Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia…

Asa e in Armata. Nu stiu daca v-a placut in Armata sau nu, dar cand superiorul da ordin, subordonatii trebuie sa execute. Ordinul nu se discuta, ordinul se executa – spune un adagiu celebru referitor la cum e in Armata si asa si este.

Se vorbeste foarte mult zilele acestea despre scandalul izbucnit la Departamentul de Informatii si Protectie Interna – DIPI. Dar sa vedem mai intai despre ce e vorba:

Gandul

Cum „au udat” şefii DIPI cu palincă şi coniac strategia de securitate discutată cu Iohannis

„Bani din fondurile operative al DIPI ar fi fost cheltuiţi pentru cadouri şi produse de consumaţie folosite la întâlniri festive şi de natură informativ-operativă, la care au participat şefii parchetelor, ai altor servicii de informaţii şi reprezentanţi ai Preşedinţiei, potrivit declaraţiilor din dosar. De exemplu, pentru o întâlnire de lucru pe teme de securitate între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea MAI, DIPI, SRI, SIE, DGIA şi DNA au fost cheltuiţi 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea şi zahăr.

Informaţiile apar în rechizitoriul prin care fostul ministrul Gabriel Oprea şi fostul şef al Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) Gheorghe Nicolae au fost trimişi în judecată, alături de alte trei persoane, în luna mai a acestui an.

În documentul citat se notează că în datele de 7 decembrie 2015 şi 18 decembrie 2015 ar fi fost achiziţionate de la două centre comerciale din Capitală cu suma de 6.258 de lei, bani din fondurile operative ale DIPI, 78 de coşuri de cadouri, 4 sticle de vin şi 67 de sacoşe.

Întrebat cum justifică cheltuirea acestor bani, în declaraţia dată la DNA în faza de urmărire penală, Gheorghe Nicolae a susţinut că bunurile au fost oferite reprezentanţilor unor instituţii colaboratoare DIPI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303242/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Bunurile au fost oferite reprezentanţilor structurilor cu care D.I.P.I. cooperează în activităţile informativ-operative, cum ar fi S.R.I, S.I.E, D.G.I.A, S.T.S, S.P.P, Direcţia Naţională Anticorupţie, DIICOT, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, Ambasade, ataşaţi de interne, ofiţeri de legătură, precum şi beneficiari de informaţii, cum ar fi Preşedinţia, Guvernul şi Parlamentul”, se arată în rechizitoriu.

Alţi 7.192 de lei ar fi fost folosiţi pentru produse de consum achitate, pe 4 decembrie 2015, la o masă festivă la care au participat reprezentanţii mai multor instituţii din domeniul informaţiilor.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303224/2015 au reprezentat cheltuieli de protocol în cadrul unor activităţi de natură informativ-operativă. Aceste bunuri au constituit o contribuţie a D.I.P.I. la un eveniment organizat de Comunitatea Naţională de Informaţii, respectiv o masă festivă, cu prilejul evaluării activităţii instituţiilor respective”, se notează în documentul înaintat instanţei.

Fostul şef al DIPI a susţinut şi că aproximativ 20 de rame foto, achiziţionate cu aproape 500 de lei, au fost oferite reprezentanţilor unor strucuturi ca SRI, SIE, DNA, la un eveniment festiv, fiind cumpărate pe 28 ianuarie 2015.

„Fiind audiat, inculpatul NICOLAE Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01303009/2015 au fost oferite participanţilor la eveniment festiv, respectiv reprezentanţilor următoarelor structuri: S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie,D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade”, notează procurorii DNA.

În luna iulie 2015 ar fi avut loc, la o casă de protocol a DIPI, o întâlnire de lucru între preşedintele Klaus Iohannis, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Întrebat cum justifică cheltuirea a 2.000 de lei pentru cumpărarea din fonduri operative a băuturi alcoolice (vin, whisky, palincă, coniac, votcă, lichior), băuturi răcoritoare, cafea, zahăr, fostul şef Gheorghe Nicolae a declarat că au fost consumate la respectiva întâlnire de lucru, dar şi la o altă întrevedere cu conducerea SRI.

„Fiind audiat, inculpatul Nicolae Gheorghe a declarat că achiziţiile aferente raportului nr. 01309059/2015 au reprezentat produse de consumaţie, produse care au fost consumate în cadrul unei activităţi de natură informativ-operativă, respectiv o întâlnire de lucru desfăşurată, în luna iulie 2015, la o locaţie de protocol a D.I.P.I. cu conducerea următoarelor structuri: Preşedintele României, conducerea M.A.I. şi D.I.P.I., conducerea S.R.I., S.I.E., D.G.I.A. şi Direcţia Naţională Anticorupţie. Au fost analizate teme de securitate naţională în cadrul acestei activităţi. O parte din produsele cumpărate pe baza raportului ultim menţionat au fost consumate în cadrul altei întâlniri care a avut loc tot în luna iulie cu conducerea S.R.I., când au fost analizate mai multe activităţi în care cele două instituţii au conlucrat. Arăt că o parte din produse au rămas la acea locaţie de protocol, urmând să fie folosite cu destinaţie similară”, se arată în rechizitoriu.

Bani din fondurile operative, 1.302 de lei, ar fi fost folosiţi şi pentru protocol la organizarea zilei instituţiei, din 1 februarie 2015, unde au fost prezenţi reprezentanţi ai S.R.I., S.I.E., D.G.I.A., S.P.P., S.T.S., Direcţia Naţională Anticorupţie, D.I.I.C.O.T., Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, ataşaţilor de interne străini şi ofiţerii de legătură de la diverse ambasade, se mai arată în rechizitoriu.

Gabriel Oprea, fost ministru al Afacerilor Interne, în prezent senator în Parlamentul României, a fost trimis în judecată pentru abuz în serviciu, alături de Gheorghe Nicolae, fostul şef al Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI), acuzat de complicitate la abuz în serviciu şi de deturnare de fonduri.

În acelaşi dosar mai sunt judecaţi Gabriel-Nicolae Pavel, la data comiterii faptelor având funcţia de şef al Serviciului Juridic din cadrul DIPI, sub acuzaţia de complicitate la abuz în serviciu, Nelu Zărnică, subsecretar de stat la data faptelor, sub acuzaţia de deturnare de fonduri şi Marian-Dănuţ Iacob, şeful unei structuri administrative la data faptei, fiind cercetat pentru deturnare de fonduri.”

Omeneste vorbind, pot sa inteleg „udatul” asta cu palinca si coniac… 🙂 Pentru ca oamenii care lucreaza in astfel de structuri sunt si ei oameni. Insa nu acesta e lucrul grav. Cred ca o sa va mire ce voi spune: nici macar evaziunea fiscala in sine nu reprezinta cel mai grav lucru in acest caz.

Dar, inainte de a merge mai departe, sa vedem ce spune si maestrul Cristoiu:

Rechizitoriul DIPI ne anunță că urmează SRI

„După publicarea de către subsemnatul a dezvăluirilor despre Dosarul DIPI, mai mulți confrați s-au năpustit asupra subiectului căutînd documente, dar și ipoteze senzaționale. Cum singurul document public rămîne Rechizitoriul din 10 mai 2016 din Dosarul nr. 20/ P/2016, în cazul Nicolae Gheorghe, site-uri, agenții de presă și televiziuni de știri au preluat fragmente din Document pentru a le da deseori o notă senzațională. Pe un site pe care-l stimez de altfel pentru informațiile de excepție date pînă acum din lumea serviciilor – e vorba de Flux24- se scrie negru pe alb, pornind de la Rechizitoriul din dosarul Nicolae Gheorghe că SRI l-a interceptat pe Petre Tobă. Lectura Rechizitoriului nu poate fi făcută însă fără cunoașterea unor date de culise. Din acest punct de vedere, vorbele lui Petre Tobă despre cabina de duș, care nu e cabină de duș, totuși, ci altceva despre care nu pot scrie fără desecretizarea unui mandat de siguranță națională, nu sînt transcrise în Rechizitoriu din interceptarea ministrului, ci din înregistrarea de către unul din denunțători a lui Nicolae Gheorghe, care redă spusele lui Tobă.
Băgînd de seamă că Rechizitoriul a intrat în atenția presei, îmi propun mai jos să redau unele fragmente din el, comentîndu-le de pe poziția unui jurnalist care știe mai multe lucruri despre cauză decît ceea ce apare în Document.

Rechizitoriul debutează astfel :

01-11-09-16

02-11-09-16

Așadar, ancheta a pornit de la transformarea unor lucrători DIPI în denunțători la DNA și purtători de tehnică de înregistrare. Ușor de imaginat situația mai mult decît comică. Șefii DIPI, ofițeri specialiști în înregistrarea altora, erau înregistrați ca niște guguștiuci de proprii subordonați !

Cum s-a ajuns la această situație?
Ne explică chiar Rechizitoriul:

03-11-09-16

04-11-09-16

05-11-09-16

Așadar, Nicolae Gheorghe și-a făcut-o cu mîna lui. Pentru că cei trei lucrători DIPI, membrii ai Comisiei la indicațiile șefului DIPI, au dat fuga la DNA și s-au transformat în denunțători.

06-11-09-16

Din acest moment,  avem acces direct la felul cum justifică Nicolae Gheorghe, care nu știe că-i înregistrat, cheltuirea fondurilor operative și pentru acțiuni de protocol :

07-11-09-16

08-11-09-16

09-11-09-16

Cea mai importantă dezvăluire abia acum urmează. S-a scris de către unii că Dosarul DIPI n-are nici o legătură cu conflictul DNA- SRI. Cum n-are ?  Din cele de urmează se desprinde limpede că următoarea țintă de investigație penală a DNA e SRI:

10-11-09-16

Despre ce-i vorba?
La venirea de la SRI la DIPI Nicolae Gheorghe a decis ca ofițerii DIPI să facă niște cursuri de două săptămîni la SRI pentru a învăța meșteșugul de agenți secreți. La finele fiecărei ture, cei care urmaseră cursurile erau preluați de  ofițeri pensionari ai SRI care făceau cu ei practică pe teren. De exemplu, ofițerul DIPI era dus la un restaurant și învățat de ofițerul pensionar pe post de actor cum să fezandeze pe cineva pentru a-l recruta ca sursă. Pentru asta ofițerului  i s-a plătit consumația de către DIPI. De asemenea, ofițerul pensionar a primit o sumă modică de bani. Se înțelege că toată operațiunea a avut loc prin colaborarea DIPI – SRI. Denunțătorii văd  în asta o deturnare de fonduri. Nu altceva vede DNA, care anunță în Rechizitoriu crearea unui nou Dosar de corupție, special pentru cursul respectiv, organizat, repet, cu sprijinul SRI. Să credem că acest Dosar va ocoli SRI?

11-11-09-16

De fapt, fenomenul care se intampla nu e cel de evaziune fiscala. Ci este vorba de scurgeri nejustificate de bani din structurile informative ale statului.

Cel mai grav lucru rezultat din acest rechizitoriu il reprezinta faptul ca nu au raportat CSAT-ului toate sumele de bani cheltuite din fondul operativ, incercandu-se a se ascunde procentul real de cheltuieli. De ce? Pentru ca „sa fie bine vazuti” de catre sefi… Un alt lucru grav este ca oamenii acestia care lucreaza in Servicii si Parchet isi fac, la diverse ocazii, cadouri, sustragandu-se de la plata impozitelor legale, cu alte cuvinte ascunzand o parte din cheltuielile facute. Un al treilea lucru foarte grav il reprezinta falsul din documentele contabile, unde se atesta „recompensarea unor surse reale pentru furnizare de informatii, in realitate fiind vorba de niste jocuri de rol intre cursanti si instructori”. Pe de alta parte e foarte batator la ochi: „fosti ofiteri SRI iesiti la pensie„...

Din cele prezentate de maestrul Cristoiu eu am identificat in principal aceste trei lucruri grave, care constituie slabiciuni in ceea ce priveste securitatea nationala. Toate aceste lucruri intamplate intr-un context geopolitic tensionat – poate cel mai tensionat de la sfarsitul Razboiului Rece si caderii Cortinei de Fier. Daca se adevereste ca ar fi vorba de o simpla afacere de evaziune fiscala, mai pe sleau spus ca ar fi vorba de o gainarie damboviteana, atunci e de bine. Ca mai trag si ei cate un chefulet cu palinca si coniac, mai treaca-mearga. Mi-e teama sa nu fie, totusi, vorba de ceva mai grav – sper sa nu fie vorba de asa ceva!

De asemenea, e evident ca operatiunea a fost coordonata de la Centru. Se vede limpede ca cei trei denuntatori, care sunt sub protectia anonimatului, au fost infiltrati acolo. De asemenea este cat se poate de limpede, zic eu, faptul ca se pun in aplicare deciziile Summitului NATO de la Varsovia pe linie informativa, ceea ce nu e rau. Este limpede ca pentru a contracara actiuni de spionaj ce pot sa conduca eventual la evolutii nedorite pe plan intern, din partea unor puteri ostile, foarte probabil din Est, sunt necesare astfel de actiuni pe plan intern.

Chestiuni foarte ingrijoratoare pe plan extern

Din pacate sunt extrem de ingrijoratoare evolutiile interne din Federatia Rusa – va recomand sa cititi acest blog al lui Dan Nicu. Regimul lui Vladimir Putin e unul anacronic si isi duce in mod clar (deliberat !?!) tara in sapa de lemn. Consecintele pe plan extern pot fi imprevizibile si deloc bune. De asemenea, cum vede tovarasul Vladimir Putin „rezolvarea” unor chestiuni de ordin economic puteti citi in acest articol. Eu l-am citit ieri si mi-a stricat toata ziua, m-a umplut chiar de revolta: toti sunt de vina pentru situatia catastrofala in care se gaseste tara, numai el, Vladimir Putin si politicile sale iresponsabile, nu sunt de vina!! Nu mai vorbesc despre incalcarea grava a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului in Rusia. Insa ingrijorator e faptul ca nu stim in ce poate degenera noul conflict care se iveste la orizontul politic din Rusia: cel dintre Vladimir Putin si oligarhii rusi!! Acest regim, cel al D-lui. Putin, poate deveni, in astfel de conditii, imprevizibil. E de presupus ca actiunile de spionaj in UE se vor intensifica, cu scop destabilizator – v. un articol interesant aici.

O alta chestiune extrem de ingrijoratoare e legata de Coreea de Nord si exercitiile sale nucleare, foarte provocatoare. Din cate inteleg, in contextul exercitiilor militare comune ruso-chineze in Marea Chinei de Sud, SUA ar putea interveni unilateral impotriva Coreei de Nord, situatia in regiune fiind extrem de tensionata si ingrijoratoare.

Iar a treia chestiune ingrijoratoare e cea legata de terorismul islamic.

Exista si o alta chestiune, de ordin economic, care ingrijoreaza sectorul privat, si anume perspectiva unei noi crize economice – v. aici.

Cum se pune problema de securitate in Estul Europei…

Iata un articol concis aparut in 25 aprilie 2016 pe saitul RFI:

Barack Obama: NATO trebuie să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și țările baltice

„Președintele american Barack Obama le cere țărilor NATO să crească bugetul apărării și ‘să sprijine aliații din linia întâi: Polonia, România și statele baltice’. Liderul american a lansat acest apel în Germania, unde se află într-o vizită oficială. Concomitent, la București, adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, afirmă că Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

Barack Obama a subliniat că Polonia, România și statele baltice sunt sub amenințarea Rusiei. În acest context, liderul de la Casa Albă a declarat ”Fiecare stat membru al NATO ar trebui să-și aducă întreaga contribuție la securitatea noastră comună, cu un buget al apărării de 2% din PIB. Iar acest lucru nu se întâmplă întotdeauna”. El a avertizat totodată că intenționează să retransmită acest mesaj și la summitul NATO, care se va desfășura la începutul lunii iulie la Varșovia.

În discursul susținut în Germania, la Hanova, referindu-se la alocările bugetare pentru apărare, liderul american le-a cerut omologilor europeni să nu cedeze ‘automulțumirii’ în acest domeniu.

Un mesaj similar a fost lansat, luni, și la București, acolo unde se flă în vizită oficială adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow. Potrivit acestuia, Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei.

”Avem foarte multe provocări și amenințări cu care ne confruntăm, atât pe flancul estic, pe care Rusia încearcă să schimbe unele dintre granițele deja existente, și de asemenea pe flancul sudic, unde ne confruntăm cu probleme legate de extremism și terorism”, a precizat Alexander Vershbow, într-o declarație de presă comună cu ministrul român al Apărării, Mihnea Motoc.

Ambasadorul Alexander Vershbow se află în România în perioada 24 — 26 aprilie, pentru a participa la reuniunea directorilor politici din ministerele apărării din țările membre ale Alianței Nord-Atlantice.” (subl. mea)

De observat modul foarte clar in care s-a exprimat Presedintele american: „Polonia, Romania si statele baltice sunt sub amenintarea Rusiei”  si, de asemenea, ministrul Apararii, Mihnea Motoc: „Pe flancul estic Rusia incearca sa schimbe unele dintre granitele existente”.

Parerea mea este ca Rusia nu va apela la un razboi direct – se fac scenarii in acest sens – v. aici – ci va apela la agenti de influenta, capabili sa-si faca legaturi la nivel inalt, care sa actioneze in interiorul acestor state, coruptia fiind un ingredient necesar. Razboiul direct, desi trebuie luat in calcul, nu e o solutie buna pentru Rusia, care e slabita economic si s-ar expune unui atac din partea NATO. Amenintarea nr.1 la adresa statelor mentionate de Obama este data de razboiul hibrid, dar fara o interventie militara directa din partea Rusiei. Cum propaganda mass-media a Rusiei in UE este, evident, mai slaba, putem presupune ca Rusia va apela la agenti ce vor urmari sa-si faca relatii la nivel inalt si in structurile informative ale statelor respective. Iar ceea ce afirma Alexander Vershbow, si anume ca: „Alianța Nord-Atlantică trebuie să-și intensifice postura apărare împotriva amenințărilor dinspre estul și sudul Europei”, trebuie citit si in aceasta cheie. Totusi „solutia” razboiului direct din partea Rusiei nu trebuie pierduta din vedere intr-o analiza, pentru ca evolutiile foarte negative din Federatia Rusa, cum aratam mai sus, pot sa conduca la evolutii imprevizibile in plan extern.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

septembrie 12, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

S-a vorbit mult mai putin despre Mircea Bica…

… sotul Alinei Bica. O chestie foarte interesanta.

Dar sa vedem mai intai ce spune maestrul Ion Cristoiu:

Codruța Kovesi și-a executat pe mai toți foștii colegi din instituțiile de forță. Au mai rămas cîțiva în picioare. Cine va urma?

„Textul meu din Gîndul de vineri, 9 septembrie 2016, publicat sub titlul Codruța Kovesi, stiloul înapoi! a stîrnit, după cum era de așteptat, multe comentarii.

Ele au fost amplificate de o coincidență:

Vineri, 9 septembrie 2016, Petre Tobă, cel despre care scrisesem c-a refuzat să desecretizeze documentele cerute de DNA, pentru că de la CSAT i s-a răspuns că e ilegal dacă face asta, s-a prezentat la DNA, după ce Klaus Iohannis a aprobat urmărirea penală.

Întrebat de jurnaliști ce și cum, inclusiv despre desecretizarea interzisă de CSAT, Petre Tobă a refuzat să răspundă, limitîndu-se la clișeul cu Justiția va face dreptate.

Poate că unii cititori se vor fi întrebat, nițel derutați:

De ce nu spune Petre Tobă adevărul, mai ales că vineri apăruseră informațiile de pe blogul meu?

Răspunsul meu ar putea să-i deruteze total:

De frică!

Fii serios! vor sări unii cititori, cum adică de frică? Dar ce suntem pe vremea lui Anei Pauker?

Răspund:

Suntem mai rău decît pe vremea Anei Pauker.

Una dintre numeroasele victime ale abuzurilor DNA, întrebată de mine de ce nu denunță abuzurile, mi-a zis:

Dacă fac asta Codruța Kovesi mă arestează mîine!

Nici nu știți ce răzbunătoare e!

Și mi-a povestit o întîmplare cu un jurnalist care, deși adept al luptei împotriva corupției, a mai criticat-o din cînd în cînd. Nu ca mine, dar a criticat-o. Respectivul a întîlnit-o pe Codruța Kovesi la o sindrofie oficială. S-a dus spre ea și i-a întins mîna. Drept răspuns, Codruța Kovesi, și-a dus ostentativ mîinile la piept, zicîndu-i scurt:

Nu discut cu tine!

Jurnalistul a rămas siderat.

Atacase de a lungul carierei sale zeci de politicieni. Nici unul dintre ei nu comisese mojicia de a refuza să-i întindă mîna în public. Face parte din minima comportare civilizată să nu te dai în stambă în public în materie de dușmănie față de cineva.

Comentariile la textul meu au fost diferite, cum se întîmplă în România, în care fiecare citește un text sub puterea trăirilor și nu a rațiunii.

Binecunoscuții jurnaliști din Divizia Presă a DNA au văzut în textul meu o încercare de a arunca o pată pe rochița de neprihănită a Codruței Kovesi și în consecință s-au grăbit s-o spele cu limba înmuiată în Dero.

Unii cititori au văzut un efort de a-i apăra pe ofițerii DIPI.

Alții, dintre puri, dintre cei care timp de 10 ani au fost educați la școala bolșevică a Presei Binomului, au văzut în textul meu denunțarea petrecerilor pe care le fac ștabii, în timp cei ei, vorba Anei Pauker, mor de foame.

Nu-mi plac petrecerile, indiferent de forma lor, fie că sunt nunți, botezuri, fie că sunt sindrofii oficiale.

Asta nu înseamnă că le condamn.

Ca scriitor, înțeleg viața.

Am scris că unul dintre stilourile pentru care unul dintre șefii DIPI e anchetat penal a fost făcut cadou Codruței Kovesi nu pentru a o critica pe șefa DNA că și-a însușit un stilou cumpărat din banii fondurilor operative, ci pentru a atrage atenția asupra unei mari, uriașe mizerii morale. Codruța Kovesi știa din ce fonduri s-a cumpărat stiloul. Nu l-a refuzat. Dar nici n-a șovăit cînd a fost vorba să ordone procuroarei Florentina Mirică să-i masacreze pe șefii DIPI. Dintre coșurile cu mîncare și băutură de care sunt acuzați șefii DIPI că le-au cumpărat în 2015 cu bani din fondurile operative zece au ajuns la finele anului la cei din conducerea DNA.

Nicolae Gheorghe, fostul șef al DIPI, a lucrat mai înainte la SRI. Așa cum am citit chiar în Rechizitoriu, e unul dintre cei mai buni ofițeri ai României din domeniul supravegherii tehnice. Procuroarea DNA Florentina Mirică a lucrat împreună cu Nicolae Gheorghe la un Dosar care n-ar fi putut fi trimis în instanță în veci, dacă nu era profesionistul Nicolae Gheorghe în materie de instalat microfoane.

Ce vreau să spun cu asta?

Că asistăm la un moment unic în istoria României moderne:

Cei care sub președinția lui Traian Băsescu au fost șefii instituțiilor de forță din România, alcătuind o echipă nu numai la muncă, dar și la petreceri, au fost sfîșiați pe rînd de unul dintre ei:

Codruța Kovesi.

După publicarea dezvălurilor m-am pomenit cu această fotografie.

img_0009

Surprinde o poză de grup a mai multor membri ai echipei la o reuniune la Brașov, urmată de o petrecere, înaintea alegerilor din noiembrie 2014:

Alina Bica, procuror șef DIICOT, Robert Cazanciuc, ministrul Justiției, Gabriel Oprea, ministru de Interne, George Maior, șeful SRI, Tiberiu Nițu, procuror general, Gelu Diaconu, șeful ANAF,

Gelu Oltean, șeful DIPI, Petre Tobă, șeful IGP.

Era acum doi ani.

Cum arată poza de tablou azi, 10 septembrie 2016?

Alina Bica, arestată preventiv de DNA pe 22 noiembrie 2014, sub acuzația de abuz în serviciu.

Robert Cazanciuc, plecat din funcția de ministru în 17 noiembrie 2015, după Diversiunea cu tinerii frumoși și liberi.

Codruța Kovesi, pe 6 aprilie 2016 reinvestită în chip sărbătoresc, în genul realegerii lui Nicolae Ceaușescu ca secretar general al PCR, în fruntea DNA, pentru al doilea mandat, după 10 ani de șefie neîntreruptă în instituțiile de forță.

Gabriel Oprea, pe 2 martie 2016, pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu.

George Maior, forțat să demisioneze pe 27 ianuarie 2016.

Tiberiu Nițu, pus acuzare de DNA pe 9 februarie 2016, pentru abuz în serviciu.

Gelu Diaconu, pus sub acuzare de DNA pe 10 februarie 2016 pentru abuz în serviciu.

Gelu Oltean, pus sub acuzare de DNA, pe 29 august 2016, pentru abuz în serviciu.

Petre Tobă, pus sub acuzare de DNA, pe 1 septembrie 2016, pentru abuz în serviciu.

Concluzii:

  1. Toți au fost lichidați politic de DNA, după scenariul Se anunță punerea sub acuzare, demnitarul își dă demisia sau e forțat să-și dea demisia.
  2. Toți sunt acuzați de același lucru: Abuz în serviciu.
  3. Toți au rămas pe drumuri, se confruntă cu probleme materiale ( le-a fost pus sechestru), sunt tîrîți prin anchete și mai ales au fost terfeliți la comandă de Divizia Presă a DNA.
  4. Singura care nu numai că a căzut, dar a devenit cea mai puternică femei din România, cîntată mai ceva ca Elena Ceaușescu, e Codruța Kovesi.
  5. Toți foștii colegi de instituții de forță, cei cu care Codruța Kovesi lucra și petrecea ca la Brașov, au fost măcelăriți de Codruța Kovesi.

Din cîte-mi dau seama, Codruța Kovesi n-are de gînd să se oprească din executarea foștilor colegi din instituțiile de forță.

Cine credeți că va urma?”

Intrebarea din final e edificatoare. Dar citind textul m-am gandit la Alina Bica, iar cel mai interesant lucru este ca nu doar ea are probleme, dar si sotul ei. Aceste actiuni ale DNA par a fi executate exclusiv din vointa Laura Codrutei Kovesi. Oamenii nu prea inteleg mare lucru. Parerea mea este ca actiunile DNA sunt executate la ordin, venit de sus si sunt coerent coordonate de la Centru, ca sa zic asa. Sa citim despre Mircea Bica, sa vedem de ce, ce si cum:

Mediafax

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT, pus sub control judiciar într-un caz de evaziune

„BUCUREŞTI, (3 iun 2015)

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani, printre cei vizaţi fiind şi soţul Alinei Bica, fosta şefă a DIICOT. Mircea Bica, soţul Alinei Bica, a fost adus, miercuri, la DIICOT Braşov, pentru audieri, fiind pus, ulterior, sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara.

Mircea Bica, soţul fostei şefe a DIICOT Alina Bica, a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile, cu interdicţia de a părăsi ţara, iar alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, audierile continuând şi la ora transmiterii acestei ştiri.

Potrivit procurorului Cătălin Borcoman, şeful DIICOT Braşov, Mircea Bica a fost pus sub control judiciar pentru 60 de zile şi are interdicţie de a părăsi ţara, el fiind cercetat pentru că ar fi comis, prin intermediul societăţii sale, două infracţiuni de evaziune fiscală cu un prejudiciu total de 88.000 lei şi o tentativă de evaziune fiscală, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Sursa citată a mai precizat că alte patru persoane, între care şi liderul grupării, Dan Vasile, au fost reţinute pentru 24 de ore, urmând să fie prezentate instanţei cu propunerea de arestare preventivă.

La ora transmiterii acestei ştiri, continuă audierile la DIICOT Braşov.

Mircea Bica a fost adus la sediul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) Braşov, miercuri, în jurul orei 12.30, cu o maşină a procurorilor, el fiind audiat alături de alte zece persoane implicate în acest dosar, între care şi liderul grupării de presupuşi evazionişti, Dan Vasile.

Întrebat dacă Bica a avut vreo legătură directă cu Dan Vasile, şeful DIICOT Braşov a spus că „faptele lui Bica sunt comise în legătură cu una din societăţile unui alt suspect”.

„Bica nu este implicat în activitatea grupului şi în circuitul evazionist. Firma sa a relaţionat cu una dintre societăţile care are implicare în grup“, a afirmat Borcoman.

Potrivit sursei citate, gruparea evazionistă, care este compusă din mai multe persoane fizice şi juridice, utiliza pentru activităţile sale trei societăţi comerciale care beneficiau de lucrări publice.

„Pentru a deduce impozitul pe profit şi TVA au fost înfiinţate două societăţi de tip conductă şi o societate de tip fantomă prin intermediul cărora erau înregistrate operaţiuni de cheltuieli fictive, iar sumele de bani virate în cadrul circuitului evazionist erau ulterior retrase prin numerar de la ATM-urile unor unităţi bancare”, a explicat Borcoman.

Acesta a precizat că ancheta a fost declanşată ca urmare a unei sesizări formulate de Direcţia Generală Antifraudă Fiscală cu care procurorii au colaborat de-a lungul anchetei, solicitând o serie de controale.

„În cadrul grupului evazionist au circulat aproximativ şapte milioane lei, iar prejudiciul estimat este de 3,4 milioane lei. În total, vor fi audiate 11 persoane, dintre care pentru şapte persoane au fost emise mandate de aducere“, a mai spus şeful DIICOT Braşov.

Procurorii DIICOT Braşov şi poliţiştii au făcut, miercuri, 17 percheziţii la persoane suspectate într-un dosar de evaziune fiscală, delapidare şi spălare de bani.

Dintre cele 17 percheziţii, şase au fost făcute la locuinţele unor persoane din localităţile Jibert, Lisa şi Făgăraş, judeţul Braşov, iar 11 la sediile unor societăţi comerciale implicate în circuitul financiar contabil şi comercial creat şi utilizat de persoanele suspectate, potrivit Poliţiei Române.

„Din cercetări a reieşit că, în cursul anului 2010, s-ar fi constituit un grup infracţional organizat, format din şase persoane, în scopul iniţierii şi coordonării unui circuit evazionist prin intermediul unor societăţi comerciale de pe raza judeţelor Braşov, Alba şi Cluj. Societăţile ar fi fost controlate direct sau prin interpuşi de membrii grupării, aceştia urmărind sustragerea de la plata obligaţiilor fiscale generate de activităţile economice desfăşurate prin intermediul societăţilor în cauză”, arată Poliţia Română, într-un comunicat de presă.

Membrii grupării ar fi produs un prejudiciu estimat la aproximativ 3.850.000 de lei, reprezentând TVA şi impozit pe profit neplătit.

„Persoanele bănuite ar fi înregistrat în contabilitatea societăţilor administrate achiziţii fictive de mărfuri şi prestări servicii de la firme de tip fantomă, generând astfel cheltuieli nereale. Plăţile efectuate către firmele fantomă pentru achiziţiile fictive erau transferate prin circuite bancare către alte firme, fiind ulterior retrase în numerar”, a precizat Poliţia Română.

Surse judiciare au precizat că pentru comiterea infracţiunilor ar fi fost folosite două firme fantomă, din judeţele Alba şi Cluj.

Potrivit surselor judiciare, liderul grupării, Dan Vasile, apare în denunţul de la DNA al lui Ovidiu Tender, potrivit căruia acesta ar fi luat, împreună cu Mircea Bica, soţul Alinei Bica, pachetul majoritar de la UPRUC Făgăraş.

Numele lui Bica şi al lui Dan Vasile sunt menţionate în denunţul făcut de omul de afaceri Ovidiu Tender împotriva Alinei Bica, în care a arătat că i-ar fi dat mită, sub formă de acţiuni, printr-un intermediar.

În denunţul făcut în 28 ianuarie, Ovidiu Tender arăta că a fost nevoit să-l angajeze consilier pe Florin Mihăilescu, fost poliţist, care îi era consilier Alinei Bica, pentru a avea şansa unei susţineri din partea fostei şefe a DIICOT în soluţionarea în interesul său a dosarului Carom. Tender a scris în denunţ că i-a oferit lui Florin Mihăilescu salariu şi alte avantaje solicitate.

Totodată, Tender a arătat că, la solicitarea lui Mihăilescu şi a soţului Alinei Bica, a înstrăinat pachetul majoritar de la UPRUC CTR SA din Făgăraş, preţul cesiunii impus fiind de 3,2 milioane euro, din care suma de un milion de euro trebuia să fie în cash, nefiind înregistrată în contabilitate.

Tender ar fi menţionat că Dan Vasile, „aflat în relaţii de prietenie cu familia Alinei Bica, mai exact cu soţul acesteia”, a cumpărat acţiunile la UPRUC CTR SA, după ce i-ar fi fost virată suma de 3,5 milioane de euro dintr-un cont din Rusia într-un cont al său din Austria.

Dan Vasile, care are calitatea de martor într-unul din dosarele Alinei Bica, cunoscut ca dosarul Bica 2, ar fi spus că preluarea pachetului majoritar de acţiuni de la SC UPRUC CTR SA a fost făcută pentru Horia Enciu, care mai încercase să achiziţioneze acţiuni la acea societate, însă nu reuşise.

În dosarul Bica 2, fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată în 25 februarie, alături de Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu.

Alina Bica este acuzată, printre altele, că l-ar fi ajutat pe Ovidiu Tender să obţină o soluţie favorabilă în dosarul Rafo-Carom.

Potrivit procurorilor DNA, în cursul anului 2013, după preluarea funcţiei de procuror-şef al DIICOT, Alina Bica, în urmărirea intereselor lui Ovidiu Tender, de a nu fi condamnat la o pedeapsă cu executare în dosarul Carom, a dispus măsuri abuzive care să direcţioneze concluziile şi poziţia judiciară a DIICOT în faţa instanţei de judecată în cauza respectivă, de o manieră în care acesta să nu fie pasibil de o pedeapsă cu executare în regim de detenţie.

Alina Bica a susţinut că Florian Coldea, prim-adjunctul SRI, i-a cerut să reanalizeze situaţia lui Ovidiu Tender, în dosarul Carom, dată fiind poziţia în Africa a acestuia din urmă şi contractele pe care urma să le deruleze, arăta instanţa supremă în motivarea uneia din deciziile de arestare, luată în dosarul Bica 2.

Bica a precizat în declaraţie că îl informa pe Coldea în legătură cu fiecare termen de judecată care se acorda în dosarul lui Ovidiu Tender, susţinând însă că nu a făcut „niciun demers de uşurare a situaţiei inc. Tender„.

În decembrie 2014, Ovidiu Tender a fost condamnat în dosarul Carom la 11 ani şi patru luni de închisoare, decizia nefiind însă definitivă.” (subl. mea)

De unde rezulta ca e mai mult decat un simplu caz de evaziune fiscala…

Fara indoiala ca e vorba de a face bani – rezulta limpede din articolul Mediafax. Dar pentru cine si in ce scopuri? Pentru cine si in ce scopuri erau acesti bani obtinuti din evaziune fiscala. Observam prezenta Rusiei, conturi prin Rusia, prin Austria…

Fara a fi principalul partener economic al Romaniei, Rusia are influenta in economia noastra – v. aici. De asemenea Rusia a afirmat ca doreste o cooperare economica mai stansa cu Romania. iar ministrul roman al Economiei, Ion Ariton, transmitea in 2011, la Moscova, un mesaj de deschidere din partea Guvernului si a Presedintiei Romaniei – v. aici. Atunci Rusia si-a manifestat si dorinta sa vada mai multe investitii ale companiilor romanesti pe piata rusa. Companiile rusesti manifestau interes „fata de sfera hidroenergetica” (Andrei Fursenko). Lucrurile s-au schimbat dupa evenimentele din Ucraina care au dus la fuga fostului Presedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici, omul Kremlinului, apoi anexarea ilegala a Crimeii de catre Rusia si sprijinul acordat de Rusia separatistilor din Estul Ucrainei, care au condus la impunerea de sanctiuni Rusiei din partea UE si SUA si la o realtie tensionata NATO-Rusia, inclusiv in dosarul sirian. Lucrurile raman in continuare neclare – nu vad pe termen scurt o imbunatatire a relatiilor dintre SUA si Rusia, desi, din cate inteleg, se incearca utilizarea dialogului in acest sens. Parasirea de catre Rusia a modelului european in politica sa interna, in favoarea celui euroasiatic, pune in dificultate relatiile acesteia cu Occidentul. De asemenea noua doctrina militara a Kremlinului, care vede in SUA si NATO principalele amenintari la adresa securitatii Rusiei. Este o schimbare de paradigma, pare-se pe termen lung in politica externa a Rusiei. Rusia e un partener economic important al Germaniei. Pe de alta parte, Germania nu e interesata intr-o Rusie puternica. De aici rezulta ca activitatea de spionaj a Rusiei in UE si SUA va creste. Se creeaza astfel noi provocari de securitate, mai ales in regiunea Marii Negre. Foarte probabil ca in aceasta cheie trebuie citite actiunile DNA de care pomenea maestrul Cristoiu. In actualele conditii geopolitice capacitatea Rusiei de a influenta politica interna a Romaniei trebuie diminuata.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 10, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Neparticiparea Rusiei la Sinodul Pan-Ortodox din Creta

Nu cred ca e gresit spus neparticiparea Rusiei… Pentru ca de fapt cam asta s-a intamplat.

La acest Sinod – v. aici si aici – este adevarat ca nu doar Biserica Ortodoxa Rusa a lipsit. Printre Bisericile Ortodoxe lipsa s-au numarat si cele din Bulgaria, Antiohia si Georgia. Dintre toate acestea patru Biserica Ortodoxa Rusa este cea mai mare, daca, cel putin, ne referim la numarul de membri. Faptul ca nu a participat, evident, nu-i face cinste. Ar indica o aroganta ce intra in contradictie cu smerenia specific crestina. De asemenea intra in contradictie cu iubirea frateasca, de care crestinii ar trebui sa fie animati. Cu alte cuvinte, ce exemplu da Biserica Ortodoxa Rusa? In orice caz, unul negativ. In nici un caz unul de unitate crestina, adica de unitate in Hristos. Si, mai grav, in niciun caz unul de dragoste de aproapele. Iar daca nu ai dragoste fata de aproapele tau, cum ai putea, oare, sa ai dragoste fata de oameni, sa fii de oameni iubitor cum si Domnul Dumnezeul si Mantuitorul nostru Iisus Hristos este?

Sigur, te intrebi de ce n-au participat. Participarea ar fi fost un lucru normal, mai ales ca problemele ce urmau sa fie discutate erau importante si ar fi fost bine ca fiecare Biserica sa-si expuna parerea si sa se dialogheze pe astfel de teme. Evident, nu exista niciun motiv serios sa nu participe. Un motiv serios ar fi cel legat de dogma si de dogmatica. Or, toate Bisericile Ortodoxe marturisesc la fel, aceeasi Dogma si au acelasi Crez. Mai mult chiar, rusii – asa cum arata undeva Sfantul Paisie de la Neamt – au primit credinta ortodoxa de la greci. Si nu invers. Deci motive temeinice de neparticipare nu au existat.

Problema este insa alta… Lucrurile stau mult mai simplu. Din pacate, Biserica Ortodoxa Rusa nu a participat din cauza comunistului nostalgic Vladimir Putin, cel care conduce actualmente – vremelnic, desigur – Rusia. Domnul Putin si-a pus in minte sa bipolarizeze din nou Lumea – in aceasta cheie putem citi nastrusnica sa idee cu Uniunea Euroasiatica ce ar trebui, desigur, sa fie condusa de Rusia, adica de el, de el personal. In asemenea conditii, Biserica Ortodoxa Rusa a trebuit sa se conformeze politicii dictatorului cu valente sovietice, asta ca sa nu aiba de patimit. Daca ar fi participat la Sinod – lucru care ar fi putut sa-l faca fara nicio problema – ar fi intrat in contradictie cu politica Kremlinului. Iar in Rusia lui Putin, daca se intampla lucrul asta ori mori impuscat in plina strada, ori in patul tau, desi esti bine sanatos si nu suferi de nicio boala. Regimurile criminale asa procedeaza. Regimul D-lui. Putin nu a demonstrat contrariu, ca n-ar fi un regim criminal. Au fost omorati oameni politici, ziaristi, asa ca de ce nu ar merge si o vladica ce nu ar da dovada de supunere neconditionata?

Dar dreptatea ar fi cerut ca Biserica Ortodoxa Rusa sa participe! Domnul Putin in schimb a dorit sa nu participe Rusia!! Si a obtinut, din pacate, ceea ce a dorit, punand Biserica Ortodoxa Rusa intr-o pozitie foarte proasta si umilitoare.

Cred ca ar trebui spus ca nu e vorba de nicio schisma. Unii comentatori – spre exemplu D-na. Lelia Munteanu de la Gandul, spune intr-un editorial bun, pe care il recomand a fi citit integral si in original asa:

Sinodul A Toată Ortodoxia continuă, totuşi

„Sinodul Panortodox (A Toată Ortodoxia) a început fără participarea celor patru Biserici – rusă, georgiană, bulgară şi antiohiană, care reprezintă aproximativ jumătate din numărul total al dreptcredincioşilor.

Ca urmare, s-a strârnit o întreagă dezbatere asupra canonicităţii Sinodului, cu argumente şi contraargumente istorico-teologice, greu de urmărit de către mireni.

Ceea ce e lesne de observat, oricât am împacheta realitatea în cuvinte, e schisma din sânul Bisericii Una. O dezbinare care, urmărind faliile geopolitice, dezvăluie mecanismele şi mizele luptelor pentru fratricide pentru putere.

Bisericile-surori absente la Sinodul din Creta, în cap cu Biserica Ortodoxă Rusă, fac demonstraţia penibilă că nu se pot desprinde de jocurile de interese lumeşti.

Patriarhul Ecumenic a rămas neclintit, chiar dacă, până în ultimul moment, a purtat convorbiri telefonice cu întâistătătorii celor patru Bisericii, în speranţa că duminică vor veni să coliturghisească la acelaşi altar: lucrările nu vor fi amânate.

Există patru teme pe ordinea de zi, toate fundamentale, care îşi aşteptau demult rezolvarea  – misiunea Ortodoxiei în lumea contemporană, diaspora, autonomia eclezială şi modul de proclamare a acesteia, Taina Căsătoriei, Postul, relaţiile Ortodoxiei cu ansamblul creştinătăţii.

Faptul că Biserica Ortodoxă Română se află în Creta e un semnal de poziţionare important, chiar dacă acolo nu se va putea lua nici o decizie.

Din păcate, tocmai scopul principal al Sfântului şi Marelui Sinod, acela de a sublinia unitatea Bisericii Ortodoxe, a fost compromis. Chiar dacă, în tulburătoarea sa curăţenie sufletească, Mitropolitul Franţei, Înaltpreasfinţitul Emmanuel a declarat că absenţii sunt, de fapt, prezenţi. Fără îndoială, Dumnezeu a înţeles perfect ce a vrut să spună, oastea credincioşilor mă tem că nu.” (subl. mea)

Nu, schisma nu e. E vorba de altceva. E vorba de efortul de a coabita cu ticalosii!! Adica de a coabita cu oameni, precum Vladimir Putin, ce determina regimuri dictatoriale, de dura represiune impotriva a tot ce nu e pe plac vointei dictatorului!! Despre asta e vorba.

Sinodul e canonic pentru ca au fost invitate toate Bisericile Ortodoxe. E clar ca, spre exemplu, Biserica Ortodoxa Sarba a participat pentru ca Serbia doreste sa se integreze in UE. E mare lucru ca a participat, pentru ca nu a urmat comportamentului rusilor, de unde se vede ca, politic vorbind, Serbia incepe sa se schimbe incetul cu incetul in bine. Si au inteles ca e mult mai importanta unitatea in Hristos a Bisericii decat vremelnicele lupte politice sau ambitia unor dictatori vremelnici de a domina Lumea, adica de a se face robii celui Rau.

Intru totul de acord cu Lelia Munteanu:

Bisericile-surori absente la Sinodul din Creta, în cap cu Biserica Ortodoxă Rusă, fac demonstraţia penibilă că nu se pot desprinde de jocurile de interese lumeşti.

Intr-adevar este penibil. Iar daca, totusi, gresesc eu si Vladimir Putin n-are niciun amestec in toata povestea asta, atunci e si mai penibil! Mai ales ca e vorba de absente totalmente nejustificate!!

Ceea ce s-a intamplat indica un aspect destul de grav, si anume ca Rusia nu e departe doar de valorile europene, dar si de valorile crestin-ortodoxe. Iar aceasta realitate politica ar trebui sa primeasca o riposta pe masura din partea Bruxelles-lui si Washington-ului. Pentru ca avem de a face cu o Rusie ostila, amenintatoare, o Rusie condusa de un dictator, ce poate avea un comportament neprevazut care sa lase de dorit. Inteleg ce s-a discutat la Summitul NATO de la Varsovia: sa nu izolam Rusia, sa avem un dialog cu Rusia. Asa ar trebui. In conditii normale asa ar trebui. Dar data fiind situatia politica actuala din Rusia nu stiu – sunt numeroase semne de intrebare – daca mai e posibil asa ceva si daca nu cumva Rusia tinde sa se pozitioneze de-a dreptul intr-un adversar al Vestului, avand o atitudine concreta in acest sens. Or, un astfel de lucru trebuie sa aiba si un raspuns adecvat.

Citeam ce spune Wikipedia despre Patriarhul Chiril I al Moscovei:

„În ziua de 12 februarie 2016, Patriarhul Chiril I al Moscovei a avut o întâlnire cu Papa Francisc, în Havana, capitala Cubei[6], în urma căreia au semnat o declaraţie comună, cu 30 de paragrafe, în care, printre altele, cei doi îşi exprimă speranţa că această întâlnire va deschide calea reducerii tensiunilor între greco-catolici şi ortodocşi, intensificate de conflictul din Ucraina.[7]

in schimb la Sinodul Pan-Ortodox nu a participat: tocmai asta mi se pare o atitudine necanonica, pentru ca lasa loc de aranjamente intre ierarhi ai Bisericii in locul canonicitatii unui Sinod. Nu atat ca s-a intalnit cu Papa – lucru care nu ma deranjeaza, cat ceea ce exprima atitudinea Patriarhului Chiril I al Moscovei – o atitudine de Patriarh jucator…

august 4, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 7 comentarii

Erdogan, noul Stalin. Al Turciei!!

Ceea ce se intampla actualmente in Turcia cred ca nu mai lasa nicio umbra de indoiala asupra a ceea ce este regimul Erdogan si intentiile liderului de la Ankara. Epurarile masive ordonate de acesta amintesc de cele ordonate de Stalin in Uniunea Sovietica in anii ’30-’40. Ar fi hilar, daca n-ar fi tragic ca au ajuns pana si arbitri de fotbal sa fie concediati pe motiv ca sunt sustinatorii lui Fethullah Gulen!! Si este tragic pentru ca de aici putem vedea pana unde merge represiunea in Turcia.

In legatura cu Fethullah Gulen, trebuie spus ca Turcia a cerut extradarea acestuia Statelor Unite. SUA a cerut dovezi ca Gulen ar fi implicat in lovitura de stat. Din cate inteleg n-au fost trimise astfel de dovezi, deoarece partenerii americani le-ar fi luat in considerare si le-ar fi studiat. Turcia parca a dat SUA un ultimatum, ca si cum SUA ar fi trebuit imediat sa pocneasca din calcaie la ordinul lui Erdogan si sa se conformeze. De fapt, Erdogan a dorit eliminarea celui pe care il considera principalul adversar politic. Pentru asta au loc si arestarile si epurarile masive din Turcia, pe motiv ca cei arestati si concediati ar avea legaturi cu Gulen sau ar fi simpatizantii acestuia. Omul asta ar aresta si jumate Turcia daca ar afla ca e simpatizanta lui Gulen!

Insa declaratia cea mai aiuritoare facuta de Erdogan este aceea potrivit careia „Occidentul sustine terorismul si sta alaturi de pucisti„. O declaratie ce arata destul de clar atitudinea ostila a sefului de stat turc fata de Occident in general, adica UE si SUA. O atitudine totalmente neprietenoasa, care arata, iarasi, destul de limpede orientarea politica a lui Erdogan. Spre Moscova. De remarcat e si faptul ca imediat dupa lovitura de stat esuata, Erdogan va face o vizita de stat la Moscova. De ce n-o face la Bruxelles, cum ar fi fost normal? Deoarece Turcia dorea sa faca parte din Uniunea Europeana. Isi faceau planuri in acest sens. Deci normal ar fi fost sa faca o vizita de stat la Bruxelles si sa explice situatia din Turcia. Se vede limpede: nici vorba de asa ceva! El lanseaza acuzatii la adresa Vestului, punandu-se, fara sa-l oblige cineva, intr-o relatie tensionata cu Vestul, plina de ostilitate. De unde ar rezulta ca doreste sa construiasca o alta relatie politica, cu Rusia lui Putin – de aici si vizita la Moscova. Si ar mai trebui spus ca Erdogan nu tine cont ca e ridicol sau nu.

Regimurile corupte se intalnesc la un moment dat. Este cazul regimului lui Putin si al lui Erdogan. Erdogan intoarce spatele Vestului cu care a avut o relatie din care Turcia a castigat, in schimbul beneficiului personal: obtinerea Puterii absolute si a cat mai multe parale. Pentru el conteaza mai putin, ca sa nu spun deloc, ca economia Turciei se prabuseste, iar Rusia n-are cum sa ajute economic Turcia. Ca nu conteaza Drepturile Fundamentale ale Omului, se vede cu ochiul liber. Ceea ce conteaza pentru el este Puterea absoluta. Asa cum si pentru Vladimir Putin, nu Rusia conteaza. Ci, in ultima instanta, Puterea absoluta si perpetuarea acesteia.

Dupa parerea mea, Vestul si mai ales SUA ar trebui sa trateze cu toata seriozitatea ceea ce se petrece in Turcia si metamorfozarea lui Erdogan in dictatorul Turciei, lucru urmarit de multa vreme de acesta. Erdogan doreste – cel putin asa rezulta din exprimarile sale politice – sa intoarca spatele Vestului. Or, lucrul acesta ridica probleme geopolitice importante. Pentru ca Rusia e un adversar al Vestului, iar Turcia doreste sa fie cooptata intr-o astfel de atitudine.

Este criticabil faptul ca Administratia Obama nu a fost mai ferma la adresa Turciei, ca sa impiedice o astfel de evolutie, daca poate fi numita asa, a Turciei. Erdogan si-a construit pas cu pas un regim de putere personala, ajungand la apogeu cu aceasta lovitura de stat esuata. In legatura cu lovitura de stat, lucrurile raman neclare. In legatura cu Erdogan si regimul sau corupt lucrurile erau clare de multa vreme. Cu toate acestea, nici UE si nici SUA nu au reactionat cand a trebuit. Cand Erdogan nu era inca atat de puternic precum este acum. Nu doar SUA, dar nici UE nu a avut o pozitie ferma fata de Turcia, impiedicand atunci cand era posibil infiriparea unei dictaturi. Nu au fost sanctionate derapajele de la democratie. Nu au fost sanctionate derapajele de la respectarea Drepturilor Omului. Nu au incercat reconcilierea intre Gulen si Erdogan. Neglijentele acestea au putut face posibile amestecuri subtile in viata politica si interiorul statului turc, facilitate de coruptie, ale unor alte forte. Ostile Vestului. Ostile Democratiei, Drepturilor Omului. Ostile Lumii Libere. De aceea n-ar trebui sa ne mire prietenia care se infiripa acum intre Erdogan si Putin.

SUA s-au concentrat prea puternic pe Siria, dar fara sa faca mare lucru. Ceea ce se intampla acum in Siria este consolidarea regimului lui Bashar al-Assad, cu sprijinul Rusiei, chiar daca pretul va fi o Sirie aproape total distrusa. SUA n-au inteles ca Rusia, sau mai bine zis regimul Putin, are nevoie de parteneri dictatori sau corupti. Acum Rusia e pe punctul de a mai avea un partener: Recep Tayyip Erdogan. Care va distruge Turcia!!! Si care va crea, daca nu a inceput chiar s-o si faca, o mare stare de instabilitate politica si militara in regiune, dar favorabila Rusiei. Daca Vestul ar fi inteles la timp cum stau lucrurile, n-ar fi lasat sa se dezvolte o asemenea situatie periculoasa.

Erdogan ar trebui sa stie ca situatia din Siria si valul mare de refugiati cu care se confrunta nu doar Turcia e opera unui dictator – Bashar al-Assad – sustinut frenetic de catre Kremlin. A fost dictatura personala a familiei al-Assad decenii de-a randul care au adus, intr-un final, Siria intr-o fundatura. Rusii s-au opus democratiei in Siria pentru ca au dorit sa pastreze aceasta tara in sfera lor de influenta. Iar cel mai lesne de realizat a fost prin intermediul unui dictator obedient.

Ceea ce se poate face acum este ca prin eforturi diplomatice sa-l determine pe Erdogan sa schimbe linia politica gresita pe care tinde tot mai mult sa umble. Pe de alta parte, NATO trebuie sa intareasca securitatea la Marea Neagra. Lucru e cu atat mai important cu cat situatia din Turcia se poate deteriora. Iar slabirea Turciei in cadrul NATO e o mare problema de securitate, as spune fara teama de a gresi: globala. Se prefigureaza o Axa Ankara-Moscova, iar lucrul acesta trebuie impiedicat. Erdogan trebuie facut sa inteleaga ca face un joc periculos, din care Turcia n-are cum sa castige ceva, dimpotriva! Ar fi bine sa se uite cum a „evoluat”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, Rusia din punct de vedere economic, inrautatind relatiile cu Vestul. De asemenea, epurarile masive realizate de regimul Erdogan se vor intoarce impotriva acestuia. Erdogan trebuie sa stie asta, chiar daca acum e imbatat de Putere. Iar un as in maneca nu prea se vede ca ar avea, decat unul slab numit Rusia. A rata un parcurs european pentru Turcia ar fi un lucru dezamagitor, dar a-l rata cu buna stiinta, a indeparta cu buna stiinta Turcia de Occident e o MARE PROSTIE!!

Astfel de afirmatii: „Cei pe care ii credeam prietenii nostri iau partea pucistilor si teroristilor” arata mentalitatea sa gresita. Vestul nu va fi prieten cu dictatorii. Arata nu doar o mentalitate gresita, dar si o grava greseala diplomatica. Ar trebui ca cineva sa-l trezeasca din betia Puterii pe omul acesta si sa-i explice ca merge pe o cale gresita. Din care nu va castiga nimic nici el si nici Turcia.

Un articol interesant

Adevarul

Mai e posibilă o Turcie europeană?

Cristian Preda

„Da, e adevărat: Turcia a dobândit statutul de candidată la aderare europeană în acelaşi moment cu România. Se întâmpla la Consiliul European de la Helsinki, din decembrie 1999. Turcii au început negocierile când noi le încheiasem deja, iar până astăzi nu au fost deschise nici jumătate din cele 35 de capitole, care trebuie să îngăduie sincronizarea cu europenii.

Sunt, de fapt, 16 capitole deschise, ultimul – pe 30 iunie, în ziua în care se încheia preşedinţia olandeză a Consiliului UE. Asta a fost o promisiune făcută în noiembrie anul trecut, când dialogul Ankara-Bruxelles a cunoscut o bruscă revigorare. Toată lumea ştie de ce s-a întâmplat asta: europenii au realizat câtă nevoie au să coopereze cu turcii în dosarul imigranţilor veniţi din Siria şi de la Est de Siria, în căutarea unui refugiu. Iar ca să ne ajute, Erdogan a cerut – la schimb – deblocarea câtorva dosare mai vechi. El s-a ţinut de cuvânt: acordul UE-Turcia din martie a închis aşa-numita „rută balcanică”.

Şeful statului turc nu e doar un om al revanşei, calculat şi necruţător, ci şi un lider autoritar a cărui coerenţă are de ce să ne îngrijoreze.

În schimb, un alt dosar repus pe masa discuţiilor turco-europene, cel al suprimării vizelor, a fost un eşec. Deşi la Bruxelles, în primăvară, au fost accelerate procedurile necesare pentru a îngădui circulaţia fără oprelişti a oricărui turc, timp de 90 de zile, în ţările europene, preşedintele Recep Erdogan a blocat cu bună ştiinţă îndeplinirea unei ultime condiţii solicitate de UE, şi anume schimbarea legii anti-teroriste. Reproşul formulat de către europeni era următorul: definirea vagă a terorismului îngăduie guvernului turc ca, sub această rubrică, să-şi vâneze adversarii, fie ei politicieni ori jurnalişti. Erdogan a refuzat modificarea, pretextând că ţara este ameninţată şi a început să-i critice pe partenerii săi din UE, acuzându-i că nu-şi respectă angajamentele luate.

Ceea ce s-a întâmplat după puciul militar din 15 iulie confirmă că europenii au avut dreptate. Şeful statului turc nu e doar un om al revanşei, calculat şi necruţător, ci şi un lider autoritar a cărui coerenţă are de ce să ne îngrijoreze. Tentativa unei părţi a armatei de a-l răsturna de la putere a fost descrisă ca un act de terorism, pus la cale de Fethullah Gülen. Pe această bază şi folosind liste cu adversari alcătuite înainte de puci, preşedintele a poruncit pedepsirea unor cetăţeni turci, din cele mai diverse categorii: militari, judecători, profesori, poliţişti, ziarişti. Unii au fost suspendaţi, alţii arestaţi. Mai mult decât atât, Erdogan a declarat public că ar fi nevoie ca Ankara să revină la folosirea pedepsei capitale, invocând din nou argumentul confruntării cu teroriştii. Trebuie ştiut că eliminarea condamnării la moarte din sistemul penal a fost o condiţie pentru începerea negocierilor de aderare. Dacă Turcia revine la pedeapsa capitală, ea pierde statutul de ţară-candidată la intrarea în UE. Şi Jean-Claude Juncker, şi comisarul Johannes Hahn au reamintit recent acest fapt elementar. Asta ar complica, de bună seamă, şi celelalte două dosare pomenite – vizele şi imigranţii.

În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă.

Se va întâmpla aşa? Nu mă grăbesc să fac profeţii. E evident, însă, că preşedintele Erdogan face în ultima vreme gesturi contradictorii. O dovedeşte, de pildă, felul în care a tratat relaţiile cu Israelul, boicotat pentru mai mulţi ani şi recuperat recent ca aliat de încredere, ca şi raporturile cu ruşii, încă mai volatile decât cele cu israelienii. Asemenea viraje întăresc rezervele acelor europeni care consideră că Turcia trebuie ţinută la uşa Uniunii şi sădesc neîncredere în tabăra amicilor unei societăţi liberale dincolo de Bosfor. În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă.” (subl. mea)

Dl. Cristian Preda este europarlamentar si profesor de stiinte politice iar parerea domniei sale ne intereseaza, desigur.

Eu l-as intreba pe Dl. Preda de ce UE nu a fost mult mai ferma in legatura cu „Reproşul formulat de către europeni era următorul: definirea vagă a terorismului îngăduie guvernului turc ca, sub această rubrică, să-şi vâneze adversarii, fie ei politicieni ori jurnalişti” atunci cand „Erdogan a refuzat modificarea, pretextând că ţara este ameninţată şi a început să-i critice pe partenerii săi din UE, acuzându-i că nu-şi respectă angajamentele luate„? Nu este o rusine sa ai fermitate in a-ti sustine valorile! Iar lucrul asta trebuia facut. Politicos, desigur. Dar ferm. Se vedea inca de atunci ca Erdogan urmarea Puterea absoluta.

„În aceste condiţii, nu e exclus ca, prin ricoşeu, Balcanii de Vest să rămână singura regiune pentru care perspectiva integrării e cât de cât certă” – e bine ca Uniunea se largeste capatand noi membri. Insa ce valori au acesti noi membri? E vorba si de Serbia?

Ce vreau sa spun cu asta? Sunt destule tari in regiune, tari europene, care achieseaza spre o relatie buna cu Rusia. Ca doresti relatii bune cu Rusia, mai treaca-mearga. Dar cum poti sa ai relatii bune cu un regim care nu-ti impartaseste valorile? Pentru ca regimul Putin nu impartaseste valorile europene. E similar, daca nu chiar identic, cu regimul Erdogan. Eu asta nu prea inteleg. Pe cale de consecinta – mai ales ca domnia sa a fost in Bosnia, nu-i asa – Balcanii de Vest ce valori impartasesc? Cele ale regimului Putin sau cele europene? Lupta impotriva coruptiei? Nu de alta, dar din cate se poate constata destul de usor, doar Romania lupta impotriva coruptiei. Face foarte bine, desigur. Dar parca nu prea e in regula. La cat de stranse sunt relatiile dintre Ungaria si Rusia, dintre Bulgaria si Rusia – tari care se ascund sub plapuma NATO, ca sa reiau o expresie a doamnei Victoria Nuland – parca nu vad ca se lupta impotriva coruptiei. Serbia nu e in UE… Dar in Balcanii de Vest se lupta impotriva coruptiei? Exista o asemenea determinare?

Un articol electoral…

… semnat de Andreea Paul:

4 ani de guvernare cu Dragnea ar fi un dezastru după cei 15 ani de guvernare cu PSD din ultimul sfert de veac

După puciul eșuat din Turcia, am urmărit ca întreaga planetă interviul dat pe CNN de președintele Erdogan.

Dincolo de spusele din interviu mi-a rămas întipărit în memorie un lucru pe care nu îl remarcasem în imaginile cu președintele Turciei de până atunci: privirea acestuia. Un mod terifiant de a privi „prin” oameni, cu ochii goi, de pocherist impasibil, dezvăluind o siguranță și o liniște abisale, înspăimântătoare. Cu mesajul „Eu știu cum stau lucrurile, voi nu” subînțeles. 

Mi-am dat seama apoi că mai întâlnisem privirea și atitudinea aceea. M-am gândit mult timp la cine. Și am avut o revelație: la Vladimir Putin. Aceeași atitudine, aceeași uitătură.

Explicațiile coincidenței stilului celor cei doi sunt destul de evidente – ei înșiși sunt lideri destul de congruenți. Cu satisfacția găsirii perechii atitudinale a lui Erdogan, am renunțat să mai caut personaje similare în memorie, până ieri, când am realizat privind știrile la televizor că avem și noi în politica românească o postură publică și o privire de același fel: Liviu Dragnea, președintele PSD.

Nu vreau în vreun fel să demonizez politicianul român în cauză – este departe de magnitudinea celor doi președinți de țară și de „apucăturile” lor.

Dar, nu pot să mă întreb de ce ținuta domnului Dragnea transmite același mesaj autoritar privitorului român.

Și nu numai privitorului, ci și ascultătorului – tonul vocii politicianului fiind inclus în stilul acesta personal de „calm terifiant sugerând o mare putere”.

Bineînțeles că un asemenea „stil” este „jucat” – cu mai mult sau mai puțin talent – pe o scară care coboară de la Putin, la Erdogan, până la Dragnea.

Pericolul – care se vede cel mai bine la primii doi – este că stilul acesta asumat pentru terți devine încetul cu încetul „fire” a persoanei.

Domnul Dragnea are totuși multe șanse să redevină „uman” / natural / firesc: e mai tânăr, a împrumutat maniera în cauză de mai puțin timp.

De obicei această re-devenire se petrece după ce (iluzia că ai) puterea se pierde. În PSD există două exemple marcante (pe lângă multe altele mai minore) în acest sens: Adrian Năstase și Miron Mitrea. Cei doi vorbeau din vârful buzelor, priveau în zare chiar dacă se aflau într-un birou fără ferestre, se uitau „prin” interlocutori, mestecau vorbele cătinel, cătinel, ca și cum ar fi vorbit permanent în citate. Acum nu mai au atitudinea respectivă. Parcă s-au re-umanizat: nu mai zâmbesc superiori și plictisiți, ritmul vorbelor lor este iar firesc, privesc din nou în ochi compatrioții. E ca în parabola militară, când caporalul nu s-a dezumflat până nu i s-au dat jos tresele de pe umeri.

La ce folosește o asemenea atitudine lui Dragnea? Ei, la multe! Toată lumea își aduce aminte de Putin făcându-l pe moment pe industriașul Deripaska să semneze o hârtie fără s-o citească. Merge în Rusia! Merge acum și în Turcia. 

Dar la noi? Merge la PSD. Nevoia de tătuc dur, dar patern, de „mână de fier în mănușă de catifea” este încă o necesitate – se pare – la social democrații români. Poate acesta este chiar ultimul liant care mai ține la un loc metastatica structură îmbătrânită și dez-ideologizată politic a PSD-ului.

Cum să mai ții la un loc numeroșii „miliardari de stânga”, cum să mai dai o culoare politică roșiatică baronilor PSD locali cu elicopter la scară?

Cu giumbușlucurile tinerești și intelectualitatea doctorală a lui Ponta nu a mers.

A trebuit să apară Liviu Dragnea – un personaj vetust pentru mileniul trei, dar recognoscibil și strict necesar în partid. Dragnea este pentru simpatizanții tradiționali ai PSD ușor „deductibil” din linia simpaticului, dar fermului liberalizator al comunismului, Ion Iliescu sau a durului cu voce cântată și cu zâmbet ucigător Adrian Năstase. Amintesc aici doi lideri ai PSD care au împrumutat aproape până la identificare personală „stilul Năstase” – Ecaterina Andronescu și Titus Corlățean.

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Cred că este un mod demult depășit de a te impune ca lider. Lumea de astăzi respinge ca pe o atitudine aberantă o asemenea abordare. Managerul / liderul economic / politic / administrativ din mileniul trei nu mai este cineva de tip dictatorial – un Napoleon, un Alexandru cel Mare care merge înaintea întreprinderii / partidului / primăriei urmat cu sfințenie de subordonați / membri / cetățeni. Liderul de azi nu mai merge „înaintea oastei” strigând slogane goale de conținut. Liderul este acum cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.

Are nevoie România de un lider puternic și autocratic? Care să spună jumătăți de adevăr (vezi Rusia și Turcia), restul rămânând subînțeles drept „secret pe care îl știu doar eu și oamenii mei”?

Asta ne trebuie în timpul alegerilor? Așa ceva ne trebuie la putere, la guvern? O autoritate care să vină dintr-o atitudine de tip – „Stați liniștiți. Fiți calmi. Stați la locurile voastre! Baronii PSD lucrează pentru binele vostru. Și doar EU îi pot ține în mână!?”

Nu ar trebui să se întâmple așa ceva din toamnă. Ar fi o întoarcere în trecut. Ar fi o ieșire „în decor” a României, ca a Rusiei sau a Turciei.

Atenție! În teritoriu, în județe, baronii se pregătesc pentru o asemenea Românie. Mecanismul perfect uns în anii ce au trecut al PSD este perfect pregătit să macine iarăși potențialul României în anii care vor urma. La fel cum a guvernat 15 ani din ultimul sfert de veac.

O viitoare Românie condusă cu calm șiret de Liviu Dragnea așteaptă doar voturile noastre.

I le dăm?”

Cel mai interesant text mi s-a parut acesta:

De ce ar avea nevoie România de asemenea politicieni? Cred că este un mod demult depășit de a te impune ca lider. Lumea de astăzi respinge ca pe o atitudine aberantă o asemenea abordare. Managerul / liderul economic / politic / administrativ din mileniul trei nu mai este cineva de tip dictatorial – un Napoleon, un Alexandru cel Mare care merge înaintea întreprinderii / partidului / primăriei urmat cu sfințenie de subordonați / membri / cetățeni. Liderul de azi nu mai merge „înaintea oastei” strigând slogane goale de conținut. Liderul este acum cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.

Eu am inteles ce a vrut sa spuna. Dar… E un „dar”… Dar distanta de la Napoleon si Alexandru cel Mare la Liviu Dragnea nu e una mare, CI E UNA URIASA!!! Lasa impresia ca il compara pe Dragnea cu cei doi mari lideri. Nu ai stiu cine a zis, Vanghelie parca, despre Dragnea ca ar fi un „taranus”… Pai, cam asa si e… 🙂 . Apoi fraza cu „Liderul de azi nu mai merge „inaintea oastei” ci e „cel din urmă, cel care stă cu discreție „în spatele” comunității, cu grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte.” – aici trebuie sa avem grija!! Ca nu cumva si „liderul care sta cu discretie „in spatele comunitatii” (cu ghilimelele de rigoare, fireste, n.m) ” sa nu ajunga sa fie ca si cel care merge „inaintea oastei”, de vreme ce are „grija ca și cei mai puțin capabili membri ai comunității să meargă pe aceeași cale cu întreaga structură umană din care este parte„. Pentru ca nu prea imi suna a fi democratic si aparator al libertatii nici un astfel de regim politic…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 4, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 21 comentarii

Doua, ba chiar trei probleme serioase legate de Turcia…

Sigur, se fac multe speculatii asupra a ceea ce s-a intamplat recent in Turcia: lovitura de stat. Acum asta e… Dar ce a urmat acestei lovituri de stat esuate ridica serioase semne de intrebare, pune niste probleme ingrijoratoare…

In primul rand valul imens de arestari din Armata Turca. Din cate am inteles eu, peste 100 de generali arestati si umiliti in mod public. Dar, in general vorbind, foarte multi militari arestati si umiliti. Lucrurile acestea conduc catre o slabire evidenta a Armatei, mai ales cand capii Armatei sunt destituiti, arestati si terfeliti in mod public. Sa nu uitam ca Turcia e tara membra NATO cu a doua mare armata din NATO, daca am inteles bine.

General inseamna comandant in armata. Sefii armatei din Turcia erau oameni foarte bine pregatiti profesional, cu pregatire vestica in acest domeniu. Stateam si ma intrebam cati ani ia formarea unui general in Armata. Nu stiu, dar probabil cel putin 10 ani…O armata fara comandanti competenti e clar ca e slabita, iar Armata Turca e slabita pe termen mediu. Nu mai vorbesc de umilirea generala a Armatei Turce de catre acest Erdogan si Guvernul sau. Ceea ce conduce in mod necesar la slabirea flancului sud-estic al NATO, la slabirea NATO la Marea Neagra. Rusii se intaresc, in schimb, in Crimeea.

Din acest punct de vedere avem de a face cu o mare provocare de securitate, care ar trebui compensata prin ceva.

O alta mare problema, foarte grava, e legata de economia Turciei. S-a evitat prabusirea lirei turcesti, dar economic Turcia nu se simte deloc bine, cum arata si prof. Mircea Cosea. Turismul, o importanta sursa de venit pentru Turcia, inregistreaza o scadere considerabila. Pe de alta parte, din punct de vedere social, lucrurile stau rau, avand in vedere 70.000 de epurari si 13.000 de arestari!! Au fost arestati inclusiv civili, profesori. Aceste lucruri arata o stare de instabilitate interna in Turcia, iar daca situatia economica se va inrautati, instabilitatea se va accentua. Repet, Turcia e o tara membra NATO. O accentuare a starii de instabilitate pe plan intern inseamna inca o serioasa provocare de securitate (conform a ceea ce s-a stabilit la Summitul NATO de la Varsovia). Nu mai vorbesc de coruptia la nivel guvernamental din Turcia, la un nivel ridicat.

Legat de aceste doua aspecte, ce am putea spune despre vizita pe care Erdogan o va intreprinde in Rusia? In primul rand nu mi se pare clar scopul acestei vizite. Lovitura de stat a fost data dupa ce Turcia a reluat relatile cu Rusia, iunie 2016, intrerupte in urma incidentului cand o racheta turca a doborat un avion rusesc, cu ocazia interventiei in Siria impotriva ISIS. Dar daca Rusia va incerca sa profite de slabirea flancului sud-estic al NATO?

O alta problema grava e legata de aceste arestari masive si de faptul ca Erdogan doreste sa aiba Armata si Serviciile Secrete ale tarii sub comanda sa personala. Si atunci se pune intrebarea daca Turcia mai ramane in setul de valori al Aliantei Nord-Atlantice, care ne vorbesc despre democratie si respectarea Drepturilor Omului. Or, in Turcia vedem cum creste un dictator sub ochii nostri!! Lucru ce reprezinta inca o serioasa provocare de securitate.

Este de remarcat aspectul geopolitic legat de normalizarea relatiilor nu doar cu Rusia ci si cu Israel. Interesant este ca se prefigureaza o Axa Ankara – Tel Aviv – Moscova. Consecintele nu sunt deloc clare in prezent. Dar ceea ce se poate remarca ar fi cresterea influentei Rusiei la Marea Neagra si in Orientul Mijlociu. In conditiile in care pozitia premierului bulgar, Dl. Boiko Borisov, a fost favorabila Rusiei, s-ar putea sa avem de a face, date fiind si miscarile de politica externa ale Turciei din ultima vreme, la o afectare a echilibrului geostrategic si militar, atat la Marea Neagra cat si in Orientul Mijlociu. In aceste conditii creste rolul Romaniei, tara membra NATO si partener de nadejde al SUA in aceasta regiune.

Evolutia politica si economica legata de apropierea Turciei de Rusia nu e pe cale sa ne linisteasca. Turcia ar putea sa aiba de suferit din punct de vedere economic, ceea ce ar accentua o stare de instabilitate interna, cum aratam mai sus. De asemenea in Turcia coruptia la nivel inalt e foarte mare. Turcia s-ar putea transforma intr-un paradis fiscal in urma unei eventuale intelegeri Erdogan-Putin. De altfel lucrul acesta e dorit, desigur, de oligarhii rusi, dupa lovitura primita recent in Cipru. Putem presupune acest lucru E dorit si de elita de la Ankara care si-ar creste astfel Puterea in societatea turca. Putem presupune si acest lucru. Coruptia ar atinge cote colosale!!!

Stau si ma intreb care ar fi pozitia SUA fata de aceste evenimente si eventuale consecinte… Ca nu prea vad o pozitie clara… Cel putin pana acum.

Traim o perioada in care se incalzesc anumite relatii:

Agerpres

Premierul israelian Netanyahu salută încălzirea relațiilor cu Egiptul și președintele Sisi

„Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a salutat joi încălzirea relațiilor cu Egiptul și președintele său, Abdel Fattah al-Sisi, care a înlăturat un guvern islamist considerat ostil legăturilor între cei doi vecini, relatează Reuters.

Egiptul a fost prima țară arabă care a recunosc Israelul în 1979, dar căderea lui Hosni Mubarak în 2011 a adus la putere guvernul lui Mohamed Morsi de la Frăția Musulmană, încordând relațiile cu Israelul.” – more

Pe de alta parte… :

Clinton îl acuză pe Trump de „obediență absolută” față de obiectivele diplomației ruse

„Candidatul democrat la alegerile prezidențiale din SUA, Hillary Clinton, l-a acuzat duminică pe rivalul său republican, Donald Trump, de „obediență absolută” față de obiectivele diplomației ruse, într-un nou episod al unei polemici despre presupusele legături ale miliardarului cu Moscova, relatează AFP.

Afirmațiile controversate ale lui Donald Trump din ultimele zile cu privire la Rusia și despre e-mail-urile dnei Clinton și ale Partidului Democrat — pe care el le-a pus apoi pe seama „sarcasmului” său — au alimentat criticile de incompetență la adresa sa, tabăra lui Clinton acuzându-l că încurajează o „putere străină să-i spioneze opozantul politic”.

Moscova este suspectată de responsabili democrați și de agenții specializate în securitate cibernetică că a încercat să influențeze campania electorală americană în favoarea republicanului Donald Trump, prin orchestrarea scurgerii a 20.000 de mesaje din tabăra democraților.” – more

Iar in Europa… :

Difuzarea unui discurs al lui Erdogan, interzisă cu ocazia unei manifestații în favoarea acestuia în Germania

„Aproximativ 20.000 de persoane, potrivit poliției, s-au adunat duminică la Koln, în Germania, pentru a-și exprima sprijinul față de președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, după tentativa de lovitură de stat eșuată, dar difuzarea unui discurs așteptat al acestuia a fost interzisă de autoritățile germane, relatează AFP.

Reuniți pe malul drept al Rinului, susținătorii președintelui islamo-conservator turc au agitat drapele turcești și au intonat imnul turc, apoi pe cel german, păstrând un minut de reculegere în memoria victimelor loviturii de stat eșuate din 15 iulie.

Cu puțin timp înaintea începerii manifestației, președinția turcă a calificat drept „inacceptabilă” decizia celei mai înalte instanțe juridice germane, Curtea Constituțională, de a interzice intervenția în direct în cursul acestei manifestații printr-o legătură video a președintelui Erdogan.

Autoritățile germane se temeau că un astfel de discurs ar putea exacerba tensiunile în cadrul diasporei turce din Germania, unde opozanții Partidului Dreptății și Dezvoltării (AKP, islamo-conservator aflat la putere în Turcia) se declară victime ale amenințărilor și hărțuirii în cadrul epurărilor angajate de putere după tentativa de puci.
Interdicția „este inacceptabilă”, a declarat un purtător de cuvânt al președinției turce, Ibrahim Kalin, într-un comunicat.

Germania are cea mai importantă diasporă turcă din lume — 1,55 de milioane de turci — și tensiunile sunt mari în această comunitate după tentativa de lovitură de stat militară eșuată în Turcia la 15 iulie și epurările ce au urmat.” – more

Putin nu sta degeaba…:

Putin evocă provocări în materie de apărare, într-un discurs de Ziua marinei ruse

„Flota militară rusă a primit în ultimii ani nave de ultimă generație, echipate cu armele cele mai moderne, capabile să răspundă provocărilor și amenințărilor care există în lumea de astăzi, a declarat, duminică, președintele rus Vladimir Putin, într-un discurs cu ocazia Zilei marinei ruse, potrivit EFE și Vesti.

„Nave moderne, echipate cu cele mai noi arme, intră astăzi în serviciul flotei militar”, a reiterat președintele Putin, comandantul suprem al armatei ruse, subliniind că toate acestea se fac pentru a „menține un nivel ridicat de pregătire de luptă, în conformitate cu provocările și amenințările existente”. […]

Modernizarea forțelor militare ruse coincide cu cea mai gravă criză din relațiile dintre Rusia și Occident după Războiul rece, ca urmare a rolului Moscovei în situația din Ucraina.

Rusia și-a crescut în mod semnificativ numărul de teste cu arme nucleare și manevre militare, atât la frontiera sa cu Uniunea Europeană, cât și în alte regiuni ale țării, scrie EFE.” – more

Stare acuta de instabilitate politica in Turcia:

Sute de mii de manifestanți convocați de opoziție cer păstrarea principiilor laice în Turcia și condamnă lovitura de stat

„Sute de mii de persoane s-au adunat duminică în piața Taksim din Istanbul, la chemarea Partidului Social-Democrat (CHP), de opoziție, pentru a condamna lovitura de stat militară eșuată și orice deviere de la principiile republicane și laice ale statului turc, transmite EFE.

Manifestanții s-au pronunțat împotriva oricărui tip de intervenție militară, precum și împotriva a ceea ce ei consideră a fi o îngrijorătoare derivă autoritară a președintelui turc, islamistul conservator Recep Tayyip Erdogan.

Reprezentanții CHP se tem că Ergodan va profita de starea de urgență, în vigoare de joi, pentru a impune un guvern incompatibil cu valorile democratice.

AGERPRES/(AS — editor: Gabriela Ionescu, editor online: Ada Vîlceanu)”

O reactie a Americii:

Ambasada SUA la Ankara anunță că familiile angajaților sunt autorizate să părăsească Turcia

„Ambasada SUA la Ankara a anunțat marți că Departamentul de Stat a autorizat plecarea voluntară a membrilor de familie ale angajaților de la misiunea diplomatică din Turcia după tentativa de lovitură de stat eșuată, transmite Reuters.

Declararea stării de urgență în Turcia a determinat totodată Departamentul de Stat să schimbe statutul, a anunțat Ambasada într-un mesaj de securitate trimis pe e-mail, adresat americanilor care locuiesc în Turcia.

‘Pe parcursul acestei perioade, cetățenii americani în Turcia se pot confrunta cu o creștere a activităților poliției sau armatei și cu restricții de circulație’, se mai menționează în e-mailul trimis de Ambasada SUA la Ankara.

AGERPRES/(AS — editor: Gabriela Ionescu, editor online: Simona Aruștei)”

Iata ce spune si Romania Libera:

Şeful Statului Major General al SUA, la baza aeriană de la Incirlik: Relaţiile dintre cele două state s-au deteriorat în urma tentativei de lovitură de stat

„Generalul Joseph Dunford, şeful Statului Major General al SUA, urmează să întreprindă o vizită la baza aeriană de la Incirlik, aceasta fiind prima vizită în Turcia a unui înalt oficial american după tentativa de lovitură de stat din data de 15 iulie, relatează presa turcă, potrivit Mediafax.

Potrivit unor surse diplomatice citate de cotidianul Hurriyet, Dunford va purta discuţii la Ankara cu oficialii turci pe tema cooperări militare între cele două state şi va întreprinde o vizită la baza de la Incirlik, utilizată de Statele Unite şi NATO pentru operaţiunile aeriene în Siria şi Irak împotriva grupării teroriste Stat Islamic.

Relaţiile dintre cele două state s-au deteriorat în urma tentativei de lovitură de stat, şi se aşteaptă ca vizita oficialului american să clarifice poziţia Statelor Unite în privinţa evenimentelor petrecute în Turcia după data de 15 iulie. Pe de altă parte, vizita lui Dunford la baza de la Incirlik, considerată că ar fi fost principala citadelă a complotiştilor, ar putea ridica semne de întrebare privind o posibilă implicare a Statelor Unite în tentativa de lovitură de stat, notează cotidianul Yeni Safak.

Recent, generalul Dunford a catalogat drept „absurde” informaţiile din presa turcă care indicau faptul că tentativa de lovitură de stat ar fi fost orchestrată de un general american în retragere. În cursul zilei de duminică, aproximativ 7.000 de militari şi poliţişti au înconjurat şi blocat temporar baza aeriană de la Incirlik, presa turcă sugerând că poliţia ar fi primit informaţii care indicau pregătirea unei noi tentative de lovitură de stat. Totuşi, ministrul turc pentru Afaceri Europen, Omer Celik, a anunţat pe reţelele sociale că operaţiunea a fost doar o măsura generală de securitate, adăugând nu au fost depistate probleme acolo.

O facţiune a armatei turce a încercat să înlăture Administraţia Recep Tayyip Erdogan pe 15 iulie, Ankara atribuind tentativa de lovitură de stat simpatizanţilor clericului musulman Fehtullah Gulen, aflat în Statele Unite. Pentru a demara procedura de extrădare, Washingtonul a cerut Ankarei să furnizeze o dovadă clară a implicării lui Fethullah Gulen în tentativa de lovitură de stat, însă se estimează că procesul de extrădare ar putea dura ani de zile. Gulen a condamnat lovitura de stat şi a negat orice implicare.

Recent, ministrul turc de Externe, Mevlut Cavusoglu, a declarat că relaţiile turco-americane vor fi afectate dacă Statele Unite vor refuza să îl extrădeze pe clericul musulman Fethullah Gulen.”

Nu putem sti in ce masura si daca Donald Trump se va intelege cu Putin, in cazul in care va ajunge Presedintele SUA. Cert este ca avem o realitate ingrijoratoare in legatura cu Turcia lui Erdogan, realitate care reclama intarirea prezentei americane la Marea Neagra. De asemenea o cooperare militara in cadrul NATO intre Romania si Grecia. O cooperare militara la Marea Neagra intre Romania si Bulgaria a cazut… Astfel de masuri sunt necesare atat datorita pozitiilor politice ale lui Erdogan cat si in cazul accentuarii unei stari de instabilitate politica in Turcia, in contextul in care Rusia se intareste din punct de vedere militar in Crimeea.

Turcia s-a dovedit a fi o veriga slaba in NATO, iar aceasta lovitura de stat esuata, care s-a intamplat imediat dupa Summitul NATO de la Varsovia, pare a fi lucrarea serviciilor rusesti de spionaj. Pentru ca Rusia are tot interesul in slabirea Aliantei Nord-Atlantice, pe care o percepe ca pe un pericol la propria sa securitate, pe de o parte si un obstacol in calea extinderii influentei sale politice in Europa si nu numai, pe de alta parte. Initial am crezut ca n-ar fi vorba de o actiune din exteriorul Turciei. Ipoteza aceasta insa este destul de probabila, mai ales daca stam sa ne gandim ca o astfel de situatie nu a putut sa fie prevenita, ceea ce ar dovedi ca a fost profesionist pusa la cale. Daca insusi Erdogan ar fi regizat aceasta lovitura de stat, lucrurile nu sunt mai putin grave. Dimpotriva! Dar datorita coruptiei puternice la nivel inalt existente in Turcia e foarte posibil sa fi lucrat servicii de spionaj din exterior, in special cele din Federatia Rusa sau in stransa conexiune cu aceasta.

Din pacate, Turcia ramane o tara nesigura, o tara care a reusit sa-si inrautateasca relatiile atat cu SUA cat si cu UE, adica relatiile cu principalii parteneri si pare sa caute un partener in Rusia. Lucrul asta nu se poate sa nu ne dea de gandit. Si, evident, trebuie luate masurile de rigoare in acest caz.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 31, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Nu ne vom schimba niciodata!

Cuvintele Presedintelui Obama – „Nu ne vom schimba niciodata” – reprezinta mesajul ferm trimis de Summitul NATO de la Varsovia.

Acest Summit este unul tranzitoriu, pana la viitorul care va avea loc in 2017 la Bruxelles unde va participa noul Presedinte ales al SUA. Insa este interesant mesajul transmis, faptul ca suntem „uniti in fata Rusiei”, dar pe de alta parte „nu ne aflam intr-un nou razboi rece cu Rusia, nu se poate vorbi nici depsre un parteneriat, ci suntem intr-o situatie cu totul noua”. Faptul ca se doreste un „dialog contructiv cu Rusia” arata ca tarile membre ale Pactului Nord-Atlantic nu cauta o atitudine agresiva fata de Rusia. Calea dialogului este deschisa.

Mediafax

Summitul NATO de la Varşovia. Stoltenberg, secretarul general al NATO: O brigadă românească va fi transformată într-una multinaţională

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a anunţat vineri că o brigadă românească urmează să fi transformată într-una multinaţională, pentru a întări prezenţa NATO în sud-estul Europei.

În cadrul unui discurs susţinut înainte de summitul NATO de la Varşovia, Stoltenberg a prezentat provocările la care Alianţa Nord-Atlantică trebuie să răspundă, prefigurând principalele subiecte de discuţie de la summit.

Oficialul NATO a declarat că în cadrul summitului vor fi luate decizii care au drept scop să consolideze „apărarea colectivă şi capacitatea de descurajare. Şi pentru a proiecta stabilitate dincolo de frontierele noastre.”

„Astăzi, vom decide să întărim prezenţa noastră pe flancul de est al Alianţei. În Estonia, Letonia, Lituania şi, aici, în Polonia, vom desfăşura, prin rotaţie, batalioane multinaţionale în fiecare dintre aceste state„, a mai spus Stoltenberg, care a adăugat că, de asemenea, transformarea brig[zii româneşti într-una multinaţională va consolida prezenţa în zona de sud-est a Alianţei Nord-Atlantice”.

„Summitul de la Varşovia are loc într-un moment definitoriu în istoria Alianţei noastre. Cu ameninţări imprevizibile şi provocări complexe din mai multe direcţii. NATO a răspuns. Am iniţiat o consolidare a apărării noastre colective şi de descurajare. Cea mai semnificativă de la sfârşitul Războiului Rece”, a spus Stoltenberg

Oficialul a vorbit pe larg şi despre relaţiile cu Moscova, reiterând faptul că Alianţa Nord-Atlantică doreşte un „dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia”.

„NATO nu caută confruntarea. Noi nu vrem un nou Război Rece. Războiul Rece este istorie. Şi ar trebui să rămână istorie. Vom continua să cautăm să avem un dialog constructiv şi semnificativ cu Rusia. Pentru a face clare intenţiile noastre. Pentru a soluţiona orice neînţelegeri. Şi pentru a reduce riscul de incidente militare sau accidente care ar putea scăpa de sub control. Rusia este cel mai mare vecin şi o parte integrantă a securităţii europene. Aşa că un dialog continuu este esenţial”, a mai spus secretarul general al NATO.

Oficialul a mai precizat că NATO îşi va reconfirma „angajamentul faţă de partenerii noştri din est – Ucraina, Georgia şi Republica Moldova – pentru a le ajuta să reziste presiunilor externe şi pentru a le permite să ducă la bun sfârşit reformele”.

În cadrul discursului său, Stoltenberg a atins şi subiectul ieşirii Marii Britanii din Uniunea Europeană, în urma referendumului din data de 23 iunie.

„Deşi Brexitul va modifica relaţiile Marii Britanii cu UE, totuşi nu va afecta poziţia importantă a Regatului Unit în cadrul NATO. Unitatea şi cooperarea dintre NATO şi UE rămân la fel de importante ca întodeauna. În ultimii ani, lumea s-a schimbat dramatic. Şi noi continuăm să ne schimbăm odată cu ea,” a concluzionat înaltul oficial NATO.”

Insa trebuie sa remarcam faptul ca nu e definit foarte clar ce ar inseamna acest „dialog constructiv”. Si am putea sa ne intrebam in ce masura este el posibil. In orice caz, dupa cum putem constata, se va ranforsa flancul Estic al Aliantei, inclusiv trecerea Scutului Antiracheta de la Deveselu in cadrul NATO. Iar lucrurile acestea sunt necesare in conditiile in care Rusia nu a respectat Acordurile de la Minsk si a anexat ilegal Crimeea.

Reactia Rusiei:

Înaintea summitului NATO, Rusia avertizează că va reacţiona la suplimentarea capacităţilor NATO în Europa de Est

Rusia va adopta măsuri militare ca reacţie la decizia Alianţei Nord-Atlantice de suplimentare a capacităţilor în Europa de Est, avertizează Ministerul rus de Externe, precizând că problemele generate de NATO „nu vor rămâne fără reacţie” din partea Moscovei.

„Nu există nicio ameninţare de tip real la adresa NATO din partea Rusiei. Am iniţiat procesul de modernizare a armatei şi efectuăm exerciţii militare, dar aceste lucruri se întâmplă pe teritoriul rus, nu trimitem trupe în străinătate”, a declarat Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe.

„Vedem că Statele Unite au început să interacţioneze treptat cu Rusia în domeniul militar, dar, cu cât situaţia evoluează pe plan regional, cu atât considerăm mai mult că este necesară cooperare”, a subliniat Zaharova, potrivit agenţiei Tass.

„Urmărim activităţile Alianţei Nord-Atlantice. Dacă decizia NATO este să suplimenteze capacităţile militare şi să intensifice abordarea agresivă, aceste lucruri nu vor rămâne fără reacţie. Acţiunile NATO nu vor rămâne fără un răspuns adecvat. Suntem preocupaţi de activităţile NATO la frontierele ruse”, a subliniat oficialul de la Moscova.

„Nu excludem posibilitatea convocării Consiliului NATO-Rusia după summitul Alianţei Nord-Atlantice de la Varşovia. Tema centrală a reuniunii se va referi la deciziile NATO de suplimentare a capacităţilor militare pe flancul estic şi la efectele acestor măsuri asupra securităţii europene”, a subliniat reprezentantul MAE rus.

Cu ocazia summitului de la Varşovia, Alianţa Nord-Atlantică urmează să ia decizia suplimentării capacităţilor militare în Europa de Est, în cadrul măsurilor care ar avea rolul descurajării Rusiei. Moscova a exprimat în mai multe rânduri preocupare privind instalarea unor sisteme antibalistice NATO în România şi Polonia.

Tensiunile dintre NATO şi Rusia s-au amplificat în anul 2014, pe fondul anexării de către Moscova a regiunii ucrainene Crimeea şi în contextul ingerinţelor ruse în Ucraina.”

Oficiali ruşi: Deciziile NATO nu conţin risc real, dar Rusia le consideră agresiuni cu efect global

Decizia NATO de suplimentare a efectivelor militare în Europa de Est nu constituie risc militar real pentru Rusia, dar aceste măsuri pot fi considerate „agresiuni” şi vor avea impact negativ asupra situaţiei de securitate la nivel mondial, afirmă oficiali ruşi, avertizând că Rusia va reacţiona.

„Suplimentarea efectivelor NATO în ţările baltice nu creează riscuri militare pentru Rusia. Dar pot fi considerate drept un act simbolic care arată că nu ne putem aştepta la acţiuni prietenoase din partea Alianţei Nord-Atlantice”, a declarat Alexandr Romanovici, membru al Comisiei pentru Afaceri Internaţionale din Duma de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

„Ţări NATO arată disponibilitatea de a alimenta tensiunile la nivel regional, situaţie care nu contribuie în niciun fel la promovarea relaţiilor de bună vecinătate între Rusia, statele baltice şi Polonia”, a adăugat Romanovici, potrivit agenţiei Tass.

„Aceste măsuri militare sunt, în mod evident, avantajoase pentru Statele Unite, care depun toate eforturile pentru a creşte influenţa asupra NATO, un instrument al propriei doctrine militare. Statele Unite vor încerca să compenseze slăbirea Uniunii Europene prin consolidarea poziţiilor în cadrul NATO”, a subliniat Romanovici.

La rândul său, Frants Klinţevici, prim-vicepreşedintele Comisiei pentru Apărare şi Securitate din Consiliul Federaţiei, Camera superioară a Parlamentului rus, a catalogat deciziile NATO drept „agresiuni”.

„Trimiterea unor batalioane NATO în ţările baltice şi în Polonia şi activarea primei etape operaţionale a sistemului antibalistic reprezintă acte de agresiune, dacă este să spunem lucrurilor pe nume. Deciziile luate la summitul NATO de la Varşovia vor avea un impact extrem de negativ asupra situaţiei mondiale”, a atras atenţia Klinţevici.

Ambasadorul Rusiei la NATO, Aleksandr Gruşko, a avertizat înaintea summitului NATO că deciziile Alianţei vor fi urmate de măsuri simetrice din partea Moscovei.

„Ni se oferă o agendă a confruntării. Alianţa Nord-Atlantică trebuie să înţeleagă că aceste măsuri vor avea efecte adverse din punct de vedere militar. În mod natural, vor fi urmate de măsuri militare tehnice din partea Rusiei”, a atras atenţia Gruşko, citat de publicaţia Kommersant.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat, vineri, planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, a anunţat secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra elementelor antirachetă din Europa.”

De unde se vede ca reactia Rusiei nu e una in spiritul unui „dialog constructiv”… Jens Stoltenberg declara:

Stoltenberg: NATO nu vrea confruntarea, ci dialogul constructiv cu Moscova. Rusia nu trebuie izolată

Alianţa Nord-Atlantică nu vrea confruntarea militară, ci dialogul constructiv cu Moscova, a declarat vineri seară secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, subliniind că, în pofida măsurilor de disuasiune luate de NATO, Rusia nu trebuie izolată.

„Alianţa Nord-Atlantică nu reprezintă nicio ameninţare pentru nimeni. Nu vrem un nou Război Rece, nu vrem o nouă cursă a înarmării. Şi nu vrem confruntare militară. Consolidăm capacităţile de disuasiune şi apărare, dar, în acelaşi timp, încercăm să avem un dialog constructiv cu Rusia. Rusia este cel mai mare vecin, este un membru permanent al Consiliului de Securitate ONU. Joacă un rol important în gestionarea provocărilor din Europa şi din vecinătatea Europei. Rusia nu poate şi nu trebuie să fie izolată”, a spus Stoltenberg.

„Prin intensificarea activităţilor militare în Europa şi în apropierea Europei, avem interesul de a ajunge la un acord cu Rusia asupra direcţiilor pe care le avem în vedere. Trebuie să facem toate eforturile pentru a evita interpretările eronate şi accidentele”, a adăugat Stoltenberg, subliniind că măsurile luate de Alianţa Nord-Atlantică vor fi discutate în cadrul Consiliului NATO-Rusia programat după summitul de la Varşovia.

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat vineri planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice.”

Se vede ca sunt abordari diferite, cele ale Rusiei de cele ale NATO. Relatiile bune cu Rusia ar fi posibile in cazul in care Rusia redevine un partener al NATO. Ar fi de dorit, desigur, ca relatiile cu Rusia sa se imbunatateasca. Retorica Rusiei determina insa un vector in alt sens. Iata si un alt exemplu:

Obama, la finalul summitului de la Varşovia: Europa poate conta pe ajutorul Statelor Unite, întotdeauna

Presedintele Barack Obama a reafirmat sprijinul Statelor Unite pentru Europa, în pofida provocărilor fără precedent cu care se confruntă alianţa transatlantică, notează cotidianul The New York Times pe pagina electronică.

În cadrul conferinţei de presă de la finalul summitului de la Varşovia, preşedintele Obama a declarat că „în vremuri bune şi rele, Europa poate conta pe Statele Unite, întotdeauna,” adăugând că alianţa transatlantică se confruntă cu o serie de provocări majore, cum ar fi ameninţările teroriste, criza imigranţilor şi o Rusie tot mai activă.

Obama a mai apreciat că în urma summitului, NATO „continuă mai departe cu cea mai importantă consolidare a apărării colective de la Războiul Rece încoace.”

„În aproape 70 de ani de când există NATO, probabil niciodată nu ne-am confruntat cu atâtea provocări în acelaşi timp – de securitate, umanitare, politice”, a mai spus liderul de la Casa Albă, care a adăugat că „NATO este la fel de puternic, la fel de agil şi la fel de pregătit ca şi înainte.”

Barack Obama a vorbit şi despre Brexit, spunând că Marea Britanie şi Uniunea Europeană trebuie să se asigure că ieşirea Regatului Unit din Blocul comunitar se va realiza într-o manieră cât mai lină şi ordonată posibil.

La rândul său, premierul britanic David Cameron a declarată acest summit a arătat „Că deşi Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană, nu ne retragem din lume, şi nici nu ne întoarcem spatele Europei sau securităţii europeane.”

NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistente dinspre Est” – oficial rus

Moscova aşteaptă explicaţii din partea NATO cu privire la decizia de a consolida flancul estic al alianţei, a afirmat purtătorul de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, care a adăugat că NATO se concentrează pe contracararea unei „ameninţări inexistene dinspre Est,” informează Sputnik.

„Partea rusă examinează cu atenţie deciziile luate la summitul NATO din capitala Poloniei între 8-9 iulie”, a declarat Zakharova, subliniind că Moscova „aşteaptă explicaţii detaliate, de la de reprezentanţii Alianţei, cu privire la consolidare NATO în toate direcţiile, în cadrul reuniunii periodice a Consiliului NATO-Rusia la nivelul reprezentanţilor permanenţi, de pe 13 iulie.”

„Contrar intereselor obiective de menţinere a păcii şi stabilităţii în Europa, precum şi necesitatea de a aduna potenţialul tuturor actorilor internaţionali responsabili în combaterea provocărilor reale, şi nu născocite, ale timpurilor noastre, Alianţa se concentrează pe izolarea unei ameninţari inexistente dinspre Est,”a comentat Zakharova.

Analiza primară a concluziilor summitului din Varşovia arată că „NATO continuă să existe într-o lume militară şi politică paralelă,” a adăugat oficialul rus.

„Pe termen lung consecinţe negative şi riscurile pentru întregul sistem de securitate euroatlantic, care au apărut ca urmare a acţiunilor deliberate ale Washingtonului şi Bruxellesului care au avut drept scop schimbarea echilibrului puterii, inclusiv punerea accelerată în aplicare a planurile SUA /NATO de apărare antirachetă în Europa, sunt în continuare ignorate în mod conştient,” a mai spus Zakharova.

Există încercări de a demoniza Rusia, care au drept scop să justifice măsurile de consolidare militară în Europa şi mascarea „rolul distructiv” al NATO, prin răspândirea instabilităţii în întreaga lume, a adăugat oficialul.”

Iata insa ce spune Stoltenberg:

NATO cere Rusiei să pună capăt sprijinului pentru separatiştii din estul Ucrainei. Stoltenberg: Sprijinim suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a făcut un apel la Rusia să renunţe la sprijinirea din punct de vedere politic, militar şi financiar al rebelilor separatişti din estul Ucrainei.

Oficialul NATO a declarat, în cadrul conferinţei de presă organizată după întâlnirea cu preşedintele ucrainean, că a „reafirmat sprijinul de durată al NATO pentru Ucraina şi cooperarea cu Kiev. Şi am salutat planurile guvernului ucrainean de reformă. Aliaţii sunt uniţi în sprijinul lor pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei. (…) Şi condamnăm destabilizarea deliberată a estului Ucrainei de către Rusia.”

„Facem apel la Moscova să pună capăt sprijinului politic, militar şi financiar pentru separatişti. Toate părţile trebuie să pună în aplicare în totalitate Acordul de la Minsk. Şi să lucreze în favoarea unei soluţii negociate. În pofida provocărilor conflictului în curs de desfăşurare, Ucraina s-a angajat să realizeze reforme majore, precum şi să continue eforturile de combatere a corupţiei.”

„Rusia a continuat acţiunile agresive prin care subminează suveranitatea, integritatea şi securitatea teritorială a Ucrainei, încălcând prevederile dreptului internaţional. Aceste evoluţii au implicaţii serioase pentru stabilitatea şi securitatea întregii zone euro-atlantice,” se mai afirmă în comunicatul după întâlnirea lui Stoltenberg cu preşedintele Petro Poroşenko.”

Avem si un punct de vedere pacifist, nu stiu cat de realist…:

Premierul bulgar Boiko Borisov: Marea Neagră ar trebui să fie declarată o zonă demilitarizată

Premierul bulgar Boiko Borisov este de părere că Marea Neagră ar trebui să fie o zonă demilitarizată, lucru care ar încuraja dezvoltarea afacerilor, turismului şi industriei petrolului în regiune, potrivit site-ul The Sofia Globe.

„Toată viaţa mea am fost un luptător şi ştiu că nu există un conflict bun”, a declarat Borisov, care a a adăugat că „Este întotdeauna rău. Iar oameni, mult mai isteţi, mult mai înţelepţi, cu secole înainte mea, au spus că este mai bună o pace rea decât un război bun. Aş merge chiar la extreme în această privinţă. Marea Neagră ar trebui să fie declarată zonă demilitarizată.”

„O zonă fără forţe militare, fără submarine, fără nave, pentru că este o zonă în care ne aşteptăm să extragem gaze naturale, unde toate ţările au turism, şi unde este posibil un comerţl mai intens,” a mai precizat oficialul bulgar.

Borisov a făcut aceste comentarii în cursul unei vizite la într-un sat bulgar, în timp ce o delegaţie oficială condusă de preşedintele Bulgariei, Rossen Plevneliev, a participat la summitul NATO din capitala Poloniei.

Premierul bulgar, care recent a declarat că urmăreşte o relaxare a tensiunilor şi o normalizare a relaţiilor dintre ţara sa – membră NATO şi UE – şi Rusia, a fost rugat să comenteze apelul liderilor UE pentru continuarea sancţiunilor împotriva Rusiei.

„Ei bine, dacă asta e ceea ce doresc ei, (sancţiunile) vor continua. Noi pierdem o gramada de bani pe agricultură,” a răspuns premierul bulgar.

Recent, Bulgaria a avut o reacţie confuză la propunerea privind o prezenţă navală permanentă a NATO în Marea Neagră, iniţiativa susţinută de România şi Turcia, însă autorităţile de la Sofia s-au distanţat de această iniţiativă, deşi iniţial se arătaseră favorabile.

„Eu am spus mereu că noi suntem o ţară paşnică. Nu vreau ca Marea Neagră să devină zonă de conflict militar”, spunea la acel moment Borisov .”

Marea Neagra nu trebuie sa devina o „zona de conflict militar”, insa Rusia trebuie descurajata sa-si puna in practica intentiile agresive la Marea Neagra. Dar, cum afirma si Presedintele Iohannis, se va gasi o solutie in acest sens la Marea Neagra. Dar despre Bulgaria de citit un punct de vedere aici.

Un alt lucru important: ISIS si Afganistan:

NATO se va implica mai activ în acţiunile împotriva reţelei teroriste Stat Islamic. Stoltenberg, secretarul general: Am decis să oferim sprijin direct în luptă

Jens Stoltenberg, secretarul general al NATO a anunţat sâmbătă că organizaţia se va implica mai activ în acţiunile împotriva militanţilor extremişti, în special împotriva reţelei teroriste Stat Islamic.

„Pentru început vom oferi mai mult sprijin partenerilor noştri. Pentru a putea să-şi asigure securitatea şi să contracareze extremismul violent. Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL (acronim pentru Stat Islamic n.red),” a spus oficialul NATO.

„În al doilea rând, am decis să oferim sprijin direct în lupta împotriva ISIL. Toţi aliaţii sunt deja parte a coaliţiei globală împotriva ISIL. Am căzut de acord ca aeronavele NATO de supraveghere AWACS să ofere sprijin direct forţelor coaliţiei,” a mai adăugat Stoltenberg.

Oficialul NATO a mai anunţat şi lansarea unei operaţiuni de securitate maritimă în Marea Mediterană, care va avea mai multe obiective, inclusiv combaterea terorismului.”

NATO anunţă continuarea misiunii Resolute Support în Afganistan şi după anul 2016

NATO va continua misiunea în Afganistan şi după anul 2016, care are rolul de a pregăti, consilia şi oferi asistenţă forţelor de securitate afgane, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg.

Într-un comunicat al NATO se mai anunţă că a fost aprobată şi continuarea contribuţiilor financiare pentru susţinerea forţele de securitate afgane până la sfârşitul anului 2020.

Pe de altă parte, autorităţile de la Kabul s-au angajat să continue, cu sprijinul NATO, eforturile de consolidare a forţelor de securitate, pentru ca acestea să fie capabile să asigure securitatea populaţiei afgane, să respecte drepturile omului şi să acţioneze în conformitate cu constituţia afgană.

Statele Unite, cel mai mare contributor internaţional la conflictul din Afganistan, a anunţat recent că efectivele armatei americane din Afganistan vor fi reduse de la 9.800 de militari la nivelul de 8.400.

Ţările membre NATO au promis Statelor Unite că vor contribui anual la fondul de finanţare a forţele de securitate afgane cu aproximativ un miliard de dolari, în următorii trei ani, relatează Reuters.

Alinaţa Nord-Atlantică este prezentă în Afganistan din 2003 şi a investit zeci de miliarde de dolari, în încercarea de a stabiliza această ţară.

Agravarea situaţiei de securitate ca urmare a intensificării acţiunilor militanţilor talibani a forţat aliaţii să renunţe la planurile de reducere drastică a nivelului de trupe desfăşurate în Afganistan.

În prezent, în Afganistan se află dislocaţi aproximativ 13.000 de militari din mai multe state, cei mai muţi fiind din SUA, Germania, Turcia şi Italia. Rolul lor este de a instrui forţele afgane.

„Ne-am implicat (în Afganistan) şi suntem pregătiţi să rămânem”, a adăugat Stoltenberg, care nu a oferit detalii privind numărul trupelor internaţionale care vor fi menţinut în 2017, precizând că această decizie urmează să fie luată în toamnă.

Trebuie remarcat si un alt lucru important:

Instalatiile antibalistice si Scutul Antiracheta

Acord privind trecerea instalaţiilor antibalistice din Europa sub comanda NATO – surse Reuters

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului, afirmă surse citate de site-ul agenţiei Reuters.

„Liderii statelor NATO vor lua decizia formală că sistemul antirachetă din Europa este operaţional”, a declarat un oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice.

„Acest lucru înseamnă că navele americane echipate cu sisteme antirachetă staţionate în largul Spaniei, un radar din Turcia şi sistemul antibalistic din România vor putea funcţiona împreună sub comandament NATO”, a explicat oficialul citat.

Anunţul a fost făcut în timp ce la Varşovia este în curs summitul Alianţei Nord-Atlantice.

Un alt oficial din cadrul Alianţei Nord-Atlantice a confirmat că „se întrunesc condiţiile” de plasare a instalaţiilor antibalistice din Europa sub comandament NATO.

Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani.

„Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra.

Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.

Departamentul american al Apărării a anunţat în anul 2014 că va efectua studii privind impactul asupra mediului pentru eventuala construire a patru sisteme terestre antirachetă pe Coasta de Est a Statelor Unite, pe fondul recomandărilor de reconfigurare a dispozitivului de apărare. Michael Gilmore, director în cadrul Pentagonului responsabil de Teste operaţionale şi evaluarea dispozitivelor de apărare, recomanda atunci Agenţiei americane pentru Apărarea Antirachetă reconfigurarea dispozitivului antibalistic terestru, după o serie de teste eşuate din ultimii ani. Studiile privind impactul asupra mediului urmau să dureze aproximativ 24 de luni, iar decizia privind construirea sistemelor antirachetă urma să fie luată în funcţie de rezultate. Cele patru locaţii propuse erau Fort Drum (statul New York), poligonul naval SERE (Portsmouth, statul Maine), Baza Ravenna (Ohio) şi Baza Custer (statul Michigan).

Sistemul american de apărare antibalistică operează cu interceptoare terestre (fixe şi mobile) şi maritime, capabile să lanseze rachete pentru interceptarea unor dispozitive cu rază scurtă, medie şi lungă de acţiune înainte de a intra în spaţiul aerian şi în zona teritorială a Statelor Unite. Cel puţin 13 sisteme terestre de interceptare antirachetă există pe Coasta de Vest a SUA, la Fort Greely (Alaska) şi Vandenberg (California). Până în anul 2017, în vestul SUA vor exista în total 44 de rampe de interceptoare antirachetă.

Sistemul Aegis, instalat pe nave militare sau pe platforme maritime, are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patrulând în Oceanul Pacific. Tot sisteme Aegis urmează să fie utilizate în planul de creare a unui „scut antirachetă” NATO în Europa, scopul declarat fiind contracararea ameninţărilor reprezentate de ţări precum Iranul şi Coreea de Nord. Sisteme Aegis adaptate pentru uz terestru (Aegis Ashore) sunt instalate la baza de la Deveselu (România) şi vor fi montate în Polonia. Nave americane echipate cu sisteme antibalistice patrulează în Marea Mediterană. O altă componentă a sistemului antibalistic este sistemul terestru mobil de mare altitudine THAAD, instalat pe camioane militare.”

NATO suplimentează prezenţa militară în Europa de Est, inclusiv în România. Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă

Alianţa Nord-Atlantică a aprobat planul de consolidare a prezenţei militare în Europa de Est, prin desfăşurarea a mii de militari în România, Polonia şi în ţările baltice, anunţă secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, confirmând că Alianţa va prelua controlul asupra sistemului antirachetă.

„Am decis suplimentarea prezenţei militare pe flancul estic al Alianţei Nord-Atlantice cu patru batalioane în Polonia, Estonia, Letonia şi Lituania; efectivele militare vor fi staţionate prin rotaţie”, a declarat Jens Stoltenberg vineri seară.

Canada va trimite militari în Letonia, Germania va conduce un batalion în Lituania, Marea Britanie va desfăşura militari în Estonia, iar Statele Unite vor suplimenta efectivele în Polonia, a precizat Stoltenberg.

„Salut faptul că multe alte ţări, mulţi aliaţi, au anunţat cu ocazia acestei reuniuni contribuţii de diverse tipuri. Prezenţa noastră va fi suplimentată începând de anul viitor. Acesta este un pas important, dar este doar o parte a unui efort mai amplu. Inclusiv prin planurile de reconfigurare a prezenţei în sud-estul Europei, prin structuri construite în jurul unei structuri multinaţionale în România”, a declarat Stoltenberg.

El a precizat că extinderea Alianţei Nord-Atlantice va continua cât va fi necesar, confirmând şi preluarea comandamentului asupra sistemului antirachetă european.

„Am decis să declarăm operaţională prima etapă a sistemului antibalistic NATO (din Europa – n.red.). Acest lucru înseamnă că navele americane (dotate cu sisteme antibalistice – n.red) din largul Spaniei, radarul din Turcia şi elementele de interceptare din România pot funcţiona în mod integrat, sub comandă şi sub control NATO”, a precizat Stoltenberg, conform unui comunicat oficial.

Liderii statelor Alianţei Nord-Atlantice au ajuns la un acord, vineri, privind preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antirachetă din Europa, după ce Franţa a primit asigurări că nu va exista un control direct al Washingtonului. Franţa a acceptat preluarea de către NATO a comandamentului asupra sistemului antibalistic după ce a primit garanţii că nu va exista un control direct al Statelor Unite. Parisul a solicitat asigurări că NATO va avea în mod real control asupra sistemului antirachetă, pentru a evita ca acesta să fie sub comanda generalilor americani. „Cheia este controlul politic, din cauza consecinţelor oricărei interceptări”, a declarat generalul francez Denis Mercier, şef al comandamentului NATO.

Rusia a avertizat în mai multe rânduri că este „extrem de preocupată” de instalarea sistemelor antibalistice NATO în România şi Polonia, afirmând că sunt interzise prin Tratatul privind Forţele nucleare intermediare (INF) şi avertizând că va lua măsuri pentru a se apăra. Elementele antibalistice din România sunt deja operaţionale şi sunt sub comandament NATO. Decizia de vineri se referă la integrarea sub comandament NATO a tuturor elementelor antibalistice din Europa.”

Ar mai trebui amintit un lucru interesant: instalarea unui scut anti-racheta in Coreea de Sud, in urma unui acord intre aceasta tara si SUA, proiect care a starnit reactii vehemente de impotrivire din partea Chinei si Rusiei deoarece s-ar strica astfel echilibrul de forte din regiune. Totusi, proiectul acesta este justificat de programul nuclear nord-coreean.

Ce concluzii s-ar putea trage de pe urma Summitului NATO de la Varsovia? Comparand retorica Moscovei cu cea a Aliantei se pot observa diferente notabile, chiar contradictii. Retorica Moscovei nu pare a fi cooperanta, mai degraba belicoasa, desi recunoaste ca masurile luate nu sunt o amenintare pentru Federatia Rusa. De aici rezulta ca Moscovei nu-i convine masurile luate, nu atat pentru faptul ca ar fi impotriva Rusiei, cat din pricina ca se opun doctrinei liderului de la Kremlin – un nostalgic comunist – de expansiune a influentei Rusiei in Europa de Est dar si in lume. NATO s-a dovedit a cauta cooperarea – de aici ideea „dialogului constructiv” – insa lucrurile, din acest punct de vedere, nu se vor schimba prea mult fata de situatia existenta. Prin ranforsarea flancului Estic al Aliantei se aduce un plus de securitate in Europa, in special in Europa de Est. In orice caz, in retorica NATO intalnim o delimitare clara fata de cea din vremea Razboiului Rece. Retorica Moscovei, in schimb, e chiar cea de pe vremea Razboiului Rece, de pe vremea comunismului!

Un alt lucru notabil este implicarea mai activa decat pana acum a Aliantei in combaterea terorismului atat in Afganistan cat si impotriva ISIS. Afganistanul ramane o tara sub controlul de securitate al NATO. Afganistanul pare a semana tot mai mult cu un cap de pod al lumii occidentale in Orientul Mijlociu. De aici se vede o victorie strategica a Aliantei. Desi situatia in Afganistan ramane tensionata, implicarea SUA si NATO in aceasta tara nu reprezinta un esec! „Am decis astăzi să începem instruirea şi eforturile de dezvoltare a capacităţii (militare) în Irak, lucru care jocă un rol cheie în lupta împotriva ISIL” – lucru deosebit de important, care ar fi trebuit facut de mai demult. E bine totusi ca se face si acum deoarece v-a determina o regresie a ISIS si poate chiar o anihilare a acesteia.

Prin trecerea instalatiilor antibalistice si sistemului antiracheta din Europa sub comanda NATO, Alianta isi ia un plus de responsabilitate, desigur. Seamana cu o integrare mai profunda a capacitatilor de aparare in cadrul NATO, crescand rolul Pactului Nord-Atlantic fata de cel al unei tari membre sau al tarilor membre.

Deciziile luate sunt necesare pentru asigurarea unui climat de securitate in Lume. Pregatesc terenul pentru o implicare mai puternica a Aliantei in lupta impotriva terorismului.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 11, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Rusia incepe sa exporte nu doar coruptie, dar si terorism…

… iar recentul atentat de pe Aeroportul International din Istanbul soldat cu peste 40 de morti si peste 200 de raniti confirma, din pacate, aceasta teza…

A fost foarte cald zilele acestea. N-am scris despre acest atentat imediat pentru ca ar fi fost prea repede dar si pentru ca incepe sa se banalizeze – lucru foarte rau care se intampla! Chiar ma gandeam: inca un atentat, maine, cine stie, inca unul… Parca nu mai avea rost sa zici ceva. Totusi, daca privim cu atentie lucrurile vom observa cateva aspecte interesante si chiar noi:

Mediafax

ATENTATUL de la aeroportul din Istanbul: Cei trei atacatori sinucigaşi au fost identificaţi. Au fost arestate 13 persoane suspectate de legături cu gruparea teroristă Stat Islamic

Autorităţile turce au anunţat că au reuşit să identifice pe cei trei atacatori sinucigaşi responsabili pentru sângerosul atentat de la Istanbul, aceştia fiind din Rusia, Uzbekistan şi Kârgâzstan, a declarat un oficial guvernamental turc, citat de Associated Press.

Oficialul, care a vorbit sub protecţia anonimatului, a refuzat să dezvăluie numele atacatorilor.

Forţele de ordine turce au efectuat joi raiduri în mai multe locuri din Istanbul, în urma cărora au arestat 13 persoane suspectate de legături cu gruparea teroristă Stat Islamic, care se crede că ar purta responsabilitatea pentru atacul terorist de la aeroportul din Istanbul, informează Associated Press.

Gruparea teroristă nu a revendicat încă atacul, însă autorităţile turce afirmă că toate dovezile indică că acest atac a fost comis de militanţii IS.

Efkan Ala, ministrul turc de Interne, a declarat că în urma atentatului au murit 43 de persoane, inclusiv 19 cetăţeni străini. Alte 94 de persoane sunt în continuare internate în spital.”

Agerpres

Atentatul de la Istanbul poartă „marca” SI (șeful CIA)

„Atentatul cu bombă de la Istanbul care a făcut 41 de morți poartă „marca” Statului Islamic (SI), a estimat miercuri la Washington directorul CIA John Brennan, informează AFP și Reuters.

* Atentat la Istanbul: Bilanțul tragediei a ajuns la 41 de morți, dintre care 13 cetățeni străini, și 239 de răniți

„Atacul josnic de pe aeroportul internațional din Istanbul care a ucis zeci de persoane și a rănit sute poartă fără îndoială marca depravării SI”, a declarat Brennan într-o conferință la centrul de reflecție Council of Foreign Relations (Consiliul pentru Relații Externe — CFR).

Președintele SUA Barack Obama a sugerat deja mai devreme miercuri că atentatul de la Istanbul ar putea fi opera organizației jihadiste.

Prim-ministrul turc Binali Yildirim a declarat de asemenea miercuri dimineață că primele „indicii conduc spre Daesh”, acronimul arab pentru SI.

Jihadiștii „comit aceste atacuri” pentru „a trimite un semnal partenerului nostru turc”, a mai spus Brennan, subliniind că SI nu a revendicat niciodată atacurile lansate în Turcia, notează France Presse.

Printre altele, șeful Agenției Centrale de Informații a declarat că se așteaptă ca Statul Islamic să pregătească atacuri în interiorul
Statelor Unite sau contra obiectivelor americane în străinătate, notează Reuters.

AGERPRES/(AS — editor: Sorin Calciu, editor online: Anda Badea)”

Insa interesant este de unde provin cei trei atacatori: „Rusia, Uzbekistan şi Kârgâzstan„… De unde se poate vedea ca destructurarea fostei URSS, provoaca chiar si acum, la 25 de ani de la desfiintare, efecte nocive. Iata-le, de exemplu, sub forma terorismului. Pana nu demult acesta s-a manifestat in cadrul fostului Spatiu Ex-Sovietic, spre exemplu masacrul de la acea scoala din Beslan, din 2004. Insa odata cu atentatul de la maratonul din Boston, din 2013 (v. si aici), terorismul acesta de provenienta ex-sovietica si de ideologie islamist-radicala a inceput sa se manifeste si in afara bazinului de provenienta. Iar ce s-a intamplat zilele trecute la Istanbul confirma aceasta ipoteza. Nu mai avem doar un terorism islamic  al carui bazin de provenienta sa fie Orientul Mijlociu, cum era pana nu demult. Ci, iata, ca acesta interfera cu cel ce provine din fosta URSS. Marea problema cu acesta din urma este ca nu poti sa stii daca nu cumva e comandat direct de la Kremlin… Suspiciunea ramane. Dar, de asemenea, trebuie stiut ca Rusia are o importanta comunitate musulmana, iar acestia sunt prezenti in numar mare inclusiv la Moscova

Statul Islamic dar si Al-Qaeda raman printre principalele amenintari de securitate la adresa intregii Planete. Cel mai recent atentat, cel din Bangladesh, soldat cu uciderea a 20 de persoane, confirma acest lucru. Iar Al-Qaeda a amenintat din nou SUA cu un val de atentate teroriste.

Stabilitatea politica in Orientul Mijlociu (Siria si Irak in special) dar si in Libia din Nordul Africii ramane esentiala pentru diminuarea fenomenului. Insa ar mai fi ceva: trebuie distrus creierul acestor organizatii, iar pentru asta e nevoie de colaborarea serviciilor secrete, atat din tarile NATO dar si din Rusia. Pentru ca odata creierul acestor organizatii criminale distrus, aceste organizatii se vor destructura intrucat singura lor ratiune e violenta si terorismul, aproape deloc, asta ca sa nu zic chiar deloc, actiunea politica. Nu se vad nici revendicari politice, nici de ordin economic, ci imprastierea haotica in intreaga lume a uciderii in masa. De aceea esential mi se pare distrugerea creierului acestor organizatii. Iar pentru lucrul asta, decisiva e interventia serviciilor secrete.

Mai putem citi intr-o stire de ultima ora:

Circa 20 de membri ai SI au fost arestați în legătură cu atentatul de la Istanbul (Erdogan)

„Circa 20 de membri ai grupării jihadiste Stat Islamic (SI), majoritatea străini, se află în arest în legătură cu triplul atentat sinucigaș de marți de la aeroportul internațional Ataturk din Istanbul, soldat cu 45 de morți, a declarat sâmbătă președintele turc Recep Tayyip Erdogan, relatează Reuters.

*Bilanțul atentatului de la Istanbul a ajuns la 45 de morți după decesul unui copil

Doi cetățeni ruși au fost identificați ca fiind atacatori sinucigași în atentatul de pe aeroportul internațional Ataturk, care se pare că ar fi fost pus la cale de un cecen, a informat vineri presa turcă.

„Cele mai recente descoperiri conduc spre organizația teroristă Daesh (Stat Islamic)”, a declarat Erdogan pentru Reuters pe aeroportul Ataturk din Istanbul, unde a vizitat locul atentatului.

AGERPRES/(AS — editor: Mihaela Moise, editor online: Adrian Dădârlat)”

Este foarte bine cum actioneaza Turcia pentru ca nu trebuie sa parem intimidati in fata acestor criminali. Insa ar fi trebuit o actiune mult mai determinata inainte de atentat pentru ca acesta sa poata fi impiedicat. Este o mare problema de ce nu se pot preveni aceste atentate, dar imediat dupa ce se intampla urmeaza valuri de arestari… Nici atentatul de la maratonul din Boston, ca sa dau un exemplu, nu a putut fi prevenit, desi, din cate stiu, Rusia a avertizat SUA cu privire la cei care au efectuat atentatul… Acum Erdogan spune foarte clar ca 20 de membri ai SI au fost arestati… De ce nu i-a arestat inainte…? De remarcat insa: majoritatea straini!!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 2, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Ce ar trebui sa ne ingrijoreze…

Mediafax

REZULTATE BREXIT. Donald Trump: Ieşirea Marii Britanii din UE este un lucru extraodinar

Candidatul republican la Casa Albă, Donald Trump, a declarat că este un lucru extraordinar că britanicii „şi-au luat ţara înapoi” votând pentru ieşirea statului din UE, potrivit The Telegraph.

„Cred că s-a întâmplat un lucru extraordinar, un vot uimitor, istoric”, a spus el. „Suntem foarte fericiţi”.

“Oamenii sunt furioşi. În toată lumea sunt furioşi“, a spus Trump, întrebat de ce oamenii au votat pentru ieşirea Marii Britanii din UE.

Marea Britanie va ieşi din UE, după ce 51.9 la sută dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale, informează BBC News online. Partidul Sinn Fein a emis un comunicat în care cere organizarea unui referendum pentru consultarea populaţiei din Irlanda de Nord în privinţa unirii cu Republica Irlanda, ca o soluţie pentru a rămâne în UE.”

Donald Trump

N-am prea vazut comentarii legate de declaratiile lui Trump… Insa cred ca trebuie sa precizam la modul foarte clar: Donald Trump candideaza la functia de Presedinte al SUA. In alegerile primare a depasit pe toti ceilalti concurenti din Partidul Republican, iar la Conventia Republicana are, desigur, cele mai mari sanse de a fi nominalizat drept candidat la functia de Presedinte al SUA. Si ar mai fi ceva: are sanse reale sa castige batalia pentru Casa Alba si, deci, sa devina Presedintele SUA cu acte in regula, cum se spune.

Vrem, nu vrem, ne place, nu ne place, Dl. Trump reprezinta azi Partidul Republican din Statele Unite.

Din aceste considerente trebuie sa acordam o mare atentie declaratiilor sale.

Declaratiile domniei sale referitoare la Brexit sunt inadmisibile. As dori sa vad, in acest sens, o dezaprobare ferma venita din partea Parlamentului European, Comisiei Europene, Consiliului European si Consiliului Europei! Pentru ca sunt declaratii impotriva Uniunii Europene, principalul partener politic si economic al Statelor Unite, inclusiv pe linie militara si de securitate. Daca Dl. Trump face astfel de declaratii acum, la ce sa ne asteptam cand va fi – tot ce este posibil si chiar e foarte posibil! – Presedintele Statelor Unite? Cum vede domnia sa relatia viitoare dintre Statele Unite si Uniunea Europeana, daca dansul are de pe acum astfel de pareri? Si, bineinteles, cum va functiona NATO in cazul in care va ajunge Presedinte, daca el de pe acum loveste in Uniunea Europeana?

Nu se poate sa nu te ingrijoreze astfel de declaratii venite din partea candidatului republican la presedintia SUA, cu atat mai mult cu cat are sanse reale de a ajunge Presedinte!

In loc ca domnia sa sa sprijine Uniunea Europeana, relatia Statelor Unite cu Uniunea Europeana, dansul sapa, de fapt, Uniunea Europeana, sprijinind curentul eurosceptic… Adica exact pe dos decat trebuie, adica in detrimentul Statelor Unite!!! Chestia asta cu „si-au luat tara inapoi” miroase a Rusia de la o posta. Probabil ca Moscova si-a propus sa-si planteze omul la Casa Alba. Ce nu se poate face cu bani, cu multi, multi bani…? Inclusiv dezinformari si manipulari in masa, care sa conduca la efecte precum Brexitul… Si cine stie la ce efecte ar putea sa conduca in America!! Mai pe scurt spus: s-o conduca la dezastru! Oligarhii rusi nu stau degeaba pentru ca, dupa cum lesne se poate constata, ordinul pe unitate a fost deja dat: banii incep sa circule! Acolo unde trebuie! In scopul precis ca omul care va ocupa fotoliul din Biroul Oval sa serveasca interesele Kremlinului!

Uitati-va ce declaratii face: „Sunt foarte fericit!”, ” S-a intamplat un lucru extraordinar, un vot uimitor, istoric!”. Si, ma rog, de ce e atat de fericit? Ca nu inteleg, chiar nu inteleg fericirea asta… Mai ales ca Brexitul nu ajuta cu nimic SUA. De unde atata fericire? Pentru ca daca ai sta mai bine sa te gandesti, Brexitul chiar afecteaza SUA. E un efect negativ, inclusiv in plan economic, dar mai ales politic. Lumea occidentala postbelica a fost construita pe o buna relatie intre Europa si Statele Unite. Lucrul acesta a permis Statelor Unite consolidarea puterii si influentei pe plan extern. Fara Uniunea Europeana si SUA ar fi mai slaba si cu mai putina influenta. Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit major la democratizarea Europei de Est, la introducerea economiei de piata libera, intarind libertatea in Europa, micsorand pericolul extremismului, care a facut ravagii in Europa. Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit la democratizarea si modernizarea Rusiei, o tara ce s-a aflat decenii la rand sub comunismul cel mai dur, care a provocat crime inimaginabile! Prin Uniunea Europeana, SUA a contribuit la instaurarea unui regim democratic in Ucraina, determinand un parcurs benefic pentru aceasta tara, in sensul modernizarii acesteia. Ca acum sa vina Dl. Trump si sa stirbeasca din prestigiul Americii de patrie a libertatii!

Este inadmisibil!

Si sper ca electoratul american sa deschida bine ochii la vot! Pentru ca votand un astfel de om iresponsabil pot sa-si condamne tara la dezastru!

E trist ce se intampla. Dupa doua mandate ale unui Presedinte Democrat ar fi trebuit sa vina unul Republican. Insa este inacceptabil un Presedinte Republican precum Dl. Trump, cu astfel de idei ce pot leza grav America!

Este de neacceptat un Presedinte al SUA care sa sprijine extremismul in Europa! Iar Uniunea Europeana trebuie, zic eu, sa aiba o pozitie cat se poate de ferma in acest sens. Nu putem ramane indiferenti la ceea ce se intampla peste Ocean. Nu putem accepta „afaceri” care sa ne pagubeasca si care sa pagubeasca si America! Si de asemenea nu putem accepta manipulari si jocuri care sa distruga Lumea Libera! Daca admitem ca Obama ar fi antiamerican, Trump e si mai antiamerican. Pentru ca o politica externa care sprijina sau favorizeaza dictatori precum Putin sau Kim Jong-un nu poate fi decat antiamericana. E clar, spre exemplu, ca dezangajarea Americii in Marea Chinei de Est si in Marea Japoniei favorizeaza Coreea de Nord! Or, politica D-lui. Trump spre asa ceva conduce! De asemenea acutizarea relatiilor cu Lumea Islamica nu poate fi de bun augur, nu numai pentru America, dar si pentru pacea Planetei. Sau ganditi-va ce ar insemna o politica favorabila regimului D-lui. Putin, cu o scadere, o diminuare a influentei NATO… Evident, sunt lucruri inadmisibile, ca si aceste declaratii referitoare la Brexit pe care Dl. Trump le-a facut cu o nonsalanta usuratate.

In loc sa promoveze cresterea economica si pietele libere, Dl. Trump promoveaza protectionismul. De fapt, Dl. Trump promoveaza o autoizolare a Americii pe plan international, o scadere a rolului Americii in Lume, favorizand extremismul si dictaturile si chiar, indraznesc sa spun, aparitia unor regimuri dictatoriale, creand un climat de insecuritate pe plan international. Astfel de eventualitati ar trebui combatute de catre Uniunea Europeana, care pana acum a jucat un rol destul de pasiv pe plan international. Faptul ca Donald Trump se plaseaza, politic vorbind, in aceeasi tabara cu Nigel Farage si Marine Le Pen trebuie combatut de catre Uniunea Europeana!

Pareri, opinii…

In incheiere o analiza interesanta a Andreei Paul legata de:

Cum ne afectează Brexit-ul?

„Votul britanicilor de la referendumul de pe 23 iunie trebuie analizat fără mânie sau părtinire. Gestul Marii Britanii de a atrage atenția asupra marilor probleme ale viziunii tactice și strategice a Uniunii Europene trebuie luat foarte în serios. Cu sau fără „succesul” ieșirii „englezești” din arena europeană, Uniunea va trebui să regândească modul propriu de funcționare și de gestionare a problemelor curente și a crizelor. Iar această regândire nu ar trebui să reechilibreze numai situația „mamuților” Uniunii, ci și românii ar trebui să beneficieze din plin de un nou suflu strategic european.
România nu are de ales. Chiar fără să fim în Schengen încă, fără să fim conectați la sistemul bancar al Euro, nu avem spre altundeva unde să ne îndreptăm. Trebuie să ne pregătim de schimbări europene făcând în continuare schimbări naționale – adaptarea legislației, elasticizarea economiei, absorbția inteligentă de fonduri, eliminarea eficientă a corupției etc.
Pe toate canalele de comunicare se înșiruie de ceva timp avantajele și dezavantajele economice, politice, sociale ale ieșirii Marii Britanii din UE.
UE ar trebui să se restructureze drastic în caz de ieșire britanică din scenă, devenind mai săracă și mai puțin abilă comercial. Ar surveni succesiv pericolul ex-centrizării similare în cascad a altor țări.
Dezavantaje mari pentru Marea Britanie – monedă prăbușită, proiecte comune suspendate etc. Dezavantajele ar fi diminuate potențial de independența politicilor proprii ulterioare Brexitului și de gândirea unei eventuale asocieri unionale cu Statele Unite – chestiune pe care președintele Obama a negat-o cu claritate; cine știe însă ce ne va aduce apropiata perspectiva electorală americană?
Frustrările britanicilor sunt de înțeles – mai ales după „salvarea” economică a Greciei. Este de înțeles și tendința de autonomizare a Marii Britanii, ca țară creatoare a liberalismului politic și economic.
Totuși, Marea Britanie și-a atenuat criza postbelică generând conceptul istoric de uniune de țări ca pionier al comunității europene.
Britanicii sunt apoi cei care au diseminat pe glob idea de echipă, de grup de persoane care împreună joacă rugby, fotbal sau cricket, fac o afacere sau structurează o rețea comercială undeva în lume. De ce vor atunci acum să iasă din UE?
Cum vor acum englezii să aplice un liberalism purist într-o situație economică mondială de o asemenea complexitate?
Cât din referendumul pentru Brexit de la 23 iunie este populism și politică, cât din frustrările insulare au inflexiuni de iluzii de secol XIX (mai ales ale politicienilor)?
Indiferent de răspunsurile la aceste întrebări – care țin atât de obscur cât și de tendințe naturale – , peste o săptămână, referendumul va produce efecte. O astfel de tentativă a britanicilor a mai avut loc la doar doi ani de la aderarea la Comunitatea Europeană, în 1975. La referendumul de atunci aproape 70% dintre britanici au răspuns cu da la întrebarea „Dacă Marea Britanie ar trebui să rămână în Comunitatea Europeană?”
Trendul ascendent al euroscepticismului de atunci încoace nu trebuie neglijat. Implicațiile sunt majore:
– Astăzi, 1 din 10 europeni este britanic. Brexitul ar putea diminua populaţia Uniunii cu 12,75%, respectiv cu 0,9% ponderea cetățenilor europeni în totalul populaţiei mondiale, conform datelor furnizate de Eurostat. Asta înseamnă că ieşirea britanicilor din UE ar duce la un regres de 10 ani. Populaţia Marii Britanii echivalează cu populaţia statelor care au aderat în anul 2004, mai puțin Cehia.
– Suprafaţa Uniunii Europene s-ar putea reduce cu aproximativ 250 de mii de km2, așadar cu peste 5%, pierzând totodată şi o potenţială rută maritimă şi al doilea cel mai mare port ca şi cantitate de bunuri transportate.
– UE riscă să piardă a doua cea mai mare economie după Germania. Marea Britanie a contribuit cu 2,6 trilioane de euro la PIB-ul european în anul 2015. Prin urmare, ar suferi o scădere cu peste 17% care poate crea un şoc asupra economiei europene, în condiţiile în care Uniunea Europeană nu a reuşit să depăşească nici măcar criza din 2008 când PIB-ul european a scăzut cu aproximativ 6%. Dincolo de riscul de destabilizare al economiei, UE îşi poate pierde poziţia de lider economic.
– Bugetul Uniunii Europene se va reduce cu peste 13%, europenii find nevoiți să suplinească aceste pierderi sau să reducă investițiile. Potrivit informaţiilor furnizate de Comisia Europeană, Marea Britanie este al treilea contributor la bugetul UE, în prezent.
– Comerţul intracomunitar va fi afectat. Conform datelor Eurostat, în anul 2015 Marea Britanie ocupa locul al 3-lea în ceea ce priveşte ponderea în totalul importurilor intra-UE, cu o valoare de peste 300 de miliarde de euro, reprezentând 10% din total. Totodată, a avut o pondere de 6% în totalul exporturilor intra-comunitare, cu o valoare de 184 miliarde de euro.
– UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe. Potrivit World Investment Report 2015, realizat de UNCTAD, Marea Britanie a fost clasată pe primul loc în UE în ceea ce priveşte intrările de investiții străine directe, în valoare de 72,24 miliarde de dolari în anul 2014.
Nu doar Uniunea Europeană va retrograda, ci și Marea Britanie, iar efectele acestei incertitudini politice se resimt. Lira sterlină a scăzut de la începutul anului cu aproape 1,5%, la 1,2589 euro în prezent. Concret, euro câștigă teren în fața lirei, pe semne că, în ciuda acestei retorici, Marea Britanie nu va părăsi UE.
În ceea ce privește România, riscul ieșirii Marii Britanii din UE înseamnă condiții riguroase pentru cei aproape 180 de mii de muncitori români înregistrați de Oficiul Național de Statistică britanic, dar înseamnă și taxe suplimentare pentru cele 5% din totalul exporturilor românești care ajung în prezent în Marea Britanie.
Independența pe care britanicii vor să o afișeze este specifică secolului al XIX-lea, care deși a dus la un succes remarcabil în acele vremuri, azi singura posibilitate ca Marea Britanie să devină un lider mondial este doar în interiorul Uniunii. În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și SUA a ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare capabile să facă față acestor noi competitori globali.”

Mi s-a parut foarte importanta si cu totul justificata fraza din final:

În fața ascensiunii Chinei, Indiei, Braziliei sau a altor state, chiar și SUA a ales să aplice o strategie a interdependenței, nu a independenței, prin semnarea sau negocierea unor acorduri economice, politice și chiar militare capabile să facă față acestor noi competitori globali.„”

Este corect ceea ce afirma si trebuie luat aminte, nu oricum, ci foarte bine si cu mare atentie, la urmatorul lucru: China si India nu mai sunt cele de acum 40-50 de ani… Pe vremea aceea erau doar niste tari mari, enorme, dar economic nu repreznetau mare lucru. India era mai demult dominion britanic, Perla Coroanei… Ca situatia de acum e absolut diferita, lucru e de natura evidentei.

Cresterea PIB-ului Indiei

Reformele de liberalizare economica initiate in India in 1991 au condus la o crestere fara precedent a PIB-ului acestei tari! Nu stiu daca urmariti canalul Bollywood… 🙂 Filme indiene, muzica, dans, dar nu numai… Nu mai sunt acelea cu Raj Kapoor, baiatul sarac si descult… Ci in filmele de azi observatorul atent descopera „mici amanunte”: modernizarea reala a Indiei si cresterea nivelului de trai al populatiei!! De fapt, India, pentru ca sa progreseze si mai puternic ar avea nevoie de un strop de disciplina si inca un strop de tehnologie performanta. Va dati seama ce inseamna asta? Si ce ar putea face Marea Britanie (daca nu se va dezmembra intre timp), o tara micuta in comparatie cu un asemenea colos? N-as vrea sa se inteleaga din ce am spus ca nu mai pot eu de ceea ce face India… NU! Problema este: ce ne facem NOI!!!!

„Comerţul intracomunitar va fi afectat” si „UE riscă să piardă principalul stat care atrage cele mai multe investiţii străine directe.” – dar trebuie, zic eu, remarcat un lucru: ce piata reprezinta toata Marea Britanie si ce piata reprezinta Uniunea Europeana? Marea Britanie reprezinta o piata micuta in comparatie cu Uniunea Europeana.

Hai sa vedem ce se intampla in urma deciziei „intelepte”, cu ghilimelele de rigoare, fireste, a majoritatii electoratului britanic!

Agerpres

Brexit: Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii la ‘negativ’

„Agenția Moody’s a retrogradat ratingul suveran al Marii Britanii de la ‘stabil’ la ‘negativ’ din cauza incertitudinii declanșate de rezultatul referendumului de joi, în care britanicii au decis ieșirea țării lor din Uniunea Europeană, informează sâmbătă BBC News și Sky News.

‘În cei câțiva ani în care Marea Britanie va trebui să-și renegocieze relațiile comerciale cu UE, Moody’s se așteaptă la creșterea incertitudinii, diminuarea încrederii și reducerea cheltuielilor și investițiilor, având ca rezultat o creștere mai slabă’, indică agenția.

Susținătorii ieșirii din UE au respins în mare măsură avertismentele legate de consecințele economice ale unei astfel de decizii, mizând că Londra va negocia acorduri comerciale și de control al imigrației mai bune decât cele în vigoare.

Moody’s afirmă însă că, odată cu ieșirea din UE, este probabil ca Marea Britanie, a cincea economie mondială, să-și reducă bugetul pentru cheltuielile publice.

‘Efectul negativ al încetinirii creșterii economice va depăși economiile fiscale rezultate din faptul că Marea Britanie nu va mai trebui să contribuie la bugetul UE’, arată prognoza.

‘Guvernul britanic are unul din cele mai mari deficite bugetare dintre economiile avansate, iar încetinirea creșterii PIB va complica și mai mult planul de consolidare fiscală multianual al guvernului’, adaugă Moody’s.

AGERPRES/(AS — editor: Irina Cristea, editor online: Simona Aruștei)”

Observam ca mutarea aceasta – Brexitul – a fost una „foarte desteapta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 26, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Revolutie si Mineriade…

Despre Mineriada din iunie ’90 am scris aici. Insa lucrul ciudat care se intampla este clasarea dosarului Revolutiei:

DOSARUL Revoluţiei din decembrie 1989 a fost CLASAT. PICCJ: Din cauza oboselii şi stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari – VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

Procurorii militari din Parchetul instanţei supreme au clasat dosarul Revoluţiei din decembrie 1989, în care au fost făcute cercetări privind 709 morţi, 2.198 de răniţi, dintre care 1.855 împuşcaţi, şi 924 de reţinuţi, PICCJ precizând că pentru unele fapte există condamnări în alte cauze. În ordonanţa de clasare, PICCJ arată că, din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţie s-au tras focuri de armă între militari.

UPDATE – PICCJ: Din cauza oboselii şi stresului, la revoluţia din 1989 s-au tras focuri de armă între militari

Din cauza oboselii şi a stresului, la revoluţia din 1989 s-au tras focuri de armă între militari, iar oameni din dispozitive militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile sau maşini care nu opreau la filtre, arată PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluţionare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizând că cercetările din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate în împrejurările care au făcut, iniţial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum şi victimele rezultate în împrejurările care au făcut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la această din urmă cauză.

Cercetarea în dosarul Revoluţiei a fost efectuată distinct pentru perioadele 16-22 decembrie 1989 şi după 22 decembrie 1989, având în vedre particularităţile diferite.

Astfel, anchetatorii au stabilit că perioada 16-22 decembrie 1989, până la plecarea fostului preşedinte Nicolae Ceauşescu din clădirea Comitetului Central al Partidului Comunist Român (CC al PCR), a fost caracterizată de acţiuni violente de reprimare a manifestaţiilor anticomuniste şi antidictatoriale din municipiile Timişoara, Cluj şi Bucureşti, respectiv de măsuri de împiedicare a extinderii acţiunilor de protest în celelalte localităţi ale ţării.

„Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deţinea în partid şi în stat, Nicolae Ceauşescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, a acţionat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestaţiilor, dispunând implicarea unor forţe supranumerice şi eterogene, aparţinând miliţiei, securităţii şi armatei. În baza deciziilor şi ordinelor primite de la nivel central, conducerea politică şi militară locală, sub directa coordonare a unor factori de conducere politică şi militară de la nivel central, a luat măsuri pentru punerea în executare a acţiunii de reprimare şi a ordonat intervenţia forţele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, rănirea prin împuşcare, vătămarea corporală şi reţinerea unui număr mare de persoane”, potrivit procurorilor militari din PICCJ.

În ce priveşte reprimarea violentă a manifestanţilor, în perioada 16-22 decembrie 1989, procurorii au constatat însă că persoanele cu funcţii de conducere şi execuţie, politice şi militare, de la nivel central şi local, care au fost implicate în organizarea, conducerea, coordonarea şi punerea în executare a măsurilor au fost judecate şi condamnate definitiv, „existând în cauză autoritate de lucru judecat”.

Raportat la perioada din 22 decembrie şi până la sfârşitul anului 1989, procurorii militari au reţinut, în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţiei că aceasta a fost caracterizată „prin vid de putere, stare de confuzie, panică şi haos”.

„Dacă până la momentul în care fostul preşedinte Nicolae Ceauşescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forţele de ordine au acţionat, în baza ordinelor şi măsurilor dispuse de factorii politici şi militari, împotriva manifestanţilor care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate şi democraţie, după acest moment, în condiţiile în care euforia generală privind victoria revoluţiei a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceauşescu la conducerea ţării, cu ajutorul unor forţe fidele, nu a mai existat o acţiune a organelor statului împotriva manifestanţilor ci o acţiune comună îndreptată, conform percepţiei create, împotriva unor elemente contrarevoluţionare, care acţionau împotriva voinţei întregii populaţii”, au mai stabilit procurorii militari din PICCJ.

Procurorii susţin că, în acele zile, pe fondul lipsei de cooperare şi coordonare, militari şi civili au mers din proprie iniţiativă în anumite imobile şi au verificat acoperişurile unor clădiri, fără a anunţa celorlalte forţe aflate în zonă, ceea ce a „creat derută şi reprezentări greşite, cu consecinţa deschiderii focului concentrat şi producerii a numeroase victime”.

Mai mult, susţin procurorii militari, starea de oboseală şi stres acumulate au afectat „aprecierea lucidă şi obiectivă a realităţii înconjurătoare”.

Procurorii spun că, în acest context, dispozitive militare, civile sau mixte au deschis „cu uşurinţă” focul spre imobile şi autoturisme care nu opreau la filtrele organizate, „în condiţiile existenţei doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcţia imobilelor sau autoturismelor respective”.

De asemenea, „pe fondul aceleaşi stări de oboseală şi stres”, au fost şi situaţii în care s-au executat focuri de armă între militari din aceeaşi unitate sau între unităţi militare, au mai arătat procurorii militari de la PICCJ în ordonanţa de clasare a dosarului Revoluţíei.

Împotriva ordonanţei de clasare a dosarului Revoluţiei, dată în 14 octombrie 2015, se poate formula plângere, în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluţia.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) a anunţat vineri, într-un comunicat de presă, că procurorii de la Secţia Parchetelor Militare au finalizat cercetările în dosarul 11/P/2014 privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care au avut ca rezultat decesul, rănirea şi lipsirea de libertate a unor persoane, precum şi distrugerea unor bunuri.

În raport de rezultatul cercetărilor efectuate cu privire la fiecare victimă în parte şi de impedimentele procedurale referitoare la punerea în mişcare şi exercitarea acţiunii penale în cauză, prin Ordonanţa din 14 octombrie 2015 s-a dispus clasarea cauzei sub aspectul infracţiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracţiuni de război contra proprietăţii şi altor drepturi, respectiv infracţiuni contra umanităţii, reţinându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, „nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracţiunile de omor, tentativă de omor şi instigare la infracţiunea de omor, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Cauza a fost clasată şi pentru infracţiunea de ucidere din culpă, reţinându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar şi pentru lovire sau alte violenţe şi instigare la infracţiunea de lovire sau alte violenţe, reţinându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de vătămare corporală şi instigare la infracţiunea de vătămare corporală, reţinându-se că s-a împlinit termenul de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal şi instigare la infracţiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reţinându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale sau existenţa autorităţii de lucru judecat, dar şi existenţa unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de furt şi distrugere, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracţiunii de ultraj, reţinându-se împlinirea termenului de prescripţie a răspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infracţiunii de purtare abuzivă şi instigare la infracţiunea de purtare abuzivă, reţinându-se că a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la „709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împuşcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reţinute”.

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situaţii, decesul s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor”.

De asemenea, anchetatorii au stabilit că nu în toate cazurile decesul s-a produs prin împuşcare, existând situaţii în care decesul s-a datorat altor cauze, precum agresiunea, incendierea, accidentul rutier sau accidentul aviatic.

„În unele situaţii, există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii infracţiunilor de omor au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii cu privire la împrejurările în care s-a produs decesul s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Nu în toate cazurile decesul s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală, existând situaţii în care decesul a fost urmare unui act suicidal (împuşcare, precipitare etc.), manevrării imprudente a armamentului din dotare de către cel în cauză sau s-a datorat unor cauze patologice”, a precizat PICCJ.

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împuşcare, 420 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Procurorii susţin că, la fel ca şi în cazul persoanelor decedate, există situaţii în care rănirea s-a datorat „manevrării imprudente a armamentului”.

„În unele situaţii există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimişi în judecată şi condamnaţi. În alte situaţii s-au dispus soluţii de netrimitere în judecată, soluţii care nu au fost, ulterior, infirmate. Există şi situaţii în care, deşi susţin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existenţa unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împuşcare”, a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofiţeri, subofiţeri şi militari în termen. Anchetatorii susţin că, în principal, leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există şi situaţii în care leziunile se datorează unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistenţă a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităţilor militare etc.) sau autoaccidentării, precum şi „situaţii în care unele persoane au suferit afecţiuni neuropsihice”.

„De asemenea există şi situaţii în care unele persoane, deşi susţin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică”, a mai arătat PICCJ.”

Pe Dvs., stimati cititori, va conving astfel de explicatii? Eu unul, desi as putea, desigur, sa gresesc, am impresia ca nu se vrea a se spune adevarul despre Revolutie. In ce masura vom afla atunci adevarul despre Mineriada din iunie ’90? A trecut un sfert de secol si aceste probleme care framanta societatea romaneasca sunt inca invaluite in neclaritate. Parca in Istorie s-a depus o ceata densa asupra acestor evenimente. Iar lucrul acesta perpetueaza in societate neincrederea inclusiv in institutiile statului. Nu ma voi hazarda sa dau „solutii” sau „verdicte” care sa elucideze problemele. As spune insa ca, dupa parerea mea, adevarul nu se poate cunoaste pana nu vom stii cu exactitate ce servicii straine au actionat atunci si cum. Probabil ca asta e marea problema sau una din marile probleme pentru care nu se doreste aflarea adevarului. Insa lucrul asta face mult rau societatii romanesti. Au murit oameni, altii au fost raniti, altii batuti bestial. Noi nu prea stim mare lucru din ce s-a intamplat. Nici cei vinovati nu au fost trasi la raspundere. Lucrurile acestea au lasat traume dureroase in societatea noastra, care se simt si acum. Mineriadele au creat o imagine negativa tarii noastre, cu consecinte negative pana in zilele noastre.

Ce am putea spune? Mineriada din iunie ’90 nu a fost prima. „Solutia” minierilor, ca forta de soc pentru a pune „ordine”, in locul celor legal constituite, nu a fost nici pana acum justificata in vreun fel. Ideea ca ar fi fost o miscare „spontana” iarasi nu tine… Mie mi se pare ca a fost o incercare de destabilizare a tarii, rezolvata strasnic cu minierii, in care, din pacate, victime au fost si oameni nevinovati. In iunie ’90 a existat, cel putin asa mi se pare, o incercare de a discredita Puterea constituita in urma alegerilor din 20 mai 1990. Daca ar fi actionat Jandarmeria sau Politia, Puterea ar fi riscat sa apara drept una care isi foloseste apartul represiv impotriva manifestantilor care cereau libertate. Pe cand asa, au venit „spontan” minierii si situatia s-a rezolvat intr-o baie de violenta. Ca unii erau „minieri”, asta e doar o chestiune de detaliu. Atat la Revolutie, cat si la Mineriada din iunie, a fost un adversar „invizibil”. Asta nu inseamna ca n-ar fi existat. A fost doar trecut sub tacere. Dupa care minierii au fost forta de soc folosita de catre Putere pentru a rezolva problemele delicate. Insa adversarul acesta „invizibil” a fost pretextul cel mai la indemana pentru a se actiona cu forta la adresa Opozitiei (totusi firava la vremea respectiva) si de a o intimida. Eu am impresia ca s-a cautat a se ascunde ceva, dar nu ni se spune ce, sau daca ni se spune, atunci nu-l putem afla. De exemplu: teroristii de la Revolutie. Nu i-am putut afla, chiar daca au existat. Iar un astfel de adversar „invizibil” s-a dovedit intotdeauna foarte util Puterii. La Revolutie, fara teroristi, Ceausescu nu ar fi fost executat atat de repede. Nu ar fi existat legitimarea noii Puteri, „emanata” de Revolutie. Dupa parerea mea, Dl. Iliescu a incercat o restauratie a regimului comunist, dar cu fata umana, asteptand sa vada cum se vor derula evenimentele pe plan international si care vor fi miscarile Kremlinului. Marele nostru noroc, daca se poate spune asa, este ca Mihail Gorbaciov nu s-a mai intors la comunism. Lucru asta a facut ca, in cele din urma, sa se renunte la restauratie. Atunci, in primii ani dupa Revolutie, Dl. Iliescu era cu ochii pe miscarile Rusiei pentru a se putea orienta in consecinta. Lucrurile insa au inceput, cu timpul, sa fie din ce in ce mai clare. Parerea mea insa este ca, initial, Dl. Iliescu nu a dorit neaparat democratia. Daca va mai amintiti, chiar domnia sa a folosit sintagma de „despot luminat”… A trebuit s-o accepte datorita situatiei interne ce risca altfel sa degenereze in confruntari de strada si datorita faptului ca Moscova nu mai sprijinea un regim totalitar. In asemenea conditii, domnia sa s-a adaptat destul de repede si a trebuit sa permita democratia, continuand, totusi, un regim criptocomunist pana in 1996. De altfel se vede si acum ca PSD, partidul dumnealui, este unul cu apucaturi comuniste (v. alegerea recenta a D-lui. Dragnea, unic candidat, in functia de presedinte al partidului). Insa si PSD, indiferent de denumirile pe care le-a avut de-a lungul timpului, a trebuit sa se adapteze, nu sa se reformeze. Totusi, optiunea pro occidentala clara a venit mult mai tarziu.

Cu toate acestea, trebuie sa spunem, Dl. Iliescu a orchestrat impecabil indepartarea treptata de Kremlin. Dansul nu a fortat indepartarea de Rusia, ci a mimat ca accepta apropierea. Stiind ca nimeni altul mentalitatea lor, a inteles repede ca pentru a putea iesi de sub influenta Rusiei, trebuie sa dea impresia ca e inca prietenul rusilor si ca tine cont de ce spune Kremlinul. In felul acesta, indepartarea a fost fara probleme. A semnat Tratatul cu URSS, mimand faptul ca e inca un loial colaborator al Kremlinului. A mers in Rusia cu o gramada de oameni de afaceri dupa el,  mimand apropierea pe taram economic de Rusia. Le-a dat rusilor, prin privatizare, niste intreprinderi care, oricum, erau falimentare, mimand ca nu are nimic impotriva unei relatii economice de anvergura cu Rusia, lucru ce ar fi trebuit perceput de catre Moscova drept un gest de prietenie. Si uite asa, incet, incet, Romania a intrat in NATO, in UE si acum rusii constata ca aici s-a pus un Scut! 🙂

Felul in care Dl. Iliescu a jucat comedia asta este magistral si dovedeste o mare experienta in politica! El a inteles ca pentru a avea relatii bune cu o Europa de Vest corupta de catre Kremlin, trebuie sa mimezi relatii bune, cordiale chiar, cu Kremlinul. In felul asta, pana la urma, ne-a acceptat si UE. Observati acum cum Romaniei ii este blocat un drept: accesul la Spatiul Schengen. Interesant este ca Dl. Iliescu, fara a fi agresiv la adresa Rusiei, s-a indepartat usor, usor de aceasta ca… „asa-i viata”, domnia sa nu s-a indepartat de nimeni, altii s-au indepartat de domnia sa (ca sa-l citez din memorie) 🙂 . Comedia asta a fost jucata si la Revolutie cu un sange rece extraordinar. Spre exemplu, a activat o conserva GRU precum gen. Nicolae Militaru, il pune ministru al Apararii, ba il mai face si general de armata, aratand ca nu e ostil rusilor ca, dupa numai cateva luni, sa-l scoata din functie datorita nemultumirilor aparute in randul Armatei si, iata, pentru ca avea probleme a trebuit sa-l scoata, nu mai avea ce sa faca, el a avut toata bunavointa! El a mai activat si alte conserve kaghebiste, fara sa dea doi bani pe ele, doar ca sa vada rusii ca nu le e deloc ostil, dupa care s-a descotorosit de respectivele conserve intr-un fel sau altul. Pe de alta parte, daca rusii ar fi intors macazul, el era acoperit!! Trebuie remarcat jocul genial al lui Ion Iliescu in acea perioada si felul in care a stiut ca, incet, incet, sa se indeparteze de rusi si sa puna Romania pana la urma pe o linie pro occidentala!! Dar optiunea pro occidentala clara a venit de abia in al doilea mandat al sau: 2000-2004, dar si atunci cu rezerve, pentru ca stilul D-lui. Iliescu nu este unul care sa forteze atingerea unui obiectiv (exista si exceptii, de pilda debarcarea lui Petre Roman din septembrie ’91, insa atunci a fost o situatie fortata si pentru ca FSN-ul trebuia sa „scuipe” partide) si, pe de alta parte, datorita faptului ca domnia sa este un om de stanga, iar ideile comuniste insusite de-a lungul atator ani nu ies prea repede din om…

Interesant este ca domnia sa, inca de la Revolutie, nu a dorit sa fie perceput de catre rusi ca un factor ostil. De ce oare? Mie mi se pare ca la Malta, Romania si Bulgaria fusesera trecute in sfera de influenta a rusilor… Se vede si acum ca noi si bulgarii nu suntem primiti in Schengen. In asemenea conditii, Dl. Iliescu a ramas fara sprijin american si a inteles ca intoarcerea spatelui Rusiei, ar fi perceputa ca un act de ostilitate in conditiile in care Romania nu avea garantii de securitate. Nu suntem primiti in Schengen tocmai in virtutea celor discutate la Summitul de la Malta, de atunci, desi lucrurile s-au mai schimbat si inca simtitor. Insa amintiti-va de atitudinea lui Vladmir Putin la Summitul NATO de la Bucuresti fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la NATO! Interesant este ca, din ce spunea, Putin nu a fost impotriva aderarii Romaniei si Bulgariei la UE, ci aderarii la NATO! Din aceste motive Dl. Iliescu a inceput sa joace comedia descrisa mai sus, fara sa forteze pentru ca lucrul asta sa fie perceput ca un act de ostilitate la adresa Rusiei. Pe de alta parte, acest joc subtil a facut ineficienta vreo actiune de blocare a integrarii tarii noastre in NATO sau UE de catre KGB. Totusi, in NATO am fost primiti in 2004 si o conditie a fost sa avem relatii bune cu Rusia.

In incheiere as dori sa spun ca speram ca adevarul asupra acestor evenimente – Revolutia si Mineriada – sa iasa la iveala pentru a ne intelege mai bine istoria si pentru a se restabili increderea in societate.

Este evident ca nu s-a incheiat Revolutia!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 24, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 59 comentarii

Summitul de la Riga

Eu cred ca e destul de clar: Parteneriatul Estic si, pe cale de consecinta, Summitul de la Riga nu sunt impotriva Federatiei Ruse. Lucrul acesta l-a exprimat si D-na. Cancelar Angela Merkel. Chestiunea ridicata de Rusia, prin Dl. Serghei Lavrov, cum ca doreste „un singur lucru” si anume ca acest „proces in desfasurare” sa nu dauneze intereselor „legitime” ale Federatiei Ruse, are o traducere destul de simpla: in tarile membre ale Parteneriatului Estic sa functioneze regimuri tip Ianukovici, obediente fata de Moscova. Pozitia Rusiei nu s-a schimbat: cauta sa forteze UE sa dea inapoi, s-o lase mai moale cu Parteneriatul Estic, cu alte cuvinte acest summit sa fie un fel de discutie fara fond, iar lucrurile sa ramana tot asa: un parteneriat de forma. Asta convine de minune Rusiei, in felul asta, dupa parerea Kremlinului, nu ar fi afectate interesele „legitime” ale Rusiei. De aceea este o problema introducerea in declaratia finala a unui text amendament privind „aspiratiile si optiunea europeana” a statelor membre ale Parteneriatului, mai ales ca lucrul acesta loveste in interesele D-lui. Putin de a fauri o Uniune Euroasiatica. Mediafax

Summitul de la Riga, susceptibil să dezamăgească Republica Moldova, Ucraina şi Georgia privind aderarea la UE

Se arata ca:

Ultima versiune a declaraţiei pregătite pentru Summitul de la Riga al Parteneriatului Estic de luna viitoare conţine prea puţine veşti bune pentru Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, care aspiră să adere la UE, şi subliniază ambiţiile tot mai reduse ale Uniunii faţă de vecinii săi de la est.

Potrivit postului Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL), care scrie pe site că a văzut documentul, textul a fost dezbătut timp de o lună la Bruxelles, de către diplomaţi din statele membre UE, iar versiunea iniţială, întocmită de către Serviciul European pentru Acţiune Extenă (SEAE), a fost modificată.

Documentul, care urmează să fie adoptat de către şefii de guverne la Summitul de la Riga, prevăzut în perioada 21-22 mai, a fost trimis celor şase state membre ale Parteneriatului – Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – spre informare şi este de aşteptat să provoace frustrări la Chişinău, Kiev şi Tbilisi.

Cele trei ţări, care au semnat recent acorduri de asociere cu UE, sperau ca Summitul de la Riga să le recunoască în mod clar aspiraţiile ca într-o zi să adere la blocul european. Însă există puţine indicii, la acest moment, că acest lucru se va întâmpla, potrivit RFE/RL.

În text se arată doar că, „în cadrul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriatului Estic, participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecăru partener de a alege liber nivelul ambiţiilor şi scopurilor la care aspiră în legătură cu Uniunea Europeană. Revine UE şi (membrilor săi) suverani să decidă cum vor să procedeze în relaţiile lor”.

Surse din cadrul UE au declarat pentru RFE/RL că ideea declaraţiei de la Riga este să nu fie nici mai mult, dar nici mai puţin ambiţioasă ca declaraţia de la Summitul Parteneriatului de la Vilnius, în 2013.

Limbajul agreat în capitala Lituaniei cu privire la calea către aderarea la UE era, însă, mult mai clar. „Participanţii la Summitul de la Vilnius îşi reafirmă recunoaşterea aspiraţiilor europene şi opţiunii europe ale unor parteneri şi angajamentul lor de a construi o democraţie profundă şi durabilă. În acest context, ei iau notă de angajamentul acelor parteneri de a urma aceste obiective. Participanţii reafirmă rolul special al Parteneriatului în susţinerea celor care doresc relaţii mai apropiate cu UE”, se arăta în declaraţia din 2013.

Versiunea actuală reprezintă o lovitură considerabilă, consideră RFE/RL, pentru Polonia şi Lituania, care doresc să aducă cele trei ţări mai aproape de blocul european. De asemenea, diplomaţi care susţin cauza Ucrainei s-au lamentat din cauza eşecului lor de a include în actuala versiune un rând, agreat de către miniştrii UE de Externe anul trecut, şi anume că Acordul de Asociere cu Ucraina semnat la 21 martie 2014 „nu constituie scopul final al cooperării UE-Ucraina”.

  • Conflictul din Ucraina

La acea vreme, această expresie era considerată cel mai clar indiciu potrivit căruia Kievul ar putea, într-o bună zi, să adere la UE. Diplomaţii citaţi au declarat pentru RFE/RL că speră la o „îmbunătăţire” a textului, după ce partenerii vor da un răspuns.

Limbajul folosit în declaraţie este slab, consideră RFE/RL, când se referă la conflictul din estul Ucrainei. „Evenimentele din Ucraina arată că principiile fundamentale ale suveranităţii şi integrităţii teritoriale nu pot fi subevaluate în secolul al XXI-lea pe continentul european”.

Însă următorul paragraf din proiectul original a fost omis în cel nou – „participanţii la summit se declară pregătiţi să ajute la depăşirea celei mai mari rupturi din Europa de la sfârşitul Războiului Rece. Cetăţenii noştri se aşteaptă de la noi să prevenim repercusiuni negative suplimentare la adresa stabilităţii continentului nostru, iar noi suntem hotărâţi să facem acest lucru”.

În loc, în versunea actuală se arată că „participanţii la summit susţin cu putere toate eforturile vizând dezescaladarea şi soluţionarea politică, în baza respectării independenţei, suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ei îndeamnă toate părţile să implementeze rapid şi integral acordul din septembrie 2014 de la Minsk şi pachetul de măsuri în vederea implementării acestuia din februarie 2015”, adăugând că ei „se aşteaptă ca toate părţile să-şi onoreze angajamentele asumate în acest cadru”.

Rusia este menţionată numai în contextul anexării ilegale a Crimeei, pe care textul o denunţă drept o „încălcare a legislaţiei internaţionale şi o provocare directă la adresa securităţii internaţionale”.

Ucraina este susceptibilă să fie îngrijorată şi cu privire la limbajul folosit referitor la intrarea în vigoare a Zonei de liber-schimb aprofundate şi globale (DCFTA) cu UE

Kievul şi Bruxelles-ul au fost de acord, în septembrie 2014, să amâne intrarea în vigoare a acordului până la 1 ianuarie 2016. Această dată este scrisă în text, dar a fost adăugat un nou paragraf prin care toţi participanţii la summit „iau notă, de asemenea, de imprtanţa continuării procesului trilateral privind implementarea DCFTA UE-Ucraina, în mod constructiv, folosind posibilităţile existente disponibile părţilor contractante în cadrul DCFTA”.

Rusia a insistat să se amâne implementarea măsurii cu cel puţin un an, iar unele state membre UE au luat şi ele în considerare această opţiune.”

Dar iata ca Radio Europa Libera vine cu o precizare importanta:

Un amendament de ultim moment la proiectul declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga…

„…poate aduce vești bune pentru Moldova, Georgia și Ucraina.

Corespondenții Europei Libere relatează de la Riga, unde a început astăzi summit-ul Parteneriatului Estic că proiectul declarației finale a reuniunii a fost modificat în ultimul moment, ca să reflecte unele așteptări ale Moldovei, Ucrainei și Georgiei.

Corespondentul Europei Libere, Rikard Jozwiak, relatează din capitala letonă, unde a început summit-ul de două zile al Parteneriatului estic, că noul text a fost negociat în ultimele ore dinaintea reuniunii și include o referință la „aspirațiile europene și opțiunea europeană”.

Formula pare să fi fost acceptată și de cei care ar fi avut obiecții față de punerea unui accent prea mare pe speranțele de aderare la Uniunea Europeană nutrite de unele țări partenere.

„Participanți la summit recunosc aspirațiile europene și opțiunea europeană a partenerilor vizați, așa cum este prevăzut în acordurile de asociere”, se spune în noul proiect de declarație.

Moldova, Ucraina și Georgia exprimaseră nemulțumiri față de proiectul inițial, care nu menționa aceste aspirații. Celelalte țări partenere sunt Republica Belarus, Armenia și Azerbaidjanul.

Unele țări nordice ale Uniunii Europene, precum Lituania, Polonia și Suedia, ar fi muncit din greu în ultimele săptămâni pentru a introduce în text rândul lipsă. 

Promotorii acestei schimbări spun că a existat o înțelegere între țările Uniunii Europene să se evite o declarație care fie ar merge mult mai departe, fie ar fi un pas înapoi față de declarația summit-ului precedent al Parteneriatului Estic, de la Vilnius, din 2013. Așa încât proiectul textul nou pentru summit-ul de la Riga a ajuns să semene mult cu cel de la Vilnius.

După summit-ul din Lituania, Rusia a ocupat și anexat peninsula ucraineană Crimeea, continuând și astăzi încurajarea sentimentelor separatiste în Ucraina și alte foste republici sovietice.

Germania și Franța au dorit să diminueze pasajele referitoare la viitorul relației țărilor partenere cu Uniunea Europeană, optând pentru o formulă care ar fi salutat  „intenția fermă [a părților] de a duce mai departe angajamentele asumate la summit-urile precedente și în acordurile bilaterale”.

Deși Berlinul și Parisul par să fi acceptat noua formulă, cancelara Germaniei Angela Merkel a accentuat astăzi că „Parteneriatul Estic nu este un instrument al extinderii Uniunii Europene. De aceea, nu trebuie să ridicăm așteptări false pe care nu le putem îndeplini mai târziu”.

În afară de formula despre relațiile viitoare cu Uniunea Europeană, Ucraina și Georgia ar fi dorit ca în declarația summit-ului de la Riga să se menționeze că sunt pe cale să obțină liberalizarea regimului de vize cu Uniunea Europeană anul viitor. Republica Moldova a obținut-o cu peste un an în urmă.

Însă proiectul declarației prevede numai că progresele făcute de cele două țări în justiție vor fi evaluate de Comisia Europeană până la sfârșitul anului curent și apoi se va decide asupra pașilor următori.

Agenția France Presse și alte surse relatează că, în surdină, se mai poartă o dispută în privința declarației finale a summit-ului Parteneriatului Estic de la Riga: să se menționeze sau nu anexarea Crimei de către Rusia în martie 2014 și în ce fel să se menționeze. Armenia și Republica Belarus ar vrea să se evite descrierea anexării ca ilegală. 

Legăturile între Uniunea Europeană și Rusia au fost puse la grea încercare de criza ucraineană, care a determinat Occidentul inclusiv țările Uniunii Europene să impună Moscovei sancțiuni economice.”

Mediafax

UE pare să piardă lupta cu Rusia pentru Republica Moldova

Se arata ca:

Eşecul partidelor proeuropene, propaganda rusă şi corupţia generalizată sunt factori care au contribuit la scăderea popularităţii UE în rândul cetăţenilor din Republica Moldova şi la o preferinţă tot mai mare pentru Rusia, comentează New York Times, în ediţia electronică.

Oamenii sunt îngrijoraţi că „dacă aderăm la UE toată lumea devine gay” şi că birocraţii de la Bruxelles „nu te lasă să păstrezi animale pe lângă casă”, o situaţie alarmantă într-o ţară în mare parte rurală, a declarat un oficial din cadrul Ministerului moldovean de Externe, Daniela Morari. Astfel de viziuni sunt încurajate de televiunea rusă, de partidele proruse înfloritoare din R.Moldova şi de Biserica Ortodoxă foarte conservatoare şi obedientă faţă de ierarhia ecleziastică de la Moscova.

În afară însă de propaganda rusă, moldovenii susţin că au mult mai multe motive – nu în cele din urmă corupţia, puterea din umbră a mogulilor şi războiul din Ucraina – de a se uita cu suspiciune la Uniunea Europeană, care se teme că pierde lupta pentru mintea şi sufletul acestei foste republici sovietice în faţa Rusiei.

În niciuna dintre cele şase ţări membre ale Parteneriatului Estic nu există o diferenţă mai mare între aşteptări şi realitate decât în Republica Moldova, pentru care au fost ridicate vizele de călătorie în Europa anul trecut, fiind catalogată de Bruxelles ca „principalul reformator” al Parteneriatului Estic.

În prezent, politicienii proeuropeni din R.Moldova, ca şi omologii lor din Ucraina, sunt atât de pătaţi de eşecul de combatere a corupţiei şi de a crea un stat funcţional, încât pentru mulţi de aici Rusia pare atractivă.

„Ne-au numit cel mai bun elev din clasă”, a declarat Iurie Leancă, fost premier al Republicii Moldova. „Dar am pierdut sprijinul societăţii”, a adăugat el, în timp ce la ultimele alegeri s-a înregistrat un sprijin uriaş pentru Partidul Socialiştilor, antieuropean, care a avut ca slogan de campanie „Împreună cu Rusia!”.

Insistând că propaganda rusă a jucat un rol important în formarea opiniilor, Leancă a recunoscut că şi Guvernul său este de vină. „Ei au văzut bunăvoinţă dar nu au văzut suficiente rezultate în privinţa corupţiei sau sărăciei”, a spus el despre alegători.

Un sondaj de opinie recent realizat de Institutul pentru Politici Publice din Republica Moldova a arătat că 32 la sută dintre cei intervievaţi ar sprijini aderarea la UE -, o opţiune pe care Bruxelles-ul nu intenţionează să o ofere -, în timp ce 50 la sută afirmă că preferă ca ţara să se alăture uniunii vamale promovate de Putin. Per total, sprijinul pentru UE în R.Moldova a scăzut cu 40 de procente în acest an faţă de 78 la sută în 2007, potrivit institutului.

Chiril Gaburici, actualul premier al R.Moldova după alegerile neconcludente din noiembrie, a declarat că „nu a fost mulţumit” de replierea terminologică a UE în schiţa de declaraţie a summitului de la Riga. Dar politicienii proeuropeni din R.Moldova au spulberat multe speranţe, a adăugat el, subliniind că oamenii obişnuiţi sunt dezamăgiţi după ani la rând în care i-au auzit pe liderii lor „vorbind despre reforme şi o viaţă mai bună dar fără să vadă o schimbare reală”.

O serie lungă de scandaluri, inclusiv furtul masiv de sute de milioane de dolari de la o bancă importantă, a oferit muniţie forţelor proruse. Unul dintre cei care au profitat este Renato Usatîi, un om de afaceri transformat în politician populist care vorbeşte despre combaterea corupţiei, îşi petrece mult timp la Moscova şi conduce un Rolls-Royce în valoare de 350.000 de dolari. Partidul lui a fost exclus din alegeri în noiembrie sub pretextul unor nereguli la înregistrare.

„Chiar şi proeuropenii cărora le place ideea de Europa urăsc acum realitatea a ceea ce a creat ea”, a declarat Usatîi. Europa, a adăugat el, „pierde R.Moldova”.

Un diplomat european de rang înalt, care a cerut să nu fie nominalizat pentru a vorbi liber, s-a plâns că politicienii proeuropeni moldoveni au fost „foarte buni în a interpreta partitura europeană” pentru a impresiona Bruxelles-ul. Dar în realitate, a adăugat el, „ei au stricat totul”, discreditând atât propriile partide proeuropene, cât şi Uniunea Europeană. Ca urmare, multe persoane obişnuite cred acum că „Rusia nu poate fi mai rea”.

Aceasta este cu siguranţă şi concluzia la care a ajuns Alexandru Botnari, primarul din Hînceşti, un orăşel din centrul Republicii Moldova, pe care UE l-a promovat ca exemplu de beneficii pe care le-a avut apropierea de Europa. Acestea ar fi trebuit să includă finanţări pentru ca toţi locuitorii oraşului să aibă apă curentă şi instalaţii sanitare moderne. Din nefericire, a spus Botnari, „realitatea este total diferită”. Doar o treime din casele din Hînceşti au canalizare, multe nu au apă potabilă şi aproape toate drumurile din afara centrului sunt pline de gropi.

Deşi este membru al Partidului Democrat (proeuropean), primarul a declarat că R.Moldova ar duce-o mai bine, cel puţin din punct de vedere economic, dacă ar adera la uniunea vamală a lui Putin.

În timp ce piaţa europeană este mult mai mare şi mai bogată decât cea rusească, Putin a impus în 2013 restricţii stricte comerţului cu R.Moldova ca răzbunare pentru apropierea acesteia de Occident. Pentru moment, exporturile către Europa nu au crescut suficient pentru a face faţă pierderilor provocate de Rusia.

„Nu putem trăi fără piaţa rusă”, a declarat Igor Dodon, liderul Partidului Socialiştilor, adăugând că Putin i-a spus că Rusia vrea să revigoreze comerţul şi relaţiile comerciale cu R.Moldova, dar doar dacă ţara evită apropierea de NATO.

UE „are nevoie de o poveste de succes şi ne-a ales pe noi. Dar acum toată lumea vede că acest lucru a fost o iluzie”, a adăugat el.

Cu toate acestea, atunci când sunt măsurate după criteriile foarte tehnice pe care Bruxelles-ul le foloseşte pentru a evalua succesul, Republica Moldova este în continuare principalul reformator din Parteneriatul Estic, adoptând 10.500 de standarde europene pentru alimente, bunuri electrice şi o serie de alte lucruri.”

Dar Radio Europa Libera are un interviu deosebit de interesant cu Vladimir Socor:

„Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial”

Se arata ca:

Corespondenta Europei Libere la Riga în dialog cu analistul Vladimir Socor.

Europa Liberă: Domnule Socor, trebuie regândită vecinătatea Uniunii Europene? Și dacă da, cum?

Vladimir Socor: „Trebuie regândită. Politica de până acum a conţinut multe erori atât de concepţie, cât şi de execuţie. Una dintre marile erori a fost aceea de a trata cele şase ţări din Parteneriatul Estic drept un pachet, în loc fiecare ţară să fie tratată în mod individual, în funcţie de circumstanţele naţionale din fiecare ţară.”

Europa Liberă: Și diferenţierea aceasta ar favoriza Republica Moldova?

Vladimir Socor: „Aş fi spus că ar favoriza-o până recent. Acum ar trebui să-mi revizuiesc această opinie. Prevăd în Republica Moldova o schimbare de regim. Prevăd această schimbare cu o alarmă profundă, care vad că nu este, din păcate, împărtăşită de mulţi dintre colegii mei comentatori şi analişti din Chişinău. Mă tem că alegerile locale programate să aibă loc în toată republica în ziua de 14 iunie vor deschide poarta către o schimbare de regim în Republica Moldova, către preluarea puterii de către partidele stângii roşii, antieuropene, pro-ruse, eventual în alianţă cu partidul condus de domnul Plahotniuc. Aşa întrevăd eu o posibilă reconfigurare a puterii, în urma alegerilor locale din iunie.”

Europa Liberă: Şi atunci s-ar zice adio parcursului european?

Vladimir Socor: „Da, atunci s-ar zice adio parcursului european. O asemenea evoluţie încă mai poate fi oprită, dar eu nu văd la Chişinău o suficientă înţelegere a modului în care o asemenea evoluţie mai poate fi oprită. Cercurile politice, nu numai partidele, dar cercurile politice pro-europene, acele porţiuni din societate care sunt de multă vreme pro-europene, se autodistrug.”

Europa Liberă: Și au pierdut din încrederea simplului cetăţean, credibilitatea se cotează acum la un nivel mult mai mic decât se aşteptau oamenii simpli.

Vladimir Socor: „Vreau să fac o diferenţiere între imaginea partidelor politice în ochii alegătorilor pe de o parte şi reacţia societăţii civile ca răspuns la aceste evenimente politice. Într-adevăr partidele politice s-au discreditat în Republica Moldova, s-a discreditat tot sistemul de guvernământ bazat pe partidele politice. Eu am spus de mult timp că acest sistem este sortit eşecului în condiţiile Republicii Moldova. Republica Moldova nu era pregătită, nu a fost niciodată pregătită pentru un sistem de guvernare bazat pe partidele politice.”

Europa Liberă: Guvernarea actuală reforme poate să facă? Pentru că aceasta e tema de acasă la care rămâne restanţieră Republica Moldova. Există o mie de pagini ale Acordului de Asociere şi autorităţile tot se întreabă că e prea mult, că e prea puţin, că e posibil, că nu e posibil peste noapte de făcut multe lucruri.  

Vladimir Socor: „Guvernarea actuală este ostatică intereselor domnului Plahotniuc, reprezentate de către partidul său în guvern. Partidul său nu este omogen, s-ar putea să asistăm la plecări, ieşiri din partidul său. Văd că domnul Corman stă cu un picior în afara partidului domnului Plahotniuc, alăturându-se partidului nou lansat de Iurie Leancă. Acestea sunt evoluţii superficiale. În fond, guvernarea rămâne cum a fost din 2010 şi până acum, ostatică intereselor domnului Plahotniuc, care a reuşit să captureze instituţiile cheie din sistemul de ocrotire a legii, din sistemul judiciar şi din sistemul Procuraturii, pârghii pe care le foloseşte în propriul interes economic şi politic, al cercurilor din jurul acestui partid.”

Europa Liberă: Dacă, ipotetic, Vladimir Socor s-ar afla în fruntea guvernului de la Chişinău, ce ar face măria sa?

Vladimir Socor: „Nu pot răspunde la întrebări atât de ipotetice. Pot să analizez situaţia actuală. În situaţia actuală există un singur partid realmente pro-european, cu un lider realmente pro-occidental, partid şi lider căruia i se datorează reformele făcute până acum. Mă refer la Partidul Liberal Democrat condus de domnul Vlad Filat.”

Europa Liberă: Dar cu mandate insuficiente ca să schimbe lucrurile?

Vladimir Socor: „Da, mandate insuficiente. Este singurul partid care poate să oprească evoluţia Republicii Moldova spre transferul puterii în mâinile stângii roşii pro-ruse. Numai acest partid. Și, de asemenea, guvernul condus de Chiril Gaburici, mai bine spus, echipa din guvern, condusă de Chiril Gaburici şi, de fapt, de domnul Vlad Filat, echipa PLDM din guvern continuă politica pro-europeană. Occidentalii, europenii în primul rând, sunt foarte mulţumiţi de domnul Gaburici. Domnul Gaburici a făcut cel puţin două vizite la Bruxelles până acum, a fost la Cartierul general al NATO, la sediul Uniunii Europene, ambasadele europene din Chişinău sunt foarte mulţumite de domnul Gaburici. Cine nu-i mulţumit de domnul Gaburici? Domnul Leancă şi acea parte din societatea civilă care îl susţine pe domnul Leancă, deoarece dânşii nu sunt capabili să facă diferenţierea necesară între PLDM lui Vlad Filat pe de o parte, şi celelalte partide pe de altă parte. Partidele pro-europene, societatea civilă, cercurile pro-ocidentale din Chişinău se sfâşie între ele în diviziuni interne. Domnul Iurie Leancă a pornit un război de distrugere a PLDM. Pe domnul Iurie Leancă îl consider un prim-ministru falimentar, un prim-ministru total eşuat. În doi ani şi jumătate, aproape trei ani cât a fost prim-ministru, a fost o guvernare dezastruoasă sub conducerea domnului Leancă, în care au avut loc cele mai mari afaceri, matrapazlâcuri – cedarea Aeroportului, cedarea acţiunilor Băncii de Economii. Anume sub această guvernare s-a discreditat opţiunea pro-europeană şi democraţia.”

Europa Liberă: Guvernarea era constituită din partide pro-europene, domnule Socor.

Vladimir Socor: „Da. Cu un prim-ministru care a plutit pe deasupra lucrurilor şi nu a tras niciun semnal de alarmă. Timp de aproape trei ani, domnul Iurie Leancă, în calitatea lui de prim-ministru, avea obligaţia să tragă semnalele de alarmă. Nu a tras niciun semnal, a prezidat aerian, absent, deasupra acestor lucruri. Cel mai mult m-a iritat cedarea Aeroportului şi modul în care domnul Leancă a încercat să ascundă cedarea Aeroportului către ruşi, spunând ceva despre o companie sud-coreeană, a spus-o de mai multe ori, lucru complet neadevărat. În realitate, nu domnul Leancă poartă răspunderea directă, domnul Valeriu Lazăr a gestionat dosarul cedării Aeroportului, în numele Partidului Democrat, cu care între timp domnul Lazăr s-a certat, de altfel, nu mai e în aceeaşi echipă.”

Europa Liberă: Domnule Socor, aţi fost prezent astăzi când societatea civilă a înmânat o cerere simbolică înaltului comisar european pentru Politica de Vecinătate și Negocieri pentru Extindere, domnul Hahn. Credeţi că de la acest simbolism, încărcătură simbolică s-ar putea ajunge şi la realitate? 

Vladimir Socor: „Nu, deloc. Niciodată nu am avut încredere în asemenea gesturi de tip simbolic din partea unor cercuri, în cazul acesta, societatea civilă, a unor cercuri care nu iau parte la decizii. Aceste cercuri nu determină orientarea Republicii Moldova. Ar fi putut să o facă mai eficient, dacă ar fi fost unite şi dacă nu s-ar fi pornit să se distrugă reciproc prin opţiuni politice diferite. Am în vedere, încă o dată, scindarea pe care a încercat domnul Leancă să o facă în Partidul Liberal Democrat. Dânsul nu a reuşit să scindeze partidul, dar va reuşi să ia nişte voturi de la partid şi va scinda probabil în parte electoratul partidului, chiar dacă nu a reuşit să scindeze partidul însuşi. Prea multe diviziuni pe flancul de dreapta, pe flancul zis pro-european. Nu există niciun partid viabil pro-european, aş adăuga şi pro-american, în Republica Moldova, cum este PLDM condus de Vlad Filat şi echipa sa ministerială. Europenii sunt mulţumiţi, americanii sunt mulţumiţi, NATO este, în fine, mulţumit, după atâta amar de ani. Numai domnul Leancă nu e mulţumit.”

Europa Liberă: Uniunea Europeană încearcă să refacă relaţia cu Federaţia Rusă, astfel încât autorităţile de la Kremlin să nu se mai uite cu ochi răi la acest parcurs european pe care merg actualmente ţările din Parteneriatul Estic?

Vladimir Socor: „Uniunea Europeană încă nu şi-a decis politica. Există un consens foarte superficial în Uniunea Europeană, dar sub acest consens de suprafaţă sunt mari divergenţe în privinţa politicii care ar trebui urmată faţă de Rusia. Deocamdată, atâta timp cât războiul Rusiei pe teritoriul Ucrainei continuă, Uniunea Europeană nu va ridica sancţiunile, va menţine sancţiunile. Dar destul de curând se vor intensifica presiunile politice din interiorul Uniunii Europene, în vederea ridicării sancţiunilor. Chiar şi la Washington se profilează tendinţa de a se reconcilia cu Rusia, cum am văzut în vizita secretarului de stat american John Kerry la Soci. Deja Uniunea Europeană începe să se gândească la politica pe care o va urma faţă de Rusia în perioada post-Ucraina, adică în perioada după care conflictul din Ucraina va fi îngheţat.

Va fi îngheţat după modelul Transnistria, modelul Karabah, după care va urma o recalculare a politicii de urmat faţă de Rusia. Iniţiativa va aparţine Rusiei, fără îndoială, nu Uniunii Europene. Uniunea Europeană va reacţiona la iniţiative ruseşti. Rusia va propune un nou sistem de securitate europeană, în care va încerca să minimalizeze sau să marginalizeze rolul Alianţei Nord-Atlantice şi să introducă o nouă suprastructură de securitate, în care Rusia ar avea puteri de decizie pentru toată securitatea europeană, laolaltă cu Uniunea Europeană. Într-un cadru supranaţional, posibil OSCE, sau un cadru asemănător în care Rusia şi Uniunea Europeană ar avea puteri de codecizie în problemele de securitate europeană, reducând rolul Alianţei Nord-Atlantice şi rolul Statelor Unite ale Americii. Rusia va face asemenea propuneri.

Europenii se vor gândi cum să reacţioneze şi vor face paşi în întâmpinare, nu paşi decisivi, dar paşi mici în întâmpinare. Se va începe un proces de negociere, care poate să dureze ani de zile, poate zece ani, poate mai mult de zece ani, cu tendinţa de a se ajunge la un nou sistem de securitate și care cele şase ţări partenere estice ale Uniunii Europene vor constitui probabil un fel de zonă intermediară între Uniunea Europeană şi Rusia, un fel de zonă gri. Acesta este scopul Rusiei. Mulţi din Uniunea Europeană împărtăşesc acest scop, inclusiv Germania, dar nu doresc să lanseze această politică, atâta timp cât nu se linişteşte situaţia din Ucraina.

Îngheţarea definitivă a conflictului din Ucraina va da posibilitate europenilor, cu Germania în frunte, să folosească această calmare superficială a situaţiei, pentru a reveni la negocieri bilaterale cu Rusia. În viziunea Germaniei, Ucraina, de exemplu, ar trebui să constituie o zonă gri, nedecisă între Rusia şi Uniunea Europeană, o zonă în care Rusia ar avea pârghii de influenţă pe care Germania şi Rusia încearcă să le creeze chiar de pe acum. De exemplu, rolul constituţional al aşa-ziselor „republici” din Doneţk şi Lugansk în cadrul sistemului constituţional al Ucrainei, lor ar urma să li se atribuie un rol în sistemul constituţional al Ucrainei. Deci, pârghii de influenţă din partea Rusiei în cadrul Ucrainei.

De asemenea, renegocierea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător între Uniunea Europeană şi Ucraina, renegociere cu participarea Rusiei de astă dată, transformarea acestui proces bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – într-un proces trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia, în care Rusia are un loc la masă, un vot în decizie şi o voce în adoptarea strategiei. Deci, Rusia primeşte un scaun, un vot şi o voce, nu primeşte veto. Ar fi exagerat să spunem că Rusia primeşte veto, nu, primeşte un scaun, un vot şi o voce într-un proces care până acum era bilateral – Uniunea Europeană-Ucraina – acum devine trilateral – Uniunea Europeană-Ucraina-Rusia. Mă tem de o evoluţie asemănătoare în privinţa Republicii Moldova şi în privinţa Georgiei.

Odată ce are loc în Ucraina, se poate aplica acest precedent şi Republicii Moldova,  şi Georgiei. Şi repet, Germania conduce acest proces de partea Uniunii Europene, proces căruia i se opun statele prietene ale Uniunii Europene din Uniunea Europeană. Polonia, Statele Baltice, România, Suedia, Slovacia şi Marea Britanie sunt statele care în Uniunea Europeană se opun acestei tendinţe, dar e o tendinţă majoritară, condusă de Germania şi la distanţă, numărul doi, dar la distanţă de către Franţa.”

Europa Liberă: Şi drept o concluzie a acestei discuţii, credeţi că summitul de la Riga va intra în istorie ca o dezamăgire sau ca o încurajare pentru statele exsovietice care fac parte din acest Parteneriat Estic?

Vladimir Socor: „Pentru Ucraina summitul de la Riga va rămâne irelevant. Totul depinde de evoluţiile interne din Ucraina însăşi, precum şi de relaţiile între Germania şi Rusia, în primul rând, în ceea ce priveşte Ucraina.”

Europa Liberă: Pentru Moldova?

Vladimir Socor: „Pentru Moldova summitul de la Riga a consfinţit acumulările Republicii Moldova ca reforme de până în anul 2013, dar nu reuşeşte să acopere eşecurile înregistrate din 2013 până acum. Summitul de la Riga nu reuşeşte să acopere eşecurile interne din Republica Moldova din 2013 şi până acum şi mai ales summitul de la Riga nu contribuie cu nimic la împiedicarea acelui transfer de putere în Republica Moldova către partidele stângii roşii, antieuropene.”

Europa Liberă: Și pentru Georgia?

Vladimir Socor: „Georgia e într-o situaţie nedefinită, guvernarea sută la sută pro-occidentală a domnului Saakaşvili a fost înlocuită cu o guvernare mai puţin angajată în direcţia occidentală. Nu e o guvernare pro-rusă în Georgia, în niciun caz nu e o guvernare pro-rusă, nici măcar nu e o guvernare de tip dublu vector, e o guvernare pro-occidentală în Georgia, dar nu cu acelaşi nivel de angajament şi de devotament pro-occidental pe care îl demonstrase echipa lui Saakaşvili. Georgia este astăzi vulnerabilă şi sub raportul securităţii e un stat foarte nesigur.

Georgia suferă foarte mult la capitolul domnia legii, deoarece guvernarea actuală se răzbună pe guvernarea precedentă, întemniţându-i pe membrii fostei guvernări. Pe de altă parte vedem că meritele fostei guvernări a domnului Saakaşvili sunt recunoscute în mod direct şi public în Ucraina. Guvernul Ucrainei a angajat să lucreze în guvern o mulţime de personalităţi din Georgia, care în perioada domnului Saakaşvili au condus Georgia spre cele mai înalte ratinguri internaţionale la criteriile de reformă.””

Mediafax

Tusk: Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul la „visul european”

Se arata ca:

Foşti sateliţi sovietici ca Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au dreptul să aspire să devină membri ai Uniunii Europene (UE), afirmă preşedintele Consiliului European Donald Tusk, subliniind într-un interviu pentru postul RFE/RL că el nu are dreptul să facă „promisiuni goale” în acest sens.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Radio Free Europe/Radio Liberty (RFE/RL) înaintea Summitului Parteneriatului Estic de la Riga de joi şi vineri, Tusk declară că acest program nu a fost şi nu va fi niciodată o garanţie a dobândirii calităţii de membru UE, dar că Tbilisi Kievul şi Chişinăul „au dreptul la un vis, de asemenea visul european”.

Înainte de summit, cele trei ţări au acuzat UE că a eşuat să le dea semnale clare în privinţa potenţialei lor aderări la blocul Celor 28.

O serie de guverne din UE sunt reticente faţă de recunoaşterea aspiraţiilor europene ale unor ţări din Parteneriatului Estic în declaraţia finală a reuniunii de la Riga.

Pe când era premier al Poloniei, Tusk a promovat acest program din care fac parte Azerbaidjan Armenia, belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina, vecinii din est ai blocului european.

Însă el afirmă acum că rolul său ca preşedinte al Consiliului European este să gestioneze aşteptările acestor ţări în anii vitori.

„Datoria noastră – simt că este totodată responsabilitatea mea persoanlă – este să nu facem promisiuni goale posibile mâine sau poimâine, ci calea către Europa”, a declarat el marţi pentru RFE/RL. „Mă refer nu la aderarea într-un viitor previzibil, ci la standardele europene, la comunitatea noastră culturală şi politică”.

Tusk şi-a exprimat speranţa ca atât cetăţenii ucraineni, cât şi cei georgieni să se poată bucura de călătoria fără vize în zona Schengen încă de anul viitor.

„Totul depinde de eforturile şi hotărârea lor”, a subliniat el. „Bineînţeles că este posibil, dar este şi o promisiune oficială. Ne aflăm în plin proces. Iar progrele în ambele ţări, în Georgia şi Ucraina, sunt cu adevărat promiţătoare”, a continuat el.

Tusk a precizat că următoarea evaluare privind libralizarea regimului de vize pentru ucraineni şi georgieni ar putea avea loc în noiembrie şi că, „dacă progresele sunt la fel de promiţătoare ca în prezent, cred că în 2016 (liberalizarea) este destul de posibilă”.

Georgia şi Ucraina sperau să obţină liberalizarea regimului vizelor de călătorie la summitul de la Riga, însă Comisia Europeană (CE) a subliniat săptămâna trecută, într-un raport, că ambele ţări este necesar să facă mai mult în implementarea legislaţiei în zone precum combaterea corupţiei şi traficului de persoane pentru a se califica.

Dintre cei şase membri ai programului Parteneriatului Estic, doar Republica Moldova se bucură de călătoria fără vize în UE.

Rusia, care consideră că fostele republici sovietice fac parte din sfera sa de influenţă, a criticat summitul de la Riga, despre care a afirmat că „are un colorit clar antirusesc”.

Destindere cu Minskul

Summitul de la Riga este puţin susceptibil să aducă prea multe în ceea ce priveşte politici noi concrete, dar poate aduce o dezgheţare a relaţiilor cu Belarusul. Numele a peste 200 de oficiali belaruşi, inclusiv al preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, au fost introduse pe o listă UE de sancţiuni, în urma reprimării opoziţiei belaruse, după alegerile prezidenţiale din 2010.

Însă a apărut un relativ dezgheţ în relaţiile dintre Minsk şi Bruxelles, care a lăudat Belarusul pentru rolul în facilitarea acordului de armistiţiu care a condus la o reducere a ostilităţilor între forţele naţionale ucrainene şi separatiştii proruşi în conflictul armat din regiunea Donbas, în estul Ucrainei.

Premierul lui Lukaşenko Andrei Kobiakov urmează să fie prezent la Riga, ceea ce-l va transforma în politicianul belarus de rangul cel mai înalt care a participat vreodată la un asemenea summit. Minskul ar putea obţine, de asemenea, în capitala letonă, o înţelegere cu UE privind facilitarea eliberării vizelor.

Tusk afirmă că motivul acestui dezgheţ este angajamentul Belarusului în soluţionarea crizei din Ucrainei şi recunaşte că a fost plăcut surprins de Lukaşenko, în pofida unei relaţii glaciale între ei.

„A fost o surpriză nu doar pentru mine că Lukaşenko şi Guvernul său (au fost) folositori şi de ajutor în ceea ce priveşte aşa-zisele acorduri şi în procesul de la Minsk privind criza din Donbas şi agresiunea rusească în Ucraina”, a declarat Tusk. ”

De aceea sunt sigur că este necesar să fim pregătiţi să apreciem, desigur, doar această parte a activităţii oficiale a Belarusului”, a adăugat el. „Însă dacă vom putea să vedem ceva pozitiv pe masă, cred că va fi necesar să spunem foarte deschis că aceasta este direcţia bună”, a mai spus preşedintele Consiliului European.”

Iohannis: La Riga voi susţine ca UE să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii performanţi

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a declarat, joi după-amiază, că la summitul de la Riga va susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină ”oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performaţi, inclusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”.

Şeful statului a spus că summitul de la Riga este important din mai multe puncte de vedere, ”pe de-o parte pentru că se desfăşoară într-un climat regional de securitate mult mai complex decât cel de la Vilnius, din 2013”, iar pe de altă parte pentru că este o perioadă ”de revizuire a politicii de vecinătate a Uniunii Europene”.

El a precizat că se va face o evaluare a progreselor realizate de parteneri de la ultimul summit şi până în prezent, fiind de aşteptat ca această evaluare ”să reconfirme impactul pozitiv al Parteneriatului Estic ca instrument prin care s-a reuşit angajarea şi menţinerea ţărilor partenere într-un proces de reformă şi modernizare”.

”Angajamentul nostru pentru Parteneriatul Estic trebuie reconfirmat”, a spus Iohannis, care a precizat că la Riga va susţine ”principiul diferenţierii în funcţie de meritele proprii ale fiecărui partener pentru a permite acelora care demonstrează angajament şi voinţă politică să avanseze spre UE”.

”Avem nevoie de o viziune strategică pe termen lung, mai ambiţioasă şi mai clar definită din partea UE în relaţiile cu partenerii. Aceasta trebuie să ţină seama inclusiv de faptul că acordurile de asociere, respectiv acordurile de liber schimb aprofundat şi cuprinzător nu prezintă obiectivul final al cooperării lor cu Uniunea Europeană. De asemenea, voi susţine ca Uniunea Europeană să îşi menţină oferta angajantă faţă de partenerii cei mai performanţi, invlusiv în ceea ce priveşte asistenţa tehnică şi financiară oferită”, a mai spus Iohannis.

El a mai spus că summitul se va încheia cu o declaraţie comună în care vor fi precizate obiectivele pentru UE şi statele partenere pentru perioada următoare.

Pe de alta parte, iata un interviu dat de ambasadorul SUA la Chisinau pentru Radio Europa Libera:

James D. Pettit: „Succesul R. Moldova va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare”

Se arata ca:

Ambasadorul Statelor Unite la Chișinău a acordat un interviu în exclusivitate corespondentei Europei Libere. Ambasadorul Statelor Unite la Chişinău, James D. Pettit consideră că Republica Moldova, Georgia şi Ucraina au dat dovadă de curaj semnând Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Într-un interviu în exclusivitate pentruEuropa Liberă, ambasadorul Pettit şi-a exprimat speranţacă şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale.  Cât priveşte Republica Moldova, amabsadorul american a atras atenţia că adevăratul succes va veni odată cu realizarea reformele necesare pe care ţara şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Europa Liberă: Excelenţă, evenimentul acestei săptămâni îl reprezintă Summitul Parteneriatului Estic de la Riga. Acest proiect al Uniunii Europene, Parteneriatul Estic, are la bază competiţia între cele şase ţări foste sovietice. Anul trecut, în perioada când Republica Moldova semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi obţinea un regim liberalizat de vize, ţara era numită o istorie de succes a Parteneriatului. În acest an, ţinând cont de ultimile evoluţii, Republica Moldova a rămas în continuare o istorie de succes? Ce ar trebui să facă ca să rămână în continuare lideră în cadrul Parteneriatului?

James D. Pettit: „Bineînţeles, cred că a fost un adevărat succes faptul că Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere. Totuşi, succesul va continua

Felicităm Georgia, Ucraina şi R. Moldova pentru că au luat această decize curajoasă…

şi va aduce rezultate doar dacă ţara va realiza reformele necesare pe care, între altele, şi le-a asumat şi care sunt prevăzute atât în Acordul de Asociere, cât şi în cel de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. De fapt, felicităm Georgia, Ucraina şi Republica Moldova pentru că au luat această decize curajoasă şi au semnat Acordurile de Asociere la UE. Sperăm că şi celelalte ţări din cadrul Parteneriatului Estic vor urma aceeaşi cale”.

Europa Liberă: Revenind la întrebare, dle ambasador, Republica Moldova este în continuare o istorie de succes?

James D. Pettit: „Până acum au fost înregistrate câteva rezultate modeste. Am văzut că a fost începută reforma în sectorul educaţiei, constatăm, de asemenea, că proiectul de lege cu privire la Procuratură urmează a fi dezbătut în Parlament. Desigur, vedem în aceste acţiuni un progres, însă ne-am dori ca reformele să evolueze mai rapid”.

Europa Liberă:Eforturile depuse de autorităţi în anii trecuţi au fost răsplătite cu un acord de asociere, deci, Republica Moldova declarând că a ales calea de integrare europeană. Acelaşi lucru l-a făcut Ucraina şi vedem consecinţele. Ţinând cont de situaţia din regiune, cum poate fi ajutată Republica Moldova să nu renunţe la drumul european sub ameninţarea Estului?

James D. Pettit: „Desigur, cred că există anumite paralele între situaţia din Republica Moldova şi Ucraina, însă realitatea de aici un pic diferă. Constatările din cadrul sondajelor realizate în ultima perioadă, care scot în evidenţă un interes scăzut al cetăţenilor pentru integrarea europeană, au la bază percepţia populaţiei că guvernul nu depune efortul necesar pentru a realiza reformele promise şi că există prea multe corupţie. Această situaţie trebuie abordată de o manieră foarte serioasă şi cît mai urgent, astfel încât ţara să continue traiectoria europeană şi să nu devieze de pe această cale”.

Europa Liberă:Deci, soluţia este în interiorul ţării?

James D. Pettit: „Soluţia întotdeauna vine din interior. Republica Moldova are parteneri, inclusiv ţara mea, inclusiv Uniunea Europeană sau instituţiile financiare internaţionale, cum ar fi Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sunt parteneri care au ajutat până acum Republica Moldova şi o vor ajuta în continuare, însă reformele trebuie realizate pe interior”.

Europa Liberă:V-aţi referit la percepţia populaţiei vizavi de integrarea europeană a ţării. Ultimul Barometru al Opinei Publice arată clar că numărul celor care înclină balanţa spre Uniunea Vamală este mai mare în comparaţie cu cei care îşi îndreaptă atenţia spre Vest. Este îngrijorătoare o asemenea stare de lucruri?

James D. Pettit: „Bineînţeles că ne îngrijorează acest lucru, însă, pe de altă parte, trebuie să ţinem cont de faptul că sondajele s-ar putea să nu reflecte ce

Interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită…

cred cu adevărat oamenii. Din punctul meu de vedere, interesul scăzut al cetăţenilor pentru calea de integrare europeană este rezultatul percepţiei că guvernul este ineficient, iar corupţia pe larg răspândită. Cred că majoritatea cetăţenilor moldoveni susţin traiectoria proeuropeană şi le-ar plăcea ca ţara să menţină bune relaţii atât cu Uniunea Vamală, cât şi cu Uniunea Europeană. Din păcate, Federaţia Rusă cere Republicii Moldova să facă o alegere, situaţie care este lipsită de sens din punct de vedere economic şi politic. Însă aceasta este realitatea”.

Europa Liberă:În aceste condiţii, care sunt provocările pentru Republica Moldova? Ce priorităţi aţi scoate în evidenţă?

James D. Pettit: „Priorităţile sunt realizarea reformelor. Există presiune din partea Federaţiei Ruse. Mă refer, pe de o parte, la embargourile care afectează economic Republica Moldova, dar şi la influenţa copleşitoare pe care o are propaganda rusească. Este foarte important ca cetăţenii moldoveni să înţeleagă că alegerea se face, de fapt, între piaţa Uniunii Europene, care este

Din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene…

de zece ori mai mare decât cea a Uniunii Vamale. Deci, chiar din punct de vedere economic, este înţelept să se continue pe calea integrării europene. Această cale va aduce îmbunătăţiri şi în alte sectoare: în cel social, în cel al justiţiei etc. Toate aceste beneficii vor fi atinse dacă se va urma calea de integrare europeană”.

Europa Liberă:Recent, parlamentarii de la Chişinău au iniţiat discuţii pe marginea unei legi care ar permanentiza statutul de neutralitate al Republicii Moldova. Argumentul e că o asemenea lege ar proteja ţara şi ar reintegra regiunea transnistreană. Cum este văzută această abordare de partenerii occidentali ai ţării?

James D. Pettit: „Statutul de neutralitate al Republicii Moldova este prevăzut în Constituţie. Pentru mine este neclar de ce ar fi necesară o lege adiţională la acest capitol. Însă, într-un final, decizia aparţine guvernului de la Chişinău şi cetăţenilor moldoveni.

Oricum, statutul de neutralitate nu însemnă că Republica Moldova nu poate avea relaţii militare cu alte state sau, de exemplu, să participe în acţiuni de menţinere a păcii sub egida NATO, aşa cum o face în prezent, cu un mic contingent de militari trimişi în Kosovo. Există multe beneficii pentru Republica Moldova de pe urma contactelor cu alte ţări în sfera militară. Aş spune că cea mai mare provocare a ţării în acest domeniu ţine de finanţare. Ţara cheltuieşte foarte puţini bani pentru armată.

Ca oricare alt stat, Republica Moldova ar trebui să aibă resurse de apărare, care necesită investiţii pentru modernizare şi relaţii de interoperabilitate cu militari din alte state, pentru că în zilele noastre strategiile militare necesită coaliţii. Altfel spus, ţările trebuie să coopereze atunci când vine vorba de securitatea internaţională. ”

Europa Liberă:Dle ambasador, să ne referim la soluţionarea conflictului transnitrean. Până acum am asistat la o singură întrevedere în formatul „5+2”, neoficială, la Viena. Suntem deja la jumătatea anului 2015. Personal, vă mulţumeşte mersul discuţiilor cu partea transnistreană?

James D. Pettit: „Am dori să vedem mai multe întrevederi în formatul „5+2”, un format foarte important cu o foarte importantă structură şi singura prin care credem că poate fi soluţionat conflictul transnistrean. Oricum, din punctul meu de vedere, un mai mare impact îl au întâlnirile în formatul „1+1”.

În ultima perioadă, premierul Chiril Gaburici şi dl Evgheni Şevciuk s-au întâlnit cu diverse ocazii, de asemenea, am asistat la întrevederi frecvente între ministrul Reintegrării Victor Osipov şi dna Nina Ştanski. Acestea întâlniri au fost productive şi aşteptăm progres în acest sens. Rolul mediatorilor şi observatorilor este mai puţin important decât încercările de a restabili încrederea între părţi.

Sunt foarte multe chestiuni de rezolvat nu doar la nivel de reintegrare, dar şi în ceea ce priveşte îmbunătăţirea nivelului de trai al oamenilor de pe ambele maluri ale Nistrului: comunicarea, transportul, tarifele vamale, situaţia şcolilor cu predare în limba română – toate sunt chestiuni ce urmează a fi rezolvate şi nu cred că trebuie politizate. Din moment ce încrederea va fi restabilită între părţi, sperăm că, în cele din urma, va urma rezolvarea întregii probleme ce ţine de reintegrarea Transnistriei”.

Europa Liberă:Republica Moldova este în campania pentru alegerile locale. Experţii care monitorizează procesul observă că factorul geopolitic este prezent şi în această campanie. Candidaţii, în loc să le explice oamenilor cum vor schimba lucrurile la nivel local, se avântă în promisiuni cu tentă geopolitică. Cât de păguboase sunt astfel de practici?

James D. Pettit: „În primul rând, sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor. În cazul localelor, cred că este important ca oamenii să aleagă concurenţii care vor fi cu adevărat responsabili de circumscripţia în care candidează şi, de ce

Sperăm că alegerile locale se vor desfăşura într-o manieră transparentă şi vor reflecta cu adevărat dorinţa alegătorilor…

nu, s-ar putea ca coaliţiile de la nivel local să arate diferit de cele de la nivel central. Într-o democraţie, această situaţie nu este una ieşită din comun.

În ceea ce priveşte ramificările geopolitice, nu cred că în cazul localelor este atât de important partidul din care face parte candidatul, ci cum are de gând să realizeze reformele asumate în faţa cetăţenilor. Cred că orice partid, indiferent de afiliere, urmează să facă tot posibilul pentru binele societăţii”.

Europa Liberă:Dar ce ar trebui să se schimbe în viaţa oamenilor astfel încât aceştia să înţeleagă că promisiunile guvernanţilor nu sunt vorbe-n vânt?

James D. Pettit: „Oamenii vor fi convinşi că lucrurile merg în direcţia corectă doar după ce vor vedea rezultate concrete. Din păcate, în timpul campaniilor electorale cetăţenii au parte de foarte multe promisiuni, însă este foarte important ca după alegeri oamenii să ceară socoteala pentru aceste promisiuni”.

Europa Liberă:În Republica Moldova reformele se fac foarte lent. Declaraţii politice sunt multe, însă rezultatele mai puţin. Este şi părerea ambasadorilor occidentali expusă recent în aşa-numita Notă Informativă, înmânată Guvernului de la Chişinău. În aceste condiţii, câtă răbdare au partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Vorbind în numele Statelor Unite, pot să vă asigur că Republica Moldova nu va pierde susţinerea noastră. Suntem aici de la început şi prin intermediul programelor noastre am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume, noi

Am sprijinit ţara cu peste un miliard de dolari, iar programele noastre ţintesc îmbunătăţirea unor sectoare anume …

nu dăm direct banii Guvernului. Uniunea Europeană împărtăşeşte aceeaşi viziune.

Desigur, se întâmplă să ne simţim frustraţi şi nerăbdători, însă nu vom pleca sau renunţa şi cred că cetăţenii moldoveni ar urma să facă acelaşi lucru.

Există multă nemulţumire acum, sunt aşteptate schimbări reale, însă acuzaţiile că partenerii internaţionali ai Republicii Moldova, că donatorii străini cumva au creat această situaţie sprijinind Guvernul de la Chişinău sunt eronate. Noi conclucrăm cu guvernul pe care cetăţenii moldoveni l-au ales şi vom face acest lucru în continuare”.

Europa Liberă:Excelenţă, în ultima perioadă subiectul de top ţine de delapidările din sistemul bancar, care au căpătat deja denumirea de „furtul secolului”. Investigaţiile ce au fost iniţiate de autorităţi nu par a fi uşoare. Ce aşteptări aveţi în privinţa anchetei şi în ce măsură credeţi că banii vor fi recuperaţi?

James D. Pettit: „Scandalul din sistemul bancar reprezintă o problemă foarte serioasă. Vorbim de o sumă de bani care constituie 15-20% din Produsul Intern Brut al ţării. Raportul iniţial al companiei Kroll reprezintă un început şi cred că este important să existe o entitate din afară care să examineze constatările raportului. Din punctul meu de vedere, cred că investigaţiile în acest caz ar urma să fie realizate cu sprijin extern, oferit de entităţi internaţionale. Este foarte greu să prezicem ce vor scoate la iveală investigaţiile, pentru că acestea sunt la început de cale.

Însă sistemul bancar internaţionale este, în general, foarte bine reglementat şi nu ar trebui să fie imposibilă urmărirea fondurilor care au trecut prin sistemele bancare din afară, însă acest lucru necesită expertiză juridică calificată. Noi credem că atâta timp cât există dorinţa de a realiza o investigaţie corectă, situaţia poate fi rezolvată, astfel încât vinovaţii să fie identificaţi şi cel puţin o parte din bani recuperaţi”.

Europa Liberă:Cum a influenţat imaginea Republicii Moldova scandalul celor trei bănci? Investitorii străini sunt alarmaţi?

James D. Pettit: „Cu siguranţă situaţia nu este una benefică. Întotdeauna auzim că Republica Moldova este cea mai săracă ţară din Europa şi, trebuie să spunem, ţara, într-o măsură oarecare, nu este prea ospitalieră cu investitorii străini, însă situaţia urmează a fi rezolvată pe intern. Aceasta nu necesită asistenţa donatorilor străini sau bani, ci necesită schimbări structurale pentru a atrage investitorii, pentru a restabili încrederea în sistemul bancar, dar şi alte sectoare, astfel încât afacerile să fie iniţiate şi dezvoltate mai uşor de către investitorii străini”.

Europa Liberă:Săptămâna trecută, Fondul Monetar Internaţional a revizuit prognozele economice pentru Republica Moldova. Se pare că fără ajutorul Fondului ţara se va descurca cu greu, însă un acord cu FMI presupune foarte multe reforme dureroase. Cum poate fi convins Guvernul şi cetăţenii că aceste reforme sunt şi necesare?

James D. Pettit: „Discut deseori cu oficiali din Guvern şi senzaţia mea este că majoritatea factorilor de decizie sunt convinşi că reformele sunt necesare. Nu cred că în acest caz vorbim de necesitatea de a-i convinge, vorbim, mai degrabă, de voinţă politică.

Este foarte dificil ca o asemenea voinţă să existe înainte de alegeri, sper doar că după scrutinul pentru locale va exista mai puţină presiune politică asupra

Este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme…

factorilor de decizie, astfel încât aceştia să pornească reformele necesare, pentru că acestea vor fi dificile şi multe nepopulare. Acum este importantă informarea corectă a cetăţenilor astfel încât aceştia să fie parteneri în procesul de reforme şi să înţeleagă de ce acestea urmează neapărat a fi realizate”.

Europa Liberă:Dar în ce măsură susţinerea donatorilor externi este condiţionată de semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internaţional?

James D. Pettit: „Cu siguranţă există o corelaţie. Este dificil să prezicem în ce măsură vom împărtăşi din cererile FMI, însă, în mare parte, reformele care vor fi negociate cu Fondul, cu siguranţă, vor fi foarte similiare, dacă nu chiar exacte, cu programul de reforme cerut de partenerii de dezvoltare ai ţării”.

Europa Liberă:Dle Ambasador, Statele Unite pledează mai ales pentru protejarea drepturilor minorităţilor, mă refer la minorităţile religioase, cele sexuale etc. Aţi participat la Marşul Egalităţii organizat săptămâna trecută de activiştii LGBT şi aţi putut să vă convingeţi personal de rezistenţa care încă predomină în societate. Cum pot fi convinşi oamenii că intoleranţa ţine de ziua de ieri şi că toleranţa este de viitor?

James D. Pettit: „Prin ultima dumneavoastră afirmaţie aţi descris situaţia foarte bine. Trebuie să recunosc că nici în ţara mea nu există toleranţă absolută pentru comunitatea LGBT şi, cu siguranţă, avem provocări în ceea ce priveşte minorităţile din Statele Unite. Prin urmare, problema nu este caracteristică doar pentru Republica Moldova sau pentru această regiune. Ţine, mai degrabă, de evoluţia psihologiei umane şi dorinţa de a garanta drepturi egale pentru toţi şi toleranţă în întreaga societate. La marşul de săptămâna trecută, sloganul organizatorilor a fost: „Şi noi locuim aici!”

Este important să recunoaştem că diferiţi oameni locuiesc în Republica Moldova şi diferiţi oameni locuiesc şi în Statele Unite. Cu toţii ar trebui să se bucure de drepturi egale. Acesta este motivul pentru care ambasadorul Statelor Unite, reprezentanţi ai Misiunii UE şi ai comunităţii diplomaţilor au participat la acest eveniment. Pot să vă spun doar că mi-ar plăcea să văd mai multă implicare din partea din partea demnitarilor moldoveni la asemenea evenimente, susţinând minorităţile şi drepturile omului”.

Europa Liberă:Excelenţă, la final de interviu aş vrea să vă întreb ce mesaj aveţi pentru cetăţenii Republicii Moldova?

James D. Pettit: „Mesajul meu către cetăţenii moldoveni ar fi: Nu vă pierdeţi speranţa! Ştiu că există nerăbdare şi frustrare şi, sincer să fiu, aceleaşi sentimente le împărtăşesc şi reprezentanţii comunităţii internaţionale. Oricum, Republica Moldova este o ţară foarte frumoasă, cu cetăţeni minunaţi, educaţi şi diverşi. Cred că potenţialul acestei ţări este unul ridicat, cred că este important ca fiecare dintre noi să ne pregătim pentru sacrificiile necesare în momentul în care se vor desfăşura reformele, astfel încât în ţară să nu existe corupţie, iar guvernarea să fie responsabilă în faţa cetăţenilor săi”.”

Un interviu interesant. Sigur, Dl. Petit e diplomat. Nu a pus accent pe existenta fortelor politice din Republica Moldova care nu doresc reformele despre care a vorbit domnia sa. Pe de alta parte, a ocolit sa vorbeasca despre presiunea exercitata de Rusia si poate nu numai de Rusia, daca ne gandim la interviul luat de E.L. D-lui. Socor… Dar este important ca afirma sustinerea SUA pentru Republica Moldova! Se petrec lucruri interesante… Dupa expulzarea D-lui. George Simion, iata un interviu luat de Radio Europa Libera lui D-lui. Chiril Gaburici:

Chiril Gaburici: „Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Se arata ca:

Un interviu cu primul ministru al Republicii Moldova despre miliarde, bănci și corupție.

Cele 13 miliarde de lei furate de la trei bănci din R.Moldova ar putea fi recuperate, contractul privind concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău ar putea fi reziliat, coruptia ar putea fi eliminată, Moldova ar putea intra în Uniunea Europeană cu regiunea transnistreană. Un interviu în exclusivitate pentru Europa Liberă cu premierul Republicii Moldova Chiril Gaburici.

Europa Liberă: Vom începe discuția de la cel mai fierbinte subiect, cel care ține de situația financiar-bancară a țării și mai ales de situația celor trei bănci, din care au dispărut peste 13 miliarde de lei. Dumneavoastră ce credeți despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova, dacă și pe interior, dar și peste hotare se vorbește despre „jaful secolului” care e pe punctul să arunce în aer Moldova?

Chiril Gaburici:S-au produs mai multe lucruri, inclusiv acesta pe care dumneavoastră îl numiți „jaful secolului”. Am avut situația în regiune cu devalorizarea valutei în diferite țări, inclusiv în Rusia. Și noi depindem foarte mult de remitențele care vin și din Rusia. O altă problemă este embargoul care a fost impus Moldovei la toate produsele noastre, ceea ce a oprit fluxul de exporturi spre Rusia. Dar în același timp a fost și fenomenul de sustragere a banilor din aceste trei bănci: Banca de Economii a Moldovei, Banca Socială și Unibank. Toate aceste lucruri au dus la situația în care am ajuns, în criza economică în care suntem. Și muncim mult pentru a ieși din aceasta, muncim mult la capitolul monitorizare și control de prețuri, muncim mult la capitolul atragerea investițiilor pentru a putea da un val nou de dezvoltare economiei, muncim mult pentru semnarea unui acord cu Fondul Monetar Internațional, ceea ce ne-ar permite să avem suport bugetar din partea dânșilor.”

Europa Liberă: Dumneavoastră ați propus lichidarea acestor trei instituții bancare. De fapt, a fost o idee pe care o enunțase ceva mai devreme șeful Delegației Uniunii Europene la Chișinău, domnul Pirkka Tapiola, care spunea că aceasta ar fi varianta cea mai fericită pentru actuala situație. Rămâneți la această idee? Și cum salvează situația creată lichidarea respectivelor bănci, dacă se ajungă la aceasta?

Chiril Gaburici: „Eu susțin această alternativă. Urmează Banca Națională a

Menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova.

Moldovei să ia decizia de a retrage sau nu licențele. Dar susțin ideea din simplul motiv că menținerea acestor trei bănci va reprezenta un cost enorm pentru Republica Moldova și acesta, iarăși, până la urmă, va fi pe umerii noștri. Pe când lichidarea lor ar scoate și ar opri o mulțime de probleme existente. În același timp îmi doresc foarte mult să ducem la bun sfârșit investigațiile și vreau să-i găsim pe cei care se fac vinovați, vreau să întoarcem banii înapoi, să aducem banii înapoi.”

Europa Liberă:  Dar v-au surprins declarațiile pe care le-au făcut procurorul general Corneliu Gurin, șeful CNA Viorel Chetraru și guvernatorul Băncii Naționale Dorin Drăguțanu care au spus că au știut despre ceea ce s-a întâmplat până acum? Să credem că instituţiile statului au fost neputincioase sau, cum zicea Maia Sandu, se aflau în comă?

Chiril Gaburici: „Sunt puţin mai mult de două luni prim-ministru şi nu am urmărit, din păcate, situaţia în detalii ce ţine de băncile din Republica Moldova, pentru că nici nu eram în ţară. Dar, din ce văd eu, problemele se trag de mai mult timp, nu au început în noiembrie 2014.”

Europa Liberă: Dar guvernatorul BNM Dorin Drăguțanu nu e în funcţie din noiembrie 2014, nici șeful CNA Viorel Chetraru nu e din 2014 în funcţie şi nici chiar procurorul general Corneliu Gurin.

Chiril Gaburici: „Guvernul a întreprins unele acţiuni în această perioadă, dar cele mai multe acţiuni au început la sfârşitul anului 2014, din păcate. Din corespondenţă, din scrisori se văd foarte clar informaţii care dau un fel de alertă

Instituţiile nu au fost capabile să ia decizii.

pentru toţi, mai mult chiar şi cu un an în urmă, ceea ce însemna că se puteau, probabil, lua unele decizii mai stricte atunci, care ar fi putut să oprească acest fenomen. Nu s-au luat, deci, instituţiile nu au fost capabile să ia decizii. Acum avem ce avem, administraţie specială la toate aceste trei bănci, ceea ce ne permite să ţinem lucrurile sub control, să nu avem scurgeri de bani ş.a.m.d., dar aceasta nu poate continua la infinit. Trebuie să venim cu o soluţie ca să nu plătim pierderile pe care le aduc aceste bănci.”

Europa Liberă: Ar putea fi destituit şi cineva din funcţie, cei care se fac responsabili că nu ar fi ţinut sub control situaţia?

Chiril Gaburici: „Oricine va fi considerat vinovat sau care putea să ia o altă decizie trebuie să răspundă.”

Europa Liberă: Dumneavoastră, ca premier, credeţi că banii aceştia mai pot fi întorşi?

Chiril Gaburici: Da, eu cred că banii pot fi întorşi. Am avut o rundă de discuţii cu reprezentanţii multor ţări care au trecut prin experienţe de genul acesta, pentru că nu suntem unica ţară, dar suma banilor care a plecat de la noi este destul de mare. Și experienţa acestor state arată că se ajunge într-un final la bunurile care au fost procurate pe aceşti bani sau la conturile care au fost deschise şi banii pot fi întorşi. Evident, aceasta nu se face într-o zi-două, este nevoie de mai mult timp, este nevoie de mai multă muncă, este nevoie de contractat specialişti, companii care pot să se ocupe şi au dreptul să se ocupe cu aşa gen de activitate.”

Europa Liberă: Greşeşte sau nu statul că furtul de la cele trei bănci îl acoperă cu banii publici?

Chiril Gaburici: Nu greşeşte. Statul face corect ceea ce trebuie să facă şi este responsabilitatea statului să nu lase fără bani peste un milion de deponenţi, care au bani în aceste bănci. Şi am zis şi de la tribuna Parlamentului, pentru că a fost luată o decizie în noiembrie, că oricine ar fi fost în postura de prim-ministru atunci, sunt sigur că lua această decizie, pentru că este corect guvernul şi statul să aibă grijă de cetăţeni. Nu putem permite să dispară banii din conturile cetăţenilor.”

Europa Liberă: Acum toată lumea s-a concentrat asupra Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concesionat. E o problemă? Poate interveni guvernul aici să verse lumină mai multă asupra transparenţei cum a fost concesionat el? Pentru că a ajuns tot în mâinile domnului Shor.

Chiril Gaburici: Da, se discută despre domnul Shor. Chiar la şedinţa trecută a guvernului am discutat şi am dat indicaţii clare ca timp de zece zile Ministerul de Interne, CNA, administraţia Aviaţiei Civile, SIS să vină cu rapoarte clare. Mai mult decât atât, se presupune că şi o parte din banii din Banca de Economii au ajuns să fie investiţi în Aeroport, ceea ce nu ne place şi nu este corect. Deci, trebuie să luăm măsuri şi am rugat ca timp de zece zile să se vină cu analize, explicaţii clare ce s-a întâmplat şi care este situaţia acolo. Am rugat şi Ministerul Economiei să facă o analiză în ce măsură compania Avia Invest, care a luat în concesiune aeroportul, îşi respectă obligaţiunile contractuale.”

Europa Liberă: Şi dacă nu sunt respectate, se poate ajunge la rezilierea contractului?

Chiril Gaburici: Da. Este o chestie normală, atunci când doi agenţi sau înţeles şi unul dintre ei nu-şi respectă obligaţiunile, atunci contractul se reziliază. Dacă nu-şi fac lucrul, nu-şi respectă obligaţiunile, atunci vom discuta şi vom merge înainte pentru a opri colaborarea cu ei.”

Europa Liberă: Domnule premier, ați vorbit despre colaborarea cu Fondul Monetar Internațional. Deocamdată lipsește un acord între guvernul Republicii Moldova și FMI. Și dacă nu există această relație, se pare că e foarte greu să supraviețuiască Republica Moldova chiar.

Chiril Gaburici:Da, într-adevăr, dacă nu vom ajunge la un acord cu Fondul Monetar Internațional, va fi o perioadă foarte grea pentru Republica Moldova. Atunci vom recurge la diferite acțiuni care pot fi mai nepopulare, de genul reducerii în masă de cadre, deci, multe. Să oprim investițiile ș.a.m.d. Sunt țări care au trecut prin asemenea măsuri.

Europa Liberă:  În ce condiții poate Republica Moldova să semneze acest acord cu FMI și când?

Chiril Gaburici: „La mijlocul lunii mai o misiune a Fondului Monetar Internațional vine la noi pentru a începe negocierile. Tot procesul durează 18 săptămâni. Avem o listă de precondiții din partea FMI pe care noi le-am evaluat și am decis că suntem gata să negociem pentru a semna acordul. Sunt condiții mai dure, sunt condiții mai ușor de implementat din partea noastră, le vom discuta, le vom negocia. Este una dintre salvările noastre.”

Europa Liberă: Dar știu că o condiție foarte insistentă din partea FMI ținea de transparența acționariatului la bănci. E o problemă mare? Sau, mai nou am reținut de undeva, cam 80 la sută ar fi acțiuni dominate de către oameni din Federația Rusă.

Chiril Gaburici: „Da, sunt și la noi asemenea discuții. De aceasta cu ceva timp în urmă am cerut și de la Banca Națională a Moldovei să dea mai multe informaţii, claritate pe structura acţionarilor băncilor existente în Republica Moldova. Evident că informaţia care este nu arată că acţiunile aparţin uneia şi aceleiaşi persoane. Deci, există o necesitate ca organele competente să facă o investigaţie, pentru că la prima vedere nu poţi spune: compania cutare sau cutare are, de fapt, una şi aceeaşi persoană în spatele ei. De aceea, se lucrează, se analizează, se urmăreşte fluxul, monitorizăm acest lucru, într-adevăr au fost discuţii la acest capitol. Ne dorim foarte mult, şi chiar practic în toate vizitele pe care le-am avut în afara ţării, şi la Bruxelles, şi la Luxemburg, şi la Istanbul, am venit cu propunerea de a atrage bănci noi în Republica Moldova. Este important să dezvoltăm sectorul bancar, să nu ne limităm la ceea ce avem şi să creăm concurenţă. Pentru că atunci când există concurenţă, au de câştigat toţi, şi cei care au produsul pe piaţă, ei vor face tot posibilul ca produsul lor să fie mai bun decât al concurenţilor. Ceea ce înseamnă că produsele se vor dezvolta şi au de câştigat şi cetăţenii sau consumatorii acestor produse. Aşa că vom continua să deschidem piaţa pentru investitori noi, care vor veni şi pentru bănci noi.”

Europa Liberă: Aţi fost în vizită la Bruxelles. Mulţi se întreabă când veţi efectua o vizită şi la Moscova şi cum caracterizaţi relaţia moldo-rusă. Pentru că dosarul cooperării bilaterale între Chişinău şi Moscova nu e unul dintre cele mai uşoare.

Chiril Gaburici: „Voi merge şi la Moscova. Am avut prima discuţie telefonică cu omologul meu, domnul Medvedev. Vom avea o întâlnire la finele lunii mai în Kazahstan şi acolo vom discuta.”

Europa Liberă: Care sunt subiectele prioritare care trebuie să domine dialogul la nivel înalt între Chişinău şi Moscova?

Chiril Gaburici: „Este relaţia economică dintre Moldova și Rusia, este situaţia cetăţenilor noştri care merg în Rusia la muncă, sunt permisele de şedere şi permisele de muncă, problemele cu aceste permise cu care se confruntă cetăţenii Moldovei, este situaţia cu Transnistria. Vom insista să facem tot posibilul pentru a avea următoarea rundă de negocieri în formatul „5+2”.”

Europa Liberă: Pe cât de cooperantă este Rusia în soluţionarea tuturor acestor probleme?

Chiril Gaburici: Nu ştim deocamdată. În cadrul convorbirii care a avut loc între noi, au fost deschişi, au spus că sunt gata să se aşeze să discutăm. Aşa că vedem după ce ne întâlnim şi discutăm.”

Europa Liberă: Aţi revenit de la Kiev. Relaţia dintre Republica Moldova şi Ucraina se dezvoltă pe cale ascendentă? Unii cred că ar fi şi în defavoarea Federaţiei Ruse îmbunătăţirea relaţiei dintre Chişinău şi Kiev. Dumneavoastră ce ziceţi?

Chiril Gaburici: Ucraina este un stat vecin şi trebuie să avem relaţii foarte bune cu toţi vecinii. Avem o relaţie economică foarte bună cu Ucraina, avem exporturi, importuri şi ei sunt în top cinci ţări la capitolul export-import. Nu ne putem permite să avem relaţii neprietenoase cu ei. Am discutat şi probleme

Practic toate produsele noastre care merg spre ei [Ucraina] sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali.

legate de situaţia geopolitică. Am discutat şi probleme de securitate regională, şi despre probleme legate de securitate cibernetică, energetică, pentru că dânşii tot depind în mare parte de un singur furnizor. Noi am discutat şi problemele economice, ei, începând cu anul acesta, au impus o taxă adiţională de 10% pentru toate importurile. Deci, practic toate produsele noastre care merg spre ei sunt cu 10% mai scumpe din start, ceea ce îi pune pe producătorii noştri în condiţii mai puţin avantajoase faţă de producătorii locali. Am cerut să fie eliminată taxa, am avut promisiunea că aceasta se va revedea şi vom primi un răspuns în curând. Am discutat şi despre situaţia în Transnistria şi cum pot şi ei să influenţeze într-un fel soluţionarea mai rapidă a acesteia.”

Europa Liberă: Poate face Ucraina mai mult decât a făcut pe parcursul celor 23 de ani de independenţă, în depăşirea acestei crize transnistrene? 

Chiril Gaburici:Eu cel puțin am văzut o dorință mare din partea dânșilor să soluționăm această problemă cât mai repede pentru că în Moldova ei văd și un pericol întrucât avem armata a 14-a. Și ei au cerut să reluăm discuțiile ce țin de demilitarizarea regiunii. Acestea sunt discuții pe care noi nu le-am oprit, de fapt, le continuăm tot timpul când avem posibilitate. Am avut o altă întâlnire foarte constructivă la Kiev cu domnul Saakașvili care este consilierul domnului președinte Poroșenko. Am discutat cu dumnealui și cu o echipă de reformatori care au o experiență foarte bună în implementarea reformelor. Ei sunt buni nu doar la capitolul recomandări, dar cunoscând și piața, cunoscând regiunea, cunoscând și sistemele vechi care sunt foarte greu de schimbat, ei au reușit să contribuie la schimbarea lor și în Georgia, și în Polonia, și în Ucraina, au lucrat și în Albania. Această echipă va veni să facă o analiză să ne explice cum trebuie să schimbăm lucrurile, pentru că noi cunoaștem ce trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Ce și cum trebuie de schimbat?

Chiril Gaburici:Ei vor veni să ne răspundă la capitolul cum. Ce trebuie de schimbat? Trebuie să stârpim corupția de peste tot, trebuie să fim responsabili, trebuie să fim transparenți.” 

Europa Liberă: Dar există suficientă voință politică ca să se debaraseze Moldova de acest fenomen numit corupție?

Chiril Gaburici:Dar, după părerea dumneavoastră, ce înseamnă voință politică?”

Europa Liberă: Toate instituțiile statului, Procuratura CNA, SIS, toți să lupte împotriva celor care sunt corupți, iar corupți sunt suficienți în Republica Moldova. O spun și partenerii de dezvoltare. Declarațiile lor sună sus și tare: faceți reforme, reforme în justiție și stârpiți corupția.

Chiril Gaburici: „Foarte bine ați menționat. Și vreau să vă spun că noi am început cu colegii din guvern un șir de acțiuni și reforme. În ultimii doi ani se discută despre reforma Procuraturii. Noi am aprobat proiectul de lege și l-am trimis în Parlament și vom insista ca această reformă să aibă loc cât mai repede

Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d.

pentru că avem nevoie de transparență și de claritate în tot ce ține de Procuratură. În trei luni vom veni cu propuneri de reforme în Centrul Național Anticorupție, CNI, Ministerul de Interne și Consiliul Concurenței. Lupta împotriva corupţiei este prioritatea majoră a guvernului, dar voinţa politică depinde şi va fi demonstrată de deputaţi în Parlament. Dorinţa noastră este să fim transparenţi, să lăsăm şi societatea să participe la selectarea pentru angajare a şefilor, procurorilor ş.a.m.d. Chiar şi astăzi am cerut ca, atunci când se fac interviurile de angajare pentru linia a doua de procurori şi linia întâia, să se facă deschis, transparent, să participe cine doreşte. Mai mult decât atât, am insistat ca interviurile să fie online. Adică, stând acasă, la calculator, să vedem candidatul la poziţia de procuror, cât este de bun, în opinia noastră.”

Europa Liberă: Vreţi să ziceţi: cumetrismul, nepotismul, nănăşismul ar putea deveni noţiuni străine pentru Moldova?

Chiril Gaburici: „Acestea sunt acum tradiţii, obiceiuri. Vom face tot posibilul pentru ai alege pe cei mai buni şi competenţi, pentru că doar aşa vom reuşi să scăpăm de cumestrism ş.a.m.d.”

Europa Liberă: Domnule premier, Pirkka Tapiola a zis că un stat mic ca Republica Moldova are foarte mulţi funcţionari.

Chiril Gaburici: Eu tot am menţionat lucrul acesta, că sunt foarte mulţi şefi, şefii aceştia mai au nişte şefişori ş.a.m.d. Am zis că vom ajunge şi la capitolul acesta foarte curând.”

Europa Liberă: Ce aşteptări aveţi de la summitul de la Riga?

Chiril Gaburici: Nu avem aşteptări foarte mari, dar ne dorim foarte mult să venim cu un raport clar ce am făcut până acum, la ce etapă suntem cu implementarea reformelor şi responsabilităţilor pe care le avem în cadrul Acordului de Asociere. Și să ne întoarcem cu încurajare și cu motivare pentru a merge mai departe şi pentru a lupta pentru a aduce Republica Moldova ca membru al comunităţii mari, frumoase, stabile şi durabile cum este Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Moldova pe calea eurointegrării cu Transnistria? Pentru că, dacă ţinem cont de declaraţiile care se fac la Tiraspol, auzim că regiunea şi-ar dori mai degrabă o apropiere de Federaţia Rusă.

Chiril Gaburici: Noi nu putem ignora cetăţenii noştri care locuiesc acolo, ne dorim să fim cu ei împreună în Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Domnule premier, trebuie să vă întreb şi despre presiunea străzii, pentru că proteste au fost, organizatorii acestor acţiuni de protest au spus că ele vor continua. Se poate stabili un dialog cu protestatarii, trebuie să fie luate în calcul revendicările lor? Ce poate întreprinde şi ce trebuie să întreprindă guvernul?

Chiril Gaburici: „Am venit cu propuneri imediat, chiar când a fost protestul, seara, când am avut o şedinţă cu colegii, am zis că vreau să mă întâlnesc cu organizatorii şi să avem un dialog. Pentru că în lista revendicărilor am văzut o

Nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog.

mulţime de priorităţi pe care le avem în planul de activitate, pe agenda guvernului. Şi am venit a doua zi, de dimineaţă, cu propunerea de a avea un dialog, o întâlnire cu organizatorii protestului, la care am primit un răspuns că vor să se întâlnească cu mine, dar nu discute, vor să-mi transmită un pachet de documente pe care eu, la rândul meu, să-l transmit lui Voronin, Filat şi Plahotniuc. Și am zis că nu prestez servicii de curierat, dar sunt gata să stau cu ei la masa de discuţii şi de dialog. Mai mult decât atât, chiar ieri, am zic că sunt gata să iau pe cineva dintre ei la poziţia de consilier….”

Europa Liberă: Pe domnul Boţan, chiar l-aţi şi nominalizat.

Chiril Gaburici: „Am înţeles că domnul Boţan mi-a răspuns.”

Europa Liberă: Să faceţi parte din Platforma Demnitate și Adevăr

Chiril Gaburici: Referitor la protestatari, noi nu trebuie să fim pe baricade diferite. Noi trebuie să fim împreună, pentru că avem acelaşi scop să luptăm împotriva corupţiei, să returnăm banii furaţi şi să mergem înainte cu Republica Moldova spre Uniunea Europeană.”

Europa Liberă: Businessul şi politica merg mână în mână în Republica Moldova? Pe cât de păgubos este ca cel din business să vină în politică?

Chiril Gaburici: Cel din business să vină în politică nu aş spune că este păgubos. Este păgubos atunci când oamenii vin în politică pentru a-şi crea business. Şi este important ca cel care are business şi a venit în politică să nu încurce lucrurile: să plece din business şi să facă politică sau să plece din politică şi să facă business.””

Interesant este ca expulzarea si interzicerea de revenire in Rep. Moldova a lui Simion pare a fi facuta pentru a linisti cumva Rusia. In general vorbind, eforturile par a fi concentrate spre reforma in Republica Moldova. S-a pomenit si de FMI. Intrebarea este daca aceste reforme vor putea fi duse la bun sfarsit in Republica Moldova, daca nu cumva Rusia va incerca sa puna piedici acestor reforme ce trebuie facute. De asemenea, ramane si intrebarea: cat de pregatita e populatia pentru asemenea reforme?

In general vorbind, Summitul de la Riga reprezinta o continuare in ceea ce priveste schimbarea peisajului social, politic si economic intr-o zona ce odata apartinea de URSS: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova, Ucraina – cele sase tari ale Parteneriatului Estic. E ceea ce arata si pagina sa de pe saitul Consilium:

Diferențiere și incluziune

Summitul reprezintă o ocazie pentru a demonstra că UE continuă să colaboreze strâns cu toți cei șase parteneri independenți și suverani ai Uniunii, indiferent de nivelul de ambiție al fiecăreia dintre aceste țări în ceea ce privește relațiile cu UE. Liderii vor reafirma importanța agendei de reformă, precum și sprijinul UE pentru punerea ei în aplicare. Discuțiile se vor concentra în special asupra proiectelor de cooperare care vizează:

  • garantarea punerii în practică a măsurilor de construcție statală și privind statul de drept și sprijinirea țărilor partenere în direcția consolidării instituțiilor și a rezilienței lor la provocările externe
  • dezvoltarea oportunităților de piață, cu un accent special pe economia digitală
  • asigurarea securității energetice și îmbunătățirea interconexiunilor
  • intensificarea mobilității și a contactelor interumane

Soluționarea conflictelor din regiune va fi de asemenea o prioritate pe ordinea de zi a summitului.  Liderii UE vor continua toate eforturile vizând detensionarea situației și obținerea unei soluții politice pentru criza din Ucraina, precum și rezolvarea pașnică a altor conflicte încă nesoluționate din regiune.

Context Consiliul European din martie 2015 Liderii UE au convenit asupra obiectivelor summitului Parteneriatului estic. Consiliul European și-a reiterat angajamentul față de partenerii estici și a stabilit ca prioritate consolidarea instituțiilor democratice în est.

Trebuie sa recunoastem ca e o foarte mare provocare pentru Rusia. Chiar daca aceste tari membre ale Parteneriatului Estic nu vor face parte din UE in urmatorii ani, faptul ca vor merge pe calea reformelor va determina o realitate politico-economica diferita fata de cea de pana acum si, ceva mai greu, e adevarat, o realitate sociala diferita. Schimbarile acestea vor fi cumva in opozitie cu situatia din Rusia, de aceea vor si reprezenta o provocare si de aceea va trebui sa ne asteptam la reactii din partea Rusiei, mai ales ca are interese in regiune.

Summitul de la Riga. Final

Va propun sa cititi cateva articole, semnificative dupa parerea mea, precum si Declaratia Comuna pe care o puteti gasi aici.

Europa Libera

Summitul UE al Parteneriatului Estic expune o linie de fractură între membrii săi

Se arata ca:

Dezbaterile de la summitul de la Riga au revelat o nouă diviziune în Europa, între cei șase „parteneri răsăriteni” ai Uniunii Europene.  

În direct de la Riga o analiză, la încheierea summitului UE al Parteneriatului Estic, de Rikard Jozwiak, corespondentul special al Europei Libere în capitala Letoniei.

Spre deosebire de summitul Parteneriatului Estic din 2013, care a declanșat criza din Ucraina, după ce fostul președinte al țării a sabordat un acord pentru relații mai apropiate cu Bruxelles-ul, summitul care s-a încheiat vineri 22 mai este improbabil să mai trimită asemenea șocuri pe continent. În schimb, reuniunea din capitala Letoniei a pus în lumină o nouă diviziune în Europa, una care se manifestă chiar între cei șase așa-numiți „parteneri europeni” ai Uniunii.

De o parte a liniei de diviziune se află Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat practic tot ceea ce Uniunea Europeană a propus sub auspiciile programului Parteneriatului Estic. Principalele plîngeri ale acestor trei foste state sovietice s-au referit la ceea ce ele consideră lipsa de ambiție a Bruxelles-ului de a le propulsa spre o mai mare integrare în UE.

De cealaltă parte a liniei se află Belarus, Armenia și Azerbaidjan, care au bombănit în mod repetat în ajunul și în cursul summitului de la 21-22 mai, pe tema formulărilor referitoare la anexarea ilegală de către Rusia a Crimeei și a limbajului folosit în cazul regiunii separatiste Nagorno-Karabach, care stă în inima dezacordului dintre Baku și Erevan.

Într-un moment grăitor, spre încheierea summitului, Donald Tusk, președintele polonez al Consiliului Europei a vrut încheie o sesiune plenară adormită de capete de guverne și să aprobe Declarația comună a reuniunii. Ambasadorul Azerbaidjanului a obiectat, însă, spunînd că Baku nu va semna Declarația, dar fără să dea vreo explicație.

Tusk l-a chemat pe ministrul de externe azer, aflat în acel moment la o întîlnire separată cu președinte Letoniei și pe Ilham Aliev, președinte Azerbaidjanului, rămas acasă. După aproape o oră de întîrziere, Baku a aprobat în cele din urmă textul, punînd capăt mini-dramei.

Între timp, Belarus și Armenia, care întrețin ambele relații strînse cu Moscova și sînt membre ale Uniunii Economice Euroasiatice condusă de Kremlin, au obiectat față de limbajul Declarației în relație cu ocuparea de către Rusia a Crimeei, pe care o majoritate a națiunilor membre ale ONU o consideră ilegală.

În final, Declarația a enunțat că „Uniunea Europeană” – nu participanții la summmit – consideră anexarea rusă a Crimeei drept „ilegală”. În următoarele zile nu este exclus ca atît Azerbaidjanul, cît și Belarus să-și publice propriile interpretări ale Declarației, chiar dacă ambele au semnat-o.

Georgia, Moldova și Ucraina au avut și ele nemulțumiri despre text, dar numai în ceea ce privește absența asigurărilor despre o mai mare integrare a lor în UE, inclusiv formulările despre așteptata liberalizare a vizelor în zona Schengen, anul viitor. Dar, în interpretarea evenimentelor din Crimeea și pe alte teme, cele trei țări au fost pe aceeași undă cu Bruxelles-ul.

Cum comenta un diplomat UE: „Ele vor să fie mai europene decît înseși membrele Uniunii Europene”.

În acest sens, s-a pus întrebarea dacă nu ar fi fost mai logic să se țină un summit numai cu Georgia, Moldova și Ucraina, care au semnat toate Acordul de Asociere cu UE. Oficialitățile Uniunii au respins ideea, spunînd că programul Parteneriatului Estic nu este unul identic pentru toți, ci mai curînd asemănător unui menu „a la carte”, din care fiecare partener poate alege și angaja tipul de relație pe care îl dorește cu Bruxelles-ul.

Dar discuțiile contradictorii în direcția unei diviziuni vor crește ca intensitate, pe măsură ce cei șase parteneri apar să se împartă în mod crescînd în echipe de cîte trei.

La ora viitorului summit al Parteneriatului Estic, probabil în jur de 2017 și, cel mai probabil, la Bruxelles, ucrainienii și georgienii s-ar putea să călătorească deja fără viză în capitala Belgiei, așa cum pot deja moldovenii. Iar piețele acestor trei țări ar putea să fie integrate atunci cu cea a Uniunii Europene. Acestea sînt perspective la care ceilalți trei parteneri estici nu pot decît să viseze.”

Declaraţia summitului de la Riga – aşteptări, decepţii şi compromisul „maxim”

Se arata, printre altele, ca:

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk: „Emoţiile legate de declaraţia noastră comună sunt ceva foarte normal pentru că suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă în jurul nostru”.

Summit-ul Parteneriatului Estic s-a încheiat la Riga după negocieri intense între cele 28 de țări ale Uniunii Europene și șase țări partenere despre textul declarației finale. Republica Moldova, Ucraina și Georgia au insistat și obținut ca declarația să le recunoască ”aspirațiile europene și opțiunea europeană”. Delegația moldoveană a solicitat (și spune că obținut reacții pozitive)  la propunerea să găzduiască la Chișinău următorul summit al Parteneriatului Estic, cel din 2017. Dar la Riga, o serie de divergențe amenințau să umbrească acest eveniment, care are loc o dată la doi ani.

Disensiunile au fost in principal legate de modul in care se va aborda chestiunea anexării Crimeei si cea a conflictelor înghețate din tarile Parteneriatului estic. Toate, cu excepţia Belarusului, au astfel de conflicte înghețate datând din primii ani ai independentei, sau in cazul Ucrainei si Georgiei mult mai recente.

Potrivit corespondenților noştri, reprezentanţii Armeniei si Belarusului au ridicat obiecții faţă de sintagma „anexării ilegale a Crimeei”, dar ea se afla in declaraţia comuna, la punctul 4, punct care vorbeşte in general despre eforturile de a se ajunge la deescaladarea situaţiei si găsirea unei soluţii politice „bazată pe respectul independentei, suveranităţii si integrităţii teritoriale” a Ucrainei. In finalul acestui punct 4 se mai arata că EU îşi reafirma poziţia adoptata la summitul Uniunea Europeana – Ucraina din 27 aprilie, inclusiv referitoare la anexarea ilegală Crimeei si Sevastopolului. Participanţii la summit îşi reafirmă poziţia in legătură cu rezoluţia Naţiunilor Unite 68/262 asupra integrităţii teritoriale a Ucrainei”. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European:

„Emoţiile legate de declaraţia noastră comuna sunt ceva foarte normal pentru ca suntem confruntaţi cu o situaţie foarte dificilă in jurul nostru. Cum ştiţi, de la summitul de la Vilnius totul s-a schimbat in jurul nostru, dar nimic nu s-a schimbat in ceea ce priveşte intenţia noastră şi, de aceea, eu sunt foarte mulţumit cu rezultatele acestui summit, in ciuda dificultăţilor procesului de redactare a declarației comune. Dar, aşa cum ştiţi, lucrul cel mai important este finalul procesului si nu cum am început”.

Cele trei ţări considerate a fi cele mai avansate pe planul reformelor din cele şase cuprinse in acest program – Moldova, Georgia si Ucraina – par sa fi obţinut „ o victorie de parcurs”, prin faptul ca in declaraţie – la punctul 7, se spune ca participanţii la summit „au luat cunoştinţă de aspiraţiile europene si de alegerea europeana pe care ar făcut-o aceşti parteneri. Donald Tusk, preşedintele Consiliului European a declarat despre acest aspect:

„A fost o discuţie foarte dura despre cuvintele folosite si ştiu ca limbajul folosit este foarte important in politica, dar cred ca faptele sunt mult mai importante decât cuvintele din declaraţia noastră. Si ele spun ca nimic nu s-a schimbat in intenţiile noastre in acest context. Pot numai să repet că vom continua procesul, dar nimeni nu poate promite ca Parteneriatul Estic va duce automat la calitatea de membru al Uniunii Europene. Este un proces îndelungat”.

In ceea ce priveşte acest aspect, cel mai important pentru Moldova, Donald Tusk a precizat si ca Uniunea Europeana are „prieteni si duşmani”, „entuziaşti si sceptici în Europa şi tocmai de aceea declaraţia finala poate fi considerată, in aceste condiţii, un succes:

„Avem prieteni si duşmani, entuziaşti si sceptici in Europa, si asta este normal. Dar cu siguranţă, mai ales in aceste vremuri foarte dificile, adică in aceste circumstanţe geopolitice din regiune, faptul că am reuşit să ajungem la o astfel de declaraţie ambițioasă cred ca trebuie apreciat. A fost un proces foarte greu si care ne-a solicitat mult pentru a-i convinge pe partenerii noştri că acest nivel al declarației cu care să fim de acord cu toţii este maximum ce putem obţine astăzi”.

Declaraţia de la summit scrie că participanţii îşi reafirma marea importanţă pe care o dau Parteneriatului Estic, ca o dimensiune specifica a politicii Uniunii Europene a vecinătății, şi încredinţează din nou că doresc să îşi întărească democraţia, domnia legii, apărarea drepturilor si libertăților fundamentale ale omului, care sunt „in inima” principiilor acestui parteneriat.

De asemenea, tarile semnatare – adică cele 28 ale Uniunii Europene – plus cele şase din cadrul parteneriatului – „reafirma dreptul fiecărui stat suveran si partener sa îşi aleagă liber nivelul de cooperare si țelul la care doreşte să ajungă in relaţia cu Uniunea Europeana”.

La fel, declaraţia scrie ca unul din obiectivele Parteneriatului Estic este să îşi dezvolte relaţii diferite si întărite intre Uniunea Europeana si cele şase ţări ale programului „amploarea si profunzimea cooperării este hotărâtă de Uniunea Europeană si partenerii ei in relaţie cu ambiţiile si nevoile lor, dar si cu ritmul reformelor”. Si la punctul 12 se reia acest principiu al abordării diferenţiate a ţărilor din cadrul programului.

Acesta este unul din aspectele pe care Moldova, ca si Georgia si Ucraina, au pus accent, deoarece reformele in aceste tari sunt mai avansate decât in celelalte si aspiraţiile lor europene mai clar exprimate de guvernele lor.

Georgia si Ucraina au dorit ca acest summit sa le aducă ridicarea vizelor pentru cetăţenii lor in spaţiul Schengen, ceea ce moldovenii au obţinut anul trecut. Acest lucru nu s-a întâmplat, dar există promisiuni că s-ar putea obţine anul viitor, daca cele doua ţări vor reuşi să îndeplinească condiţiile tehnice solicitate de Uniunea Europeană. Din nou, Dinald Tusk:

„Semnalul cel mai important pentru mine astăzi a fost că toţi prim-miniştrii si preşedinţii au menţionat in cadrul discuţiilor cât de important este pentru ţările lor procesul de liberalizare a vizelor”.

Să mai amintim si că in această dimineaţă a avut loc la Riga o manifestaţie in favoarea ridicării vizelor pentru ucraineni si georgieni si pe pancartele expuse de protestatari se putea citi „oamenii s-au născut cu libertatea de a circula”.”

Mediafax

UE nu oferă perspective clare de integrare Republicii Moldova, Ucrainei şi Georgiei

Se arata ca:

Relaţiile Uniunii Europene cu ţările din Parteneriatul Estic vor continua, în mod etapizat, a declarat preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, sugerând că Republica Moldova, Ucraina şi Georgia nu au perspective clare de integrare europeană.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au cerut perspective clare de aderare la Uniunea Europeană, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, desfăşurat la Riga.

Uniunea Europeană este un partener de lungă durată: parteneriatul nostru şi summitul de la Riga nu sunt despre decizii cruciale sau despre asumarea unor paşi uriaşi; relaţiile noastre sunt construite pe voinţă liberă, respect şi egalitate. Relaţia noastră va merge înainte pas cu pas„, a declarat Donald Tusk, citat de Euronews.

Ucraina, Georgia şi Republica Moldova speră să adere la Uniunea Europeană la un moment dat, în timp ce Armenia, Azerbaidjan şi Belarus nu au aspiraţii europene.

Premierul Ucrainei, Arseni Iaţeniuk, i-a îndemnat pe liderii europeni, cu ocazia summitului Parteneriatului Estic, să nu se teamă de Rusia, insistând pentru continuarea extinderii Uniunii Europene. „Trebuie să acţionaţi în mod îndrăzneţ şi înţelept. Nu vă temeţi de Rusia. Rusia trebuie să se teamă de voi, de noi toţi. Nu vă temeţi de cuvântul «extindere». Cu cât suntem mai mulţi, cu atât suntem mai puternici, cu atât vom avea mai mult succes şi mai multe oportunităţi pentru naţiunile noastre”, le-a transmis Iaţeniuk liderilor Uniunii Europene, reuniţi la Riga pentru summitul Parteneriatului Estic.

Republica Moldova, Ucraina şi Georgia au semnat acorduri de asociere cu Uniunea Europeană anul trecut, iar acum cer o recunoaştere explicită că într-o zi vor deveni membre ale Blocului comunitar.

Liderii UE avertizează Rusia, la Riga, să nu se amestece în treburile interne ale vecinilor săi

Se arata ca:

Lideri UE s-au întâlnit joi cu cei şase parteneri estici, în cadrul unui summit la Riga vizând aprofundarea relaţiilor şi încurajarea fostelor republici sovietice să se reformeze, şi au avertizat Rusia să nu se amestece în afacerile interne ale vecinilor săi, relatează DPA în pagina electronică.

Relaţiile dintre Uniunea Europeană (UE) şi Rusia se află în prezent la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece, după ce Moscova a fost sancţionată pentru anexarea Peninsulei ucrainene Crimeea şi susţinerea separatiştilor proruşi din estul Ucrainei cu armament şi trupe, acuzaţii pe care ruşii le resping.

Cancelarul german Angela Merkel a declarat, la sosirea la reuniune, că abordarea Rusiei este „destul de clar” diferită faţă de UE. „Noi acceptăm că diverşi membri ai Parteneriatului Estic merg pe căi foarte diferite”, a subliniat ea.

Cel mai important mesaj transmis de la Riga este că ţările partenere au „libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor”, a declarat ministrul britanic de Externe Philip Hammond.

„Dacă Rusia ar fi fost un pic mai îngăduitoare, mai fermecătoare, mai atractivă, poate că nu ar fi fost nevoită să-şi compenseze neajunsurile prin tactici distructive şi de intimidare a vecinilor săi”, a declarat preşedintele Consiliului European Donald Tusk.

„Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar daţi-mi voie să fiu sincer: frumuseţea contează”, a adăugat el.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, înaintea summitului de două zile, în legătură cu luarea vreunei decizii care să „dăuneze intereselor” Rusiei. „Noi nu considerăm o tragedie aspiraţiile vecinilor noştri de a-şi consolida relaţiile cu UE”, afirma el.

Moscova şi-a exprimat de mult timp îngrijorarea cu privire la faptul că programul Parteneriatului Estic – în care sunt incluse Armenia, Azerbaidjanul, Belarusul, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina – ar putea afecta interesele Rusiei. Însă oficiali UE au negat în mod repetat acest lucru.

„Daţi-mi voie să le răspund celor care pretind că Parteneriatul Estic este îndreptat împotriva Rusiei. Nu este”, a subliniat Tusk joi.

Însă războiul din Ucraina – declanşat după ce fostul preşedinte prorus a renunţat să mai semneze acorduri în vederea unei apropieri de UE, în 2013 – a condus la o regândire a politicii blocului european faţă de vecinii săi estici.

UE caută acum o abordare mai adecvată, care să înglobeze ambiţiile mai proeuropene ale Ucrainei, Georgiei şi Republicii Moldova, dar şi pe cele ale Armeniei, Azerbaidjanului şi Belarusului, pe care nu le interesează să devină membre UE.

Preşedintele ucrainean Petro Poroşenko s-a declarat mulţumit, joi, să vadă că blocul european „demosntrează unitate şi solidaritate”.

El a adăugat că acum există „dovezi puternice” potrivit cărora trupele ruse sunt active în estul Ucrainei, referindu-se la confirmarea de către observatorii OSCE a faptului că un militar care primeşte îngrijiri medicale în Ucraina este „într-adevăr un militar din cadrul trupelor ruseşti”.

Poroşenko a subliniat că posibila aderare la UE rămâne în continuare un scop important şi că, pentru a-l atinge, Ucraina doreşte să întreprindă reforme, să lupte împotriva corupţiei şi să îmbunătăţească mediul investiţiilor în ţară.

„Este un element-cheie să păstrăm uşa deschisă”, a declarat el la o întâlnire a liderilor conservatori organizată înainte de summit.

Declaraţia finală a summitului urmează să recunoască „aspiraţiile europene şi opţiunile europene ale partenerilor în cauză”, potrivit unui proiect al textului la care DPA precizează că a avut acces.

Însă ministrul leton de Externe Edgars Rinkevics, a cărui ţară deţine preşedinţia UE şi găzduieşte reuniunea, a atenuat orice aşteptări ale vreunei avansări în direcţia aderării la UE.

„Este necesar să spunem clar că uşa este deschisă. Dar pentru a intra este necesar să fii bine pregătit”, a declarat Rinkevics pentru televiziunea publică letonă.

Potrivit proiectului declaraţiei, Ucraina şi Georgia nu obţin promisiunea liberalizării regimului vizelor de călătorie în UE începând din 2016.

Comisarul european Johannes Hahn, însărcinat cu Politica de Vecinătate, a declarat că este necesar ca Kievul şi Tbilisi să îndeplinească „câteva condiţii restante”. Premierul georgian Irakli Garibaşvili şi-a exprimat speranţa finalizării „procedurilor tehnice” până la sfârşitul acestui an.

Summitul, care a început joi cu un dineu, urmează să anunţe în mod oficial un acord de împrumutare a Ucrainei cu 1,8 miliarde de euro. Blocul european s-a angajat totodată să ajute la generarea unor investiţii în valoare de două miliarde de euro pentru întreprinderi mici din Georgia, Republica Moldova şi Ucraina în următorii zece ani.

Numai 25 din cei 28 de lideri europeni participă la summitul de la Riga, alături de doar patru dintre cei şase omologi din ţările partenere.

Preşedintele azer Ilham Aliev şi-a anulat participarea cu o zi înainte de reuniune, trimiţându-l pe ministrul de Externe Elmar Mammadiarov.

Belarusul – ale cărui relaţii diplomatice cu UE au fost afectate de bilanţul slab în domeniile politic şi drepturilor omului – urmează să fie reprezentat tot de şeful diplomaţiei, Vladimir Makei.”

Iata ce scrie si Gandul:

CONCLUZIILE Summitului Parteneriatului Estic. Ce NU au obţinut Moldova, Ucraina şi Georgia – Corespondenţă din Riga

Se arata, printre altele, ca:

Moldova, Ucraina şi Georgia nu fac paşi în faţă spre Uniunea Europeană, dar nici paşi în spate. După Summitul Parteneriatului Estic de la Riga, statele partenere nu primesc promisiuni pentru un parcurs european lin, dar sunt asigurate, în continuare, de susţinerea Uniunii Europene. Dacă Ucraina şi Georgia ar fi sperat la un acord pentru liberalizarea vizelor, Moldova ar fi dorit ca în declaraţia finală a Summitului să se regăsească şi precizarea că vor adera la UE. Niciuna dintre aceste aşteptări nu au fost îndeplinite, însă liderii Uniunii şi-au reîntărit susţinerea faţă de toate cele şase state partenere. În ce priveşte relaţia cu Rusia, reprezentanţii UE au transmis că parteneriatul estic nu este împotriva Kremlinului, însă că Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că fiecare stat este suveran şi are dreptul să decidă pentru el. În ciuda faptului că Summitul de la Riga poate fi privit ca o stagnare a relaţiei dintre UE şi Republica Moldova, Ucraina şi Georgia, concluziile arată faptul că situaţia s-a îmbunătăţit, având în vedere eşecul ultimului astfel de summit, din 2013, de la Vilnius.

Liderii Uniunii Europene şi reprezentanţii statelor membre ale Parteneriatului Estic au semnat, la Riga, o declaraţie, potrivit căreia UE îşi reafirmă susţinerea faţă de cele şase state asociate. Republica Moldova, considerată ”performerul” parteneriatului, ar fi dorit să primească asigurări pentru o viitoare aderare la Uniunea Europeană, în timp ce Ucraina şi Georgia ar fi sperat la liberalizarea vizelor, însă în concluziile Summitului nu se regăsesc aceste lucruri.

În ce priveşte aşteptările Moldovei, Georgiei şi Ucrainei, încă dinaintea summitului acestea au fost spulberate. Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat, la sosire, că cele şase state partenere nu sunt pregătite să adere la Uniunra Europeană.

 ”Trebuie să menţionăm în mod clar că perspectiva europeană nu există pentru niciuna din ele. Nici ele nu sunt pregătite, nici noi nu suntem pregătiţi’, a subliniat preşedintele Comisiei Europene.

Mai mult, în declaraţia adoptată, se arată şi faptul că UE este sceptică vizavi de respectarea suveranităţii statelor şi a integrităţii teritoriale, despre care se afirmă că ”nu pot fi luate ca pe un drept în secolul 21 pe teritoriul european”, făcând referire la evenimentele din Ucraina şi Georgia. Din acest motiv, liderii europeni vor susţine în continuare independenţa Ucrainei, cerându-le partenerilor să respecte prevederile pactului de la Minsk.

”Cerem urgent eliberarea tuturor ostaticilor şi a persoanelor reţinute în mod ilegal. Uniunea Europeană îşi reafirmă poziţiile luate după Summitul din Ucraina de pe 27 aprilie, inclusiv anexarea ilegală a Crimeei şi Sevastopol”, se arată în declaraţia adoptată.

După sosirea oficială, liderii UE au ţinut să sublinieze faptul că Parteneriatul Estic nu este creat împotriva Rusiei şi că nu este un afront adus Kremlinului, aşa cum partea rusă a afirmat.

”Parteneriatul Estic nu este un concurs de frumuseţe între Rusia şi Uniunea Europeană. Dar să fiu sincer: frumuseţea chiar contează. Dacă Rusia ar fi mai şarmantă, mai atractivă, poate ar mai compensa faptul că este distructivă, agresivă şi foloseşte violenţa împotriva vecinilor ei”, a transmis, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, la deschiderea Summitului Parteneriatului Estic.

Mai mult, ministrul de Externe al Marii Britanii, Philip Hammond, a punctat şi faptul că fiecare stat ”are libertatea să ia singure decizii cu privire la viitorul lor, făcând referire la influenţa Rusiei în statele partenere.

Acest lucru a fost inclus şi în declaraţia adoptată la finalul summitului. ”Participanţii reafirmă dreptul suveran al fiecărui partener de a decide liber nivelul de ambiţie şi obiectvele la care aspiră în relaţia cu Uniunea Europeană. Este la latitudinea UE şi a partenerilor suverani să decidă cum vor proceda în relaţiile lor”, se arată în declaraţia adoptată.

La finalul summitului de la Riga, şi preşedintele Klaus Iohannis s-a declarat mulţumit de rezultate, reiterând faptul că Moldova are nevoie de Uniunea Europeană.

”Atingem obiectivul parteneriatului estic. Perspectiva pentru Moldova, după părerea mea, trebuie să rămână una europeană”, a spus Iohannis, la Riga.

Ultimul Summit al Parteneriatului Estic a fost în 2013, la Vilnius, cel mai mare eşec fiind pentru Ucraina. Imediat după, situaţia în Ucraina a degenerat, culminând cu EuroMaidanul şi, mai apoi, cu războiul cu Rusia şi anexarea Crimeei de către Rusia. După Summitul de la Vilnius însă, mare câştigător a fost Republica Moldova care, în februarie 2014, a obţinut liberalizarea vizelor, iar în iunie  2014 a semnat Acordul de Asociere cu UE. De altfel, Republica Moldova este văzută ca statul cu cele mai mari performanţe din cadrul Parteneriatului Estic.

CITEŞTE AICI DECLARAŢIA INTEGRALĂ

Ajutor financiar pentru Ucraina

Oficiali ai Comisiei Europene şi ai Ucrainei au semnat vineri, la Riga, un memorandum de înţelegere şi un acord de împrumut pentru al treilea program de Asistenţă Macro-Financiară (MFA) destinat statului ucrainean, care creează condiţiile pentru o nouă finanţare de până la 1,8 miliarde de euro.

Memorandumul include un program de reforme economice ambiţioase din partea autorităţilor ucrainene, acoperind măsuri structurale în şase domenii, respectiv managementul finanţelor publice, guvernanţă şi transparenţă, mediul de afaceri, sectorul energetic, protecţie socială şi sectorul financiar.

Reformele au rolul să faciliteze progresul priorităţilor pe termen scurt ale ţării şi ţin cont de angajamentele de reformă asumate de Ucraina în cadrul programelor convenite cu creditorii internaţionali, în special cu FMI şi Banca Mondială.

Programul pune la dispoziţia Ucrainei împrumuturi pe termen mediu de până la 1,8 miliarde de euro şi are rolul să asiste ţara în probleme dificile, cum ar fi balanţa slabă de plăţi şi probleme fiscale. Programul poate fi derulat în 2015 şi începutul anului 2016, cu condiţia respectării condiţiilor din memorandum şi a acordului cu FMI, care include şi o componentă de restructurare a datoriei publice. Finanţarea UE urmează să fie acordată în tranşe de către 600 de milioane de euro.

În 2014 şi 2015, Comisia a furnizat Ucrainei 1,61 miliarde de euro, prin intermediul a două programe similare.”

DE citit si…

Europa Libera

Rada de la Kiev a interzis tranzitul militar rusesc spre Transnistria. Îi va urma exemplul Chişinăul?

Se arata ca:

De vorbă cu expertul militar de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea.

Un deputat influent din Duma de Stat a Federației Ruse a spus că țara sa „nu va abandona Transnistria și Moldova” după ce Ucraina a decis să nu mai permită tranzitul trupelor rusești spre regiunea separatistă transnistreană. Vladimir Komoiedov, șeful comisiei de apărare în Dumă, a spus că speră ca guvernul rus și cel ucrainean să ajungă totuși la un compromis și a exprimat speranța că Moscova nu va fi nevoită să recurgă la represalii împotriva Ucrainei.

Rada de la Kiev a aprobat joi anularea a cinci acorduri de securitate cruciale cu Moscova, inclusiv unul care permitea rușilor să transporte personal militar spre regiunea transnistreană, în sprijinul operațiunii de menținere a păcii. Decizia Radei urmează deocamdată să fie promulgată de preşedintele Petro Poroşenko.

Şi tot la Moscova, vineri, generalul de armată Iuri Iakubov, coordonatorul Direcţiei inspectorilor generali din cadrul Ministerului rus al apărării, a declarat pentru Interfax că „asigurarea contingentului rus de pacificare în Transnistria se va face în orice condiţii”. Iakubov a spus că „ministerului apărării nu-i rămâne decât să-şi aprovizioneze formaţiunile cu toate cele necesare apelând la aviaţia militară de transport”. „Noi nu vom permite ca pacificatorii ruşi să îndure foame”, a spus generalul, adăugând că interdicţia ar putea duce la tensionarea situaţiei în regiune.

Amintim că Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR) din regiunea transnistreană şi contingentul militar rus de menținere a păcii numără, împreună, cca 1500 de militari.

L-am întrebat pe expertul militar de la Chişinău, de la Institutul IDIS „Viitorul”, Iurie Pântea, de ce Ucraina a luat acum această decizie şi dacă autorităţile Republicii Moldova i s-ar putea alătura?

Iurie Pântea: „Aceste decizii sunt în primul rând luate în interesul securității naționale a Ucrainei. Deci, Ucraina conștientizează la cele mai diverse nivele tot mai mult că securitatea ei este afectată în primul rând de atitudinea din partea de est, de pe hotarele sale din est.

Și, atunci, acțiunile pot fi multiple și se încadrează într-o logică de acțiuni – nu sunt numai aceste acorduri despre care dumneavoastră vorbiți. Aceste acorduri, posibil, sunt numai un vârf al aisbergului din cauză că securitatea unui stat nu se bazează numai pe securitatea militară, dar are o mulțime de alte componente. Deci, nu putem să luăm aceste acțiuni ca ceva rupt de context și să spunem că acesta este un pas decisiv sau care asigura pe deplin securitatea Ucrainei. În primul rând, trebuie să le privim ca ținând de interesul Ucrainei.

La această decizie autoritățile Republicii Moldova n-au contribuit cu nimic. Decizia este mai mult un exemplu de statalitate din partea Ucrainei, un exemplu pe care conducerea Republicii Moldova ar trebui să-l urmeze.

În ceea ce privește aceste trupe din Transnistria, existau niște acorduri semnate prin ’92-94, cu statutul acestor trupe, cu regulile de tranzitare, acorduri care din 94, din momentul semnării n-au fost respectate, practic, până în momentul actual. Logica acestor acorduri din 94, semnate de către Republica Moldova și Federația Rusă era că orice contingent militar care sosește în Republica Moldova trebuia să fie verificat de către autoritățile noastre naționale. Tot ceea ce se referă de activitatea militară a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova trebuia să aibă reguli foarte bine clarificate.

Dacă țineți minte, au fost vreo două-trei tentative ca conducătorii, comandanți acestor trupe din Rusia, din regiunea transnistreană să vină la Chișinău pentru ca să se prezinte ca atunci când veneau sau plecau din funcție, să explice ce fac ei pe teritoriul Republicii Moldova, ce căută ei acolo, cum își îndeplinesc obligațiile, care este statutul lor și așa mai departe. Dar, pe parcurs, aceasta s-a transformat într-o ignorare totală a Chișinăului.

Deci, Federația Rusă nici nu întreabă. Ea spune că ea va aproviziona trupele așa cum ea dorește pe calea aerului sau în alt fel, ceea ce, de fapt, este puțin probabil. Motivul că aerul dimprejurul Transnistriei este de fapt controlat de către Ucraina. Și, deci, atunci când Ucraina va interzice tranzitul pe calea aerului a oricăror auto-încărcăturilor din Federația Rusă, cu excepția celor de pasageri care au rute, linii, etc., atunci această problemă va fi una foarte gravă pentru acest contingent militar. Subiectul în mod sigur va trezi din nou discuții va fi obiect de negocieri.”

Europa Liberă: Credeți că Chișinăul va întreprinde acțiuni similare în urma Kievului sau este puțin probabil?

Iurie Pântea: „Eu nu prea văd cine din Chișinău, care sunt forțele politice care pot să declare ferm și răspicat interesele naționale și să ceară respectarea documentelor semnate în 92, 93, 94, etc. Până la moment, întotdeauna Rusiei i-a reușit să „convingă” autoritățile de la Chișinău să accepte ceea ce ea considera că este necesar să facă sau pur și simplu le-a pus în fața faptului împlinit.

Deci, nu cred în asta. De fapt, Chișinăul se află într-o situație relativ destul de comodă: odată ce Ucraina va accepta sau nu va accepta tranzitul aerian cu alte încărcături decât cele de pasageri, Chișinăul va avea o situație în care lucrurile nu vor mai depinde de el.

Federația Rusă a făcut deja efortul necesar pentru ca aeroportul de la Tiraspol să fie unul prin care încărcăturile militare să ajungă fără ca să fie necesar controlul din partea Chișinăului. Dacă ne aducem aminte, cu doi ani în urmă acest aeroport a fost renovat, la Tiraspol, el are capacitățile necesare pentru a primi încărcăturile militare. Nu era în capacitatea de a primi încărcăturile civile sau de pasageri, dar pentru încărcăturile militare el deja era reparat și adus la o stare bună pentru a le primi.

Deci, această pistă, acest loc pentru asigurarea trupelor militare a fost pregătită din timp. Eu cred că despre asta se intuiește sau se insinuează atunci când generalii ruși declară că vor aproviziona trupele din Transnistria cu orice preț.”

Europa Liberă: Singura cale ar rămâne, dacă nu prin Ucraina, ar fi un ocol imens prin România și Republica Moldova…

Iurie Pântea: „Prin România și Republica Moldova. Ceea ce, desigur, nu este o decizie pe care militarii ruși vor fi foarte bucuroși s-o aprobe sau să insiste pe ea. Ea implică costuri enorme și complet alte explicații sau aranjamente politice.””

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

mai 22, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii