barack Obama s-a abtinut de la orice pronostic.

„Eram moderat optimist ieri (vineri, n.r.) dar se pare ca nu exista inca un acord”, a notat el.

Daca nu se ajunge la un compromis, masurile de austeritate care vor intra in vigoare risca sa arunce din nou prima economie mondiala in recesiune, dupa cum au avertizat o serie de economisti.

De la inceputul negocierilor, chestiunea facilitatilor fiscale mostenite de la presedintele republican George W. Bush a fost una centrala: Obama vrea sa le elimine pentru gospodariile care au venituri mai mari de 250.000 de dolari pe an, in timp ce republicanii nu vor sa auda de nicio crestere de impozite, vizand cheltuielile statului pentru a reduce deficitul.

Senatul se va reuni duminica la ora 13,00 (18,00 GMT) iar sesiunea camerei se deschide o ora mai tarziu. Niciun vot nu este asteptat inainte de ora 18,30 (23,30 GMT).”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Pe teme economice: criza din Zona Euro

Ceea ce se intampla din punct de vedere economic in Europa reprezinta o realitate tulburatoare. Iata ce am citit in Romania Libera si in Gandul:

Declaraţia ŞOCANTĂ a profetului crizei economice

Articolul arata ca:

Nouriel Roubini – World Economic Forum Annual Meeting 2012 (Photo credit: World Economic Forum)

„Economistul american Nouriel Roubini, cel care a prezis criza economică din 2008, a declarat, pentru cotidianul economic rus RBK Daily, că euro va mai „trăi” aproximativ 6 ani, potrivit realitatea.net.

Comentand deciziile adoptate la ultimul summit UE de liderii tarilor membre, Roubini crede ca respectivele hotarari „nu inseamna mai nimic, doar ca Europa si-a cumparat un ragaz de timp. Intr-o prima faza, bursele vor creste, dar aceasta perioada de acalmie nu va dura la nesfarsit. Ne indreptam spre un moment critic”, crede expertul american, potrivit incomemagazine.ro

In opinia lui, „devine tot mai clar ca actualele abordari vor conduce la dezechilibru. Germania spera ca Italia si Spania vor depasi dificultatile, iar Grecia va ramane in zona euro. Dar situatia Italiei si a Spaniei se agraveaza, iar piata este convinsa ca fie se va crea o alianta bugetara si bancara, fie moneda unica va dispare”.

„Europa, afirma Roubini, nu mai are timp. E ca o masina care merge drept in zid cu viteza maxima. Ea trebuie intoarsa din drum”, estimeaza Roubini, precizand ca „zona euro are nevoie de o integrare mai puternica.” (subl. mea)

„E ca o masina care merge drept in zid cu viteza maxima”… Uitati-va ce spune! Daca spuneam eu asta, nimeni nu m-ar fi luat in seama. Dar lucrul asta il afirma Roubini!! Stau si ma intreb: ce inseamna asta? Se va destrama Uniunea Europeana? De observat ca Roubini atrage atentia asupra faptului ca situatia din Italia si Spania se agraveaza, si spune ca „masina” trebuie intoarsa din drum. Nu inteleg de ce toti se cramponeaza de aceasta politica de austeritate cand se vede clar ca o asemenea politica are consecinte catastrofale…

GRECIA RĂMÂNE FĂRĂ BANI. „Rezervele de bani sunt aproape zero. Este riscant de presupus până când vor ajunge”

Se arata ca:

„Statul elen rămâne rapid fără bani, iar fără fonduri de la creditorii internaţionali nu va mai putea plăti salariile, pensiile şi ajutoarele sociale, a declarat, marţi, secretarul de stat din Ministerul de Finanţe Christos Staikouras.

„Rezervele de bani sunt aproape zero. Este riscant de presupus până când vor ajunge, întrucât depinde întotdeuna de execuţia bugetară, venituri şi cheltuieli. Dar suntem cu siguranţă pe marginea prăpastiei. Nu a fost virată tranşa pe care trebuia să o primim şi avem problema maturităţii pe 20 august a unor obligaţiuni deţinute de BCE”, a spus Staikouras la postul de televiziune de stat NET, preluat de cotidianul The Guardian.

Partenerii europeni ai Greciei au promis că statul elen va avea asigurată finanţarea necesară inclusiv pentru luna august, când trebuie să răscumpere obligaţiuni de 3,2 miliarde de euro aflate în portofoliul statului elen. Detaliile finanţării pentru Grecia nu au fost anunţate încă.

Potrivit unei surse guvernamentale citate de Wall Street Journal, liderii coaliţiei de guvernământ din Grecia intenţionează să ceară prelungirea perioadei programului de ajutor financiar, sperând să poată împărţi pe mai mulţi ani reducerile de cheltuieli de 11,5 miliarde euro cerute de creditorii internaţionali.

Sursa guvernamentală citată a afirmat că Grecia va încerca să obţină o extindere cu doi ani a perioadei în care trebuie să atingă ţintele fiscale din pachetul de bailout, în timp ce va lucra la finalizarea noilor măsuri de austeritate.

Reprezentanţi ai creditorilor Greciei au semnalat însă în ultima perioadă că o astfel de cerere nu va fi acceptată.” (subl. mea)

Cred ca orice comentariu e de prisos… O situatie extrem de ingrijoratoare!

Investitorii germani din România: „Referendumul a eşuat, politicienii să îşi îndrepte atenţia asupra problemelor economice”

Off Topic

Crin Antonescu: „Nu am afirmat că nu mai DEMISIONEZ” Îşi va anunţa acesta DEMISIA la ora 19.00?

DE citit si…

USL trimite CCR date privind cvorumul de prezenţă. “Judecătorii trebuie să ţină cont de România reală, nu de România ipotetică”

Foarte interesant de citit si…

Rusia recunoaște, pentru prima oară, că în Siria are loc un conflict armat

Revin la subiect: criza din Zona Euro…

Iata un foarte interesant articol ce l-am citit in Capital:

OPINIE-ȘOC: Germania ar putea intra în FALIMENT

Se arata, printre altele, ca:

„Germania va trebui să plătească o parte substanțială din datoria publică a zonei euro, scrie profesorul de economie internațională Charles Wyplosz într-un editorial publicat pe site-ul eurointelligence.com, care arată că factura este mai mare cu cât așteptarea este mai mare.

Într-un editorial intitulat „Germania ar putea da faliment dacă nu acceptă monetizarea datoriei BCE”, profesorul de la Geneva arată că situația actuală din zona euro este o consecință directă a politicilor greșite urmate de la începutul crizei datoriilor suverane, făcute la comanda Germaniei.

Pentru că avem doar o uniune monetară și nu și o uniune fiscală, există clauză „no-bailout”, de care Germania ar fi putut să se folosească atunci când i s-a cerut să sprijine financiar Grecia.

La momentul de atunci, datoria Greciei era de 120%, iar un default de 50% ar fi fost de ajuns, scrie Wyplosz. Este adevărat că ar fi existat niște costuri foarte mari pentru investitori, inclusiv pentru băncile Germaniei cu expunere pe Grecia. Nemții au preferat totuși să impună măsuri severe de austeritate, ceea ce a prelungit și a adâncit recesiunea în Grecia, iar ponderea în PIB a datoriei publice a crescut masiv. După ce a rezistat doi ani, Germania a organizat un default parțial controlat, ceea ce a adus o diminuare a datoriei publice la 150% din PIB, nivel totuși mai mare decât înainte de criză. În tot acest timp, creditorii privați au trecut majoritatea datoriei către instituții oficiale, precum FMI sau BCE. Guvernul german deține acum o pondere în această datorie, prin Banca Centrală Europeană și împrumuturi colective. Datoria este de departe mult prea mare.” (subl. mea)

Foarte interesant!

Euro. Like a bumblebee

Va recomand sa cititi acest articol semnat Paul Krugman de pe blogul sau din The New York Times:

Here Bee Draghi

Iata ce arata, printre altele, Dl. Krugman:

„The thing is, we know pretty well why the bumblebee was able to fly: massive capital flows from the core to the periphery, which led to an inflationary boom in said periphery, and which therefore also allowed the German economy — which was in the doldrums in the late 1990s — to experience a big gain in competitiveness and hence a surge in its trade surplus without needing to go through painful deflation. This meant, in turn, modest inflation in the eurozone as a whole — slightly above 2 percent over 1999-2007.

To keep the thing flying, you’d need something like a reverse play along the same lines: an inflationary boom in Germany, so that the periphery can regain competitiveness without devastating deflation. And it would actually have to involve a higher rate of inflation, both because the required adjustment is bigger and because the periphery is a smaller share of euro area GDP, which by the math means that overall inflation needs to be higher to accommodate a given amount of relative adjustment.

Nothing like that is happening. Germany is arguably close to full employment, but not in an inflationary boom; expected euro area inflation appears to be less than one percent.

And as for graduating to a real bee — that will take time that Europe doesn’t have.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Pe scurt…

Gandul:

Mario Monti, desemnat să formeze un nou Guvern în Italia

S&P ar putea retrograda Ungaria în categoria statelor nerecomandate pentru investiţii

Previziunea lui Nouriel Roubini despre economia Italiei se adevereşte, după 5 ani

BLOOMBERG: Băncile americane câştigă cotă de piaţă în Europa, în urma declinului rivalilor francezi

Perspectivele sumbre ale absolventilor de facultate din SUA

Iata un articol din Gandul in acest sens:

Joseph Stiglitz, despre perspectivele sumbre ale absolvenţilor de facultate din SUA: „Îi aşteaptă o viaţă de datorii, fără perspective de viitor”

Iata ce se arata:

Image via Wikipedia

„Laureatul premiului Nobel pentru economie Joseph Stiglitz a vorbit despre viitorul sumbru care îi aşteaptă pe absolvenţii americani de facultate. Stiglitz a subliniat că tinerii au de plătit împrumuturile record luate pentru a-şi finanţa studiile, însă şansele lor de a-şi găsi un job sunt extrem de mici, scrie Business Insider, citând un interviu acordat de economist pentru The Take Away.

Image via Wikipedia

„Oameni cu abilităţi diferite, cu background diferit, cu educaţie diferită au oportunităţi extrem de diferite. Dacă eşti în vârf, şansele tale în viitor sunt foarte bune. Dar dacă te-ai dus la una dintre acele şcoli făcute doar pentru profit, viitorul tău este sumbru. Statisticile arată că şansele de a-ţi găsi un job, pentru care ai plătit taxe mari de studiu, sunt foarte mici. Şi, din cauza legislaţiei, chiar dacă intri în faliment, nu vei putea scăpa niciodată de împrumuturile pe care le-ai luat pentru a-ţi finanţa studiile. Aşa că pe absolvenţi îi aşteaptă o viaţă de datorii, fără perspective de viitor”, a comentat Joseph Stiglitz.

El a mai amintit că America se numea odinioară ţara tuturor posibilităţilor. „Acum acest lucru s-a dus”, a conchis Stiglitz. Iar Nouriel Roubini a fost de acord cu el şi a recomandat interviul pe Twitter.”

Trist. Situatie grea…

Aici, pagina de Twitter a lui Joseph Stiglitz. Iar aici, pagina de Twitter a lui Nouriel Roubini.

Eventualitatea unei noi crize economice

Iata doua articole interesante din Gandul:

O NOUĂ CRIZĂ? Nouriel Roubini: Această „furtună perfectă” ar putea ameninţa economia mondială începând cu 2013

Iata ce spune (cred ca merita luat in considerare tot articolul daca ma gandesc la faptul ca Roubini a prezis criza economica actuala!!)

Image via Wikipedia

„Problemele fiscale din SUA, încetinirea ritmului de dezvoltare din China şi daunele cu care se confruntă Japonia ar putea forma „furtuna perfectă” care ar putea ameninţa economia mondială. Acestea sunt problemele pe care le-a indicat economistul american, Nouriel Roubini, în cadrul unui interviu acordat la Singapore, scrie Business Insider.

„Există deja indicii pentru anumite elemente de fragilitate. Toată lumea avertizează că datoriile private şi publice au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit. Dacă continuăm aşa problema s-ar putea agrava începând cu 2013″, a mărturisit Roubini. Omul de afaceri supranumit „Dr. Doom în ale economiei” a explicat că există o şansă din trei ca economia mondială să fie astfel afectată. O altă posibilitate ar putea fi o „economie globală anemică dar care să supravieţuiască”.

În 2006, Roubini a prezis o prăbuşire „catastrofală” a pieţelor financiare, lucru care a şi avut loc, cel mai grav exemplu fiind falimentul băncii americane Lehman Brothers din 2008.” (subl.mea)

si

Cum afectează problemele Greciei ratele românilor cu credite în franci elveţieni

Se arata printre altele:

„Euro, la cel mai redus nivel din istorie faţă de franc

Luni, euro a atins cel mai redus nivel din istorie faţă de francul elveţian şi s-a depreciat faţă de dolar, după ce investitorii îngrijoraţi de criza datoriilor din Grecia şi-au redus expunerea pe moneda unică, transmite Reuters , preluat de Mediafax.
Euro a scăzut cu 0,6%, la 1,2025 franci pe unitate, după un minim de 1,2 franci pe unitate în timpul şedinţei.
În timpul tranzacţiilor euro a urcat la 1,4369 dolari pe unitate, dar ulterior a revenit în stagnare, la 1,4350 dolari pe unitate.

„Euro are nevoie de rezolvarea crizei din Grecia, iar politicienţii şi reprezentanţii băncii centrale nu par să se apropie de o soluţie”, a declarat Kit Juckes, analist la Societe Generale. El este de părere că incertitudinile apasă euro, care ar putea să rămână în continuare în intervalul 1,4-1,47 dolari pe unitate.

Restanţele la împrumuturile în franci au crescut de 722 ori

Banca Naţională a României vrea însă să îi descurajeze pe români să se mai împrumute în valută, îngrijorată de creşterea alarmantă a restanţelor, mai ales în monede exotice. Din februarie 2008, restanţele la creditele în euro au crescut de 25 ori, iar cele în alte valute – majoritatea franci elveţieni – de 722 de ori.

Pe de altă parte, specialiştii au declarat recent pentru gândul că majoritatea românilor care au împrumuturi în franci elveţieni întâmpină greutăţi în micşorarea ratelor prin refinanţarea creditului cu unul într-o altă valută. În primul rând clientul trebuie să vină cu garanţii suplimentare, iar pe de altă parte clientul ar trebui să îşi asume pierderea din cauza diferenţei de curs.

Analiştii sunt de părere că solutii precum cea propusă în Ungaria, de plafonare a cursului de schimb la un nivel favorabil debitorilor, are şanse reduse de aplicare în România din cauza opoziţiei instituţiilor financiare, dar şi ca urmare a unei ponderi mai reduse a creditelor în franci elveţieni în total credite.

În România valoarea creditelor acordate în franci elveţieni reprezintă peste 4% din totalul creditelor acordate, respectiv echivalentul a peste 2,5 miliarde de euro.

Francul elveţian este moneda cea mai scumpă, în funcţie de costurile relative ale bunurilor şi serviciilor, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, scrie

Bloomberg

Francul este supraevaluat cu 36% faţă de euro, în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, care măsoară ratele de schimb pe termen lung, prin determinarea raportului dintre preţurile bunurilor comercializabile şi servicii între ţări.”

Foarte interesant si acest articol de pe ZF:

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Autor: Catalina Apostoiu

„Cu câteva săptămâni în urmă, administraţia Obama era pregătită să anunţe începutul procesului de redresare a economiei Statelor Unite. Apoi, veştile rele au început să curgă fără încetare din toate părţile, scrie revista Time. În timp ce democraţii încearcă să convingă că lucrurile nu stau chiar atât de rău, republicanii nu au oferit la rândul lor explicaţii mai consistente cu privire la problemele economiei şi nici nu au venit cu soluţii reale. Mai degrabă, ambele părţi continuă să propage mituri despre ceea ce se întâmplă sau despre felul în care economia se va redresa sau nu. Iată cinci dintre cele mai distructive mituri şi de ce trebuie găsită o cale diferită către creştere. „

Interesant de citit tot articolul si de vazut care sunt aceste mituri…

Update

Foarte tari si interesante urmatoarele doua articole din Gandul:

BARACK OBAMA vorbeşte despre o NOUĂ CRIZĂ MONDIALĂ. SUA au datorii de 100.000 de miliarde de dolari, de şapte ori cât PIB-ul ţării

Iata ce se arata printre altele:

„Dacă adunăm toate datoriile pe care le au SUA, reiese că statul american este „într-o formă financiară mai proastă decât Grecia şi alte ţări europene înglodate în datorii”, notează CNBC. Declaraţia îi aparţine lui Bill Gross, cofondator al firmei de management al investiţiilor Pimco.

Datoria publică a SUA este de 14.300 de miliarde de dolari, la care se adaugă banii pentru anumite servicii sociale şi medicale, în valoare de aproape 50.000 de miliarde de dolari. În plus, în datorie sunt incluse şi costurile unor programe de sprijinire a economiei, în perioada crizei, desfăşurate în 2008 şi 2009.

În total, datoriile SUA ating astronomica valoare de 100.000 de miliarde de dolari, de aproape şapte ori cât PIB-ul ţării (care este de 14.700 de miliarde). Suma aruncă SUA într-o poziţie deloc de invidiat în ceea ce priveşte economia, spune Gross. „Să credem că putem reduce aceste datorii într-un an sau doi nu este o presupunere realistă”, a explicat cofondatorul Pimco. „Valoarea este mult mai mare decât în cazul Greciei şi al oricărei alte ţări dezvoltate. Avem o problemă şi trebuie s-o rezolvăm rapid”, a precizat Gross.Afirmaţiile lui Gross vin în contextul unor ştiri că băncile americane vor folosi mai puţin titlurile de Trezorerie drept garanţii pentru diverse tranzacţii, inclusiv cele cu derivate. O astfel de decizie ar putea avea loc în august, în contextul dezbaterilor din Congresul SUA privind creşterea plafonului de îndatorare, potrivit şefilor unor instituţii financiare, citate de Financial Times.”

si:

„Obama: Lipsa unui acord de majorare a plafonului de îndatorare al SUA poate provoca o nouă criză

Preşedintele american Barack Obama a avertizat, marţi, că un eşec al negocierilor din Congres referitoare la majorarea plafonului datoriilor Statelor Unite, care au atins limita maximă legală, ar putea pune în pericol redresarea economică şi să declanşeze o nouă criză financiară.

„Am putea asista la o revenire a crizei financiare, dacă ne jucăm prea aproape de linie”, a afirmat Obama la postul de televiziune NBC. El a spus însă că are încredere în republicanii care afirmă că vor să evite o astfel de situaţie şi se aşteaptă la un acord prin care limita de îndatorare să fie majorată semnificativ.

„Vom munci intens luna viitoare şi mă aştept să ajungem la un acord. Este ceea ce vor americanii”, a arătat preşedintele.

Trezoreria SUA a cerut Congresului încă din ianuarie să majoreze plafonul, iar din luna mai a luat o serie de măsuri excepţionale, pentru a putea să emită în continuare obligaţiuni fără să crească datoriile nete ale statului. Dacă blocajul nu va fi rezolvat până la 2 august, Statele Unite vor intra în incapacitate de plată a anumitor obligaţiuni care ajung la maturitate.”

Cel mai mare jaf din istoria SUA: Unde au dispărut 6,6 MILIARDE de dolari?

Se arata printre altele ca:

„În primul an de la invazia americanilor în Irak, din martie 2003, administraţia George W. Bush a pompat în ţara cucerită atât de mulţi bani pentru reconstrucţie şi alte proiecte, încât s-a născut o nouă unitate de măsură: avionul de bani, scrie LA Times.

Oficialii de la Pentagon au stabilit că un avion cargo C-130 Hercules poate căra la bord 2,4 miliarde de dolari, în bancnote de 100 de dolari. Astfel, până în luna mai 2004, americanii au trimis un avion plin cu bani şi alte 20 de zboruri care, printre altele, aveau şi bancnote la bord. Astfel, prin intermediul celor 21 de transporturi, americanii au trimis în Irak 12 miliarde de dolari.

Luna aceasta, Pentagonul şi guvernul irakian urmează să încheie parteneriatul. Rămâne însă un mister, în ciuda auditelor şi investigaţiilor care s-au desfăşurat continuu, din 2004 până acum: Unde au dispărut 6,6 miliarde de dolari? Banii ar fi suficienţi pentru a finanţa toate şcolile din Chicago, timp de un an, potrivit sursei citate.

Pentru prima dată, experţii contabili sugerează că toţi banii sau cel puţin o parte dintre aceştia ar fi fost furaţi şi nu doar „pierduţi” dintr-o eroare de calcul. Stuart Bowen, inspectorul general american pentru reconstrucţia Irakului, spune că ar putea fi vorba despre „cel mai mare furt de fonduri din istoria ţării”.

Misterul este ruşinos pentru Pentagon şi iritant pentru relaţiile dintre Washington şi Bagdad. Oficialii irakieni ameninţă că vor merge la tribunal să-şi recupereze banii şi spun că aceştia provin din vânzări de petrol, bunuri irakiene confiscate şi fonduri de la ONU.”

si:

„Americanii şi irakienii se acuză reciproc

Un furt de asemenea proporţii pare puţin probabil, scrie sursa, dar americanii nu exclud această variantă. Deşi unii contractanţi americani au fost acuzaţi că au furat zeci de milioane de dolari în primele zile de după invazie, oficialii irakieni sunt văzuţi drept principalii vinovaţi.

În zilele agitate de după invazia din martie 2003, americanii nu au avut timpul sau oamenii necesari pentru a face controale financiare. Astfel, odată coborâţi din avioane, banii au fost îndesaţi în saci de rafie şi trimişi în viteză către contractorii americani şi agenţiile irakiene.

Oficialii de la Pentagon s-au chinuit, în ultimii şase ani, să găsească banii sau documente care să justifice cheltuirea lor, dar căutările au fost în zadar. Oficialii irakieni spun că americanii ar fi trebuit să aibă grijă de bani, conform unui protocol semnat cu ţara asiatică, în 2004. Faptul că nu au respectat protocolul îi face pe americani responsabili de pierderea celor 6,6 miliarde de dolari, susţin irakienii.”