Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

De ce s-a respins proiectul Nabucco?

Gandul

Angela Merkel lansează un mesaj dur la adresa Ucrainei

Se arata ca:

Cancelarul german Angela Merkel a avertizat vineri că Ucraina riscă să piardă gazele livrate de statele europene, dacă nu va ajunge la un acord cu Rusia referitor la datoriile pentru gaze, relatează Bloomberg.

„Uniunea Europeană îşi arată solidaritatea cu Ucraina, în conflictul cu Rusia, prin livrările inverse de gaze”, a spus Merkel la summit-ul UE de la Bruxelles. Ea a cerut negociatorilor să vină cu un acord de finanţare, înainte de dezacordurile să provoace întreruperea aprovizionării Europei în timpul iernii.

„Dacă Europa va suferi ea însăşi pentru că nu există un contract între Rusia şi Ucraina, atunci Ucraina nu va mai primi gaze în sens invers, pentru că Europa în mod natural va avea nevoie de toate gazele”, a spus Merkel.

În timp ce iarna se apropie în Europa, Ucraina şi Rusia nu au reuşit să negocieze un acord referitor la preţul gazelor naturale, în cadrul conflictului mai larg privind legăturile ucrainene cu Europa, conflictul cu separatiştii din estul ţării şi anexarea Crimeei de către statul rus.

Rusia şi Ucraina au anunţat că vor negocia în continuare, după eşecul discuţiilor de la Bruxelles, intermediate de UE.

Merkel a arătat că negocierile de săptămâna viitoare se vor referi la opţiunile pentru acoperirea necesarului de finanţare al Ucrainei pentru plata datoriilor pentru gaze, până când va fi gata un acord cu FMI, cel târziu în februarie.

Rusia cere ca Ucraina să plătească o parte din datoria de peste 5 miliarde de dolari până în noiembrie, iar programul cu FMI şi formarea unui nou guvern ucrainean, în urma alegerilor de duminică, va dura, a spus cancelarul german, adăugând că în aceste condiţii este necesară o soluţie temporară.

„Trebuie să găsim o cale să acoperim deficitul de finanţare, pentru perioada noiembrie-februarie”, a spus Merkel.

Ea consideră că există posibilitatea unui acord înainte de următoarea rundă de discuţii din 29 octombrie.

Uniunea Europeană depinde de gazele ruseşti pentru acoperirea a 15% din necesar.

Grupul rus Gazprom a oprit livrările de gaze către Ucraina în luna iunie, din cauza datoriilor acestei ţări, pe fondul conflictului cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării. Livrările de gaze către Europa nu au fost întrerupte, iar Uniunea Europeană încearcă să evite repetarea situaţiilor de acest gen apărute în 2006 şi 2009.”

Mesajul lui Traian Băsescu pentru Ucraina: Să găsească resurse pentru a plăti datoriile la gaze. Nu poate cere bani zilnic

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, vineri, la Bruxelles, că este un susţinător al sprijinirii Ucrainei, dar a precizat că Kievul nu poate cere bani în fiecare zi, ci trebuie să găsească resurse interne pentru a-şi achita datoriile la gaze.

„Ucraina nu poate cere bani în fiecare zi. Da, sunt un susţinător al sprijinirii Ucrainei în momente dificile. În acelaşi timp, ştim foarte bine ceea ce a spus FMI zilele acestea, că Ucraina trebuie să găsească resurse interne, pentru că aceste resurse există”, a declarat preşedintele Traian Băsescu, după Consiliul European, întrebat ce părere are despre ajutorul cerut de Ucraina pentru a-şi plăti datoriile la gaze (către Gazprom – n.r.).

Şeful statului a precizat că România nu se va opune unui ajutor dacă Ucraina va avea probleme.

În cazul în care Ucraina se va confrunta cu dificultăţi în ceea ce priveşte plata, bineînţeles că România nu se va opune să o ajute să achite nota de plată. Dar Ucraina trebuie să înţeleagă că este o ţară mare care trebuie să găsească resurse pentru a supavieţui pe cont propriu, nu să ceară mereu bani”, a subliniat Băsescu.

„Libertatea înseamnă să-ţi creezi propriile condiţii pentru a rămâne liberă, pentru că, dacă eşti atât de dependentă în ceea ce priveşte gazele, banii, hrana, nu poţi deveni o ţară puternică”, a mai spus Traian Băsescu.

Autorităţile din Rusia şi Ucraina au ajuns, recent, la o înţelegere în privinţa preţului gazelor naturale care ar urma să fie livrate Ucrainei pe perioada iernii, fiind aproape de a încheia un acord formal care ar elimina îngrijorările privind eventuale întreruperi în aprovizionarea de gaze pe continent.

Preşedintele ucrainian, Petro Poroshenko, a anunţat, sâmbătă, că ţara sa a acceptat să plătească Rusiei 385 de dolari pe perioada iernii pentru o mie de metri cubi de gaze, relatează The Wall Street Journal.

Potrivit oficialilor din Kiev, Ucraina nu dispune însă de fondurile necesare achiziţionării de gaze naturale şi intenţionează să ceară ajutor Fondului Monetar Internaţional, care ar putea să suplimenteze un împrumut de 17 miliarde de dolari acordat la începutul anului.

Rusia, care acoperă aproape 15% din necesarul de gaze naturale din Europa, a oprit în luna iunie livrările de gaze destinate Ucrainei, din cauza unei dispute legate de preţuri şi datorii, dar a continuat să furnizeze gaze clienţilor europeni.

În prezent, datoriile Ucrainei pentru gaze sunt estimate la aproximativ 5 miliarde de dolari.” (subl. mea)

Noi sa ajutam Ucraina, va dati seama? Ca si cum Romania ar fi plina de miliarde de dolari si din prea plinul ei, care se varsa pe afara, poate sa si ajute, la nevoie, Ucraina…

Angela Merkel îi cere lui Vladimir Putin să susţină găsirea unei soluţii în criza gazelor cu Ucraina

Se arata ca:

Cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a cerut preşedintelui rus, Vladimir Putin, să susţină găsirea unei soluţii rapide în criza gazelor cu Ucraina, în contextul apropierii iernii, relatează AFP.

În cursul conversaţiei telefonice, Merkel a insistat ca alegerile programate pe 2 noiembrie în regiunile separatiste Doneţk şi Lugansk să fie conforme cu legislaţia ucraineană.

„În privinţa crizei gazelor, cancelarul i-a cerut preşedintelui Putin să depună toate eforturile pentru găsirea rapidă a unei soluţii, în contextul apropierii iernii”, anunţă Guvernul german.

Aliaţii Ucrainei trebuie să ajute această ţară să plătească restanţele la gaze Rusiei, a recomandat luni cancelarul Germaniei, Angela Merkel. „Este necesar un acord între Ucraina, Uniunea Europeană şi Rusia pentru găsirea unei soluţii care să permită stabilizarea aprovizionării cu gaze iarna aceasta”, a subliniat cancelarul german. Vladimir Putin avertizat ţările europene că există „riscuri majore” privind alimentarea cu gaze în această iarnă în lipsa unui acord între Moscova şi Kiev. „Nu există niciun risc cauzat de oficialii ruşi în cooperarea cu Europa, dar există riscuri privind tranzitul gazelor” prin Ucraina, a declarat Putin într-o conferinţă de presă organizată la Belgrad. „Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.

Rusia a sistat, din iunie, livrările de gaze către Ucraina, în contextul în care Kievul refuză să achite gazul la tarifele impuse de Gazprom, Kievul acumulând restanţe de 5,3 miliarde de dolari. Comisia Europeană a admis că există riscul unor întreruperi de scurtă durată a gazelor în această iarnă, precizând că problemele pot fi depăşite dacă statele membre UE cooperează mai strâns în domeniul energetic.” (subl. mea)

Dupa parerea mea, problema este cat se poate de clara si se poate pune, in termeni simpli, in felul urmator:

1).  Ucraina nu dispune de resursele necesare pentru ca sa plateasca Rusiei pretul la gaze fiind o tara extrem de saraca.

2). Folosindu-se de acest lucru Rusia va santaja intotdeauna Europa cu chestiunea gazelor – „”Dacă vom observa că partenerii noştri ucraineni vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre destinate tranzitului, atunci vom diminua livrările pe măsura gazului sustras”, a avertizat Putin.” – in scopuri politice, pentru a obtine avantaje politice.

3) Ucraina intotdeauna va fura, va rog sa ma scuzati,  „vor începe să preia ilegal gaze din conductele noastre”, intrucat, conform punctului 1). nu are cum sa achite pretul la gaze; si legat de acest punct urmeaza:

3′). Romania nu are bani ca sa tina in brate o tara precum Ucraina, de mai bine de doua ori mai mare si de vreo patru ori mai saraca decat Romania.

Din 1), 2) si 3) ce rezulta? Rezulta ca Europa trebuie sa-si diversifice sursele de aprovizionare cu gaze. Gaz lichefiat din SUA? Este perfect. Dar… intreb si eu: de ce s-a renuntat la proiectul Nabucco?

Vom incerca sa raspundem la aceasta intrebare intr-un mod mai ocoilit, ca sa zic asa…

Un europarlamentar german dezvăluie ce s-a întâmplat după ce Victor Ponta l-a făcut „NAZIST”: „M-a sunat la relativ puţin timp după ce a făcut acele declaraţii”

Se arata ca:

Adevărul a realizat un interviu cu germanul Elmar Brok, şeful Comisiei de politică externă din PE, care a sosit la Sibiu pentru a-şi arăta susţinerea faţă de Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidenţiale din noiembrie.

Brok a dezvăluit că, după ce Victor Ponta l-a acuzat că are o ”gândire nazistă”, deoarece germanul a propus amprentarea imigranţilor, premierul l-a sunat să îi ceară scuze. „M-a rugat să îl iert, a fost la relativ puţin timp după ce a făcut acele declaraţii. Şi-a cerut scuze. Dar nu am devenit prieteni datorită acelor scuze”, a declarat Brok.

Ulterior, germanul a revenit asupra declaraţiilor privind imigranţii. „Oricine poate merge într-o ţară unde are un job sau are suficienţi bani şi are asigurare. Dacă este liber profesionist, să fie liber profesionist de-a binelea. Cu aceste reguli respectate, toată lumea este invitată. Nu sunt reguli speciale pentru români, au aceleaşi drepturi ca oricare alţi cetăţeni”, a declarat Brok.

Brok: Sprijin din convingere, asemenea multora de la Bruxelles, candidatura lui Iohannis

Elmar Brok l-a comparat, vineri, pe Klaus Iohannis cu Konrad Adenauer, primul cancelar federal al Germaniei, şi a afirmat că sprijină, „asemenea multora de la Bruxelles”, candidatura lui Iohannis la Preşedinţie.

Elmar Brok, membru al Uniunii Creştin Democrate (CDU), a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că a vizitat oraşul şi a avut posibilitatea să observe că Sibiul „are un primar cu competenţe administrative deosebite”, transmite corespondentul MEDIAFAX.

„Este o bucurie foarte mare pentru mine să fiu în acest oraş, să văd frumuseţea acestuia şi să mi se confirme faptul că Sibiul are un primar cu competenţe administrative deosebite. Primul cancelar federal al Germaniei, Konrad Adenauer, a ajuns în această funcţie de pe poziţia de primar al oraşului Koln. El ştia cum să conducă o administraţie, cum să conducă o ţară, să o scoată din criză şi, din discuţiile purtate, am rămas cu impresia că există anumite paralele între cele două cazuri. De aceea, sprijin eu, din convingere, asemenea multora la Bruxelles, candidatura domnului Iohannis la Preşedinţie”, a declarat Elmar Brok.

El a explicat că şi-l imaginează „foarte bine” pe Iohannis ca fiind viitorul preşedinte al României.

„Pot să vă confirm că se bucură de un sprijin extraordinar de larg în interiorul PPE, în interiorul grupului PPE din PE, din partea reprezentanţilor tuturor naţiunilor reprezentate acolo”, a adăugat Elmar Brok.

Întrebat ce înseamnă că sprijină canditatura lui Iohannis, Brok a precizat: „Apreciem munca sa, iar în momentul în care va fi ales preşedinte îl vom susţine şi vom avea un parteneriat în marea familie popular europeană. Asta înseamnă că va participa, de exemplu, la întâlnirile pregătitoare la care participă toţi şefii de stat şi de Guvern, un lucru foarte important”.
Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a precizat însă că „decizia aparţine în mod exclusiv românilor”.

Preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Parlamentul European a făcut, vineri, o vizită în municipiul Sibiu şi a avut întâlniri cu Klaus Iohannis, reprezentanţii etniei germane şi liderii Forumului Democrat al Germanilor din România.

Brok: De la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior

Elmar Brok susţine că „de la 1945 încoace, Rusia este prima ţară care a încălcat graniţele stabilite anterior”, avertizând că în viitor nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu aceasta, „pentru binele tururor”.

Elmar Brok s-a întâlnit, vineri, la Sibiu, cu primarul Klaus Iohannis, pentru a discuta despre campania electorală din România, dar şi despre situaţia legată de Ucraina şi perspective pentru întreaga regiune.

La finalul întâlnirii, Elmar Brok a declarat, într-o conferinţă de presă, că „Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior”.

„Rusia este prima ţară care, de decenii, a încălcat graniţele stabilite anterior. De la 1945 încoace un asemenea lucru nu s-a mai întâmplat, ca o ţară să ocupe cu forţa şi să anexeze teritoriile unei alte ţări. Ca să păstrăm o pace durabilă în această regiune a lumii trebuie să ne asigurăm că se respectă dreptul internaţional, că se garantează suveranitatea naţiunilor”, a declarat Elmar Brok.

Potrivit acestuia, se urmăreşte ca în Europa toate naţiunile să aibă aceleaşi drepturi.

„Politica secolului XXI trebuie să fie diferită de politica secolului XIX sau XX. Vrem să construim o Europă în care naţiunile mari, dar şi cele mici au aceleaşi drepturi. Naţíunile mari nu mai au dreptul să decidă asupra drepturilor şi graniţelor vecinilor lor mai mici. Condiţia aceasta trebuie să rămână validă pentru România, pentru Moldova, pentru Ucraina. Conflictele îngheţate nu trebuie să fie reiterate cu forţa de către Rusia, fie că este vorba de Transnistria sau de estul Ucrainei”, a mai spus preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul PE.

Acesta a avertizat însă că, pe viitor, nu trebuie să existe „relaţii proaste de durată” cu Rusia, „pentru binele tururor”.

