Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Stela Popescu

A plecat dintre noi pe neasteptate… Desi avea 81 de ani, nu-i dadeai varsta: avea un suflet plin de tinerete, neschimbat pe parcursul a 60 de ani de teatru! Uimitor!

E uimitor cum un om stie sa fie tanar pana la adanci batraneti. Asa a fost marea doamna a Teatrului de Revista, D-na. Stela Popescu.

Ne-a parasit o mare actrita de comedie, de o extraordinara vitalitate si exuberanta, care a incantat atatea randuri de spectatori… Ni se duc marii nostri actori. Pentru ca generatia Stelei Popescu a dat mari actori. Ei au urmat unei generatii mai vechi, de uriasi ai scenei: Giugaru, Birlic… Si au dus mai departe stindardul scolii romanesti de teatru.

N-as vrea sa fiu inteles gresit sau sa fiu pesimist, dar ma intrebam daca vom mai avea asemenea actori mari, cu o cariera atat de indelungata in Teatru si Film si care sa incante cu adevarat atatia spectatori de-a lungul vremii. Si sa joace teatru si film neintrerupt atatia ani. In ceea ce priveste filmul, luam premii pe la importante festivaluri internationale, ceea ce ma bucura. Dar parca nu vezi reliefandu-se stele precum Olga Tudirache, Ovidiu Iuliu Moldovan sau Stela Popescu. Se duce aceasta generatie si tare imi e ca se casca un mare gol…

Trebuie sa recunoastem ca daca la noi comunismul n-a luat forme nord-coreene, lucrul aceata se datoreaza si acestor mari actori, care au asigurat prin prestatia lor standarde culturale inalte. Or, acum parca nu se mai vede asa ceva, decat un gol, un mare gol… Si, din pacate, o scadere a nivelului cultural la noi in tara. Este adevarat, traim in democratie si libertate. E bine asa. Numai ca nu trebuie sa ignoram, dupa parerea mea, pericolul imbecilizarii, al idiotizarii. Romania, cu toate excesele unui comunism dur, nu s-a transformat intr-o Coree de Nord, datorita unor oameni care au tinut sus nivelul cultural, iar pana la urma comunistii au trebuit sa accepte, desi Ceausescu a dorit introducerea realismului socialist in arta. Dar daca n-ar fi fost oameni curajosi care sa se opuna unei astfel de politici, ne-am fi prabusit nu doar economic, dar si cultural. Partea proasta e ca dupa Revolutie cultura a fost neglijata. Si iata ca, din pacate, am ajuns, spre exemplu in arta teatrala si chiar cinematografica, in ciuda unor succese importante care ne bucura, la un impas… Ma intreb daca mai avem astfel de oameni, dedicati meseriei de actor si pasionati de teatru si film, de jocul actoricesc, precum Stela Popescu…

Pentru ca sa ne bucuram deplin de libertate si democratie avem nevoie de astfel de oameni. Prostul gust, incultura, manipularea si imbecilizarea populatiei se opun libertatii si democratiei.

Dumnezeu s-o odihneasca in pace!

noiembrie 25, 2017 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Maretia varstei unei profesiuni

De Radu Beligan am auzit de cand ma stiu. Si cred ca cel putin doua generatii sunt in aceeasi situatie: ne-am nascut cu el, l-am vazut de atatea ori jucand si l-am admirat. Sa ne gandim numai la acest lucru, sa meditam putin si vom vedea ca viata lui Radu Beligan a fost ingemanata indisolubil cu teatrul. O viata de om! Lasand la o parte faptul ca distinctia a fost instituita pe vremea comunismului, despre Radu Beligan putem spune fara teama de a gresi ca a fost un Artist al Poporului. Este singurul mare actor din vechea generatie de mari actori romani din perioada interbelica ce a supravietuit pana in zilele noastre, bucurand atatia oameni prin prestatiile sale scenice, ce poarta o marca inconfundabila. Si de asemenea multi tineri actori avand posibilitatea unica sa joace langa un asa titan al scenei romanesti si sa invete de la dansul secretele acestei arte. Este un rar privilegiu pentru un actor, mai ales daca e si tanar, sa poata evolua langa un monstru sacru.

O viata inchinata teatrului – poate suna banal, dar in cazul maestrului Beligan e vorba de maretia varstei unei profesiuni. Iar aceasta maretie ne arata, ne vorbeste despre maretia poporului roman. Au fost, sunt si vor fi multi care il batjocoresc din diverse motive. Eu le spun un lucru: sa priveasca spre Radu Beligan si vor intelege respectul si adevarul. Vor intelege pana la urma ca acest popor are resurse nebanuite, extraordinare.

Radu Beligan ne vorbeste despre cultura romaneasca, pe care a slujit-o la un nivel inalt, aratand in chip concret, prin intreaga sa activitate, ca aceasta poate sa stea alaturi de cele mai respectabile culturi din Europa si din Lume.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

iulie 21, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Doi actori…

Se duc marii nostri actori… La noi a murit Serban Ionescu. Peste ocean, Larry Hagman.

Mediafax

ŞERBAN IONESCU A MURIT. Actorul avea 62 de ani şi suferea de o boală incurabilă

The New York Times

Larry Hagman, Who Played J.R. Ewing in ‘Dallas,’ Dies at 81

Dumnezeu sa-i odihneasca in pace.

N-as vrea sa par pesimist dar eu am impresia ca ramanem din ce in ce mai saraci. Nu ma refer aici la bani sau crestere economica. Ci la faptul ca parca nu mai avem valori artistice mari si lucrul asta ne saraceste din punct de vedere spiritual. Traim intr-o lume din ce in ce mai violenta, plina de crize de tot felul. Lucrul asta dovedeste declinul spiritual prin care trecem cu totii.

Arta cinematografica, marile filme artistice, intotdeauna i-au imbogatit pe oameni. Daca dorim o lume mai buna nu trebuie numai crestere economica, trebuie sa mai creasca si cultura.  Or, tocmai acest lucru din urma nu se prea vede in zilele noastre. Insa, recunosc, incercari sunt, cel putin in domeniul cinematografiei, si lucrul asta ma bucura si imi da o raza de speranta, pentru ca exista si reusite demne de luat in seama. Nu e totul pierdut si cred ca oamenii se vor intoarce spre aceasta mare arta, cum e cea cinematografica, pentru a fi fericiti si pentru a se imbogati spiritual.

Ce ramane dupa un mare actor? Ramane amintirea pe care ne-a lasat-o si pe care o transmitem si generatiilor viitoare. Raman rolurile sale pe care le-a jucat in teatru sau film. Filmul are calitatea ca prin pelicula un mare actor ramane in continuare cu noi, facandu-ne, in continuare, fericiti. De aceea, chiar daca am inceput intr-o nota pesimista, as dori sa inchei altfel si sa spun:

J.R, cu siguranta, nu a murit!! 😀


Si nu numai ca nu a murit, dar e mai actual ca oricand!! 😀

noiembrie 25, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu