Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Tarom…

Greu de inteles de ce nu se privatizeaza Tarom… Pe mine nu m-au convins argumentele prezentate in spatiul piblic.

In primul rand, compania asta de stat are pierderi, din ce am inteles eu, de vreo 8 ani cel putin. Nu acum s-au inregistrat pierderile cele mai mari. Iar o solutie viabila pentru compania asta nu s-a gasit. Evident, e vorba de managementul prost exercitat sau asigurat de stat. Numai vorbesc de faptul ca, din cate am inteles, e un rai al nepotismelor si al capitalismului de cumetrie p- acolo.

Erau in platoul de televiziune invitati care sustineau ca Tarom ar fi o problema de siguranta nationala. Atunci de ce statul roman nu si-a dat seama de asta si nu a pus pe picioare compania asta? Ba chiar si mai mult, nici nu i-a pasat!! Dl. Prof. Mircea Cosea a avansat ipoteza ca se urmareste vanzarea intrepronderii, nu privatizarea ei. Ar trebui sa facem precizarea ca Tarom nu e un caz izolat.

Totusi nimeni nu se intreaba asupra capacitatii statului roman de a avea astfel de intreprinderi si de a le gestiona. Pentru ca se presupune doar ca aceasta capacitate ar fi una mare, cand de fapt lucrurile s-ar putea sa stea cu totul altfel. Numai ganditi-va cum a cazut Guvernul Grindeanu, prin motiunea de cenzura initiata si votata de propriul partid. Un astfel de stat nu-mi da increderea ca ar avea o astfel de capcitate. Era o discutie ca de ce o companie de acelasi profil, privata, prospera in schimb Tarom merge in jos, ca sa zic asa. Mie mi se pare ca asta exemplifica sintagma ca „statul e un prost manager”. Doar ca in zilele noastre unii nu vor sa recunoasca lucrul asta.

Si atunci de ce nu s-ar face o privatizare reusita? Prin care s-ar putea salva si brandul si compania asta!!

Bineinteles, s-ar pune problema daca statul nostru are capacitatea de a face o privatizare reusita… Dar trebuie sa ne gandim ca au fost cazuri cand statul a putut sa faca si privatizari reusite!

In Guvernul actual, in coalitia PSD-ALDE nu putem avea incredere ca ar putea face un lucru bun. Insa totusi cineva ar trebui sa se gandeasca mai bine pentru ca sa poata asigura un viitor acestei intreprinderi. Ramanand in continuare de stat, problemele se vor acutiza. Asa cum s-a intamplat la Oltchim si la CFR Marfa. De ce in loc sa rezolvam elegant si profitabil, alegem solutia etatista, care se dovedeste paguboasa? E greu de inteles de ce unii refuza ab initio solutia privatizarii, unica viabila, si graviteaza in jurul unei sau unor solutii cel putin indoielnice sau evident proaste.

Eu nu spun s-o vindem. Eu spun s-o privatizam. Inteleg, cred, ce a vrut sa spuna Dl. Prof. Mircea Cosea: o simpla vanzare nu inseamna privatizare; privatizarea, in schimb, presupune si vanzarea. Se pot gasi solutii cu o preluare romaneasca sau cu firme straine din UE. Nu inteleg de ce, cand vine vorba de asa ceva, unii se gandesc la Est – Rusia, Turcia, Pen. Arabica…? Romania e tara membra a UE si NATO. Deci privatizarile trebuie sa se realizeze cu firme din UE sau NATO, pentru ca noi, cu totii, state membre ale respectivelor aliante, trebuie sa tindem catre o integrare cat mai eficace.

Solutii s-ar putea gasi.

Factorii de decizie ar trebui sa se gandeasca la faptul ca mentinerea continuitatii starii actuale, nu poate avea decat efecte deloc benefice, e un lucru nesustenabil, conduce in cele din urma spre distrugerea companiilor de stat, provocand Romaniei prejudicii foarte mari. In niciun caz nu e in intetesul strategic si de securitate nationala al Romaniei un asemenea deznodamant, dar cam asta se va intampla prelungindu-se continuu solutia etatista, in loc sa se caute o privatizare reusita si in interesul Romaniei.