„Am căzut de acord (în discuţia cu Klaus Iohannis – n.r) că nu trebuie în perspectivă să avem relaţii proaste de durată cu Rusia. E important atât din punct de vedere politic, cât şi economic, ca în viitor să avem relaţii bune cu Rusia. Este atât în interesul Rusiei, cât şi al Europei”, a conchis Brok.” (subl. mea)

Deci Dl. Brok il roaga pe Dl. Klaus Iohannis, eu asa am inteles si vreau sa cred, ca-l roaga, ca in cazul in care va ajunge Presedintele Romaniei sa avem relatii bune cu Rusia pe viitor. Deci din aceasta cauza s-a renuntat la Nabucco. Interesul Germaniei este sa avem relatii bune cu Rusia. Numai ca Dl. Brok uita un aspect:

Mediafax

Vladimir Putin recunoaşte că Rusia l-a ajutat pe Viktor Ianukovici să fugă din Ucraina

Se arata ca:

Preşedintele rus, Vladimir Putin, a recunoscut vineri că Moscova l-a ajutat pe fostul preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici să fugă în Rusia, pe fondul protestelor violente de la începutul anului.

„Nu vă ascund faptul că l-am ajutat pe Viktor Ianukovici să se refugieze în Crimeea. La acea vreme, Crimeea făcea parte din Ucraina”, a declarat Putin, precizând că, după câteva zile, preşedintele ucrainean de la acea vreme a ajuns în Rusia.

„Dat fiind că evenimentele din Ucraina evoluau foarte rapid şi în mod tumultos, în acele condiţii o revenire la Kiev nu ar fi fost recomandată”, a precizat Putin, explicând că o revenire în capitala Ucrainei ar fi fost prea periculoasă.

„O spun clar: Ianukovici a cerut să fie adus în Rusia şi noi am făcut acest lucru”, a spus Putin.

Viktor Ianukovici, preşedinte al Ucrainei din 2010 până în februarie 2014, a fugit de la Kiev în contextul intensificării violenţelor în Piaţa Maidan. El este acuzat în Ucraina de „masacrarea civililor” şi este vizat de un mandat de arestare. Imediat după plecarea din Ucraina, Ianukovici a anunţat că este în oraşul rus Rostov-pe-Don.”

Ianukovici s-a opus semnarii Acordului de Asociere si Liber Schimb dintre UE si Ucraina. Rezulta cu claritate ca Vladimir Putin se opune acestui Acord, al carui principal artizan european a fost Germania. Pai, cum e domnu’ Brok? Cum e dom’ne?

DE citit si…

Gandul

EXIT-POLL UCRAINA: Partidele prooccidentale câştigă alegerile

Se arata ca:

Partidele prooccidentale au înregistrat o victorie zdrobitoare la alegerile legislative anticipate din Ucraina, pe fondul conflictului armat cu rebelii proruşi din est, arată duminică sondajele efectuate la ieşirea de la urne, relatează AFP.

Blocul preşedintelui Petro Poroşenko şi alte patru mişcări prooccidentale, între care naţionaliştii, au obţinut împreună aproximativ 70 la sută din voturi, potrivit sondajului care se referă la jumătatea din Parlament aleasă prin scrutin proporţional şi realizat de trei institute de sondare a opiniei publice.

Blocul Poroşenko s-a clasat pe primul loc cu 22 la sută din voturi, urmat de Frontul Popular al premierului Arseni Iaţeniuk (21 la sută) şi de mişcarea Samopomici condusă de primarul Liovului (13 la sută).

Partidul naţionalist Svoboda şi cel al fostului premier Iulia Timoşenko au obţinut fiecare 6 la sută din voturi, depăşind la limită pragul electoral de 5 la sută.

Principalul partid prorus, format din foşti aliaţi ai preşedintelui Viktor Ianukovici, înlăturat de la putere şi marginalizat, va fi, de asemenea, prezent în Parlament cu aproape 8 la sută din voturi, potrivit aceleiaşi surse.

Partidul radical al lui Oleg Lişko, populist şi fără etichetă politică clară, a intrat pentru prima dată în Parlament cu 6 la sută din sufragii.”

Carevasazica asa stau lucrurile… Ar fi un interesant subiect de reflectie pentru Dl. Brok (citeste Angela Merkel): de ce oare nu vrea Ucraina alaturi de Rusia? Ghici ghicitoarea mea!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

octombrie 26, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Trei senatori americani la Bucuresti

Gandul

Senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy, la INTERVIURILE GÂNDUL: „Dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să restricţioneze lupta anticorupţie, asta ne afectează relaţiile cu România”

Se arata, printre altele, ca:

Trei dintre cei mai influenţi senatori americani au venit în România pentru a transmite mesajul SUA de susţinere faţă de progresele înregistrate aici în domeniul militar şi al indepedenţei energetice, dar mai ales faţă de lupta anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie „afectează relaţia României cu SUA”, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi „luat în râs” la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

Sosiţi sâmbătă în România, trei dintre cei mai influenţi senatori americani au avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, cu care au discutat probleme privind securitatea în Europa de Est şi la Marea Neagră, parteneriatul strategic SUA-România şi relocarea resurselor NATO către Est. Duminică, republicanii John McCain, Ron Johnson şi democratul Christopher Murphy au venit la gândul, pentru un interviu în exclusivitate în România, realizat de Florin Negruţiu, redactor şef gândul.

Principalul mesaj pentru Româniaeste importanţa continuării luptei anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie afectează relaţia României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”, a spus John McCain, pentru gândul.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.

Cei trei senatori au misiunea de a-şi convinge colegii din Congres să susţină angajamentul financiar al SUA faţă de întărirea apărării în cadrul NATO şi al relocării unor capabilităţi militare aflate în prezent mai ales în Vest, către centrul şi Estul Europei, inclusiv în România. În interviul pentru Gândul, senatorii americani au criticat dur reacţia prea slabă a puterilor europene în faţa agresiunii Rusiei în Ucraina, reproşând Franţei că a livrat nave de război Rusiei sau Germaniei că nu a reacţionat, pentru a-şi proteja interesele economice. Republicanii au criticat şi administraţia Obama pentru aceeaşi slăbiciune în faţa lui Putin. Cei trei au vorbit despre necesitatea de a reinvesti în puterea militară a NATO şi de a aloca inteligent resursele Alianţei în raport cu mişcările Rusiei.

De asemenea, senatorii au arătat că Rusia nu poate fi combătută eficient dacă statele europene nu îşi recâştigă independenţa energetică, iar subiectul exploatării propriilor resurse naturale, inclusiv a gazelor de şist, chiar dacă este delicat, trebuie dezbătut şi pus în balanţa geopolitică. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”. Totodată, americanii au arătat că întărirea NATO pe flancul estic nu presupune crearea de noi baze militare, ci exploatarea mai puternică a celor existente. Nu în ultimul rând, senatorii au vorbit despre lupta anticorupţie ca fiind esenţială pentru investiţiile necesare atingerii independenţei faţă de Rusia, ei spunând printre altele că ideea unui Parlament care să îşi protejeze propriii membri în faţa unor anchete ale procurorilor ar fi luată în râs în SUA, unde nu există niciun fel de imunitate în faţa legii.

Cei trei oficiali au vorbit la gândul despre cinci mari probleme:

agresiunea Rusiei, care cu Vladimir Putin la cârmă încearcă să restabilească influenţa Imperiului Rus şi a URSS în străinătatea apropiată şi să destabilizeze Estul Europei şi reacţia dezamăgitor de slabă a puterilor europene şi a administraţiei Obama faţă de această agresiune.

necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO şi să relocheze inteligent resursele şi capabilităţile militare ale Alianţei din Vest către centrul şi Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO şi-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică stabilirea de noi baze militare în ţări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a celor deja existente, prin exerciţii comune şi rotaţii permanente de trupe, aşa cum se întâmplă deja în România.

necesitatea de a atinge independenţa energetică a Europei faţă de gazul şi petrolul Rusiei, acest lucru implicând cel puţin dezbaterea privind cum ar trebui exploatate, respectând normele de mediu, propriile resurse naturale, inclusiv gazele de şist. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

lupta anticorupţie care trebuie susţinută în România şi în Europa, pentru a permite astfel investitorilor să vină aici şi astfel să spargă monopolul energetic rusesc, lucru care ar contracara agresiunile Rusiei. John McCain s-a referit la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ca la „un veritabil erou”, iar senatorul Murphy a spus că ideea ca Parlamentul să poată să-şi protejeze membrii în faţa anchetelor procurorilor, votând asupra imunităţii lor, ar fi „de tot râsul” în SUA.

eliminarea vizelor SUA pentru români şi trimiterea unui ambasador cu puteri depline la Bucureşti au fost de asemenea subiecte abordate de senatorii americani. Cei trei au promovat la Washington legislaţia nouă privind imigraţia, incluzând şi posibilitatea ca România să intre în Visa Waiver, însă acum legea se află în Camerea Reprezentanţilor. În ce priveşte faptul că administraţia Obama întârzie de un an şi jumătate să nominalizeze un ambasador deplin la Bucureşti, McCain a fost tranşant: „Ne este jenă!”.

Iată cele mai importante declaraţii ale senatorilor americani:

John McCain (republican):

John McCain, 77 de ani, este senator de Arizona şi o legendă vie a politicii americane, aflat la al cincilea mandat în Congres. Erou de război, după ce a fost prizonier în lagărele din Vietnam timp de 6 ani, căpitanul de puşcaşi marini McCain a intrat în politică în urmă cu peste 30 de ani. În 2008, a fost contracandidatul lui Barack Obama, rămânând una dintre cele mai critice voci la adresa politicilor sale.

„Văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera”.

„Nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”.

„NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie (…). Trebuie doar să avem curajul să reacţionăm în faţa lui Vladimir Putin şi să luăm nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania”.

„(Rusia este) o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”.

Ron Johnson (republican):

Ron Johnson, 59 de ani, este senator de Wisconsin, aflat la primul său mandat. Înainte să intre în politică, Johnson a fost un important om de afaceri. Iniţial, a fost apropiat de Tea Party, însă a candidat din partea republicanilor, autofinanţându-şi campania electorală.

„Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie”.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”.

Despre protestatarii împotriva fracturării hidraulice: „Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective”.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”.

Christopher Murphy (democrat):

Christopher Murphy, 40 de ani, este cel mai tânăr senator american şi reprezintă Connecticut, din partea Partidului Democrat. Este un personaj cheie în legislaţia privind imigraţia şi deci are un cuvânt de spus în ce priveşte programul Visa Waiver.

„În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii”.

„Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei”.

„Cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.

„Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie”.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU CEI TREI SENATORI AMERICANI, REALIZAT DE FLORIN NEGRUŢIU, REDACTOR ŞEF GÂNDUL:

Florin Negruţiu: Domnilor senatori McCain, Murphy, Johnson, bine aţi venit în România, bine aţi venit la Gândul Live. Vă mulţumesc pentru acest interviu exclusiv. Domnule senator McCain, preşedintele Obama a spus, miercuri, că România nu este singură, că Polonia nu este singură, că ţările baltice nu sunt singure. Oficialii americani, din ramurile legislative sau executive, vizitează această parte a Europei, pentru a-i reasigura pe aliaţi că nu sunt singuri, că nu sunt lăsaţi în urmă. Vi se pare că există o ameninţare reală faţă de aceste ţări, din partea Rusiei, o ameninţare directă pentru o ţară ca România, care este membră UE şi NATO? Care este cel mai rău scenariu pentru România?

John McCain: Nu văd o ameninţare directă în sensul convenţional, un motiv fiind Articolul 5 al Tratatului NATO. Dar văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera, iar asta include exerciţii militare extinse – România este locul ideal, pentru că are infrastructura ca noi să venim să facem exerciţii cu armata română şi alţi aliaţi. Deci, cât priveşte o ameninţare directă de tipul războiului convenţional, nu. Cât priveşte destabilizarea, cred că este o provocare serioasă.

Florin Negruţiu: Aţi declarat cu mai multe ocazii că acesta nu este un Război Rece, evitaţi să folosiţi termenul de Război Rece, deşi domnul Putin joacă pe tabla de şah a Războiului Rece. Dacă aţi vorbi cu preşedintele Obama, ce i-aţi spune despre cât de serioasă este această criză, cum i-aţi descrie această criză, cum aţi numi-o?

John McCain: În primul rând, cred că preşedintele Obama este conştient de cât de serioasă este această situaţie, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar şi alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noştri din Congres şi să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin şi cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puţin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin.

Florin Negruţiu: Dar dacă nu este un război rece, cum l-aţi numi?

John McCain: Aş spune că este vorba de ambiţiile lui Vladimir Putin de a reinstaura vechiul Imperiu Rus, despre credinţa sa că Ucraina este perla coroanei Imperiului Rus. Henry Kissinger spunea că Rusia cu Ucraina este un imperiu, iar fără ea este o ţară. Deci cred că este o perioadă în care Vladimir Putin încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziţie, inclusiv energia, pentru a creşte influenţa rusească mai ales în estul Europei.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori Johnson, Murphy, vă adresez această întrebare amândurora. Aţi lucrat împreună la legea privind alianţa bipartizană cu NATO, care promovează întărirea alianţei cu NATO. Încearcă Statele Unite să construiască o strategie de izolare, care a funcţionat în timpul Războiului Rece, pe care europenii nu sunt capabili să o implementeze singuri?

Christopher Murphy: În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa. În acelaşi timp, trebuie să regândim ce înseamnă Articolul 5. El a fost creat să oprească o incursiune militară tradiţională într-o ţară aliată NATO, dar vedem că Rusia şi Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de graniţe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia şi acum estul Ucrainei, ci folosesc provocări şi intimidări, mită şi sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare. Deci trebuie să regândim ce înseamnă această protecţie în NATO, pentru că dacă scapă cu aceste activităţi din estul Ucrainei, am putea vedea în viitor activităţi similare în ţările baltice. Trebuie să fim foarte clari ce fel de protecţie oferă NATO.

Ron Johnson: Eu cred că trebuie să recunoaştem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie. Suntem foarte mulţumiţi de România, suntem impresionaţi de un procuror special anticorupţie pe care l-am întâlnit aseară, vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupţia din toate ţările europene, pentru a putea atrage genul de investiţii care să te facă mai independent de rezervele ruseşti de gaz şi petrol.

Florin Negruţiu: Este încă NATO o alianţă funcţională? Pentru că există ţări europene care privesc diferit Rusia, care au perspective diferite. Aţi putea construi o altă alianţă cu ţările est-europene, un fel de urmaş al NATO? Au existat dezbateri despre asta.

Ron Johnson: Este absolut funcţională şi este important să înţelegem că NATO este o alianţă defensivă. NATO nu ameninţă pe nimeni. Este un argument foarte important. Vladimir Putin nu trebuie să se simtă ameninţat de NATO, dar trebuie să ne asigurăm că este o alianţă puternică, ce poate fi mereu îmbunătăţită. Dar eu sunt mai preocupat de activitatea economică pe care Vladimir Putin o foloseşte…

„Am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”

Florin Negruţiu: Nu credeţi că liniile NATO sunt prea departe în Vest, faţă de linia actuală de conflict?

John McCain: Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin. Este un fapt.

Christopher Murphy: Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveţi dreptate când sugeraţi că sunt tensiuni şi întrebări în Alianţă, dar din crize se naşte oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianţă în care merită să investească.

Florin Negruţiu: Dar revenind la întrebare, vedeţi o nouă structură care să organizeze această regiune?

John McCain: Nu, structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie, dacă te uiţi de când a fost creată, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică şi din interiorul comunităţii europene. Trebuie doar să ai curajul să reacţionezi în faţa lui Vladimir Putin şi să iei nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania. Este doar un fapt fundamental.

Ron Johnson: Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un semnal de alarmă, nu doar pentru America, ci pentru toată Europa. Acum trebuie să răspundem acestui semnal şi să reinvestim în NATO, să întărim această structură şi să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun.

Christopher Murphy: Şi să aloci resursele cum se cuvine, adică este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Şi cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO.

John McCain: Vreau să adaug că asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilităţil existente, să facem exerciţii comune în mod regulat şi trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilităţile NATO din această parte a Alianţei.

Florin Negruţiu: Prin baze regulate înţelegeţi baze permanente NATO-SUA în ţări ca România?

John McCain: Nu, sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operaţiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi şcoli, spitale în baze tradiţionale, pe care le ştim din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, aşa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care ruşii să intre printr-o breşă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.

Florin Negruţiu: Deci nu sprijiniţi ideea unor baze NATO permanente în ţările din estul Europei?

John McCain: Sprijin ideea bazelor existente deja şi extinderea capabilităţilor din bazele existente, în care putem avea exerciţii comune nu doar cu ţara gazdă, ci şi cu alte state NATO. Şi asta în baza unui program regulat şi continuu.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”

Florin Negruţiu: Aţi numit Rusia o benzinărie care se dă drept ţară…

John McCain: Da, şi apoi m-am corectat, am spus o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară.

Florin Negruţiu: Ştim cu toţii că multe ţări europene sunt dependente de energia rusească. Vedeţi vreo soluţie pe termen scurt pentru a depăşi această dependenţă?

Ron Johnson: Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important. Dar dacă am reduce corupţia…

Florin Negruţiu: Ar fi vorba de o investiţie din ambele părţi.

„Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa”

Ron Johnson: Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa, aţi putea începe să folosiţi propriile resurse naturale. Ştiu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluţie energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveţi aici în Europa resurse de energie şi ar fi de ajutor dacă aţi începe să le exploataţi. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare şi va mişca lucrurile în direcţia cea bună.

Christopher Murphy: Există semnale pe termen scurt, dar nu există soluţii pe termen scurt. Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţie energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închide centralele nucleare, alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă.

Florin Negruţiu: În România au fost proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice.

Christopher Murphy: Şi în America au fost.

Florin Negruţiu: Cum le explicaţi acestor oameni beneficiile fracturării hidraulice şi ale gazelor de şist, pentru că resursele aici în România aparţin statului, nu oamenilor care deţin pământul.

Ron Johnson: Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective.

Christopher Murphy: Nu este totul sau nimic. Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie.

„Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou”

Florin Negruţiu: Întărirea armatei este strâns legată de lupta anticorupţie şi aţi menţionat acest lucru. Vicepreşedintele Biden a vorbit despre corupţie când a venit la Bucureşti. Care este mesajul dumneavoastră pentru Parlamentul României, având în vedere că majoritatea membrilor au votat să nu ridice imunitatea unor politicieni acuzaţi de corupţie?

John McCain: Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile. Nu încercăm să le spunem oamenilor de aici ce ar trebui să facă, dar avem anumite standarde universale pe care ne aşteptăm ca toată lumea să le respecte cât mai mult posibil. Ţara noastră nu este lipsită de corupţie, se întâmplă tot timpul, dar ne luptăm cu ea. Deci vrem să vedem progres în acest domeniu. Şi din nou, nu încercăm să interferăm, doar încercăm să spunem clar că ne afectează relaţiile cu România, dar şi cu alte ţări.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi”

Christopher Murphy: Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA.

Ron Johnson: Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt. Semnele încurajatoare pe care le-am văzut, fie că e vorba de ce s-a întâmplat pe Maidan în Ucraina, oameni tineri ieşind în faţă şi cerând un guvern mai puţin corupt, fie ce auzim aici în România – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranţă.

„Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în Visa Waiver Program”

Florin Negruţiu: Două întrebări scurte, la final. Una este pentru dumneavoastră, domnule senator Murphy. Programul Visa Waiver pentru România.

Christopher Murphy: Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în acest program, senatorul McCain a fost responsabil cu adoptarea în Senat a unei reforme a legislaţiei privind imigrarea, care ar fi rezolvat această problemă, sperăm ca şi Casa Reprezentanţilor să o susţină.

Florin Negruţiu: Când putem vedea rezolvată această problemă?

Christopher Murphy: Noi am trecut-o prin Senat, deci când membrii Casei Reprezentanţilor vor veni în vizită, îi puteţi întreba pe ei.

John McCain: Continuăm cu toţii să avem acest lucru ca prioritate, nu doar din acest motiv, ci din mai multe motive.

„Sincer, ne este jenă”

Florin Negruţiu: Ultima întrebare, despre ambasadorul SUA la Bucureşti.

John McCain: Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă.

Ron Johnson: Motivul pentru care am venit aici este că vrem să sprijinim cât mai mult ce aţi reuşit aici în România şi parte a acestei relaţii este să avem o prezenţă diplomatică puternică aici, deci vom sprijini şi acest lucru cât mai mult.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori, vă mulţumesc foarte mult.”

Publika.MD

McCain l-a luat peste picior pe Putin! IATĂ cele mai tari declaraţii făcute pe seama liderului de la Kremlin

Se arata, printre altele, ca:

„Şoimul politicii externe americane” a rămas fidel convingerilor sale şi la Chişinău. Senatorul republican John McCain nu a ezitat să-l ia peste picior pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar şi întreaga Rusie, în legătură cu recentele evenimente din Ucraina.

În cadrul unei întâlniri cu studenţii, senatorul american John McCain nu a ezitat să facă glume şi să ironizeze pe seama acţiunilor lui Vladimir Putin. Astfel, când s-a referit la sancţiunile impuse de Rusia şi care l-au vizat şi pe el, McCain a spus că regretă că nu a ajuns în Siberia în acest an: „Nu ştiu dacă sunteţi la curent că am fost sancţionat de Vladimir Putin. Din această cauză nu mi-am petrecut vacanţa de primăvară în Siberia, anul acesta”.

De asemenea, oficialul de la Washington a lansat un atac dur la adresa Rusiei, pe care a numit-o „staţie de alimentare cu gaze, care pretinde a fi ţară„.

„Rusia este o staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară. De fapt, este vorba despre o mafie care administrează această staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară”, a spus McCain.

John McCain a reiterat o declaraţie mai veche, prin care a comparat scenariul lui Vladimir Putin în Ucraina cu cel folosit de Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Rusia vrea să meargă şi să ia o parte din altă ţară pentru că acolo sunt vorbitori de limbă rusă. Acest scenariu a fost început de Hitler, care a mers în ţări din afara Germaniei cu argumente că acolo ar fi fost vorbitori de limbă germană, care aveau nevoie de protecţie”, a spus oficialul american.

Senatorul a ţinut să menţioneze că nu prezice un al treilea război mondial pentru că acţiunile lui Putin vor fi pedepsite de comunitatea internaţională.”

Deosebit de interesant!

In general sunt de acord cu cele afirmate de cei trei senatori, dar as avea cateva remarci de facut…

– Spre exemplu, de ce trebuie eroizata Laura Codruta Kovesi? E un om care-si face datoria. De ce un om care isi face datoria trebuie, in Romania, privit ca un erou? Eu cred ca daca la sefia DNA ar veni cineva de la PSD, atunci si acesta si-ar face datoria cat se poate de bine, poate chiar mai bine, de ce nu?, decat Laura Codruta Kovesi! Poti s-o feliciti pe D-na Kovesi pentru activitatea depusa, poate primi si o decoratie, dar a spune ca e o „eroina”… eu cred ca e prea mult… Pe de alta parte, nu sunt de acord cu ideologizarea luptei impotriva coruptiei. O astfel de activitate este de competenta organelor judiciare, care, intr-adevar, trebuie sa-si faca datoria. Dar asta e una. Insa a transforma totul intr-o ideologie e cu totul altceva, lucru cu care nu sunt de acord.

– Mai trebuie spus ceva legat de afirmatia D-lui. Christopher Murphy:

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA

In primul rand, vorbim de doua tari diferite, cu Constitutii diferite, cu economii diferite si productivitati, si performante economice diferite. Eu as considera ca dimensionarea justa a statului este esentiala pentru a neutraliza si combate coruptia in Romania. In general vorbind, libertatea economica e mai mare cu cat statul se retrage din economie. Un stat mare (vorbim de stat, nu de tara!!), desi corupt, nu presupune o mare libertate economica. Pe de alta parte, un stat mare este mult mai vulnerabil la fenomenul coruptiei, de aceea unui astfel de stat i se potriveste o conducere autoritara, dictatoriala, pentru a se putea mentine ordinea. In Romania nu numai ca avem un stat mare si ineficient, dar sa ne gandim ca in perioada 2004-2009 au fost angajati 500.000 de oameni la stat, ca functionari de stat, numarul lor total ajungand in 2009 la 1.400.000 de persoane. Cresterea birocratiei la stat presupune predispunerea statului la fenomenul coruptiei. Mai mult, numarul de functionari publici sustenabili de catre stat ar trebui sa fie intre 800.000 de persoane (cati erau la sfarsitul perioadei comuniste) si 900.000 de persoane (sfarsitul guvernarii Nastase). Cresterea abnorma a functionarimii, la stat, determina o foarte buna predispozitie pentru coruptie!

Mai trebuie sa spunem ca la noi statul este si producator de bunuri si servicii, ceea ce in America nu se intampla. Intr-un astfel de stat, precum la noi, atat de diferit de cel american, sa nu ne mire ca exista o coruptie care este, ca sa zic asa, date fiind aceste conditii ale statului de la noi, in firea lucrurilor. Dar trebuie aratat ca si sectorul privat, in general vorbind, e foarte slab la noi, atat din punctul de vedere al productivitatii, al specializarii pe anumite tipuri de produse, cat si din punctul de vedere al competitivitatii, lucru ce nu se poate spune despre US.

Am facut acest mic expozeu deoarece eu cred ca trebuie sa intelegem bine cum stau lucrurile aici, printr-o comparatie cu America, daca tot facem comparatii!

– Reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Da, e adevarat, resurse proprii… Dar cat sunt de mari aceste resurse? Ajung? Ideea proiectului Nabucco era foarte buna! Ar fi, iata, mai multe posibilitati, inclusiv importul de gaz lichefiat din SUA. Eu cred ca e destul de clar ca in aceasta ecuatie „energetica” este prezent interesul unor companii americane. Care vor sa patrunda pe piata europeana. Aici UE are un cuvant de spus. Cum se pozitioneaza Romania? Deocamdata, in Romania, nu prea mi se pare ca exista un mare entuziasm in privinta exploatarii gazelor de sist… Totusi, Romania, din cate inteleg, sta bine la capitolul acesta: reducerea dependentei fata de energia ruseasca. Dar ce sa mai vorbim de Germania, si ma refer, desigur, la Nord Stream!!!! Pentru ca, prin acest proiect, Germania s-a legat practic de Rusia si e greu de tot de dezlegat!! Mai ales daca Rusia va furniza gaze Germaniei la preturi mici, foarte competitive. Bulgaria, o alta tara foarte dependenta de gazul rusesc si cred ca suspendarea proiectului South Stream o afecteaza destul de tare!

Lovitură grea pentru Rusia: Bulgaria suspendă conducta South Stream. Cum arată tabla de şah a dependenţei europene de gazele ruseşti

„În aceeaşi zi în care trei dintre cei mai influenţi senatori americani au ajuns la Sofia, via Bucureşti, premierul Bulgariei a anunţat că ţara sa suspendă construcţia conductei de gaz rusesc South Stream, ca răspuns la solicitările Uniunii Europene şi ale SUA. În contextul unei crize care tinde să se detensioneze, cu Ucraina, Rusia deţine încă un control relativ asupra pieţelor europene de energie, ţinând practic captive câteva ţări şi făcând Europa să depindă de exporturile sale de gaz. Senatorii americani au vorbit la Gândul despre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei. „Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus republicanul John McCain. Reacţia Europei nu este atât de palidă pe cât pare, fiind pierdută în birocraţia de la Bruxelles: UE a accelerat recent cursa pentru scăderea acestei dependenţe, iar gestul Bulgariei, ţară care importă aproape 90% gaz rusesc, dă o gură de aer Europei şi o lovitură dură proiectului-fanion al Gazprom.

Bulgaria a anunţat duminică după-amiază că suspendă pe termen nedefinit lucrările la conducta de gaz South Stream, controlată de Rusia şi care ar urma să aducă gazul rusesc către pieţele europene, ocolind Ucraina. Decizia vecinilor noştri vine ca urmare a cererii Comisiei Europene de a investiga dacă acest contract respectă reglementările privind concurenţa şi monopolul energetic. UE este îngrijorată că acest contract a fost acordat ruşilor fără să existe o licitaţie publică, iar proiectul conductei South Stream pare să contravină directivelor europene, care spun că o conductă trebuie să fie deschisă mai multor furnizori, pentru a exista concurenţă şi diversitate a resurselor.

Totodată, SUA şi-a exprimat nemulţumirile legate de faptul că firma care urmează să construiască tronsonul South Stream în Bulgaria – Stroytransgaz –, este o subsidiară Gazprom, deţinută de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al lui Vladimir Putin şi care se află pe lista de sancţiuni a Washingtonului, deschisă ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia şi a destabilizării estului Ucrainei.

“Am decis oprirea construcţiei. În funcţie de consultările cu Burxelles-ul, vom decide cum va evolua lucrarea”, a declarat premierul Bulgariei, Plamen Oreşarski.

Declaraţia sa a venit la scurt timp după ce trei dintre cei mai influenţi senatori americani – John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy – au sosit la Sofia, de la Bucureşti, unde au vorbit în exclusivitate la Interviurile gânduldespre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc asupra unor pieţe de energie şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei, similare cu cele din Ucraina.

South Stream este un proiect-fanion al politicii de energie a Rusiei, care are ca scop nedeclarat folosirea resurselor naturale, precum gazul şi petrolul, pentru a exercita influenţa şi controlul Moscovei asupra clienţilor săi. South Stream a apărut ca răspuns la proiectul conductei de gaz Nabucco, susţinută de mai mulţi parteneri europeni, printre care România, dar şi de SUA. Nabucco a fost abandonat în 2013, ca urmare a faptului că finanţatorii săi nu au reuşit să securizeze furnizori de gaz din zona Mării Caspice – Azerbaidjan, Turkmenistan, aceştia orientându-se către alte pieţe sau proiecte (în 2013, Azerbaidjan a ales să livreze gazele de la Şah Deniz către Europa prin conducta trans-adriatică TAP). Proiectul rusesc South Stream a rămas însă în picioare, urmând să demareze în 2018 pe traseul Rusia – Marea Neagră – Bulgaria, de aici urmând să se ramifice către Grecia şi Italia, pe de o parte, iar pe de altă parte spre Serbia, Macedonia, Slovenia, Ungaria şi Austria. România a fost abordată de Rusia pentru a face parte din proiect, în detrimentul Bulgariei, însă Bucureştiul a refuzat oferta.

Americanii la Bucureşti: de la „Rusia este o benzinărie mafiotă”, la „ruperea monopolului rusesc”

Înainte de a ajunge la Sofia, senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au trecut prin Bucureşti, unde s-au întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, dar şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Într-un interviu exclusiv acordat gândul, oficialii americani au vorbit printre altele şi despre necesitatea Europei de a contracara această politică agresivă a gazului, promovată de Rusia, pentru a-şi exercita influenţa în străinătatea apropiată şi în Europa.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus tranşant senatorul republican John McCain, iar reacţia slabă a europenilor în criza din Ucraina a fost pusă exact pe seama clientelismului unor puteri europene faţă de această “benzinărie”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a spus McCain.

La rândul său, republicanul Ron Johnson a vorbit despre găsirea unuia dintre punctele sensibile ale lui Putin – rezervele de gaz şi de petrol – şi de spargerea monopolului rusesc pe pieţele europene de energie.

“Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie”, a spus Ron Johnson.

Printre soluţiile propuse de senatorii americani în acest sens s-au numărat exploatarea gazelor de şist, cu asigurarea protecţiei mediului şi a impunerii unor restricţii exploatărilor de acest fel (distanţa faţă de sursele de apă sau de aglomerările de populaţie), precum şi achiziţia de gaz natural lichefiat, pe care SUA se pregăteşte să îl exporte, având surplus de pe urma revoluţiei energetice declanşate de exploatarea gazelor de şist.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”, a spus Ron Johnson.

Dependenţa Europei de gazul rusesc: media importurilor de 25%, ţări dependente 100%

Procentul importurilor de gaz rusesc, pe ţări. Sursa: The Economist.

Mult temuta dependenţă a Europei de gazul rusesc nu este atât de covârşitoare pe cât sună, însă reprezintă o ameninţare reală, pentru că unele ţări depind 100% sau în proporţii mari de importurile de gaz din Rusia. Media importurilor ruseşti în UE era însă de doar 24% în 2012, conform The Economist. În 2013, acestea au crescut la 39%, conform Comisiei Europene.

Ţările absolut captive în monopolul energetic al Moscovei sunt Lituania, Estonia, Letonia şi Finlanda, care importau 100% din necesarul de gaz din Rusia, în 2012. Le urmează îndeaproape Bulgaria (89%), Slovacia (83%) şi Ungaria (80%). Slovenia, Austria, Polonia, Cehia sau Grecia importă şi ele mai mult de jumătate din necesarul intern de gaz din Rusia.

România stă bine din acest punct de vedere, nebazându-se pe importurile de gaz din Rusia decât în proporţie de 24% în 2012, în ultimii ani această cifră nedepăşind 30%, în funcţie de duritatea iernilor.

Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două ţări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova. Deja Gazprom a anunţat că tarifele la gaz pentru Ucraina vor creşte cu 44%, la 385 de dolari pe mia de metri cubi, ca urmare a răsturnării regimului Ianukovici şi a orientării Ucrainei către asocierea cu UE.

O criză a gazelor provocată pe relaţia Ucraina-Rusia nu ar mai fi însă atât de serioasă ca în trecut, pentru că Europa a început să lucreze deja la diversificarea resurselor de gaz şi la interconectarea reţelelor interne de furnizori.

Totuşi, influenţa politică pe care Rusia o exercită prin intermediul exporturilor sale de gaze nu trebuie văzută ca o stradă cu sens unic. Politica de închidere a robinetului nu funcţionează aşa de uşor pe cât este percepută de public, pentru că, în primul rând, Rusia este interesată să îşi valorifice financiar resursele. Exporturile de gaz şi de petrol ale Rusiei constituie aproximativ 70% din exporturile anuale ale Rusiei, aducând venituri de peste 500 de miliarde de dolari, adică mai mult de jumătate din bugetul Federaţiei Ruse. Piaţa europeană joacă un rol important în această schemă de business, pe care Rusia nu îl poate sacrifica prea uşor.

Reţelele de gaz ale Rusiei în Europa

Conductele de gaz ale Rusiei şi ieşirile spre Europa.

În ultimii ani, chiar Rusia a lucrat la o diversificare a căilor de transport al gazului către Europa, pentru a nu mai depinde de ţări de tranzit ca Ucraina sau Belarus, principalele căi de acces ale gazului rusesc către Europa. Astfel, o criză ruso-ucraineană cu efecte de tip „închiderea robinetului” nu este de dorit nici de către ruşi, care pun mai presus interesul de business, decât cel politic, în zona occidentală, pe scurt vor să-şi vândă gazele la un preţ cât mai bun.

Gazul rusesc intră în Europa prin conducta Yamal, care trece prin Belarus către Polonia şi Germania, prin conducta Blue Stream, care duce gazul rusesc către Turcia, prin conducta Nord Stream, care duce gazul rusesc direct în Germania, prin Marea Baltică, evitând ruta Belarus-Polonia. Principalul proiect la care visează Rusia pentru a-şi acoperi reţeaua de distribuţie a gazului în Europa este South Stream, care ar urma să treacă prin Marea Neagră şi Bulgaria, către sudul şi centrul Europei. Proiectul evită Ucraina, scăpând astfel de efectele unei crize politice cum este cea actuală.

Gazul rusesc, o armă cu două tăişuri, care a ajuns să rănească Moscova. Reacţia UE, după criza ucraineană

Politica Rusiei de a folosi petrolul şi gazele drept arme de exercitare a influenţei şi controlului asupra clienţilor ţinuţi captivi energetic s-a întors în ultimii ani împotriva Rusiei. În 2009, analistul rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova, arăta că Rusia şi-a comparat resursele de gaz şi petrol cu arsenalul nuclear din timpul Războiului Rece, însă folosirea acestei arme s-a dovedit un dezastru. Rusia a pierdut încrederea clienţilor săi europeni, după crizele gazului cu Ucraina din 2006 şi 2009, şi a pierdut alianţe energetice cruciale în Asia Centrală, în Azerbaidjan şi Turkmenistan, care s-au orientat către China sau către Occident cu exportul de gaze.

„Spaima că Rusia va crea un califat al gazelor în Asia Centrală s-a dovedit a fi nefondată”, spunea Trenin.

Acum, după criza cu Ucraina din 2014, Rusia se află în faţa unui nou moment de răscruce în ce priveşte exporturile de energie către Europa. „Ucraina ar putea fi paiul care a rupt spinarea cămilei”, spune profesorul Ariel Cohen, de la The Heritage Foundation. Şi asta pentru că Europa nu mai este dispusă, ca în 2009, să stea cu mâinile în sân privind cum Rusia se joacă cu robinetul de gaz după bunul plac.
Europa a început să lucreze activ la căutarea de metode de a contracara această dependenţă de gazul rusesc.

Mai mult, ca urmare a crizei din Ucraina, Comisia Europeană a anunţat la sfârşitul lunii mai că accelerează politica de reducere a dependenţei energetice a UE, printr-o nouă strategie europeană de securitate energetică. La sfârşitul lunii iunie, Comisia urmează să prezinte primele măsuri concrete în acest sens şi să anunţe care sunt cele 33 de proiecte considerate esenţiale pentru securitatea energetică a UE.

„Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte”, arăta Comisia Europeană în luna mai.

Pe termen scurt, UE vrea să efectueze teste de stres care să simuleze o tăiere a gazelor ruseşti pe timpul iernii, via Ucraina, precum şi să crească stocurile de gaze, să dezvolte infrastructura care să permită fluxurile inverse de gaz, să reducă nevoia europeană de gaz pe termen scurt şi să folosească mai mulţi combustibili alternativi.

De altfel, Comisia Europeană lucrează mai demult la această strategie. În octombrie 2013, Comisia a anunţat că a adoptat o listă cu 248 de proiecte de infrastructură energetică, în cadrul programului TEN-E (Trans European Network – Energy), numite “proiecte de interes comun” (PCI). Banii puşi la bătaie pentru aceste proiecte se ridică la 5,85 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020.

Câteva dintre cele mai importante proiecte de conducte de gaz alternative la cele ale Rusiei, sprijinite de UE, sunt TAP (Trans Adriatic Pipeline, care aduce gazul din Azerbaidjan prin Turcia, către Grecia, Albania, Marea Adriatică şi Italia) şi interconectarea mai multor conducte care să aducă gazul din Turkmenistan şi Azerbaidjan, prin Turcia şi Georgia, către Europa –  TCP (Trans Caspian Pipeline), TANAP (Trans Anatolia Pipeline) şi extinderea Conductei sud-caucaziene Baku-Tbilisi-Erzurum (Azerbaidjan-Georgia-Turcia).

Alternativele Europei la gazul rusesc: GNL, gazele de şist şi interconectorii

Europa foloseşte deja alternative la gazul natural clasic, unde Rusia deţine un control semnificativ asupra exporturilor.

În contextul în care SUA a atins surplusul de gaze, din cauza revoluţiei gazelor de şist, şi caută să adopte legislaţia care să-i permită să exporte gazul sub formă lichefiată către Europa şi alte pieţe de desfacere, bătrânul continent foloseşte deja într-o măsură considerabilă această formă de energie importată. Europa importa în 2012 gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar (31%), Nigeria (14%) şi Algeria (11%), conform The Economist. Totuşi, importurile de GNL au variat mult – dacă în 2011 se ridicau la 86,5 miliarde de metri cubi, în 2013 au fost doar de 45,7 miliarde.

Există însă deja proiecte care să aducă GNL în Europa, prin crearea de terminale pe coastele maritime, care să convertească gazul lichid transportat pe mări în forma sa naturală: România dezvoltă un terminal de GNL la Constanţa, Polonia şi Lituania construiesc terminale la Marea Baltică, iar Croaţia vrea şi ea unul la Adriatică.

Un impediment în calea acestei alternative este că ţările exportatoare investesc enorm în tehnologia de lichefiere a gazului şi caută clienţi stabili, bogaţi şi de volum – China, Japonia, astfel că preţurile pentru GNL nu concurează cu cele la gazul clasic. Dacă SUA ar începe să exporte GNL către Europa, preţurile ar scădea şi această alternativă ar deveni viabilă.

Interconectorii sunt mici conducte de legătură între cele deja existente, care permit accesul la mai multe reţele de transport de gaz, ceea ce permite concurenţa la preţ şi scăderea dependenţei de un singur furnizor – recte Rusia. UE lucrează deja din greu la această strategie de contracarare a influenţei ruseşti, pe reţeaua de conducte Nord-Sud, în special în Ungaria, Slovacia şi Cehia, care îşi pot astfel lua astfel gazul din reţeaua baltică şi de la Marea Nordului.

Sursa: Comisia Europeană.

Nu în ultimul rând, gazele de şist sunt luate în calcul, în ciuda suspiciunilor privind problemele de mediu pe care le creează exploatarea lor prin tehnologia fracturării hidraulice. Polonia este singurul stat european care a început exploatarea gazelor de şist, însă europenii nu sunt unitari în politica faţă de această formă de energie alternativă, pe care SUA o promovează puternic în Europa, dat fiind succesul enorm de care s-a bucurat acasă la americani.

Stadiul exploatării gazelor de şist în Europa. Sursa: The Economist.

Deocamdată, conform estimărilor europene, rezervele de gaze de şist se ridică la aproximativ un sfert din cele ale SUA, adică în jur de 11.700 de miliarde de metri cubi. Exploatarea lor este însă problematică, pentru că legile, lipsa tehnologiei şi provocările de mediu sunt abordate diferit în fiecare stat european. Dacă România a permis explorarea pentru a permite companiilor să verifice dacă aceste resurse merită exploatate, Franţa, Cehia, Olanda sau Bulgaria au interzis orice activitate în domeniu. Exploatarea gazelor de şist se va ridica la doar 4 miliarde de metri cubi pe an în Europa, în 2020, conform The Economist, o proporţie infimă din necesarul de consum european.

Ce face România, în cadrul securităţii energetice UE, pentru contracararea Rusiei

România dezvoltă mai multe proiecte care întăresc securitatea energetică a UE şi sunt menite să îi reducă dependenţa de importuri. Acestea sunt incluse în lista proiectelor de interes comun, adoptată de Comisia Europeană.

Printre proiecte se numără integrarea sistemului de tranzit şi de flux invers al gazului, la Isaccea şi Siliştea, către Bulgaria; creşterea capacităţii de stocare de gaz la Depomureş; integrarea în conducta AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România), care să ducă gazul mai departe în Ungaria, pe la Arad, dar şi extinderea către Constanţa, la terminalul de GNL; interconectarea pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, a unei conducte care să fie legată la TANAP, TCP şi TAP; conducta submarină White Stream, care să lege Georgia de România, prin Marea Neagră, fiind conectată la TCP – TransCaspian Pipeline, proiect care să aducă gaz din Azerbaidjan şi Turkmenistan.”

De aceea era bun gazoductul Nabucco, pentru ca era asiguratoriu iar securitatea sa ar fi trebuit sa fie aparata cu ajutorul fortelor armate, cu ajutorul NATO! Bineinteles, daca ideea este ca sa se importe gaz lichefiat din America, putem lucra impreuna la un astfel de proiect. Ar fi o chestie foarte interesanta: preturile ar scadea! 🙂 In orice caz, ce e important de retinut este ca exista solutii pentru reducerea dependentei si chiar castigarea independentei fata de gazul rusesc!! Un lucru deosebit de important, cu consecinte geopolitice majore!

McCain despre Rusia: „Benzinaria mafiota care se da drept tara”

Ca aceasta caracterizare facuta Rusiei va ramane celebra, nu ma indoiesc. Insa e ceva care nu-mi place in aceasta caracterizare, si o spun cu tot respectul fata de Dl. McCain! Daca e asa cum spune, atunci americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei… Lucrul asta m-a speriat cel mai tare, pentru ca daca zisa benzinarie, fie ea si mafiota, va face explozie, va dati seama ce ar insemna asta? Si gandul te duce la scutul antiracheta, insa iata ce afirma fondatorul Stratfor, Dl. George Friedman:

HotNews

George Friedman/Stratfor, dupa vizita la Bucuresti: Daca scutul antiracheta inlocuieste, in loc sa completeze alte chestiuni de baza pentru interesul national, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot

Se arata, printre altele, ca:

Relatiile economice cu SUA si rezolvarea spectrului larg de probleme de securitate nationala sunt mult mai importante pentru Romania decat scutul antiracheta, apreciaza George Friedman, fondatorul si presedintele grupului de consultanta strategica Stratfor, intr-o ampla analiza realizata dupa recenta sa vizita la Bucuresti. El scrie ca pentru a intari o relatie multidimensionala necesara cu SUA, Romania trebuie sa-si rezolve problema „paralizanta” a birocratiei. Daca un sistem antiracheta e dezvoltat in paralel cu solutii de baza pentru interesele nationale, „nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot”, scrie Friedman.

[…]

Perceptii diferite

Perspectiva mea asupra locului Romaniei in lume nu pare pe gustul Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sau al Presedintelui Romaniei Traian Basescu. Discutiile mele cu acesti lideri sunt o poveste ce merita istorisita, deoarece m-au purtat intr-o veritabila calatorie geopolitica.

In timpul vizitei mele in Romania, m-am intalnit cu Basescu, cu Premierul Victor Ponta si cu alte autoritati. Am purtat si o discutie la Banca Nationala a Romaniei. In timpul acestor intalniri, am folosit argumente pe care cititorii mei le stiu. Am argumentat ca epoca de dupa sfarsitul razboiului rece s-a incheiat si ca Romania are nevoie sa-si domoleasca substantial asteptarile in privinta insemnatatii statutului de membru UE. Le-am spus liderilor romani ca ar trebuie sa respire usurati ca Romania are propria moneda. Am mai argumentat ca NATO nu are nici intentia comuna, nici capacitatea militara de a actiona in comun, deoarece majoritatii armatelor Europei le lipseste capacitatea de a desfasura operatiuni militare sustinute. NATO nu este o alianta, ci doar o grupare de tari – o coalitie a vointei care de cele mai multe ori, asa cum s-a vazut in Libia sau Mali, nu are prea mare vointa.

Am mai argumentat ca rusii nu-si urmarest interesele nationale prin forta militara. Mai degraba, Moscova profita de pe urma slabiciunii Uniunii Europene pentru a tese o panza de relatii comerciale in tarile din vechea Europa de Est, realizand un fait accompli economic. Drept urmare, interesele de securitate nationala ale Romaniei ar avea mai mult de castigat de pe urma investitiilor SUA – in special in sectorul strategic al energiei si resurselor minerale – decat daca se bazeaza pe Uniunea Europeana sau NATO.

Romanii inteleg slabiciunile acestor aliante. Totusi, cu toata dezordinea Europei, increderea Romaniei in Europa este puternica. Increderea intr-un bloc economic european si intr-o alianta nord-atlantica ce include SUA este un canon al culturii politice romanesti. Probabil cea mai mare preocupare actuala a liderilor romani, una ce a dominat multe dintre discutiile mele, este dezvoltarea unui sistem de aparare antiracheta in Europa.

Intregul spectru al sprijinului militar

SUA au permis ca un program de aparare antiracheta in Europa sa devina principalul simbol al angajamentului de sprijin american pentru aceasta regiune. Est-europenii, mai ales, vad in desfasurarea acestui sistem un semn al angajamentului american, chit ca el nu are drept scop anume sa protejeze tara unde este desfasurat. Lucrurile se petrec potrivit teoriei ca oriunde isi instaleaza SUA o baza, trupele americane vor fi acolo sa protejeze locurile. Gandurile Washingtonului referitoare la scutul de aparare s-au tot schimbat dupa administratia Bush. Avansul tehnologic a deschis usa pentru baze alternative, dar romanii percep un alt motiv pentru aceste schimbari: rusii au obiectii majore fata de acest program. Desi rachetele lor ar putea sa copleseasca usor sistemul, rusii cred, asemenea est-europenilor, ca programul este pur si simplu prima faza a unei desfasurari americane de-a lungul frontierelor sferei de influenta a Rusiei. Americanii nu au de gand sa se confrunte cu rusii pentru ceva ce reprezinta o chestiune marginala la Washington, iar ei cauta in mod constant cai sa se retraga din acest angajament.

Acest lucru produce nervozitate in regiune, mai ales pe masura ce Uniunea Europeana se dezintegreaza. Am argumentat ca scutul antiracheta nu ar trebui sa fie vazut drept singura masura a angajamentului american. Romania si alte tari est-europene au, fara indoiala, nevoie de asistenta si sprijin militar substantial. Dar ce le trebuie lor tine de sisteme antiaeriene si antitanc, avioane de lupta pentru superioritate aeriana si sprijin logistic – si au nevoie de suficiente astfel de lucruri pentru a face fata unor amenintari mai simple, dar imediate la adresa securitatii nationale. Sistemul antiracheta vizeaza o dimensiune a securitatii Romaniei, dar nu face nimic la adresa altor dimensiuni mai evidente.

Am argumentat ca atentia strategica a Romaniei ar trebuie sa se concentreze asupra achizitionarii unor sisteme conventionale practice, in masura sa faca fata amenintarilor care evolueaza. SUA ar trebui judecate, drept urmare, nu prin prisma angajamentului lor pentru scutul antiracheta, ci prin cea a dorintei de a contribui la intregul spectru de nevoie de securitate ale Romaniei. Asemenea, NATO nu ar trebui sa fie judecata prin prin prisma  angajamentului pentru scutul antiracheta, ci prin dorinta membrilor sai de a colabora si prin capacitatea reala a fortelor lor armate de a face acest lucru.

Amenintari reale si amenintari perceptute

Rasmussen s-a intalnit cu presedintele roman la cateva zile dupa vizita mea acolo si, se pare, punctele mele de vedere au aparut in discutie. Intr-o declaratie publica, Rasmussen a spus ca nu este de acord cu evaluarea mea. El a insistat ca Romania va fi protejata in fata unei eventuale amenintari balistice si a spus ca NATO a adoptat o abordare adaptiva in etape a instalarii unui sistem de aparare antiracheta, obiectivul fiind acela de a acoperi toata populatia Europei si toate natiunile NATO, inclusiv Romania. Rasmussen a spus ca se asteapta ca a treia si cea din urma faza sa fie finalizata pana in 2018.

Problema, in cazul declaratiei lui Rasmussen, este ca el considera ca Romania se confrunta cu o amenintare balistica. Altfel spus, daca eu iau in considerare toate amenintarile cu care se confrunta Romania, atacurile cu racheta nu sunt sus pe aceasta lista. Rusia nu le va folosi, iar acest sistem nu ar putea sa le blocheze. Iranianii nu au inca un sistem de rachete balistice, iar o optiune ofensiva ar fi mult mai eficienta in abordarea unei amenintari iraniene. In esenta, proiectele de aparare antiracheta presupun cheltuirea unui volum imens de bani fara sa raspunda intereselor nationale reale ale Romaniei. Acestea includ securitatea interna in fata unor actori non-statali, securitatea frontierelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul unei destabilizari in acea tara.

Ceea ce ma intereseaza cel mai mult in legatura cu aceste schimburi de opinii este ca, atunci cand am fost intrebat in legatura cu apararea antiracheta, intrebarea nu era legata de NATO, ci de SUA. Nu am fost intrebat nici in legatura cu un scut antiracheta european, ci cu instalarea unei componente in Romania. Ceea ce-si doreau romanii era o unitate militara americana in Romania, iar ei au interpretat schimbarile de design americane, ce ar putea elimina o astfel de unitate, drept o abandonare a angajamentului SUA fata de Romania. Cu toate acestea, presedintele roman a sustinut pozitia lui Rasmussen si a respins-o explicit pe a mea.

Rasmussen conduce NATO, o organizatie care are cateva proiecte semnificative in derulare – iar acesta este unul major. Ca cineva sa afirme ca proiectul principal al NATO ignora necesitatile extinse ale securitatii nationale romanesti il va irita fara indoiala, mai ales ca el stie ca scutul antiracheta, in loc sa fie parte a unei strategii NATO, este un substitut pentru o strategie NATO. NATO nu are o strategie reala in acest moment, deoarece nu exista un acord politic legat de ceea ce ar trebui sa insemne acea strategie.

Ultimul meu argument in discutiile cu romanii a fost ca, in cele din urma, numai ei isi pot garanta propria securitate nationala. SUA pot fi presate sa participe in conformitate cu interesele lor strategice si economice, dar nu poate inlocui fortele romanesti in protejarea intereselor nationale ale Romaniei. Asa a functionat NATO in timpul razboiului rece si asa trebuie sa functioneze organizatia acum. Numai puterea romaneasca poate sa asigure dimensiunile multiple ale securitatii nationale romanesti. NATO si SUA pot reprezenta ultima cale de scapare, dar nu pot fi prima optiune. Drept urmare, Romania ar trebui sa caute sprijin pentru a-si raspunde nevoilor esentiale, lipsite de luciu pentru o capacitate adecvata de autoaparare. Bucurestiul ar trebui sa nu se preocupe cu desfasurarea unei parti dintr-o instalatie avansata, conceputa pentru un singur scenariu, daca aceasta afecteaza capacitatea de raspuns in cazul mai multor scenarii. Europa in intregul ei ar putea avea nevoie de aparare antiracheta, dar Romania si tarile-surori care au trecut prin experienta ocupatiei sovietice au nevoie mult mai mare de alte lucruri.

Am mai discutat despre interesul Romaniei de a se alinia cu Polonia si Turcia. Aceste trei tari impartasesc trecutul confruntarii cu puterea rusa. Toate trei au nevoie si doresc sa cladeasca relatii comerciale puternice cu rusii, dar au nevoie sa se asigure ca acele interese comerciale nu le reduc autonomia nationala si nu le submineaza interesele nationale. Am scris, in trecut, despre Intermarium – alianta de natiuni de la Baltica la Marea Neagraa – iar pentru romani Polonia si Turcia sunt parteneri potential importanti.

Argumentul meu impotriva scutului antiracheta nu este ca acesta ar fi o idee inerent proasta sau ca participarea la cel mai inalt nivel nu ar fi in interesul Romaniei, ci ca NATO este, in prezent, incapabila sa raspunda unor necesitati de securitate mai presante din regiune, indeosebi securitatea pentru linia ce trece prin Polonia, Slovacia, Romania, Bulgaria si Turcia. Aceasta linie reprezinta in prezent frontiera estica a peninsulei europene si, in timp ce fiecare tara trebuie sa aiba schimburi comerciale extinse cu Rusia, ele trebuie sa fie capabile si sa se protejeze. Dolarii americani cheltuiti pentru limitarea puterii dure a Rusiei in regiune ar face mai mult pentru a sprijini interesele Romaniei decat ar face-o apararea antiracheta, iar acest lucru ar fi mai potrivit si intereselor SUA. In aceasta discutie, NATO nu joaca, din nefericire, un rol semnificativ. In timp ce un angajament substantial de aparare a Romaniei ar putea veni din partea SUA, o grupare regionala, in interiorul sau in afara NATO, este necesara inainte de toate pentru a putea realiza cadrul unei colaborari relevante.

Dezvoltarea unei relatii cruciale

Provocarea cu care se confrunta Romania este sa dea o dimensiune economica relatiei sale politice si militare cu SUA. In mod inerent, o relatie multidimensionala se poate autosustine mult mai usor decat o relatie exclusiv politico-militara. Problema nu tine de lipsa proiectelor, care ar putea fi numeroase. Problema tine de birocratia romaneasca, ce poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre acestea nu exista in Romania. Una dintre ideile pe care le-am exprimat in timpul vizitei a fost ca, pentru Romania, reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratice si a predictibilitatii sunt chestiuni ce tin de securitatea nationala. Pentru SUA, ca pentru majoritatea tarilor, este mai usor sa sprijine state unde au un interes economic.

Avand in vedere slabiciunea Uniunii Europene si dezordinea din NATO, Romania trebuie sa alimenteze relatiile sale bilaterale cu SUA, iar aceasta presupune sa se miste dincolo de relatiile sale cu Washington-ul. Relatiile militare sunt discutate la Washington D.C.; afacerile se poarta la Seattle, Houston sau Chicago. O calatorie geopolitica prin SUA ar incepe prin a explica limitele Washington-ului si si puterea prezenta in alte orase americane. Romanii trebuie sa inteleaga SUA asa cum sunt si ca angajamentul Washington-ului fata de o tara creste odata cu interesele de afaceri. Daca Romania doreste relatii militare mai stranse in SUA, rationalizarea regulilor privind investitiile este mult mai importanta decat scutul antiracheta.

Nu este limpede daca SUA inteleg semnificatia strategica a Romaniei sau a altor tari est-europene. Nu este clar daca Romania intelege cum functioneaza SUA sau cum sa atraga SUA intr-un angajament strategic. Pe parcursul celei de-a doua jumatati a razboiului rece, Romania a nedumerit SUA, iar SUA au nedumerit Romania in timpul scurs de a caderea comunismului. Din punctul meu de vedere, conversatia trebuie sa se distanteze de obsesia americana fata de tehnologia complexa sau de nevoia NATO de a avea un proiect ce pare semnificativ, dar care nu raspunde riscurilor serioase si temerilor Romaniei privind o excludere din Europa. SUA si Romania trebuie sa se concentreze pe un calcul rece al interesului national, inclusiv chestiuni de baza precum vanzarea unor elicoptere de transport si procesarea rapida a proiectelor de catre ministere. Daca un sistem de aparare antiracheta este dezvoltat in paralel cu astfel de lucruri, nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot.”

Iar Rasmussen declara:

Agerpres

EXCLUSIV Anders Fogh Rasmussen: România are o poziție puternică în cadrul NATO (interviu)

Se arata, printre altele, ca:

România are o poziție puternică în cadrul NATO, iar faptul că ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a fost numit miercuri asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente este o expresie a acestui lucru, a declarat joi, în exclusivitate pentru AGERPRES, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

[…]

AGERPRES: George Friedman, fondatorul Stratfor, a declarat recent, într-un interviu acordat în România, că scutul antirachetă nu protejează România de nicio amenințare anume. Scutul ar fi mai degrabă un simbol, iar cu simboluri nu câștigi războaie, a adăugat el. De ce are nevoie România de acest scut antirachetă? Este viabilă o asemenea capacitate de apărare, care va deveni operațională peste mai mulți ani, timp în care amenințările la adresa securității pot evolua?
Anders Fogh Rasmussen: Nu sunt de acord cu evaluarea sa. Din contră, aș vrea să subliniez că România va fi protejată împotriva unei amenințări potențiale cu rachetă. Am adoptat ceea ce numim o Abordare Adaptativă în Etape pentru a construi un sistem de apărare antirachetă al NATO cu scopul de acoperi toate populațiile din națiunile membre NATO. Și asta include, bineînțeles, și România. Vom dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO în trei faze și ne așteptăm ca a treia, și ultima, fază să fie încheiată până în 2018. De atunci, toți cetățenii din statele europene aliate în cadrul NATO vor fi acoperiți, inclusiv cei din România.
Am început deja construirea sistemului, tehnic funcționează și va funcționa eficient. Scopul sistemului de apărare antirachetă este de a ne proteja populația de amenințarea crescândă a unei lovituri cu rachetă. Știm că în jur de 30 de țări din lume dețin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. În unele dintre aceste cazuri este vorba despre rachete cu raze de acțiune suficient de mari pentru a lovi ținte în Europa. Iar aceasta este o amenințare în creștere, este o amenințare reală și împotriva acestei amenințări avem nevoie de o protecție eficientă. Și sistemul NATO de apărare antirachetă va asigura această protecție eficientă.”

Dar pe de alta parte, retinem slaba reactie a unor state, inclusiv Franta si Germania, dar si a regimului Obama, fata de agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei!! Rusia trebuie combatuta inteligent… Asta inseamna inainte de toate ca nu trebuie subapreciata. Declaratia D-lui. McCain mi se pare ca subapreciaza Rusia, nu cred ca este bine… Trebuie gasite caile cele mai eficiente de combatere a Rusiei, fara ca acest lucru sa ne afecteze pe noi. Pana acum Rusia a castigat. Chiar si in chestiunea legata de Ucraina, a castigat Crimeea. Are un contract cu China pentru livrari de gaze, destul de consistent, pentru a contrabalansa eventuale pierderi venite dinspre Europa. Cand am spus ca „americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei” am dorit sa atrag atentia ca daca hotaram sa punem foc „benzinariei” ar trebui, intai, s-o facem constient (nu precum copiii, inconstient) si trebuie sa evaluam bine riscurile, deoarece cunoscandu-le sa le putem contracara in mod eficace. Rusia nu se va lasa usor. Pe de alta parte, ar trebui sa avem o viziune asupra Rusiei: ce facem cu ea? Pe noi ce ne intereseaza? Ne intereseaza ca aceasta „benzinarie” sa fie corecta in ceea ce ne priveste si sa respecte niste reguli, in special cele de drept international, eu asa inteleg. In legatura cu termenul de „benzinarie mafiota”, cred ca trebuie spus ca Rusia nu e membra nici a UE si nici a NATO, deci nu este obligata in vreun fel sa respecte regulile UE sau ale NATO si sa adere la setul nostru de valori. Cat de mafiota e benzinaria, e o problema interna a Rusiei. Dar pe plan extern Rusia trebuie sa respecte acordurile si tratatele internationale la care este parte, ceea ce nu face. Cand nu-i convine, compenseaza folosind forta, calcand in picioare orice regula cu care declarase ca e de acord. Noi suntem interesati intr-un regim, in Rusia, care sa respecte aceste reguli, minimale, ca sa le zic asa… Insa, pe de alta parte, Rusia are nevoie de o conceptie noua, de schimbare, de modernizare. Termenul „benzinarie” desemneaza si faptul ca Rusia se bazeaza, in principal, pe exportul unei singure resurse. Lucrul asta poate explica sistemul mafiot din Rusia, dar nu intr-un mod exhaustiv. Sistemul acesta mafiot trebuie studiat si nu prea vad pe cineva doritor sa faca acest lucru. Pentru ca numai atunci cand stii poti sa stabilesti caile juste de actiune.

Pe de alta parte, nu mi-a placut la Dl. McCain ca domnia sa critica Rusia, referindu-se la o chestiune interna –  „benzinarie”, dar nu oricum, Dl. McCain chiar a tinut sa precizeze, ci una „mafiota” – , in conditiile in care America insasi are o multime de probleme interne nerezolvate… Sa nu uitam ce s-a intamplat pe 11 septembrie 2001… Apoi atentatul recent de la Maratonul de la Boston, calificat drept terorist, unde autoritatile americane au moblizat o armata intreaga pentru ca sa prinda o persoana, identificata cu ajutorul rusilor, daca nu ma insel… Or, America are o atitudine care pe mine nu ma convinge: tu critici problemele de securitate ale altora, fara sa-ti remediezi propriile tale probleme? Eu cred ca Romania, in mod paradoxal poate, este mai bine protejata, din punctul de vedere al securitatii sale, decat SUA… Este adevarat, nu avem forta militara a SUA, dar, cel putin aici, nu prea avem atentate, atacuri armate iscate din senin in locuri publice, soldate cu morti! Iar Mafia si traficul de droguri (nu cel de gaze!) ramane inca o problema nerezolvata in SUA si nu numai!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Butcher: „Constitutia noastra are un grad mare de flexibilitate” ;)

Mediafax

EXCLUSIV: Însărcinatul american cu afaceri Duane Butcher: România ar trebui să încheie un nou acord cu FMI – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Pentru toţi investitorii, incluzându-i şi pe cei americani, stabilitatea şi predictibilitatea sunt vitale. Acordurile cu FMI sunt importante pentru realizarea nivelului de stabilitate şi predictibilitate pe care le caută investitorii. Şi de aceea credem că un nou acord ar trebui probabil încheiat”, a afirmat Butcher, întrebat dacă România ar trebui să încheie un nou acord şi ce obiective ar trebui acesta să conţină.

El a adăugat că firmele americane, deşi sunt interesate de avantajele oferite de mediul economic din România, vorbesc constant despre îngrijorările lor referitoare la predictibilitatea, transparenţa şi stabilitatea economiei româneşti.

„Cele mai multe companii americane au o experienţă pozitivă în România. Vin aici şi reuşesc să scoată profit. Găsesc aici o forţă de muncă foarte bună, avantaje geografice, dar în acelaşi timp auzim în mod constant de la firmele americane despre îngrijorările lor privind predictibilitatea, transparenţa, stabilitatea. Au nevoie să ştie cât mai bine la ce să se aştepte. Şi cred că încrederea investitorilor deja prezenţi şi a celor care ar putea veni ar putea fi sporită de un angajament foarte clar pentru continuarea reformelor, pentru lupta anticorupţie, pentru a face economia cât mai predictibilă posibil. Trebuie să vedem că atunci când o promisiune este făcută unui investitor, aceasta este şi respectată şi încercăm să ne asigurăm că România este cât mai predictibilă şi transparentă posibil”, a spus oficialul american.

Butcher a dat exemplul investiţiei Delphi Diesel din judeţul Iaşi şi a arătat că firmele americane pot aduce tehnologie de vârf şi capacitate organizaţională.

„Tocmai am fost la Iaşi. Delphi Diesel este acolo cu o investiţie foarte mare, au angajat trei mii de oameni, este cel mai mare angajator privat din judeţ şi fac o treabă impresionantă. Nu e vorba numai de cea mai bună fabrică în domeniu din România, ci şi una dintre cele mai bune din lume. Şi ei sunt foarte mulţumiţi de forţa de muncă angajată şi de sprijinul autorităţilor locale. Este o mare poveste de succes care dacă va fi repetată şi în alte locuri din ţară va arăta care sunt avantajele oferite de România, dar şi ceea ce pot aduce companiile americane. Adică tehnologie şi capacitate organizaţională de succes”, a mai afirmat el.

De asemenea, întrebat despre acordul încheiat recent între Guvern şi Bechtel, el a refuzat să comenteze.”

Observam in acest articol faptul ca Dl. Butcher foloseste foarte des urmatorii termeni: predictibilitate si stabilitate. Sa reintroducem Planul Cincinal? Nu! Acordurile cu FMI sunt importante, afirma Butcher!! Ne sugereaza oare sa fim flexibili?

EXCLUSIV – Butcher: Decizia nefavorabilă Nabucco nu trebuie văzută ca o declaraţie la adresa României

Se arata, printre altele, ca:

„”SUA au fost foarte explicite privind neutralitatea lor în competiţia dintre proiectele TAP şi Nabucco Vest. Prioritatea noastră, şi cred că şi a partenerilor din UE, a fost de a găsi diverse surse alternative de resurse energetice pentru ca România şi alte ţări europene să aibă cât mai multe posibilităţi privind aprovizionarea. Ne dorim diversificarea aprovizionării cu resurse energetic. Iar TAP şi Nabucco Vest au oferit ambele soluţii de a aduce gazul azer în Vestul Europei. Cred că e important ca această decizie să nu fie interpretată ca o declaraţie privind România. Părerea mea e că a fost o decizie bazată pe argumente comerciale, pur şi simplu au analizat costurile şi pieţele oferite de fiecare proiect şi au ales în acest mod„, a afirmat Butcher, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

De asemenea, el a spus că România trebuie să îşi reanalizeze politica energetică, însă faţă de alte ţări este într-o „poziţie de invidiat” pentru că are mai multe opţiuni la îndemână, cum ar fi folosirea gazelor de şist, resursele din Marea Neagră, asigurarea unei mai bune eficienţe energetic şi resursele regenerabile.

Butcher a adăugat că firmele americane, care deţin tehnologie de vârf în aceste domenii, pot avea un rol în valorificarea de către România a acestor opţiuni.

„Suntem foarte mândri de tehnologia pe care o oferă companiile americane pentru exploatarea gazelor de şist sau cele offshore, dar şi în privinţa eficientizării energetice suntem printre liderii mondiali. Nu am avut ocazia să discut cu oficiali ai acestor companii despre decizia privind Nabucco. Dar România are mai multe opţiuni şi eu cred că firmele americane sunt parte a soluţiei combinate pentru a asigura viitorul energetic al acestei ţări”, a mai spus oficialul american.” (subl. mea)

Da, dar depinde si pe ce „argumente comerciale” s-au bazat in luarea deciziei, pentru ca era intr-adevar mai bine daca se diversifica aprovizionarea cu resurse energetice, daca se gaseau diverse surse alternative de energie si se promova competitia. Atunci ce fel de „argumente comerciale” s-au folosit? Evident, nu cele mai bune si convingatoare!! Deci nici decizia de a se abandona proiectul Nabucco nu e cea mai buna si mai convingatoare!

EXCLUSIV – Însărcinatul cu afaceri a.i. al SUA la Bucureşti: Susţinerea coabitării între preşedinte şi premier, prioritate a mandatului meu – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Sunt aproape şapte luni de când ambasadorul Mark Gitenstein a plecat din Ambasada noastră şi eu am avut onoarea să conduc misiunea în această perioadă. Priorităţile noastre principale au fost problemele economice şi de business, promovarea firmelor americane care lucrează în România, în climatul de afaceri de aici, politicile de securitate şi politica internaţională, desigur. Dar şi statul de drept şi întărirea instituţiilor din România, am susţinut puternic, de asemenea, coabitarea între primul-ministru şi preşedinte şi nominalizarea noilor procurori-şefi„, afirmă Butcher, într-un interviu acordat MEDIAFAX.

El a evitat însă să precizeze în ce fel s-a manifestat această susţinere din partea Ambasadei SUA, arătând că în ultimul an a fost „o cooperare excelentă” cu Preşedinţia şi Guvernul.

Potrivit lui Butcher, criza constituţională din 2012 nu a afectat cooperarea în domeniul securităţii, iar în cele din urmă Washingtonul a fost mulţumit să vadă că regulile constituţionale au fost respectate.

În primul rând, trebuie să subliniez că România a fost în toată această perioadă un aliat de încredere. Cooperarea pe care am avut-o în domeniul securităţii, în Afganistan şi nu numai, cu scutul antirachetă, nu a avut de suferit deloc în timpul crizei constituţionale. Am fost îngrijoraţi că regulile constituţionale nu vor fi respectate, dar până la urmă ele au fost respectate şi noi suntem foarte mulţumiţi să vedem asta. Am avut o cooperare excelentă cu Preşedinţia şi Guvernul în ultimul an”, a mai spus oficialul american.” (subl. mea)

EXCLUSIV – Însărcinatul american cu afaceri, Duane Butcher: Urmărim cu mare atenţie revizuirea Constituţiei, trebuie respectat statul de drept – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„”Unul dintre lucrurile pe care le urmărim cu mare atenţie este reforma constituţională. Cred că e foarte important ca, indiferent ce reforme sunt adoptate şi schimbări sunt aduse Constituţiei, trebuie avute prioritar în vedere menţinerea puterii instituţiilor, respectarea statului de drept şi continuarea luptei anticorupţie, în general o întărire a acestor lucruri”, a afirmat oficialul american, într-un interviu acordat MEDIAFAX. […]

„Nu cred că pot caracteriza încă acest proces. Am văzut desigur unele declaraţii foarte bune privind angajamentul de a implica Comisia de la Veneţia, de a respecta opinia acesteia. Nu cred că e cazul să comentez cu privire la vreuna dintre schimbările din Constituţie, dar repet, cred că e important să fie o atenţie cu privire la întărirea instituţiilor şi lupta anticorupţie”, a spus Duane Butcher.

De asemenea, întrebat despre derularea dezbaterii cu privire la revizuire, el a arătat că procesul este unul „democratic”. „Constituţia noastră este printre cele mai vechi din lume şi motivul pentru care a rezistat atât de mult este că a fost concepută cu un mare grad de flexibilitate. Pe de altă parte, modificarea unei constituţii nu e ceva uşor de făcut şi cred că noi nu am avut aşa de multe modificări într-o istorie de 200 de ani. În privinţa procesului de aici, e clar că este vorba de unul democratic şi noi sperăm ca rezultatul să fie o Românie mai puternică, cu un angajament reînnoit faţă de valorile democraţiei”, a mai spus oficialul Ambasadei SUA.”

Cum era, dom’ne, chestia aia cu „Americans Free to ‘Worship’–But Not Freely Excercise Their Religion„? Ca doar e flexibila Constitutia, nu? 😀

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 5, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 33 comentarii

Esecul Nabucco: cadoul facut de UE rusilor…

Eu cred ca lucrurile sunt destul de clare: Nabucco trebuia sa esueze in favoarea Gazprom! La ora actuala in Europa avem numai gaz rusesc. Europa este dependenta de gazul rusesc, este o piata de monopol in care oferta este concentrata in mana unui singur producator: Gazprom. In felul acesta UE isi incalca propriile sale principii, pentru ca un principiu fundamental al sau este economia de piata. Ce fel de economie de piata mai e aceea care are un singur ofertant? Mai mult decat atat: acest singur ofertant – Gazprom – e o companie de stat, nu privata, care provine dintr-o tara ce nu e membra UE!! Este o companie care face, datorita politicii duse de actuala Comisie Europeana, profituri uriase, dictand pretul la gaze in functie de interesele politice ale Kremlinului, in detrimentul statelor membre. Aceasta Comisie Europeana, condusa de Dl. Barroso, face, din acest punct de vedere, o politica ilegala! In detrimentul UE, in detrimentul cetateanului european, favorizand Gazprom. O sa incerc sa explic felul in care vad eu lucrurile.

In primul rand as dori sa spun ca proiectul Nabucco trebuia sa inceapa si sa fie dus cu bine pana la finalizarea lui in practica. Era absolut necesar si in spiritul european sa se creeze o alternativa la Gazprom si proiectele sale: North Stream, South Stream, Blue Stream. Pentru ca in felul acesta poti vorbi de un inceput de economie de piata in domeniul asta si pretul sa fie cel corect, rezultat din confruntarea cererii cu oferta.

In al doilea rand, pentru a i se permite accesul pe piata europeana, trebuia sa i se impuna Gazprom, de catre Comisia Europeana, privatizarea: statul trebuia sa vanda pachetul majoritar de actiuni pe care il detine si spargerea acestui gigantic trust in mai multe, mai mici companii (pe ideea Legii Antitrust din SUA), tocmai pentru ca sa existe concurenta in Europa, sa existe o piata veritabila si sa se poata vorbi de o economie de piata si un pret corect, nu impus dupa criterii clientelare si politice, asa cum face la aceasta ora Kremlinul. Pentru ca pretul impus de Gazprom, in calitatea sa de monopol, poarta numele de „pret de monopol”, care este ilegal intr-o economie de piata si cel care il practica trebuie sa faca puscarie, inclusiv complicii. Comisia Europeana este azi, datorita PPE si a lui Barroso, in postura de complice la ilegalitatile savarsite de Rusia. Pentru ca aici nu e vorba ca asa e situatia, nu avem decat un singur ofertant, ce sa-i faci. Intrucat era posibilitatea sa ai inca o alternativa, prin Nabucco. Si nu se poate spune ca UE n-are bani pentru un astfel de proiect pe care nici nu s-a obosit sa-l inceapa. Asta e pretextul pentru ca sa nu se construiasca: intotdeauna se da vina pe bani, nu ca nu ar fi. Lucrurile stau cu totul altfel: trebuia favorizat Gazprom, companie de stat din Rusia si in felul acesta Comisia Europeana favorizeaza monopolurile, si inca pe cele de stat, nici macar private, ignorand cu buna stiinta faptul ca UE trebuie sa fie o piata libera, si ca trebuie sa respectam principiile economiei de piata si nu jocurile de putere ale monopolurilor de stat, indiferent de unde ar proveni aceste monopoluri. Se pare insa ca nu trebuie sa respectam cu totii aceleasi reguli. Iar acum, cu concesiile facute de catre Administratia Obama rusilor, lucrurile devin si mai clare.

Insa Europa trebuie sa stie doua lucruri:

1. Ca nu castiga nimic mentinand Gazprom pe pozitia de monopol pe piata europeana;

2. Ca prin politica dusa fata de Gazprom, prin sustinerea acestui monopol de stat, sprijina regimul Putin, cvasidictatorial, si care nu prea respecta drepturile omului, nedand Rusiei sansa la o democratizare reala, in profunzime. Practic se blocheaza posibilitatea unei reforme democratice in Rusia, unei reforme in sensul si spiritul libertatii.

Ambele lucruri sunt proaste: reprezinta politici proaste, duse de catre UE in detrimentul sau si demonstreaza ca UE este condusa de lideri fara viziune!

iulie 1, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Pozitia D-lui. Marga

Romania Libera

Andrei Marga: Ne-am gândi înainte de a permite o eventuală repatriere a rămăşiţelor lui Cioran

„Într-un interviu pentru România Liberă, şeful diplomaţiei, Andrei Marga, spune că, la fel ca în cazul scriitorului maghiar Jozsef Nyiro, care i-a susţinut în perioada interbelică pe extremiştii de dreapta, s-ar putea pune problema şi pentru intelectualii români care au colaborat cu regimul fascist, dacă s-ar cere repatrierea rămăşiţelor pământeşti, iar înainte de a se permite aducerea lor în ţară s-ar face o analiză serioasă.

Întrebat cum ar reacţiona Ministerul de Externe dacă -ar pune problema aducerii rămăşiţelor pământeşti ale lui Emil Cioran în România, Marga a răspuns: „S-ar analiza. Emil Cioran nu a fost însă parlamentar sau demnitar şi a avut totuşi răgazul să exprime regrete faţă de implicarea sa interbelică. Este o altă situaţie, care ar fi analizată, desigur.

Despre cazul Jozsef Nyiro, ministrul de externe a spus că este vorba despre „o persoană implicată în politica guvernului fascist condus de Ferenc Szalasi. În general, faţă de cazurile acestea, de persoane implicate în politicile fasciste ale timpului, există o politică europeană, cunoscută, pe care o aplică şi România„.” (subl. mea)

Andrei Marga: Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia

Se arata ca:

„Ministrul de Externe Andrei Marga crede Guvernul Ponta poate avea relaţii mai bune cu Rusia şi spune că există deja în scrisorile trimise de la Moscova Bucureştiului „propoziţii semnificative” care sugerează „o relaţie mai amplă”.

România ar trebui să-şi dezvolte cooperarea cu Rusia şi China şi să folosească pieţele foarte extinse ale acestor ţări. Primii paşi în relaţia cu Rusia ar trebui să prilejuiască o cunoaştere mai bună de către ruşi a României actuale şi de către români a Rusiei contemporane. În al doilea rând, dialogul politic ar trebui să fie pe o scară mai mare. În al treilea rând, trebuie promovate interese economice şi iniţiative în domeniu de o parte şi de alta,” a spus Marga într-un intr-un interviu pentru România liberă.

Marga crede că Guvernul Ponta ar avea o relaţie mai bună cu Rusia „pentru că este mai calificat. Se cuvine să aducem la normal aceste relaţii, care au fost mai scăzute din cauza unor declaraţii discutabile,” a spus el.” (subl. mea)

Andrei Marga: Suspendarea lui Traian Băsescu ar avea efecte benefice

Un interviu foarte interesant, din care spicuiesc:

După întâlnirile pe care le-aţi avut la Chicago, aţi putea spune ce elemente concrete ar putea apărea anul acesta în cadrul Parteneriatului Strategic cu SUA?

A.M.: Pe lângă componenta militară şi componenta politică, parteneriatul strategic are, de exemplu, şi o componentă economică, despre care chiar ambasadorul SUA la Bucureşti a spus că trebuie dezvoltată, inclusiv prin prezenţa mai accentuată a investiţiilor americane.

Ce-ar putea face România pentru a atrage mai multe investiţii americane?

A.M.:Trebuie prezentate mai bine oportunităţile de afaceri, dar trebuie ca, în acelaşi timp, România să reducă drastic corupţia şi birocraţia.

Aveţi o analiză din care să rezulte care sunt domeniile de interes ale americanilor în România?

A.M.:Este limpede că interesul este, de pildă, în producţia de maşini, concretizat prin venirea companiei Ford aici, dar şi în domeniul energetic, prin venirea firmei Chevron. Interesul este şi în alte domenii. Există o analiză a situaţiei actuale şi proiecte foarte promiţătoare în consecinţă.

În programul actualului guvern există un moratoriu împotriva Chevron.

A.M.:Nu este împotriva Chevron. Guvernul s-a referit la consecinţele exploatărilor cu tehnologiile preconizate. Problema este ce tehnologii se folosesc şi ce consecinţe au acestea pentru sănătate şi mediu.

Vi s-a reproşat din partea oficialilor americani acest moratoriu împotriva Chevron?

A.M.: Nu.

Aţi vorbit de mai multe ori despre necesitatea relansării relaţiilor cu Rusia. Care ar fi primii paşi la care vă gândiţi?

A.M.:Am spus, la audierea mea în Parlament, că România trebuie să-şi fructifice mai substantial şansa istorică pe care o are, de a fi parte a UE şi NATO. În acelaşi timp, România ar trebui să-şi dezvolte cooperarea cu Rusia şi China şi să folosească pieţele foarte extinse ale acestor ţări. Primii paşi în relaţia cu Rusia ar trebui să prilejuiască o cunoaştere mai bună de către ruşi a României actuale şi de către români a Rusiei contemporane. În al doilea rând, dialogul politic ar trebui să fie pe o scară mai mare. În al treilea rând, trebuie promovate interese economice şi iniţiative în domeniu de o parte şi de alta.

Aţi menţionat semnalele venite dinspre Moscova, că relaţiile se pot îmbunătăţi.

A.M.: Este vorba despre scrisori, care conţin propoziţii semnificative. Aceste propoziţii se cuvin luate în serios şi le vom lua, încercând să construim o relaţie mai amplă în beneficiul mutual al celor două ţări.

Credeţi că Guvernul Ponta poate avea o relaţie mai bună cu Rusia?

A.M.: Da.

De ce?

A.M.: Pentru că este mai calificat. Se cuvine să aducem la normal aceste relaţii, care au fost mai scăzute din cauza unor declaraţii discutabile.

Vă referiţi la declaraţiile lui Traian Băsescu?

A.M.: Au fost mai multe declaraţii care au afectat relaţiile româno-ruse.

Ce i-aţi spune omologului dvs. rus dacă v-aţi vedea cu el în perioada imediat următoare?

A.M.: Că ne-am dori o colaborare în domeniul economiei, care să fie aducătoare de beneficii pentru ambele părţi, şi o colaborare în alte domenii.

Ar fi bine ca România să intre în proiectul South Stream?

A.M.:Prioritatea ţării noastre este Nabucco. În rest, trebuie făcute analize, mai ales că şi România este interesată să aibă acces la cât mai multe surse de energie, chiar dacă ţara noastră are ea însăşi resurse energetice importante.

Una dintre soluţiile avansate de dvs. pentru dezvoltarea relaţiilor dintre România şi Rusia se referea la folosirea relaţiilor personale. Aveţi şi alţi prieteni la Moscova în afară de Vladimir Filipov?

A.M.: Nu am decât relaţii personale fireşti. Am spus că trebuie folosite şi relaţiile personale şi am evocat iniţiativa din 1999 a premierului Radu Vasile, de a avea un contact cu primul ministru al Rusiei, iar acea întâlnire a ocazionat contactele unor miniştri. Personal am pregătit, împreună cu omologul meu, ministrul Filipov, acordul de echivalare a diplomelor, care s-a semnat cu acea ocazie. În orice caz, nu am mai multe relaţii personale la Moscova decât alţii.

Sunteţi în relaţii amicale cu Filipov?

A.M.: După ce n-am mai fost nici unul ministru, ne-am întâlnit în diferite organizaţii internaţionale. Vladimir Filipov este, de altfel, membru, cum sunt şi eu, în conducerea CEPES-UNESCO din Bucureşti. Este o personalitate cunoscută. La un moment dat, a fost luat în calcul pentru a conduce UNESCO. În rest, traseul biografic al unui distins coleg e ceva ce ne depăşeşte.

Universitatea Babeş-Bolyai, pe vremea când dvs. eraţi rector, i-a acordat lui Filipov titlul de Doctor Honoris Causa. Care au fost motivaţiile?

A.M.: Relevanţa prestaţiei lui pe plan internaţional, preocuparea lui de a dezvolta relaţiile cu România, calificarea lui ca lider academic respectat şi preocuparea noastră de a dezvolta cooperări academice cu Rusia în domeniile matematicii, fizicii, chimiei şi biologiei.

Aţi fi avut vreo reţinere de a-l invita la Cluj în cazul în care aţi fi bănuit că Filipov ar fi fost colonel GRU?

A.M.: În principiu, dacă cineva mi-ar fi semnalat, aş fi reflectat, dar nimeni nu mi-a semnalat nimic, aşa că am luat ca argument faptul că Vladimir Filipov se bucură de aprecieri internaţionale favorabile.

Îl admiraţi pe Vladimir Putin?

A.M.: Nu s-a pus problema niciodată în acest fel.

Totuşi, aţi vorbit despre un model Putin care ar putea fi adoptat şi aici.

A.M.: Sunt situaţii în care un lider politic este admirabil, luând o decizie, şi sunt situaţii în care nu este. Nimeni nu m-a întrebat pe cine admir sau care este modelul meu, nici chiar eu nu m-am întrebat. Nu am vorbit de modele şi nu cred că se poate lucra cu modele. Personal, sunt ataşat de profilul, de abordarea şi de competenţa pe care, de pildă, Helmut Schmidt, Gerhard Schroeder sau Bill Clinton le-au ilustrat.

Aţi vorbit, pe de altă parte, destul de admirativ la adresa lui Vladimir Putin?

A.M.: Am vorbit cu respect într-un anumit context. Atunci când l-am întâlnit la Moscova, în 1999, domnia sa a mânuit cu precizie dosarul cooperării şi ne-a întrebat: de ce nu veniţi să vindeţi mobila voastră, care e atât de preţuită, de ce nu veniţi cu textile, cu vin, cu porţelan, cu alte produse româneşti în Rusia? M-am referit la faptul că primul ministru rus sesiza precis cum trebuie să arate cooperarea.

Şeful Statului Major de la Moscova a declarat recent că Rusia nu exclude atacurile preventive împotriva scutului antirachetă. Este o ameninţare directă a Rusiei la adresa României?

A.M.: Nu doar la adresa României. Se referă la mai multe lucruri, dar această afirmaţie a fost socotită pe bună dreptate ca fiind gravă. Obligaţia noastră este să perseverăm în a convinge că nu e loc pentru acest limbaj şi, în al doilea rând, că scutul antirachetă nu e îndreptat împotriva Rusiei.

Vicepremierul rus Dimitri Rogo­zin a spus nu demult că Transnistria are dreptul să se lipsească de Rusia dacă Moldova şi România se unesc. Ce părere aveţi?

A.M.: Putem specula, dar e mai bine să rămânem pe terenul realităţii. Interesul obiectiv al României este să sprijine cursul european al Moldovei.

Ce credeţi că se poate face anul acesta în cadrul parteneriatului strategic cu Republica Moldova?

A.M.:În primul rând, trebuie să încheiem lucrările la conexiunile ce privesc reţeaua de gaz, reţelele electrice şi comunicaţiile prin fibră optică, să progresăm în rezolvarea regimului vizelor şi asigurarea unui nivel de burse academice corespunzător. Avem un program cuprinzător de acţiuni, fiind vorba de un parteneriat strategic şi de o relaţie specială.

Când prevedeţi aderarea României la spaţiul Schengen? Aţi avut deja discuţii cu Olanda în acest sens?

A.M.: Da, am vorbit deja cu omologul meu olandez. Perspectivele sunt mai bune, fiindcă Haga a realizat, în mai mare măsură, că România merită să fie primită în Schengen. Dacă raportul din iulie a.c. va fi bun, sperăm ca primirea României să se facă, în două trepte, cât mai devreme.

Când ar fi deci momentul primirii?

A.M.: Dacă totul merge bine, la sfârşitul lui 2012 se poate face un pas major. […]

Când îl vedeţi pe Crin Antonescu preşedinte?

A.M.: Cu cât îl vedem mai repede, cu atât este mai bine pentru România.

Înainte de 2014?

A.M.:Nu este exclus.

Ce efect ar avea asupra politicii externe româneşti suspendarea preşedintelui?

A.M.: Nu putem estima complet acum, dar România are nevoie de impulsuri noi, de politici noi şi de aceea recenta schimbare de guvern a fost oportună şi necesară. Schimbări profunde în politica românească de la această oră, pe direcţia la care vă referiţi, pot avea efecte benefice în repunerea în mişcare a energiilor ţării.

Optaţi pentru suspendarea lui Traian Băsescu înainte de alegeri?

A.M.: La această oră ne preocupăm să rezolvăm probleme foarte concrete.

Candidaţi la alegerile parlamentare?

A.M.: Foarte probabil, da.

Vă pregătiţi să plecaţi în Israel. Aveţi pe agendă tot un fel de parteneriat strategic?

A.M.:Promovăm, în relaţia cu statul Israel, o cooperare cât se poate de extinsă şi prezentăm mai multe iniţiative pentru a produce o dezvoltare substanţială a acestei cooperări, ţinând cont inclusiv de potenţialul extraordinar al Israelului de astăzi. De exemplu, în domeniul tehnologiilor, al inovării.” (subl. mea)

Un interviu foarte bun, pentru care o felicit pe D-na Sabina Fati! Interesante articole!

Recomand citirea integarala si in original a tuturor articolelor.

Opinia D-nei. Corina Cretu

In acest articol o rugam pe D-na. europarlamentar Corina Cretu sa-si exprime punctul de vedere cu privire la controversata chestiune a reinhumarii lui Nyiro Jozsef. Ii multumesc pentru faptul ca si-a exprimat opinia si va recomand sa cititi (integral si in original) postarea:

Istorie şi politică

din care voi spicui:

„Dacă ar fi fost vorba despre o ceremonie strict privată, nu cred că cineva ar fi avut de obiectat. Doar că guvernul de la Budapesta a vrut să facă din acest eveniment o demonstraţie de forţă în Ardeal. FIDESZ a avut, încă de la înfiinţare, un proiect în legătură cu Ardealul: acela de a crea convingerea, în Ungaria şi în afara ei, că ungurii au un drept de co-suveranitate în Transilvania sau, dacă nu se poate, măcar în Secuime.

Toate acţiunile guvernelor FIDESZ sunt subsumate acestei idei directoare. Cu sprijinul Budapestei au fost înfiinţate partide radicale, care au ajuns duşmanii UDMR, obligând Uniunea să-şi radicalizeze discursul, o radicalizare care numai bine nu i-a făcut. În Harghita şi Covasna se înmulţesc tot felul de organizaţii culturale obscure, la adăpostul cărora înfloreşte un cult al „eroilor”, de obicei persoane care s-au remarcat prin naţionalism deşănţat, xenofobie, anti-semitism şi anti-românism.

Parlamentul de la Budapesta planificase ceremoniile de pe teritoriul României. Dar ceremoniile începuseră la Budapesta, unde rămăşiţele lui Nyiro au fost primite cu onoruri de stat. Se intenţiona aducerea urnei cu cenuşa poetului cu un tren special, care să oprească în mai multe localităţi din Ardeal, unde trebuiau să se desfăşoare ceremonii speciale, cu imnul Ungariei, al Ţinutului Secuiesc şi cu toată recuzita ridicolă, folosită de o bună bucată de vreme în Harghita şi Covasna.

         Tot acest circ politic, pentru că despre un circ politic este vorba, a culminat cu ieşirea fără precedent a Preşedintelui Parlamentului de la Budapesta, care a adus injurii României şi românilor, de pe o poziţie nedemnă de statutul unui demnitar european, şef al unui Parlament, instituţia far a democraţiei. M-a mirat lipsa de reacţie a societăţii civile din ambele ţări, inclusiv a celei a minorităţii maghiare din România.

Convieţuirea paşnică a românilor şi maghiarilor din Ardeal este o realitate şi ambele etnii au depus eforturi sincere pentru a ajunge aici. Nu serveşte nimănui instrumentarea istoriei – care trebuie lăsată în seama istoricilor din ambele ţări -pentru că nu ştiu ce partid-satelit al FIDESZ nu se poate lupta altfel cu UDMR. Nu cu cenuşa unui nefericit – şi el o victimă a istoriei, până la urmă – se rezolvă problemele maghiarilor, care probleme sunt identice cu ale românilor: salarii, pensii, sărăcie, birocraţie, administraţie locală ineficientă, lipsa infrastructurii, educaţie, sănătate.” (subl. mea)

mai 29, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Cateva articole citite…

 

… si, dupa parerea mea, interesante. Primul articol este din Mediafax si prezinta o statistica de pe urma unui sondaj:

Proprietar sau chiriaş? Află care sunt preferinţele românilor în materie de locuinţe

Se precizeaza ca:

Aproximativ 70% din români îşi doresc să cumpere o locuinţă decât să închirieze una, preferinţele îndreptându-se în special către apartamente cu trei camere, însă aproape jumătate dintre respondenţi dispun de un avans mai mic de 10.000 de euro, potrivit unui sondaj realizat de portalul imobiliare.ro”

Iata ce se mai spune in articol:

„Dintre cei care vor să achiziţioneze o locuinţă, 72% sunt interesaţi de un apartament şi numai 28% de o casă, răspunsul putând fi influenţat, potrivit imobiliare.ro, de puterea de cumpărare.

Pentru 60% dintre respondenţi, nu este deloc important ca locuinţa să fie nouă.

Deşi preţul este un factor important, cei mai mulţi ar dori să achiziţioneze un apartament cu trei camere (40%), preferinţă urmată de apartamentele cu două camere (24%), cele cu patru camere (22%) şi garsoniere (16%)„, potrivit imobiliare.ro, care arată că 23% dintre respondenţi preferă locuinţele cu suprafeţe de 60-80 metri pătraţi, 22% pe cele de 80-100 metri pătraţi şi 17% pe cele de peste 100 metri pătraţi.

Potrivit datelor portalului imobiliar, peste jumătate dintre respondenţi ar fi de acord să achite pentru o locuinţă între 35.000 şi 80.000 de euro, în timp ce 16% dintre cei chestionaţi au declarat că ar plăti între 80.000 şi 100.000 de euro, iat un procent similar ar plăti o sumă mai mică de 35.000 de euro. Doar 8% dintre respondenţi ar plăti între 100.000 şi 150.000 de euro, iar procentul celor care ar plăti între 150.000 şi 200.000 de euro este de 3%.”

Celalalt articol este din Romania Libera:

Statele arabe cer României o prezenţă mai mare în regiune

de LUCA NEGREANU

Se arata ca:

„Tunisia şi Egiptul solicită României sprijin pentru construcţie instituţională şi funcţionarea statului de drept, a declarat senatorul Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, adăugând că o solicitare în acest sens a fost formulată de ambasadorii celor două ţări, relatează Mediafax.

„S-a solicitat autorităţilor de la Bucureşti, chiar dincolo de întărirea raporturilor de cooperare bilaterală şi continuarea tendinţei politice pe care am avut-o cu lumea arabă de foarte mult timp, şi un sprijin practic”, a spus Cristian Diaconescu.”

si:

„”Se aşteaptă ca România să aibă o abordare strategică în spiritul relaţiilor parteneriale dinăuntrul UE şi NATO. Am discutat aspecte legate de procesul evolutiv care se produce astăzi în lume arabă. Este un proces încă în desfăşurare deci nu putem avea în vedere concluzii finale”, a spus Diaconescu.

El a subliniat că din discuţii a reieşit faptul că se aşteaptă ca interesul României să fie concretizat printr-o prezenţă la nivel înalt în aceste state.

„Ambasadoarea statului tunisian chiar s-a întrebat de ce România, deosebindu-se de alte state europene nu este mai prezentă având în vedere fundalul extrem de bun al dialogului bilateral”, a mai spus Diaconescu.”

Dar iata si un foarte interesant articol pe care l-am gasit pe site-ul Foreign Policy si in care este vorba nu atat despre petrol… cat despre gazele naturale!

The Pipeline Paradox

Why is the United States helping Iran sell natural gas?

BY GAL LUFT

Este vorba despre Iran cunoscut mai degraba datorita petrolului si pe buna dreptate: Iranul este al patrulea mare producator mondial de petrol. Articolul ne vorbeste insa si despre o alta resursa economica a Iranului si anume zacamintele foarte mari de gaze naturale, lucru ce face ca Iranul sa joace un rol geopolitic major. Acest lucru priveste, fara indoiala, si Europa, in incercarea de a nu mai depinde de gazele naturale rusesti si, in consecinta, de a gasi alternative. Se vorbeste in articol si de proiectul Nabucco. Dar, pentru a intelege problema, trebuie sa avem in vedere faptul ca infrastructura necesara pentru livrarea gazelor naturale e foarte scumpa si consecintele care deriva de aici, si anume un mare avantaj pentru asa numitii exportatori nepopulari:

„The international natural gas trade is different from those in oil and coal in that natural gas is for the most part delivered by an expensive pipeline infrastructure, rather than by more malleable sea routes or rail lines. This means that once an importer enters a long-term contract with an exporter, the relationship becomes all but unbreakable – if Western Europe gets sick of dealing with Russia, for instance, it can’t just pick up its pipeline and drag it over to North Africa. This is a big advantage for politically unpopular exporters, which explains why in recent months Iran inked gas deals with all of its seven neighbors, except Afghanistan. In doing so, it hopes not only to become a critical transit country for Central Asia’s energy, but also to ensure that Europe and South Asia are beholden to its gas for many years to come.”

In privinta Europei, articolul arata ca:

„No less important for Iran is the European market. Here, Iran is trying to position itself as an alternative to Russia – which supplies a quarter of Europe’s natural gas – as a major exporter to the European Union. Europeans have been acutely aware of their vulnerability: Five years ago, a spat between Russia and Ukraine – through which 80 percent of Russia’s natural gas exports to Europe travel – disrupted supplies to Hungary and Poland. Ever since, they have tried to establish a range of Plan Bs for gas delivery. Chief among them is Nabucco, a pipeline that aims to bring gas from the Caspian Sea to the heart of Europe by way of Turkey, Bulgaria, Romania, and Hungary. Iran wants to ensure that no matter which new corridor to Europe is chosen, its gas will be fed into it. For this, Iran needs to be fully integrated into the gas pipelines of its relevant neighbors: Azerbaijan, Syria, Turkey, and Turkmenistan.

This is exactly what Tehran is doing. In January, Iran and Syria signed an agreement to build the so-called Islamic pipeline, which would carry gas from Iran to Europe via Iraq, Syria, Lebanon, and the Mediterranean basin. That same month, Iran signed a long-term contract with Azerbaijan to import Azerbaijani gas to Iran in exchange for exporting Iranian gas to the Nakhchivan Autonomous Republic, the Azerbaijani exclave between Iran and Armenia. Iran has also built a pipeline to Armenia itself, which opened in 2008. In February, Iran and Turkey announced that they are planning to increase the amount of gas flowing through the Tabriz-Ankara pipeline from 18 million to 23 million cubic meters per day. Last November, Iran inaugurated a new pipeline with Turkmenistan, the world’s fourth-largest gas reserve.”

Iata si concluzia articolului:

„Instead, by supporting Nabucco and by giving a nod to Turkmenistan to divert its gas to Europe, the United States is not only facilitating the creation of two new economic lifelines for Iran, but also compromising its relations with Russia – outcomes that run contrary to Washington’s declared positions toward both Tehran and Moscow. Alternatively, by joining forces with Russia, which has expressed interest in financing TAPI, the United States can help shape the geopolitics of energy in South and Central Asia in a way that helps the economic development of its allies in the region while undermining Iran. Washington’s current course, however, will only make Tehran richer and more geopolitically indispensable.” (subl.mea)

Evident, recomand citirea integrala a tuturor articolelor.

aprilie 13, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu