De ce fac bancile profit in Romania?

Era o chestie foarte interesanta pe care o invatam in liceu la geometrie analitica la capitolul „Separarea planului in regiuni”. Era vorba de „Aplicatii in programarea liniara”:

„Productia unei intreprinderi, a unei unitati agricole, transportul marfurilor etc. care altadata se faceau oarecum empiric, ridica astazi probleme de planificare in asa fel, incat tinand seama de conditiile de lucru, posibilitatile de aprovizionare etc. sa se ajunga pe totalul intreprinderii, unitatii agricole etc. la realizarea unui plan cu minimum de cheltuieli si cu venituri cat mai mari”

Gh. D. Simionescu – Geometrie analitica – Manual pentru anul III liceu, sectia reala si licee de specialitate – Editura didactica si pedagogica – Bucuresti, 1976

Erau probleme foarte interesante: apeland la cunostinte elementare de geometrie analitica rezolvai probleme economice destul de complexe si de un interes practic evident. S-ar putea sa para simplu, s-ar putea sa para o joaca, numai ca rezultatul respectiv era unul obtinut pe niste baze stiintifice, prin calcul matematic. Trebuie sa-ti insusesti tehnica, desigur. Si sa ne gandim ca, economic vorbind, important este sa eviti pierderile, pagubele. Deci chestia asta se invata si este necesar, desigur, exercitiul.

Ganditi-va ce inseamna sa se bage altul peste tine – ca nu asa ci asa si sa facem si asa, si de ce ai facut asa, fa asa. Ordin? Ordin! Ordin de la Partid? Ordin de la Partid! Vorba lui Anton Pann – „Tu il inveti de bine si el te invata pe tine”! Sa ne amintim cum dadea Ceausescu indicatii pretioase si tot activul de partid lua, umil, notite. Spunea tov. Ceausescu ca trebuie facut asa – atunci ce tot nu-ntelegi, fa asa! Si in felul asta a ajuns tara vai de capul ei, a cazut si regimul comunist, a fost impuscat si „Geniul Carpatilor”!

Strainii nu pot sa inteleaga cum de pleaca oameni pregatiti din Romania si ajung bine acolo in Occident sau in State, profesori pe la mari universitati, manageri de succes etc, iar in tara lucrurile sa evolueze spre dezastruos…

Unii, in zilele noastre, nu inteleg de ce fac bancile profit. Imi pare ca e o campanie impotriva bancilor demna de o cauza mai buna, desigur. Ca fac profit pe seama saracului cetatean, pe seama romanului de rand care e la mana acestor institutii care-l jecmanesc continuu. Sa fie asta o reverberatie a celebrei miscari Occupy Wall Street?

Insa toate acestea nu raspund la intrebarea pusa. Raspunsul e unul foarte simplu: bancile fac profit pentru ca sunt institutii private, au un management performant, au un personal cu o calificare foarte buna in domeniu si nu in ultimul rand pentru ca sunt banci straine. Evidentiam faptul ca sunt insitutii private, dar un lucru tot atat de important si care deriva din asta este ca nu mai sunt supuse ingerintelor factorului politic autohton!

Sa ne gandim cum era in anii ’90, cand bancile nu erau private, cand factorul politic se amesteca fara nicio problema in chstiuni care nu-l priveau, fara niciun fel de competenta, profesionalism in domeniu. S-a incercat crearea unui sistem bancar din banci romanesti. Nu stiu cum s-a facut dar acele banci, care incepusera sa functioneze totusi, au sfarsit prin a da faliment. Sa ne gandim cum s-au dat credite de catre Bancorex, mai toate prin telefonul rosu, din care s-au cumparat vrute si nevrute – nimic folosit din ce s-a cumparat – imensa majoritate a acestor credite dovedindu-se neperformante, ceea ce a dus Bancorexul in faliment. Astfel de orori nu s-au intamplat pentru ca n-ar fi fost oameni de specialitate, oameni capabili care lucrau in acele banci. Ci s-au intamplat datorita amestecului nefast al politicului, care a reusit o „performanta”, cu ghilimelele de rigoare, fireste: sa duca totul de rapa!! La aceste lucruri, pe care le-am trait cu totii nimeni, in ziua de astazi, nu pare sa se gandeasca serios, sa reflecteze serios.

As dori sa mai spun cateva cuvinte despre risc. Bancile nu sunt scutite de asa ceva. Ati vazut ce s-a intamplat cu Lehaman Brothers? Too big to fail? Ei, uite ca o asemenea banca, un asemenea colos a reusit sa se prabuseasca! De aceea riscurile sunt foarte mari si pentru o banca. Mai mult, sa ne gandim ca o banca trebuie sa aiba grija de securitatea depozitelor, adica a banilor oamenilor care i-au depus acolo. Ganditi-va ce inseamna sa vezi ca banii pe care i-ai muncit si i-ai depus la o banca nu mai sunt pentru ca banca a intrat in faliment! Ma uitam la un Joc de Putere al lui Rares Bogdan cum acesta spunea, dadea sfaturi prietenesti bancilor, s-o lase mai moale cu profiturile. Ca sa intre in faliment? Stau si eu si ma intreb…

Era si domnul deputat de la PNL, Daniel Zamfir, daca nu ma insel, care a gasit nimerit sa-l intrebe pe un reprezentant al bancilor intrat in direct daca e dispus sa imparta riscul cu clientul bancii. Aici trebuie, cred, spus urmatorul lucru: nu e acelasi risc cel al bancii cu cel al clientului. Daca, spre exemplu, o banca acorda un credit unui client pentru ca acesta sa-si poata dezvolta o afacere, iar afacerea acestuia sfarseste pana la urma prost si pierderile incep sa fie mari, a cui e vina? A bancii sau a acelui client care, sa spunem, a gresit in felul in care si-a plasat banii? Banca nu e un profesor care sa-l invete pe acela cum sa-si plaseze banii sau cum sa-si conduca propriul business. Si atunci pentru ce banca trebuie sa-si imparta riscul cu clientul? Pentru ce banca trebuie sa-si asume riscul clientului si ce ar insemna asta? In felul acesta ajungem la ce s-a intamplat cu Bancorex in anii ’90 – banca ajunge la faliment. De aceea banca trebuie sa se asigure ca-si va putea recupera banii cu dobanda, care reprezinta profitul bancii sau, daca doriti, plata pentru serviciile de creditare, pentru a putea evita colapsul.

Domnul Daniel Zamfir e unul din initiatorii legii darii in plata. Mie mi se pare ceva foarte bizar legat de aceasta lege. E adevarat ca in perioada de boom economic, pana sa vina criza in 2008, foarte multi oameni au luat credite de la banci. S-au luat credite, cel putin aici la noi, chiar si in conditiile in care se marise binisor rata dobanzii. De ce nu s-a marit mai mult pentru a stopa acest fenomen negativ? Dar chiar si marita, romanii luau credite intr-o veselie prosteasca. Sunt oameni care, cu aceste credite si-au cumparat plasma si tot felul de aparatura electronica, erau oameni cu sute de mii de lei vechi datori la banci… Dom’ne, dar tu chiar nu te intrebi cum ii vei da inapoi din salariul ala amarat pe care il ai? Asa stand lucrurile, unii au ramas atarnati la banci cu niste sume frumusele care trebuiesc date inapoi… Totusi, intr-o emisiune anterioara, din cate am inteles, reprezentantii bancilor au spus ca putini sunt cei in aceasta situatie, mare majoritate care au luat credite isi platesc ratele fara problema. Putini insa au probleme!

Legea darii in plata spune asa, din cate am inteles: dai casa bancii si scapi de datoriile respective. Deci in felul asta se sterg niste datorii si omul devine curat. Dar vad ca nimeni nu a pus problema: ce sa faca banca cu un imobil (cladire, teren etc)? Sa-l revand apoi la un pret mai mare ca sa-si scoata banii? Dar o banca nu e un jucator pe piata imobiliara. Or, in felul asta fortezi banca sa devina un jucator pe o piata straina de esenta ei. Initiatorul legii spune, daca am inteles eu bine, ca, de fapt, chestiunea e alta: sa-i dea posibilitatea celui ce are datorii sa negocieze cu banca. Dar atunci – mai ales dandu-se o asemenea lege – banca ajunge sa fie la mana celui ce are datorii la aceasta. Daca e lege si daca n-am alta cale, va trebui sa accept conditiile pe care mi le pune datornicul, altminteri ma trezesc cu un teren sau o casa cu care n-am ce face. Pentru ca o banca nu opereaza cu terenuri sau cu case. In felul asta e foarte probabil sa se intample ceea ce s-a intamplat in anii ’90 la Bancorex. Toata lumea va putea lua credite din moment ce toata lumea va putea negocia de pe o pozitie de superioritate cu o banca, avand legea de partea cetateanului. Ce s-a inatmplat cu Bancorex stie, de asemenea, toata lumea. Creditele au devenit neperformante si banca a luat-o la vale! De asemenea, ar trebui sa fie foarte clar ca a implementa zicerea potrivit careia bancile s-o lase mai moale cu profiturile – adica a determina o scadere in profitul unei banci – inseamna a impinge o banca pe panta foarte alunecoasa a falimentului.

Interesant ca astfel de propuneri vin din partea PNL… Daca ar fi venit de la PSD nu m-ar fi mirat prea tare…

Ce facem, ne intoarcem la anii ’90?

Cei care spun ca bancile s-o lase mai moale cu profiturile ar trebui sa se gandeasca ca sistemul bancar, bancile din Romania au rezistat cu succes celei mai mari crize de la Marea Criza din ’29-’33, intr-o tara, precum a noastra, care nu dovedeste performante economice deosebite. Nici un nivel de incredere prea ridicat pentru investitii.

Va dati seama ce ar insemna sa se prabuseasca bancile in Romania?

Amalgam

Liderii europeni nu pot sa doarma noaptea…

Iata ce ne spune Gandul:

ALEGERI ÎN GRECIA, ultimul act al tragediei elene. Conservatorii: „Mâine va fi un nou început pentru Grecia”. Gândul transmite LIVE TEXT

Printre altele se arata ca:

„Ministerul de Finanţe a confirmat, zilele trecute, speculaţiile de pe piaţă şi a declarat că ţara nu mai are bani decât o lună. În aceste condiţii, banii europeni sunt vitali.

Alegerile din Grecia au devenit un scrutin unic în istoria recentă a Europei. Niciodată în ultimii ani nu au fost nişte alegeri atât de dezbătute şi urmărite cu asemenea interes şi emoţii de lumea întreagă. Adevărata miză nu este doar Grecia, ci economia mondială, pentru că până la acest nivel va ajunge unda de şoc a unui eventual colaps elen.

În realitate, scrutinul din Grecia este un referendum pro- sau anti-zona euro, pro- sau anti- măsuri de austeritate. Rezultatul este imposibil de prezis, pentru că avem de-a face cu un electorat confuz, care nici la finalul campaniei nu trasase o linie clară între partide. […]

Liderii europeni, videoconferinţă în miez de noapte

De altfel, conducătorii principalelor economii europene au avut o videoconferinţă vineri noaptea, înainte de summit-ul G20, din Mexic (18-19 iunie, Los Cabos). Astfel, Angela Merkel, David Cameron, Francois Hollande, italianul Mario Monti, premierul spaniol Mariano Rajoy şi preşedinţii Comisiei şi Consiliului Uniunii Europene, Jose Manuel Barroso, respectiv Herman van Rompuy, au dezbătut diferite scenarii, în funcţie de rezultatul votului grec, scrie The Guardian. Fostul premier italian Gordon Brown a atras atenţia că acest summit G20 este, în realitate, „ultima şansă” pentru salvarea zonei euro.

În spatele crizei politice din Grecia există criza economică, principala sursă de îngrijorare pentru greci şi pentru restul lumii deopotrivă. Atena nu mai are bani, banii europeni vor veni numai sub anumite condiţii, care depind de mediul politic, iar rata şomajului a atins un nou nivel record în primele patru luni ale anului, de 22,6% şi de 53% în rândul tinerilor cu vârste până la 25 de ani.” (subl. mea)

Momentul Lehman…

Şeful Băncii Mondiale prevede „momentul Lehman” al euro în lume dacă lucrurile nu sunt tratate în mod corespunzător

Se arata ca:

„Statele în curs de dezvoltare trebuie să fie pregătite de o criză globală financiară severă în cazul în care zona euro nu reuşeşte să facă faţă problemelor curente, a declarat, duminică, Robert Zoellick, şeful Băncii Mondiale (BM), informează Kathimerini.

Autorităţile de reglementare şi investitorii sunt tensionaţi, aşteptând rezultatul alegerilor din Grecia din acest weekend, care ar putea să aducă la putere reprezentanţii stângii radicale. Acest lucru ar putea să ducă la distrugerea angajamentelor planului de salvare de la faliment primit de statul elen din partea UE, FMI şi BCE şi ar putea să trimită „unde de şoc” pe pieţele financiare.

Statele în curs de dezvoltare au nevoie „să se pregătesscă pentru incertitudinea care va veni din zona euro şi din pieţele financiare mai extinse”, a mai menţionat Zoellick pentru publicaţia britanică Observer.

„Va fi mai bine dacă ei pot evita stângerea datoriilor pe termen scurt care ar putea veni din perioade de volatilitate şi să privescă spre fundamentele unei creşteri viitoare, mai exact infrastructura şi capitalul uman”, a mai menţionat şeful BM.

Reprezentanţii BM au crescut împrumuturile pentru a susţine sistemul bancar din Bulgaria, unul dintre cele mai expuse în faţa Greciei, şi au luat măsuri pentru a preveni un o criză a creditelor în sud-estul Europei. Ei au discutat, de asemenea, despre măsuri de protejare a statelor din nordul Africii care erau vulnerabile la criza datoriilor din Europa.

„Incertitudinea de pe pieţe începe acum să majoreze costurile pentru statele în curs de dezvoltare”, este de părere Zoellick.

„Europa ar putea să aibă capacitatea de a se strecura prin această situaţie, dar riscul creşte. Ar putea fi un moment Lehmans dacă lucrurile nu sunt tratate în mod corespunzător”, a mai ţinut să sublinieze şeful BM.

Falimentul băncii americane Lehman Brothers din septembrie 2008 a fost cel care a declanşat problemele financiare la nivel global.”

Franta vireaza spre stanga

Turul doi al alegerilor legislative din Franţa a început. Francois Hollande are nevoie de un parlament socialist pentru a-şi implementa reformele

Se arata ca:

„Peste 43 de milioane de francezi sunt aşteptaţi astăzi la urne, în cadrul turului doi al alegerilor legislative, scrie agenţia Reuters, citată de France 24.

Secţiile de votare s-au deschis la ora locală 8.00 (9.00, ora României) şi se vor închide în marile oraşe la ora locală 20.00 (21.00, ora României), când vor fi publicate şi primele rezultate.

Francezii trebuie să aleagă astăzi 541 de deputaţi, pentru că 36 au câştigat din primul tur.

Scrutinul este deosebit de important pentru Francois Hollande, care, pentru a putea demara reformele ambiţioase promise în campania electorală, are nevoie de o majoritate socialistă în camera inferioară a legislativului francez.

Partidul lui Hollande deţine deja majoritatea în Senat. Printre planurile noului preşedinte din Hexagon pentru viitorul apropiat se numără creşterea taxelor şi revizuirea cheltuielilor bugetare, notează Reuters.

În cadrul primului tur, marcat de absenteismul ridicat (42,7%), partidele de stânga şi Verzii au adunat peste 46% din voturi, în timp ce candidaţii de centru-dreapta au obţinut doar 34% din voturi.

Sondajele de opinie au indicat că socialiştii francezi vor câştiga cele 289 de locuri de care au nevoie pentru a-şi asigura majoritatea în Adunarea Naţională, formată din 577 de deputaţi.”

Pe aceeasi tema…

Succes important al socialiştilor la alegerile legislative din Franţa. Hollande are şanse să îşi asigure majoritatea absolută în Adunarea Naţională

Se arata, printre altele, ca:

„Preşedintele francez Francois Hollande şi aliaţii săi au şanse mari să obţină majoritatea absolută în Adunarea Naţională după 17 iunie, în urma succesului important înregistrat de stânga (46%) duminică, în primul tur al alegerilor legislative, în faţa UMP şi a aliaţilor săi (34%), relatează AFP.

Potrivit rezultatelor definitive publicate de Ministerul de Interne, forţele de stânga (Partidul Socialist, EELV şi Frontul de Stânga) totalizează 46,77 la sută din voturi, faţă de 34,07 la sută cât are drepta (UMP şi aliaţii săi) şi 13,6 procente pentru Frontul Naţional (extrema-dreaptă).

Rata absenteismului s-a ridicat la 42,77 la sută, potrivit acestei totalizări a voturilor celor 46 de milioane de alegători înscrişi.

Conform ultimelor proiecţii ale distribuirii mandatelor realizate de institutele de sondare, PS şi aliaţii săi (PRG, MRC şi alte forţe de stânga) ar obţine între 283 şi 329 de mandate în Adunarea Naţională. PS şi aliaţii săi apropiaţi ar putea astfel să nu depindă de EELV şi mai ales de Frontul de Stânga pentru a obţine majoritatea absolută, de 289 de mandate. […]

Aşa cum se preconiza, dreapta îşi va pierde majoritatea dobândită în urmă cu zece ani. Fostul partid prezidenţial UMP ar urma totuşi să aibă între 210 şi 263 de mandate.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Iesirea Greciei din Zona Euro. Consecintele asupra Rusiei.

Mediafax

ONG din Grecia: În Atena trăiesc aproximativ 13.000 de persoane fără locuinţă

Se arata ca:

„Aproximativ 13.000 de persoane trăiesc fără domiciliu stabil în Atena, dintre care aproximativ 1.500 pe străzi, iar alte 11.500 ocupând ilegal locuinţe, potrivit unor date publicate de organizaţia nonguvernamentală (ONG) Praksis în ediţia de joi a cotidianului Kathimerini.

„Majoritatea celor 1.500 de persoane sunt şomeri sau toxicomani, abandonaţi în urma închiderii centrelor de dezintoxicare din cauza crizei”, a declarat pentru AFP Tzanetos Antypas, preşedintele ONG-ului.

În schimb, „cea mai mare parte dintre ceilalţi 11.500 sunt imigranţi fără forme legale, înghesuiţi câte 15 sau 20 în apartamente dărăpanate din centrul Atenei”, a subliniat el.

Grecia nu dispune de statistici oficiale asupra numărului de persoane fără adăpost, iar orice anchetă efectuată de organizaţii este „aproximativă sau exagerată”, a apreciat Antypas, referindu-se la o evaluare recentă la 25.000 a numărului persoanelor fără adăpost din Atena, publicată anul trecut.”

Criza a condus la apariţia unui nou profil al persoanei fără locuinţă, a anunţat el. În prezent, „vedem pe străzi mai ales bărbaţi, cu vârsta între 40 şi 55 de ani, şomeri sau persoane care nu mai pot să îşi plătească chiria sau să îşi asume responsabilitatea familiilor lor”, în timp ce anterior era vorba mai degrabă despre tineri imigranţi şi toxicomani, a precizat Antypas.

Creat în 2004, având 120 de salariaţi şi 580 de voluntari, ONG-ul Praksis coordonează două centre de sănătate pentru imigranţi sau persoane fără adăpost la Atena şi Salonic (nord) şi un centru pentru copii victime ale traficului de fiinţe umane în portul Patras (vest).

Cu ajutorul unei donaţii în valoare de 2,8 milioane de euro din partea Fundaţiei armatorului Stavros Niarchos, acest ONG urmează să deschidă în acest an trei centre pentru persoane fără adăpost, la Atena şi Pireu, un port din apropierea capitalei.

Potrivit Kathimerini, în cadrul programului său „împotriva sărăciei”, această Fundaţie a anunţat miercuri o donaţie în valoare de 10,2 milioane de euro către 39 de ONG-uri greceşti ce luptă împotriva pauperizării ţării, care beneficiază de împrumuturi internaţionale începând din 2010, anul în care s-a declanşat criza datoriilor.„

STUDIU: Putin riscă haosul dacă criza Greciei va provoca recesiune în Rusia

Se arata ca:

„Preşedintele rus Vladimir Putin riscă o instabilitate politică gravă dacă Grecia va ieşi din zona euro, declanşând o criză mondială, scăderea preţului petrolului şi implicit o recesiune în Rusia, potrivit unui studiu al Centrului pentru Studii Strategice din Moscova.

Probabilitatea unui exit al Greciei din zona euro este de peste 50%, ceea ce ar putea conduce la retragerea altor ţări din uniunea monetară, a declarat directorul institutului, Mihail Dmitriev.

Principalul risc la care este expusă Rusia este înrăutăţirea situaţiei economice, care ar alimenta sentimentul anti-Putin şi ar amplifica represaliile politice, se arată în studiul institutului, care acordă consultanţă guvernului, transmite Bloomberg.

„Dacă această tendinţă continuă, vom asista la escaladarea violenţelor politice şi a represiunilor, pe de o parte, şi la o criză economică gravă pe de altă parte. Acestea ar putea conduce la pierderea controlului de către Putin şi la o transformare politică haotică”, a arătat Dmitriev.

Putin a revenit în această lună la Kremlin, pentru un al treilea mandat, după ce zeci de mii de ruşi au demonstrat în principalele oraşe ale Rusiei, în urma alegerilor parlamentare controversate din decembrie.

Înrăutăţirea condiţiilor economice la nivel mondial ar reduce capacitatea guvernului de a respecta angajamentele sociale asumate şi ar putea şterge plasamentele făcute de investitorii ruşi în Europa, a spus Dmitriev.

„În pofida redresării economice din Rusia, au loc ample retrageri de capital din ţară. Acest capital se îndreaptă spre epicentrul crizei financiare mondiale, care este Europa. Este ca şi cum ai crea un furnizor de alimente în centrul unei explozii atomice”, consideră analistul rus.

În cel mai pesimist scenariu, după o ieşire a Greciei din zona euro, economia Rusiei s-ar contracta cu 2,1%, iar capitaul retras din ţară ar atinge într-un an 95 de miliarde de dolari, a declarat miercuri Ksenia Iudaeva, economist şef la Sberbank, cea mai mare bancă din ţară.

Economia rusă ar înregistra un declin de 1% în 2013, iar ţara ar ajunge la un deficit bugetar de 5,5% din PIB, în cel mai rău caz luat în calcul de Vladimir Osakovski, economist şef al Bank of America Merrill Lynch în Moscova. Rubla s-ar deprecia cu 10% faţă de nivelul actual, consideră Osakovski.

Rusia, dependentă de exporturile de petrol şi gaze pentru jumătate din veniturile bugetare, în timp ce Europa reprezintă destinaţia a peste 50% din exporturile ţării, ar putea suferi o recesiune mai gravă decât în 2009, în cazul unei prăbuşiri a preţurilor energiei, estimează Dmitriev.

Economia Rusiei a înregistrat o creştere medie anuală de 7% în timpul preşedinţiei Putin din perioada 2000-2008, înainte de a se contracta cu aproape 8% în 2009, după ce preţul petrolului s-a prăbuşit de la 147 dolari pe baril la 34 dolari pe baril, în urma crizei financiare provocate de falimentul Lehman Brothers în august 2008.

Pentru acest an, guvernul de la Moscova a redus prognoza de creştere economică de la 3,7% la 3,4%. În primul trimestru, PIB-ul a avansat cu 4,9% faţă de intervalul simular din 2011.

Cotaţia petrolului Brent, care influenţează preţul petrolului Ural al Rusiei, ar putea scădea la 80 de dolari pe baril dacă Grecia iese din zona euro şi la 60 de dolari pe baril dacă fragmentarea uniunii monetare ar fi dezordonată.

Petrolul Ural este tranzacţionat în prezent la aproape 105 dolari pe baril.

Potrivit Centrului pentru Studii Strategice din Moscova, neîncrederea populaţiei în guvernanţi este la un nivel critic, astfel că incapacitatea acestora de a-şi respecta promisiunile ar putea duce la demonstraţii de amploare.

„Criza politică poate deveni rapid acută, dacă este agravată de o nouă criză economică. Este extrem de probabil să ducă la pierderea rapidă a controlului politic şi la o schimbare accelerată a sistemului politic”, se arată în studiu.

Putin a avertizat luni noul guvern Medvedev că trebuie să facă faţă unei situaţii dificile, din cauza incertitudinilor economice mondiale.”

Franta – Germania

Presa germană: Dominaţia Angelei Merkel este subminată de François Hollande

Se arata ca:

„”Holande stabileşte agenda europeană”, titra joi dimineaţa ediţia online a publicaţiei Die Zeit, susţinută de ediţia online a Spiegel, care aprecia că „Hollande a privat-o pe Merkel de statutul de vedetă”. Însă cele două săptămânale de centru-stânga împărtăşesc aceleaşi temeri cu privire la rezultatele concrete pe care Hollande le va obţine la final.

„Este primul summit european, după ani de zile, care nu este dominat de Merkel”, apreciază Spiegel în ediţia online, subliniind că, în acelaşi timp, este „pentru prima oară, după ani de zile, când germanii şi francezii nu se întâlnesc înainte de summit pentru a stabili o poziţie comună”. Cu toate acestea, săptămânalul consideră „improbabilă” o victorie a lui Hollande în privinţa eurobondurilor.

Odată cu alegerea euroobligaţiunilor, aceste împrumuturi europene de care Berlinul nu vrea să audă vorbindu-se, François Hollande „a ales în mod intenţionat” un subiect controversat, cu scopul de a o „sfida” pe şefa Guvernului german şi a afirma că „Merkozy (duetul format cu fostul preşedinte francez Nicolas Sarkozy) este de domeniul trecutului”.

La rândul său, Die Zeit o vede pe Merkel „în defensivă”. „Este delicat să spui constant nu, în timp ce situaţia din Europa nu se ameliorează, în continuare, deloc. Este cu atât mai dificil atunci când un alt (oficial) avansează fără încetare propuneri”, comentează săptămânalul.

Mult mai belicos, Süddeutsche Zeitung scrie că Merkel şi Hollande se află „pe o traiectorie de coliziune” şi apreciază că în cursul acestui summit se poate vorbi despre „lovitură pentru lovitură”, fiecare având aliaţi influenţi.

Cotidianul Bild relevă, în ediţia online, că „s-a vorbit mult, dar fără vreun rezultat” concret.

Purtând o dispută cu privire la euroobligaţiuni, Franţa şi Germania „şi-au marcat teritoriul” şi „niciodată statele membre – dar mai ales motoarele europene francez şi german – nu au avut poziţii atât de îndepărtate asupra revendicărilor ca astăzi (miercuri)”, comentează cel mai citit cotidian din Germania.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

O situatie nelinistitoare…

Din nou despre criza economica si financiara…

Iata ce am citit in Evenimentul Zilei:

Ungaria spune că vrea ajutorul FMI. Fondul: Nu negociem un împrumut

Se arata, printre altele, ca:

„Guvernul de la Budapesta a anunțat că va cere sprijin de la Fondul Monetar Internațional (FMI), ca ”o măsură de precauție”, după cum a anunțat ministrul de finanțe maghiar pe site-ul său.

Potrivit Reuters, Ungaria ar putea încheia cu FMI un acord de tip preventiv, așa cum are şi România și Serbia, în valoare de cinci, respectiv un miliard de euro. […]

FMI: Nu negociem un împrumut pentru Ungaria

Fondul Monetar Internaţional (FMI) a dezminţit, însă, că ar negocia cu Ungaria  un împrumut.

Misiunea FMI în curs în Ungaria, consacrată ”supravegherii” economiei ungare, ”nu este o misiune de negociere” cu privire la vreun ajutor financiar, a afirmat într-un comunicat reprezentantul permanent al Fondului la Budapesta, Irina Ivaşcenko, potrivit AFP.

”FMI nu a primit nicio cerere din partea autorităţilor în vederea lansării de negocieri asupra unui program susţinut de Fond”, a precizat oficialul Fondului.

Ministerul ungar al economiei anunţase într-un comunicat că vor începe negocieri cu privire la ”un nou tip de cooperare” între FMI şi Ungaria.

Ungaria, sub amenințarea scăderii de rating

Analiştii de la Nomura consideră că, luna viitoare, agenţia de evaluare Strandard & Poor’s va lua decizia de a coborî ratingul Ungariei la categoria ”junk” (în traducere ”gunoi”, adică nerecomandat pentru investiţii, n.r.), după ce a retrogradat perspectiva ratingului ţării (”BBB minus” cu perspectivă negativă) la ”sub supraveghere cu implicaţii negative”.

Decizia S&P a venit imediat după ce o altă mare agenţie de evaluare, Fitch Ratings, a retrogradat perspectiva pentru ratingul ”BBB minus” atribuit Ungariei la negativă de la stabilă. Analistul Nomura, Attard Montalto, crede că o retrogradare a Ungariei din partea Fitch este posibilă în vară, în timp ce o altă mare agenție de evaluare, Moody’s, ar putea lua această decizie până la finalul acestui an sau în prima lună a anului viitor”

Al doilea val al crizei lovește deja. O ţintă – Marea Britanie

Se arata, printre altele, ca:

„Sir Mervyn King, guvernatorul Bank of England, a declarat că, din cauza crizei zonei euro, populaţia, companiile şi băncile trec printr-o perioadă de incertitudine extraordinară, care include o posibilă reintrare în recesiune. „Există o slăbiciune pe parcursul următoarelor câteva trimestre. Nimeni nu poate şti cu precizie care va fi rezultatul”, a spus oficialul băncii centrale.

„În ultimii trei ani, am văzut evenimente ieşite din comun. Cine ştie ce se va întâmpla mâine, nemaivorbind de luna viitoare?”, s-a întrebat retoric acesta.

Din două rele, unul: Îngheţul creditării sau creşterea dobânzilor

Băncile pot da credite firmelor şi populaţiei numai dacă găsesc suficientă finanţare pe piaţă. Conform raportului pe inflaţie al Bank of England, fondurile băncilor au scăzut, în al treilea trimestru al anului, la niveluri nemaivăzute de la colapsul Lehman Brothers.

Cu toate acestea, Mervyn a spus că pieţele nu trebuie să fie „prea deprimate” în legătură cu finanţarea băncilor şi a insistat asupra faptului că instituţiile de creditare britanice sunt mai puternice decât cele europene.

Oficialul britanic a admis că ia în considerare „mai multe situaţii neprevăzute”, în cazul în care condiţiile de finanţare nu se îmbunătăţesc. Trezoreria este pregătită de asemenea pentru o nouă criză a creditelor.

Raportul Bank of England a avertizat că, dacă băncile nu găsesc suficienţi bani, „se va reduce suma îmrumutată companiilor şi populaţiei, prin reducerea disponibilităţii de creditare sau prin creşterea dobânzilor împrumuturilor”.” (subl.mea)

Intrebare: aceste evenimente, fara doar si poate neplacute, pot sa afecteze in vreun fel Romania? Si daca da, atunci in ce masura si cum?

Riscul unui default dezordonat…

Despre Grecia…

Iata ce ne spune Romania Libera:

Referendumul lui Papandreou, o posibilă lovitură fatală dată strategiei anti-criză a zonei euro

Iata ce se arata printre altele:

„Apelul premierului elen George Papandreou de organizare a unui

Image via Wikipedia

 

referendum privind al doilea plan de salvare a Greciei este posibil să fi dat o lovitură fatală strategiei zonei euro a de a depăşi criza datoriilor suverane, comentează Reuters, potrivit Mediafax.

Indiferent dacă referendumul va avea loc sau nu şi indiferent de rezultat, jocul lui Papandreou asigură săptămâni lungi de incertitudini chiar într-un moment în care ţările din zona euro avea nevoie disperată de o perioadă de calm pentru a aplica măsurile convenite la summit-ul de săptămâna trecută.

Va fi dificil, dacă nu imposibil, de refăcut încrederea investitorilor în majoritatea obligaţiunilor ţărilor din uniunea monetară, în viitorul apropiat, şi de a atrage China şi alte părţi de a face plasamente în obligaţiuni suverane europene.

Din acest motiv, Banca Centrală Europeană (BCE) ar putea fi nevoită să se implice mai mult în stabilizarea pieţelor de obligaţiuni, chiar în momentul în care italianul Mario Draghi a preluat preşedinţia instituţiei cu intenţia ca aceasta să revină la rolul său primordial, de combatere a inflaţiei.

Reacţia imediată a pieţei la anunţul premierului elen, creşterea spread-ului obligaţiunilor italiene şi spaniole faţă de cele germane aproape de maxime record şi deprecierea euro cu peste 2 cenţi faţă de dolar, scoate în evidenţă percepţia de riscuri ridicate de către investitori.

În acelaşi timp, liderii politici europeni, în frunte cu cei ai Germaniei şi ai Franţei, s-au declarat uimiţi de anunţul lui Papandreou. […]

„Riscul unui default dezordonat, de tipul celui al Lehman Brothers, este mai mare decât înainte, inclusiv riscul ca Grecia să iasă din zona euro, dacă programul european de salvare va fi respins de populaţie„, a declarat Holger Schmieding, analist la Berenberg Bank.

Preşedintele Eurogroup, Jean-Claude Juncker, a avertizat că un rezultat negativ al referendumului poate duce la default-ul Greciei.

Papandreou a fost invitat de Franţa să participe la summit-ul G20 de la sfârşitul acestei săptămâni, pentru a explica decizia de a organiza referendumul, contestat chiar de membrii propriului partid de guvernământ.

Liderii UE şi din zona euro au convenit săptămâna trecută recapitalizarea băncilor cu 106 miliarde de euro, reducerea datoriilor Greciei către creditorii privaţi cu 50% şi extinderea capacităţii fondului de stabilitate la 1.000 de miliarde de euro.” (subl.mea)

Ce poate sa insemne asta…? Consecintele pot fi incalculabile… Care ar putea fi argumentele lui Papandreou…? Ar fi interesant de vazut ce plan de salvare propune premierul grec sau care ar fi eventualele sale nemultumiri fata de actualul plan de salvare propus de Franta si Germania. Cert este ca situatia din Zona Euro se agraveaza, iar Grecia este, din pacate, unul din factorii agravanti. Au facut raportari false, au dus de-alungul vremurilor o politica economica bazata pe deficite largi. Au acumulat datorii imense, tara ce face parte din Zona Euro, iar Occidentul a tacut malc, lasand situatia sa se agraveze in timp. Adevarul este a si state dezvoltate din Occident n-au respectat Criteriile de Convergenta de la Maastricht ca si cum acestea nici n-ar fi existat. Nu s-a respectat nimic, sa fim seriosi! Romania a respectat Tratatul de la Maastricht chiar mai bine decat Franta, Italia, Olanda si chiar Germania, dar si fata de multe alte tari occidentale, repet, dezvoltate.

Revin la Grecia – mai multe despre economia acestei tari – aici. Iata mai jos un grafic, datorita Wikipedia, privind datoriile publice ale Greciei:

De observat diferentele foarte mari fata de media din Zona Euro!!! Interesant este sa ne uitam si pe urmatorul grafic privind cresterea PIB-ului in perioada 1961-2009:

In 1973 a iesit din fundatura… Dar acum…? Greu de spus… Mi se pare ca Papandreou forteaza o iesire a Greciei din Zona Euro. Totusi… planul actual de salvare a Greciei poate provoca nemultumiri pe plan intern. Explozive! S-ar putea ca ideea referendumului sa aiba drept scop atenuarea acestor nemultumiri si iesirea oamenilor in strada! Parerea mea este ca Grecia nu are nicio sansa in afara Zonei Euro. Daca Grecia ar iesi din Zona Euro ar intra rapid in faliment si tot va trebui sa-si plateasca toate datoriile cu toate riscurile ce deriva de aici. Iar unul din cele mai insemnate ar putea fi ca sa ajunga chiar o tara de lumea a treia, compromitand sansele generatiilor viitoare de a-si satisface propriile nevoi! Ar insemna, practic, ca socialmente sa se autoexcluda din Europa, lucru care, bineinteles, nu e de dorit.

😦

Situatia ramane grava, tensionata… Sper ca Grecia sa poata fi salvata si sa se normalizeze situatia asta…

Citind astfel de articole imi pare bine ca nu sunt sef de stat sau de guvern. Nu de alta, dar te imbolnavesti cu toata situatia asta nenorocita si parca fara iesire, fara solutie…

Eventualitatea unei noi crize economice

Iata doua articole interesante din Gandul:

O NOUĂ CRIZĂ? Nouriel Roubini: Această „furtună perfectă” ar putea ameninţa economia mondială începând cu 2013

Iata ce spune (cred ca merita luat in considerare tot articolul daca ma gandesc la faptul ca Roubini a prezis criza economica actuala!!)

Image via Wikipedia

„Problemele fiscale din SUA, încetinirea ritmului de dezvoltare din China şi daunele cu care se confruntă Japonia ar putea forma „furtuna perfectă” care ar putea ameninţa economia mondială. Acestea sunt problemele pe care le-a indicat economistul american, Nouriel Roubini, în cadrul unui interviu acordat la Singapore, scrie Business Insider.

„Există deja indicii pentru anumite elemente de fragilitate. Toată lumea avertizează că datoriile private şi publice au ajuns la un nivel nemaiîntâlnit. Dacă continuăm aşa problema s-ar putea agrava începând cu 2013″, a mărturisit Roubini. Omul de afaceri supranumit „Dr. Doom în ale economiei” a explicat că există o şansă din trei ca economia mondială să fie astfel afectată. O altă posibilitate ar putea fi o „economie globală anemică dar care să supravieţuiască”.

În 2006, Roubini a prezis o prăbuşire „catastrofală” a pieţelor financiare, lucru care a şi avut loc, cel mai grav exemplu fiind falimentul băncii americane Lehman Brothers din 2008.” (subl.mea)

si

Cum afectează problemele Greciei ratele românilor cu credite în franci elveţieni

Se arata printre altele:

„Euro, la cel mai redus nivel din istorie faţă de franc

Luni, euro a atins cel mai redus nivel din istorie faţă de francul elveţian şi s-a depreciat faţă de dolar, după ce investitorii îngrijoraţi de criza datoriilor din Grecia şi-au redus expunerea pe moneda unică, transmite Reuters , preluat de Mediafax.
Euro a scăzut cu 0,6%, la 1,2025 franci pe unitate, după un minim de 1,2 franci pe unitate în timpul şedinţei.
În timpul tranzacţiilor euro a urcat la 1,4369 dolari pe unitate, dar ulterior a revenit în stagnare, la 1,4350 dolari pe unitate.

„Euro are nevoie de rezolvarea crizei din Grecia, iar politicienţii şi reprezentanţii băncii centrale nu par să se apropie de o soluţie”, a declarat Kit Juckes, analist la Societe Generale. El este de părere că incertitudinile apasă euro, care ar putea să rămână în continuare în intervalul 1,4-1,47 dolari pe unitate.

Restanţele la împrumuturile în franci au crescut de 722 ori

Banca Naţională a României vrea însă să îi descurajeze pe români să se mai împrumute în valută, îngrijorată de creşterea alarmantă a restanţelor, mai ales în monede exotice. Din februarie 2008, restanţele la creditele în euro au crescut de 25 ori, iar cele în alte valute – majoritatea franci elveţieni – de 722 de ori.

Pe de altă parte, specialiştii au declarat recent pentru gândul că majoritatea românilor care au împrumuturi în franci elveţieni întâmpină greutăţi în micşorarea ratelor prin refinanţarea creditului cu unul într-o altă valută. În primul rând clientul trebuie să vină cu garanţii suplimentare, iar pe de altă parte clientul ar trebui să îşi asume pierderea din cauza diferenţei de curs.

Analiştii sunt de părere că solutii precum cea propusă în Ungaria, de plafonare a cursului de schimb la un nivel favorabil debitorilor, are şanse reduse de aplicare în România din cauza opoziţiei instituţiilor financiare, dar şi ca urmare a unei ponderi mai reduse a creditelor în franci elveţieni în total credite.

În România valoarea creditelor acordate în franci elveţieni reprezintă peste 4% din totalul creditelor acordate, respectiv echivalentul a peste 2,5 miliarde de euro.

Francul elveţian este moneda cea mai scumpă, în funcţie de costurile relative ale bunurilor şi serviciilor, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, scrie

Bloomberg

Francul este supraevaluat cu 36% faţă de euro, în funcţie de paritatea puterii de cumpărare, care măsoară ratele de schimb pe termen lung, prin determinarea raportului dintre preţurile bunurilor comercializabile şi servicii între ţări.”

Foarte interesant si acest articol de pe ZF:

Drama economiei SUA: multinaţionalele ţin profiturile în străinătate şi nu creează locuri de muncă acasă

Autor: Catalina Apostoiu

„Cu câteva săptămâni în urmă, administraţia Obama era pregătită să anunţe începutul procesului de redresare a economiei Statelor Unite. Apoi, veştile rele au început să curgă fără încetare din toate părţile, scrie revista Time. În timp ce democraţii încearcă să convingă că lucrurile nu stau chiar atât de rău, republicanii nu au oferit la rândul lor explicaţii mai consistente cu privire la problemele economiei şi nici nu au venit cu soluţii reale. Mai degrabă, ambele părţi continuă să propage mituri despre ceea ce se întâmplă sau despre felul în care economia se va redresa sau nu. Iată cinci dintre cele mai distructive mituri şi de ce trebuie găsită o cale diferită către creştere. „

Interesant de citit tot articolul si de vazut care sunt aceste mituri…

Update

Foarte tari si interesante urmatoarele doua articole din Gandul:

BARACK OBAMA vorbeşte despre o NOUĂ CRIZĂ MONDIALĂ. SUA au datorii de 100.000 de miliarde de dolari, de şapte ori cât PIB-ul ţării

Iata ce se arata printre altele:

„Dacă adunăm toate datoriile pe care le au SUA, reiese că statul american este „într-o formă financiară mai proastă decât Grecia şi alte ţări europene înglodate în datorii”, notează CNBC. Declaraţia îi aparţine lui Bill Gross, cofondator al firmei de management al investiţiilor Pimco.

Datoria publică a SUA este de 14.300 de miliarde de dolari, la care se adaugă banii pentru anumite servicii sociale şi medicale, în valoare de aproape 50.000 de miliarde de dolari. În plus, în datorie sunt incluse şi costurile unor programe de sprijinire a economiei, în perioada crizei, desfăşurate în 2008 şi 2009.

În total, datoriile SUA ating astronomica valoare de 100.000 de miliarde de dolari, de aproape şapte ori cât PIB-ul ţării (care este de 14.700 de miliarde). Suma aruncă SUA într-o poziţie deloc de invidiat în ceea ce priveşte economia, spune Gross. „Să credem că putem reduce aceste datorii într-un an sau doi nu este o presupunere realistă”, a explicat cofondatorul Pimco. „Valoarea este mult mai mare decât în cazul Greciei şi al oricărei alte ţări dezvoltate. Avem o problemă şi trebuie s-o rezolvăm rapid”, a precizat Gross.Afirmaţiile lui Gross vin în contextul unor ştiri că băncile americane vor folosi mai puţin titlurile de Trezorerie drept garanţii pentru diverse tranzacţii, inclusiv cele cu derivate. O astfel de decizie ar putea avea loc în august, în contextul dezbaterilor din Congresul SUA privind creşterea plafonului de îndatorare, potrivit şefilor unor instituţii financiare, citate de Financial Times.”

si:

„Obama: Lipsa unui acord de majorare a plafonului de îndatorare al SUA poate provoca o nouă criză

Preşedintele american Barack Obama a avertizat, marţi, că un eşec al negocierilor din Congres referitoare la majorarea plafonului datoriilor Statelor Unite, care au atins limita maximă legală, ar putea pune în pericol redresarea economică şi să declanşeze o nouă criză financiară.

„Am putea asista la o revenire a crizei financiare, dacă ne jucăm prea aproape de linie”, a afirmat Obama la postul de televiziune NBC. El a spus însă că are încredere în republicanii care afirmă că vor să evite o astfel de situaţie şi se aşteaptă la un acord prin care limita de îndatorare să fie majorată semnificativ.

„Vom munci intens luna viitoare şi mă aştept să ajungem la un acord. Este ceea ce vor americanii”, a arătat preşedintele.

Trezoreria SUA a cerut Congresului încă din ianuarie să majoreze plafonul, iar din luna mai a luat o serie de măsuri excepţionale, pentru a putea să emită în continuare obligaţiuni fără să crească datoriile nete ale statului. Dacă blocajul nu va fi rezolvat până la 2 august, Statele Unite vor intra în incapacitate de plată a anumitor obligaţiuni care ajung la maturitate.”

Cel mai mare jaf din istoria SUA: Unde au dispărut 6,6 MILIARDE de dolari?

Se arata printre altele ca:

„În primul an de la invazia americanilor în Irak, din martie 2003, administraţia George W. Bush a pompat în ţara cucerită atât de mulţi bani pentru reconstrucţie şi alte proiecte, încât s-a născut o nouă unitate de măsură: avionul de bani, scrie LA Times.

Oficialii de la Pentagon au stabilit că un avion cargo C-130 Hercules poate căra la bord 2,4 miliarde de dolari, în bancnote de 100 de dolari. Astfel, până în luna mai 2004, americanii au trimis un avion plin cu bani şi alte 20 de zboruri care, printre altele, aveau şi bancnote la bord. Astfel, prin intermediul celor 21 de transporturi, americanii au trimis în Irak 12 miliarde de dolari.

Luna aceasta, Pentagonul şi guvernul irakian urmează să încheie parteneriatul. Rămâne însă un mister, în ciuda auditelor şi investigaţiilor care s-au desfăşurat continuu, din 2004 până acum: Unde au dispărut 6,6 miliarde de dolari? Banii ar fi suficienţi pentru a finanţa toate şcolile din Chicago, timp de un an, potrivit sursei citate.

Pentru prima dată, experţii contabili sugerează că toţi banii sau cel puţin o parte dintre aceştia ar fi fost furaţi şi nu doar „pierduţi” dintr-o eroare de calcul. Stuart Bowen, inspectorul general american pentru reconstrucţia Irakului, spune că ar putea fi vorba despre „cel mai mare furt de fonduri din istoria ţării”.

Misterul este ruşinos pentru Pentagon şi iritant pentru relaţiile dintre Washington şi Bagdad. Oficialii irakieni ameninţă că vor merge la tribunal să-şi recupereze banii şi spun că aceştia provin din vânzări de petrol, bunuri irakiene confiscate şi fonduri de la ONU.”

si:

„Americanii şi irakienii se acuză reciproc

Un furt de asemenea proporţii pare puţin probabil, scrie sursa, dar americanii nu exclud această variantă. Deşi unii contractanţi americani au fost acuzaţi că au furat zeci de milioane de dolari în primele zile de după invazie, oficialii irakieni sunt văzuţi drept principalii vinovaţi.

În zilele agitate de după invazia din martie 2003, americanii nu au avut timpul sau oamenii necesari pentru a face controale financiare. Astfel, odată coborâţi din avioane, banii au fost îndesaţi în saci de rafie şi trimişi în viteză către contractorii americani şi agenţiile irakiene.

Oficialii de la Pentagon s-au chinuit, în ultimii şase ani, să găsească banii sau documente care să justifice cheltuirea lor, dar căutările au fost în zadar. Oficialii irakieni spun că americanii ar fi trebuit să aibă grijă de bani, conform unui protocol semnat cu ţara asiatică, în 2004. Faptul că nu au respectat protocolul îi face pe americani responsabili de pierderea celor 6,6 miliarde de dolari, susţin irakienii.”