Pe de alta parte nu se poate respinge ab initio solutia privatizarii, fara s-o analizezi macar… Respingerea pe baza starii situatiei internationale nu ma multumeste. Romania poate ramane cu aviatia militara daca ar fi nevoie de un anumit transport. In schimb agravarea situatiei acestor companii nu are cum sa fie benefica pentru stat. Dar a apara etatismul invocand „situatia internationala” mi se pare totalmente neonorabil. Si e un lucru prin care se rateaza dezvoltarea Romaniei. Se pare ca unii chiar asta vor.

Anunțuri

August 27, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 1 comentariu

Anulari de taxe marca PSD ;)

Parerea mea este ca anularea a peste 100 de taxe, prin de acum celebra Lege Dragnea, se inscrie in jocul de confruntare electorala dintre PSD si PNL. Cu alte cuvinte, PSD joaca la concurenta. Politica, desigur. Vrea sa arate ca nu doar liberalii sustin reduceri de taxe, PSD chiar pune in practica acest concept. Fara indoiala, atragerea electoratului cu valente liberale este miza, mai ales ca au fost criticati in trecut, pe vremea guvernarii Ponta, ca au marit taxele si impozitele.

Chestiunea principala este ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe… Pe mine m-a frapat explicatia pe care a dat-o D-na. Ana Birchall, deputat PSD de Vaslui si absolventa, din cate inteleg, la Yale University: se anuleaza aceste taxe deoarece avem o crestere economica de 5% (nici eu n-am inteles de unde stie ca e 5%…). Cu alte cuvinte, se anuleaza peste 100 de taxe pe crestere economica – masura prociclica!! Care ar putea sa agraveze cealalta faza a ciclului economic, cea de recesiune. Insa, asa cum a observat prof. Mircea Cosea, taierile acestea de taxe, stimuleaza cresterea economica pe consum. Noi avem o crestere economica pe consum – prin definitie nesanatoasa pentru ca nu tine cont de productivitatea muncii – intr-un an electoral. Nu stiu cum se intampla, dar in anii electorali, in Romania avem mari cresteri economice! 🙂 . Dl. Cosea a aratat ca o astfel de crestere accentueaza dezechilibrarea contului curent.

Spuneam ca sunt reduceri/anulari de taxe si reduceri/anulari de taxe: una e cand se diminueaza sau se anuleaza anumite taxe datorita unor privatizari – spre exemplu, se privatizeaza TVR si Radioul Public, sau datorita diminuarii rolului statului in economie si altceva cand se anuleaza taxe dar statul ramane la fel de implicat in economie. In aceasta din urma situatie, indiferent daca iei banii, prin lege – adica dai o lege in acest sens, cum spunea D-na. Birchall – dintr-o alta parte, nu se realizeaza altceva decat o gaura la buget. Pentru ca luand dintr-alta parte, cum acoperi acolo?

Liberalismul, ca ideologie, este pentru diminuarea rolului statului in economie – lucrul asta e primordial, nu reducerea/anularea de taxe si impozite, care e vazuta ca o consecinta a primei, adica a diminuarii rolului statului in economie.

La PSD, nici vorba de reducerea rolului statului in economie. Si atunci se pune problema de unde ai sa iei bani ca sa acoperi gaura de la buget. Prin introducerea de noi taxe suplimentare? Prof. Mircea Cosea a atras atentia: de ce nu spune PSD si ce somaj va rezulta in urma unei astfel de masuri?

O alta problema care se pune, in legatura cu astfel de masuri, este independenta politica a TVR si a Radiolului Public. Cetatenii platesc o taxa – contribuie deci la aceste institutii publice de media. Ele, totusi, din cate inteleg, depind de Parlament. Parlamentul este o institutie politica intrucat avem acolo membri ai partidelor/aliantelor politice, alesi, e adevarat, de catre cetateni prin alegeri libere. In acest sens, aceste doua institutii nu sunt total independente politic. Dar, prin masura luata, exista riscul crearii unei dependente totale de politic a celor doua institutii media publice. Aici ar trebui spus ca acest cuvant – „public” – nu trebuie privit la noi in sens occidental sau in sensul atribuit in SUA: acolo public inseamna societate pe actiuni. Nu e cazul aici, referitor la cele doua institutii media de care vorbeam mai sus.

Chestiunea principala e ca imbunatatirea performantelor atat la TVR cat si la Radioul Public nu se poate face nici prin marirea Taxei Radio-TV si nici prin anularea acesteia. Ci doar prin privatizarea atat a TVR cat si a Radioului Public.

Viata a demonstrat, bazat pe experienta, ca atata vreme cat decizia in cadrul unei organizatii e in mana statului si, pe cale de consecinta, depinde de politic, performantele acelei organizatii scad si pot scadea dramatic. Ne putem uita, de exemplu, la toate societatile comerciale de stat, in care statul detine in mod absolut majoritar pachetul de actiuni. Evident ca TVR si Radioul Public nu fac exceptie. Dimpotriva!

Dar sa privim cu atentie chestiunea.

Totusi, Liviu Dragnea spune (spicuiesc din articolul Mediafax citat mai sus):

Dragnea, despre directorul Radio: Cum şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD?

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, i-a cerut, marţi, în plenul Parlamentului, directorului Radioului Public, Ovidiu Miculescu, să spună cum „şi-a permis să îl ameninţe pe liderul de grup PSD” şi i-a cerut să spună dacă a fost numit politic sau nu.

„În ceea ce priveşte bugetul pentru TVR şi pentru Radio spun a zecea oară, a suta oară şi acum aceste două instituţii iau bani serioşi de la bugetul de stat şi asta nu le afectează independenţa. Îl întreb pe domnul Miculescu de la radio aici în faţa presei şi de la Tribuna Parlamentului, cum şi-a permis acum câteva minute să-l ameninţe pe liderul de grup de la PSD. Directorul postului de radio public al României: O să vedeţi voi ce o să păţiţi”, a declarat preşedintele PSD, Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea i-a cerut lui Ovidiu Miculescu să spună dacă a fost sau nu numit public.

„Asta este atitudine de independenţă a acestui domn. Îl întreb public: a fost numit politic sau nu şi să răspundă”, a mai spus Dragnea.

Liviu Dragnea a afirmat, ulterior, la ieşirea din plen, că este „inadmisibil”, ca directorul Radio „să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege”.

”Este inadmisibil, din punctul meu de vedere, ca directorul radioului, domnul Miculescu dacă nu greşesc, să-l sune în timpul votului pe liderul de grup al PSD şi să-l ameninţe că: o să vedeţi voi ce o să păţiţi dacă votaţi această lege. Cum îşi permite aşa ceva? Îl rog pe acest domn să spună dacă a fost numit politic şi cine l-a numit, dacă cumva a dat concurs şi eu nu ştiu să ne explice lucrul ăsta şi ce concurs a dat”, a spus Dragnea.

Dragnea i-a cerut lui Miculescu să spună dacă i se pare normal ca milioane de români să plătească taxe, obligaţi, pe factura de energie electrică şi “din acest buget cu care se laudă să plătească bonusuri de 4000 de euro, de exemplu, pentru un director de sudio teritorial de ziua lui de naştere”.”

Legat de acest subiect, intreb daca exista proceduri care sa asigure, chiar si in absenta Taxei Radio-TV, indepedenta politica a Televiziunii si Radioului Public. Pe de alta parte, intreb cum e posibil sa se plateasca bonusuri de 4000 de euro intr-o institutie finantata din bani publici… De ce nu 10.000 de euro?

Pe de alta parte, sa vedeti cum informeaza un post privat. Spre exemplu cu concertul acela iredentist maghiar, care a avut loc recent la Cluj – Realitatea TV nu doar ca a informat despre asta, dar a informat si despre faptul ca reporterul TVR a fost dat afara pentru ca pus stirea pe postul national! De aceea spun ca ar trebui sa existe proceduri care sa asigure independenta TVR si a Radiolului Public, sa avem cu adevarat, spre exemplu, Televiziunea Romana Libera! Eu imi amintesc ca, pe vremea aceea, Mihai Tatulici, daca imi mai aduc bine aminte, ii aducea fata-n fata, la aceeasi masa, pe Moses Rosen si pe Corneliu Vadim Tudor!! 🙂

Dar sa lasam picanteriile de o parte si sa vedem ce spune Dl. Dragnea (citez din acelasi articol Mediafax):

„Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a criticat, în plen, modul în care TVR şi Radioul Public s-au raportat la propunerea de eliminare a taxei radio-TV, propunând începând de anul viitor o taxă de 21 de lei/cetăţean pentru Radio şi de 34 de lei/cetăţean pentru TVR plătite de la bugetul de stat.

„Acest odios Parlament care a votat CA de la TVR care a aprobat o sumă mare din bugetul public pentru bugetul TVR, în viziunea dumnealor este odios. Poate acestă imaginaţie care este folosită pentru manipularea opiniei publice şi nu numai ar fi putut fi folosită pentru a prezenta un plan de redresare a TVR şi pentru a mări interesul românilor pentru această televiziune”, a spus Liviu Dragnea, în dezbaterea proiectul de lege vizând eliminare a 102 taxe.

Liviu Dragnea a reamintit conduceriilor Radio şi TVR că nu şi-au obţinut postul prin concurs, afirmând că acest lucru se va schimba.

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro”, a afirmat Dragnea.

Liderul PSD a criticat propunerile venite din partea TVR privind creşterea taxei pentru remedierea situaţiei instituţiei.

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”.

Liviu Dragnea a propus aprobarea a doua taxe pentru Radio şi TVR plătite din bugetul de stat, începând cu anul viitor.

„Acum se ia taxa din buzunarul stâng al românului şi din buzunarul drept al statului. Noi propunem ca finanţarea să fie una predictibilă. Atunci într-adevăr nu au teamă de control politic şi de influenţă politică. Începând cu anul viitor prin legea bugetului de stat să aprobăm un nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei”, propus Liviu Dragnea.”

Liviu Dragnea are dreptate, doar ca…

Bun, deci conducerea TVR si cea a Radioului sa-si obtina posturile prin concurs. Asta e bine! Intr-adevar, este nevoie de competenta manageriala. De observat ca nu se are in vedere privatizarea acestor doua insitutitii. Dar nici o restructurare a lor… Liviu Dragnea a punctat corect: e aberant un „nivel de tarif de 21 de lei aferent fiecărui cetăţean român pentru radio, cea ce inseamnă un buget de 420 mil de lei, iar pentru televiziune alocarea este de 34 de milioane de lei în numele fiecărui cetăţean, un total de 680 de milioane de lei„. De acord! Dar un management competent si lasat sa-si faca treaba va avea in vedere restructurarea acestor doua institutii publice de media. Cu alte cuvinte, asta inseamna disponibilizari de personal. Si aducerea unor profesionisti care sa merite banii dati de catre stat. Fara indoiala, un management competent va pune problema procedurilor care sa asigure independenta politica a celor doua institutii, inclusiv a echipei manageriale. Spune, de asemenea:

„Soluţiile care veneau din partea TVR erau creşterea taxei TV, adică ni se propunea ca un management prost cu rezultate dezastruoase să fie suportat tot de către cei care primesc acasă factura electrică, care sunt obligaţi să plătească această nepefomanţă”, a declarat Dragnea.

Acesta a mai spus că nu angajaţii TVR sunt de vină pentru situaţia instituţiei, ci vina aparţine celor care nu au mai verificat dacă „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo””

Este absolut corect, doar ca… cine trebuie sa verifice daca „cei care au primit votul de încredere în parlament chiar fac ce trebuie acolo”? Un manager, pentru ca sa fie performant, are nevoie de obiective clare din partea Consiliului de Administratie, cu care sa se incadreze in bugetul organizatiei. Fara fixarea unor obiective clare, si a limitelor bugetare, inclusiv a competentelor, nu poti sa fii performant. Este adevarat ca gaurile determinate de un management prost nu trebuie suportate de catre ceatetan. Nu pedepsesti cetateanul pentru prostiile pe care le face angajatul lui!! De acord cu Dl. Dragnea! Insa in cadrul propunerii domniei sale – anularea Taxei Radio-TV – trebuie sa fie stabilite standarde inalte de independenta politica si chiar manageriala (limitele acesteia), si standarde pentru evaluarea performantelor managementului. Iar pe de alta parte, cele doua institutii trebuie restructurate si adusi oameni care sa poata, intr-adevar, sa faca performanta.

Eu imi amintesc cum, cu mai multa vreme in urma – cei tineri probabil ca nu-si mai amintesc -, oameni de televiziune, capabili sa creasca performanta TVR au plecat din aceasta institutie spre cele private. S-a pus problema atunci a concurentei pe care mamutul de stat, TVR, l-ar face televiziunilor comerciale. Dupa parerea mea, scoaterea TVR-ului din circuitul concurential a facut rau acestei insttitutii media. Nu poti sa fii performant daca nu participi la concurenta!! Atunci s-a pus si problema reclamelor, unde TVR, din cate inteleg, este limitata si pe buna dreptate – pentru ca facea concurenta posturilor private, primind bani atat de la stat, cat si din Taxa. Insa scoaterea TVR din circuitul concurential cat si promovarea political corectness au prejudiciat in mod evident aceasta institutie. Aceeasi chestiune si in privinta societatilor comerciale de stat care au fost scoase din circuitul concurential. Si au falimentat. TVR trebuie sa fie un forum pe care sa se intalneasca cele mai diverse opinii, inclusiv politice, si in care libertatea de exprimare sa fie totala, dar in conformitate cu Constitutia.

Domnul Dragnea spune:

„(…) Nici conducerea de la Radio şi de la TVR nu au dat concurs, cum am propus şi cum cred că vom adopta. Radioul are venituri din care aproape jumătate sunt de la bugetul de stat, de aproximativ 95 de milioane de euro şi, într-adevăr, la un asemenea buget care face invidios orice post de radio privat nu are datorii.TVR depăşeşte 100 de milioane de euro şi are datorii de peste 150 de milioane de euro, a afirmat Dragnea.”

Atunci, daca lucrurile stau asa, nu bugetul e problema! Banii sunt suficienti, problema e cum sunt administrati. Chestiunea e ca ingerintele politice si nepotismele au fost prea mari, atat la Radio cat si la Televiziune, facandu-se un serios rabat de la calitate. Ar trebui, cred, realizat un audit serios, atat pe parte financiara, cat si pe parte de management, inclusiv al calitatii, pentru a vedea ce se intampla acolo si care sunt masurile care se impun pentru ca sa se imbunatateasca lucrurile.

Articolul Mediafax arata in final:

Ce prevede legea

Propunerea legislativă iniţiată de mai mulţi parlamentari PSD, printre care şi Liviu Dragnea, care duce la anularea a 102 taxe nefiscale, a fost adoptată într-o procedură de urgenţă lunea trecută de Senat, cu 89 de voturi pentru, o abţinere şi 17 voturi împotrivă.

El a dat asigurări că, pentru toate aceste taxe care vor fi eliminate, bugetul de stat va asigura sumele neceare pentru instituţiile care primeau în bugetele proprii aceste taxe.

”Impactul fiscal este sub 0,1% din PIB. Este practic nesemnificativ”, a susţinut Dragnea.

Din rândul celor 102 taxe propuse pentru a fi eliminate fac parte timbrul de mediu pentru autovehicule, 33 de taxe consulare şi de cetăţenie, 20 de taxe de la Registrul Comerţului, taxele radio-TV, taxa suplimentară pentru eliminarea paşaportului, 22 de taxe pentru pierderea sau modificarea actelor, 13 taxe extrajudiciare de timbru şi taxele pentru permisele de pescuit recreativ/sportiv.”

Impactul fiscal e nesemnificativ, dar asta nu inseamna ca nu trebuie imbunatatite lucrurile. Spun asta pentru ca s-ar putea sa incepem a ne ascunde in spatele acestui „impact fiscal nesemnificativ” si atunci daca e nesemnificativ ca imbunatatim sau nu, pare a fi acelasi lucru. Nu e! Lucrurile trebuie imbunatatite! Spre exemplu la TVR si Radioul Public. In Romania sunt destui care se ascund sub acest „impact fiscal nesemnificativ” si-si asigura un loc caldut fara sa faca ceva, stau degeaba adica si mananca banii statului. Vreau sa cred ca Dl. Dragnea nu doreste asa ceva!

Totusi, sa vedem si o parte buna a lucrurilor: o aplecare catre liberalism a PSD-ului? O incercare de dialog cu liberalii…?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Octombrie 26, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Buget…

Foarte interesanta mi s-a parut afirmatia lui Victor Ponta in care domnia sa arata cui ii este adresat acest buget: agricultorilor, profesorilor, medicilor, pensionarilor. „Fiecare va primi cate ceva”. Adica bugetul se adreseaza celor „20 de milioane de locuitori” ai patriei! „Daca aveam aceleasi idei nu eram oponenti, i-am spus si la Cotroceni”.

Deja lucrurile capata un aspect aparte! Cu alte cuvinte, bugetul se adreseaza numai categoriilor sociale enumerate mai sus, care ar reprezenta intreaga tara, eu asa am inteles. Ca si cum toata tara ar fi compusa din agricultori, profesori, medici si pensionari. Pentru prima data PSD isi identifica la modul clar electoratul. Cu alte cuvinte, cei care nu apartin categoriilor sociale enumerate mai sus sunt trecuti automat in tabara basista! Totusi, in USL nu e vorba numai de PSD. Mai este si PNL! Or, singurul lucru liberal care se preconizeaza este reducerea CAS cu 5 puncte procentuale. De observat ca premierul a ignorat cu buna stiinta electoratul PNL, partid care ar trebui sa reprezinte in plan politic sectorul privat, oamenii cu libera initiativa care doresc inceperea unei libere intreprinderi, pe cei care nu depind de stat si nici nu lucreaza la stat. In schimb din partea PNL „se aude” o tacere totala. Lucrul acesta a fost remarcat si de alti comentatori. Actualul Guvern ia de la unii (sectorul privat), prin taxe si impozite, ca sa dea la altii (categoriile enumerate mai sus, bugetare), si asta in conditiile in care sectorul privat e inca slabit si multe firme dau faliment iar PNL nu pare a avea nicio atitudine impotriva acestei agresiuni la adresa sectorului privat. Si trebuie spus ca si in sectorul privat lucreaza multi oameni si multi dintre ei nu sunt afiliati la centrale sau blocuri sindicale, care sa le apere interesele! Interesant si chiar as spune ciudat e faptul ca PSD – partid social-democrat, subliniez – ii ignora cu buna stiinta pe cei care lucreaza in sectorul privat si care, in urma diminuarii investitiilor dar maririi taxelor si impozitelor, ar putea sa-si piarda locurile de munca. Practic, nu se stimuleaza crearea de noi locuri de munca si lucrul asta s-a vazut si recent in faptul ca somajul a crescut.

Presupunand ca m-ar intreba cineva daca acest buget este unul al cresterii economice, ce i-as putea raspunde? Dupa cum arata lucrurile s-ar parea ca nu… Ramane de vazut, desigur, dar nici optimist n-as putea sa fiu… Nu sunt intru totul de acord cu Dl. Prof. Mircea Cosea: dupa parerea mea un buget nu are doar un aspect politic, pentru ca domnia sa se referea la conceptul de ‘politica economica’, la faptul ca un buget ar trebui sa favorizeze anumite categorii sociale. Spre exemplu, un buget care ar favoriza muncitorimea sau taranimea etc. Daca vorbim de buget, vorbim si de un aspect non-ideologic, tehnic, care ar trebui sa vizeze bunastarea generala, nu doar a unor categorii sociale, lucru ce nu se poate realiza decat prin crestere economica durabila, cel putin in cazul nostru prin rate mari de crestere. In schimb este justificata intrebarea domnului profesor daca Romania ar putea in continuare sa respecte Tratatul de Guvernanta Fiscala, care era adresat indeosebi tarilor din Zona Euro. Pentru ca tara noastra se afla in situatia de a avea performante „cu mult sub nivelurile minime in raport cu potentialul tehnologiei moderne”, dupa cum afirma Simon Kuznets, laureat al Premiului Nobel pentru economie in 1971. Or, actualmente, in Uniunea Europeana – si Guvernul nostru pare a nu tine cont de un asemenea aspect – nu se raspandeste cresterea economica nu numai catre tari precum Romania sau Bulgaria (de Ucraina nici nu mai vorbesc), dar nici in tari precum Italia, Spania, Portugalia si, de ce nu, chiar si Franta, desi putem include cu greu Franta in aceasta categorie. Ideea Uniunii Europene era tocmai raspandirea acestei cresteri economice moderne si in tarile de la periferie, lucru stopat acum. Ideea lui Victor Ponta este una cel putin naiva: el asimileaza bunastarea doar a unor anumite categorii sociale (care pot conta pentru PSD din punct de vedere electoral) cu bunastarea intregii tari, fara a baga de seama ca, spre exemplu in invatamant, reforme structurale importante nu s-au realizat, nici macar pe vremea guvernarii Boc, desi bune intentii au fost. Dar drumul pavat cu bune intentii…  In general vorbind, la capitolul reforme structurale Romania sta prost, lucru care blocheaza de asemenea cresterea economica.

Dar sa vedem ce spune Dl. Mircea Cosea intr-un articol aparut in cursdeguvernare.ro:

Mircea Coșea / Cum nu se face: Buget 2014

Se arata ca:

Din informațiile existente până la această dată nu pot califica bugetul pentru anul 2014 decât ca pe unul de supraviețuire. Departe de a fi un buget al dezvoltării, nu îl pot considera nici măcar ca pe un buget al stagnării economice.

Bugetul pentru anul viitor reflectă periculozitatea momentului pe care îl parcurgem, caracterizat prin manifestarea explozivă a efectelor nocive ale procesului de consolidare structurală și instituțională a incapacității economiei românești de a produce și capitaliza intern valoare adăugată.

Această incapacitate nu este o noutate și se autentifică prin analiza statistică a ciclurilor Kondratiev, dar ea a devenit mai importantă după aderarea la UE când ajungerea la un nivel de competitivitate și de convergență cere ca producerea internă a valorii adăugate să atingă cel puțin media europeana. După introducerea politicilor de austeritate și după acordurile cu FMI asistăm nu la o imbunătățire a procesului de producere și capitalizare a valorii adăugate ci, din contră, la o consolidare a incapacității cu efecte negative din ce în ce mai greu de contracarat.

În aceste condiții de pierdere treptată a capacității de regenerare a potențialului economic național, bugetul pe 2014 ar fi avut șansa de a reprezenta un instrument real de politcă economică dacă ar fi avut la bază un alt concept și o altă filozofie bugetară . Din păcate nu este așa, motiv pentru care afirm că nu putem spera pentru anul viitor decât la o supraviețuire și la o evitare în extremis a incapacității de plată.

Ce ar fi trebuit să se întâmple

Menționez câteva principii pe care bugetul 2014 ar fi trebuit să la întrunească pentru a deveni credibil și eficient :

1. Consolidarea fiscală ca instrument de politică economică.

Într-o economie de piață liberă tip european, bugetul rămâne unul (în unele țări singurul) dintre cele mai importante instrumente de politică economică, prin care viziunea guvernamentală a raportului dintre venituri și cheltuieli realizează orientarea economiei, menținerea climatului concurențional, stimularea sau inhibarea unor activități și sectoare economice, coordonarea cu bugetul comunitar, promovarea pe piețe externe, etc.

Așa numitul proces de consolidare fiscală este doar suportul material pe care se construiește actul de politică bugetară, nefiind niciodată un scop în sine, adică punctul terminus al efortului de macrostabilizare.

La noi, bugetul nu este considerat un instrument de politică economică ci doar un cont contabil, o pușculiță a guvernului în care trebuie să pună bani pentru plata obligațiilor primare pe care le are (salarii, pensii,etc).

Ideea de bază nu este urmărirea unui obiectiv strategic al dezvoltării, ci doar colectarea pe orice cale a sumei ce a devenit cunoscută prin însumarea cheltuielilor. Din acest motiv,nivelul deficitului este un scop în sine ( susținut și de aderarea la Tratatul European de Guvernanță Fiscală) ceea ce face ca mărimea și direcția alocărilor să nu fie rezultatul unei strategii generale de dezvoltare .

Bugetul pe 2014 este o dovadă a acestei idei de contabilitate macroeconomică (accentuată de populismul anului electoral ) și prin faptul că nu urmează un obiectiv economic ci doar o promisiune electorală. De exemplu, salariul minim va creste de la începutul anului, dar CAS-ul se va reduce doar de la mijlocul anului ”în măsura posibilului”. Dacă s-ar fi urmărit un obiectiv de politică economică, atunci cele doua măsuri ar fi trebuit introduse în același timp pentru a încuraja mediul de afaceri.

2. Strategia si modelul dezvoltării. Etape și prioritizări.

Politica bugetară ar trebui să fie considerată ca principal instrument guvernamental de desfășurare și realizare a obiectivelor de dezvoltare strategică pe termen mediu și lung.

Bugetul 2014 nu are ,ab initio, acest rol din simplul motiv că nu există o astfel de strategie și nici o etapizare sau prioritizare a obiectivelor. Din acest motiv, bugetul anual își pierde calitatea de a fi un element component și intrinsec al unei viziuni bugetare multianuale (absolut necesară proiectelor de infrastructura, agricultură, reindustrializare), rămânând doar la nivelul unui document fiscal efemer ce își propune să rezolve (”în măsura posibilului”) dificultăți și revendicări ale momentului sau să răspundă unor obiective politice punctuale.

3. Tandemul politică bugetară – politică monetară

Nu doar teoria economică modernă, ci chiar Luca Pacioli în secolul XVI susținea necesitatea legăturii între politica bugetară și cea monetară ( ”fra duca e banchiere”).După 1990 lipsa aceasta de legătură a fost o constantă a politicii guvernelor deși, trebuie subliniat, Banca Națională s-a arătat întotdeauna interesată de o conlucrare între cele două tipuri de politici. Este la nivel de manual truismul conform căruia cele două politici își asigură reciproc nu numai atingerea obiectivelor specifice dar și garanția stabilității macroeconomice.

Nici bugetul 2014 nu pare a cunoaște acest truism. Deși BNR face un gest generos și curajos de a coborî dobânda de referință la un minim istoric, încercând să stimuleze mediul de afaceri prin ieftenirea creditării, bugetul aduce o povară în pus acestuia nu numai prin noul mod de calcul al accizei la combustibil și chiar printr- o nouă accizare de 0,7 eurocenți dar și prin strania impozitare a instalațiilor industriale, fără a mai aduce în discuție problema deja atinsă a măririi salariului minim fără o reducere concomitentă a CAS.

4. Cui prodest

Principiul ”Cui prodest” în politica bugetară există dintotdeauna, dar el și-a găsit recent această denumire în studiile a doi economiști consacrați în lumea academică occidentală : Robert Barro și Esther Duflo. Acest principiu (cui îi folosește) sublinuază necesitatea unei orientări foarte clare a politicii bugetare, în sensul demonstrației unui partizant guvernamental pentru un sector economic, pentru o categorie socială, pentru o anumită proporție între consum și investiții ( raportul dintre consum și acumulare), pentru un anumit tip de politică ( export oriented industry, protect infant industry, etc).

Bugetul 2014 este inodor și incolor din acest punct de vedere. În afara faptului că are o modestă tendință de partizanat cu o parte din bazinul electoral (pensionari, medici și profesori debutanți) nici o altă orientare nu este clară. Sunt afirmații (” dorim sprijinirea IMM”, ” vom repara nedreptățile”) dar nu sunt sprijinite pe măsuri. Nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar și a lipsei de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale.

Bugetul 2014 suferă din multe puncte de vedere și, probabil, o analiză pe cifre și relații ar scoate în evidență multe neajunsuri dar, din punctul meu de vedere, principala sa caracteristică este aceea că nu este un act de politică economică ci doar un plan de măsuri conjuncturale aplicabile probabilistic ” în măsura posibilului”.
***
Mircea Coșea este Profesor de Macroeconomie și Economia Intergării Europene, fost vicepremier și președinte al Consiliului pentru Strategie și Reformă
” (subl. mea)

Cu afirmatia ca acest buget „nu are nici o alta orientare clara. Sunt afirmații (” dorim sprijinirea IMM”, ” vom repara nedreptățile”) dar nu sunt sprijinite pe măsuri. Nu este numai o dovadă a lipsei de strategie, dar și a lipsei de expertiză în înțelegerea problemelor și nevoilor economiei reale” sunt de acord. Insa cred ca trebuie remarcat faptul ca actualul buget, actuala filozofie bugetara a Guvernului Ponta – si e una din cele mai mari deficiente – nu are in vedere armonizarea intereselor intre diversele categorii sociale, ci doar partizanatul in favoarea unora dintre ele. Daca in plan politic USL a fost constituit pe ideea armonizarii politice a social-democratiei cu liberalismul, in plan economic armonizarea intereselor (reale) schioapata like a lame duck. Este precum o ploaie care are loc atunci cand soarele straluceste pe cer – the devil is beating his wife, cum se spune in Sud, in Alabama si Mississippi… 😀 😆 .

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Decembrie 5, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii