Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

In chestiunea Sky News…

Sa vedem mai intai ce s-a intamplat:

Mediafax

Ancheta DIICOT ar putea fi extinsă asupra jurnaliştilor britanici de la Sky News

În dosarul deschis în urma difuzării reportajului Sky News despre presupuşi traficanţi de arme din România, anchetatorii vor face cercetări privind infracţiuni contra securităţii naţionale, procurorii luând în calcul extinderea anchetei asupra jurnaliştilor britanici, au precizat surse judiciare.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că cercetările în această cauză se vor axa pe infracţiuni contra securităţii naţionale, respectiv comunicarea de informaţii false. Potrivit surselor citate, anchetatorii iau în calcul extinderea anchetei în ceea ce îi priveşte jurnaliştii britanici care au realizat materialul.

Trei dintre cele cinci persoane care au legătură cu realizarea materialului Sky News despre presupuşi traficanţi de arme din România au fost chemate, din nou, joi, la sediul DIICOT pentru continuarea cercetărilor, după ce miercuri seara audierile au fost întrerupte. Unul dintre cei audiaţi este Szanto Aurelian Mihai, cel care ar fi intermediat legătura jurnaliştilor cu persoanele care apar în înregistare. Aceştia nu au făcut nicio declaraţie la intrarea în sediul DIICOT, fiind însoţiţi de avocaţi.

Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că, în cadrul anchetei, se confirmă existenţa unui scenariu în legătură cu materialul difuzat de Sky News. „Au fost identificate persoanele mascate şi alte persoane cu care au colaborat. Au fost identificate şi ridicate şi armele şi s-a descoperit autoturismul. Se confirmă ceea ce am preconizat, un scenariu care cred că a fost pus la cale de jurnaliştii britanici„, a precizat Daniel Horodniceanu.

Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a publicat noi mesaje Twitter în care atacă România pentru publicarea de informaţii nepotrivite care să provoace o reacţie din partea sa, reiterând faptul că nimeni nu a fost plătit.

”România, încetează cu publicarea de mesaje nepotrivite, este ridicol. Este foarte plictisitor. Am răspuns la fiecare întrebare – arestezi bandele?”, scrie jurnalistul, în cel mai recent mesaj publicat pe Twitter.

”Nimeni nu a fost plătit. Armele sunt reale. Povestea este corectă. Sfârşit de discuţie. România, aici nu era vorba despre tine. Era vorba despre arme”, publica acesta anterior.

Ramsay a insistat de asemenea, asupra faptului că în imaginile suprinse de camerele de supraveghere ale hotelului unde au fost cazaţi jurnaliştii Sky News apare doar echipa publicaţiei, nimeni altcineva, contrazicând informaţii potrivit cărora că în imagini ar putea fi văzuţi echipa de filmare şi intermediarul de origine română.

”Pentru a clarifica -în imaginea de la hotel apare echipa Sky News. Nimeni altcineva. Este televiziune. Este o echipă de producţie”.

”Heheheh, este adevărat. Pur şi simplu nu vă place! AK-urile şi puştile cu lunetă sunt – err – militare, de vânzare. Succes”, a mai scris Ramsay pe Twitter.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu şapte ani. Aceleaşi surse precizează că totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar. Suspiciunile procurorilor ar fi fost confirmate de intermediar la audieri. Szanto Aurelian a declarat că a fost păcălit şi că i s-ar fi spus că este vorba despre un reportaj cu personaje fictive, informaţii ce ar fi urmat să fie anunţe la difuzarea materialului.

„Mi-au declarat : nu vă faceţi griji, la momentul difuzării va apărea la sfârşit, pe display, că toate personajele din acest documentar sunt fictive şi sunt doar cu caracter informativ. Aşa mi s-a comunicat. Ei mi-au cerut să le prezint arme de război. Comunicarea mea către ei a fost nu, nu pot să vă ofer arme de război. Ei m-au asigurat că este un documentar care va apărea în luna decembrie. Nu va fi o ştire, nu va fi ceva pus pe sticlă care să defăimeze imaginea României. S-au negociat la mii de euro, dar nu foarte multe”, susţine bărbatul.”

EXCLUSIV: Un ofiţer NCA a vizionat o filmare a Sky News. Agenţia britanică: Noi am oferit comentarii generale. Ţara la care NCA a făcut referire în mod specific a fost Ucraina

Agenţia Naţională britanică pentru combaterea Infracţionalităţii a comunicat, pentru MEDIAFAX, că postul Sky News a prezentat o filmare unui ofiţer al instituţiei, precizând că NCA a făcut comentarii generale despre traficul ilegal de arme din estul Europei răspunzând unei întrebări despre Ucraina.

Răspunzând unor întrebări adresate de agenţia MEDIAFAX referitoare la menţiunile făcute despre NCA în reportajul realizat de postul Sky News, Biroul de presă al Agenţiei Naţionale britanice pentru Combaterea Infracţionalităţii a confirmat că, într-adevăr, o filmare i-a fost prezentată unui ofiţer al instituţiei.

„Sky News i-a arătat o filmare unui agent NCA, iar noi am oferit comentarii generale despre traficul ilegal cu arme la nivel european din perspectiva autorităţilor britanice”, a transmis, pentru MEDIAFAX, un reprezentant al Biroului de presă al NCA.

La întrebarea dacă NCA menţine comunicatul din reportajul Sky News privind existenţa unor informaţii despre un presupus trafic ilegal cu arme de foc în România, NCA a precizat pentru MEDIAFAX: „Agenţia nu a fost rugată (de către Sky News – n.red.) să facă vreun comentariu specific despre situaţia din România şi nu a comentat situaţia din România. NCA a oferit o perspectivă generală despre comerţul ilegal cu arme în Europa. Ţara la care NCA a făcut referire în mod specific a fost Ucraina, în contextul conflictului din acest stat şi al realităţii că multe arme provin din zone geografice instabile”.

Postul tv britanic Sky News a difuzat un reportaj despre presupuşi traficanţi de arme din România. Filmarea difuzată de Sky News arată întâlnirea dintre doi traficanţi de arme, care ar fi români, şi echipa de jurnalişti. După luni de negocieri, echipa Sky News spune că a fost direcţionată către o zonă izolată din România pentru a se întâlni cu membrii unui grup de traficanţi de arme.

Sky News precizat, în materialul postat pe site-ului postului tv, că, „la Londra, filmarea a fost prezentată unor ofiţeri ai Agenţiei Naţionale pentru combaterea Infracţionalităţii (NCA). Au confirmat că tipurile de arme, zona întâlnirii noastre (cu traficanţii – n.red.) şi preţurile discutate corespund cu informaţiile pe care le are NCA”.

„Armele provin de obicei din zone de conflict precum Ucraina, unde a avut loc şi întâlnirea dumneavoastră”, afirma, pentru Sky News, Ian Cruxton, director pentru combaterea infracţionalităţii organizate în cadrul NCA.

Jurnalistul Sky News Stuart Ramsay, realizatorul reportajului despre presupusul trafic ilegal cu arme de foc din România, a explicat miercuri că materialul video difuzat este real, precizând că nimeni nu a fost plătit. „Ha! Să se calmeze toată lumea. Reportajul este real. Nu a fost nimeni plătit. Nu a făcut nimeni nicio înscenare. Armele erau reale. Au loc arestări. Instituţiile guvernamentale sunt stânjenite. Faceţi faţă realităţii!, a transmis, prin Twitter, Stuart Ramsay, şeful Departamentului Corespondenţi de la Sky News.

Procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu, a declarat miercuri că, în cadrul anchetei, se confirmă existenţa unui scenariu în legătură cu materialul difuzat de Sky News. „La acestă oră se efectuează câteva percheziţii în Mureş şi Bistriţa. Au fost identificate persoanele mascate şi alte persoane cu care au colaborat. Au fost identificate şi ridicate şi armele şi s-a descoperit autoturismul. Se va face o conducere în teren. Se confirmă ceea ce am preconizat, un scenariu care cred că a fost pus la cale de jurnaliştii britanici”, a declarat procurorul şef al DIICOT, Daniel Horodniceanu.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că legătura dintre jurnaliştii britanici şi cei care apar în filmarea Sky News ar fi fost intermediată de Szanto Aurelian Mihai, un freelancer român în vârstă de 40 de ani care s-ar fi stabilit în Marea Britanie în urmă cu şapte ani, bărbatul fiind în prezent audiat la DIICOT. Aceleaşi surse precizează că totul ar fi fost un scenariu pus la cale de jurnaliştii britanici, românii care apar în imagini fiind plătiţi şi instruiţi în legătură cu replicile pe care să le spună. De asemenea, acestora li s-ar fi cerut să poarte haine de tip militar. Suspiciunile procurorilor ar fi fost confirmate de intermediar la audieri. Surse din cadrul anchetei susţin că, la jumătatea lunii iulie, intermediarul Szanto Aurelian Mihai ar fi fost contactat de jurnalişti Sky News care i-au spus că vor să facă un material despre traficul de arme în Europa. Ulterior, la data de 29 iulie, acesta, împreună cu mai mulţi angajaţi ai postului Sky News au ajuns Târgu Mureş. La data de 1 august au ajuns la Cluj, unde au închiriat o maşină care a fost condusă de Szanto Aurelian Mihai, acesta fiind şi translator în cadrul materialului dar şi unul dintre figuranţi. La înregistrare au luat parte şi alţi bărbaţi, unul dintre ei fiind finul intermediarului. Aceleaşi surse precizează că patru dintre arme i-ar aparţine lui Szanto Aurelian Mihai, acestea fiind deţinute legal. Alte două arme i-ar aparţine finului intermediarului, fiind deţinute şi acestea în mod legal. Sumele pe care le-ar fi primit participanţii sunt cuprinse între 500 şi 1.000 de euro. Sursele menţionate spun că jurnaliştii ar fi solicitat să filmeze într-o zonă de munte, finul intermediarului alegând un deal din localitatea Mărişelu din Bistriţa Năsăud. Procurorii DIICOT au efectuat miercuri dimineaţă şapte percheziţii la Bistriţa Năsăud şi Tîrgu Mureş, în urma cazului difuzat de Sky News alte patru persoane urmând să fie aduse la DIICOT.”

Ambasadorul României la Londra, despre cazul Sky News: Autorităţilor le-am explicat deja şi au înţeles. Nu trebuie să facem dintr-un reportaj un capăt de ţară

Ambasadorul României la Londra, Dan Mihalache, a declarat pentru MEDIAFAX că lucrurile trebuie puse în „bună ordine” în ceea ce priveşte opinia publică britanică şi că autorităţilor li s-a explicat care este situaţia în cazul Sky News, diplomatul subliniind că ”nu trebuie să supradramatizăm”.

„Misiunea noastră e să punem lucrurile în bună ordine pentru opinia publică din Marea Britanie. Autorităţilor le-am explicat deja şi au înţeles”, a declarat Mihalache pentru MEDIAFAX.

Ambasadorul a spus că, în opinia sa, nu trebuie „să facem dintr-un reportaj un capăt de ţară”.

„Percepţia se construieşte din acumulări succesive de date, informaţii. Noi trebuie să avem grijă ca asemenea acumulări să nu fie de tipul acestui reportaj”, a subliniat diplomatul.

De asemenea, Mihalache a precizat că pe măsură ce ancheta avansează, Ambasada va informa autorităţile britanice, presa britanică şi autorităţile de reglementare asupra concluziilor ei.

În ceea ce priveşte relaţiile bilaterale sau comunitatea de români din Marea Britanie, nu există efecte negative, a susţinut ambasadorul.

„Aici nu e vorba de relaţii între autorităţile statului, aici e vorba de o făcătură de presă, n-are nicio legătură cu statele şi cu relaţiile dintre state. (…) Nu trebuie să supradramatizăm un incident pe care îl lămurim, îl clarificăm, arătăm că e o făcătură şi cu asta gata”, a conchis Dan Mihalache.

Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că în anchetă privind reportajul difuzat de televiziunea britanică se merge pe varianta unui scenariu pus la cale de jurnaliştii Sky News, primele cercetări arătând că aceştia le-ar fi spus inclusiv replicile românilor şi le-ar fi cerut să poarte haine militare, o parte din arme fiind ale intermediarului.”

 Who done it?

Mi-am pus aceasta intrebare pentru ca nu putem sa tragem concluzia ca e doar o simpla „facatura de presa” care „n-are nicio legatura cu statele si relatiile dintre state”. Ancheta e in curs de desfasurare si ar trebui sa scoata la iveala adevarul. Insa in Marea Britanie s-au mai intamplat astfel de incidente. Imi amintesc, de pilda, cu publicatia Daily Mail facea reportaje halucinante care conduceau la concluzia ca va urma un val de emigranti romani si bulgari spre Marea Briatnie, mai multi decat populatia celor doua tari la un loc. Atunci Statul Roman nu a reactionat. Acum o face si bine face! De asemenea o nota foarte buna pentru luare de pozitie a D-nei. Ana Birchall.

Evident, te intrebi de ce apar astfel de dezinformari si intoxicari in Marea Britanie. Ca asa se numesc astfel de lucruri? Ca sa fiu cat se poate de direct, voi spune ca unora nu le convine ca Romania, in contextul evenimentelor recente din Turcia, e o tara stabila. Rolul pozitiv al Romaniei in cadrul NATO e in crestere, iar cei care au mizat pe destabilizarea Turciei prin lovitura de stat, esuata pana la urma, aveau, probabil, in vedere o destabilizare mai larga a flancului sud-estic al NATO. Lucrul acesta nu s-a intamplat. Dupa parerea mea, e vorba de Federatia Rusa care, dupa cum se vede, are o agentura de spionaj puternica in Marea Britanie, compusa, de ce nu?, si din celebrii oligarhi rusi, foarte bogati, capabili sa sustina din umbra astfel de actiuni de dezinformare, pentru care totusi nu trebuie cheltuite sume foarte mari de bani, dupa cum sustin unii experti in materie. Lupta anticoruptie din Romania a diminuat potentialul informativ si producator de diversiune al Rusiei la noi in tara. Lucrul asta, evident, nu convine Rusiei. Asa ca Rusia apeleaza la alte tactici, apeland chiar la coruptie in alte tari, chiar membre NATO si UE…

Pe de alta parte, ar putea fi vorba si de altceva. Si anume de cei care intr-adevar livreaza arme catre ISIS si doresc sa ascunda lucrul asta. Atentatele teroriste ce au avut loc in Europa incep sa puna intrebari serioase cetatenilor occidentali. Pentru ca sa nu se afle adevarul sunt inventate in presa tot felul de povesti capabile sa drogheze, ca sa zic asa, populatia occidentala. Totusi, iata ce se arata in articolul Mediafax:

Agenţia nu a fost rugată (de către Sky News – n.red.) să facă vreun comentariu specific despre situaţia din România şi nu a comentat situaţia din România. NCA a oferit o perspectivă generală despre comerţul ilegal cu arme în Europa. Ţara la care NCA a făcut referire în mod specific a fost Ucraina, în contextul conflictului din acest stat şi al realităţii că multe arme provin din zone geografice instabile

De unde rezulta ca nu de Romania e vorba, ci de Spatiul Ex-Sovietic, Ucraina putand insemna in cazul acesta si Estul Ucrainei, controlat de separatistii rusi. Scurgerea de armament, pe cale ilegala, din fosta URSS catre grupari teroriste precum Statul Islamic e cat se poate de posibila pentru ca aduce bani unor anumiti comandanti militari din fosta URSS. Pe de alta parte, imensul armament de care dispunea URSS se cauta a fi valorificat, fiind vorba nu de arme de ultima generatie produse in Rusia, deci la un pret cat se poate de accesibil. Nu e deloc clar daca banii rezultati in urma tranzactiei intra in conturile Federatiei Ruse sau al unui alt stat ex-sovietic, sau intra in conturile unor anumite persoane. Lucrurile acestea nu sunt noi. Se stie ca in timpul invaziei sovietice in Afganistan, erau comandanti rusi care vindeau arme produse in URSS talibanilor, adica celor cu care se razboiau, data fiind coruptia imensa din armata sovietica. Acum lucrurile stau aproximativ la fel. E greu de spus daca autoritatile de la Kremlin controleaza fenomenul… Coruptia e foarte mare si sunt implicate persoane apartinand serviciilor, comandanti din armata, deci persoane cu autoritate de comanda care fac, in acest fel, o afacere si un profit personal. Si e posibil ca astfel de oameni sa fie chiar din Ucraina, fara legatura cu o eventuala implicare a Federatiei Ruse.

Interesant este ca cei care au facut reportajul cu pricina mizau pe lipsa de reactie a Statului Roman. Au venit aici si au ales Romania pentru ca au considerat ca riscurile sunt minime. Iata ca s-au inselat. S-a urmarit punerea Romaniei intr-o lumina defavorabila. Insa e de remarcat ca acest lucru s-a facut printr-o actiune din exterior. Destul de prost condusa si regizata.

Lucrul periculos il constituie lipsa de reforme din Federatia Rusa si regimul Putin care amplifica fenomenul coruptiei in Rusia. Putin n-are interesul de a stavili coruptia atata vreme cat cei implicati in acest fenomen il sustin. Ei il sustin, el ii lasa in pace sa-si faca in voie afacerile. Problema este ca in cazul in care autoritatile de la Kremlin ar actiona impotriva coruptiei, nu doar ca actualul regim si-ar pierde un important sprijin, inclusiv politic si a unei mari parti din serviciile secrete, dar o parte din Armata si din Servicii s-ar putea chiar rascula impotriva regimului sau ar cauta sa determine un astfel de lucru. Asta ar fi unul din riscuri. Un astfel de risc se prefigureaza si in Turcia lui Erdogan: daca oamenii de afaceri au ajuns sa fie arestati de regim, atunci afacerile le vor face oamenii regimului, ceea ce ar putea sa insemne si oamenii regimului din Armata sau din Servicii. Un astfel de deal intre puterea politica pe de o parte si armata si servicii pe de alta parte e foarte probabil sa existe in Rusia si sa se infiripe in Turcia de azi. NCA are dreptate cand vorbeste despre faptul „că multe arme provin din zone geografice instabile„, dar mai trebuie adaugat ca acestea provin si din tari unde exista regimuri corupte. Iar instabilitatea politica are drept cauza si coruptia masiva.

De citit aici si cine erau „traficantii de arme”… Totusi, nu putem trage concluzia ca ar fi vorba de un eventual terorism maghiar

Contextul extern in care s-a desfasurat actiunea de dezinformare si intoxicare de la Sky News

Romania Libera

Trupele ucrainene din regiunile Crimeea și Donbas sunt în alertă maximă de luptă, pentru a preveni un atac al RUSIEI

UPDATE 16,00:  Președintele Ucrainei, Petro Poroșenko, a declarat joi că a dat instrucțiuni tuturor unităților armatei aflate în apropierea Crimeii și a regiunii Donbas (în estul Ucrainei) să fie în stare de alertă maximă de luptă, după acuzațiile lansate de Rusia referitoare la o incursiune ucraineană în această provincie ucraineană anexată de Moscova în urmă cu doi ani, transmite Reuters citată de Agerpres.

–––––––––

Rusia a comasat mai multe trupe în ultimele zile, dotate cu echipament mai modern, la granița Ucrainei cu Crimeea, provincie ucraineană anexată de Moscova în urmă cu doi ani, a declarat joi Oleh Slobodian, purtătorul de cuvânt al gărzilor de frontieră ucrainene, informează Reuters, preluată de Agerpres.

„Putem spune fără echivoc că trupe ruse aflate acolo din martie sunt acum înlocuite cu altele”, a declarat Slobodian într-un briefing de presă, pe fondul creșterii tensiunilor dintre Moscova și Kiev. „Aceste trupe sosesc cu echipament mai modern și există unități de asalt aerian. În ultimele zile, vedem o întărire a unităților care se află la frontieră. Numărul lor a crescut”, a spus Slobodian.

Președintele rus Vladimir Putin a acuzat miercuri Kievul că folosește tactici teroriste pentru a încerca să provoace un nou conflict și să destabilizeze provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în urmă cu doi ani. Autoritățile ruse au anunțat miercuri că au dejucat două tentative armate ucrainene de a introduce sabotori în această peninsulă de la Marea Neagră.”

Marina rusă intenționează să efectueze manevre antisabotaj în Marea Neagră

„Marina rusă intenționează să efectueze manevre în Marea Neagră pentru a exersa respingerea atacurilor subacvatice din partea unor sabotori, au transmis joi agențiile de presă ruse, citând Ministerul Apărării de la Moscova, relatează Reuters, preluată de Agerpres.

Potrivit scenariului avut în vedere, Marina ar urma să respingă atacuri subacvatice comise de sabotori veniți pe mare, a transmis Ministerul Apărării rus. Totodată, ministerul rus a mai anunțat că forțele navale vor efectua exerciții în zona de est a Mării Mediterane începând cu data de 15 august.

Vladimir Putin a acuzat miercuri Ucraina că folosește tactici teroriste pentru a încerca să provoace un nou conflict și să destabilizeze provincia ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în urmă cu doi ani, după ce autoritățile ruse au anunțat că au dejucat două tentative armate ucrainene de a introduce sabotori în această peninsulă de la Marea Neagră.

Pe de altă parte, ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a declarat joi că Statele Unite nu au descoperit nimic până acum care să coroboreze acuzațiile rușilor referitoare la o incursiune ucraineană în Crimeea. Pyatt a mai spus că sancțiunile americane impuse ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia vor rămâne în vigoare până când acest teritoriu va fi returnat Ucrainei.

‘Rusia are o istorie în a aduce frecvent acuzații false Ucrainei pentru a devia atenția de la propriile acțiuni ilegale’, a scris Pyatt pe contul său de Twitter. ‘Guvernul american nu a văzut nimic până acum care să coroboreze acuzațiile Rusiei referitoare la o ‘incursiune în Crimeea’, iar Ucraina le-a respins cu fermitate’, a mai scris Pyatt.”

Erdogan somează SUA să-l extrădeze pe Gulen

„Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a dat un „ultimatum” Statelor Unite ale Americii, solicitând extrădarea clericului Fethullah Gulen, pe care-l consideră vinovat pentru tentativa de lovitură de stat de la 15 iulie, conform postului CNN, preluat de Agerpres.

Erdogan a declarat că Statele Unite trebuie să aleagă între relaţia cu Turcia şi cea cu Fethullah Gulen, un fost aliat al lui Erdogan care s-a autoexilat în Pennsylvania de zeci de ani, informează agenţia turcă de ştiri Anadolu.

Turcia a cerut extrădarea acestuia, în timp ce Gulen a negat implicarea sa în tentativa de lovitură de stat.

În timp ce relaţiile cu Washingtonul par să se răcească, liderul turc a vizitat săptămâna aceasta Moscova, unde s-a întâlnit cu preşedintele Vladimir Putin, eveniment ce are rolul de a pune capăt unei perioade tensiontate după ce Turcia a doborât un avion rus în apropiere de graniţa cu Siria, în noiembrie 2015.

„Mai devreme sau mai târziu SUA va lua o decizie. Ori Turcia, ori Gullen”, a declarat Erdogan.

Turcia îi consideră pe Gullen şi pe susţinătorii săi terorişti. Săptămâna trecută, în cadrul unei întruniri, acesta i-a comparat pe complotiştii tentativei de lovitură de stat cu nişte „terorişti ce purtau uniforme militare”.

În timpul aceleiaşi întruniri, Erdogan a declarat că evocă o posibilă reintroducere a pedepsei cu moartea în ţara sa dacă poporul doreşte acest lucru. O asemenea acţiune ar încheia tratativele de negociere ale Turciei de aderare la Uniunea Europeană.”

Intr-un contect atat de incarcat, reportajul cu pricina pare a fi o diversiune, menita sa puna in plan secund astfel de aspecte, ca cele prezentate mai sus… In legatura cu Ucraina, de remarcat urmatorul aspect:

„Pe de altă parte, ambasadorul american în Ucraina, Geoffrey Pyatt, a declarat joi că Statele Unite nu au descoperit nimic până acum care să coroboreze acuzațiile rușilor referitoare la o incursiune ucraineană în Crimeea. Pyatt a mai spus că sancțiunile americane impuse ca urmare a anexării Crimeii de către Rusia vor rămâne în vigoare până când acest teritoriu va fi returnat Ucrainei.”,

de unde rezulta ca pozitia SUA si cea a Rusiei, cu privire la presupusa „incursiune uncraineana in Crimeea”, sunt in opozitie .

Pe de alta parte Turcia se pune in opozitie fata de SUA. Ceea ce a facut Erdogan este foarte grav, cu atat mai grav cu cat Turcia e tara membra NATO: a pune SUA sa aleaga intre Turcia si Gulen evoca posibilitatea de a se delimita de SUA si deci disponiblitatea pentru a schimba aspectul geopolitic la Marea Neagra si in cadrul NATO. De asemenea, el e dispus sa se delimiteze si de Uniunea Europeana. Or, asta inseamna afectarea echilibrului militar si politic de forte la Marea Neagra si slabirea flancului sud-estic al NATO.

Ce rezulta de aici? Rezulta acutizarea conflicutului de la Marea Neagra si posibilitatea reizbucnirii Razboiului Crimeii. Pe de alta parte, Putin nu se simte deloc confortabil cu o Ucraina de partea UE si mai ales a NATO. Dar in acest moment e ingrijorator ce face marina rusa. Actiunile „antisabotaj” ar putea fi actiuni de razboi indreptate impotriva NATO. In conditiile unei eventuale neutralitati a Turciei sau a unei pozitionari a Turciei in sfera de influenta a Federatiei Ruse, in cazul unui conflict la Marea Neagra in chestiunea Crimeii, NATO ar putea desfasura operatiuni pe mare din Romania, Bulgaria si Grecia, iar pe uscat din Ucraina. Nu este exclusa posibilitatea ca Putin sa impinga lucrurile catre un eventual razboi… Dar Putin nu a reusit sa slabeasca suficient de mult NATO, cu toata noua pozitionare destul de ciudata a lui Erdogan, ca sa inlature riscul unei adevarate catastrofe pentru Rusia.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 11, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 14 comentarii

Theresa May…

Ma vad nevoit sa-i dau dreptate Elenei Udrea cand aceasta spunea cu o mimica adecvata: „Sunt barbati…”. Adica, vroia sa zica: „mama, ce barbati mai sunt…!!”.

Ce vreau sa spun cu asta?

Eu nu cred ca o atitudine barbateasca, cea prin care iti asumi cu barbatie deciziile mergand inainte, este incompatibila cu conservatorismul. Poti intr-adevar sa ai o admiratie sincera pentru un om care are crezurile sale, asumandu-si-le barbateste!

Ce au facut insa conservatorii britanici, mai ales acei barbati care au fost varful de lance, ca sa zic asa, al Brexitului? Nigel Farage a demisionat imediat, dar imediat, de la conducerea UKIP, de Boris Johnson nici nu se mai aude, iar Cameron… Cameron a sustinut ca Marea Britanie sa ramana in UE, dar a organizat referendumul cu pricina… Asa ca el… El si-a dat demisia…

Si au lasat-o pe Theresa May sa se descurce, ca doar e femeie, n-asa?

Theresa May

Asa au facut si inainte de a veni Margaret Thatcher la Putere. Dupa ce au dus tara de rapa – pe atunci erau laburistii, acuma sunt conservatorii – au lasat-o pe Margaret sa se descurce. Ca doar e femeie!

Dar e uluitor, si nu se poate sa nu-ti sara in ochi lucrul asta, cum vajnicii barbati care sustineau sus si tare Brexitul, dupa ce au avut castig de cauza la referendum, s-au pitulat cum au putut mai bine, precum niste copii care, dupa ce au facut o prostie, se ascund o zi intreaga de parinti ca sa n-o incaseze! 😆 😆

iulie 13, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 6 comentarii

O greseala. O mare greseala…

Mediafax

BREXIT. Marea Britanie a dat şah mat Uniunii Europene. O istorie a Regatului britanic în Uniune – FOTO

De la rezistenţa faţă de aderarea la construcţia europeană la manifestaţii contra achitării contribuţiilor, până la dispute aprinse în privinţa politicii monetare şi a ameninţărilor că va părăsi Uniunea, Marea Britanie a avut o istorie cu hopuri în UE. Joi, britanicii au decis: părăsesc Uniunea.

Britanicii şi-au decis viitorul în afara Uniunii Europene după o relaţie lungă şi tumultoasă cu aceasta. The Telegraph prezintă o istorie a Marii Britanii în UE:

1957

Cei şase membri fondatori ai Comunităţii Economice Europene (CEE) au semnat Tratatul de la Roma – Franţa, Germania de Vest, Italia, Belgia, Olanda şi Luxembourg – dar Marea Britanie a respins invitaţia de a li se alătura.

1963

Cu o economie slăbită, Marea Britanie face prima sa încercare de a se alătura Pieţei Unice, dar preşedintele francez de atunci Charles de Gaulle se opune prin drept de veto acestui demers, acuzând Marea Britanie de „ostilitate profundă” contra iniţiativei europene.

1973

Cu Charles de Gaulle în afara jocurilor (preşedintele francez murise în 1970), britanicilor li se permite intrarea în Comunitatea Economică Europeană la zece ani de la prima lor încercare, dar la doar un an, aceştia solicită reformarea majoră a Politicii Agricole Comune, precum şi schimbări în domeniul finanţării bugetului.

1975

Guvernul laburist al lui Harold Wilson iniţiază un referendum faţă de apartenenţa la Comunitatea Economică Europeană, referendum care duce la ruperea partidului, rezultatele arătând că trei treimi dintre votanţi doresc să rămână în Comunitate.

1983

Liderul laburist Michael Foot promite retragerea din CEE în manifestul său electoral, dar este învins decisiv în sondaje de conservatorii lui Margaret Thatcher.

1984

O victorie importantă pentru Margaret Thatcher care câştigă o corecţie financiară din partea Bruxelles-ului după ce aceasta a ameninţat cu oprirea contribuţiilor din cauza faptului că Marea Britanie primea mai puţine subvenţii agricole faţă de Franţa. “Cerem doar să ni se înapoieze banii noştri”, a declarat aceasta.

1990

Marea Britanie se alătură Mecanismului European al Ratelor de Schimb, la 11 ani după ce acesta fusese instalat pentru a armoniza sistemul financiar al ţărilor europene înainte de crearea monedei unice.

Februarie 1992

Se semnează Tratatul de la Maastricht privind Uniunea Europeană, dar Marea Britanie negociază opţiune de a renunţa la uniunea monetară şi politica socială. În anul următor, John Major a trebuit să înnăbuşe o revoltă a membrilor Parlamentului de a nu mai susţine Tratatul, criticii avertizând că acesta subminează suveranitatea Parlamentului.

Septembrie 1992

În ceea ce a devenit cunoscută drept Miercurea Neagră, Marea Britanie este forţată să se retragă din Mecanismul European al Ratelor de Schimb ca urmare a faptului că nu a stopat speculaţiile valutare masive.

1999

Tensiuni create din cauza interdicţiei impusă de Franţa în privinţa cărnii de vită britanice în timpul focarului de „boala vacii nebune”. Bruxelles a dat un ultimatum Franţei, dar interdicţia nu a fost ridicată decât la câţiva ani mai târziu.

2000

Ciocolata britanică a primit într-un final avizul de a fi comercializată în Europa după o dispută de 27 de ani în privinţa ingredientelor. „Puriştii ciocolatei” precum Belgia sau Franţa au demarat campanii pentru untul de cacao şi nu pentru utilizarea uleiului vegetal în fabricarea ciocolatei.

2004

Au loc ciocniri între Tony Blair şi preşedintele francez Jacques Chirac în privinţa constituţiei europene, Franţa fiind preocupată că anumite concesiuni vor crea o „Europă cu două viteze”. Planurile se prăbuşesc ulterior după ce Franţa şi Olanda votează împotrivă în referendumurile organizate.

2007

Gordon Brown absentează de la ceremonia televizată a liderilor care au semnat Tratatul de la Lisabona, care conferă puteri extinse Bruxelles-ului. Tratatul controversat a fost negociat timp de doi ani, după ce planurile pentru o constituţie oficială au fost abandonate.

2011

David Cameron se contrează cu UE asupra planurilor de a introduce o taxă pe bănci şi de a restricţiona sectorul financiar al Londrei. Prim Ministrul le-a promis britanicilor că îşi vor lua puterea înapoi.

2013

David Cameron a promis un referendum dacă câştigă alegerile generale din 2015, ceea ce s-a şi întâmplat şi a reiterat angajamentul său de a organiza referendumul înainte de sfârşitul anului 2017.

Februarie 2016

David Cameron negociază noul “noul acord EU ” pentru Marea Britanie, în urma a 30 de ore de discuţii, dar a trebuit să facă o serie de concesii. Prim Ministrul a anunţat că referendumul se va ţine pe 23 iunie.

Iunie 2016

51.9 % dintre cetăţenii britanici au votat pentru ieşirea ţării din Blocul Comunitar, potrivit rezultatelor finale ale referendumului care a avut loc joi, 23 iunie. Premierul britanic David Cameron a anunţat că va demisiona, în următoarele trei luni, în urma rezultatului referendumului privind apartenenţa la Uniunea Europeană.

Paradoxul Brexit: Bătrânii au votat ieşirea, tinerii vor trăi cu decizia 

Un sondaj YouGov pentru Brexit, de joi 23 iunie, prefigurează impactul acestei decizii politice asupra vieţii votanţilor britanici. Sondajul arată care este numărul mediu de ani pe care votanţii îl au de trăit în urma rezultatului referendumului. Astfel, cetăţenii britanici de peste 65 de ani au votat, potrivit sondajului, în proporţie de 58% pentru ieşirea Marii Britanii din UE, în timp ce la grupele de vârstă 18-24, 64% au votat pentru rămânere.

Grupul de vârstă 18-24 va trebuie să trăiască astfel cu noua decizie timp 69 de ani, la o speranţă de viaţă de 90 de ani, în timp ce grupul celor de peste 65 de ani care au votat împotriva Marii Britanii în UE (în proporţie de 58%), mai au în medie 16 ani de trăit.

REZULTATE BREXIT. Irlanda de Nord şi Scoţia vor să râmână în UE. Presiuni pentru un al doilea referendum privind independenţa. Riscul reizbucnirii conflictului din Marea Britanie

Vicepremierul nord-irlandez Martin McGuinness, membru al formaţiunii republicane Sinn Fein, propune un referendum privind independenţa faţă de Marea Britanie şi unirea cu Irlanda, după decizia britanicilor de ieşire din UE. De alltfel, premierul Scoţiei, Nicola Sturgeon, a sugerat deja posibilitatea unui nou vot pentru independenţă şi posibila disoluţie a Marii Britanii, potrivit Reuters online.

Martin McGuinness, vicepremierul nord-irlandez, membru al Sinn Fein, a declarat că, după votul britanic privind ieşirea din UE, este necesar referendum pentru unificarea cu Irlanda.

„Sinn Féin va insista pentru organizarea unui referendum privind frontiera Irlandei de Nord cu Irlanda, o măsură stabilită prin Acordul din Vinerea Mare, semnat acum 18 ani; avem dreptul de a vota pentru oprirea divizării şi pentru un rol în UE”, a completat eurodeputata Martina Anderson.

În mod previzibil, propunerea a fost respinsă de premierul unionist al Irlandei de Nord, Arlene Foster.

Lideri republicani din regiunea britanică Irlanda de Nord au semnalat deja că nu vor tolera reintroducerea controalelor la frontiere cu Irlanda, un efect al ieşirii Marii Britanii din UE. Riscul reizbucnirii conflictului nord-irlandez a fost evocat chiar de foştii premieri Tony Blair şi John Major, care au avertizat că eventuala ieşire din Uniunea Europeană va pune în pericol unitatea Marii Britanii, afectând acordul de pace privind Irlanda de Nord şi alimentând mişcarea proindependenţă în Scoţia.

„Abandonaţi apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană şi să nu fiţi surprinşi că la final, drept consecinţă, abandonăm unitatea noastră ca ţară. Cel mai de succes model de uniune din istorie riscă să se destrame pentru totdeauna”, a declarat John Major, premier conservator britanic în intervalul 1990-1997. „Dacă vom vota în favoarea ieşirii din UE pe 23 iunie, vom pune în pericol viitorul Irlandei de Nord, va fi un parcurs lipsit de raţiune”, a spus, la rândul său, fostul premier laburist Tony Blair.

Anterior, Scoţia a anunţat că îşi vede viitorul în interiorul Uniunii Europene în pofida votului britanicilor de a părăsi Blocul comunitar. Premierul Nicola Sturgeon a sugerat posibilitatea unui nou vot pentru independenţă şi posibila disoluţie a Marii Britanii, potrivit Reuters online.

Scoţia a votat cu o marjă de 62 la sută să rămână în UE la referendumul de joi.

„Scoţia a prezentat un vot puternic, fără echivoc de a rămâne în UE şi salut susţinerea statutului nostru european”, a spus Sturgeon.

Fostul premier Alex Salmond a spus în mod explicit că Scoţia ar putea acum face presiuni pentru un al doilea referendum privind independenţa.”

Pentru mai multe informatii de citit aici si aici.

In primul rand trebuie remarcata puternica divizare a societatii britanice. Nu doar pe categorii de varsta dar si pe regiuni – v. si articolul din Wikipedia. Cu alte cuvinte Scotia si Irlanda de Nord au votat pentru ramanerea in cadrul Uniunii Europene, in schimb Anglia si Tara Galilor pentru iesirea din UE. Si astfel iese la iveala divizarea acuta a societatii britanice, lucru care poate sa conduca in mod logic la destramarea politica a Marii Britanii, lucru ce s-ar putea intampla chiar mai repede decat ne-am putea astepta… Ce ar castiga Marea Britanie din asta nu se prea vede…

In al doilea rand, cred ca trebuie aratat faptul ca lideri precum Nigel Farage cu al sau UKIP, care au sustinut din rasputeri Brexitul, nu propun, practic, nimic… Acelasi lucru se poate spune si despre Marine Le Pen care vorbeste de un referendum similar in Franta, dar in schimb nu se vede nicio propunere concreta venita din partea ei sau a Frontului National. Nu se vede decat un imens val de populism, dar nicio viziune realista, concreta. De asemenea, argumentul ca Marea Britanie ar fi membra a Commonwealth-ului trebuie, cred, completat cu faptul ca, spre exemplu, India nu mai e demult Perla Coroanei Britanice… Dimpotriva, India e o tara in plina dezvoltare, iar prin faptul ca Marea Britanie se desparte de UE, sansele acesteia de a face fata competitiei globale cu noii tigri asiatici precum India si China scad considerabil. Practic, influenta Marii Britanii se reduce, devine o tara izolata.

De asemenea nu s-au adus critici argumentate Uniunii Europene. Desigur, UE poate fi supusa unor critici, dar nu trebuie pierdute din vedere lucrurile bune. Cel mai important dintre acestea ar fi faptul ca UE a facut fata cu succes crizei economice, desi recuperarea de dupa criza se face inca lent, greoi. Dar trebuie spus ca daca lucrurile nu merg inca bine in UE, in tarile membre, lucrul acesta se datoreaza mai mult politicilor duse pe plan intern, din fiecare tara in parte, si mai putin Uniunii Europene. S-a vazut lucrul aceasta in cazul Greciei, a carei imensa datorie externa a fost rodul politicilor promovate de guvernele perindate la Putere. Tratatul de Guvernanta Fiscala a fost necesar pentru disciplinarea cheltuielilor bugetare in Zona Euro. A da vina pe euro nu mi se pare cel mai nimerit lucru… Exista in zilele noastre o tendinta de a vedea moneda proprie drept un panaceu pentru orice criza economica. Cu alte cuvinte, daca o tara are moneda proprie ar face mai usor fata unei crize sau chiar ar putea oricand sa evite o criza economica. Lucrurile nu stau deloc asa si Istoria a demonstrat ca se poate ivi o criza puternica intr-o tara chiar daca aceasta are moneda proprie. Spre exemplu, intoarcerea Frantei la francul francez nu inseamna neaparat ca Franta va scapa repede de problemele economice si sociale pe care le are in prezent. Dimpotriva, si pare ca nimeni nu se gandeste la asta: aceste probleme se pot agrava! Pentru ca PROBLEMA nu sta in niste bucatele de hartie frumos desenate sau in niste piese de metal frumos gravate! Sa nu uitam ca UE a facut posibila o crestere a nivelului de trai in Europa chiar si in tari cu performante economice mai slabe. Nimeni nu se gandeste unde ar fi fost Grecia sau Spania fara Uniunea Europeana… Criza economica din 2008 a afectat, desigur, UE, dar s-a reusit depasirea unui moment dificil, cu toata recuperarea greoaie care a urmat.

S-a tot dat vina pe imigranti. Si culmea, pe cei din interiorul Uniunii Europene. Insa si aici s-a pierdut din vedere efectul benefic al imigratiei. Marea Britanie, de pilda, a beneficiat de mana de lucru calificata si o forta de munca ieftina – lucruri care constituie, evident, un avantaj. Insa imigratia a fost prezentata numai si numai sub efectele sale negative.

Eu stau si ma intreb daca cei care sustin exitul din UE isi dau seama ce mari responsabilitati isi asuma. Pentru ca sa-ti minti propriul popor e un lucru ce provoaca sila, scarba. Eu as vrea sa vad cum se vor rezolva problemele cu care se confrunta Marea Britanie si daca, intr-adevar, se va ajunge la o situatie mai buna si cetateanul britanic va avea parte de o viata mai buna, de o crestere a nivelului de trai… In caz contrar, avem o mare problema, iar problemele actuale (nu spun ca nu ar exista, dar asa e viata: plina de probleme, nu?) vor parea mizilicuri fata de PROBLEMA care e pe cale sa se nasca acum!!! Pentru ca toti acesti oameni care au votat in favoarea Brexitului vor sa vada in scurt timp imbunatatirea situatiei din ceva ce nu poate sa aduca nicio imbunatatire. Orizontul de asteptare al populatiei este limitat si destul de ingust in timp.

N-a trecut nici macar o zi de la acest referendum si tonul, la Londra, a inceput sa se schimbe:

Marea Britanie, supusă presiunilor pentru a părăsi urgent Uniunea Europeană. Juncker: „Nu are sens să aşteptăm până în octombrie pentru a negocia condiţiile ieşirii din UE”

Marea Britanie este supusă presiunilor, sâmbătă, pentru stabilirea unui calendar rapid în sensul ieşirii din Uniunea Europeană, după ce majoritatea cetăţenilor britanici au decis acest lucru, informează site-ul agenţiei Reuters.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a declarat că vrea să iniţieze rapid negocierile pentru stabilirea calendarului ieşirii Marii Britanii din UE.

„Cetăţenii britanici au decis că vor să iasă din Uniunea Europeană. Nu are sens să aşteptăm până în octombrie pentru a negocia condiţiile ieşirii din UE”, a declarat Juncker pentru postul german ARD.

Londra crede că ieşirea din UE ar urma să dureze doi ani, iar Boris Johnson, unul dintre liderii grupului care a pledat pentru abandonarea Blocului comunitar, a temperat vineri tonul, spunând că Marea Britanie nu trebuie să se grăbească să părăsească UE.

Premierul britanic, David Cameron, şi-a anunţat vineri demisia după înfrângerea în referendum, explicând că succesorul său va avea sarcina de a negocia ieşirea din UE.

Cameron a sugerat că va rămâne în funcţie până în octombrie, astfel că negocierile vor începe atunci. Succesorul lui David Cameron ar putea fi rivalul său din partidul conservator Boris Johnson, un politician populist eurosceptic care a fost primar al Londrei.

Marea Britanie trebuie să părăsească Uniunea Europeană „cât mai curând posibil”, au afirmat vineri, într-un comunicat comun, Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, Jean-Claude Juncker, şeful Comisiei Europene, şi Martin Schulz, preşedintele Parlamentului UE.”

Gandul

Mesajul primarului Londrei pentru străini, după Brexit

„Primarul Londrei Sadiq Khan, ales în urmă cu mai puţin de două luni, a transmis un mesaj după Brexit, adresat rezidenţilor europeni din capitala Marii Britanii.

„Vreau să trimit un mesaj foarte clar pentru fiecare rezident european care locuieşte în Londra: sunteţi bineveniţi aici. Ca oraş, suntem recunoscători pentru contribuţia imensă pentru care o aveţi, şi acest lucru nu se va schimba în urma referendumului.

Aproape un milion de cetăţeni europeni locuiesc în Londra în prezent, şi ei aduc beneficii enorme oraşului nostru: muncesc din greu, plătesc taxe, lucrează în serviciile noastre publice şi contribuie la viaţa noastră civică şi culturală.

Cu toţii avem responsabilitatea să încercăm să vindecăm diviziunile care au apărut pe parcursul acestei campanii şi să ne concentrăm pe ce ne uneşte, nu pe ce ne desparte”, a transmis Sadiq Khan conform vox.com.Londra este, alături de Scoţia şi Irlanda de Nord, singura regiune a Marii Britanii care a votat în favoarea rămânerii în Uniunea Europeană.

Potrivit Departamentului britanic al Muncii şi Pensiilor, în martie 2015, în Marea Britanie munceau 152.363 de cetăţeni români, comparativ cu 47.116 în 2014.”

Mi-e teama ca acest referendum a aruncat Marea Britanie intr-o incertitudine politica si economica fara precedent. Un referendum care s-a facut fara ca populatia sa fie corect informata, cazand astfel intr-o capcana populista si intr-o mare manevra de manipulare creata de forte interesate nu in binele Marii Britanii. Este regretabil ceea ce se intampla. Nu stim inca care vor fi efectele.

Uniunea Europeana nu va avea atat de suferit cat Marea Britanie. Insa ceea ce trebuie sa faca UE acum este sa se concentreze pe combaterea fortelor populiste, demagogice gen UKIP sau Frontul National al Marinei Le Pen care marseaza intr-o directie gresita.

Pentru Marea Britanie principalul pericol, si inca unul foarte acut, este pierderea stabilitatii politice. Viitorul Guvern, in cazul demisiei D-lui. Cameron, va trebui sa se concentreze pe acest subiect. Nu e foarte clar ca va putea rezolva aceasta chestiune spinoasa. Marea Britanie devine „omul bolnav” al Europei, situatie ce ar fi trebuit evitata. Evident, urgentarea procedurilor pentru iesirea Marii Britanii din UE se impune, tocmai pentru ca UE sa nu fie lezata prea mult si pentru ca sa se diminueze drastic riscul contaminarii si altor state membre de acest exit. Este esential ca UE sa dovedeasca faptul ca este suficient de puternica pentru a raspunde unei asemenea provocari precum Brexitul. Orice slabiciune trebuie acum diminuata la maximum.

Nu prea vad ca vor urma zile bune pentru Marea Britanie. Mai degraba posibile turbulente sociale, o instabilitate din ce in ce mai accentuata…

Legaturile cu Rusia

Trebuie de asemenea luat aminte la legaturile lui Nigel Farage si Marine Le Pen cu Rusia. Desi mai vechi, iata un articol foarte interesant de pe Euobserver:

Farage and Le Pen unite on Russia report

BRUSSELS, 11. Jun 2015, 09:29

„Britain’s Ukip and France’s National Front teamed up with other anti-EU parties to vote against a Russia-critical resolution at the European Parliament on Wednesday (10 June).

The non-binding report, by centre-right Lithuanian MEP Gabrielius Landsbergis, passed anyway by 494 votes against 135 with 69 abstentions.

It raises the alarm over what it calls the emergence of a new “Nationalist International”.

It says the European Parliament is “deeply concerned at the ever more intensive contacts and co-operation, tolerated by the Russian leadership, between European populist, fascist, and extreme right-wing parties on the one hand and nationalist groups in Russia”.

It calls the Russia-backed bloc “a danger to democratic values and the rule of law in the EU”.

It also “calls on the [European] Commission to propose legislation forbidding financing of political parties in the EU by political or economic stakeholders outside the EU”.

French investigative reporters last November revealed the National Front received at least €9 million in loans from a Kremlin-linked bank.

German media and the Austrian opposition say the anti-euro AfD party in Germany and the far-right FPO party in Austria are also being financed by Russia, in allegations they deny.

The far-right Jobbik party in Hungary is facing criminal probes on similar grounds.

The parties regularly speak out in favour of Russia at home and in the EU assembly.

They send delegates to far-right seminars organised by Russian oligarchs in Austria, Germany, and Russia.

Some of them have also sent observers to monitor separatist votes in Russia-occupied Ukraine.

The 135 No votes on Wednesday came from the Ukip-led Europe of Freedom and Democracy group, from non-group far-right parties, from the far-left Gue faction, an old friend of Russia, and from a handful of Socialist rebels.

Eurosceptic parties did better than ever in last year’s EU elections.

Ukip has declined to formally team up with Marine Le Pen’s National Front, which has a bad image in the UK.

But its leader, Nigel Farage, has, like Le Pen, praised Russian president Vladimir Putin.

The party’s deputy leader, Paul Nuttall, said its opposition to the Landsbergis text was on grounds of national sovereignty rather than Russia or Le Pen loyalties.

“Ukip does not support interference by the European Commission in any aspect of funding for British political parties. Ukip supports the laws which are already in place in Britain which prohibit foreign funding of political parties”, he noted.

In other provisions, the Landsbergis report says EU economic sanctions on Russia should stay in place until it withdraws from east Ukraine.

It calls on the EU to propose additional sanctions on Russian officials linked to the killing of anti-corruption activist Sergei Magnitsky.

It notes that Moscow “can no longer be treated as, or considered, a ‘strategic partner’.”

It also urges the European Commission to fund „concrete projects aimed at countering Russian propaganda and misinformation”.”

Recomand citirea integrala si in origial a tuturor articolelor.

iunie 25, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Brexit…

Interesant este ca vorbim si gandim referitor la iesirea Marii Britaniei din Uniune in ideea: ce vom face noi? Adica noi, Romania. Mai putin ce va face UE fara Marea Britanie sau ce va face Marea Britanie fara UE.

Dl. Cameron a propus britanicilor un referendum prin care sa decida daca vor sau nu in UE. Trebuie sa se tina de cuvant. Trebuie sa retinem si faptul ca Dl. Cameron face parte din Partidul Conservator. Lucrul asta poate ca are importanta sa, dar mai sunt si altele…

Eu inteleg pozitia D-lui. Cameron. Dansul n-a fost de acord nici cu Tratatul de Guvernanta Fiscala care consfinteste, consacra hegemonia germana (nu crea franceza!) in Europa. Iar acest lucru este unul din motivele pentru care Marea Britanie ar dori sa iasa din Uniune.

Nu trebuie neaparat sa se inteleaga ca ar fi vorba de orgoliul britanic. Ci si de faptul ca Tratatul de Guvernanta Fiscala nu prea aduce vreun folos sau beneficiu Marii Britanii, asa cum nu aduce vreun folos sau beneficiu nici Frantei, tara membra a Zonei Euro… De fapt, acesta aduce foloase si beneficii doar Germaniei! Inclusiv in ceea ce priveste cheltuirea pe protectie si programe sociale! Evident, o astfel de situatie e inacceptabila pentru Marea Britanie. Franta nu a luat deschis o pozitie, fiind partasa la respectivul Tratat. Marea Britanie s-a detasat chiar si in ciuda presiunilor regimului Obama, care a sustinut UE si dorea un acord economic de liber schimb cu UE, in cazul iesirii Marii Britanii, aceasta excluzandu-se singura de la un asa maret proiect. Totusi, Dl. Cameron ramane consecvent pe pozitie si acum nu poate da inapoi. Cel putin din respect pentru propriul electorat.

Iesirea Marii Britanii din UE ar putea antrena o miscare care sa determine si iesirea altor tari din Uniune. Teama cea mai mare este astfel demantelarea Uniunii Europene. Cu toate acestea euro nu convinge in continuare. Nici Zona Euro. Nu se vorbeste deschis despre un esec al euro sau Zonei Euro, insa tari care si-au pastrat moneda proprie si n-au adoptat Tratatul de Guvernanta Fiscala se simt mult mai bine decat cele care au aderat la euro si/sau au adoptat respectivul Tratat. De fapt, inca demult euro i-a avantajat pe unii si i-a defavorizat pe altii, cum arata marele economist american Milton Friedman. Iar lucrul asta se manifesta si acum.

Nu actuala criza a imigrantilor a determinat pozitia Marii Britanii. Aceasta criza agraveaza, ce-i drept, problemele. Insa nu e determinanta in ceea ce priveste Brexit.

Un articol interesant pe Stirile PRO TV:

BREXIT. Cele patru cerinte ale Marii Britanii si ce inseamna optiunea „cartonasul rosu”. Grecia ameninta ca va bloca acordul

Se arata, printre altele, ca:

Presedintele Consiliului European Donald Tusk a anuntat progrese in negocierile cu Londra asupra mentinerii Marii Britanii in UE si evitarea unui „Brexit”, dar a subliniat ca „mai sunt inca multe de facut”.

UPDATE 17:00 Grecia ameninta ca va bloca un acord la summit daca statele UE nu se angajeaza sa mentina statu quo-ul la frontiere

Grecia le-a cerut partenerilor sai europeni sa mentina statu quo-ul asupra frontierelor pana la 6 martie, data prevazuta a summitului UE-Turcia, amenintand ca in caz contrar va bloca adoptarea concluziilor Consiliului European de la Bruxelles, consacrat si negocierilor privind reformele cerute de Marea Britanie pentru ramanerea in UE, informeaza vineri surse guvernamentale, citate de AFP.

“Solicitam o decizie unanima asupra faptului ca niciun stat nu-si va inchide unilateral frontierele pana la 6 martie (…), in caz contrar guvernul grec nu va accepta textul concluziilor summitului” actual, a precizat aceasta sursa.

Sosirea a peste un milion de refugiati si migranti in Europa anul trecut a provocat reactia unora dintre statele din Europa Centrala, care au impus restrictii la frontiere.

Grecia, principala poarta de intrare a migrantilor, se teme ca mii de refugiati ar putea fi blocati pe teritoriul sau dupa introducerea acestor restrictii unilaterale.

De vineri, la ora locala 08:00 (07:00 GMT), Austria nu mai primeste decat 80 de solicitanti de azil pe zi si 3.200 de migranti in tranzit. Toti trebuie sa se prezinte la postul de trecere a frontierei de la Spielfeld, la granita cu Slovenia, unde a fost instalat un important dispozitiv.

“Daca Austria isi inchide frontierele, va exista un efect de domino catre noi”, a explicat sursa guvernamentala greaca.

“Cancelarul german Angela Merkel s-a angajat sa nu-si schimbe pozitia (pana la 6 martie). Le vom cere celorlalte tari membre sa faca acelasi lucru”, a adaugat aceasta sursa oficiala, sub acoperirea anonimatului.

Potrivit DPA, discutiile in formatul de 28 vor fi reluate la ora locala 15:30 (14:30 GMT), in prezent avand loc discutii bilaterale, a scris pe Twitter Preben Aamann, purtator de cuvant al presedintelui Consiliului European, Donald Tusk.

UPDATE 15:00 Aproape trei sferturi dintre germani cred ca este important ca Marea Britanie sa ramana in UE

73% dintre germani cred ca este important ca Germania sa ramana in cadrul Uniunii Europene (UE), in timp ce 23% au o opinie contrara, indica un sondaj de opinie difuzat vineri, relateaza agentia Reuters.

Sondajul Politbarometer a fost realizat pentru televiziunea publica germana ZDF in perioada 16-18 februarie si publicat dupa ce premierul britanic David Cameron a petrecut o mare parte din noaptea de joi spre vineri discutand la un summit al UE la Bruxelles cu partenerii hotarati sa limiteze concesiile pentru a contribui la mentinerea Regatului Unit in cadrul blocului comunitar.Germania este cel mai puternic membru al UE si are o influenta majora asupra negocierilor cu Londra.

UPDATE 14:00 David Cameron a declarat ca inca nu s-a ajuns la vreun acord, insa este dispus sa continue negocierile chiar si pana duminica

„Asa cum am mai spus, vom semna un acord doar daca Marea Britanie primeste ceea ce are nevoie. O sa continuam sa muncim si o sa fac tot ce imi sta in putinta”, a declarat David Cameron, vineri, la sosirea pentru noi discutii.

Premierul englez a cerut patru lucruri la negocierile pentru evitarea unui Brexit.

1) Evitarea folosirii frazei „o uniune mai inchegata” – Marea Britanie o considera ca pe o cedare a suveranitatii, in timp ce alte state o vad ca pe un pas inainte in implinirea proiectului european.

2) „Frana de urgenta” in privinta beneficiilor imigrantilor – mai exact, englezii vor sa „inghete” platile de ajutoare sociale pentru copiii care traiesc in afara tarii. Totusi, masura s-ar putea aplica numai in cazul imigrantilor care vor ajunge in Marea Britanie de acum incolo. Aici ar putea aparea probleme mari, pentru ca Polonia, Slovacia, Ungaria si Cehia se opun categoric.

3) David Cameron a declarat ca nu ia in considerare sa se alature Zonei Euro, pentru ca nu ar fi in beneficiul tarii sale. In aceste conditii, vrea asigurari ca statele din Zona Euro nu se aliaza impotriva intereselor Marii Britanii.

4) Cartonasul rosu – prin acest mecanism, parlamentele tarilor membre ar putea bloca o initiativa legislativa a Comisiei Europene, daca cel putin 55% din parlamentele nationale voteaza de asemenea impotriva ei.

„Progrese” in cadrul summit-ului

„Pentru moment, pot spune doar ca am facut unele progrese, dar mai sunt inca multe de facut”, a declarat Tusk jurnalistilor, dupa prima zi a unui summit european decisiv la Bruxelles, noteaza AFP.

La randul sau, premierul spaniol Mariano Rajoy s-a declarat optimist cu privire la sansele unui compromis.

„Eu cred ca lucrurile merg bine. Sper ca vom avea un acord maine (vineri)”, a declarat Rajoy jurnalistilor.

Dupa declaratiile in fata presei, Tusk si presedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker s-au dus la o intalnire trilaterala cu prim-ministrul britanic David Cameron.

Donald Tusk urmeaza de asemenea sa se intalneasca cu presedintele francez Francois Hollande, prim-ministrul belgian Charles Michel si seful guvernului ceh Bohuslav Sobotka.

De asemenea, este prevazuta o intalnire bilaterala intre Hollande si premierul britanic, mai noteaza France Presse.

Franta se opune oricarui veto al Londrei in ceea ce priveste guvernanta economica, reglementarea serviciilor financiare si consolidarea zonei euro, Marea Britanie nefacand parte din aceasta zona.

Printre altele, presedintele Consiliului European Donald Tusk a anuntat organizarea unei „intalniri speciale” cu Turcia la inceputul lunii martie, dupa ce a reiterat importanta unei actiuni comune cu Ankara pentru a raspunde la criza migratiei in UE.

„Ne propunem sa organizam o intalnire speciala cu Turcia la inceputul lunii martie”, a declarat el, dupa mai mult de sase ore de discutii asupra crizei migratiei la summitul european de la Bruxelles.

„Inainte de aceasta reuniune, erau cei care se indoiau de necesitatea de a rezolva problema crizei refugiatilor impreuna cu Turcia… Am confirmat ca nu exista alternativa la o buna, inteligenta si inteleapta cooperare cu Turcia”, a subliniat la randul sau presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.

In joc este aplicarea „planului de actiune” incheiat in octombrie anul trecut intre Turcia si UE, cu scopul de a opri fluxul de migranti din Turcia spre Grecia, fie prin imbunatatirea monitorizarii frontierelor sau gestionarea la fata locului a fluxului de refugiati.

Sefii de stat si de guverndin cele 28 de tari au reafirmat de asemenea „unanim” ca „abordarea trebuie sa fie europeana” si ca masurile luate „de unii singuri nu sunt recomandate”, potrivit lui Juncker.

Cei doi lideri nu au mentionat anume Austria, noteaza France Presse. Dar decizia Vienei de a impune cote zilnice de intrare pe teritoriul austriac solicitantilor de azil si migrantilor in tranzit „a surprins” unele tari, in special cele situate pe ruta migratorie a Balcanilor, potrivit cancelarului german Angela Merkel.

„Decizia austriaca subliniaza urgenta de a reusi”, a pledat dna Merkel.

Omologul ei austriac, Werner Faymann, chiar a aprobat concluziile summitului, potrivit lui Merkel.

„O solutie europeana nu inseamna numai deciziile luate la Bruxelles, ci de asemenea deciziile luate in fiecare capitala. Noi trebuie sa le acceptam, dar in acelasi timp ar trebui sa cautam sa amelioram coordonarea intre aceste decizii”, a pledat Tusk.

„Sper ca dupa ce am vazut ca toate statele membre au adoptat aceasta abordare, ca la urmatoarele noastre intalniri sa avansam cu mai mult curaj spre solutiile prezentate in ultimele luni”, a declarat la randul sau Jean-Claude Juncker.

Summitul european propriu-zis va fi reluat vineri la 10.00 GMT.

Cameron pledeaza in favoarea „unui acord credibil” pentru britanici

Prim-ministrul britanic David Cameron a pledat joi, in fata omologilor sai europeni la summitul de la Bruxelles, in favoarea „unui acord credibil” pentru britanici, care sa rezolve „pentru o generatie” problema relatiilor dintre tara sa si UE, noteaza AFP.

„Avem nevoie de un acord credibil pentru poporul britanic si, prin urmare, exista un numar de domenii asupra carora trebuie sa facem progrese in aceasta seara”, a explicat Cameron in fata reporterilor, dupa un prim schimb de vederi intre cei 28 de lideri din UE asupra reformelor cerute de Londra pentru a evita iesirea din Uniunea Europeana („Brexit”).

El a estimat ca problema locului Marii Britanii in Europa este dezbatuta de „prea mult timp” si ca summitul european care s-a deschis joi si urmeaza sa se incheie vineri ofera „oportunitatea de a rezolva problema pentru o generatie”.

Liderul conservator britanic si-a exprimat dorinta ca un acord „sa fie suficient de puternic pentru a-i convinge pe britanici sa sprijine apartenenta Regatului Unit la Uniunea Europeana”.

Summitul, a adaugat el, ofera „ocazia de a aborda fundamental diferit relatia noastra cu Uniunea Europeana ce ar putea fi rezumata prin formula: +Lasati-ne sa ne traim viata+”.

Hollande: Un acord este posibil, dar el nu trebuie sa impiedice Europa sa avanseze

Presedintele francez François Hollande a estimat joi, la sosirea la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles, ca este posibil un acord pentru evitarea iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, dar a subliniat ca acesta ‘nu trebuie sa impiedice Europa sa avanseze’, informeaza AFP.

‘Doresc ca Marea Britanie sa ramana in Uniunea Europeana, dar mai presus de toate vreau ca Europa sa poata avansa si sa poata fi mai puternica, si nimeni, niciun sef de guvern, niciun sef de stat nu poate impiedica acest lucru. Europa nu poate fi impiedicata sa avanseze’, a declarat Hollande.

In opinia sa, un acord privind evitarea iesirii Marii Britanii din forul comunitar este posibil intrucat este necesar.

Marea Britanie trebuie sa ramana in Uniunea Europeana, nicio tara nu trebuie sa aiba drept de veto si nicio tara nu trebuie sa se sustraga regulilor comune sau autoritatilor comune – a avertizat seful statului francez.

Summitul UE, care se va incheia vineri, va fi dominat de negocierile intre statele membre pentru a se evita o iesire a Marii Britanii din blocul comunitar.

Daca planul propus de presedintele Consiliului European, Donald Tusk, va fi aprobat de liderii statelor membre, atunci masurile legislative concrete ce vor rezulta vor trebui sa fie votate de Parlamentul European.

In afara asa-numitei ‘frane de urgenta’, ce prevede posibilitatea suspendarii ajutoarelor sociale in conditiile mentionate, planul mai prevede, in principal, si crearea unui asa-numit mecanism al ‘cartonasului rosu’. Prin acest mecanism, parlamentele tarilor membre ar putea bloca o initiativa legislativa a Comisiei Europene, daca cel putin 55% din parlamentele nationale voteaza de asemenea impotriva ei.

Sursa: Agerpres, Data publicarii: 19 Februarie 2016

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

De unde se vede clar pozitia Marii Britanii: e mult mai bine sa fii tara suverana decat sa faci parte dintr-o Uniune indoielnica. Adevarul e ca, cel putin deocamdata, Romania nu a prea castigat multe de pe urma apartenentei sale la UE – asta e o perceptie, cred, generala in Romania si nu departe de adevar. Romania a pierdut o parte importanta din forta de munca, multi alegand sa munceasca in tari din Vest, pe salarii mai mari, in urma distrugerilor economice rezultate in urma restructurarilor de aici. Este o pierdere insemnata, multi ne mai dorind sa se intoarca in tara. De asemenea nu reusim sa atragem fonduri europene asa cum ar trebui. Iar anii de criza au dat foarte mult Romania inapoi, au stricat sectorul privat, care nu s-a mai reparat apoi cum trebuie. In Romania vedem arestari fara sfarsit, sugerate sau mai bine zis impuse din exterior, mai putin cresterea nivelului de trai. Cedarea de suveranitate nu prea a avut efecte benefice, cel putin pana acum.

E foarte interesant un lucru si anume ca nu prea se vorbeste de esecul acestor structuri suprastatale numite Uniuni. A fost, in trecut, esecul Uniunii Sovietice – esec ce se mai resimte si astazi. De ce sa nu ne gandim si la esecul Uniunii Europene. Mergand tot pe ideea Uniunilor, Vladmiri Putin doreste sa faca o Uniune Euroasiatica, cu Rusia in postura de hegemon central. Insa si aceasta Uniune o vad ca pe un esec, asa cum un esec e si Comunitatea Statelor Independente, tinute impreuna prin legaturi de ordin kaghebistic, doar pentru ca Putin sa doarma linistit noaptea…

Si totusi, parca in ciuda evidentelor, sunt unii care sprijina ideea aceasta a Uniunilor, desi de-a lungul Istoriei s-a cam vazut ca nu e o idee viabila… Pentru ca presupun uniformitate si nu diversitate. Presupun un sablon pentru toata lumea, lucru ce evident nemultumeste. Presupun „placinta fixa”, ceea ce conduce la cele mai mari economic fallacies, vorba lui Milton Friedman

Si cu toate acestea sunt unii care incearca cladirea unei lumi in care sa predomine Uniunile sau State Unite si nu statele… Si ma gandesc, pornind de la Statele Unite ale Americii, la Statele Unite ale Europei, la Statele Unite ale Asiei Centrale, la Statele Unite ale Sud-Estului Asiatic, in jurul Chinei…

februarie 19, 2016 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 89 comentarii

„Fara limitari”…

Faptul ca Senatul a respins cererea de incuviintare a arestarii preventive a lui Dan Sova a starnit reactii internationale puternice. Iata ce ne spune Mediafax:

REACŢII internaţionale după votul Senatului în cazul lui Dan Şova

Se arata, printre altele, ca:

Mai multe ambasade au reacţionat după ce Senatul a respins cererea DNA de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive în cazul lui Dan Şova. Potrivit anunţului oficial făcut în plen în urma numărătorii voturilor, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, Senatul nu încuviinţează arestarea preventivă a lui Dan Şova.

Ambasada britanică: Monitorizăm evoluţiile din justiţie şi deciziile Parlamentului privind imunitatea

Ambasada Marii Britanii a precizat, miercuri, după ce Senatul a respins cererea de încuviinţare a arestării preventive a lui Dan Şova, că monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară.

„Ambasada britanică monitorizează evoluţiile din domeniul justiţiei, inclusiv deciziile Parlamentului în ceea ce priveşte imunitatea parlamentară. Ultimul raport al Comisiei Europene referitor la progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) notează faptul că România a devenit mai eficientă în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt. Documentul remarcă, totodată, cu îngrijorare, că Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a avut un succes limitat în a convinge Parlamentul să răspundă pozitiv cererilor sale pentru ridicarea imunităţii unor parlamentari, pentru a permite începerea unor investigaţii şi aplicarea măsurilor de arest preventiv”, precizează Ambasada britanică.

Misiunea diplomatică apreciază „rolul pozitiv al DNA în lupta împotriva corupţiei” şi sprijină eforturile sale constante în această direcţie.

„Organismele judiciare ale României, cum ar fi DNA, pun bazele unui principiu fundamental şi anume că nimeni nu este mai presus de lege. Suntem total de acord cu acest principiu”, mai afirmă Ambasada Marii Britanii la Bucureşti.

Ambasada SUA: Imunitatea nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere

Ambasada SUA a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane şi că trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii.

„Nu comentăm cu privire la cazuri individuale, dar considerăm că un principiu de bază al democraţiei este faptul că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Imunitatea parlamentară nu trebuie folosită abuziv pentru a evita tragerea la răspundere a unor persoane”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice, după ce Senatul a respins ridicarea imunităţii senatorului Dan Şova.

„Trebuie să se permită anchetarea cazurilor de corupţie şi aplicarea legii”, mai precizează Ambasada SUA.

Ambasada Olandei: Urmărim cu îngrijorare şi cu surprindere evoluţiile privind ridicarea imunităţii

Ambasada Olandei a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, că urmăreşte „cu îngrijorare şi cu surprindere” evoluţiile privind ridicarea imunităţii parlamentarilor, mai ales în contextul în care partidele politice şi-au luat angajamentul de a lupta împotriva corupţiei.”

Dar poate ca cea mai interesanta reactie a fost cea a Ambasadei Germaniei:

Ambasada germană, despre cazul Şova: Observăm cu îngrijorare evenimentele actuale. Au efecte asupra MCV

Se arata ca:

Respectul faţă de independenţa justiţiei impune ca imunitatea parlamentară să nu fie uzitată abuziv, în scopul protejării unor persoane, a precizat, la solicitarea MEDIAFAX, Ambasada Germaniei,care observă cu îngrijorare evenimentele actuale ce au efecte directe asupra evaluării procesului MCV.

„Ambasada Germaniei la Bucureşti sprijină eforturile constante ale autorităţilor române de urmărire penală în lupta împotriva corupţiei. Acestea sunt expresia obligaţiilor asumate de România în cadrul comunităţii de drept şi de valori pe care o reprezintă UE şi care se concretizează, printre altele, în Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, se arată în răspunsul Ambasadei, după ce Senatul a respins, miercuri, cererea DNA de încuviinţare a arestării preventive a senatorului PSD Dan Şova.

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări. Respectul faţă de independenţa justiţiei şi faţă de principiul separării puterilor în stat impun abordarea imunităţii parlamentare de aşa manieră, încât aceasta să nu fie uzitată în mod abuziv, în scopul protejării unor persoane individuale„, a mai precizat, vineri, Ambasada Germaniei.

Misiunea diplomatică subliniază că, în acest context, observă „cu deosebită atenţie şi îngrijorare evenimentele actuale care au efecte directe asupra evaluării procesului MCV”.

Reacţia Ambasadei Germaniei vine după cele ale Ambasadei SUA, Marii Britanii şi Olandei, precum şi a Comisiei Europene.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

DNA a cerut încuviinţarea reţinerii şi arestării senatorului PSD Dan Şova în dosarul în care este urmărit penal pentru trei fapte de complicitate la abuz în serviciu, cu obţinere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul, după ce în perioada 2007-2008 firma „Şova şi Asociaţii” a încheiat trei contracte de asistenţă juridică cu complexurile Turceni şi Rovinari, în urma cărora acestea ar fi fost prejudiciate cu aproape 3,5 milioane de lei.

Curtea Constituţională va discuta, pe 22 aprilie, cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea Legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Tot pe 22 aprilie, CC va discuta şi o sesizare a PNL privind decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă a lui Şova.”

As spune urmatorul lucru: orice strategie privind securitatea sau riscurile de securitate pentru o tara nu numai ca este motivata, dar este determinata de o anumita ideologie politica. Pentru ca, mai intai, trebuie sa definim termenii: ce inseamna, ce intelegem prin securitate sau risc de securitate nationala? Or, definirea acestor termeni este determinata de o anumita ideologie politica. In momentul in care afirmi: „coruptia este un risc pentru securitatea nationala” trebuie sa ai in vedere definirea termenilor, care nu se poate face fara ideologia politica aferenta, pentru ca aceasta le da un sens, o consistenta.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei este interesant prin incarcatura sa ideologica:

Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări.” (subl. mea)

Ambasadele SUA si Olandei au insistat pe principiul ca „toti oamenii sunt egali in fata legii”, care tine de o ideologie democratica, de un crez democratic. Spre exemplu, Ambasada Olandei a tinut sa precizeze: „Credem cu tărie că legea se aplică tuturor, în acelaşi fel”. De asemenea a mai precizat: „că România şi instituţiile sale „iau în considerare recomandările din rapoartele MCV””.

Raspunsul dat de Ambasada Germaniei cu privire la acest eveniment este usor, dar semnificativ, diferit si intr-o anumita masura neclar. In definitiv si la urma urmei ce inseamna acel: „fara limitari”? Nuanta este diferita fata de adagiul: „toti oamenii sunt egali in fata legii”. Se refera la „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România„, nu la oameni, nu la individ. Dar intr-o democratie activitatea oricarei institutii este limitata de lege. Pentru ca legea e cea care limiteaza nu numai activitatea unei institutii dar si actiunile umane. Daca activitatea unei institutii, oricare ar fi ea, nu ar fi limitata de lege, atunci ar urma ca institutia respectiva are puteri nelimitate si nu mai respecta nicio lege, nicio regula. Daca eu, ca simplu individ, nu sunt limitat de lege care imi interzice sa violez o femeie, de ce n-as viola una? Ar ramane la liberul meu arbitru sa decid. Acelasi lucru, extrapoland de la individ la institutii, se poate spune si despre o institutie: daca activitatea sa se desfasoara fara limitari, atunci decide dupa bunul plac. Dar daca cineva decide dupa bunul plac, nu inseamna ca decide drept, just. Cu atat mai mult e indoielnic faptul ca se poate implini justitia in felul acesta. Daca „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” se desfasoara „fara limitari” cine garanteaza ca toata actiunea acestora nu se transforma, nu s-ar putea transforma intr-una de politie politica? Dar in acest caz ar submina democratia.

Reactia ambasadelor straine a starnit si reactia unor cetateni:

Proteste în Capitală şi în mai multe oraşe din ţară faţă de votul pentru Şova

Se arata ca:

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea cererii DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova. Câteva sute de persoane au participat, în mai multe oraşe din ţară, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor.

Aproximativ o sută de persoane s-au adunat din nou la Universitate, vineri seară, pentru a protesta faţă de respingerea solicitării DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova.

Oamenii scandează „Vrem dreptate” şi „Fără imunitate” şi aproape toţi au venit cu foi pe care au scris mesaje precum: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlamentul ruşinii”, „Şi miruiţi, tot o să plătiţi”, „Nu şovăim” sau „Dan ş-o va lua”.

Şi miercuri seară, aproximativ 100 de persoane au protestat la Universitate faţă de avizul negativ dat, în aceeaşi zi, de senatori în cazul cererii procurorilor DNA de reţinere şi arestare a lui Dan Şova, precum şi în cazul cererii procurorilor DIICOT de începere a urmăririi penale faţă de Varujan Vosganian, pe 12 februarie.

Câteva sute de persoane, la proteste faţă de imunitatea parlamentarilor organizate în mai multe oraşe

Proteste faţă de imunitatea parlamentarilor şi de avizul negativ dat de senatori în cazul lui Dan Şova au avut loc, vineri seară, în mai multe oraşe din ţară, la Cluj, Sibiu sau Iaşi câteva sute de persoane scandând „Parlament penal, marş la Tribunal” şi „Şova nu uita, mirul nu te va salva”.

Peste 300 de oameni au participat, vineri, la Cluj-Napoca, la un miting în Piaţa Unirii şi la un marş prin centrul oraşului.

Protestatarii au avut pancarte cu mesaje precum „Jos Ponta, jos comunismul”, „Ponta nu uita, eşti mai rău ca Ebola”, „Vrem integritate, nu imunitate”, „DNA rupe mafia”, „Dan Ş-o va lua”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, „Chiar şi miruiţi, tot o s-o plătiţi”, „DNA curăţă politica”, „PSD egal Mafie” şi „Ponta nu uita, o să mergi la DNA”.

Marşul s-a desfăşurat pe traseul Piaţa Unirii – Bulevardul Eroilor – Prefectura Cluj – Bulevardul 21 Decembrie 1989 – Piaţa Unirii, participanţii scandând „Jos Ponta”, „Demisia”, „Afară, afară, cu PSD din ţară” şi „Jos Guvernul mafiot”.

Unul dintre protestatari a declarat că protestul a fost organizat faţă de imunitatea parlamentară de care profită unii aleşi, „cum este senatorul Dan Şova”.

„Este o bătaie de joc ce a făcut PSD în Senat la votul care îl privea pe Şova. Iar acesta s-a ascuns pur şi simplu în spatele imunităţii pentru a nu răspunde pentru faptele de corupţie. Ar fi trebuit să arate că e un bărbat politician, şi să îşi asume faptele, nu să demonstreze că e un politruc”, a spus acesta.

Printre participanţii la miting s-au numărat şi Adrian Papahagi şi deputatul PNL Radu Zlati.

Protestul s-a încheiat după o oră fără incidente.

O acţiune similară a avut loc şi la Sibiu, unde aproximativ 200 de persoane au protestat în centrul oraşului.

Manifestanţii au stat câteva zeci de minute în Piaţa Mare, apoi au plecat în marş pe bulevardul central din Sibiu.

Oamenii au scris pe foi de hârtie mesaje împotriva lui Dan Şova, a lui Victor Ponta, dar şi împotriva Parlamentului şi au scandat lozinci precum „Legi egale pentru toţi, nu frăţie între hoţi”, „Şova nu uita, mirul nu te va salva”, ”Jos, Ponta, jos, eşti un mincinos”, „Parlament de hoţi, ne-aţi furat pe toţi”, „Jos Ponta!”, „Nu şovăim, vrem dreptate”.

De asemenea, protestatarii au cerut alegeri anticipate şi demisia lui Victor Ponta.

Potrivit oficialităţilor din Sibiu, manifestarea nu a fost autorizată, iar participanţii au fost supravegheaţi de câteva echipaje de jandarmi şi poliţişti locali.

Şi la Constanţa, peste 50 de persoane s-au adunat în faţa Prefecturii, acestea ţinând în mâini foi A4 pe care scria „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA”, „Nu Parlamentului scut pentru hoţi”, „Peştele de la cap se împute, de la coadă se curăţă”, „Vrem dreptate pentru toţi”, „Jos hoţii”, „Jos ANAF”.

De asemenea, ei au scandat „România trezeşte-te”, „Jos Guvernul Ponta”, „Jos Guvernul mafiot”, „Jos Parlamentul”, „Jos imunitatea”.

Protestul a dura aproximativ o oră şi s-a desfăşurat fără incidente.

La Iaşi, aproximativ 60 de persoane au protestat în Piaţa Palatului din centrul oraşului, acţiunea fiind organizată de către Asociaţia M10.

Participanţii la protest au avut pancarte cu mesaje precum „Imunitatea creează pungaşi”, „Miruiesc parlamentari penali gratis”, „DNA, DNA curăţă politica”.

De asemenea, oamenii au scandat ”PSD partid de hoţi, ticăloşi şi mafioţi”, „Nu se mai poate, vrem anticipate”, „Ponta mincinos jos, jos, jos” şi „DNA să nu ne laşi, vino şi la noi la Iaşi”.

Traian Rînja, preşedintele Asociaţiei M10 Iaşi, le-a spus celor prezenţi că Parlamentul s-a transformat într-o ”peşteră de tâlhari”, el întrebând de ce parlamentarii cercetaţi de DNA se ascund în spatele imunităţii şi nu se duc în justiţie ca să-şi dovedească nevinovăţia.

Mitingul, care nu a fost autorizat, a fost supravegheat de mai mulţi jandarmi.

Senatorii au respins, miercuri, solicitarea procurorilor DNA pentru reţinerea şi arestarea senatorului PSD Dan Şova în dosarul privind contractele încheiate de firma sa de avocatură cu complexurile Turceni şi Rovinari.

Ulterior, Dan Şova a anunţat că a luat decizia de a se autosuspenda ”din toate funcţiile deţinute în cadrul PSD” şi a susţinut că votul din Senat îi va permite să se apere ”aşa cum se cuvine”, dacă dosarul său va ajunge în instanţă.

Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.

Ambasadele SUA, Marii Britanii, Olandei şi Germaniei, dar şi Comisia Europenă au criticat decizia, manifestând surprindere şi îngrijorare, şi atrăgând atenţia că România trebuie să respecte recomandările MCV şi în ceea ce priveşte imunitatea parlamentarilor.

Senatul nu a încuviinţat, miercuri, arestarea preventivă a lui Dan Şova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorităţii. Din cele 151 de vorturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Şova, au fost înregistrate 79 de opţiuni „pentru”, 67 „contra”, iar cinci voturi au fost anulate.

Chiar dacă majoritatea senatorilor prezenţi au votat „pentru”, cererea a fost respinsă pentru că nu a fost întrunit votul majorităţii senatorilor, potrivit Statutului senatorilor şi deputaţilor. Pe de altă parte, potrivit Constituţiei, hotărârile camerelor Parlamentului se adoptă cu majoritatea voturilor membrilor prezenţi.

Curtea Constituţională (CC) a fost sesizată de PNL privind decizia Senatului, urmând să analizeze sesizarea pe 8 aprilie.

Tot atunci, CC va discuta şi cererea preşedintelui Klaus Iohannis de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, şeful statului arătând că atitudinea legislativului în cazuri precum cel al lui Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.”

Daca vom privi cu atentie, protestele au fost ma mult impotriva PSD. Insa ceva nu e in regula, si anume in lozinci de genul: „Dan ş-o va lua”, „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”,”Parlament penal, marş la Tribunal”, „Ponta Ş-Ova lua/marş la DNA” etc. Nu spun ca trebuie sa fii un simpatizant al PSD, sau ca trebuie sa-l aprobi pe Ponta, pe Sova, sau sa-ti placa de Sova sau chiar sa fii de acord cu decizia Senatului, dar acesti oameni care au mers sa protesteze calca in picioare prezumtia de nevinovatie. Dimpotriva, ei prezuma vinovatia, inclusiv atacand Parlamentul: „Parlamentul adăpost pentru puşcăriaşii de lux”, „Parlament penal, marş la Tribunal”, lucru cu totul neconstitutional! Nu stiu cati dintre cei participanti la mitinguri s-au gandit ca in felul acesta, cu asemenea infierari, fac un atac la adresa Constitutiei, cu efect destabilizator asupra statului, inclusiv al statului de drept. Nemultumirea fata de clasa politica e una, dar ceea ce au facut acesti oameni, participanti la astfel de mitinguri, constituie un risc la siguranta nationala pentru ca au atacat Constitutia.

Sesizarea Curtii Constitutionale de catre Presedintele Iohannis este un lucru firesc:

Iohannis cere Curţii Constituţionale soluţionarea conflictului juridic dintre Parchet-CSM şi Parlament: Atitudinea Parlamentului în cazuri precum Şova a condus la un blocaj instituţional

Se arata ca:

Preşedintele Klaus Iohannis a trimis, joi, preşedintelui CC o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Ministerul Public şi Parlament, arătând că atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan Şova a condus la un blocaj instituţional.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului solicită Curţii Constituţionale să constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

În scrisoarea preşedintelui Klaus Iohannis se arată că „atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Şova a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie”, menţionează sursa citată.

SCRISOAREA INTEGRALĂ A PREŞEDINTELUI CĂTRE CC

În documentul adresat preşedintelui CC, Augustin Zegrean, preşedintele Iohannis menţionează că, în conformitate cu prevederile art. 72 alin. (2) din Constituţie, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiţiei, potrivit legii, cu cereri de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi şi senatori în dosare ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie.

„La data de 25 martie a.c., pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor a fost înscrisă cererea de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive a deputatului Theodor-Cătălin Nicolescu aprobată cu 174 de voturi pentru şi 99 de voturi împotrivă, hotărârea fiind adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (2) din Constituţie. La aceeaşi dată, pe ordinea de zi a Senatului au fost înscrise două cereri de încuviinţare a reţinerii şi arestării preventive pentru doi senatori, respectiv pentru Darius Bogdan Vâlcov şi Dan-Coman Şova. Supusă la vot, cererea referitoare la domnul Darius Bogdan Vâlcov a întrunit 97 de voturi pentru şi 48 de voturi împotrivă, 5 fiind anulate, iar hotărârea a fost adoptată în conformitate cu prevederile Art. 76 alin. (1) din Constituţie; supusă la vot, cererea referitoare la domnul senator Dan-Coman Şova a primit 79 de voturi pentru, 67 de voturi contra şi 5 anulate şi, motivat de faptul că nu a întrunit voturile senatorilor, această cerere a fost respinsă. Aplicarea diferită a normelor legale şi regulamentare referitoare la majoritatea necesară încuviinţării acestor cereri a creat un statut juridic diferenţiat între deputaţi şi senatori, fapt ce contravine prevederilor Art. 69-72 coroborate cu cele ale Art. 65 alin. (2) lit. j) şi ale Art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie, republicată, ce consacră un statut nediferenţiat deputaţilor faţă de senatori. În mod concret, în timp ce la Camera Deputaţilor, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor deputaţi s-a hotărât, potrivit Art. 195 alin. (8) din Regulament, cu votul majorităţii deputaţilor prezenţi, la Senat, asupra cererilor de încuviinţare a reţinerii şi/sau arestării preventive a unor senatori s-a hotărât, potrivit Art. 173 din Regulamentul Senatului, cu votul majorităţii senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menţionate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării”, se precizează în document.

Preşedintele solicită Curţii Constituţionale să se pronunţe asupra existenţei unui conflict juridic de natură constituţională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „generat de omisiunea celor două Camere ale Parlamentului de a pune de acord dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, şi ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituţie, republicată”.

„Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, noţiunea de conflict juridic de natură constituţională constă în «acte sau acţiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri, atribuţii sau competenţe, care, potrivit Constituţiei, aparţin altor autorităţi publice, ori omisiunea unor autorităţi publice, constând în declinarea competenţei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaţiile lor» (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituţională în vederea soluţionării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiţii, respectiv: a) conflictul să fie între autorităţi publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituţională”, se mai arată în cererea aresată CC.

În document se menţionează de asemenea că autorităţile enunţate, respectiv Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parlamentul, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, sunt autorităţi publice, fiind reglementate în Titlul III „Autorităţile publice” din Constituţie.

„Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacţiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispoziţiile Legii fundamentale”, continuă sursa citată.

În document se precizează şi faptul că, în ceea ce priveşte cererile de reţinere, arestare sau percheziţie a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăşte asupra cererii cu votul majorităţii membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, potrivit cărora Camera hotărăşte asupra cererii cu votul secret al majorităţii membrilor prezenţi.

„Prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituţională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În acelaşi sens, menţionăm şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 990/2008 privind constituţionalitatea dispoziţiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituţională a constatat neconstituţionalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menţionate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorităţii senatorilor prezenţi, întrucât Constituţia nu prevede în această situaţie o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

Şeful statului mai spune în scrisoarea adresată preşedintelui CC că „obligativitatea deciziilor Curţii Constituţionale (exprimate, în cazul de faţă, şi printr-o jurisprudenţă constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispoziţiile Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, obligaţia de respectare a acestora de către toate autorităţile publice, pe cale de consecinţă, Parlamentul avea obligaţia de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligaţia de a modifica şi Art. 173 din regulamentul propriu de organizare şi funcţionare”.

„În consecinţă, conflictul ivit este unul de natură constituţională, purtând asupra competenţelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) şi ale Art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a ţării, avea obligaţia constituţională de a modifica dispoziţiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluţionarea cererilor de încuviinţare a reţinerilor şi arestării preventive a unui deputat faţă de un senator şi a condus la un blocaj instituţional prin imposibilitatea desfăşurării procedurilor judiciare şi a înfăptuirii actului de justiţie. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esenţă neconstituţională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanţelor de judecată/procurorului de a se pronunţa asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reţinerii în condiţiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecăţii, şi a fost încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, precum şi cel al obligativităţii unui comportament loial al autorităţilor publice faţă de Constituţie”, se arată în document.

Preşedintele solicită să se constate existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte şi Parlamentul României, respectiv Camera Deputaţilor şi Senatul, pe de altă parte, „conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispoziţiile legale cu Constituţia în ceea ce priveşte majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviinţare a cererilor de reţinere/arestare a unui deputat/senator, cu consecinţa blocării activităţii puterii judecătoreşti”.

De asemenea si PNL a facut o sesizare la Curtea Constitutionala:

PNL sesizează Curtea Constituţională, privind decizia Senatului în cazul lui Şova

Se arata ca:

PNL a decis să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la decizia Senatului de a respinge cererea DNA de reţinere şi arestare preventivă în cazul lui Dan Şova, a anunţat prim-vicepreşedintele Ludovic Orban, care a precizat că sesizarea va fi depusă vineri.

Orban i-a transmis şi un mesaj lui Dan Şova: ”Şova, nu scapi nici în gaură de Ponta!”.

Prim-vicepreşedintele PNL a arătat că sesizarea PNL va fi depusă în cursul zilei de vineri la Curtea Constituţională, având peste 40 de semnături ale senatorilor PNL, în numele cărora se va sesiza neconstituţionalitatea, în urma deciziei luate de Senat, în cazul cererii DNA privind reţinerea şi arestarea lui Dan Şova.

”Sesizarea de neconstituţionalitate pe care o adresăm Curţii Constituţionale are practic două capete de cerere. Primul, cerem neconstituţionalitatea articolului 173 din Regulamentul Camerelor, în care se prevede că Senatul hotărăşte cu votul secret al majorităţii membrilor săi. În al doilea capăt de cerere, solicităm CC să constate neconstituţionalitatea deciziei Senatului privitor la rezultatul votului în cazul Şova şi să decidă că s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea cererii formulate de ministrul jusitiţiei, număr necesar stabilit conform Articolului 76 din Constituţia României, care prevede că hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritatea senatorilor şi deputaţilor prezenţi”, a explicat Ludovic Orban.”

Insa in articolul de mai sus, legat de proteste, se arata ca:

„Preşedintele Klaus Iohannis afirma, după ce Senatul a respins cererea DNA de arestare a lui Şova, că nu poate trece cu vederea faptul că Parlamentul a blocat iar o cerere a justiţiei, arătând că, într-un stat de drept, nimeni nu este mai presus de lege, iar Parlamentul nu se poate erija în instanţă.”

aratand in felul acesta spiritul in care s-au facut aceste contestatii la Curtea Constitutionala. Trebuie totusi spus ca daca Parlamentul nu se poate erija in instanta, nici DNA nu se poate erija in instanta. Or, daca ne referim la instanta, ne referim la autoritatea judecatoreasca. Este foarte important, dupa parerea mea, sa intelegem un lucru: Ambasada Germaniei s-a referit la: „activitatea instituţiilor care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România să se poată desfăşura fără limitări” si nu la autoritatea judecatoreasca, care da un verdict, conform legii, normelor si filozofiei dreptului, intr-un anumit caz. De aceea ar trebui ca un judecator sa hotarasca arestarea preventiva, pe baza probelor prezentate de Parchet, dupa audierea argumentelor Apararii. In acest caz Senatul, spre exemplu, nu s-ar mai putea opune unei hotarari judecatoresti de arestare preventiva. Pentru ca una sunt „instituţiile care sprijină, protejează şi dezvoltă în continuare statul de drept în România” si altceva este autoritatea judecatoreasca, reprezentata printr-un judecator, intrucat arestarea preventiva implica lipsirea de libertate a subiectului, dar, in conditiile actuale de la noi, nu rezulta ca subiectul ar fi vinovat. Alina Bica, de pilda, e tinuta de 4 luni in arest preventiv, dar nu rezulta ca ar fi vinovata. Arestul preventiv ar trebui intemeiat pe o hotarare judecatoreasca, pentru ca numai aceasta poate judeca impartial, deci drept. Pentru ca nu e drept sa lipsesti de libertate 4 luni de zile pe cineva fara sa stii daca acel cineva e vinovat sau nu. Altminteri se deschide calea nu catre statul de drept, ci catre cel nedrept in care arestarea preventiva capata interpretari politice si nu de drept.

Ma uit in dictionar la cuvantul judecator. Observ ca in dictionarele actuale nu e termenul de judecator de instructie. In schimb, in dictionarele din 1929 si 1939 figura acest termen:

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor.” – Sursa: Șăineanu, ed. a VI-a (1929)

Judecător, de instrucțiune saŭ judecător instructor, care cercetează crimele și delictele, pune să se aresteze prevenițiĭ și adună probele relative la cauza lor. – Sursa: Scriban (1939)

Asa cum noi ar trebui sa avem nu institutia mediatorului ci a judecatorului de pace (de ocol), cum era pe vremuri. Pentru ca judecatorul de pace are competenta necesara, formula judecatorului de pace nu admite impostorii!

Ce observam? Ca nu DNA trebuie sa cerceteze crimele si delictele si sa puna „să se aresteze prevenițiĭ și sa adune probele relative la cauza lor„, ci judecatorul de instructiune. Or, rolul judecatorului de instructiune e luat acum de catre DNA, care nu are competenta necesara pentru astfel de lucruri – observam ca judecatorul de instructiune „cercetează crimele și delictele” -, o stare de fapt care nu ne duce intr-o formula democratica. Dimpotriva! Aminteste de comunism, de anii ’50!! De arestarile de atunci! Mai mult decat atat, genereaza mitinguri in care se striga lozinci ce sunt impotriva Constitutiei, lucru ce se constituie intr-un risc la siguranta nationala. Ajungem sa vorbim de binomul SRI-DNA, binom totalmente nedemocratic. Si chiar mai mult decat atat: deschide calea spre riscul unor presiuni din exterior care ar putea sa submineze democratia si chiar statul de drept sub pretextul sprijinirii acestora.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 28, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 15 comentarii

Despre sanctiunile impuse Rusiei…

Laurent Fabius: „Mi se pare că există câţiva oligarhi ruşi în Londra”

Gandul

Standardele duble ale Marii Britanii în faţa Rusiei. „Londongrad”, oraşul captiv al oligarhilor. ANALIZĂ GÂNDUL

Se arata ca:

În contextul acuzaţiilor venite atât din partea SUA, cât şi a statelor baltice, Poloniei sau României, că Uniunea Europeană nu este în stare să acţioneze ca un front unit, cu reacţii puternice în faţa agresiunilor şi încălcărilor de norme internaţionale ale Rusiei, caii de bătaie preferaţi de multă lume sunt Franţa şi Germania, cele două mari puteri care continuă să întreţină relaţii comerciale şi chiar militare cu Rusia, în ciuda sancţiunilor pe care UE le propovăduieşte. O altă mare putere europeană aflată în aceeaşi situaţie, de duplicitate faţă de Rusia, este însă şi Marea Britanie, care în mod paradoxal se află deseori în corul criticilor pe această temă, împotriva Franţei şi Germaniei. Londra a devenit un ultimii ani un paradis fiscal şi investiţional pentru oligarhii Rusiei, iar bunăstarea economiei britanice a ajuns să se bazeze periculos de mult pe investiţiile ruseşti şi pe influxul de capital asigurat de ei. Sancţiunile împotriva capitalului lor ar lovi puternic regimul lui Putin, însă Londra îşi merită pe bună dreptate porecla de “Londongrad” şi refuză să le promoveze.

Partenerii NATO de peste Ocean, dar şi din centrul şi Estul Europei – balticele, Polonia sau România, au ajuns să critice din ce în ce mai vehement Uniunea Europeană pentru faptul că nu reuşeşte să acţioneze unit şi puternic în faţa agresiunilor Rusiei în Ucraina, prin sancţiuni şi embargouri care să afecteze cu adevărat interesele Moscovei. Mai mult, mari puteri europene precum Franţa şi Germania continuă chiar să aibă relaţii comercial-militare cu Rusia – Franţa nu vrea să renunţe la contractul de 1,2 miliarde de euro prin care livrează Rusiei două nave de război Mistral (prima, Vladivostok, fiind gata şi urmând să fie trimisă în Rusia la toamnă), în timp ce Germania, deşi a suspendat contracte de export de armament către Rusia, a încheiat deja construcţia unei baze militare supermoderne de antrenament lângă Kazan. Ele nu sunt însă singurele puteri europene care practică această duplicitate faţă de Rusia – pe de o parte nevoia de sancţiuni împotriva Moscovei, pe de alta cultivarea relaţiilor comerciale şi militare cu ea. Marea Britanie practică acelaşi joc.

Acest lucru l-a remarcat miercuri, neiertător, şi ministrul de Externe al Franţei, Laurent Fabius, care a replicat că britanicii ar trebui să îşi vadă de problemele din propria ogradă. Replica şefului diplomaţiei de la Paris a venit după ce premierul britanic David Cameron a spus, referindu-se la contractul Mistral, că vânzarea de nave militare către Rusia, după doborârea cursei de pasageri malaeziene în estul Ucrainei, ar fi “de neconceput”.

“Englezii, mai ales, au fost foarte plăcuţi, ca să spun aşa, spunând ‘noi nu am face niciodată aşa ceva’. Însă eu le-am spus dragilor mei prieteni britanici, hai să vorbim despre sectorul financiar. Mi se pare că există câţiva oligarhi ruşi în Londra”, a declarat Laurent Fabius, după întâlnirea miniştrilor de Externe de la Bruxelles.

Tot acum, a ieşit la iveală faptul că Marea Britanie continuă să opereze licenţele de export de armament către Rusia, în ciuda retoricii din Downing Street 10, care cere sancţiuni mai dure împotriva Rusiei. Un grup parlamentar care supraveghează exporturile militare a anunţat că Marea Britanie are 251 de licenţe de export de armament către Rusia, în valoare de peste 165 milioane de euro, care includ puşti cu lunetă, armament de mici dimensiuni, muniţii, protecţii antiglonţ, echipament de comunicaţii militare.

Marea problemă din ograda Londrei este însă acapararea sectorului financiar şi a unei mari părţi din fluxul de capital de către bogătaşii Rusiei, mare parte din ei apropiaţi ai regimului Vladimir Putin şi îmbogăţiţi de pe urma sa. Iar Londra nu pare dispusă să o rezolve sau măcar să o folosească pe post de instrument de presiune la adresa Moscovei. Un scandal diplomatic imens în acest sens a fost provocat de publicarea notiţelor unui consilier al premierului David Cameron, care arătau că Marea Britanie “nu va închide centrul financiar al Londrei pentru ruşi”.

Oligarhii ruşi, refugiaţii de lux din “Londongrad”

În perioada recentă, City-ul din Londra a devenit centrul financiar european preferat de marii deţinători de capital din lume, din cauza reglementărilor care îi favorizează. În schimb, Marea Britanie a ajuns să se bazeze pe investiţiile lor pentru a face economia britanică să meargă mai bine.

Marea Britanie a folosit încă de pe vremea lui Margaret Thatcher, în mod ciclic, un model economic bazat pe cheltuiala consumatorilor, alimentată prin îndatorare, alături de un boom imobiliar subvenţionat de stat, iar capitalul pe care s-a bazat acest model a fost atras în Marea Britanie prin arbitraj internaţional – reglementări laxe ale produselor financiare din City, scutiri de taxe pentru rezidenţii străini bogaţi, un sistem legal atractiv pentru marii proprietari şi taxe foarte mici pentru proprietăţi, arată o analiză Foreign Affairs.

“Prezentând Londra ca pe un loc unde oligarhii pot investi şi cheltui banii fără prea multe întrebări, guvernul britanic este acum prea speriat să conteste aceste privilegii, de frica inversării fluxului de capital”, arată analiza respectivă.

Un avantaj imens oferit de britanici investitorilor şi de care ruşii au profitat din plin sunt vizele de reşedinţă. Marea Britanie oferă vize pe trei ani, de tip “investitor”, pentru persoanele care investesc peste un milion de lire sterline în bonduri guvernamentale. După doi ani, aceşti investitori pot achiziţiona proprietăţi de reşedinţă în Marea Britanie, în valoare de până la 10 milioane de lire sterline, dacă şi-au păstrat bondurile guvernamentale în portofoliu. Oligarhii ruşi sunt cei care au profitat cel mai mult de aceste facilităţi – 433 de ruşi au primit astfel de vize britanice, între 2008 şi 2013, conform The Economist. Ruşii sunt urmaţi de chinezi, cu 419 investitori de mare calibru care au obţinut viza britanică de investitor.

Cifrele vorbesc de la sine în ce priveşte relaţia bogătaşilor Rusiei cu Marea Britanie, mai arată The Economist. 8,3% din elevii nebritanici ai şcolilor private erau ruşi în 2013, ceea ce ar însemna până la 60 de milioane de lire sterline anual doar din taxele de şcolarizare plătite de ruşi. Numărul elevilor ruşi s-a dublat din 2009 până în prezent, în Regat. Cei mai avizi cumpărători de proprietăţi de lux în Londra sunt tot ruşii, care cheltuiesc în medie peste 6 milioane de lire sterline pe an, constituind 4% din clienţii de lux ai acestor proprietăţi. Cifra nu pare mare, însă mulţi clienţi preferă să cumpere prin interpuşi, de multe ori firme din paradisuri fiscale precum Insulele Virgine Britanice. Aici, ruşii sunt clienţi fideli, constituind 15-20% din clientela care îşi creează firme paravan. Ei sunt urmaţi de chinezi în această activitate.

Ruşii preferă bursa din Londra mai mult decât oricare altă bursă străină – aproape 30 de mari firme ruseşti, cu o valoare de piaţă de 260 de miliarde de lire sterline, sunt cotate la bursa din Londra, iar alte zeci folosesc alte pieţe financiare londoneze. Din 1996 până în prezent, s-au vândut acţiuni ruseşti în valoare de 46 de miliarde de dolari, pe bursa londoneză, conform unui studiu citat de The Economist.

Avocaţii comerciali din Londra au ajuns să trăiască de pe urma ruşilor, care constituie cea mai mare parte a clientelei. Ei plătesc şi cel mai bine – în medie 1.500 de lire sterline pe oră, conform revistei The Lawyer. Spre exemplu, cazul Roman Abramovici contra Boris Berezovsky a generat costuri legale de aproximativ 100 de milioane de lire sterline, avocatul lui Abramovici având o taxă de succes cuprinsă între 3 şi 10 milioane de lire.

Procentul din economia britanică deţinut de cei mai puternici 100 de bogaţi din ţară este depăşit doar de cel din SUA, iar acest lucru are implicaţii politice serioase, pentru că este disproporţionat.

Deşi numeric ruşii nu sunt covârşitori în Londra – la recensământul din 2011 s-au declarat doar 26.603 vorbitori de rusă (spre comparaţie vorbitorii de arabă depăşeau 70.000), proporţia lor în rândul marilor deţinători de capital este extrem de importantă.

Doi dintre primii cinci cei mai bogaţi oameni din Marea Britanie sunt ruşi. Cel mai bogat britanic este rusul Alişer Usmanov, cu o avere estimată la peste 13 miliarde de lire sterline. Usmanov este un afacerist şi industriaş în imperiul căruia se numără Metalloinvest, cel mai mare producător de minereu de fier din Rusia, mail.ru, cea mai mare companie de internet rusească, sau compania de telefonie MegaFon, listată la bursa din Londra. Usmanov deţine proprietăţi imobiliare ultraluxoase britanice, precum palatul Sutton Place sau un conac de 48 de milioane de lire sterline în nordul Londrei, dar şi majoritatea acţiunilor din clubul londonez de fotbal Arsenal.

Locul cinci al bogătaşilor Marii Britanii este ocupat de Roman Abramovici, cu o avere estimată la peste 9 miliarde de lire sterline. Patronul clubului de fotbal londonez Chelsea şi deţinătorul unui imperiu clădit pe afaceri cu petrol şi aluminu rusesc, el este apropiat de preşedintele Vladimir Putin, acesta bazându-se deseori pe sfaturile sale.”

Merkel nu vroia noi sanctiuni impotriva Rusiei inca de acum o luna

Iata ce ne arata un articol din Romania Libera, datat 4 iunie a.c.:

Merkel nu vrea noi sancțiuni împotriva Rusiei

Se arata ca:

„Cancelarul german Angela Merkel s-a prezentat miercuri în fața Bundestagului, înainte de a pleca la summitul G7 de la Bruxelles, și a insistat asupra faptului că adoptarea de noi sancțiuni împotriva Rusiei ”nu este de dorit” și că ușa dialogului cu Moscova trebuie păstrată deschisă pentru soluționarea crizei ucrainene, consemnează agenția EFE, preluată de Agerpres.

În intervenția sa, Angela Merkel i-a cerut președintelui rus Vladimir Putin să ”renunțe la calea confruntării” și să revină pe cea a ”cooperării”. ”Putin trebuie să-și folosească influența pe care o are față de trupele proruse” pentru ca acestea să înceteze agresiunile în estul Ucrainei, unde situația este dramatică, după cum a spus chiar cancelarul german.

Surse guvernamentale de la Berlin au avansat încă de marți ideea că la summitul G7 nu se vor conveni noi sancțiuni împotriva Rusiei. După acest summit, Angela Merkel se va deplasa în Franța, unde va participa alături de mai mulți lideri europeni și de președintele american Barack Obama la ceremoniile dedicate debarcării aliaților în Normandia cu 70 de ani în urmă. Cu această ocazie, ea va avea o întrevedere și cu președintele Putin.”

Mistral…

Mistral a „zburat” sancțiunile UE împotriva Rusiei

Se arata ca:

Miniștrii de Externe ai Uniunii Europene nu au reușit să se înțeleagă, marți, asupra unui nou set de sancțiuni împotriva Rusiei, în pofida presiunilor Marii Britanii, Suediei și așa-numitelor state din Estul Europei. Prin „statele din Estul Europei” se înțelege Polonia și statele baltice. Poziția ministrului Titus Corlățeanu este neclară. Olanda, în pofida faptului că a fost principala victimă a atacului asupra Zborului MH17, a avut o atitudine ambiguă.

Citește si: Zborul MH17: Compania Malaysia Airlines a colaborat cu agenţia de PR a lui Putin

Miniștrii de Externe ai UE au convenit, așa cum sună comunicatul MAE, să aprobe un „pachet substanţial de măsuri restrictive. Miniştrii au aprobat extinderea criteriului de listare, pentru a include entităţi și persoane care contribuie la subminarea integrităţii teritoriale şi a suveranităţii naţionale a Ucrainei.

De asemenea, au decis accelerarea adoptării de măsuri la adresa persoanelor şi entităţilor care acordă sprijin material şi financiar acţiunilor care ţin de anexarea ilegală a Crimeii şi destabilizarea părţii de est a Ucrainei, respectiv formularea de noi restricţii la investiţiile în Crimeea. Totodată, miniştrii au mandatat Consiliul şi Comisia Europeană să finalizeze pregătirile pentru adoptarea de noi măsuri sancţionatorii, care să acopere, printre altele, sectorul apărării, inclusiv produsele cu dublă utilizare, cel al tehnologiei de vârf, inclusiv în domeniul energetic, precum şi accesul la piaţa de capital.”

Acest rezultat a fost un compromis. Statele care au forțat extinderea sancțiunilor, în frunte cu Marea Britanie, au cerut în mod explicit un embargo asupra livrărilor de armament. Această solicitare s-a lovit de opoziția fermă a Franței, care are un contract în valoare de 1,2 miliarde euro pentru livrarea a două nave de asalt de tip Mistral Rusiei, iar 400 de militari ruși se pregătesc în portul Saint-Nazaire pentru manevrarea primeia din cele două nave, Vladivostok.

Citește si: Malaysia Airlines a pierdut, în patru luni, două avioane Boeing. 537 de oameni au murit în cele două tragedii aviatice

Singura concesie pe care a făcut-o președintele Francois Hollande a fost că „ar fi posibil ca cea de-a doua navă, Sevastopol, să nu mai fie livrată. Între timp, ministrul de Externe Laurent Fabius și șeful socialiștilor francezi s-au dezlănțuit împotriva „ipocriziei” britanicilor, care adăpostesc „oligarhi ruși și banii lor”.

Comisia Europeană și Serviciul Extern au termen până joi să formuleze termenii sancțiunilor, ceea ce este o veste bună, pentru că, de obicei, Comisia tinde să fie mai fermă decât statele membre. Potrivit fostului ministru de Externe, Teodor Baconschi, „De la constituirea lui, Serviciul European de Acțiune Externă a abordat numai conflicte din vecinătatea sudică a UE: lumea arabă, cu diferitele sale convulsii, pirateria din Marea Roșie, catastrofe umanitare în Haiti, conflicte civile în Africa Subsahariană. Rusia și politica ei de expansiune nu au figurat niciodată pe agendă, de cât sub forma ”constructivă” a Parteneriatului Estic. Toată lumea – la nivelul Comisiei și al Consiliului, dar și în reuniunile ministeriale sectoriale – a recitat încântată mantra ”resetării” relațiilor cu Federația Rusă, puternic încurajată și de americani”.

Chiar dacă anexarea Crimeii și războiul hibrid din Estul Ucrainei sunt deja evidențe, inerția vechii atitudini conciliante, ”business-oriented”, este foarte mare. Nu aș vorbi despre un eșec al ultimei reuniuni CAG-CAE, întrucât miniștrii vin deja cu mandate pline de linii roșii: acolo nu se poate fixa decât cel mai mic numitor comun al intereselor celor 28 față de Moscova. Interese diverse, sau chiar divergente.

Citește si: Două avioane de vânătoare, doborâte în estul Ucrainei

În acel format nu putea rezulta nimic spectaculos. Notez totuși profilarea, pe lista sancțiunilor de gradul 3, a unor ”entități”, ceea ce ne scoate din folclorul diplomatic al unor simple ”personae non gratae” și ne aduce pe terenul unor lovituri economice de substanță, legate de bănci, programe interguvernamentale cu finanțare BERD-BEI sau de accesul pe piața de capital. Dacă se aplică asemenea măsuri, regimul lui Putin va cunoaște dificultăți externe – și interne – ceva mai accentuate.”

Baconschi a fost ambasador la Paris și este francofil. Dar esența rupturii dintre europeni este clară. Pe de o parte, Franța, Italia și țările care depind de Rusia energetic și comercial, de partea cealaltă statele est-europene, cu sprijinul puternic al Marii Britanii, Suediei și, mai discret, al Finlandei.

Băsescu a amintit în declarația de luni că valorile europene primează în fața celor comerciale. Băsescu pare să fi pierdut această rundă. Țara care părea crucială chestiunea sancțiunilor. Olanda, care a pierdut 193 de cetățeni în atacul asupra Zborului MH17 a avut o poziție slabă. Potrivit canadienilor de la Globe and Mail, o explicație poate fi faptul că Shell, cea mai mare companie olandeză, are interese uriașe în Rusia, care afectează veniturile companiei și fondurile de pensii ale olandezilor, care au investit foarte mult în Shell.

Citește si: Analiză Stratfor: “Poate Putin supravieţui?”

Poziția Olandei a alarmat Washingtonul într-atât încât ieri, președintele Barack Obama l-a sunat pe premierul olandez. Mark Rutte, pentru a discuta despre sancțiunile împotriva Rusiei. Astăzi, la reuniunea ambasadorilor statelor membre la UE vom vedea cu ce rezultat. „

Sanctiunile…

15 personalități și 18 companii și instituții, adaugate pe lista SANCȚIUNILOR care vizează Rusia

Se arata ca:

15 personalităţi şi 18 entităţi acuzate de susţinerea separatiştilor din estul Ucrainei, au fost adăugate de UE pe lista sancțiunilor care vizează Rusia. Cele 18 entităţi sunt nouă companii şi nouă instituţii, informează Mediafax.

Decizia a fost luată în cursul unei reuniuni a ambasadorilor celor 28 de state membre ale Uniunii Europene.

Lista cu persoanele şi entităţile vizate de sancţiuni va fi prezentată public până la sfârşitul săptămânii.”

Efectul…

Efectul de bumerang al sancțiunilor: Europenii, speriați că rușii cheltuie mai puțin din cauza devalorizării rublei

Se arata ca:

„”Conflictul din Ucraina afectează industria turistică din Germania și din restul Europei. Ne îngrijorează mai mult devalorizarea rublei în raport cu moneda unică europeană, decât diminuarea fluxului de turiști dinspre Federația Rusă. Un lucru este cert, turiștii ruși au cheltuit în Germania mai puțin decât până acum”, a spus Alla Belikova, șefa biroului de la Moscova a Organizaţiei Germane pentru Turism, în cadrul conferinței de presă ce a avut loc la Bremen, oraș ce a găzduit cea de-a 40-a ediție a celui mai mare târg de turism pentru incoming din Germania. Evenimentul a reunit peste 1000 de participanți de pe toate continentele și a fost mediatizat de aproximativ 130 de jurnaliști din toată lumea.

Unul dintre primele efecte ale sancțiunilor impuse Rusiei de comunitatea internațională a fost devalorizarea rublei în raport cu principalele valute.

Belokova a arătat că estimările Organizaţiei Germane pentru Turism indică faptul că, în 2014, fluxul turistic dinspre Rusia va fi la același nivel ca în 2013, însă încasările vor fi mai mici din cauza devalorizării rublei.

”Chiar dacă UE și SUA au impus anumite restricții Rusiei, vizele nu le obținem foarte greu. În câteva zile, cel mult o săptămână primim viză Schengen. Cel mai ușor le eliberează ambasada Greciei și cel mai dificil cea a Marii Britani. Costă aproximativ 60 de euro”, îmi explică Ivan, unul din ziariștii ruși prezenți la târgul de la Bremen. Iar colega sa, Anna, este convinsă că turiștii ruși nu vor fi împiedicați să intre în spațiul comunitar: ”Industria turistică europeană are mai mare nevoie de ruși decât are nevoie turismul rusesc de vizitatorii europeni”.

Însă, Olesia, reprezentanta uneia dintre cele mari agenții de turism de la Moscova, specializată pe turism extern, este de altă părere. ”O avea nevoie Europa de banii rușilor, dar și noi avem nevoie de banii vizitatorilor europeni. Agenția pentru care lucrez din asta trăiește”, spune aceasta.

Italia oferă vize gratuite rușilor

Câteva state europene au anunţat că vor simplifica procedurile privind acordarea vizelor pentru turiştii ruşi înaintea începerii sezonului estival. Italia este una dintre ele. Astfel, vizele vor fi eliberate gratis pentru turiştii ruşi care vor să participe la festivalul estival de operă de la Macerata sau la expoziţia pentru comemorarea a 450 de ani de la moartea lui Michelangelo, care va fi organizată între 14 mai şi 28 septembrie la Roma, a declarat ambasadorul italian în Rusia, Cesare Maria Ragaglini.

În plus, de vize cu intrări multiple vor beneficia specialiştii din industria turistică, studenţii sau participanţii la diferite târguri şi evenimente organizate în Italia.

Grecia este o altă ţară europeană care a decis să simplifice procedurile de acordare a vizelor pentru ruşii care doresc să o viziteze.

Înaintea începerii sezonului estival, reprezentanţii Asociaţiei Touroperatorilor din Rusia (ATOR) au solicitat în scris consulatelor ţărilor care sunt destinaţiile preferate de vacanţă ale ruşilor, să explice care sunt regulile pentru obţinerea vizelor şi ce anume s-a schimbat. După introducerea sancțiunilor de către statele europene și SUA, ATOR face un lobby susținut pe lângă ambasadele statelor respective astfel încât să nu se impună restricții în ceea ce-i privește pe turiștii ruși care doresc să călătorească peste hotare.

La rândul său, guvernul rus a aprobat o lege prin care facilitează acordarea vizelor pentru cetăţenii străini. Facilitățile se vor acorda doar cetățenilor statelor care vor simplifica la rândul lor obținerea vizelor pentru cetățenii rușii. Executivul de la Moscova a decis să reducă numărul documentelor pentru cetăţenii străini care vor să obţină viză turistică. De asemenea, viza va fi valabilă şase luni şi nu 30 de zile ca până acum. Cabinetul rus planifică să facă aceste vize multiple.

”Pentru străini este mai ușor să obțină viză pentru Rusia dacă vin în grup și nu individual. Explicația este simplă: mentalitatea funcționarilor noștri nu s-a schimbat. A rămas aceeași ca pe vremea Uniunii Sovietice. Ei cred că poți controla mai ușor un grup decât indivizi care vin pe cont propriu”, îmi spune Ivan.

Turiștii ruși, cei mai buni clienți

Germania este a doua destinație turistică preferată de europeni, după Spania, conform Organizaţiei Germane pentru Turism. După numărul de înnoptări, în 2013, pe primul loc s-au situat olandezii, urmați de elvețieni și americani. Rușii au ocupat abia a zecea poziție. Clasamentul se inversează însă atunci când vine vorba despre încasări. Cei mai mulți bani au fost cheltuiți în Germania de turiștii ruși, urmați de elvețieni, cei britanici și polonezi. Nu este de mirare deci că statele europene, dar și cele asiatice și SUA se bat pentru a atrage clienți din Federația Rusă.

”Rusia nu este numai o destinaţie care atrage tot mai mulţi vizitatori străini, ci şi o mare emiţătoare de turişti care călătoresc în întreaga lume, cu bugete foarte mari. În România vin în fiecare an aproximativ 30.000 de turişti ruşi”, explică Gheorghe Fodoreanu, proprietarul agenţiei de turism Invitation România Travel.

De aceea, Sorin Nicolescu, patronul companiei de turism Olimpic Internaţional consideră că este important pentru România să acorde mai ușor vizele. ”Riscăm să-i pierdem de clienţi şi pe ruşi şi pe ucraineni. Iar un studiu recent al IATA arată că, în 2020, 50 de milioane de turişti ruşi vor călători anual în străinătate. De asemenea, numărul turiştilor chinezi peste hotare va depăşi 200 de milioane”, explică Nicolescu.”

Pozitia Presedintelui Basescu

HotNews

Traian Basescu: Rusia e partenerul teroristilor in uciderea a 298 de persoane aflate la zborul Malaysia Airlines, in Ucraina. Cu cat UE intarzie sanctiunile economice, cu atat va plati mai scump entuziasmul lui Vladimir Putin de a-si recuceri imperiul URSS

Se arata ca:

Presedintele Traian Basescu a atacat luni in termeni duri lipsa de fermitate a unor tari din Uniunea Europeana, care nu au impus rapid sanctiuni dure impotriva lui Vladimir Putin, acuzand faptul ca au fost puse in prim plan chestiunile economice, si nu valorile pe care se fondeaza UE. Basescu a atacat dur si Rusia, calificand-o drept „partener al teroristilor, prin sprijin politic, cu personal calificat, cu armament de toate categoriile, inclusiv greu”.

„Pentru ca nu l-am descurajat la timp pe Putin, pentru ca in estul Europei se desfasoara un conflict alimentat de Rusia politic, cu oameni si echipamente militare, joi dupa-amiaza au murit 192 de europeni. Oare daca noi, in Consiliu, eram fermi si puneam valoarea omului deasupra a orice, nu am fi putut lua masurile de descurajare in timp util?”, s-a intrebat seful statului, intr-o declaratie de presa in care a prezentat pozitia oficiala a Romaniei.

„Azi e Ucraina, se ajunge la granita balticilor, a Poloniei, a Romaniei. Nu cumva avem riscul sa fie mai importante comandamentele economice decat solidaritatea cu statele din flancul estic?”, a continuat acesta.

Traian Basescu a pledat pentru sanctiuni „aspre, economice, care sa descurajeze lejeritatea cu care Rusia alimenteaza conflictul generat de teroristi in estul Ucrainei”, iar „Europa trebuie sa vina in practica la valorile ei reale pleacand de la valoarea cea mai importanta, oamenii”.

In opinia sa, sanctiunile economice trebuie impuse chiar daca UE va avea „pierderi economice consistente”, dar care „nu vor fi mai mari decat ale Rusiei”.

„A aplica cu manusi masurile din etapa 3 (sanctiunile economice, n.r.) e o eroare, cu cat intarziem mai mult cu atat vom plati mai scump neluarea masurilor de stopare a entuzaismului dl Putin de a-si recueri imperiul URSS”.

Iata mai jos declaratia sefului statului  publicata de Administratia Prezidentiala:

  • Buna ziua. Asa cum am promis sambata, as vrea sa fac o declaratie care sper eu sa fie cat mai concisa, dar in acelasi timp si pe intelesul opiniei publice. Deci o declaratie legata de Ucraina, dar privita prin prisma ultimelor decizii adoptate in Consiliul European din 16 iulie.
  • Si o sa incep cu aceste decizii legate de largirea spectrului de sanctiuni impotriva Federatiei Ruse si a celor care contribuie la destabilizarea Ucrainei. Consiliul European convine sa extinda masurile respective cu scopul de a viza entitati, inclusiv din Federatia Rusa, care sprijina material sau financiar actiuni care submineaza sau ameninta suveranitatea, integritatea teritoriala si independenta Ucrainei.
  • Ce as vrea sa observati in aceasta fraza, relativ sofisticata, pe limbaj european? Deci se vizeaza, se trece de la stadiul listei de persoane la stadiul entitatilor. Si, tradus, inseamna companii, care pot fi ori banci, ori companii energetice, ori multe alte categorii de companii. Deci expresia entitati se refera in primul rand la societati comerciale. Deci Consiliul European a insacinat Consiliul – si maine se va desfasura Consiliul Afaceri Externe, unde participa toti ministrii de externe – sa gaseasca forma juridica de a se trece la aplicarea de sanctiuni impotriva unor entitati.
  • O alta masura dispusa de Consiliul European: Consiliul European transmite Consiliului, deci cel care se va desfasura maine, Consiliului Afaceri Externe, sarcina de a adopta instrumentele juridice necesare si de a decide pana la sfarsitul lunii iulie cu privire la o prima lista a entitatilor si persoanelor, inclusiv din Federatia Rusa, care urmeaza a fi vizate de masurile restrictive in temeiul criteriilor consolidate. Criteriu consolidat inseamna trecerea la stadiul trei de sanctiuni impotriva Federatiei Ruse.
  • Consiliul European solicita de asemenea examinarea posibilitatii de a viza persoane sau entitati care furnizeaza in mod activ sprijin material sau financiar factorilor de decizie rusi responsabili de anexarea Crimeii sau de destabilizarea Ucrainei de est.
  • Aici sunt vizati oligarhii, atat cei din anturajul presedintelui Vladimir Putin, cat si cei de origine ucraineana, care intr-un fel sau altul sprijina actiunile de sustinere ale Federatiei Ruse pentru teroristii din Ucraina de est; repet, pentru teroristii din Ucraina de est. Consiliul European solicita Bancii Europene de Investitii sa suspende semnarea de noi operatiuni financiare in Federatia Rusa. Deci Banca Europeana de Investitii, unul din marii finantatori ai operatiunilor din Federatia Rusa, are interdictie de a mai semna noi operatiuni financiare. De asemenea, Consiliul European a solicitat BERD, Bancii Europene de Reconstructie si Dezvoltare, ca prin decizia pe care o iau guvernatorii bancii, care sunt reprezentatii statelor membre, sa inceteze noi operatiuni financiare pe teritoriul Federatiei Ruse.
  • Si, in sfarsit, Comisia Europeana a primit sarcina de la Consiliu sa analizeze si sa prezinte pana la sfarsitul lunii iulie proiectele de cooperare Uniunea Europeana – Federatia Rusa care se desfasoara cu finantarea Uniunii Europene sau cu finantare comuna, Uniunea Europeana – Rusia, care trebuie suspendate pana la sfarsitul lunii iulie.
  • Deci, as spune ca in sedinta Consiliului Euroepan din 16, s-a trecut la a se da sarcini catre Consiliul Uniunii Europene. Cred ca se face diferenta intre Consiliul European, care este acela al sefilor de stat si de guvern, si Consiliul Uniunii Europene, unde participa ministrii, membri guvernelor si care pun in aplicare deciziile Consiliului European. Bun.
  • Deci, as spune ca asta inseamna, de la sfarsitul lunii iulie, intrarea in etapa a treia de sanctiuni impotriva Federatiei Ruse, trecandu-se, de data aceasta, de la liste, interdictii de a se deplasa pe teritoriul Uniunii Europene, pentru persoane, se trece la sanctiuni catre companii. Cheia, aici, este cat de concesivi vor fi reprezentantii statelor, in stabilirea listelor si, pentru a va da un raspuns cu privire la pozitia Romaniei, care solicita demult trecerea la stadiul trei de aplicare a sanctiunilor, as vrea sa fac intai o analiza a situatiei din Ucraina. Sigur, evenimentele le cunoasteti de la televizor, pentru ca niciun stat n-a tinut pentru el, n-a tinut secrete informatiile legate de incidentul cu aeroanava Malaysia Airlines.
  • Dar, eu as vrea sa fac putin mai mult, decat sa ma refer la actul terorist care a dus la uciderea a 298 de oameni.
  • As analiza, in primul rand, situatia din estul Ucrainei. In opinia noastra – si este punctul de vedere al Romaniei, pe care il exprim public – in estul Ucrainei se desfasoara un razboi hibrid. Greu de gasit termenul asta in terminologia de razboi, dar acesta mi se pare termenul potrivit pentru situatia din Donetk si Lugansk. In primul rand, este un razboi prin interpusi, un razboi al Federatiei Ruse, care foloseste ceceni, transnistreni, cazaci si alte entitati, pe care plaseaza in estul Ucrainei, pentru a-i sprijini pe separatisti.
  • Deci este un razboi prin interpusi. O a doua caracteristica este aceea ca avem de a face si cu un razboi de gherila urbana. A treia caracteristica este ca exista si un razboi de insurgenta, chiar al cetatenilor ucraineni de etnie rusa si, in sfarsit, exista si actiuni teroriste frecvente si, aici, ma refer la luarile de ostatici, reprezentantii OSCE care au fost luati ostatici, cetateni care au fost luati ostatici, utilizarea scuturilor umane.
  • Va aduceti aminte, in fata institutiilor erau pusi oameni, iar teroristii ocupau institutiile si, pentru a apara cuceririle pe care le-au facut, puneau, in fata institutiilor ocupate in mod abuziv, cetataeni, deci utilizau scuturi umane. Toate acestea sunt caracteristice terorismului: luarile de ostatici, utilizarea de scuturi umane, jafurile, tot soiul de actiuni din acestea care nu sunt specifice institutiilor statelor, rapiri.
  • In sfarsit, tot aici se desfasoara si un razboi informational, care de data aceasta poate fi si parte a unui razboi clasic. Cine este responsabil in analiza noastra pentru ceea ce se intampla acolo? Primii responsabili sunt teoristii, care si acum ocupa Donetkul si Luganskul, si in mod egal responsabilitatea apartine Federatiei Ruse, pentru ca Federatia Rusa, imi pare rau sa o spun si am responsabilitatea greutatii afirmatiilor pe care le fac, Federatia Rusa a devenit un partener al acestor teroristi, prin sprijin politic, sprijin cu personal calificat, sprijin cu armament de toate categoriile, inclusiv armament greu.
  • Este concluzia la care am ajuns si aceasta este explicatia de ce nu ne-am grabit sa facem afirmatii decat ne-am limitat la niste comunicate.
  • In opinia noastra, Federatia Rusa este partenerul acestor teroristi, prin actiunile pe care le intreprinde. Din pacate, Federatia Rusa este parte a conflictului, asa cum a fost parte a conflictului si a anexarii ilegale a Crimeii, acum este parte a conflictului din estul Ucrainei. In ceea ce priveste actul terorist, care a dus la uciderea celor 298 de oameni, aflati la bordul Malaysia Airlines MH17, responsabilitatea, in urma analizei si a infomatiilor pe care le avem, responsabilitatea apartine, in mod direct, gruparii teroriste din estul Ucrainei care a executat lovitura asupra aeronavei malaysiene.
  • In mod egal, Federatia Rusa, care a pus la dispozitie specialisti si echipamentul necesar executarii loviturii, este parte a actului terorist. Am luat nota de declaratia presedintelui Putin sa nu politizam evenimentul. Nu-l politizeaza nimeni, dar presedintele Putin nu poate fugi si nu se poate ascunde sub amanari si minciuna de responsabilitatea punerii la dispozitie a specialistilor si a echipamentelor militare cu care aeronava a fost lovita.
  • Din pacate, Federatia Rusa este partenerul teroristilor in aceasta operatiune legata de uciderea a 298 de persoane. La inceput, v-am prezentat si masurile Uniunii Europene si analiza noastra cu privire la tipurile de conflicte care se desfasoara in estul Ucrainei. Problema este care este responsabilitatea Uniunii Europene. Putea sa faca Uniunea Europeana mai mult decat a facut pana acum? Iar raspunsul meu categoric este Da.
  • Sanctiunile trebuiau introduse de multa vreme, sanctiuni aspre economice, care sa descurajeze lejeritatea cu care Federatia Rusa alimenteaza conflictul generat de teroristi in estul Ucrainei.
  • Sigur, intotdeauna, au fost argumente. Argumente de genul: o tara are investitii mari, alta tara are de livrat echipamente sofisticate, alta tara este dependenta de gaze, altele, pur si simplu, au spus ca este bine sa fii bine si cu Uniunea Europeana, si cu Federatia Rusa, in acelasi timp, si sa ai o pozitie moale.
  • Cu certitudine, argumentele economice sunt extrem de importante. Dar in Uniunea Europeana noi vorbim despre valori. Orice politician european va va vorbi despre valori. Si as vrea sa stiu care este cea mai mare valoare a Uniunii Europene. Nu cumva, cea mai mare valoare este cetateanul european? Nu cumva, cea mai mare valoare este siguranta cetateanului european?
  • Sigur ca avem si valori economice. Sigur ca prosperitatea europenilor si bunastarea se asigura din relatii comerciale. Dar s-a ajuns la un punct, in care am avut de optat intre siguranta cetatenilor si interesele economice.
  • Este timpul, ca Europa sa puna pe primul plan situatia cetatenilor ei. Siguranta cetatenilor. Au murit 192 de cetateni europeni. Iar eu, personal, nu consider ca viata lor este mai pretioasa decat viata amaratilor de ucraineni care mor in Est. Dar, acum, suntem in fata unei realitati, pentru ca nu l-am descurajat la timp pe Putin, pentru ca in estul Europei se desfasoara un conflict alimentat de Federatia Rusa, politic, cu oameni si cu echipamente militare, luni dupa-amiaza au murit 192 de cetateni olandezi.
  • Oare, noi, in Consiliu, daca eram fermi – si vorbim despre valori, puneam valoarea omului deasupra la orice – n-am fi putut lua masurile de descurajare, in timp util? Si vin la partea a doua: astazi este Ucraina, se ajunge la frontiera balticilor, a Poloniei, a Romaniei.
  • Nu cumva, avem riscul sa fie mai importante comandamentele economice, decat solidaritatea cu statele din flancul estic? Cred ca Europa trebuie sa vina, in practica, la valorile ei reale, plecand de la valoarea cea mai importanta: oamenii; siguranta oamenilor. Iar Federatia Rusa trebuie tratata prin aceasta prisma, chiar daca avem pierderi economice consistente. Nu vor fi mai mari decat ale Federatiei Ruse.
  • A aplica, cu manusi, masurile din etapa a III-a este o eroare. Cu cat intarziem mai mult, cu atat vom plati mai scump neluarea la vreme a masurilor de stopare a entuziasmului domnului Putin de a-si recuceri imperiul fostei Uniuni Sovietice. Aceasta este declaratia pe care cred ca trebuia sa o fac in numele Romaniei

Citeste aici si o Analiza HotNews.ro despre pozitionarea politicienilor romani fata de Rusia

Apropo de valorile invocate de Presedintele Basescu, de observat cum oligarhii rusi nu numai ca sunt bine primiti in „Londongrad”, dar mai invart si afaceri grase pe acolo. Marea Britanie are contracte de livrare de armament catre Federatia Rusa. Franta, la fel. Angela Merkel nu doreste noi sanctiuni impuse Rusiei. Ce ironie: noi am luptat impotriva oligarhilor nostri – una din temele preferate ale lui Traian Basescu -, am infiintat si DNA pentru asta, iar in Marea Britanie oligarhii rusi sunt bine primiti! Iar daca acestia s-ar retrage, lucrul asta ar provoca si oarece pagube importante economiilor vestice! Vesticii ne dau noua lectii, dar ei nici vorba sa aplice teoriile predate altora. De asemenea este de remarcat ca state care se opun integrarii Romaniei in Spatiul Schengen au o pozitie favorabila Rusiei! Observati pozitia ambigua a Olandei in privinta impunerii unui nou set de sanctiuni Rusiei, desi Olanda a fost principala victima a atacului asupra avionului care s-a prabusit in Ucraina. Pozitia Olandei chiar a alarmat Washingtonul!! Presedintele Basescu a spus cu subiect si predicat: „Sanctiunile trebuiau introduse de multa vreme, sanctiuni aspre economice, care sa descurajeze lejeritatea cu care Federatia Rusa alimenteaza conflictul generat de teroristi in estul Ucrainei.”. Cheia problemei e una destul de simpla, privind la ce se intampla acum: Occidentul nu a vrut sa impuna sanctiuni Rusiei!! Cu atat mai mult, vesticii nu par deloc incantati de ideea unor „sanctiuni aspre„. Basescu se comporta ca si cum ar conduce Europa, dar Europa isi vede de ale ei, mai exact de interesele ei. Politice si economice.

Eu raman la convingerea ca SUA a facut o mare greseala cheltuind sume fabuloase in razboaiele din Irak si Afganistan, in loc sa-si intareasca prezenta economica si financiara in Europa intr-un moment deosebit de favorabil. Declansarea crizei economice si financiare care a lovit puternic atat SUA cat si Europa i-a deschis lui Putin posibilitatea de a contraataca, lucrul acesta se vede acum. Profitand de slabiciunea economica a Europei si a SUA, provocata de criza, a actionat in Ucraina. Este clar ca Putin a luat in calcul inca demult eventuale sanctiuni ce i se vor impune Rusiei. Situatia creata este interesanta, in sah se numeste legarea piesei, spre exemplu: daca imi iei cu turnul nebunul, deschizi coloana pentru turnul meu si-ti expui dama atacului. In Afganistan s-au cheltuit sume imense de bani, bombardand niste inaltimi golase unde, chipurile, s-ar fi ascuns teroristul nr. 1 al Planetei, Osama bin Laden, in loc sa te concentrezi cu investitiile in Europa si in special in Europa de Est, care avea nevoie de investitii ca de aer. Ceea ce s-a intamplat in Ucraina este tocmai consecinta acestei greseli. Putin a calculat departe si si-a dat seama ca Vestul nu-si va putea permite sa impuna eventuale sanctiuni, ca despre „sanctiuni aspre”, nici vorba! Astea sunt lucruri elementare, care se invata in celebra „Cartea sahistului incepator” a lui Levenfish. Intr-o Europa slabita de criza economica si financiara, Putin face oferte de nerefuzat. Aici nu e vorba numai de gaze, economia nu se reduce doar la conductele de gaze si sursele  de energie. Chestiunea este ca aceasta criza a slabit influenta SUA in Europa. Partea proasta este ca nici acum americanii nu-si dau seama ca intarirea pozitiei lor ar trebui sa inceapa cu un val masiv de investitii economice in Europa de Est. In caz contrar apar efecte adverse, spre exemplu vezi cazul Ungariei, o tara cu o datorie foarte mare, deci cu o situatie dificila din acest punct de vedere, care incepe sa caute spre rusi… Statele Unite nu au profitat cum trebuie de aceasta imensa victorie, caderea comunismului, repetand greseala lui Hannibal, care in loc sa atace Roma (deci sa-si intareasca pozitia in special in Estul Europei, care a fost afectat de comunism) s-au dus in Afganistan… Nici in conflictul din fosta Iugoslavie n-au procedat cum trebuie, desi au reusit sa dea o grea lovitura rusilor. Insa crearea statului Kosovo nu le-a adus un avantaj prea mare. Ei ar fi trebuit sa-si intareasca pozitia in Serbia, dupa caderea lui Milosevici! Asta ar fi fost cea mai tare mutare. Dirijarea fluxurilor de capital, cu alte cuvinte dolarizarea economiilor statelor din Est, foste comuniste, intr-un moment foarte favorabil, ar fi fost strategia cea mai buna prin care prezenta Rusiei in zona ar fi fost combatuta intr-un mod eficace. Strategia lor a fost gresita si se poate vedea asta inca de la crearea Grupului de la Visegrad. Nu era necesar sa se procedeze asa! De asemenea Ucraina nu era atat de importanta pentru SUA, cum sunt statele din Est care n-au facut parte din Uniunea Sovietica. Trebuie spus ca daca ar fi venit aici investitii puternice, nu sa lasi ca aceste tari sa acumuleze aiurea datorii, lucrul asta nu ar fi declansat o criza, intrucat aici era o mana de lucru bine calificata si ieftina, exista o economie care ar fi putut da roade in urma investitiilor. Astfel de lucruri nu sunt posibile in Irak sau Afganistan. Ucraina, spre exemplu, era de la inceput o gaura neagra, economic vorbind, care evident ca a suferit economic de pe urma prabusirii URSS (de care era legata economic). Nu asa stateau lucrurile mai la vest, cu tari ca Romania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Cehia, Slovacia si Iugosalvia, unde investitiile puteau da roade, fara ca aceste cheltuieli sa provoace un dezastru financiar. Aici nu era un hotchpotch, cum poate ar crede unii. Ci un spatiu favorabil pentru investitii. La momentul 1989 aici era o lume destul de civilizata, in niciun caz nu se poate vorbi de Lumea a Treia. Erau niste state cu caracteristici economice asemanatoare, datorita comunimsului, si din cauza asta nu era deloc greu sa poti sa faci un plan coerent de investitii. Era mult mai usor decat in Spatiul Ex-Sovietic, unde situatia era si este mult mai complexa si problemele mai complicate, cu mult mai complicate.

Poate fi contracarat Putin? Ce se poate spune despre ideea aceasta a sanctiunilor economice? Eu cred ca Putin poate fi contracarat, dar este mai greu acum datorita conditiilor economice existente. Insanatosirea economica de dupa criza se realizeaza, dar lucrurile se misca foarte incet. Iata un articol de pe blogul FMI care ne prezinta mai detaliat aceasta recuperare greoaie:

The Slow Recovery Continues

By Olivier Blanchard

„The recovery continues, but it remains weak, indeed a bit weaker than we forecast in April.

We have revised our forecast for world growth in 2014 from 3.7 percent in April to 3.4 percent today. This headline number makes things look worse than they really are. To a large extent, it reflects something that has already happened, namely the large negative US growth rate in the first quarter.  But it is not all due to that.  It also reflects a number of small downward revisions, both in advanced and in emerging economies.

The overall story remains largely the same as before:

Advanced economies are still confronted with high levels of public and private debt, which act as brakes on the recovery.  These brakes are coming off, but at different rates across countries.

Emerging markets are slowing down from pre-crisis growth rates.  They have to address some of their underlying structural problems, and take on structural reforms.   At the same time, they have to deal with the implications of monetary policy normalization in the US.

Let me take you on the usual tour of the world.

Advanced economies

The United States
First quarter growth in the US, as currently reported (I would not be surprised if the numbers were revised), was far worse than anybody had anticipated.  In retrospect, it seems to be largely due to one-off factors, ranging from an inventory correction to unusually bad weather.  Looking forward, US growth for the rest of the year is still forecast to be 3.25 percent and 3 percent in 2015.

The main policy issue, at this juncture, is the appropriate speed of monetary policy normalization.   Given the unusual behavior of labor participation, and uncertainty about the equilibrium rate of unemployment, assessing the amount of slack in the US is difficult.  The current plans, namely the end of tapering later this year and increases in the policy rate from the middle of next year, are appropriate.  But the timing of the increase in the policy rate may have to be adjusted, as a function of developments on the inflation and unemployment fronts.

A recent report by the BIS has drawn attention to the potential for excessive risk taking in financial markets coming from an extended period of low rates.   We agree that, in some financial markets, valuations appear perhaps optimistic.  But, overall, we do not see a systemic threat to financial stability, mainly because of lower leverage in both banks and, to the extent we can measure it, in non banks as well.  Were the risks to increase however, macro prudential tools should be the right first line of defense. Getting ready to use them should be a policy priority.

The Euro area
The recovery in the Euro area remains weak, and inflation remains too low.   Our forecasts for the Euro area remain roughly unchanged, 1.1 percent for 2014, and 1.5 percent for 2015.  These numbers hide, however, differences across countries.   In the core, we have revised our forecasts up for Germany, and down for France.  In the periphery, we have revised our forecasts up for Spain, down for Italy.

To strengthen the recovery, the Euro area clearly still needs strong action on both the demand and the supply side:

In most Euro countries, unemployment rates far exceed their equilibrium value, and Euro wide inflation is too low.  Thus, demand side policies are still of the essence.  As fiscal space is tight, monetary policy must continue to support activity.   The recent measures taken by the ECB are welcome.  It is too early to assess their effects, and if inflation continued to remain stubbornly low, more measures should be considered.

Monetary policy cannot do the job alone however.   The asset quality review currently under way in European banks is critical to reestablishing confidence in banks, and improving intermediation.  And looking beyond the demand constraints, structural measures must be taken to increase very low potential growth rates.  These measures differ across countries, ranging from reforms to re-enfranchise the unemployed youth, to measures that increase competition in non-tradable sectors, to infrastructure spending.

Japan
We have revised upwards our forecasts for Japan, to 1.6 percent in 2014.  This reflects the effects of Abenomics, and stronger domestic demand, including investment.  The fundamental challenge of Japan remains, how to decrease public debt and increase growth both in the short and the long run.  Our forecast for 2015 gives a glimpse of the difficulty.   Growth is forecast to be only 1.1 percent, reflecting in part the adverse effects on demand of the planned increase in consumption taxes later in the year.

Emerging market and developing economies

We forecast growth in emerging market and developing economies to run at 4.6 percent for 2014 (a revision down of 0.2 percent), and 5.2 percent for 2015 (a revision down of 0.1).

Our largest downward revision, relative to our WEO April forecast, is for Russia, where we have revised growth for 2014 from 1.3 percent to 0.2 percent, and for 2015 from 2.3 percent to 1 percent.  This reflects mainly a deterioration of business confidence, which has been aggravated by geopolitical tensions.  The result has led to large capital outflows, and a near freeze in investment decisions.

Housing investment has slowed down in China, and we expect this slowdown to continue. The government has counteracted this through a series of targeted stimulus measures directed at priority areas such as railway investment and social housing.  Recent months have also seen higher credit flows and increasing infrastructure spending, as well as improving exports. Thus our forecast for this year is broadly unchanged at around 7½ percent growth.  The main challenge for China remains however to achieve a more balanced growth, with less investment and more consumption.

Looking forward, emerging and developing economies face two challenges.

The first is to implement reforms to rebalance their economies and strengthen their growth.  Some of these countries, Mexico notably, but others as well, are indeed embarking on ambitious reforms, which should help lift investment and growth.

The second is to adapt to a changing world environment.   This change has already started.  The recovery in advanced economies implies increased demand for their exports.  The normalization of monetary policy in the United States, however, implies that some of the capital flows that went to emerging markets in search of higher returns will eventually return home. This in turn implies tighter financial conditions and a tougher financial environment. Foreign investors are less forgiving, macroeconomic weaknesses are more costly.   And financial bumps, such as those we saw in May 2013, may well happen again.

In short, the recovery continues.  But it remains weak, and is still in need of strong policy support, to strengthen both demand and supply.”

WEOtbl_July2014

Ce observam? Reiau ce spune despre US: „First quarter growth in the US, as currently reported (I would not be surprised if the numbers were revised), was far worse than anybody had anticipated”. Lucrurile se misca foarte greu. Nici Europa nu se poate lauda. Situatia este ca nici in Rusia lucrurile nu merg bine, cresterile au fost revizuite in scadere, dar nici la noi treburile nu merg deloc stralucit. Tocmai lucrul asta face sa fie foarte greu sa-i dai o replica eficace lui Putin. Si de aceea multe dintre tarile occidentale nu sunt deloc entuziasmate de sanctiunile impuse Rusiei. De aceea Rusia s-ar putea pregati pentru o rezistenta de durata la sanctiuni, care vor fi si nu vor fi puse in aplicare. Mai ales ca si Rusia poate impune sanctiuni. Pe de alta parte, in acest razboi de uzura ar trebui sa ne gandim bine si la aceste sanctiuni, ca nu cumva sa ne impiedice noua recuperarea, chiar daca riscul acesta pare ceva mai indepartat. Plonjarea intr-o noua criza nu e deloc de dorit.  Ce ar trebui sa facem? Sa gasim solutii pentru accelerarea cresterii economice in Europa si SUA. Eu raman la ideea ca investitiile in Estul Europei ar putea determina o viteza mai mare a cresterii economice. Europa de Est pare ignorata si nu e nici drept si nici prea inteligent.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 25, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 103 comentarii

The most dangerous thing…

Fara indoiala ca fenomenul coruptiei, evocat recent si de D-na. Nuland la o audiere in Congres, este periculos pentru ca ataca democratia si slabeste statul. Iata ce arata Mediafax:

Nuland: SUA se vor concentra pe eliminarea corupţiei din statele Europei Centrale şi de Est

SUA îşi vor intensifica, anul viitor, activitatea în Balcani, Europa Centrală şi de Est pentru a ajuta ţările din această regiune să promoveze o guvernare curată, o presă independentă şi să elimine corupţia, a declarat, joi, asistentul secretarului de Stat, Victoria Nuland, la o audiere în Congres.

Aceasta s-a referit la provocările de securitate declanşate de anexarea Crimeii de către Rusia, dar a subliniat că actuala criză din Ucraina a scos la iveală corupţia care „a atins toate aspectele vieţii politice, economice şi sociale”.

Această tendinţă se remarcă însă şi în alte părţi ale Europei, a mai spus asistentul secretarului de stat al SUA pentru afaceri europene şi eurasiatice. „Vedem o tendinţă îngrijorătoare în prea multe părţi ale Europei Centrale şi de Est unde aspiraţiile cetăţenilor sunt călcate în picioare de interesele oligarhilor corupţi”, care „îşi folosesc banii şi influenţa pentru a înăbuşi opoziţia politică, pentru a cumpăra politicieni şi grupuri media, pentru a slăbi independenţa judiciară şi drepturile organizaţiilor non-guvernamentale„, a declarat Nuland, în cadrul unei audieri la Comisia pentru Afaceri Externe a Senatului SUA.

Totodată, oficialul american a precizat că se dezvoltă un număr tot mai mare de oligarhi şi politicieni corupţi, care lucrează împreună, inclusiv la nivel transnaţional „pentru a se proteja şi pentru a se ajuta reciproc să-şi menţină influenţa”. „În multe părţi ale Europei, lupta împotriva corupţiei trebuie să fie o prioritate naţională mai mare, în vederea protejării şi apărării democraţiei şi suveranităţii statale (…) Un astfel de sistem corupt nu numai că slăbeşte democraţiile din interior, dar le face vulnerabile şi la influenţele de corupţie din afara graniţelor care încearcă să exercite o influenţă politică şi economică nejustificată asupra politicilor stat şi a factorilor de decizie”, a afirmat Victoria Nuland.

În anul care urmează, veţi vedea că ne vom concentra pe intensificarea activităţii noastre în Balcani, Europa Centrală şi de Est, în strânsă colaborare cu UE, pentru a ajuta aceste ţări să promoveze o guvernare curată şi responsabilă, o societate civilă activă şi liberă, o presă independentă şi pentru a ajuta guvernele şi cetăţenii în eforturile lor de a expune şi elimina corupţia oriunde s-ar ascunde„, a mai spus asistentul secretarului de Stat.

“Dincolo de revitalizarea legăturilor noastre de securitate transatlantice, noi trebuie, de asemenea, să consolidăm legăturile economice şi să accelerăm creşterea economică şi crearea de locuri de muncă de ambele părţi ale Atlanticului, prin finalizarea acordului ambiţios de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii”, a precizat Victoria Nuland.”

Si as adauga ca acest fenomen – coruptia – este mult mai periculos cand se manifesta in interiorul serviciilor secrete!! Dar stateam si ma gandeam daca este cel mai periculos fenomen, cel mai mare dusman… Daca nu cumva exista un dusman, ca sa zic asa, mai mare decat coruptia in sine si chiar decat consecintele acesteia, care ar putea fi limitate si chiar prevazute, si atunci se pot lua masuri la timp pentru evitarea pagubelor. Deci exista un dusman mai mare, mult mai de temut, daca imi este permis un asemenea grad de comparatie…? Sau ar fi de ajuns, suficient sa ne limitam la lupta impotriva coruptiei?

Ca americanii se gandesc la faptul ca le-ar putea fi afectate interesele nu e de mirare. Insa noi ar trebui sa ne gandim cum coruptia ne afecteaza si ne-ar putea afecta interesele noatre si in ce masura. Lucrul acesta pare a fi ignorat in analizele ce se fac in media, la ordinea zilei fiind, spre exemplu, de ce DNA pare a avea privirile atintite numai spre un anumit partid, lucru care, desigur, creeaza nemultumiri in anumite cercuri… Insa, repet, nu asta e problema esentiala ci cum coruptia ne afecteaza interesele pentru ca Romania ar putea sa piarda, daca nu si pierde sau a pierdut foarte mult de pe urma acestui fenomen.

Revin acum la intrebarea pe care am pus-o mai sus: exista oare un dusman mai mare? Si va invit sa cititi un articol din Gandul:

Cât se împrumută România în fiecare secundă şi câţi kilometri de autostradă ar putea construi din banii luaţi în 2014

România ar putea construi 2.442 de kilometri de autostradă, la un cost mediu de 5,2 milioane de euro pe kilometru, din banii pe care statul trebuie să îi împrumute în 2014. Anul trecut, statul a împrumutat aproape 482 de euro pe secundă, bani folosiţi atât pentru finanţarea deficitului bugetar, respectiv a diferenţei dintre veniturile şi cheltuielile statului, cât, în special, pentru „rostogolirea” unor datorii mai vechi, respectiv înlocuirea unor împrumuturi ajunse la scadenţă cu alte împrumuturi.

Suma este cu 6% mai ridicată decât cea înregistrată în 2012, de circa 453 de euro pe secundă, reiese din calculele gândul pe baza celor mai recente date ale Ministerului Finanţelor Publice (MFP).

Astfel, statul a împrumutat în 2013 echivalentul a 15,2 miliarde de euro. În jur de 2,6 miliarde de euro au fost folosiţi doar pentru plata dobânzilor şi comisioanelor aferente unor împrumuturi deja luate, în creştere cu 13% faţă de 2012, reiese din datele privind serviciul datoriei publice pe 2013.

Din acelaşi document reiese că statul va împrumuta anul acesta câte 402,6 euro pe secundă pentru a finanţa datoria publică a României, 85,6 euro reprezentând suma pe care România trebuie să o împrumute în fiecare secundă din 2013 pentru a achita dobânzile. Astfel, statul se aşteaptă să împrumute anul acesta în jur de 12,7 miliarde de euro, dintre care 2,7 miliarde pentru dobânzi.

Anul viitor, statul se va îndatora chiar şi mai mult, mai exact cu 459,7 euro pe secundă, valoarea totală a împrumuturilor fiind de 14,5 miliarde de euro, din care 2,8 miliarde reprezintă dobânzi şi comisioane.

Datoria publică a crescut cu 0,3 puncte procentuale în PIB

Datoria publică a urcat la 38,3% din PIB la finele anului trecut, în creştere cu 0,3 puncte procentuale faţă de nivelul de la sfârşitul anului 2012, de 38% din PIB, reiese din calculele Finanţelor.

Cea mai mare parte din această datorie este în euro, respectiv 47%, în timp ce 43% din împrumuturi sunt în lei. Situaţia este uşor diferită faţă de cea din anii anteriori, când împrumuturile în monedă naţională cântăreau mai greu.

Astfel, în 2011, 42% din datoria guvernamentală era în euro, în timp ce alte 49 de procente în lei.

Anul 2013 a marcat totodată o orientare către scadenţe pe termen mediu şi lung, în defavoarea celor pe termen scurt, la care dobânzile sunt mai ridicate.

Astfel, la finele anului trecut, statul împrumutase echivalentul a 51,2 miliarde de euro pe termen lung, în timp ce datoria pe termen scurt coborâse la 3,3 miliarde de euro, de la 7,5 miliarde de euro în urmă cu un an.

Totodată, datoria administraţiei publice locale, respectiv a primăriilor şi consiliilor judeţene din teritoriu s-a ridicat la 3,4 miliarde de euro, în creştere cu 0,5% faţă de nivelul consemnat la finele lui 2012. Datoria publică locală reprezintă 5,5% din datoria totală a României.

2014, vârf de plată a împrumutului FMI

România trebuie să returneze anul acesta 1,1 miliarde de euro în contul împrumutului luat de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), Comisia Europeană (CE) şi Banca Mondială (BM) în 2009.

Ratele propriu-zise se ridică la 956,8 milioane de euro, în timp ce diferenţa este reprezentată de dobânzi şi comisioane.

Vârful de plată a împrumutului se va înregistra anul viitor, când România va plăti 1,8 miliarde de euro.

În total, statul trebuie să returneze 9,7 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde sub formă de dobânzi şi comisioane.

La fiecare euro cheltuit pe investiţii, alţi cinci sunt folosiţi pentru dobânzi

În 2014, de la bugetul de stat se vor cheltui câte 72,6 euro pe secundă pentru dobânzile aferente împrumuturilor din care este finanţată, printre altele, datoria publică.

Suma este cu 5,5% mai mare decât cea de anul trecut, când, în fiecare secundă s-au plătit circa 68,8 euro, reiese din calculele gândul pe baza datelor din bugetul de stat.

Practic, 10,2 miliarde de lei, echivalentul a 2,17 miliarde de euro, se vor duce anul acesta pe dobânzi, în condiţiile în care veniturile totale ale bugetului de stat sunt de 100,9 miliarde de lei, circa 22,6 miliarde de euro. La un calcul simplu reiese că din fiecare 100 de lei colectaţi din impozite, taxe şi alte venituri, 10 lei vor fi cheltuiţi pentru a plăti costurile împrumuturilor contractate de stat.

Totodată, banii aferenţi plăţii dobânzilor este de peste cinci ori mai mare decât suma alocată de guvern anul acesta pentru cheltuielile de capital, respectiv investiţiile finanţate din surse proprii.”

Problema e felul in care functioneaza, economic vorbind, Romania… Intr-o tara poate exista coruptie dar, cu toate acestea, mecanismul economic sa functioneze foarte bine. Sa ne gandim la SUA: a existat si exista acolo Mafie, dar cu toate acestea mecanismul economic a functionat si functioneaza, desi Mafia ruleaza sume foarte mari de bani. In Romania e tocmai pe dos: mecanismul economic functioneaza, dupa parerea mea, foarte prost. Ramane de vazut daca o contributie decisiva la acest lucru o are coruptia, ca nu e foarte clar… Romania, in loc sa construiasca autostrazi cu acesti bani de la FMI, isi acopera deficitele si rostogoleste datorii. La dobanda cea mai mica! Felul acesta in care functioneaza treburile nu se poate constitui intr-un motor de crestere economica, lucru ce se poate constata foarte simplu. Noi ne chinuim sa atingem cresteri „record” de 3% care se „datoreaza unui an agricol bun”. Or, Romania, ca tara emergenta, ar fi trebuit sa aiba o medie a cresterii de 5% (si chiar mai mare!), indiferent de capriciile vremii. De remarcat e si faptul ca la noi cresterile se datoreaza mai mult consumului decat productiei, ponderea consumului in PIB fiind mai mare, daca am inteles bine. Insa Romania functioneaza, economic vorbind, indatorandu-se fara sa se vada dezvoltare si bunastare. Ba mai mult, cand vine scadenta platim datoriile acestea cu mare greutate, guvernul, indiferent care ar fi acela, storcand populatia de resurse. Iata, spre exemplu, actualul guvern a marit taxele si impozitele si a mai si adaugat. Iar rezultatul nu e decat, practic, o stagnare, daca nu chiar un recul economic (datorat si crizei actuale, e adevarat). Or, lucrurile n-ar trebui sa stea asa… Pentru ca problema nu e numai marimea acestei datorii, cat capacitatea de a o plati… Unde mai pui numarul mare de firme care dau faliment, scaderea puternica a consumului, cresterea somajului, in general vorbind pauperizarea masiva a populatiei, lucruri care creeaza dificultati mari in lupta impotriva coruptiei. Dupa parerea mea, acest mod de functionare al tarii e mult mai periculos decat coruptia pentru ca te impiedica sa avansezi, iti pune o stavila peste care nu poti trece, adica iti blocheaza dezvoltarea fara sa poti face mare lucru. De observat: noi am inceput sa rostogolim datorii, adica cu datoriile noi platim datorii mai vechi. Or, in asemenea conditii sa nu ne miram ca datoria a crescut. Nu cu mult, dar a crescut. Chestiunea principala este ca nu se vede ceva care sa insemne progres, dezvoltare, dimpotriva, desi suntem laudati, ceea ce nu poate decat sa ne bucure si sa ne imbarbateze:

INTERVIU cu ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, la „DUPĂ 20 DE ANI”. Ce mesaj le transmite diplomatul britanic LIDERILOR POLITICI ROMÂNI care atacă justiţia

Se arata ca:

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, al cărui mandat se încheie în august, urmând să meargă la Moscova, este de părere că în ultimii patru ani DNA, ANI şi instituţiile din domeniul justiţiei au reacţionat „în mod ferm” la fenomenul de corupţie din România, stabilind “un principiu important, că nimeni nu este deasupra legii”, important pentru un parteneriat strâns între România şi Marea Britanie.

Ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris, susţine că DNA, ANI, precum şi celelalte instituţii din sistemul judiciar au „reacţionat ferm la fenomenul de corupţie din România”. Diplomatul britanic a făcut această declaraţie în cadrul emisiunii “După 20 de ani”, difuzată duminică de ProTV şi voyo.ro, într-o discuţie de rămas bun. Emisiunea este moderată de Cristian Leonte şi îi are ca invitaţi permanenţi pe jurnaliştii Claudiu Pândaru (director editorial Mediafax Group) şi Cristian Hostiuc (director editorial Ziarul Financiar).

„Cred că DNA, ANI şi Înalta Curte (de Casaţie) şi Justiţie au reacţionat în mod ferm la fenomenul de corupţie în România. Ambasada Marii Britanii a sprijinit aceste eforturi fiindcă este foarte important pentru noi să avem un climat de business potrivit pentru firmele britanice şi pentru a avea în România un aliat puternic, cu perspective de prosperitate”, a afirmat  Martin Harris.

Întrebat ce părere are despre lupta cu corupţia, care în ultimele săptămâni a dus la anchetarea şi arestarea mai multor reprezentanţi ai administraţiei publice, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti a lăudat instituţiile de justiţie din România, arătând cum a crescut numărul persoanelor condamnate pentru corupţie în ultimii ani.

“În aceşti patru ani, ceea ce au făcut instituţiile de justiţie este foarte important şi impresionant. Dacă nu greşesc, în 2011 un număr de 298 de oameni au fost condamnaţi în cazuri de corupţie datorită DNA-ului, în 2012 un număr de 743 de persoane, iar în 2013, 1.051 de oameni au fost condamnate pentru corupţie. Este o dezvoltare foarte importantă pentru România, instituţiile de justiţie au stabilit un principiu foarte important, că nimeni nu este deasupra legii şi acest principiu este important şi pentru un parteneriat strâns între România şi Marea Britanie”, a afirmat reprezentantul Marii Britanii la Bucureşti, Martin Harris.

Cum răspunde la întrebarea dacă acţiunile DNA sunt instrumentate politic

În opinia ambasadorului Marii Britanii, corupţia este o problemă şi în Marea Britanie şi în întreaga lume, nu numai în România, fiind important cum răspunde societatea la corupţie.

ES Martin Harris a răspuns cu diplomaţie la întrebarea dacă mesajele transmise de şeful Guvernului român, potrivit cărora acţiunile DNA sunt instrumentate politic, sunt mesaje electorale. În opinia sa, este important că “Parlamentul a adoptat o strategie împotriva corupţiei, care este în aceeaşi direcţie cu DNA, cu justiţia şi cu Executivul”.

“Am conlucrat cu patru guverne în cei patru ani şi am insistat pentru progrese în MCV şi pentru progrese cu programul cu FMI. Sunt două piloane importante de reformă în România. Am văzut în această perioadă o luptă consistentă cu corupţia. (…). Este important că în România este o abordare consistentă între instituţii. O reformă de succes trebuie să fie susţinută şi de justiţie, de Executiv şi de legislaţie”, a declarat ambasadorul britanic la ProTV.

La comentariul din partea unuia dintre invitaţii permanenţi ai emisiunii legat de faptul că, ori de câte ori se pune problema ca un parlamentar să fie anchetat şi i se cere permisiunea Parlamentului, iar Parlamentul se opune, ES Martin Harris a dat răspuns cu aceeaşi diplomaţie.

“O abordare coerentă este necesară. România a realizat mult. Acesta este mesajul meu şi pentru succesorul meu. Instituţiile au fost foarte performante şi eu sunt convins că Marea Britanie va continua să sprijine lupta cu corupţia în viitor”, a răspuns reprezentantul Marii Britanii.

Cine va fi noul ambasador al Marii Britanii la Bucureşti

Pe de altă parte, Martin Harris a precizat că succesorul său va fi Paul Brummell, un diplomat cu o carieră de peste 15 ani, în prezent Înalt Reprezentant al Marii Britanii în Barbados şi Estul Caraibelor. Acesta a fost ambasador şi în Kazahstan şi Turkmenistan.

La recomandarea sa, noul ambassador va învăţa limba română în Iaşi.

Firme britanice din IT aflate în România realizează website-uri pentru bănci în City of London şi pentru cluburi de fotbal din Premier League

Cât priveşte relaţiile comerciale dintre România şi Marea Britanie, ES Martin Harris spune că acestea au avut o rată de creştere anuală de 16%, „semnificativă, în perioada de recesiune”, şi pot fi încurajate în continuare. „Din păcate până acum oportunităţile care există în România nu sunt atât de bine înţelese în Marea Britanie”, susţine ambasadorul britanic.

În opinia sa sectoarele atractive pentru investitorii britanici în România sunt energie, retail şi IT, dezvăluind că firme britanice din IT aflate în România realizează website-uri pentru bănci în City of London, dar şi pentru cluburi de fotbal din Premier League.

„IT-ul este domeniu strategic şi foarte impresionant în România, care s-a dezvoltat foarte repede în ultimii patru ani. Avem multe firme britanice care au angajat sute de persoane în Iaşi, Cluj, Bucureşti fiindcă în România există forţă de muncă calificată. România a devenit fabrica pentru website-uri în Europa. Firmele britanice sunt aici pentru a face website-uri pentru bănci în City of London, pentru cluburi de fotbal din Premier League”, a spus reprezentantul Marii Britanii la Bucureşti, care nu a dorit să precizeze site-ul cărui club britanic de fotbal a fost realizat în România. În schimb, el a arătat că România are una dintre cele mai mari viteze de internet din Europa datorită unei investiţii britanice în domeniu, acesta fiind un avantaj pentru a construi aici un domeniu IT foarte puternic.

Despre situaţia din Ucraina şi Transnistria

Trecând la subiectul situaţiei din Ucraina şi Transnistria, posibilele soluţii pe care mizează diplomaţia britanică au fost luate în discuţie duminică, la emisiunea “După 20 de ani”, difuzată de ProTV şi voyo.ro.

Întrebat cum vede intrarea Rusiei în Crimeea şi masarea de trupe ruseşti la graniţa Rusiei cu Ucraina, iar în acelaşi timp şi faptul că SUA masează trupe în zona de răsărit a alianţei, Martin Harris a admis că “este evident o situaţie periculoasă”.

Soluţia ar fi, în opinia diplomatului britanic, ca Rusia să îşi retragă trupele de la frontiera cu Ucraina şi un dialog direct şi diplomatic între Rusia şi Ucraina pentru a rezolva situaţia şi pentru a încuraja stabilitatea economică şi politică în Ucraina.

El a amintit că UE a pus în aplicare sancţiuni împotriva Rusiei ca urmare a anexării Crimeei, Consiliul European însărcinând Comisia Europeană şi ţări membre UE să pregătească măsuri suplimentare în cazul în care Rusia va merge mai departe.

Situaţia din Transnistria a fost o altă temă avută în vedere în discuţia cu ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

“Eu cred că şi în cazul Transnistriei este important să avem un dialog diplomatic. În plus, este important în acest moment că UE va demonstra un sprijin ferm pentru Republica Moldova. Consiliul European a spus clar că noi sprijinim şi ambiţia Republicii Moldova de a avea o integrare mai eficientă în UE”, a răspuns diplomatul britanic rugat să comenteze o eventuală anexare oficială a Transnistriei la Rusia.

Pe de altă parte, ambasadorul din Marea Britanie şi-a exprimat speranţa creării unui grup de contact care să includă Rusia, Ucraina şi partenerii occidentali pentru a rezolva pe căi diplomatice actuala situaţie din zonă.

În ce priveşte discuţiile despre o eventuală împărţire a Ucrainei, ES Martin Harris a menţionat că Marea Britanie sprijină suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei.

“Este un principiu foarte important aici. Ucraina este o ţară independentă şi o democraţie. Sper că vom avea alegeri prezidenţiale în Ucraina şi vom putea sprijini independenţa şi stabilitatea Ucrainei în viitor”, a declarat ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti.

Mesajul către liderii politici din România care atacă justiţia şi presa

Revenind la România, ambasadorul a fost întrebat dacă i se pare că justiţia este politizată în România şi dacă el crede că se fac dosare politice, răspunsul lui fiind unul categoric.

“Nu. Eu cred că am văzut o justiţie din ce în ce mai independentă. Aveţi aici în România oameni cu curaj, în procuratură, la Curtea de Justiţie. Contribuţia lor la lupta cu corupţia este mult mai semnificativă decât lupta cu corupţia a ambasadelor”,  a arătat Martin Harris.

Solicitat să transmită un mesaj liderilor  partidelor politice din România, din opoziţie sau în fruntea Guvernului, care au de multe ori ieşiri în care atacă justiţia sau presa, reprezentantul Marii Britanii în România a remarcat „tedinţa foarte pozitivă în lupta cu corupţia”.

“Este important să punem accent pe ce a realizat România în această perioadă. Am văzut tendinţa foarte pozitivă în lupta cu corupţia.  Diferite partide de la putere au dus o politică constantă în lupta cu corupţia şi reforma economică cu programe FMI. Am insistat pe aceste reforme pentru că este important pentru România ca membru UE”, a adăugat diplomatul britanic.

Despre noul preşedinte al României

Întrebat dacă îl va sprijini pe noul preşedinte al României, rezultat după alegerile din decembrie 2014, aşa cum l-a sprijinit şi pe preşedintele Traian Băsescu, chiar dacă noul preşedinte nu se va declara un susţinător al axei Londra-Washington, ci al unei alte axe, ES Martin Harris spune că nu se aşteaptă la o schimbare importantă în politica externă a României.

„Cred că Marea Britanie este un partener strategic pentru România şi va rămâne un partener strategic, iar România va rămâne un partener strategic pentru noi. Avem provocări importante de securitate în această regiunea Mării Negre, a Balcanilor. Noi am sprijinit aderarea României la NATO şi UE. Considerăm România un punct de stabilitate in zona în care este o lipsa de stabilitate”, a arătat ES ambasadorul Marii Britanii.

Despre campania din Daily Mail: Avem o dezbatere în presa din Marea Britanie despre migraţie în general

Unul dintre cei doi invitaţi permanenţi ai emisiunii „După 20 de ani”, Claudiu Pândaru, a amintit că la începutul anului gândul a demontat o campanie de presă dusă de taboidul Daily Mail care anunţa invazii ale românilor în Marea Britanie.

La întrebarea dacă românii sunt o sperietoare pentru britanici, ambasadorul a răspuns că există o dezbatere în presa din Marea Britanie despre migraţie, în general, arătând că Guvernul britanic a ridicat restricţiile pentr români şi bulgari.

“Primul ministru David Cameron a spus că românii şi bulgarii muncesc bine, plătesc taxele şi sunt apreciaţi de angajatorii lor. Noi am reacţionat la îngrijorările din Marea Britanie privind accesul la beneficiile sociale. În Marea Britanie este un sistem de beneficii foarte deschis. Guvernul a adoptat măsuri pentru a schimba aceste măsuri. Guvernul a luat o poziţie clară şi fermă”, a precizat ES Martin Harris, adăugând că dezbaterea despre migraţie continuă în Regatul Unit.

„Dacă sunt în zona munţilor, pe un picior de plai, pe o gură de rai, eu mă simt ca acasă”

Ambasadorul a  vorbit cu plăcere despre cei patru ani petrecuţi în România ca fiind perioada cea mai interesantă şi frumoasă din cariera sa.

“Am descoperit aici în România un patrimoniu foarte vechi şi bogat, un peisaj unic de frumos în Europa cu păduri virgine, cu urşi şi lupi şi un popor care este foarte talentat, deschis şi prietenos”, a arătat reprezentantul Marii Britanii la Bucureşti, arătând că, dacă este să aleagă între mare şi munte, ar alege muntele pentru că este scoţian.

“Dacă este o posibilitate, munte sau mare, pentru mine este mereu muntele, pentru că sunt scoţian. Daca sunt în zona munţilor, pe un picior de plai, pe o gură de rai, eu mă simt ca acasă. Acest zone, cu mănăstiri, munţi, păduri virgine, opentru mine sunt locuri deosebite unde îmi voi petrece ultima vacanţă de paşte aici în România”, a recitat el.

Întrebat ce nu îi place la România, Martin Harris a vorbit de faptul că România a fost izolată de restul Europei pentru mult timp, dar şi-a manifestat convingerea că România va deveni tot mai cunoscută de oamenii din Marea Britanie printr-o cunoaştere adevărată a istoriei şi culturii ei.

“România a devenit un loc favorit al Casei Regale a Regatului Unit”

Întrebat despre o organizarea unei eventuale vizite în România şi a altor membri ai Casei Regale a Marii Britanii, în afară de alteţa sa regală, prinţul Charles, care este un vizitator şi un admirator al României, ambasadorul Martin Harris a răspuns că nu poate comenta planurile Casei Regale britanice, dar a dezvăluit că “România a devenit un loc favorit al Casei Regale a Regatului Unit”.

Versuri din Eminescu

În finalul emisiunii, scoţianul Martin Harris a recitat câteva versuri din Mihai Eminescu.

“Am citit poezii româneşti pentru că cred că pentru un diplomat e important să înţeleagă trei lucruri: limba străină, istoria şi cultura şi religia. Am studiat cultura, poezia României, pentru a înţelege mai bine limba română”, a mărturist diplomatul britanic, recitând versurile lui Eminescu.

“Cred că pot să închei cu gândurile mele pentru România, în poezia lui Eminescu: Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie/Ţara mea de glorii, tara mea de dor/ Braţele nervoase, arme de tărie, /La trecutu-ţi mare, mare viitor”, a recitat diplomatul britanic.”

Multumim pentru cuvintele frumoase, dar am dori sa vedem mai multe investitii britanice in Romania, investitii serioase in beneficiul ambelor tari, mai ales ca Romania are nevoie de investitori strategici pentru privatizarea unor intreprinderi de stat, lucru ce ar putea ajuta economia romaneasca. Poate ne-ar putea ajuta in acest sens… Or, tocmai asta nu se vede: investitii. Ele au scazut in toata Europa cu ocazia crizei actuale, lucru care a afectat puternic tara noastra. Va propun sa cititi doua articole de pe blogul FMI:

Euro Area — “Deflation” Versus “Lowflation”

Posted on by iMFdirect

By Reza Moghadam, Ranjit Teja, and Pelin Berkmen

si

How Real Is The Recovery In The Euro Area?

Posted on by iMFdirect

By Reza Moghadam

in care se arata ca:

„Is the recovery everyone has been waiting for finally here? Encouraging signs from Europe—rising share prices, lower sovereign bond yields, and increased risk appetite—reflect an upturn in high-frequency indicators, the first signs of positive domestic demand in the euro area, and the prospect of less drag from fiscal consolidation.

At the same time, there are formidable headwinds to overcome. Debt owed by households and businesses remains high, making a rapid pick-up in consumption and investment unlikely. Contracting bank lending, as well as relatively tougher credit conditions in the countries most in need of support, are also holding back recovery. And reducing unacceptably high levels of unemployment depends on strong growth.

So, the recovery is real, but the pace is weak, and more policy actions are needed to boost growth and foster job creation.

For a more detailed assessment of European recovery prospects and policy prescriptions, click on the video below. And check out the recently released IMF book, Jobs and Growth: Supporting the European Recovery, particularly for specifics on growth-enhancing structural reforms.”

Tocmai asta e si problema: „pace is weak”… Lucru care afecteaza grav nu numai Romania… Mediul investitional se degradeaza in felul acesta. Oare la Bruxelles nu se observa acest aspect? Ceva, ceva trebuie facut pentru ca astfel de lucruri s-ar putea sa ne afecteze mult mai mult decat coruptia. Pana la urma coruptia e o consecinta a unui climat economic nefast, in care „foamea de bani”, ca sa zic asa, e prezenta in mod justificat. Nu de alta, dar daca nu se intreprind masuri, mi-e teama ca lucrurile s-ar putea sa se blocheze si sa ajungem intr-o fundatura…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

aprilie 14, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 4 comentarii

Intoxicari

Si interesant este ca aceste intoxicari vin din media britanica… Doua articole din Gandul scot in evidenta acest lucru:

DAILY FAIL. Gândul demontează o campanie antiromânească a Daily Mail, cel mai puternic tabloid britanic: 60 la sută din articolul care anunţa invazia românilor ESTE FALS

Se arata ca:

„Sold out! Avioanele şi autobuzele sunt pline de români şi bulgari care se îndreaptă către Marea Britanie”, spunea un titlu din tabloidul britanic Daily Mail, în 31 decembrie 2013, cu o zi înainte de mult-temuta ridicare a restricţiilor pentru muncitorii români şi bulgari. După un an în care a fost portavocea campaniei mediatice antiimigraţioniste, Daily Mail a încheiat 2013 cu acest articol care anunţa încă o dată „invazia”. Mesajul lor de final de an a fost redistribuit de peste 58.000 de ori (peste 10.000 de redistribuiri doar în prima zi), a strâns peste 1.700 de comentarii şi a fost preluat în toată presa britanică şi europeană.   Problema este că o parte covâşitoare din acest articol, 60%* mai exact, nu rămâne în picioare la o verificare riguroasă. Din aproximativ 3.800 de semne (fără spaţii), cât are materialul fără casetele de text care îl însoţesc şi fără explicaţiile foto, 60%, adică 2.300 de semne, sunt false. Declaraţiile sunt infirmate de cei citaţi, iar o căutare a informaţiilor de pe forumuri amintite de jurnaliştii britanici infirmă cele spuse în articol. 24% sau 900 de semne sunt imposibil de verificat, pentru că nu există sursa citatelor (persoanele cărora le sunt atribuite replicile, companiile etc.). Doar 16% din text, adică 600 de caractere din întregul articol, în care sunt incluse descrieri sau excepţii rarissime, rămâne în picioare.  

Gândul a pornit la verificarea informaţiilor din articol, după ce un jurnalist britanic a descoperit câteva „scăpări” ale popularului tabloid. După impactul uriaş pe care l-a avut materialul din Daily Mail, Jon Danzig, un jurnalist specializat în probleme europene şi premiat pentru anchetele sale, fost angajat al BBC, a început să vadă (iniţial AICI şi AICI) câte dintre afirmaţiile din articol se susţin şi câte citate sunt confirmate de persoanele menţionate.

După cum arată mai jos anchetă realizată de gândul şi Jon Danzig, cu sprijinul New Europeans, mare parte din articol poate fi demontată. Cei citaţi susţin fie că nu au spus nici pe departe ce a scris Daily Mail, fie că nici măcar nu au vorbit cu Daily Mail. Transportatorii din România şi Bulgaria neagă, la rândul lor, realităţile îngrijorătoare pe care le-a relatat Daily Mail. Jurnalistul britanic şi reporterul gândul au verificat frază cu frază articolul, după cum se poate observa mai jos. Singurele afirmaţii care nu au putut fi verificate şi asupra veridicităţii cărora nu ne putem pronunţa sunt câteva descrieri şi cele în care nu există niciun element de identificare – nici citat direct, nici numele persoanei citate sau orice fel de sursă, acestea fiind modalităţi recurente prin care Daily Mail îşi construieşte articolele. Regăsiţi mai jos, cu roşu, toate citatele din articolul publicat pe care le-am verificat, în încercarea de a le confirma sau infirma veridicitatea:

„Bulgarii şi românii se pregăteau noaptea trecută să plece în Marea Britanie, ca urmare a ridicării, de mâine, a restricţiilor de pe piaţa muncii”. Aceasta era teza articolului – leadul, în termeni jurnalistici. Iată argumentele lor şi ce au descoperit Jon Danzig şi reporterul gândul, odată ce le-au verificat.

Cele trei puncte principale ale articolului:De două ori „NU”, o dată „POATE”

  • „Un operator aerian chiar şi-a dublat numărul de zboruri pentru a face faţă cererii” – În articol, se arată că ar fi vorba despre Wizz Air. Reacţia Wizz Air: „O mizerie”
  • Unele bilete dus se vând chiar şi cu 3.000 de lire” – Daily Mail a explicat ulterior că a găsit un bilet pentru o cursă Alitalia pe ruta Bucureşti-Londra, cu escală la Roma, care costa 3.707 euro-3080 de lire. Aceasta, în condiţiile în care toate celelalte bilete se vindeau cu aproximativ 160 de lire.
  • „Autobuzele care pleacă din capitala Bulgariei, Sofia, până în 9 ianuarie, sunt rezervate în întregime” – Transportatori bulgari: Balkan Horn – „Există chiar mai puţine rezervări decât în aceeaşi perioadă a anului trecut”. Karat-s Eurolines: „Cererea pentru autobuze către Anglia este modestă”.

Iată analiza, rând cu rând, a ultimului articol despre invazia românilor şi a bulgarilor publicat de Daily Mail:

„Aproape toate cursele din România în Anglia sunt pline – cu toate că un operator aerian şi-a dublat numărul de zboruri pentru a face faţă cererii (…)”. – Cursele nu erau nicidecum pline. Jon Danzig a reuşit să facă rezervări pentru prima zi din an şi pentru tot restul săptămânii, din România în Anglia.

Disponibilitate şi preţuri ale curselor Wizz Air de pe Otopeni, la început de an, cu destinaţia Marea Britanie// Datele erau valabile în 1 ianuarie, la o zi după publicarea articolului din Daily Mail. Sursa: Jon Danzig// Vezi AICI ofertă şi preţuri Easy Jet

Enigma biletului de avion de 3.700 de euro din Bucureşti până în Londra

„(…)iar biletele dus pot ajunge şi la 3.000 de lire” – Daily Mail i-a explicat jurnalistului britanic că este vorba despre un bilet pentru o cursă Alitalia România-Londra, cu escală la Roma, care s-ar fi vândut cu incredibilul preţ de 3.707 euro-3080 de lire. Nu există nicio logică pentru care un român care ar merge la muncă în Anglia, în căutarea unei vieţi mai bune, ar da 3.000 de lire pe un asemenea bilet de avion, în condiţiile în care cele mai multe bilete costau în acele zile până la 160 de lire/190 de euro, chiar şi de pe o zi pe alta, după cum a explicat un purtător de cuvânt al Wizz Air.

„De asemenea, toate locurile din autobuzele care pleacă din capitala Bulgariei, Sofia, până în 9 ianuarie, au fost rezervate. Wizz Air, compania low cost care acoperă cursele din Europa de Est, şi-a dublat numărul de zboruri din oferta sa. Astfel, pe fondul cererii, până şi zborurile low cost se vând cu aproximativ 300 de lire bucata”.

Transportatorul bulgar Balkan Horn a explicat că are o singură cursă pentru Londra şi că încă mai avea locuri în 31 decembrie pentru autocarul din 3 ianuarie. „Avem chiar mai puţine rezervări decât anul trecut pe vremea aceasta”, a comentat un purtător de cuvânt al Balkan Horn. Acelaşi lucru ni l-a spus şi Atlassib. gândul a vorbit în ziua publicării articolului din ziarul britanic cu Daniel Micu, director general al firmei, care a precizat că nu a fost nevoie de suplimentarea curselor din ţară, cererea nefiind mai mare înaintea ridicării restricţiilor decât înainte. „Este o chestiune falsă.  Noi avem două linii către Anglia, practic două curse pe săptămână, una către Manchester şi una către Glasgow”, ne-a mai spus Micu.

Grupuri de bulgari se pregăteau, în 2 ianuarie, să plece cu un autocar care avea ca destinaţie finală Londra, cu escale în Germania şi Franţa// FOTO: Nikolay Doychinov/AFP/Mediafax

Contactat să confirme veridicitatea afirmaţiilor din Daily Mail, un ofiţer de presă de la Easy Jet a explicat că nu a existat nicio creştere a traficului pe aceste rute comparativ cu aceleaşi perioade ale anilor trecuţi. Cei de la Wizz Air au fost chiar mai categorici: „Afirmaţiile Daily Mail potrivit cărora ne-am dublat cursele şi că nu mai există bilete low cost sunt o mizerie de la cap la coadă. Vârful nostru de trafic de Crăciun este în conformitate cu anii trecuţi şi cu celelalte perioade de vârf (vara şi Paştele) pe mai toate din cele 300 de rute”.

Daily Mail scoate la înaintare un „respectat jurnalist politic român” anonim pentru eventualele neadevăruri despre situaţia din România

Contactat de jurnalistul englez pentru a explica această neconcordanţă, Daily Mail a răspuns că afirmaţiile Wizz Air sunt „oarecum înşelătoare”: „Cu ajutorul unui respectat jurnalist politic român, am aflat că Wizz Air şi-a dublat numărul de zboruri din mai multe oraşe din România în ultimul an (sic!, n.n.)şi a introdus curse în oraşe în care nu aevau zboruri. Singurul motiv pentru care Wizz Air ar fi făcut asta este pentru că a estimat că vor fi mai mulţi români care vor călători în UK anul acesta”. În articol, însă, Daily Mail nu a precizat că se referă la zborurile din ultimul an, ci a sugerat să se referă la zilele de dinaintea ridicării restricţiilor pentru români şi bulgari. Rugat, acum o săptămână, să explice cine este „respectatul jurnalist politic român” care i-ar fi oferit această informaţie, tabloidul nu a mai răspuns.

Ca răspuns la Easy Jet, Daily Mail a precizat că a verificat preţurile şi numărul de locuri disponibile în 2 şi 3 ianuarie şi afirmaţia din articol se confirmă. Articolul, însă, a fost publicat în 31 decembrie, nu în 2 şi nici în 3 ianuarie, când au verificat jurnaliştii englezi acurateţea informaţiilor publicate.

Disponibilitate şi preţuri ale curselor Wizz Air de pe Otopeni, la început de an, cu destinaţia Marea Britanie// Datele erau valabile în 1 ianuarie, la o zi după publicarea articolului din Daily Mail. Sursa: Jon Danzig

„Mâine, când se vor ridica restricţiile impuse în 2005, 29 de milioane de persoane din cele două ţări vor primi dreptul de a munci în Marea Britanie”. E adevărat, cu menţiunea că populaţia totală a celor două ţări nu este formată doar din cetăţeni cu drept de muncă. Mai sunt milioanele de copii, pensionari şi persoane cu dizabilităţi. Dincolo de acest aspect, trebuie subliniat că acelaşi raţionament este valabil şi pentru cei 60 de milioane de cetăţeni ai Marii Britanie. 2,2 milioane dintre ei  (alte estimări susţin că ar fi 1,5 milioane) studiază, muncesc sau se bucură de pensie în alte ţări membre ale Uniunii Europene, conform datelor publicate de Ideas On Europe. Numărul este aproape la fel de mare ca totalul cetăţenilor UE care s-au dus în UK, respectiv 2,3 milioane.

Mesajele de pe forumuri citate, de negăsit sau vechi de ani de zile

„Dacă unii dintre cei care vin aici şi-au manifestat intenţia de a găsi „orice loc de muncă”, există mesaje pe forumurile de pe Internet care arată cum alţii întreabă despre ajutoare sociale”. Cea mai recentă astfel de întrebare găsită de gândul este din 20 noiembrie, AICI.

„Un utilizator al unui site popular a scris: ‘Soţul meu şi cu mine vrem să avem un copil în Marea Britanie. Vrem să ştim pentru ce fel de ajutoare sociale putem aplica. Ne-ar interesa o locuinţă socială’”. În orice configuraţie de traducere pe două forumuri cu români care se află sau vor să meargă în Marea Britanie (AICI şi AICI), nu există acest mesaj. Cele mai frecvente întrebări de pe forumuri sunt despre alocaţii, nu despre oameni care întreabă cum să ceară ajutoare sociale odată ce ajung în Marea Britanie.

Cât despre Bulgaria, cea mai apropiată variantă pe care am găsit-o pe un forum este: “Eu şi soţul meu aşteptăm un copil. El lucrează, iar eu am lucrat până acum două luni. Îmi puteţi oferi informaţii despre cum aş putea aplica pentru ajutor de locuinţă?” (Sursa: AICI).  De precizat că postarea, singura măcar similară celei din Daily Mail pe care gândul a reuşit să o găsească, este din 29.09.2011.

„O româncă însărcinată a întrebat: ‘Am citit pe acest website că pot primi 190 de lire pe săptămână din partea guvernului britanic din a 25-a săptămână de sarcină. Ar putea să mă ajute cineva cu documentele?’”. Motoarele de căutare nu găsesc sub nicio formă acest mesaj al româncei gravide. Am reuşit să găsim o conversaţie similară care conţinea cele 190 de lire şi detaliul cu a 25-a săptămână de sarcină. Conversaţia este însă din 2009 (Sursa: AICI).

Toate acestea, desigur, nu înseamnă că aceste mesaje nu există, însă ele nu au putut fi găsite în nicio variantă de căutare, iar Daily Mail nu a dorit să precizeze măcar numele forumurilor de pe care s-a documentat pentru a descrie mentalitatea românului sau bulgarului care merge în Marea Britanie.

„Alexandra nu a acordat vreun interviu Daily Mail. Vom merge mai departe cu avocatul nostru”

“Aleksandra Dzonghova, care conduce o agenţie de recrutare în Sofia spune că au fost înfiinţate firme special pentru a-i ajuta pe imigranţi să înţeleagă sistemul de ajutoare sociale al Marii Britanii, nu să îşi ia un loc de muncă dintre cele disponibile”
gândul a contactat-o pe Alexandra Dzhongova, partener la Agenţia Anons, din Sofia. Alexandra nu vorbeşte limba engleză, aşa că am comunicat cu ea avându-l pe Daniel Kalinov, program manager şi partener, drept translator.

Nu doar că nu ştiau că erau citaţi în materialul din Daily Mail, dar ne-au dat asigurări, în repetate rânduri, atât în scris, cât şi la telefon, că acel citat parafrazat nu le aparţine. Daily Mail l-a intervievat pe Daniel Kalinov în luna ianuarie a anului trecut şi a publicat un articol în luna februarie, despre care Agenţia Anons spune că era plin de “neadevăruri”. În decembrie, aceeaşi lună în care a apărut acest articol, Kalinov a fost contatctat de Daily Mail pentru un nou interviu, dar a refuzat.

Întrebaţi dacă nu e posibil ca Alexandra sau altcineva din agenţie să fi vorbit cu un alt jurnalist – bulgar, eventual- pe această temă, iar Daily Mail să fi preluat citatul din altă sursă, bulgarii ne-au răspuns: “Din păcate, această parte din articol şi, ca să fim sinceri, cea mai mare parte din el este pur şi simplu neadevărată. Alexandra nu a dat niciodată o asemenea declaraţie, şi nici eu! Alexandra Dzonghova nu a acordat vreun interviu Daily Mail. Nu a fost niciodată întrebată de cineva despre agenţii sau companii care i-ar ajuta pe bulgari şi pe români să primească ajutoare sociale şi nu a vorbit niciodată despre aşa ceva cu vreun jurnalist. Prin urmare, ne-au spus bulgarii de la Anons, iau în calcul să îi acţioneze în instanţă pe cei de la Daily Mail pentru acest citat pe care nu şi-l asumă. „Citatul este lipsit de acurateţe şi neadevărat şi vom merge mai departe cu această problemă prin intermediul avocatului nostru”, a mai spus partenerul de la Anons.

“Daily Mail nu a contactat Priority Point şi nimeni din compania noastră nu a facut acea declaraţie pentru Daily Mail”

“O firmă s-a oferit să îşi ajute clienţii români să evite plata unor amenzi la HM Revenue and Customs”. Jon Danzig a rugat Daily Mail să menţioneze numele firmei, pentru a putea verifica acurateţea informaţiilor, dar, până la ora publicării acestui articol, ziarul nu a făcut astfel de precizări.

Aceeaşi problemă a întâmpinat-o şi în cazul următorului paragraf, despre “o sursă de la o firmă de recrutare” din România care ar fi spus că există “mulţi” români care primesc ajutoare sociale în Marea Britanie fără a avea nevoie de ele, raţionamentul fiind că, dacă se califică şi legea o permite, de ce să nu primească? Daily Mail nu a furnizat numele firmei de recrutare din care face parte sursa citată.

“Daily Mail a întrebat compania Priority Point, care îi ajută pe români să se stabilească în UK, dacă ar putea ajuta o româncă, mamă a doi copii, fără documente, să ceară ajutoare sociale cât timp îşi caută să lucreze ca menajeră. Un membru al staffului a spus că pot, dar în schimbul unui comision. Angajatul a spus: ‘Nu e nicio problemă. Înainte, trebuie să aplice pentru numărul naţional de identificare, după care poate aplica pentru a primi bani pentru copii’. Întrebat dacă firma se va ocupa de documente, angajatul a răspuns: ‘Da, o vom face. Pentru documentele de solicitare a unui ajutor social pentru copii, se percepe o taxă de 70 de lire’”. Atât gândul, cât şi Jon Danzig au contactat-o pe Cristina Haicu, managing director al Priority Point. În ambele cazuri, Haicu a refuzat să vorbească despre acest subiect la telefon. În scris, via e-mail, ne-a spus următoarele: “Daily Mail nu a contactat Priority Point şi nimeni din compania noastră nu a facut acea declaraţie pentru Daily Mail”.

Întrebată dacă Priority Point are astfel de servicii pentru migranţii români fără acte şi dacă, nu cumva, Daily Mail a obţinut acel citat în urma unei anchete sub acoperire, ceea ce ar fi trebuit să afle înainte de publicare, conform normelor britanice, Haicu nu a răspuns. “Vă rog luaţi la cunoştinţă că nu suntem disponibili pentru viitoare contacte cu privire la acest articol”.

Agenţiile bulgare citate de ziarişti neagă că au dat declaraţiile din articol

“Agenţiile şi transportatorii din Sofia, precum şi cei din capitala română Bucureşti, au raportat o cerere uriaşă pentru bilete. La autogara centrală din Sofia, agentul de turism Svetlana Beaucheva a spus: ‘Totul este rezervat până în 9 ianuarie. Nu mai sunt locuri disponibile’.”

gândul nu a reuşit să o găsească pe Svetlana Beaucheva sau firma la care lucrează. Singurele referiri de pe Internet sunt articolul sau preluări din Daily Mail. Ea nu există, în nicio grafie similară, atât latină, cât şi în alfabetul chirilic, nici pe reţelele de socializare, forumuri. Nici colegii din agenţia Anons nu au auzit acest nume.

“Un manager de la transportatorul Karats Eurolines au spus că preţurile au crescut pe fondul cererii mari”. gândul a vorbit cu Karat-s, cu sediul în Sofia. Bojidar Stamenov, responsabil de liniile internaţionale de transport, ne-a spus că agenţia Karat-s nu a vorbit cu Daily Mail şi nici cu alţi jurnalişti despre acest subiect. “Nu avem autorizaţie şi niciun interes în curse către Londra”, ne-a explicat Stamenov, care a comentat că afirmaţiile despre cerere şi preţuri din tabloidul britanic sunt “speculaţie pură”, “Cererea pentru autocare către Anglia este modestă”.

“Altcineva, de la Balkan Horn, a spus: ‘Este foarte aglomerat, mulţi oameni vor să călătorească în Marea Britanie, mai ales odată cu schimbarea regulamentelor europene. Totul este rezervat, este greu să ajungi acolo”. gândul a vorbit cu biroul Balkan Horn din Londra, unde ni s-a spus că autocarele ajung pe jumătate goale în Marea Britanie. E adevărat că au suplimentat cursele după Sărbători, pentru că se întorceau muncitorii şi studenţii din concediul/vacanţa de Crăciun. Până la sfârşitul lunii ianuarie, se aşteaptă să aibă maximum şapte curse Sofia-Londra.

Jon Danzig a vorbit şi el cu Balkan Horn, unde i s-a spus, în 1 ianuarie, că nu se putea vorbi despre un număr mare de rezervări. Pentru cursa din 3 ianuarie, încă mai erau în acel moment locuri. „Avem chiar mai puţine rezervări decât anul trecut pe vremea aceasta”, a declarat un purtător de cuvânt al transportatorului bulgar.

Cum a fost scos din context Ion Prioteasa, preşedintele CJ Dolj, în încheierea articolului britanicilor

„Ion Prioteasa, preşedinte al Consiliului Judeţean Dolj, în sudul României, a declarat că numărul celor care vor călători de aici în Marea Britanie se va dubla la 70.000 în următorul an”. Contactat de gândul, Ion Prioteasa ne-a asigurat că nu a zis niciodată aşa ceva şi că nici nu a fost contactat de Daily Mail. Citatul a fost scos dintr-o declaraţie făcută de Prioteasa în 29 octombrie, la inaugurarea curselor Wizz Air Craiova-Luton, despre dublarea traficului pe aeroportul din Craiova. “Mă refeream la dublarea numărului de pasageri de pe aeroportul din Craiova în anul următor, dar mai avem şi alte destinaţii în afară de Luton. Avem Bergamo, Milano, Roma, încercăm acum să avem curse şi în Franţa sau Barcelona. Nu aveam elementele să susţin aşa ceva”, a explicat el pentru gândul referitor la citatul care îi este atribuit în Daily Mail.

Sursa: GDS.RO

Iată sursa citatului cu care Daily Mail şi-a încheiat articolul de felul în care românii şi bulgarii se pregăteau, la final de 2013, să plece în Marea Britanie: „Am deschis şi această rută şi astfel am ajuns la 35.000 de pasageri pe Aeroportul Craiova şi mai mult ca sigur de anul viitor vom dubla această cifră”, a afirmat Ion Prioteasa, preşedintele Consiliului Judeţean Dolj, la inaugurarea cursei Londra – Craiova.

Daily Mail, pentru gândul: „Am relatat ceea ce li s-a spus reporterilor la acel moment”

Confruntat cu aceste descoperiri, Daily Mail susţine, prin reprezentanţii săi atât pe partea juridică, dar şi editorială, că a avut reporteri şi în Bulgaria, şi în România, care au fost ajutaţi de jurnalişti şi/sau translatori locali, astfel că nu îşi asumă răspunderea pentru eventualele inadvertenţe. „Jurnaliştii noştri s-au documentat la faţa locului în Sofia şi Bucureşti şi au fost asistaţi de jurnalişti locali şi translatori. Am relatat ceea ce li s-a spus la acel moment”, a declarat pentru gândul un purtător de cuvânt al tabloidului.

Vom prezenta în detaliu, într-un articol următor, poziţia Daily Mail faţă de această anchetă.

Autori: Alina Matiş şi Jon Danzig

Reuters: Rusia exportă armament în Siria, prin intermediul unor companii din România. Exporturile s-au intensificat

Se arata ca:

Rusia a intensificat, în ultimele săptămâni, exporturile de echipamente militare în Siria, inclusiv prin intermediul unor companii de profil din România, Bulgaria şi Ucraina, în încercarea de a ajuta regimul Bashar al-Assad în luptele cu insurgenţii, afirmă surse citate de agenţia Reuters.

Începând din decembrie 2013, Rusia a intensificat exporturile de echipamente militare în Siria, inclusiv vehicule militare, drone şi bombe teleghidate, în încercarea de a susţine regimul Bashar Al-Assad în confruntările cu insurgenţii, precizează Reuters. „Zeci de avioane militare de transport Antonov 124 au adus în Siria vehicule militare, echipamente de supraveghere, radare, sisteme electronice de luptă, piese de elicoptere şi bombe teleghidate”, precizează o sursă din cadrul serviciilor de securitate din Orientul Mijlociu.

„Experţi ruşi pilotează drone în Siria pentru a ajuta la localizarea poziţiilor insurgente, pentru analizarea capacităţilor militare rebele şi pentru coordonarea bombardamentelor forţelor suobrdonate regimului sirian”, explică o altă sursă.

Un specialist din domeniul industriei internaţionale a comerţului cu armament a confirmat intensificarea exporturilor de arme ruseşti. „În Siria sosesc echipamente militare, iar Rusia fie le trimite singură, fie preluând echipamente stocate în zone ale Mării Negre precum Bulgaria, România sau Ucraina, unde există un surplus de armament. Furnizorii din regiune nu îşi pot permite să supere Rusia„, explică oficialul citat de Reuters.

Experţii care urmăresc transporturile de armament au precizat că Bulgaria, România şi Ucraina au stocuri de armament uşor de tip rusesc produse în aceste ţări pe vremea Uniunii Sovietice.

Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei bulgare a declarat că Oficiul interguvernamental bulgar nu a autorizat tranzacţii de armament cu destinaţia Siria.

Ministerul Afacerilor Externe de la Bucureşti a comunicat pentru Reuters că propriul departament pentru controlul armamentului nu a înregistrat şi nu a autorizat operaţiuni comerciale străine care să implice echipamente militare cu Siria pentru anii 2013 sau 2014.

MAE a întărit acest mesaj şi sâmbătă, transmiţând următoarele precizei presei române: „Ministerul Afacerilor Externe dezminte cu fermitate orice informaţie care induce ideea că România ar fi implicată  în  livrările de echipament militar către Siria. Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor, ca autoritate naţională de control al operaţiunilor cu produse militare, nu a înregistrat şi, implicit, nu a autorizat nicio operaţiune de comerţ exterior cu produse militare, inclusiv de armament uşor, cu destinaţia Siria în anul 2013 şi 2014”.

Moscova, care încearcă să îşi sporească influenţa diplomatică şi economică în Orientul Mijlociu, furnizează de mult timp echipamente militare regimului de la Damasc. Însă intensificarea exporturilor ruse de armament intervine într-o etapă crucială a conflictului sirian, în contextul conferinţei de pace Geneva II şi al preocupărilor pe care Occidentul începe să îl aibă în legătură cu grupurile islamiste radicale din Siria.

Siria se confruntă, începând din martie 2011, cu revolte reprimate violent şi confruntări între grupuri insurgente afiliate opoziţiei şi serviciile de securitate subordonate regimului Bashar al-Assad. Bilanţul violenţelor este, potrivit diverselor estimări, între 100.000 şi 120.000 de morţi.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Secret Intelligence Service building – Vauxhall Cross – Vauxhall

Am spus intoxicari ca sa ma exprim cat pot de elegant, altfel ar fi trebuit sa le spun MINCIUNI!! Si e cu atat mai surprinzator cu cat e vorba de Reuters, o agentie de presa pe care eu o consideram foarte serioasa! Totusi, pe ce te bazezi cand faci astfel de afirmatii? Nu cumva pe acelasi lucru pe care s-au bazat cei de la Daily Mail? Adica pe nimic? 😉 Cam asa par a sta lucrurile si e regretabil… N-as vrea sa cred ca izolarea de care vorbea Basescu, in urma vizitei Victoriei Nuland la Bucuresti, inseamna si lucrul asta, adica minciunile din presa britanica. In ceea ce priveste Daily Mail, Gandul a constat ca: „Doar 16% din text, adică 600 de caractere din întregul articol, în care sunt incluse descrieri sau excepţii rarissime, rămâne în picioare.„. Asta sa fie oare deontologia profesionala, culmile virtutilor morale ale unui Vest care ne monitorizeaza pe Justitie? Dupa care vine si Reuters cu asa zise informatii, fara sa ia mai intai legatura cu ministerele de resort din Romania si Bulgaria pentru a vedea care e pozitia oficiala a tarilor pe care le pomeneste. Eu chiar nu inteleg de ce aceste diversiuni si dezinformari, facute pe scara larga, din presa britanica cu privire la Romania si Bulgaria… Acestea nu pot fi decat actiuni sistematice, cu o coordonare de la un nivel central, dupa un plan prestabilit si, cred, cu o bataie destul de lunga. Cel putin asa imi face impresia, ca de prostie nici nu poate fi vorba, mi se pare destul de limpede.

MI6? 😀

Rusii? 😉

ianuarie 21, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 18 comentarii

Halucinant

Pe sestache

Gandul

AMINISTIE şi GRAŢIERE! Cine beneficiază de deschiderea închisorilor

Se arata ca:

„Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat cu amendamente legea amnistiei şi graţierii, iniţiată de deputaţii Nicolae Păun şi Mădălin Voicu. Astfel pentru amnistie s-a prelungit termenul, putând intra sub incidenţa legii cei condamnaţi pentru infracţiuni pentru care au primit pedepse care prevăd o închisoare de până la şase ani, iar pentru graţiere se încadrează cei care au pedepse de până la şapte ani de închisoare cu executare.

Termenele anterioare erau de până la patru ani pentru amnistie şi de şapte ani pentru graţiere.

Legea amnistiei şi graţierii a fost propusă de deputaţii Mădălin Voicu şi Nicolae Păun. Proiectul celor doi parlamentari a fost respins de Senat 22 mai 2013, dar forul decizional este Camera Deputaţilor.

În cadrul Comisiei, amnistia şi graţierea au fost susţinute de PSD şi PC şi respinse de cei de la PNL. Liberalii susţin că vor vota împotriva acestei legi şi în plenul Camerei Deputaţilor. Deputaţii din Comisia Juridică au operat aceste modificări pe şest, ei neprezentând presei faptul că s-au făcut aceste modificări sau raportul asupra legii. Acesta urmează să fie prezentat direct în plen, în momentul votului.

„Pentru înfăptuirea unor politici penale corecte, propunerea legislativă privind aministierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse, oferă posibilitatea persoanelor condamnate, care au săvârşit infracţiuni ce nu prezintă un pericol social ridicat şi cei care în timpul executării pedepsei au dat dovezi temeinice de îndreptare, să beneficieze de clemenţa legiuitorului în sensul amnistierii şi graţierii pedepselor aplicate de instanţele de judecată”, se arată în expunerea de motive. De asemenea, se invocă faptul că penitenciarele sunt suprapopulate.

Tot ieri, în cadrul Comisiei Juridice, deputaţii au votat legea lobby-ului.”

Cand baronul vrea sa castige, parlamentarul aferent ia pozitie de drepti si voteaza in consecinta

Superimunitatea a fost doar aperitivul: iată adevărata BOMBĂ introdusă în Codul Penal. „Prin asta, s-a dat liber la furat din banii publici”

Se arata, printre altele, ca:

„Zgomotul în jurul modificării Codului Penal în sensul instituirii unei superimunităţi pentru parlamentari prin scoaterea lor din categoria funcţionarilor publici a aruncat în plan secund o altă schimbare făcută de deputaţi pe şest şi a cărei miză este mult mai mare. Mai exact, printr-o a doua lege de modificare a Codului penal, trecută cu 266 de voturi pentru şi 32 împotrivă, deputaţii au redefinit conflictul de interese, astfel încât aleşii locali – primari, consilieri sau şefi de Consilii Judeţene, dar şi miniştrii să scape de răspundere penală atunci când, folosindu-se de funcţia lor, iau o decizie în avantajul lor sau al familiilor. 

Mai concret, este vorba, în principal, de atribuirea de contracte din bani publici, pentru care nu vor mai fi obligaţi să dea nicio explicaţie, pentru că au fost excluşi din categoriile care intră sub incidenţa conflictului de interese sub paravanul emiterii, aprobării sau adoptării actelor administrative.

Liderii USL din teritoriu au făcut, anul acesta, nenumărate presiuni pentru scoaterea primarilor şi şeflor de CJ-uri din sfera conflictelor de interese, mai ales după o serii de decizii ANI luate în cazul unor lideri USL cum ar fi şefii CJ Nicuşor Constantinescu, Aristotel Căncescu, sau primarul Sibiului Klaus Iohannis.

”Miza este să se dea liber la furat din banii publici”, a comentat situaţia şeful ANI Horia Georgescu, invitat la Gândul LIVE. Preşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, Bogdan Ciucă, susţine însă că şi în condiţiile noilor prevederi nu sunt excepţii de la răspunderea penală.

ANI a constatat posibila săvârşire a conflictelor de interese în materie penală  în cazul a 5 preşedinţi de Consilii Judeţene, 22 de consilieri judeţeni, 24 de consilieri locali, 22 de primari şi 5 viceprimari.

VEZI AICI LISTA COMPLETĂ A ALEŞILOR LOCALI SUSPECTAŢI DE CONFLICT DE INTERESE

VEZI AICI LEGEA DE MODIFICARE A CODULUI PENAL

Ce şi cum s-a modificat

Modificarea controversată vizează articolul 253 din Codul Penal.

ART. 253` – forma actuală

Conflictul de interese

 (1) Faptă funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineste un act ori participムla luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru şine, soţul său, o rudムori un afin pânムla gradul II inclusiv, sau pentru o altムpersoanムcu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căƒreia a beneficiat ori beneficiazムde servicii sau foloase de orice naturăƒ, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupă o funcţie publicムpe durată maximă
(2) Dispoziţiile alin. 1 nu se aplică în cazul emiterii, aprobăƒrii sau adoptăƒrii actelor normative.
modificat de

ART 253` – forma modificată

Conflictul de interese

Fapta persoanei care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145 şi care îndeplineşte un act prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material necuvenit, pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă şi interzicerea dreptului de a ocupa funcţia publică de care s-a folosit la săvârşirea faptei pentru o durată de maximum 3 ani, calculată începând cu data săvârşirii faptei.

 Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii,aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative,
precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară , profesională.

Astfel, încă de la definirea conflictului de interese în Codul penal, deputaţii au instituit două condiţii cumulative pentru a intra sub incidenţa acestei prevederi, fapt care îi exclude din start pe reprezentanţii administraţiei. Potrivit noilor prevederi, pentru a fi acuzată de conflict de interese, persoana în cauză trebuie să-şi exercite atribuţiile de serviciu în baza unui contract de muncă şi a unei fişe a postului semnate cu o instituţie publică. Or, în cazul miniştrilor sau aleşilor locali, exercitarea atribuţiilor de serviciu nu rezultă dintr-un contract de muncă. Astfel, ei ar fi putut fi traşi la răspundere dacă în loc de ”şi o fişă a postului” formularea era ”sau o fişă a postului”.

În al doilea rând, prin introducerea unui nou alineat, reprezentanţii administraţiei sunt eliminaţi total din categoria celor care pot fi acuzaţi penal de conflict de interese. Potrivit noii formulări. ”Dispoziţiile alin. (1) (referitor la conflictul de interese n.r.) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative, precum şi în cazul încheierii unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică,  artistică,literară, profesională”. Or, orice act emis de o autoritate administrativă este un act administrativ – ordinele miniştrilor, hotărârile consiliilor locale şi judeţene sau dispoziţiile primarilor. De asemenea, încheierea unui contract este tot un act administrativ în care autoritatea publică locală/centrală este una dintre părţi.

De asemenea, sintagma ”dezvoltarea”  poate fi interpretată în sensul oricărei achiziţii a administraţiei locale sau centrale/minister.

Georgescu: ”Miza este să se dea liber la furat din banii publici

Şeful Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, susţine că miza noilor prevederi este ”să se dea liber la furat din bani publici”

”Referitor la dezincriminarea conflictului de interese se creează un efect multiplicator în ceea ce înseamnă fraudarea banilor publici, a contractelor din fonduri europene sau din bani de la buget. Mai concret, un preşedinte de Consiliul Judeţean, un primar poate da contracte, direct sau indirect soţiei, copiilor, fără să fie pedepsit. (…) Miza este să se dea liber la furat din banii publici prin dezincriminarea conflictului de interese în special la nivelul administraţiei publice locale. E o miză politică. Miza e referitoare la contractele din administraţia publică locală din bugetul naţional sau din fonduri europene”, a declarat Georgescu, la GÂNDUL LIVE.
El a adăugat că efectul imediat al intrării în vigoare a noilor prevederi este că toate cazurile de conflicte de interese aflate în instanţă vor primi soluţie de achitare.

Ciucă: ”Nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit”

De altă părere este preşedintele Comisiei juridice din Camera Deputaţilor, Bogdan Ciucă. ”Acum, când vorbim de articolul 253 indice 1, vorbim de o iniţiativă care se află în spaţiul public de un an şi ceva, care a trecut şi de Senat şi care a fost aprobată şi de Cameră, dar care nu exclude cu nimic răspunderea penală a ordonatorilor de credit, a celor care participă la licitaţii, organizează licitaţii şi semnează documente cu acest caracter dacă vreţi economic şi cu implicaţii bugetare. Primarul intră în această categorie care organizează şi semnează”, a declarat Ciucă, pentru gândul, Ciucă.

Nicolescu: ”În ceea ce priveşte conflictul de interese penal am mai putea sta de vorbă”

Mult mai nuanţat este liberalul Theodor Nicolescu. ”Modificările la Codul Penal – unele sunt în regulă, alte pot fi îmbunătăţite. În ceea ce priveşte conflictul de interese penal, am mai putea sta de vorbă, în funcţie şi de reacţia societăţii, este o decizie de luat în privinţa oportunităţii, în rest nu văd mari probleme ridicate de aceste modificări”, a declarat el pentru gândul, apreciind că în cazul demnitarilor care îşi angajează soţiile i se pare exagerat ca aceştia să răspundă penal.

”Avem alte probleme, nu răspunde penal pentru conflictul de interese, dar pentru trafic de influenţă, pentru aranjarea licitaţiilor, se poate pune problema de abuz în serviciu. Există alte mijloace şi instrumente penale pe care instituţiile statului le pot aplica”, a mai spus Nicolescu, pentru gândul.”

LISTA COMPLETĂ a celor 240 de parlamentari care au votat pentru SUPERIMUNITATE. Doar patru deputaţi USL au dezertat. Hrebenciuc: ”A fost o scăpare, sunt pentru”

Cine este OMUL DIN UMBRĂ care a coordonat în Parlament operaţiunile „Codul Penal” şi „Graţierea”

Se arata ca:

„Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache se află la al patrulea mandat de parlamentar, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase şi al premierului Victor Ponta. La începutul sesiunii parlamentare, Iordache a dorit să preia şefia Comisiei Juridice din Camera Deputaţilor, au afirmat sursele citate. Din cauza împărţirii pe bază de algoritm, PSD a cedat şefia Comisiei celor de la PC, care l-au nominalizat pe Bogdan Ciucă.

În aceste condiţii, pentru a prelua şefia unei Comisii, Iordache a fost redirecţionat către comisia de Muncă, unde a fost instalat preşedinte.

În Parlament, Iordache este omul care se ocupă de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD sau indirect, de premierul Victor Ponta. Biroul de comandă este la preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, unde de cele mai multe ori social-democraţii se întâlnesc în formula Ponta – Zgonea – Iordache – Sârbu.

Responsabil de Roşia Montanăşi Constituţie

În această toamnă, lui Iordache i s-a repartizat controversatul proiect de la Roşia Montană. În prima fază, Iordache a fost trimis în Comisia Specială cu rolul de a supraveghea mersul lucrărilor. El a fost cel care a amendat serios hotărârea trimisă de Guvern în Parlament privind Roşia Montană. În momentul în care social-democraţii au dorit să ascundă proiectul Roşia Montană sub forma unui nou document elaborat de Comisia specială, Iordache a avut rolul principal de elaborare a amendamentelor. După ce liberalii s-au opus vehement, atât proiectului venit de la Guvern, dar şi celui nou apărut în cadrul Comisiei, Florin Iordache a fost cel care a făcut următorul pas. A luat amendamentele din Comisie şi le-a introdus în legea minelor.

Amendamentele lui Iordache au fost respinse în Senat de liberali, dar discuţia s-a reluat la Camera Deputaţilor, unde legea minelor a picat doar pentru că nu a existat cvorumul necesar.

Social-democratul a făcut parte şi din Comisia de revizuire a Constituţiei.

Iordache a fost cel care s-a ocupat şi de modificările aduse Codului Penal şi cel care s-a asigurat că proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea urmează să primească raport favorabil din partea Comisiei Juridice. În cursul zilei de luni, Iordache a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei Juridice pentru a discuta cu preşedintele acesteia, Bogdan Ciucă.

Surse parlamentare au dezvăluit pentru gândul că, într-o altă sală aparţinând Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), Florin Iordache (PSD) şi Theodor Nicolescu (PNL) au discutat „la secret” despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal. În tot acest timp, în Comisia Juridică s-a dezbătut timp de mai multe ore legea lobby-ului.

Cu toate că are obligaţia să prezinte pe site-ul instituţiei, Rapoartele asupra proiectele dezbătute, Comisia Juridică nu a publicat nici Raportul asupra modificărilor aduse Codului Penal şi nici cel pentru proiectul de lege asupra amnistiei şi graţierii. Preşedintele Comisiei Juridice Bogdan Ciucă susţine că aceste rapoarte au fost trimise către departamentul IT, dar acesta nu le-a publicat pe site-ul instituţiei.

În această vară, social-democratul Florin Iordache s-a pronunţat şi pentru modificarea legii ANI.

Filmul zilei de luni

Social-democraţii aveau pregătite de două săptămâni trei mutări importante: modificări la Codul Penal, raport favorabil pentru legea amnistierii şi graţierii, legea lobby-ului. Misiunea i-a revenit lui Florin Iordache, care a coordonat „din umbră” întreaga şedinţă a Comisiei Juridice.

Timp de mai multe ore, începând cu orele 18, deputaţii jurişti au discutat legea lobby-ului. Cu câteva minute înaintea orelor 22, şedinţa se încheie şi legea lobby-ului primeşte raport favorabil. Preşedintele Comisiei dă declaraţii pe marginea acestui subiect. După ce acesta părăseşte sala, o femeie de serviciu le cere jurnaliştilor să părăsească sala „deoarece programul s-a încheiat de la ora 21.30” şi „pierde maşina spre casă”. Femeia de serviciu stinge luminile, iar jurnaliştii sunt daţi afară din sală. În acel moment, niciun deputat jurist nu se mai afla în sală, cei şase – şapte deputaţi care au participat la şedinţă fiind plecaţi demult din sală.

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă, a declarat că şedinţa a avut loc după plecarea presei, deoarece deputaţii jurişti nu au mai dorit să vină a doua zi de dimineaţă la ora opt la şedinţă. Potrivit declaraţiilor lui Ciucă, s-a convocat ad-hoc o nouă şedinţă la care participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare. Dacă la cele cinci ore de şedinţă au fost doar 6 – 7 parlamentari prezenţi, potrivit documentelor Comisiei la şedinţa nocturnă au participat 24 de deputaţi. Presa nu a fost informată despre această nouă şedinţă.

Surse parlamentare au declarat pentru gândul că modificările la Codul Penal şi aprobarea raportului privind proiectul de lege referitor la graţiere şi amnistiere s-au realizat într-o altă sală a Parlamentului, unde au fost prezenţi Bogdan Ciucă, Florin Iordache şi Cătălin Teodorescu, în timp ce la Comisia Juridică se discuta legea lobby-ului.

A doua zi, marţi, 10 decembrie, toate aceste proiecte au fost introduse pe ordinea de zi suplimentară a Camerei Deputaţilor. Din cauza opoziţiei liberalilor, care nu au dorit să voteze proiectul de lege privind amnistierea şi graţierea, acesta a fost scos rapid de pe ordinea de zi. În schimb, modificările la Codul Penal au primit votul deputaţilor.

Un alt amendament marca Iordache

Deputatul PSD Florin Iordache a propus în această primăvară modificarea legii 51/1991, prin care procurorii nu mai pot utiliza în dosarele de corupţie interceptările realizate pe mandate de siguranţă naţională. Beneficiarii unei asemenea modificări sunt inculpaţii din dosarele de corupţie care conţin interceptări pe mandat de siguranţă naţională.

Amendamentul lui Iordache a fost introdus în proiectul legii de punere în aplicare a Noului Cod de Procedură penală. Deputatul PSD Florin Iordache a depus la Comisia Juridică de la Senat următorul amendament: ”Art.129 – (1) Datele şi informaţiile de interes pentru securitatea naţională, rezultate din activităţile autorizate, dacă indică pregătirea sau săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, sunt reţinute în scris şi transmise organelor de urmărire penală, potrivit Codului de procedură penală, cu propunerea de declasificare, după caz, totală sau în extras, potrivit legii, a încheierii şi a mandatului prevăzute la art.125. Convorbirile sau comunicările interceptate se ataşează procesului-verbal prevăzut în art.61 din Codul de procedură penală numai în măsura în care acestea au vizat infracţiuni contra securităţii naţionale prevăzute de Codul penal şi de legi speciale”.

La momentul respectiv, SRI a precizat că amendamentul în cauză este în contradicţie cu alte prevederi legale care spun că organele judiciare, dar şi funcţionarii publici, au obligaţia să sesizeze orice fel de infracţiuni pe care le sesizează în timpul activităţii pe care o derulează.

Iordache: Discut frecvent cu domnul Ciucă

Deputatul PSD, Florin Iordache, a declarat pentru gândul că „discută frecvent” cu preşedintele Comisiei Juridice pe diferite proiecte legislative.

„Eu discut frecvent cu domnul Ciucă, nu am discutat punctual pe acest subiect. Am avut discuţii, dacă eu discut cu dumneavoastră înseamnă că discutăm despre asta, eu am întâlniri frecvent cu domnul Ciucă. Am vorbit cu domnul Ciucă luni despre multe proiecte, chestiuni pe care le avem împreună. Am discutat de foarte multe ori cu domnul Ciucă, dar asta nu înseamnă că este ceva deosebit”, a spus pentru gândul Iordache.

El a negat faptul că într-o altă sală a Comisiei Juridice a discutat despre modificările care urmau să fie aduse Codului Penal.

„Nu am fost responsabil din partea PSD să urmăresc aceste modificări, acestea sunt poveşti. Sunt fabulaţii, haideţi să discutăm punctual”, a spus Iordache.

Ciucă : Ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă

Preşedintele Comisiei Juridice, Bogdan Ciucă (PC), neagă orice discuţie pe acest subiect cu social-democratul Florin Iordache, susţinând că şedinţa Comisiei Juridice în care s-au adus modificări Codului Penal a avut loc în cea de-a doua sală a Comisiei, iar la ea au participat deputaţi de la toate grupurile parlamentare.

„Şedinţa a avut loc după ce s-a terminat şedinţa care a avut ca dezbatere legea lobby-ului. Nu ştiu dacă după ora 22, dar destul de târziu. Nu ştiu, nu am stat cu ochii pe ceas. Şedinţa nu a avut loc în aceeaşi sală, ci în cea de-a doua sală a Comisiei juridice. Comisia are două săli. Au participat toate grupurile parlamentare, toţi au votat, PNL a votat cu patru parlamentari împotrivă”, a declarat pentru gândul Ciucă.

Conservatorul a spus că în timpul discuţiilor pe legea lobby-ului nu a părăsit sala pentru a discuta despre modificările la Codul Penal.

„Eu conduceam şedinţa cu legea lobby-ului, deci informaţia este ciudată că am avut o şedinţă în altă sală. Nu aveam cum să fiu în altă sală. În timpul dezbaterilor pe legea lobby-ului am părăsit doar sala un minut, am stat doar în sală pe tot parcursul legii lobby-ului. Am discutat în cadrul şedinţei cu toţi parlamentarii, nu a existat o şedinţă discretă, separată, restrânsă de negociere. A fost o dezbatere cu toate grupurile parlamentare”, a precizat Ciucă.

Preşedintele Comisiei susţine că există o stenogramă a celei de a doua şedinţe, dar că ea nu a fost şi înregistrată video, deoarece sala nu permite acest lucru.

„Nu anunţăm presa în mod special despre nicio şedinţă. Săptămâna de buget a schimbat programul Camerei, motiv pentru care nu am putut vota cu o săptămână înainte ordinea de zi aşa cum se procedează de regulă. Dacă vreţi neapărat să găsim ceva extraordinar, putem să ne imaginăm că în fiecare zi se întâmplă lucruri extraordinare în Parlament. Nu cred că cineva şi-a imaginat că un subiect ca amnistia poate să treacă fără să ştie nimeni. De aceea toate speculaţiile care vizează un program diferit, dar care s-a datorat legii bugetului nu sunt tocmai corespunzătoare realităţii. Este adevărat dacă vreţi, ca o observaţie personală, ar fi trebuit o mai bună comunicare între parlamentari şi presă şi probabil aceste speculaţii nu ar mai fi existat”, a adăugat Ciucă.

El a spus că se poate reveni asupra legii, dacă preşedintele o trimite la reexaminare.

Şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, la Gândul Live: „Nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii”. VIDEO

Se arata ca:

„Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat joi seara, la Gândul Live, că modificările aduse Codului Penal de parlamentari, prin care aceştia îşi cresc imunitatea, vor aduce un raport de ţară României nu tocmai favorabil.

Principalele declaraţii ale Laurei Codruţei Kovesi la Gândul Live:

Am aflat din spaţiul public aceste modificări. Nu am fost consultată.

Consecinţele sunt destul de grave pentru infracţiunile de corupţie comise de parlamentari. Ei ar fi scoşi din sfera persoanelor care pot fi cercetate pentrui fapte de corupţie.

Noi avem peste 28 de dosare trimise la instanţă în care senatori sau deputaţi au fost trimişi în judecată pentru fapte de corupţie.

DNA a trimis în instanţă peste 100 de dosare cu primari cercetaţi pentru fapte de corupţie.

Aş spune că nu trebuie să creăm privilegii şi imunităţi pentru persoane care oricum au deja anumite privilegii. Un magistrat când este trimis în judecată, este suspendat din funcţie, în timp ce parlamentarii merg în continuare şi votează legi . Un parlamentar condamnat pentru fapte de corupţie a mers să voteze această lege, iată un exemplu.

De ce un procuror sau un poliţist poate fi cercetat, iar un senator sau un deputat nu poate fi cercetat?

Dacă un senator sau deputat comite o infracţiune minoră, poate fi cercetat. În schimb dacă primeşte 500.000 de euro mită sau 300.000 de euro să voteze o lege, nu poate fi cercetat.

Nu a fost o dezbatere publică, proiectul nu a fost publicat pe site. Cred că ar trebui să fim consultaţi, pentru că noi suntem primii care aplicăm această lege.

Ca să începi urmărirea penală pentru un ministru, trebuie să primeşti aprobare de la Parlament, iar din acel moment practic investigaţia devine publică. Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor.

Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală, care ne cere să fie începută urmărirea penală, înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că ulterior interceptarea devine inutilă.

Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil.

Nu avem deocamdată un punct de vedere din partea Ministerului Justiţiei pe această problemă. Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile.

Infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate. Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicărilor.

Dacă au existat atâtea reacţii din partea ambasadelor, cred că o astfel de modificare are impact şi pentru felul în care colaborăm cu autorităţile judiciare străine. S-ar putea să avem probleme cu extrădările. Să presupunem că o anchetă internaţională de corupţie ajunge la un parlamentar român. Pentru a exista o extrădare e nevoie ca fapta să fie dublu incriminată, iar la noi nu ar mai fi incriminată.

Din perspectiva benchmark-urilor, nu cred că lucrurile vor arăta foarte bine. Din perspectiva DNA, sper ca lucrurile să fie reliefate obiectiv. Toate aceste evenimente nu vor aduce un raport de ţară favorabil.

Ar fi un dezastru să desfiinţezi DNA, o instituţie care şi-a demonstrat eficienţa. Unificarea cu DIICOT este ca atunci când faci o combinaţie între mere şi pere. Un principiu este specializarea procurorilor, dacă vrei să sprijin cele două structuri, trebuie să le întăreşti, nu să le combini. Cred că principala miză este desfiinţarea unor posturi de conducere.

Despre schimbarea din funcţie a procurorului Lucian Papici: Nu poţi să revoci pe cineva fără nicio explicaţie, doar pentru că a îndrăznit să îşi facă treaba. A fost un semnal extrem de prost pentru procurori.

Ce i-ar spune unui parlamentar: Să nu voteze niciodată un astfel de proiect de lege, dacă legea va fi reîntoarsă de preşedinte.


Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect de lege prin care preşedintele şi parlamentarii sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici prevăzută în Codul Penal.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, solicită rediscutarea în Camera Deputaţilor a modificărilor la Codul penal şi propune respingerea tuturor prevederilor interpretate în sensul unei „superimunităţi” a parlamentarilor.

Deputatul Florin Iordache (PSD) este „omul din umbră” care a coordonat în Parlament modificările aduse Codului Penal de Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor şi aprobarea proiectului de lege privind amnistia şi graţierea. Deşi nu ocupă oficial funcţia de lider de grup al PSD, Iordache este cel care supraveghează toate mişcările din Parlament ale social-democraţilor în privinţa proiectelor legislative. Toate proiectele importante sau delicate pe care pesediştii vor să le adopte în Parlament sunt lăsate de premierul Ponta în „sarcina” deputatului Iordache, susţin surse parlamentare.

Iordache este omul care se ocupă În Parlament de toate proiectele de lege sau problemele delicate promovate de PSD”

Reactia Presedintelui Basescu

Băsescu: Majoritatea USL continuă lovitura de stat. Modificările la Codul Penal sunt dramatice, înseamnă 10 ani de regres. Parlamentul nu e un butic din Gara de Nord

Se arata ca:

„După ce în parlament au fost discutate o serie de legi  care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV,  Traian Băsescu a acuzat USL că îşi ”continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată”, susţinând că modificările aduse astăzi Codului Penal sunt ”dramatice” şi reprezintă un regres de 10 ani pentru România.

”Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Atât legea amnistiei şi graţiterii, cât şi modificările de la Codul penal nu au avut avizul CSM. Legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii”, a spus şeful statului, adăugând că va retrimite în Parlament legea despre care consideră că lasă fără atribuţii ANI şi DNA.

Băsescu a spus că scoaterea preşedintelui, parlamentarilor, dar şi a aleşilor locali din categoria funcţionarilor publici are ca miză protejarea clientelei politice de justiţie.

”Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres. Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari”, a comentat preşedintele.

Gândul va transmite LIVE TEXT declaraţiile:

– Majoritatea parlamentară USL continuă lovitura de stat începută în vară şi eşuată.

– Când a apărut ordonanţa cu insolvenţa vorbeam articolele cu dedicaţie care aveau ţintă TVR. Nu a trecut mult şi viaţa a continuat că TVR era ţinta şi Voiculescu era cel care să o controleze, un turnător care pentru a scăpa de puşcărie voia să pună sub control televiziunea. Ca dovadă e protocolul încheiat de Ministerul agriculturii cu TVR a defunctului director Săftoiu. Se preda politica editorială Ministerului  Agriculturii. Aceasă practică contravine grav legii TVR, dar şi Constituţiei, care garantează independenţa editorială. Fosta conducere a predat postul Antena 3 domnului Constantin care îl are stăpân dpe Voiculescu.

– O altă probă este numărul de ordonanţe. S-au emis 80 de ordonanţe simple şi 105 de urgenţă. Total 185 de ordonanţe, asta arată că priorităţile sunt să scape de sub orice contol, având în vedere că Avocatul Poporului nu-şi face datoria, el este un supus al puterii. AP e parte a puterii politice, este avocatul USL, nu al poporului.

– Ziua de azi e o altă probă că actuala putere are ca obiectiv să fie ferită de justiţie. Modificările care s-au introdus în codul penal. Atât legea amnistiei şi graţiterii cât şi modificările de la codul penal nu au avut avizul CSM. legea amnistiei a fost dedicată clientelei politice. Modificările la Codul Penal sunt dramatice şi dărâmă 10 ani de muncă şi activitate a intituţiile anticorupţie. Politicienii se ridică deasupra legii.

– S-a modificat art 124 şi se reduce la jumătate perioada de prescripţie a unei fapte, ajută pe mulţi care au procese în derulare. Se introduce un nou aliniat în care suspendarea cursului prescripţiei produce efecte asupra tuturor participanţilor la acţiune. dacă un parlamentar se află în grup infracţional şi nu primeşte ridicarea imunităţii nimeni din grupul infracţional nu poate fi cercetat. În sfârşit vine şi Camera Deputaţilor care modifică art 147 în care constată că preşedintele, senatorii şi deputaţii nu sunt funcţionari publici. Eu le mulţumesc că s-au gândit la mine, dar nu am nevoie. Nu au nevoie nici domnii parlamentari. Voi retrimite legea la parlament. Scoţând preşedintele, senatorii şi deputaţii din categoria funcţionarilor publici, nu mai pot fi loviţi de situaţiile de incompatibilitate, nu pot fi anchetaţi de DNA şi se protejează de emiterea unor hotărâri care se pot potrivi lor şi familiilor lor. Această modificare înseamnă 10 ani de regres.

– Nu putem compara preşedinţia sau parlamentul cu un butic din Gara de Nord. Domnii parlamentari vor să fie consideraţi buticari.

– Nu numai incompatibilităţile sunt miza, ci şi abuzul în serviciu. Vrem să nu fim responsabili ca parlametari nici pentru hotărâri, nici pentru conflict de interese, nici pentru abuz în serviciu. Aşa ceva nu e posibil. dacă ar intra în vigoare aceste modificări, peste 30 de parlamentari ar răsufla uşuraţi. Ştiu că nu e departe de cifra de aleşi locali care sunt în proces de investigare la ANI. Sunt osare în derulare la DNA. Toate acestea ar trebui stopate imediat şi nu ştiu dacă şi cei care sunt încarceraţi nu ar putea să beneficieye de schimbarea Codului penal şi să devină liberi pentru a candida. Cred că astăzi Parlamentul a greşit fundaental şi a compromis România. Tare mă tem că şi atmosfera creată în jurul legii minelor şi amnistiei a fost ca să-i permită domnului Zgonea să bage această lege.

– Se vede stilul premierului de a spuen că nu ştie. Ştie şi el şi Crin Antonescu. Măcar Crin Antonescu spunde de ce. Premierul  stil de neasumare a răspunderii s-a aflat la Johannesburg. Nu mai pot păcăli pe nimeni că-şi cintinuă obiectivele loviturii de stat de anul trecut.

– Voi respinge aceste modificări la Codul Penal, care lasă fără obiectul activităţii şi ANI şi DNA.

Despre descentralizare. Nu cred că trece despre CCR. Cred c are probleme la CCR. Eu dacă ajunge a mine o voi trimite înapoi, apoi o voi ataca la CCR.

Reacţie UE: Raportul va fi foarte prost în ceea ce priveşte parlamentul.

Despre TVR: O să-l propun pe domnul Voiculescu, ca să fie direct la butoane.

Despre semnale de la ambasade: Nici nu vă confirm, nici nu vă infirm. Doar Chiţoiu spune ce discută cu preşedintele.

– Serios oameni buni, E rău cu statul de drept, o luăm înapoi

Declaraţia şefului statului vine după ce în parlament au fost discutate o serie de legi prin care, susţine preşedintele, vor avea un efect negativ asupra monitorizării României în cadrul MCV. De altfel, şeful statului a transmis astăzi o scrisoare preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului, Crin Antonescu şi Valeriu Zgonea, făcându-le inventarul deciziilor controversate ale parlamentarilor care ar urma să se regăsească şi în raportul pe justiţie al Comsiei Europene, din ianuarie.”

Reactii internationale dure! Ce a raspuns „desteptul” de Ponta?

Statele Unite – cea mai dură reacţie de până acum: SUPERIMUNITATEA, „un pas înapoi pentru România”

Se arata ca:

Ambasada SUA în România a reacţionat la modificările aduse la Codul Penal de către Parlament. Potrivit diplomaţilor americani aceste modificări reprezintă un pas înapoi pentru România. Parlamentul a votat ieri două proiecte de lege care modifică legea penală şi Codul de Procedură Penală. În esenţă parlamentarii şi-au creat o superimunitate faţă de anchetele penale ale DNA. De asemenea Parlamentarii nu vor mai putea fi cercetaţi de ANI. Toate acestea pentru că ei au eliminat din definiţia funcţionarului din Codul Penal funcţiile de senator, deputat şi preşedintele României. 

”Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse.

Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României.  Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, se arată într-un comunicat al Ambasadei SUA la Bucureşti.

Deputaţii au adoptat marţi un amendament prin care parlamentarii primesc imunitate faţă de anchetele procurorilor DNA. Codul Penal a fost modificat în aşa fel încât un parlamentar care a comis infracţiuni de serviciu, precum abuzul în serviciu, falsul, luarea de mită, traficul de influenţă, nu va mai fi anchetat de DNA. Experţii consultaţi de gândul au arătat că, odată intrată în vigoare această lege, ea va avea efect şi pe dosarele de corupţie aflate pe rolul instanţelor.

Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor a avizat favorabil luni noaptea un proiect de lege care la prima vedere pare inofensiv. Este vorba de un proiect de lege care pune în acord Codul Penal cu decizia CCR de reincriminare a insultei şi calomniei.

În Comisia Juridică însă, deputaţii jurişti au decis să modifice şi alte prevederi din Codul Penal. Astfel că una dintre modificările aduse este redefinirea funcţionarului public. Din definiţia funcţionarului public au fost scoşi senatorii şi deputaţii. ”Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea,  precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea prezentului alineat”, aşa sună amendamentul asumat de Comisia Juridică.

Proiectul de lege a fost votat in plenul Camerei Deputaţilor. Legea a primit 240 de voturi pentru (PSD 122, PNL 73, UDMR 15, independenţi 15, PC 11, neafiliaţi 4). Împotrivă au votat 57 de deputaţi (32 PDL, 22 PPDD, 1 PC şi 2 neafiliaţi)

Reacţia CSM: Se ajunge la exonerare

CSM susţine că, prin scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici, „se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta”, precizând că nu a primit spre avizare actul normativ.

Într-un comunicat remis marţi seară, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează că a analizat, în şedinţa de plen de marţi, propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009).

CSM subliniază, din capul locului, că deşi, conform prevederilor legale, „plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti”, proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

Avertismentul DNA: „Legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie”

Scoaterea preşedintelui şi a parlamentarilor din categoria funcţionarilor publici va plasa legislaţia română „în contradicţie flagrantă cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie” ratificate de România, avertizează DNA într-un comunicat făcut public marţi seară. De asemenea, prin modificările aduse Codului Penal în vigoare, funcţionarii publici trimişi deja în judecată ar putea fi achitaţi, iar cei care sunt în închisoare pentru corupţie ar putea fi eliberaţi.

Reacţia ambasadei Germaniei

Activitatea instituţiilor care protejează statul de drept, precum ANI, CSM, DNA sau Curtea Constituţională, trebuie să se desfăşoare fără presiune politică, a precizat, miercuri, la solicitarea MEDIAFAX, Andrea Stohr, şefa secţiei de presă a misiunii diplomatice germane din România.

„Ambasada Republicii Federale Germania la Bucureşti sprijină eforturile continue de combatere a corupţiei ale Guvernului României şi ale organelor de urmărire penală. Din perspectiva noastră, este decisiv ca activitatea diferitelor instituţii care sprijină, protejează şi dezvoltă statul de drept – ca de ex. ANI, CSM, DNA, Ministerul Public sau Curtea Constituţională – să se desfăşoare fără presiune politică şi neîngrădit”, a precizat Andrea Stohr.

Olanda „urmăreşte cu îngrijorare” amendamentele la Codul Penal care dau imunitate parlamentarilor

Ambasada Olandei la Bucureşti a precizat, miercuri, la solicitarea Mediafax, că urmăreşte cu îngrijorare amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaţilor a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici.

„Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele (la Codul Penal, n.r.) şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată în răspunsul misiunii diplomatice.

Martin Harris, „îngrijorat de această problemă”

Ambasadorul Marii Britanii, Martin Harris, s-a declarat îngrijorat în ceea priveşte proiectul de modificare a Codului Penal adoptat de Parlament, el considerând că ANI şi DNA sunt motorul reformei în viaţa publică în România şi că este important să fie sprijinite inclusiv de politicieni.

Întrebat de jurnalişti ce poziţie are faţă de legea de modificarea a Codului Penal, prin care parlamentarii şi preşedintele sunt scoşi din categoria funcţionarilor publici şi nu mai pot fi anchetaţi pentru o serie de infracţiuni, Martin Harris a spus că este „îngrijorat de această problemă”.

Comisia Europeană: Vom avea o poziţie detaliată

Poziţia CE privind amendamentele la Codul Penal din România va fi reflectată în raportul MCV din luna ianuarie, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt Mark Gray, adăugând că oficialii de orice fel trebuie să se supună regulilor referitoare la corupţie şi conflict de interese.

„Nu am văzut legea care a fost votată ieri seară (marţi, n.r.) în Parlamentul României (….) Nu vom comenta pe marginea unor cazuri individuale sau părţi din această lege. Dar e important de spus că atunci când vine vorba de chestiuni precum conflictul de interese şi integritate, acestea sunt acoperite, împreună cu aplicarea regulilor în materie de corupţie, în cadrul MCV şi vor fi abordate în următorul raport pentru România, care urmează să fie adoptat de către Comisie luna viitoare. Aceste chestiuni vor fi atinse şi acesta (raportul MCV) va fi cadrul în care Comisia Europeană va avea o poziţie detaliată”, a precizat Mark Gray, la briefingul de presă.”

Intervenţie de urgenţă a Germaniei, Franţei, Olandei şi Marii Britanii în Parlament. Ambasadorii au cerut explicaţii pentru Codul Penal. Ponta: „Nu am ştiut de lege. Trebuie rediscutată”

Se arata ca:

„Modificările făcute de parlamentari peste noapte Codului Penal pentru a proteja demnitarii de anchetele DNA şi ale ANI au determinat reprezentanţii unora dintre cele mai importante ambasade ale statelor europene în România să vină astăzi în Parlament pentru a cere explicaţii.

Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, adjunctul şefului misiunii Germaniei,  Julia Gross, ambasadorul Olandei, Matthijs van Bonzel, dar şi un reprezentant al secţiei politice a Ambasadei Marii Britanii au cerut astăzi să se întâlnească, în Parlament, cu deputaţii din Comsia Juridică, cea care a operat luni noaptea modificările livrate a doua zi plenului şi acceptate de acesta prin votul USL. Întâlnirile au avut loc în biroul preşedintelui Comsiei Juridice, Bogdan Ciucă.

Mâine şi-a anunţat prezenţa şi actualul şef al misiunii diplomatice a SUA, Duane Butcher.

După semnalele externe negative din ultimele zile, inclusiv legate de Raportul pe Justiţie aşteptat în ianuarie, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a cerut şi el o întâlnire cu deputaţii din Comisia Juridică şi cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea pentru a discuta subiectele controversate legate de Codul Penal.

Legea a fost între timp reclamată la Curtea Constituţională atât de PDL cât şi de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, autor rarisim al unei sesizări pentru controlul de constituţionalitate al unui proiect de lege înainte de promulgare.

Ce au înţeles deputaţii

La discuţiile cu ambasadorii veniţi în Parlament au fost prezenţi deputaţii Bogdan Ciucă, Eugen Nicolicea, membri în Comisia Juridică, dar şi Florin Iordache, omul care a coordonat din umbră aprobarea amendamentelor controversate, chiar dacă nu este parte a Comsiei. Dacă la final, deputaţii prezenţi au susţinut că „nu au fost abordări politice”, ci doar „clarificări pe articole”, ambsadorii nu şi-au anunţat încă concluziile.

„E corect să vină să se informeze direct de la sursă, nu să preia informaţia trunchiată. Dânşii au venit pentru informare, în urma acestei zarve cu modificările la Codul Penal”, a justificat Nicolicea prezenţa ambasadorilor.

Preşedintele Comsiei Juridice pe de altă parte, Bogdan Ciucă, consideră că nu afost decât  „o problemă de comunicare” legată de Codul Penal. „Cred că şi ei s-au lămurit că e o problemă care ţine de formă şi nu de fond. Am pierdut la capitolul comunicare. Nu se schimbă cu nimic statutul parlamentarului. Nici legea amnistiei nu-i atât de neagră. Ce se va întâmpla cu proiectele de lege va trebui să fie o decizie politică”, a tras Ciucă propriile concluzii.

Ponta: „Eu n-am fost marţi aici. Ambasada SUA a făcut o greşeală”

În prima ieşire publică după întoarcerea din Africa de Sud, unde se afla în momentul adoptării legii, premierul Victor Ponta a susţinut că nu a ştiut de modificarea Codului Penal, dar nu consideră că trebuia consultat. „Ca preşedinte PSD”, Ponta a cerut public calegile să fie rediscutate, cu consultarea Ministzerului Justiţiei, a CSM şi a Comsiei Europene înainte de a fi adoptate.

„Eu nu cred că cine strigă cel mai tare are şi dreptate. S-a strigat foarte mult în două zile. Toată isteria asta nu se bazează pe ceva neconstituţional, ci ca oportunitate. Ca preşedinte PSD cred că cele două legi (legea amnistierii şi Codul Penal, n.red. ) trebuie rediscutate cu toate celelalte instituţii cu care nu s-au discutat, cu Ministerul Justiţiei şi i-am spus domnului Cazanciuc să înceapă aceste discuţii, cu CSM Parchetul General, prezentate Comsiei Europene şi după aceea adoptate dacă sunt în regulă”, a spus Ponta.

Întrebat dacă a ştiut de modificările făcute de USL, premierul a negat că ar fi avut cunoştinţă de schimbarea Codului Penal. „Eu n-am fost marţi aici, n-am scos parlamentari din sală, n-am băgat în sală, eram la Johannesburg. „De amnistie am ştiut – şi în continuare cred că atâta timp cât nu intră infracţiunile produse cu violenţă şi de corupţie e bună – de celelalte nu am ştiut, dar Parlamentul legiferează, nu mă poate întreba pe mine de fiecare dată”, s-a eschivat el. Cu toate acestea, deputatul Ponta a venit şi cu o sugestie de modificare după reacţiile ambasadelor şi ale CE: „Sunt de acord să nu mai fie funcţionari publici să nu mai fie funcţionari publici însă trebuie să aibă un alt statut în aşa fel încât gile penale să li se aplice”.

Cât despre semnalele externe venite după acest scandal, Ponta s-a arătat nemulţumit de reacţia ambasadei SUA. „Am văzut declaraţii de principiu, nu cred că vreo ambasadă europeană contestă dreptul Parlamentului de a legifera, pentru că şi în ţara lor se întâmplă la fel. Singura reacţie care cred că a fost total greşită, că nu se referea la realitate, a fost a ambasadei Statelor Unite, care vorbea despre investiţiile americane. Din câte ştiu eu, Chevron investeşte în România sau poate să plece dacă nu se aplică legea şi dacă nu reuşim să arătăm că putem proteja proprietatea privată. Nu mi-a zis nimeni vreodată de la Chevron cum e cu parlamentarii. De fiecare dată mi-au spus dacă o proprietate privată poate fi apărată. Aici cred că a fost o greşeală (legat de ambasadă – n.r.) şi o să transmit acest lucru”, a susţinut premierul.

La scurt timp, inclusiv liderul socialiştilor din Parlamentul European, grup politic din care face parte şi PSD, Hannes Swoboda, a anunţat că, în opinia sa, „legea contravine valorilor UE”.

SUA, Olanda, Marea Britanie, Germania s-au numărat printre ţările care au reclamat în ultimele două zile derapajul deputaţilor, arătându-se şi prin semnale publice îngrijorate de o asemenea schimbare.

Marţi, în plenul Camerei Deputaţilor s-a adoptat o modificare a Codului Penal prin care pe de o parte demnitarii – preşedinte, parlamentari, primari, consilier – au fost scoşi din categoria funcţionarilor publici şi din atenţia DNA pentru infracţiuni în exerciţiul funcţiei, pe de altă parte le-au fost ridicate restricţiile care îi făceau pasibili de conflict de interese.

Preşedintele Traian Băsescu a criticat modificările, anunţând că va retrimite preoiectul de lege în Parlament, la reexaminare şi, dacă este necesar, şi la Curtea Constituţională.” (subl. mea)

Asta (Ponta) e prost sau se preface? Reactia ambasadei SUA „este total gresita” iar Swoboda, liderul socialistilor din Parlamentul European, ii spune ca „legea contravine valorilor UE”

Antonescu s-a dat pe brazda pana la urma…

Antonescu pune frână SUPERIMUNITĂŢII parlamentarilor, motivând că a avut „o informaţie incorectă şi incompletă”: „Îi sugerez lui Zgonea să revină asupra proiectului”

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu îi cere preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, să repună pe ordinea de zi modificările aduse Codului Penal, adăugând că nu a beneficiat de o informare completă şi îşi „asumă întreaga responsabilitate”. De asemenea, liderul PNL a spus că dacă legea va fi trimisă la reexaminare va propune tuturor parlamentarilor liberali să respingă prin vot „toate acele modificări care s-au adus Codului Penal şi care pot fi interpretate în sensul unei super-imunităţi”. Antonescu a precizat că nu a discutat cu Victor Ponta despre aceste modificări la Codul Penal înaintea votului, dar nici în ultimele zile.

„Eu propun preşedintelui Camerei Deputaţilor, fac o sugestie ca, în cazul în care nu a semnat, formalizat legea votată în plenul Camerei Deputaţilor şi dacă regulamentul Camerei o permite să o repună în discuţie în plenul camerei deputaţilor, pentru o discuţie transparentă. Legislaţia pe care o votăm nu trebuie să fie una preferenţială”, a spus Crin Antonescu, dând dreptate ambasadelor SUA, Olandei şi Germaniei care au criticat modificările aduse în Parlament Codului Penal.

Antonescu a ţinut să precizeze că informaţiile pe baza cărora şi-a dat acordul pentru votarea acestor legi au fost „incomplete”.

„Am pornit de la premisa, bazată pe informaţiile primite, că acest pachet de modificări la Codul Penal, deşi scot parlamentarii şi demnitarii în general din categoria funcţionarilor publici, îi menţin cu certitudine într-o zonă în care pot fi anchetaţi trimişi în judecată, condamnaţi pentru încălcarea diverselor legi. Că nu sunt în niciun fel plasaţi într-o zonă de imunitate suplimentară. Trebuie să admit deşi nu îmi face nicio plăcere nu am fost suficient şi complet informat. Există riscul după toate evaluările pe care le-am văzut, după toate discuţiile, există riscul ca această interpretare să fie dată. Eu nu am să mă ascund, este o lege care s-a votat în cameră eu sunt senator, informarea de care am beneficiat a fost incompletă, îmi asum întreaga responsabilitate, îmi asum răspunderea în exclusivitate”, a declarat Crin Antonescu.

Liberalul a spus că doreşte rediscutarea acestor modificări la Codul Penal, deoarece nu vrea ca în Parlament să fie votată o „legislaţie preferenţială”.

Băsescu:  “Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire”

Într-un interviu pe care îl acorda în timpul intervenţiei lui Crin Antonescu, preşedintele Traian Băsescu a comentat că modificarea rămâne “o tentative de hoţie ordinară”. Ăştia sunt ca hoţul pe care l-ai prins cu ceasurile furate la ieşire. Ce să facă? Lasă ceasurile şi pleacă. Cred că vor da înapoi. Slavă Domnului! Încep să se trezească”, a spus Băsescu, la Adevărul.

Indirect, preşedintele a ameninţat Parlamentul inclusiv cu dizolvarea. „Acesta din «marţea neagră» ar fi fost un motiv serios de dizolvare a unui Parlament care prin acţiunea lui generează deservicii uriaşe României. Şi aici nu trebuie să mai argumentez, pentru că am văzut reacţia Comisiei Europene şi a aliaţilor noştri. România, dacă ar intra în vigoare modificările la Codul penal şi Legea amnistiei şi graţierii, ar ieşi din criteriile de la Copenhaga, care sunt criteriile politice, ceea ce ar fi extrem de grav. Pentru aşa ceva, un Parlament ar trebui dizolvat”, a comentat el, fără a o anunţa ca intenţie.

Situaţia menţionată în Constituţie pentru dizolvarea Parlamentului este aceea în care Legislativul nu acordă, de două ori consecutiv, în 60 de zile, votul de învestitură pentru Guvern, fără a se preciza însă dacă preşedintele poate ave o iniţiativă similară într-un altfel de caz.

Cu câteva minute mai devreme, Băsescu artăta spre liderii USL, Crin Antonescu şi Victor Ponta ca fiind la curent cu scoaterea parlamentarilor, a primarilor şi consilierilor din zona de risc a anchetelor ANI şi DNA, reproşând că modificarea Codului Penal a fost făcută cu perfidie. “Au lăsat fapta celor care au contracte de muncă şi o fişă a posturilor nu sunt subiect al anchetelor ANI şi DNA. Aleşii, notarii, judecătorii, avocaţii, consilierii povali, preşedintele României nu au contracte de muncă. E foarte perfidă. Ar arăta că cei acre au contract îi frigem pe frigare. Acum dă contractul de milioane firmei soţiei, firmei vărului şi aşa mai departe”, a arătat Băsescu în principal spre achiziţiile publice.

În opinia lui Băsescu o modificare trebuie făcută în Parlament, însă nu pentru aceste articole, ci pentru a găsi o soluţie în aşa fel încât la 1 februarie 2014, când intră în vigoare noul Cod Penal să nu existe un val de eliberări din arrest ca urmare a reducerii pedepselor pentru corupţie.  “Dacă au de rediscutat ceva e o scăpare a noului Cod Penal care reduce pedepsele pentru corupţie.  Să introducă în Codul Penal o situaţie tranzitorie ca să nu eliberăm o groază de infractori la 1 februarie 2014 când intră în vigoare noul Cod Penal”, a sugerat preşedintele.”

… dar un atac la Basescu nu putea lipsi…

Romania Libera

Antonescu, nou atac la Băsescu

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a spus, la România TV, că preşedintele Traian Băsescu acuză „în mod vulgar” Parlamentul că face legi pentru hoţi, făcând astfel un proces de intenţie legislatorilor.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

Crin Antonescu a afirmat că reconsiderarea poziţiei sale faţă de modificările Codului Penal a apărut ca urmare a consultării unor colegi din partid, jurişti de profesie, fără nici o legătură cu preşedintele Traian Băsescu. „Nu cu Traian Băsescu m-am sfătuit, el este cel mai puţin credibil spre deloc să vorbească de aceste lucruri. Este o suspiciune indecentă. În primul rând, este simplistă. Traian Băsescu procedează necinstit, vulgar şi iresponsabil”, a spus Antonescu.

El s-a arătat iritat de termenii cu care Traian Băsescu a comentat modificările la Codul Penal. „În ce priveşte Codul Penal, suntem pentru o discuţie mult mai pregătită, mult mai deschisă, să-i convingem pe toţi, în primul rând pe români, că nimeni nu-i deasupra legii, că Parlamentul nu face legi pentru hoţi aşa cum în mod injurios, calomnios spuneau fraţii gemeni Traian Băsescu-Horia Georgescu. Domnul Băsescu a fost prea adesea vulgar. Nu-i neconstituţional, dar pentru un preşedinte e nepotrivit”, a mai spus Antonescu.

Citeşte şi: VIDEO. Antonescu: Propun respingerea prin vot a modificărilor Codului Penal. Trebuie rediscutate toate articolele care scot anumite categorii de sub răspunderea penală

Preşedintele Senatului a spus că îşi menţine în continuare opinia că demnitarii nu pot fi asimilaţi din punct de vedere administrativ funcţionarilor publici, dar trebuie găsită soluţia juridică pentru ca demnitarii să aibă acelaşi tratament în faţa legii penale ca orice alt cetăţean. „A spune că este o lege care să dea liber la furat înseamnă să-ţi permiţi să faci procese de intenţie Parlamentului. Nu au nici o dovadă că Parlamentul a făcut o lege ca să fure”, a afirmat liderul PNL.”

Interceptarile…

Kovesi: Noul Cod de procedură penală va face inutile interceptările

Se arata ca:

„Procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, a declarat joi, la Gândul Live, că o prevedere din noul Cod de procedură penală va face „inutile” interceptările, în condiţiile în care, înainte de a se obţine autorizaţie pentru acestea, persoana vizată în anchetă va trebui înştiinţată că este urmărită penal.

„Există o prevedere care va intra în vigoare în noul Cod de Procedură Penală şi care ne cere să fie începută urmărirea penală înainte să putem obţine autorizaţie de interceptare. Practic, noi trebuie să îl chemăm imediat pe cel cercetat şi să îi prezentăm învinuirile. Vă daţi seama că, ulterior, interceptarea devine inutilă”, a explicat Kovesi, la Gândul Live, citată de Mediafax.

Procurorul-şef a adăugat că, pentru a fi începută urmărirea penală în cazul unui ministru, va fi necesară o aprobare în acest sens venită din partea Parlamentului. Acest lucru, susţine ea, înseamnă că, din acel moment, „practic, investigaţia devine publică”.

Citeşte şi: După marţea neagră, joia ipocriziei. Antonescu şi Ponta fug de răspundere

„Vă daţi seama că este o imunitate a miniştrilor. Dacă această prevedere s-ar fi aplicat astăzi, dosarul Hidroelectrica, în care s-a oprit încheierea unui contract păgubos pentru stat, nu ar fi fost posibil”, a explicat procurorul şef al DNA.

Kovesi a comentat problema interceptărilor şi din perspectiva eficienţei organelor de urmărire penală: „Este extrem de important, toată lumea vorbeşte despre eficienţa organelor de urmărire penală. Haideţi să luăm exemplul unei reţele internaţionale de trafic de droguri, în care un procuror din străinătate îţi cere prin comisie rogatorie să îl interceptezi pe traficant. Noi ar trebui să îi explicăm procurorului american că nu putem să-l interceptăm, pentru că mai întâi trebuie să-l chemăm să-i prezentăm învinuirile”.

Totodată, şefa DNA a subliniat că infracţiunile de corupţie se comit, prin natura lor, „în spaţii închise, în condiţii de confidenţialitate”.

Citeşte şi: Dovada că parlamentarii PNL au votat PENTRU superimunitatea parlamentarilor şi a aleşilor locali

„Nu strigă cineva „Hei, vecine, hai că vreau să iau mită, vreau să am martori!”. Este nevoie de aceste interceptări, dar nu există dosare în care să avem doar interceptarea comunicaţiilor. Nu există niciun dosar făcut exclusiv pe interceptări”, a declarat ea, adăugând că un rechizitoriu se întocmeşte prin administrarea mai multor probe.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că a solicitat ministrului Justiţiei modificarea acestui act normativ, menţionând că, deocamdată, nu a primit un răspuns în acest sens. Ea adăugat, în acelaşi context, că la nivelul MJ există un grup de lucru pentru noul Cod de procedură penală, DNA având un reprezentat în acesta.”

Ceea ce se remarca este proasta gestiune din punct de vedere diplomatic a chestiunii. Practic, prin legea amnistiei si gratierii precum si prin modificarile aduse Codului Penal, Parlamentul Romaniei a expus tara noastra ingrijorarilor comunitatii internationale. De observat reactiile ambasadelor SUA, Olandei, Germaniei , Frantei, Marii Britanii, inclusiv cea a liderului socialistilor din PE, Dl. Hannes Swoboda, toate critice si de ingrijorare cu privire la situatia de fata. Colac peste pupaza a venit si raspunsul de pustan tafnos al premierului… Nu mai vorbesc de faptul ca nu a existat nicio dezbatere prealabila cu societatea civila, nici asupra legii amnistiei si gratierii si nici asupra modificarilor din Codul Penal. In orice caz imaginea tarii in exterior are de suferit si este regretabil ca nu s-a evitat un astfel de lucru.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 11 comentarii

Cum se explica urmatorul lucru…?

Iata un editorial foarte interesant semnat de Paul Krugman pe blogul sau din The New York Times:

Ideological Ratings

Se arata ca:

„So S&P has downgraded France. What does this tell us?

The answer is, not much about France. It can’t be overemphasized that the rating agencies have no, repeat no, special information about national solvency — especially for big countries like France. Does S&P have inside knowledge of the state of French finances? No. Does it have a better macroeconomic model than, say, the IMF — or for that matter just about any one of the men and women sitting in this IMF conference room with me? You have to be kidding.

So what’s this about? I think it’s useful to compare IMF projections for France with those for another country that has been getting nice words from the raters lately, the UK. The charts below are from the WEO database — real numbers through 2012, IMF projections up to 2018.

First, real GDP per capita:

So France has done better than the UK so far, and the IMF expects that advantage to persist.

Next, debt relative to GDP:

France is slightly less indebted, and the IMF expects this difference to widen a bit.

So why is France getting downgraded? Because, S&P says, it hasn’t carried out the reforms that will enhance its medium-term growth prospects. What does that mean?

OK, another dirty little secret. What do we know — really know — about which economic reforms will generate growth, and how much growth they’ll generate? The answer is, not much! People at places like the European Commission talk with great confidence about structural reform and the wonderful things it does, but there’s very little clear evidence to support that confidence. Does anyone really know that Hollande’s policies will mean growth that is x.x percent — or more likely, 0.x percent — slower than it would be if Olli Rehn were put in control? No.

So, again, where is this coming from?

I’m sorry, but I think that when S&P complains about lack of reform, it’s actually complaining that Hollande is raising, not cutting taxes on the wealthy, and in general isn’t free-market enough to satisfy the Davos set. Remember that a couple of months ago Olli Rehn dismissed France’s fiscal restraint — which has actually been exemplary — because the French, unacceptably, are raising taxes rather than slashing the safety net.

So just as the austerity drive isn’t really about fiscal responsibility, the push for “structural reform” isn’t really about growth; in both cases, it’s mainly about dismantling the welfare state.

S&P may not be participating in this game in a fully conscious way; when you move in those circles, things that in fact nobody knows become part of what everyone knows. But don’t take this downgrade as a demonstration that something is really rotten in the state of France. It’s much more about ideology than about defensible economic analysis.”

Despre ce este vorba? S&P a retrogradat Franta din cauza refuzului acestei tari de a lua celebrele de acuma masuri de „reforme structurale”, pentru ca nu si-a „intensificat” perspectivele de crestere pe termen mediu. Krugman afirma ca, la ora actuala, nu stim prea multe despre „reformele” care ar putea genera cestere economica. Care ar fi acelea, stiintific vorbind? Pentru ca in articol se arata un paradox: Franta este retrogradata de catre S&P dar, cu toate acestea, macroeconomic vorbind – luandu-ne cel putin dupa ce ne spun cifrele – aceasta tara sta mult mai bine decat UK. Cele doua grafice arata, bazandu-se de datele puse la dispozitie de catre FMI, ca, luand anul 2007 ca an de referinta (100%), PIB-ul Frantei pe locuitor s-a situat peste cel al Regatului Unit (primul grafic) si datoria (ca procent din PIB) este in scadere in Franta fata de UK, Franta fiind mai putin indatorata, desi situatia, cel putin intre 2007-2011(12), a stat invers. Concluzia pe care care o trage Dl. Krugman este ca aceste rating-uri sunt ideologice, sustinand teoria austeritatii si nu welfare state-ul…

Interesant este urmatorul lucru: sa vedem cum a evoluat din 2007 somajul in cele doua tari – aici, din World Economic Outlook Database, October 2013. In primul rand cred ca este necesar sa precizam ca e vorba de doua tari comparabile ca numar de locuitori!! Vom constata ca somajul (ca procent din forta totala de munca) este mai scazut in UK decat in Franta!! Sub guvernarea socialista somajul merge in Franta spre 11% in vreme ce in UK somajul are tendinta de scadere, de la 8,020% in 2012 la 7,743 in 2013 si, previziunea FMI pe 2014, 7,528%.

Si atunci cum se explica fenomenul asta?

Sub guvernarea socialista din Franta nu numai ca nu s-au creat locuri de munca, dar s-au mai si dat afara oameni, crescand somajul. Prin asta sa se explice oare cresterea economica a Frantei, superioara celei din Regatul Unit? Pe de alta parte unde e mai bine: in Franta, unde ratele somajului sunt foarte ridicate, sau in UK, unde nu este asa? Nu mai vorbesc de scaderea in popularitate a lui Hollande si a socialistilor… Lasand la o parte aspectul politic, cum se explica fenomenul? Sau trebuie sa privim problema strict din punct de vedere al productivitatii muncii? Cu alte cuvinte, vreau sa spun, in Franta este o productivitate a muncii mai ridicata decat in UK, lucru ce nu are legatura neaparat cu nivelul somajului. Este, oare, asa?

Va propun sa cititi un interesant articol pe aceeasi tema din The Guardian:

François Hollande’s shaky credibility takes another hit with credit-rating cut

Se arata, printre altele, ca:

„France’s second credit-rating downgrade by Standard & Poor’s in less than two years is as damaging politically for the socialist François Hollande as it was for his rightwing predecessor Nicolas Sarkozy, who lost the election shortly after France lost its AAA rating in January 2012.

S&P directly attacked Hollande’s economic policy, questioning the socialist government’s capacity to repair Paris’s stuttering economic motor. It said the problem with France was that the government’s tentative reforms were not enough to lift growth in the eurozone’s second largest economy.

Hollande, recently found to be the most unpopular French president on record in a poll by BVA, was already struggling to sell his economic measures to the nation. „The recovery is here,” Hollande declared in August after a small rebound in growth following months of stagnation. But real, sustained growth is expected to be slow in returning.

While the government highlights reforms such as injecting more flexibility into the rigid labour market, policies for companies to boost competitiveness and pensions reform, surveys show the electorate is baffled by policy muddles and tax U-turns. Voters are also alarmed by record levels of unemployment and nightly TV news bulletins about factory closures.

The worst of this has come in Brittany in recent weeks. The socialist stronghold, which voted resoundingly for Hollande last year, has now come to symbolise a popular revolt against his economic approach and tax policy.

Brittany is the heartland of France’s pork and poultry sectors, which have seen major factory closures. Hard-pressed farmers, fishermen and food industry workers have joined forces to don red bonnets – symbol of a local 17th century tax revolt – and focused their rage on a new eco-tax on lorries thought up under Sarkozy but due to be implemented by Hollande. The tax was duly suspended by a jittery government – its second tax climbdown in a week after it scrapped plans to raise taxes on some savings products amid a public outcry. This month, it also scrapped a new corporate tax that had infuriated business leaders.

Hollande’s government is struggling to bring down the public deficit without killing the fragile economic recovery. He has promised to cut state spending without swinging the axe against France’s vast public sector and welfare state. He has also promised to improve competitiveness and, most significantly, has vowed to tackle rising unemployment, bringing down levels before the end of this year. All of these have caused economists to cough and splutter about impossible promises.

Unemployment is now at 11%, 3.29m people, a historic high. Hollande has staked his credibility on his promise to halt the rising curve of joblessness by end of this year. But without strong growth, he can only rely on measures such as state-assisted job contracts for the young, which are taking a long time to have an effect.

S&P warned that with joblessness likely to stay high, Hollande will have a difficult job getting more reforms past a distrustful electorate. Hollande’s critics say structural reform has not gone nearly deep enough, fearing that one and a half years into a five-year mandate and faced with a tax revolt and tricky municipal elections next spring‚ further reforms will be put on hold. The government is experiencing a growing backlash from voters and businesses after it imposed €30bn in tax hikes this year, seeking to honour a promise to its EU partners to bring its budget deficit below the bloc’s target ceiling of 3% next year‚ a target it is still struggling to meet, later than promised. But it is not just the rich who are complaining about taxes, lower-income households also feel they are being targeted. Consumer-spending is low.

Jean-Marc Ayrault, France’s prime minister, told the regional press last month: „You can’t redress in one and a half years, a country that has been degraded for ten years,” a direct jibe at the rightwing governments before him.

The government said S&P had failed to take into account key reforms, such as pensions, and attacked what the finance minister called the ratings agency’s „inaccurate criticisms” of the French economy. Hollande has insisted he won’t be changing tack on the economy because of S&P’s report. But the downgrade leaves him under even more pressure to do more to sell and explain his economic policy to the public on both the left and right.”

De observat ca si in acest articol se vorbeste de somajul foarte ridicat in Franta, 11%, care inseamna 3,29 milioane de oameni, un maxim istoric. Aspectul politic e usor de inteles: se incearca sa se loveasca in guvernul socialist de la Paris prin aceasta retrogradare a rating-ului… Aspectul economic ridica multe probleme. Pentru ca nu e foarte clar, spre exemplu, de ce alte tari, care inteleg ca fac reforme, nu au si cresteri economice, sau daca le au sunt foarte mici. Cum, repet, nu e deloc clar de ce intr-o tara care, comparativ cu o alta, are o crestere economica mai mare si o tendinta de scadere a datoriei, somajul este mai mare…

Update

Iata ce spune Dl. Krugman referitor la problema somajului in Franta:

More Notes On France-Bashing

Se arata ca:

„First things first: France has problems. Unemployment is high, especially among young people, many small businesses are struggling, the population is aging (although not nearly as much as in many other countries, Germany very much included.)

By just about any measure I can find, however, France looks not too bad by European standards. GDP has recovered roughly to pre-crisis levels; the budget deficit is fairly small and the medium-term debt outlook not at all scary; the long-term budget outlook is actually pretty good compared with its neighbors, thanks to a higher birth rate.

Yet the country is the subject of vituperative, over-the-top commentary. Here’s The Economist, a year ago, declaring France “The time bomb at the heart of Europe”. Here’s CNN declaring that France is in “free fall”.

That CNN piece actually offers a few specifics. It argues that France faces a “yawning competitiveness gap” due to rising labor costs. Hmm. Here’s what I get from European Commission numbers, comparing France with the euro area as a whole:

European Commission

There’s a bit of deterioration there, I guess — but it’s more yawn-inspiring than yawning.

CNN also declares,

France’s decline is best illustrated by the rapid deterioration in its foreign trade. In 1999, France sold around 7% of the world’s exports. Today, the figure is just over 3%, and falling fast.

Hmm.Just about every advanced country, the United States very much included, has a declining share of world exports (Germany is an exception); this New York Fed research paper notes that this decline is more or less in line with the declining share of advanced economies in world GDP as emerging nations rise, and it portrays France as more or less typical.

Again, the point is not that France is problem-free; the question is why this only moderately troubled nation attracts rating downgrades and so much apocalyptic rhetoric.

And the answer just has to be politics. France’s sin isn’t excessive debt, especially poor growth, lousy productivity (it has more or less matched Germany since 2000), poor job growth (ditto), or anything like that. Its sin is that of balancing its budget by raising taxes instead of slashing benefits. There’s no evidence that this is a disastrous policy — and in fact bond markets don’t seem concerned — but who needs evidence?”

Recunoaste faptul ca Franta are probleme, in primul rand somajul ridicat, in special in randul tinerilor, multe din micile afaceri se zbat, populatia imbatranita (nu atat de mult ca alte tari, Germania fiind „foarte inclusa” in aceasta categorie). Totusi, considera ca dupa „standarderele europene” Franta nu arata deloc rau… (interesant, dupa „standardele europene” 😀 ). PIB-ul si-a revenit la nivelul pre-criza, deficitul bugetar este mic, datoria pe termen mediu nu e ceva care sa te sperie. In ceea ce priveste datoria pe termen lung sta destul de bine comparativ cu vecinii, datorita ratelor mari ale nasterilor. Considera deplasat ce a afirmat in urma cu un an The Economist – „Bomba cu ceas din inima Europei” sau CNN, ca Franta ar fi „in cadere libera”. Nu e de acord cu ceea ce declara CNN cu privire la marirea costurilor cu forta de munca in Franta, si anume ca „se casca un decalaj de competitivitate”, argumentand prin costurile unitare cu forta de munca (v. graficul) aratand ca decalajul fata de Zona Euro nu este asa de mare. Referitor la ceea ce declara CNN, „rapida deteriorare a comertului exterior”, Krugman spune ca fenomenul de declin al cotei din totalul exporturilor pe plan mondial se manifesta in fiecare economie avansata, foarte mult in United States, Germania fiind exceptia. Spune ca doar tarile cu probleme moderate atrag retrogradari ale ratingurilor si retorici apocaliptice. Afirma ca raspunsul nu poate fi decat unul politic. Spune ca „pacatul” Frantei nu este debitul excesiv, in special cresterea slaba, sau o productivitate slaba (din punctul de vedere al productivitatii comparandu-se mai mult sau mai putin cu Germania, incepand din anul 2000), o crestere slaba in privinta locurilor de munca. Spune ca „pacatul” ei este ca doreste sa-si echilibreze balanta bugetara prin marirea taxelor in loc sa taie beneficiile. Spune ca nu este o evidenta ca aceasta ar fi o politica dezastruoasa – pietele bondurilor nu par a fi ingrijorate – „dar cine are nevoie de evidente?”.

Un alt articol interesant despre Franta este acesta:

Non-Crisis France

Iata ce arata:

„A few people have asked a pretty good question, albeit in fairly belligerent tones: How can I say that France isn’t doing too badly, when I also say that the euro has been such a problem?

The answer lies in the nature of the euro problem; France is not Spain.

What happened when the euro was created was a flood of capital out of the core, mainly Germany, to the periphery, especially Spain. The counterpart of this move was the emergence of huge current account surpluses in the core, huge deficits in the periphery. The problem now is that correcting these imbalances is very hard given a common currency. Here’s the usual picture — but this time with France added:

France, which didn’t get a big, unjustified confidence boost from the euro, wasn’t part of this process — it was neither a big lender nor a large borrower. So it doesn’t have the peripheral adjustment problem.

You can also look at inflation:

The first decade of the euro left Spain very overvalued, Germany very undervalued. France was in between, so there was no big news either way.

To use the jargon, the euro area suffered from very large asymmetric shocks — but France, which roughly tracked the euro average, wasn’t subject to these shocks.

So again, why the downgrade?

In 2011-2012 markets turned on France, for a while. But this was a liquidity issue, not a real concern about solvency, and it went away when the ECB signaled that it was willing to do its job as lender of last resort:

Spread between French and German 10-year bond yields. Spread between French and German 10-year bond yields.

Oh, and here was the massive action after S&P’s announcement:

Bloomberg News

Seven whole basis points!

So I stand by my assessment: S&P wasn’t really assessing French default risk, it was slapping the French on the wrist for not being sufficiently committed to dismantling the welfare state.”

Explicatia pe care o da Krugman pentru retrogradarea Frantei de catre S&P este ca Franta nu a facut suficient pentru „demantelarea welfare state”… El arata ca Franta nu se gaseste in situatia grea in care se gasesc tarile de la periferia UE (spre ex. Spania). Franta nici nu a dat foarte mult cu imprumut si nici nu a facut imprumuturi mari, de aceea nu are problemele de ajustare pe care le are periferia. Franta este undeva pe la mijloc intre Spania si Germania atat in privinta contului curent cat si in privinta inflatiei. Spune ca Zona Euro a suferit niste „socuri asimetrice”, dar Franta nu a fost subiectul unor asemenea socuri.

De acord, dar asta nu inseamna ca in Franta s-a imbunatatit mediul de afaceri. Pe de alta parte recunoaste ca micile afaceri „se zbat”. N-as crede ca din cauza imbatranirii populatiei… Pe de alta parte, chiar daca dupa „standardele europene Franta nu arata chiar asa de rau” ( 😀 ), cum s-ar putea rezolva problema somajului, atat de ridicat in aceasta tara? Daca ne uitam pe datele puse la dispozitie de catre FRED somajul a crescut puternic din 2008 incoace… De vazut si acest tabel si facut o comparatie cu ce rate ale somajului erau in 1970…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 115 comentarii