Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre dosarul Voiculescu

Vorbind despre Dan Voiculescu sau Ioan Niculae, chestiunea nu se reduce doar la o problema de natura politica (in definitiv ce fel de dosar este, spre exemplu, cel al lui Dan Voiculescu, unul politic?) sau morala. Nici nu primesc sa incepem sa analizam acum emisiunile de pe postul Antena 3. Este o problema mult mai adanca la care, cred, ar trebui sa reflectam. Cea a capitalismului romanesc. Acest capitalism a inceput sa se infiripe dupa Revolutia din Decembrie ’89 pentru simplul motiv ca inainte era imposibil lucrul acesta. Trecerea de la o societate exclusiv etatista la o economie de piata, care, desigur, presupune capitalismul, s-a realizat la noi cu destula dificultate. Daca investitiile straine sunt importante, nu trebuie sa pierdem din vedere nici capitalismul romanesc, si el foarte important. Ca el s-a cladit prin coruptie sau, mai exact spus, in vidul legislativ de dupa ’90, si au fost implicati fosti comunisti sau securisti, celebrele afaceri cu statul, lucrurile acestea au semnificatia lor specifica trecerii de la comunism la o societate deschisa si libera. Acest capitalism s-a cladit pe baza a ceea ce exista atunci la noi. Acum insa iata ce se intampla:

HotNews

VIDEO Procesul in care Dan Voiculescu este acuzat de coruptie s-a terminat dupa sase ani. In cateva zile, judecatorii vor anunta verdictul final. Mogulul a avertizat DNA ca va da socoteala

Se arata, printre altele, ca:

Procesul in care Dan Voiculescu este acuzat ca a cumparat 3,6 hectare de teren si un hectar de constructii in Baneasa la un pret de 75 de ori mai mic decat cel real, celebrul dosar ICA, s-a incheiat marti seara, dupa noi audieri record de 12 ore. Judecatorii au ramas in pronuntare si au dat termen avocatilor pana joi sa depuna concluziile scrise, fara a avansa insa un termen pentru anuntarea sentintei. Data anuntarii sentintei va fi publicata pe portalul instantelor de judecata. Ca si la termenele trecute, avocatii inculpatilor au formulat o noua serie de contestatii si cereri de recuzare, respinse insa de cei doi magistrati ai Curtii de Apel.

Avocatii lui Dan Voiculescu au incercat din rasputeri sa schimbe incadrarea acestuia din spalare de bani in tainurie, ceea ce ar fi dus la exonerarea presedintelui fondator al Partidului Conservator de orice raspundere, in conditiile in care aceasta infractiune s-a prescris. Fara succes, insa.

Pe tot parcursul zilei, Antena 3 a continuat operatiunea de curatare a imaginii lui Dan Voiculescu, vorbind despre Dosarul Telepatia, despre comanda politica in acest dosar si afirmand ca nu exista niciun prejudiciu.

Antena 3 a trimis artileria grea la proces, in sala fiind prezenti inca de la primele ore Mihai Gadea si Mircea Badea, acesta din urma avand si un scurt conflict cu ziaristii. „Mi-e scarba de tine, nu intelegi?”, i-a spus Badea unui ziarist de la postul de televiziune B1 TV.

La iesirea din sala de judecata, in jurul orei 22:20, Dan Voiculescu a acuzat faptul ca oameni nevinovati de 70-80 de ani au fost tarati nevinovati in instanta doar pentru a fi el inchis, iar procurorii DNA vor da socoteala pentru acest „proces criminal”.

  • Vezi mai jos cele mai importante momente ale zilei de marti, in ordine invers cronologica

––––––––
Ora 22:20
Dan Voiculescu, la plecarea de la tribunal: Oameni complet nevinovati, peste 80 de ani, au fost tarati in acest proces criminal. De mine nu ma plang, eu o sa ma descurc oricum

Ora 22:09 Instanta a ramas in pronuntare, avocatii trebuie sa depuna pana joi concluziile scrise. Data pronuntarii se va afisa pe ecris, sistemul electronic al justitiei

Ora 22:05 Profesorul Gheorghe Sin: „N-am participat la procesul de privatizare, pentru ca privatizarea s-a facut dupa ce eu eram plecat din AGA ICA, nu am participat la evaluarea activelor ICA, nu am fost administrator al ICA. Sunt pus in situatia de a acoperi prejudiciul stiintifoc-fantastic. Mi s-a pus sechestru pe apartamentul pe care il am impreuna cu sotia. Daca voi fi pus sa acopar acest prejudiciu, va trebui sa imi gasesc alt apartament

Ora 21:53 O tanara din staff-ul lui Dan Voiculescu susoteste ceva cu magnatul dupa care fata merge la Alexandru Petre si-l roaga sa intre in direct intr-o emisiune la Antena 3. „La Gadea!”, se mira batranul, si ies amandoi din sala, sa discute nestingheriti de o ziarista care asculta ce vorbesc

Ora 21:45 Dan Voiculescu ia niste bomboane mentolate, cutia pocneste cu ecou in sala. Isi serveste politicos avocatii, Mateut nu-l refuza, ia o pastiluta cu doua degete. Magnatul se intoarce in banca si-i serveste pe ceilalti din staff-ul sau. Nimeni nu refuza bomboanele mentolate. In sala e cald. Fostul cenzor ICA Alexandru Petre isi incheie cuvantul, coplesit de caldura si de varsta

Ora 21:37 Dan Voiculescu a transpirat, se sterge cu batista pe frunte. ASculta explicatiile celorlalti si noteaza cate ceva

Ora 21:21 Sorin Pantis: „Dl Voiculescu nu avea cum sa ma influenteze pentru ca eram intr-o situatie antagonica, membri a doua partide diferite. Din punct de vedere politic, eu eram liberal, il cunosteam pe dl Voiculescu inca de pe bancile facultatii, dar asta era tot. Nu aveam nicio relatie. In acest dosar nu exista niciun prejudiciu.

Am crezut ca este foarte clar, ca suntem curati, ca nu exista niciun prejudiciu, nicio vina. Am supus presiunilor mediatice: spuneti, faceti!. Dar nu am dat curs acestor presiuni”.

Ora 21:16 Mencinicopschi are ultimul cuvant in instanta de apel: „Meseria mea nu are nicio tangenta cu contabilitatea sau cu alte meserii care mi-ar fi permis sa inteleg acte contabile. Sunt nevinovat”. „Nu am avut niciun fel de atributiuni legale in fisa postului de director al ICA privind privatizarea. Nu am avut niciun beneficiu din privatizarea ICA, poate chiar invers. Am depus si un CV, am fost cel mai tanar laureat al Academiei Romane pentru activitatea de cercetare”. El afirma ca sanatatea sa a avut de suferit din cauza stresului.

„Am fost socat de prima intrebare a procurorului: cine te-a pus sa te inscrii in Partidul Umanist?”. Voiculescu, de pe banca sa, face „tz, tz, tz” si exclama: „Extraordinar!”.

Ora 21:09 Rand pe rand, inculpatii isi sustina nevinovatia

Ora 21:08 Voiculescu: „Eu aveam prin Grivco 100% din ICA, iar in Grivco aveam 93%”. Voiculescu a incheiat cuvantarea in circa 15 minute si a revenit in banca, intre avocatii sai.

Ora 21:05 Voiculescu: Eu nu am spalat in viata mea bani si imi sunt straine lucrurile acestea. Imprumutul catre ICA era un act, le-am dat banii, nu au putut sa mi-i dea inapoi si le-am spus sa imi dea actiuni. In privinta acuzatiei de majorare de capital ilegala, eu am aratat provenienta banilor din cont, ca erau legali, nu murdari, fiecare cent

Ora 21:01 Dan Voiculescu: „Sunt martori care afirma, in dosar, ca procurorul Eva le cerea sa declare ceva rau despre mine. Eu eram vanat de procuror”. Este vorba de procurorul Emilian Eva, procurorul DNA care a facut rechizitoriul

Ora 21:00 Dan Voiculescu: Procurorul sustine ca diabolicul Voiculescu a urmarit 12 ani sa puna mana pe ICA, marea perla a economiei romanesti. Voiculescu ii acuza pe procurorii DNA de minciuni, interpretari si date eronate

Ora 20:56 Dan Voiculescu: Rechizitoriul este incorect, nu se bazeaza pe nicio proba materiala. Este o poveste creata de un procuror care porneste din 1991, desi faptele imputate sunt din 2003. Este o naratiune scrisa cu talent, dar cu talent de scriitor, nu de procuror

Ora 20:53 Dan Voiculescu ia ultimul cuvant in fata instantei, nu pare sa mai aiba rabdare sa il asculte pe Mateut

Ora 20:48 Avocatul Mateut mai sustine o contestatie: el cere ca o alta instanta sa solutioneze contestatia sa impotriva sechestrului asigurator dispus fata de Dan Voiculescu

Ora 20:47 Monitorizare Antena 3: Bogdan Chirieac, editorialist DC News, prezice ca finalul de mandat al lui Traian Basescu va fi o „baie de sange”

Ora 20:45 Sedinta s-a reluat, inculpatii primesc ultimul cuvant

Ora 20:30 Dan Voiculescu a iesti pe hol, impreuna cu staff-ul sau. Avocatul Mateut il apara si aici. De aparatele foto”

Romania Libera

Ce spune CTP despre condamnarea lui Dan Voiculescu

Se arata ca:

„Jurnalistul Cristian Tudor Popescu a spus că, în eventualitatea în care ar ajunge după gratii, Dan Voiculescu ar ispaşi o ”sancţiune de formă”. CTP a adăugat că singură pedeapsă care i s-ar putea aplica fostului patron al Antenelor este confiscarea unei părţi din avere, potrivit Realitatea.net.

„Voiculescu a probat un talent ieşit din comun pentru a fenta justiţia, s-a băgat şi s-a scos din Parlamentul României cu o viteză ameţitoare, şi îl cred capabil în continuare de alte manevre pentru a evita un astfel de final. Chiar dacă va ajunge „dincolo de gratii”, ca şi cum ar fi la Doftana, Jilava sau la Rahova alea adevărate, să ne gândim puţin… Dan Voiculescu a făcut această afacere calificată drept „ilegală” de către justiţie, penală, acum 10 ani, în 2003. A beneficiat de cei 60 milioane de euro cu care, arată sentinţa judecătorească, ar fi fost prejudiciat statul, vreme de 10 ani. O s-o mai întindă un an-doi şi atunci faceţi socoteala rentabilităţii generale a afacerii”, a spus Cristian Tudor Popescu, la Realitatea TV.

Citeşte şi Voiculescu a primit cinci ani de închisoare cu executare în dosarul ICA. Vezi cum poate scăpa de puşcărie

Întrebat de ce politicienii condamnaţi de justiţie pentru diverse infracţiuni invocă „dosare politice”, jurnalistul a replicat: „Asta e cumva pe dos faţă de 1989. Înainte de 1989 nu exista dosarul politic, nu mai existau deţinuţi politici, aşa cum a fost după 1965. Cine avea o problemă politică, era transformată în una de drept comun. Acum, reacţia lui Dan Voiculescu, persoană care vine din adâncuri de dinainte de 1989, este inversă, ca de altfel a oricărui politician. Politicul a devenit o ieşire de incendiu nobilă a oricărui ciorditor de prin politica românească. Ce înseamnă dosar politic? Înseamnă că eu am tăria opiniunilor mele, că eu susţin nişte idei, o ideologie, o politică şi, iată, sufăr pentru asta… Asta e retorica…”

O pedeapsă reală pentru Voiculescu ar fi, în opinia jurnalistului, confiscarea unei părţi din avere, şi nuneapărat detenţia.

„Eu nu cred în ideea de pedeapsă la adresa lui Voiculescu. După peste 10 ani, timp în care a profitat din plin de zecile de milioane de euro, dacă ajunge la puşcărie va avea aproape 70 de ani. Dintr-o dată, reducerea de pedeapsă e 2/3. Rămâne cu mai puţin de 2 ani. Este profesor universitar, aşa că mai scrie o carte despre ‘taxa pe tulburarea armoniei universale’, mai scrie vreo 2-3 cărţi, ţine un curs, ca Năstase, i se mai taie şi din anul ăla şi ceva, şi iese ca şi cum ar fi făcut, în calitate de profesor universitar, un an sabatic. Aşa că ce pedeapsă, după atâta vreme? Singura pedeapsă reală şi care ar avea un sens şi pentru noi, cetăţenii, ar fi să i se confişte o halcă din avere, din munculiţa lui pe care a adunat-o ban peste ban. Ăsta ar fi un început. Asta doare cu adevărat, arderea la buzunar. Ar resimţi-o şi alţi inşi aflaţi într-o situaţie asemănătoare. Faptul că stau la puşcărie 1-2 ani nu e nicio problemă, intră în calcul, dar să pierzi milioane de euro… e o crimă! Începe să semene a ceva ce se numeşte ‘dreptate’, dincolo de justiţie”, a încheiat jurnalistul.

Foarte interesant, sa vedem si despre Ioan Niculae niste stiri:

HotNews

945 de zile de la inceperea urmaririi penale
Dosarul „Gaze ieftine pentru Niculae” – Ioan Niculae, Varujan Vosganian, Adrian Videanu

Se arata ca:

Adrian Videanu si Varujan Vosganian, in calitatea lor de ministri Economiei, sunt acuzati de procurorii DIICOT pentru o serie de decizii care ar fi favorizat firma Interagro controlata de Ioan Niculae oferind gaze naturale la preturi mai mici. Practic, DIICOT a instrumentat un dosar de „complot si subminarea economiei nationale” in care sunt acuzati zeci de directori (peste 40) din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz pentru ca ar fi favorizat firma miliardarului Niculae. Ioan Niculae este sub urmarire penala inca din ianuarie 2012, dar abia in septembrie procurorii au cerut incuviintarea urmaririi penale pentru Vosganian (parlamentar).

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian, si a fostului ministru Adriean Videanu, pentru „complot si subminarea economiei nationale”. Procurorii ii acuza pe cei doi ca au favorizat compania Interagro, detinuta de magnatul Ioan Niculae, sa obtina preturile preferentiale de la compania de stat Romgaz, cauzand un prejudiciu de 130 de milioane de euro.

Dosarul a fost dezvoltat dintr-un dosar mai vechi, inceput in ianuarie 2012, care-i avea in centru pe Ioan Niculae si angajati ai Ministerului Economiei.
Atunci, pe 4 ianuarie 2012, pe numele mai multor directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru ca ar fi favorizat firma InterAgro prin preturi preferentiale la gaze.

Detalii aici despre mega-dosarul de subminare a economiei nationale.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz si Ioana Apan (fosta consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt dosar) – acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu.

Pe 2 septembrie 2013, DIICOT a solicitat inceperea urmaririi penale impotriva ministrului Economiei, Varujan Vosganian si a inceput urmarirea penala fostului ministru Adriean Videanu.

Solicitarile trebuie vizate de catre Senatul Romaniei si Presedintie, insa in cazul lui Vosganian Senatul a respins cererea.Vosganian a demis din functia sa de ministru, dar a ramas parlamentar si se bucura in continuare de imunitate parlamentara

Ce acuza procurorii

Din referatul intocmit de catre procurorii D.I.I.C.O.T. „rezulta suspiciunea rezonabila ca, in perioada decembrie 2006 – decembrie 2008, VARUJAN VOSGNIAN, iar in perioada decembrie 2008 – septembrie 2010, VIDEANU ADRIEAN, in calitate de ministri ai economiei, au aprobat, semnat si sustinut in Guvern un numar 6 ordine, respectiv trei Memorandumuri, in scopul sprijinirii intereselor financiare ale grupului infractional constituit de catre invinuitul IOAN NICULAE si au utilizat SNGN ROMGAZ SA (unitate nationala de interes strategic) in interesul privat al SC INTERAGRO SA, acordand discount-uri comerciale substantiale la livrarea de gaze naturale catre SC INTERAGRO SA, peste plafoanele practicate de SNGN ROMGAZ SA, precum si gaze naturale doar din productia interna, cu nerespectarea dispozitiilor legale si in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra debite mari la plata gazelor consumate, cauzand un prejudiciu de aproximativ 130 milioane USD.

Activitatea grupului infractional initiat, constituit si coordonat de IOAN NICULAE viza fapte de natura sa submineze economia nationala prin folosirea SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional. Deopotriva, prin actiunile grupului infractional a fost impiedicata desfasurarea normala a activitatii SNGN ROMGAZ SA creandu-se astfel dificultati semnificative in buna desfasurare a activitatii acestei societati.

Astfel, a fost creata o stare de fapt  de natura sa ameninte bunul mers al economiei nationale in domeniul gazelor naturale, dar si in ansamblu prin repercusiunile negative asupra intregii economii nationale.

Demersul ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN s-a realizat in conditiile in care SC INTERAGRO SA inregistra o datorie reprezentand cca. 70% din bugetul anual al societatii nationale, fiind grav afectate principalele activitati ale SNGN ROMGAZ SA, societatea nationala fiind transformata practic intr-un furnizor al unui client privat privilegiat si fiind pus in pericol sistemul energetic national pe segmentul gazelor naturale.

In cauza exista indicii si date temeinice potrivit carora, prin activitatea ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, respectiv prin vanzarea  preferentiala catre SC INTERAGRO SA a unor cantitati masive de gaze naturale, aceasta societate a fost plasata intr-o veritabila pozitie de monopol pe piata gazelor naturale. Mai mult, SNGN ROMGAZ SA si MINISTERUL ECONOMIEI fiind entitati ale statului cu atributii in domeniul energetic, prin folosirea  SNGN ROMGAZ SA  in favoarea SC INTERAGRO SA, contrar scopului pentru care SNGN ROMGAZ SA a fost infiintata, s-au creat riscuri semnificative in planul securitatii energetice a ROMANIEI.

Afectarea activitatii SNGN ROMGAZ SA, prin demersurile si dispozitiile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN SI VIDEANU ADRIEAN, in favoarea SC INTERAGRO SA, s-a concretizat, conform referatului procurorilor D.I.I.C.O.T., in alocarea unor resurse din bugetul public si care erau la dispozitia unei societati nationale ce activeaza intr-o ramura economica strategica, pentru un interes particular, desi ratiunea legii este ca aceste resurse sa serveasca la acoperirea riscului pentru economie si populatie si sa le protejeze fata de o eventuala situatie de criza energetica, activitate de natura sa submineze economia nationala, prin starea permanenta de pericol in care a fost pus Sistemul Energetic National.

In referat se mai retine ca SNGN ROMGAZ SA a livrat in aceasta maniera catre SC INTERAGRO SA, gaze naturale din productia proprie in valoare de cca. 1.500.000.000 lei, respectiv cca. 500.000.000 USD, din care cca. 270.000.000 lei, respectiv cca. 92.000.000 USD reprezinta valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.

Astfel, potrivit referatului procurorilor DIICOT exista suspiciunea rezonabila ca au fost cooptati in gruparea infractionala VARUJAN VOSGANIAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2006 – decembrie 2008 si VIDEANU ADRIEAN, ministrul economiei in perioada decembrie 2008- septembrie 2010, care au sprijinit gruparea infractionala initiata, constituita si coordonata de IOAN NICOLAE in scopul comiterii de fapte de natura sa submineze economia nationala. Prin actiunile ministrilor VARUJAN VOSGANIAN si VIDEANU ADRIEAN a fost folosita SNGN ROMGAZ SA (unitate prevazuta de art. 145 C.pen.) in directia dorita de interesele grupului infractional creandu-se astfel o stare de pericol atat pentru securitatea statului cat si pentru economia nationala.

Vezi aici Stenogramele discutiilor intre Adrian Videanu si Ioan Niculae

Masuri suplimentare luate in dosar

In cazul lui Videanu, Procurorii DIICOT au pus sechestru asupra averii sale. Mai exact, Procurorii au pus sechestru asupra unor bunuri imobile si imobile pana la concurenta sumei de 277 milioane lei.
– imobil situat  in localitatea Snagov, judet Ilfov
– 3 apartamente situate in municipiul Bucuresti
– un apartament situat in localitatea Mamaia, judet Constanta
– indisponibilizarea prin poprire a tuturor sumelor detinute in conturile deschise la 2 unitati bancare pe numele invinuitului
– sumele datorate acestuia cu titlul de dividende de catre 2 societati comerciale.

Pozitia acuzatilor

Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.

Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora informatii inexacte„, a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Adrian Videanu: Am luat act de decizia DIICOT de a solicita inceperea urmarii penale si decizia mea este de a pune la dispozitia DIICOT toate informatiile pe care le detin pentru clarificarea nevinovatiei mele in acest caz.(…) Niciodata, cat timp am detinut functii publice, nu am fost acuzat de coruptie„.

Vosganian:
Este pentru prima data in 20 de ani cand Parchetul se sesizeaza in legatura cu un caz de oportunitate politica. Este un gest de a prelungi o confuzie politica, de a continua atacul asupra PNL, pentru ca efectul acuzarii domnului Videanu si al acuzarii mele este cu totul disproportionat„.

Vosganian a respins, intr-o conferinta de presa sustinuta la sediul PNL, acuzatia de subminare a economiei nationale.

Parchetul sugereaza ca unele masuri pe care le-am luat in calitate de ministru al Finantelor in 2008 au dus la pierderi pentru economia nationala, in speta pentru Romgaz. Ideea ca masurile luate au dus la pierderi in perioada in care eram ministru al Economiei nu se justifica„, a spus Vosganian.

Vosganian a cerut colegilor din Parlament si din Comisia Juridica sa nu voteze cererea de urmarire penala pe numele sau invocand lipsa probelor privind implicarea sa in vreun complot sau in subminarea economiei. Senatul si comisia juridica a Senatului au respins cererea procurorilor. Dosarul a ramas blocat.

Datele inceperii urmaririi penale:

Ioan Niculae – 4 ianuarie 2012

Adrian Videanu, Varujan Vosganian – 2 septembrie 2013, solicitarea avizarii urmaririi penale”

Mediafax

Un nou imobil al lui Ioan Niculae, pus sub sechestru de DIICOT

Se arata ca:

Un nou imobil, amplasat în Buşteni, care îi aparţine omului de afaceri Ioan Niculae şi fostei sale soţii, Domniţa Niculae, a fost pus sub sechestru de procurorii DIICOT, în dosarul cunoscut ca „Romgaz-Interagro”, în care acesta este cercetat pentru că ar fi prejudiciat statul cu 130 de milioane dolari.

Procurorii au pus sechestru şi pe un teren ce îi aparţine apropiatei lui Niculae, Nicoleta Toncea, pe 15 imobile ale lui Stelian Bănăţeanu, fost director general adjunct al Direcţiei de politici industriale din cadrul Ministerului Economiei (ME), pe două imobile ale lui Eugen Georgescu, fost vicepreşedinte ANRE, pe două imobile ale lui Victor Alesandru Dan, fost secretar de stat în cadrul ME, pe un imobil aparţinând Ioanei Arpan, fost secretar general adjunct în cadrul ME şi membru/preşedinte al AGA a Romgaz, precum şi pe două imobile ce îi aparţin lui Tudor Şerban Tudor, fost de secretar de stat pentru energie în cadrul ME.

Toate persoanele asupra căror bunuri s-a pus sechestru au calitatea de suspecţi în dosarul cunoscut şi sub numele de Romgaz-Interagro.

Ioan Niculae a declarat miercuri la intrarea în sediul DIICOT, unde a fost audiat în acest dosar, că, dacă nu s-ar fi consumat gazele acumulate, ar fi existat riscul de explozii şi a precizat că România consumă doar o treime din totalul de gaze exploatate.

Mai mult, a precizat Niculae, România consumă doar o treime din gazul exploatat la nivel naţional iar, dacă acesta nu este consumat, există riscul apariţiei de explozii ce ar putea implica şi morţi, din cauza presiunii foarte mari a gazelor.

Omul de afaceri a mai arătat că nu se consideră vinovat pentru că, practic, Guvernul României l-a invitat la masa tratativelor, iar el nu a făcut decât să deruleze o afacere.

La DIICOT au mai fost audiaţi soţia acestuia, Domniţa Niculae, vicepreşedintele ANRE Eugen Georgescu, fostul secretar de stat în Ministerul Economiei Dan Victor Alesandru şi Tudor Şerban, secretar de stat în Ministerul Economiei în mandatul lui Adriean Videanu.

Toate aceste persoane au fost chemate la audieri, ocazie cu care li s-a prezentat şi expertiza proaspăt întocmită în acest caz, au precizat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Omul de afaceri Ioan Niculae este urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru subminarea economiei naţionale, faptă care după intrarea în vigoare a noilor coduri s-a preschimbat în instigare la abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. În acelaşi dosar, fostul ministru al Economiei Adriean Videanu este acuzat de abuz în serviciu pentru că l-ar fi favorizat pe omul de afaceri.

Ioan Niculae mai este acuzat de sustragere de sub sechestru şi spălare de bani, pentru că a înstrăinat mai multe bunuri pe care procurorii instituiseră sechestru asigurător. Potrivit procurorilor DIICOT, acesta a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale.

DIICOT arăta, în 4 iulie, că procurorii au emis ordonanţe de punere sub sechestru asigurător a mai multor bunuri ale suspecţilor Ioan Niculae, Domniţa Niculae, Adina Niculae şi Nicoleta Toncea, printre acestea regăsindu-se inclusiv cele sustrase de sub sechestru. Cei patru au fost audiaţi în 26 iunie la DIICOT.

Potrivit procurorilor, Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în perioada în care au fost miniştri ai Economiei, au aprobat şi susţinut în Guvern mai multe acte pentru a sprijini interesele financiare ale lui Ioan Niculae şi au folosit unitatea naţională de interes strategic SNGN Romgaz în interesul privat al SC Interagro SA – firmă a omului de afaceri -, producând un prejudiciu de aproximativ 130 milioane de dolari.

În 7 octombrie 2013, plenul Senatului a respins solicitarea privind începerea urmăririi penale în cazul lui Varujan Vosganian, votul fiind covârşitor împotriva cererii procurorului general al Parchetului instanţei supreme.

Într-un alt dosar, cunoscut ca dosarul „mită la PSD”, Niculae a fost trimis în judecată de DNA, în 2012, alături de liderul PSD Brăila, Gheorghe Bunea, directorul Viorel Bărac de la InterAgro şi Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toţi fiind acuzaţi în legătură cu finanţarea partidelor politice. În noiembrie 2013, Judecătoria Sectorului 1 i-a achitat pe cei patru, decizia nefiind însă definitivă.

Ioan Niculae deţine, conform topului Forbes, o avere de 1,2 miliarde de dolari.”

Dupa cum usor se poate constata, in tara noastra este, la ora actuala, un remarcabil patos justitiar. Se doreste a se face dreptate (dreptate sociala?). Insa asistam la un alt fenomen, cel putin asa imi face impresia: la demantelarea acelui capitalism de care vorbeam mai sus, a carui samanta a fost pusa in tulburii ani ’90… Sigur, imbogatirea unora nu poate fi pe placul altora. Totusi, sa nu uitam ca societatea ale carei baze au fost puse dupa 1989 este fundamental diferita de cea de dinainte de 1989. Economia de piata fara capitalism nu poate functiona. S-a vorbit mult despre procesul D-lui. Voiculescu, n-am vazut insa vorbindu-se si dezbatandu-se atat de mult (chiar dimpotriva, daca ma gandesc bine) problema miilor de insolvente care au loc in Romania, in conditiile in care nu se vede deloc ca sectorul economic de stat ar inregistra performante economice deosebite. S-ar putea spune, fara prea mare teama de a gresi, chiar contrariu…

Noi suntem un popor latin si unul din defectele noastre este ca, desi avem multa fantezie, suntem totusi superficiali, avem abordari superficiale. Televiziunile de stiri dezbat un lucru pe care toata lumea poate sa-l dezbata: Basescu a zis ca l-a pacalit pe Ponta cu Pactul de Coabitare, iar Ponta denunta acest Pact. Abordam problemele de la suprafata cu mare usurinta, desigur. Pe cele grele, a caror abordare necesita un efort de  gandire, le lasam la urma sau le trecem cu vederea…

Chestiunea aceasta a luptei impotriva coruptiei e una din binefacerile aderarii la UE… Cu toate acestea, problema care se pune cred ca este urmatoarea: vom reusi sa construim un capitalism de mai buna calitate decat cel  iesit din fermentul anilor ’90? Sau cum va arata acest nou capitalism? Daca acela s-a format prin coruptie, furtisaguri, afaceri cu statul, cu complicitatea statului etc, cum va arata noul capitalism, care ar trebui, nu-i asa, sa fie in antiteza cu acela, si ce sanse are el? Sau e vorba de o lupta politica zadarnica, o pacaleala cum ar zice Basescu. Nu avem nicio certitudine ca se poate cladi, cel putin in perioada actuala, un nou capitalism in Romania care sa difere de cel vechi sau care sa fie mai performant, mai competitiv fata de cel vechi, sa fie capabil sa impinga tara noastra spre un real progres. Eu cred ca ar trebui sa intelegem ca doar disputele politice nu pot genera progres.

Termenul de „occidentalizare a Romaniei” pe care-l propune, de pilda, Dl. Cristian Preda, mi se pare unul foarte vag. Occidentul a fost si este destul de eterogen. Iar Uniunea Europeana este un proiect care isi propune sa adune laolalta elementele eterogene intr-un tot, pe baza caracteristicilor comune. Insa Romania nu se poate occidentaliza, ramanand in urma cu dezvoltarea economica, neavand un capitalism autohton de calibrul celui din Occident. Noi nu dovedim din acest punct de vedere occidentalizare, iar numarul foarte mare de romani care au emigrat demonstreaza acest lucru. Avand in continuare un sector privat slab, suntem departe de ceea ce inseamna occidentalizare, inclusiv din punctul de vedere al mentalitatilor. Stau marturie PIB-ul Romaniei si cresterile modeste ale acestuia, inclusiv un nivel de trai modest spre deosebire de cel al prosperitatii occidentale. Un sector privat puternic ar trebui sa-si aduca o contributie decisiva la cresterea PIB-ului, a competitivitatii economice. Pe cand la noi chestiunea aceasta, foarte stringenta de altfel, este vazuta doar prin prisma justitiei si a politicului. Mi-e teama ca nu e de ajuns… Daca pana acum ne-am chinuit (in sensul bun al cuvantului) sa construim un capitalism spre a putea adera la UE, de acum ar trebui sa construim un nou capitalism, sau macar sa incercam sa-l adaptam pe acesta pe care il avem, intr-un cadru european. Deocamdata nu e deloc clar cum trebuie construit acest capitalism intr-un cadru european. Incepand de prin 2007-2008 Romania a inceput sa bata din nou pasul pe loc, dupa o perioada destul de buna, de avant economic. Nu e vorba numai de criza aici, cum poate ar crede unii. Ci si de faptul ca Romania trebuie sa activeze intr-un cadru nou, cu care nu e acomodata… Spre exemplu, noi nu reusim sa atragem in proportii suficient de indestulatoare fondurile europene. Stam prost la capitolul asta si nici nu prea vad imbunatatiri la orizont. De asemenea ar trebui sa ne mai gandim ca, de pilda, un lucru care e nu e rosu, nu e in mod necesar verde sau galben, iar „daca nu e cal nu inseamna sa fie in mod necesar om”. Noi, in „buna” traditie damboviteana, am ajuns sa defaimam vechiul capitalism, hai sa-i spun asa acelui capitalism creat in anii ’90, pentru ca nu ni se mai pare bun, crezandu-ne invingatori. Iar daca il combatem, noile pareri ar fi adevarate. Insa se poate intampla ca, „noua si altora”, din cauza multor minciuni si aparente adevarul sa ramana ascuns (ultimile idei – cele scrise cursiv –  sunt inspirate din gandirea Sfantului Dionisie Areopagitul exprimata in Epistola a VI-a catre  Sosipatru, preot). Or, ar trebui sa vedem care este adevarul ca sa putem cuvanta despre el si „spusele noastre sa ramana pentru totdeauna ireprosabile”!! Asa cum distrugerea vechiului capitalism, pentru ca nu e bun, nu mai e bun, nu inseamna in mod necesar ivirea unui capitalism nou si inca si mai bun decat primul.

Priveam la B1 Tv o abordare a moderatorului de genul: daca e o entitate de stat (intreprindere, institut de cercetari etc) de ce lucrurile nu pot merge bine daca s-ar face cele necesare? Ideea era ca din cauza coruptiei, in principal a coruptiei, lucrurile nu merg bine.

In primul rand trebuie sa spunem ca ne luam dupa ceea ce este, nu dupa cum ar putea fi. Stiinta implica si abordarea empirica, constatativa. Constat fenomenul natural care se intampla. Aceasta abordare, bazata pe experienta, e proprie Fizicii, dar si Economiei atunci cand se fac statistici care masoara un fenomen economic natural. De ce, spre exemplu, un institut de cercetari de stat n-ar putea fi performant? Ca despre asta se discuta. Mi-e teama ca nu se pune asa chestiunea. La noi, problema economiei in exclusivitate de stat, mai general vorbind a etatismului, si-a gasit limita in ceea ce s-a intamplat in decembrie 1989. S-a vazut atunci foarte clar ca o astfel de economie, la noi cel putin, a intrat intr-un colaps cu toate consecintele care decurg de aici… Statismul nu a mai reusit sa fie promotorul progresului, din niciun punct de vedere. Drept rezultat oamenii au iesit in strada si asa a avut loc Revolutia.

In ceea ce priveste unitatile economice de stat, eu inteleg urmatorul lucru: trebuie foarte multi bani introdusi in acestea, bani pe care statul nu-i are, pe langa reducerea puternica a nivelului coruptiei, punerea in functii a unor oameni onesti, depolitizare s.a. Si nu numai bani, dar, spre exemplu, marirea volumului de marfa transportat pe calea ferata, in cazul CFR Marfa, lucru care tine de dezvoltarea economica generala a tarii. Or, lucrurile acestea mi-e teama ca depind de o marire semnificativa a datoriei publice. Daca s-ar mari datoria publica, si oamenii o vor duce mai bine. Problema este ca nu poti sa tii o datorie publica mica si un sistem economic de stat mare. Lucrul acesta s-a vazut de pe vremea lui Ceausescu, cand plata unei datorii de $11,7 miliarde a condus la prabusirea sistemului.

Chestiunea nu e deloc simpla. Iar abordarea ca doar prin  eliminarea coruptiei la stat unitatile economice de stat vor incepe sa mearga mai bine nu pare a fi sustenabila. Coruptia, furtisagurile nu sunt cauza, ci consecinta unui sistem economic de stat care nu s-a mai dovedit a fi viabil. Altceva ar fi daca statul roman ar avea resursele necesare pentru a sustine unitatile de stat, dar nu prea le are. Situatia neclara provine din faptul ca Romania nu-si poate permite sa renunte la unitatile economice de stat, chiar daca acestea produc pierderi mari. Pentru ca, pe de alta parte, ele constituie inca scheletul economic, osatura economica a tarii, constitutia acestei economii, structura, alcatuirea sa. Aici e marea problema, pentru ca daca presupunem ca acestea ar disparea, economia romaneasca si-ar pierde si elementele de sustinere pe care le are. Chestiunea e incurcata…

DE citit si…

„Premierul – candidat la mai multa maturitate…”

Adevarul

Coabitarea, scena ruperii pactului

De Alina Gorghiu
Se arata ca:

„Victor Ponta a rupt pactul de coabitare. Ca într-o piesă de teatru absurd, actorii, buni prieteni în culise, îşi trag palme pe scenă toată piesa, iar în actul final unul pleacă supărat pentru că celălalt i-a mai dat o palmă… aceeaşi din fiecare scenă.

Ce scuză are Victor Ponta pentru întârzierea denunţării acestui pact? A fost protejat de un glob de sticlă în care nu a auzit nimic atâta vreme, a fost o prinţesă adormită un an jumătate şi abia acum s-a trezit din somnul coabitării? Ce diferă la declaraţiile noi ale preşedintelui faţă de toate celelalte la adresa mult uzitatului Victor – Viorel? Explicaţia este, în realitate, una simplă şi transparentă: aşa-zisa luptă a celor doi, lipsită de credibilitate, a fost doar un teatru ieftin, menit să păcălească cetăţenii. Ce nevoie avea V. Ponta de acest pact, când desemnarea lui ca prim-ministru a reprezentat rezultatul firesc al voinţei cetăţenilor care au votat în proporţie covârşitoare USL la alegerile din 2012? În plus, majoritatea de peste 70% din Parlament îi conferea întreaga legitimitate pentru a fi desemnat în fruntea Guvernului. Eu spun că epilogul acestei poveşti de adormit copiii ar trebui să conţină explicaţiile lui V. Ponta, la fel de teatral şi afectat ca ieri, despre efectele ruperii acestui pact de coabitare. Care sunt? În absenţa lor, episodul de ieri rămâne doar un gest de pseudo-vitejie.

În esenţă, anunţul denunţării, triumfalist, dar tardiv şi inutil, este o insultă adusă oricărui om de bun-simţ, o insultă la adresa inteligenţei tuturor. Este doar o mişcare pe care Victor Ponta trebuia s-o facă în campanie pentru a-şi scoate eticheta de partener al lui Traian Băsescu, de promotor al unui blat perpetuu cu preşedintele. Conştient că pierde alegerile dacă nu-şi dezlipeşte acest stigmat pe care cei 7,5 milioane de români i l-au pus, dezamăgiţi că a bătut palma cu Băsescu, Victor Ponta a recurs la o nouă înşelătorie, un nou război de faţadă, în loc să guverneze ţara, să genereze locuri de muncă şi să uşureze povara fiscală. De la împărţirea procurorilor, la afacerea Roşia Montană, de la omorârea prin consens a reducerii CAS cu 5 puncte procentuale, până la decredibilizarea justiţiei, Victor Ponta şi Traian Băsescu nu ne mai conving cu această punere în scenă. Vor doar să repete istoria de la europarlamentare, când, sub aparenţa unor scandaluri, şi-au servit scopurile personale şi de partid.

PNL a denunţat pactul de coabitare când era cazul, încă de la semnarea lui, şi l-a contestat vreme de un an şi jumătate, acesta fiind de fapt unul dintre motivele care au afectat din temelii USL. Dacă ar fi rupt pactul dintr-un motiv important precum CAS sau alte cauze serioase, şi nu în pragul campaniei electorale, am fi putut să ne gândim că în spatele deciziei stă o explicaţie şi un resort rezonabil, dar aşa e patetic. Mă aşteptam la premierul – candidat la mai multă maturitate. Nu poate, la vârsta asta, să facă faza cu “îmi iau jucăriile şi plec”, la un an jumate de la semnarea pactului, pentru că Băsescu nu a vrut să împartă cu el guma Turbo.

Se simte Victor Ponta păcălit de Traian Băsescu astăzi? Mă îndoiesc. Păcălit a fost PNL la semnarea pactului, păcăliţi au fost votanţii promisiunii „jos Băsescu”, din 2012.”

DE citit si…

… postarea Andreei Paul:

Cine a avut urechi să audă a auzit: Rompetrol este afacerea deceniului Ponta – Nastase

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Reclame

august 7, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 16 comentarii

Justitia dependenta…

Citeam editorialul lui Cristian Tudor Popescu din Gandul, unde domnia sa pune o intrebare simpla, dar interesanta!!

Cine răspunde? Institutul de Folclor?

Se arata ca:

Traian Băsescu a fost informat în legătură cu acţiunile de crimă organizată, interne şi transfrontaliere ale clanului Bercea încă din 2009, înainte ca M. Băsescu să-l încuscrească cu Bercea Mondial – spune directorul SRI, dl. George Maior. Traian Băsescu cunoştea, potrivit propriei declaraţii, de cel puţin un an, relaţia strânsă şi periculoasă dintre fratele său şi clanul criminal Bercea. Totuşi, preşedintele nu a întreprins nimic pentru a preveni explozia acestei afaceri sinistre, cu consecinţe grave pentru prestigiul României.

Din 2001, de când spune dl. Maior că SRI a început monitorizarea subiectului, niciun organ al statului, Procuratură, Poliţie, Fisc, n-a deranjat clanul Bercea, care acumula milioane de euro din afaceri ilegale şi evaziune fiscală. Bercea nu se află la puşcărie pentru nenumăratele lui infracţiuni, ci pentru înjunghierea la supărare a unui nepot. Afacerea M. Băsescu – Florin Anghel nu a ajuns la cunoştinţa publicului prin acţiunea procuraturii sau  poliţiei, ci mulţumită ţiganilor lui Bercea.

Întrebarea la care au a răspunde Parchetul, Internele, ANAF, SRI, SPP şi preşedintele Băsescu rămâne: cine este răspunzător şi sancţionabil pentru nestoparea la timp a acestui atac la siguranţa naţională, cu consecinţe incalculabile pentru imaginea României?” (subl. mea)

Dar sa vedem ce spune si Dl. Maior:

DCNews

George Maior, SRI: Traian Băsescu a fost INFORMAT despre cazul BERCEA. Nu am mai trimis informări din 2011, decât la Parchete

Se arata ca:

Dosarul BERCEA-BĂSESCU. Șeful SRI, George Maior, spune că președintele Traian Băsescu a fost informat despre clanul Bercea Mondial, dar că nu i  s-a înaintat șefului statului niciun raport distinct despre legătura între fratele președintelui, Mircea Băsescu, și Sandu Anghel. 

De altfel, în declarația de presă de luni, susținută la Cotroceni, președintele Băsescu a nuanțat că nu a primit informări despre „afacerea Mircea Băsescu – Sandu Anghel”, nu despre activitatea infracțională a clanului Bercea.

Șeful SRI, George Maior a fost audiat în Parlament pentru a se vedea dacă președintele Traian Băsescu a fost informat de SRI despre clanul Bercea.

VEZI și: TRAIAN BĂSESCU, primele declarații după cererea de DEMISIE: Îmi voi duce mandatul până în ultima zi 

Șeful SRI a declarat despre informarea președintelui Traian Băsescu cu privire la cazul Bercea-Băsescu: „Într-o singură zi am făcut această evaluare complexă și subliniez caracterul ei preliminar, pentru că atâtea informări, atâtea sesizări către Parchete, peste 400 de pagini de informări ca să fiu precis, evident evaluare și analiza ar mai putea continua și cu alte detalii. Aș vrea să dezvolt câteva dintre aspectele menționate de domnul președinte. Evaluările de la nivelul SRI au relevat că activitățile infracționale ale lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, ale grupării infracționale pe care o coordonează, sunt în atenția SRI din anul 2001. Date fiind consistența informațiilor obținute de SRI, notorietatea acțiunilor ilegale în lumea interlopă și la nivel transfrontalier, SRI a acționat consecvent pentru informarea în funcție de competențe a beneficiarilor din plan central și local a organelor de cercetare și urmărire penală. Între 2001-2012, la nivelul SRI au fost derulate opt acțiuni informativ-operative, pe profil de apărare a Constituției, securitate economică și amenințări transfrontaliere, referitor la activitățile de criminalitate organizată ale grupării Bercea. Acestea au fost finalizate prin informarea beneficiarilor legali. Beneficiar de la nivel central președinți ai României. O informare transmisă președintelui Traian Băsescu la 29 octombrie 2009 cu probleme ce țin de securitatea națională vizavi de acest clan. Nu a conținut acea informare aspecte referitoare la relațiile lui Bercea cu fratele domniei sale, președintele a avut dreptate ieri când a spus că Serviciul de Informații nu a abordat acea chestiune într-o informare separată. Aceasta este informarea transmisă președintelui României la acea dată”.

VEZI și: Traian Băsescu ȘTIA? Dezvăluirea făcută de SRI în CSAT

Șeful SRI a precizat că în momentul în care s-a început urmărirea penale în dosarul lui Bercea Mondial, SRI nu a mai trimis informări despre acest clan.

„În momentul în care SRI a trecut la faza de sesizare a organelor de urmărire penale și de cooperare cu acestea, în limitele competențelor sale, el nu poate transmite beneficiarilor legali, informații legate de aspecte ce țin de aceste dosare. Este un lucru elementar într-un stat de drept”, a precizat George Maior.”

Rezulta ca SRI a informat Parchetul, deci Justitia! Si atunci cum se explica oare ca: „niciun organ al statului, Procuratură, Poliţie, Fisc, n-a deranjat clanul Bercea, care acumula milioane de euro din afaceri ilegale şi evaziune fiscală.”? Eu cred ca este foarte clar faptul ca nu Presedintele Basescu trebuie sa dea ordin sa-l aresteze pe Bercea, ca doar nu traim intr-o dictatura! „Totuşi, preşedintele nu a întreprins nimic pentru a preveni explozia acestei afaceri sinistre, cu consecinţe grave pentru prestigiul României.” – dar e oare admisibil faptul ca Presedintele sa se amestece in treburile Justitiei intr-un fel sau altul? S-ar incalca principiul separatiei Puterilor in Stat. Pentru ca aici e vorba de nenumaratele infractiuni ale lui Bercea, concretizate in 120 de dosare penale… Si atunci, revenind la intrebarea lui Cristian Tudor Popescu, cine oare e raspunzator? Nu cumva Justitia? Nu cumva o Justitie dependenta de politic si corupta pana in maduva oaselor? Pentru ca Justitia ar trebui sa-si faca datoria fara sa poata fi influentata intr-un fel sau altul de catre cineva. Dar daca sistemul judiciar e in cea mai mare parte a sa  corupt sau defect, atunci nici nu ar trebui sa ne mire ca se intampla astfel de lucruri. A pune in carca lui Traian Basescu intreaga responsabilitate – ceea ce a facut azi Parlamentul cerandu-i demisia – inseamna sa abati in mod deliberat atentia de la realele probleme pe care le are Justitia, creand o imagine deformata prin implicarea Presedintelui intr-o chestiune in care Presedintele nu are ce cauta. De ce? Lucru s-ar explica foarte simplu tocmai prin faptul ca avem o Justitie dependenta si majoritatea clasei politice doreste ca aceasta sa ramana asa…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 25, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Figuri emblematice in lupta anticoruptie. Oana Schmidt-Haineala

Romania Libera

Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

de SABINA FATI

Se arata ca:

„Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.:Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.:În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade – de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.:Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Oana Schmidt-Haineala

S-ar ridica doua probleme in contextul in care, anul acesta, se va incheia ceea ce generic s-a numit, de-a lungul a 10 ani, Regimul Basescu. USL, desigur, porneste ca favorit, cap de serie nr. 1, ca sa folosesc o exprimare ce o intalnim cu precadere in stirile sportive. Crin Antonescu este de asemenea favoritul cursei pentru Cotroceni. Problemele sunt:

1. Ce se va intampla in ceea ce priveste independenta Justitiei si daca noua Putere va continua linia Basescu in materie?

2. Ce pozitie va adopta noua Putere in relatia cu FMI?

Traian Basescu si Oana Schmidt-Haineala

Si acestea in conditiile in care, repet, Basescu nu va mai putea influenta cu nimic politica tarii pentru cel putin doi ani, pana la alegerile din 2016.

Pana acum, dupa parerea mea, Basescu nu a reusit (inclusiv din vina lui) sa convinga marea majoritate a populatiei ca Justitia ar fi independenta. Basescu a dat intotdeauna de inteles ca ar fi in spatele evenimentelor si asta a fost o greseala daca privim lucrurile dintr-un punct de vedere… De aceea eu pun si imi pun intrebarea: este independenta Justitia astazi? Nu cred ca poate raspunde cineva cu certitudine, desi D-na. Schmidt-Haineala lasa sa se inteleaga ca ar fi independenta. Dar domnia sa, ca jurist, ce sa spuna? Sa spuna ca nu e independenta?

Pe de alta parte, noua Constitutie, daca va fi adoptata, ar lasa tara cu un Presedinte slab, care nu va mai putea fi garantul independentei Justitiei. Puterea o va avea Parlamentul si va fi exercitata aproape in exclusivitate de catre Executiv. La noi fara vointa politica de sus, de la varful piramidei, nu se face nimic pentru ca sistemul este conceput in felul acesta. Este limpede ca amestecul statului in Justitie este unul eminamente politic si Justitia, cel putin in Romania, poate fi folosita in scopul eliminarii adversarilor politici. A da Justitiei putere este de asemenea foarte periculos intrucat ar putea genera abuzuri inimaginabile, intocmai precum Securitatea anilor ’50.  Sa nu uitam ca DNA isi are eficienta, dupa cum arata fara echivoc D-na. Schmidt-Haineala, si datorita interceptarilor, lucru ce ne aminteste de perioade de trista amintire din Istoria contemporana a tarii noastre. Filozofic vorbind, ne putem intreba daca Romania are vocatia statului de drept… Daca nu cumva, din dorinta acerba de a implementa statul de drept, in Romania se ajunge, de fapt, la ceva cu totul opus, la o dictatura. Iar Traian Basescu, daca te uiti mai bine, seamana mai degraba cu Juan Domingo Perón decat cu Ronald Reagan… Si poate de aceea SUA se gandesc (eheei, cine stie…?) sa impuna aici o dictatura cum au facut-o si in tari din continentul Sud-American in a doua jumatate a sec. XX. De aceea combinatia asta dintre independenta Justitiei – stat de drept si FMI trebuie sa fie intr-o proportie de asa maniera incat sa genereze libertate si democratie, dar in primul rand libertate, si nu o aplicare a legii care sa conduca spre fenomene dictatoriale, pentru ca actuala linie Basescu spre asa ceva tinde.

Pe de alta parte, trebuie gasite cai de dezvoltare economica, fara de care lucrurile nu se pot aseza pe un fagas normal si orice reforma a Justitiei, chiar si in sensul independentei sale fata de politic, nu se poate realiza. Pana acum, datorita esecului demiterii lui Basescu pe cale constitutionala, actuala Putere, reprezentata de USL, in conditiile Pactului de Coabitare, continua linia politica a vechii Guvernari Boc. Guvernul Ponta a trebuit sa se imbrace in haine Boc, daca se poate spune asa 😆 . Prin aceasta trebuie inteles ca actuala linie este straina Guvernarii Ponta, numai ca moda, impusa de la Cotroceni, nu s-a schimbat. Clinciuri intre Guvern si Presedintie au mai fost, tocmai din acest motiv dar si pentru faptul ca dupa esecul demiterii nu mai avea rost o noua suspendare si un nou referendum, rezultatul fiind foarte probabil acelasi… Ce moda va urma dupa ce Basescu nu va mai fi Presedinte? Se va face Crin Antonescu un nou Basescu? Iata o alta intrebare dificila… Greu de spus daca Antonescu „va evolua” spiritual pana ce va atinge un nivel Basescu 😆 . Chestia asta cu statul de drept se face la noi datorita faptului ca suntem impinsi de la spate de cerintele partenerilor externi si mai putin din proprie initiativa, fiind intr-o Uniune Europeana in care poporul, care nici nu a fost informat exact cu privire la aceasta, nici nu a fost intrebat daca doreste sa faca parte din asa ceva. Pe de alta parte, am gestionat prost integrarea: ne-am integrat cu MCV-ul atarnat de coada… Ca o tara de rang doi, de la bun inceput.  Iar colaborarile cu FMI au insemnat mai degraba un esec intrucat mergand pe retetele lor economice nu se vede un progres economic real. Basescu nu a dorit sa renunte la relatia cu FMI pentru ca lui Gitenstein ii era teama ca, in felul asta, Romania va renunta la economia de piata. Nici macar la acest capitol nu s-a facut ceva din proprie initiativa, ci tot la sugestii venite din exterior. Romania traieste o situatie de import cultural masiv atat in domeniu de jurisprudenta cat si in domeniul economic, adica Romania importa aceste lucruri care provin din alte culturi, din alte areale culturale.  Si asimileaza aceste lucruri infiorator de prost, in acelasi spirit de comanda comunist care parca ni s-a inoculat in fiinta dupa nici 50 de ani de comunism in Romania. Tocmai asta nu intelegea Mark Gitenstein…

ianuarie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Papici…

Un nou scandal monstru a izbucnit in politica damboviteana: Afacerea Papici!

Mediafax

Procurorul Lucian Papici, DEMIS de Tiberiu Niţu, la şapte zile de la reînnoirea delegării pe funcţie

Se arata ca:

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.”

Ponta: Lui Papici i s-au terminat mandatele, va fi procuror. A făcut, ca şi Morar, dosare politice

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând, la RTV,  că acesta va fi în continuare simplu procuror.

El a menţionat că acesta nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA.

„Să mai stea şi simplu procuror, să mai facă şi el un dosar”, a spus Ponta.”

Ponta: La DNA am vrut stabilitate, procurori pe trei ani, care să nu stea pe telefon cu Cotroceniul

Se arata ca:

Premierul Ponta susţine că şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar pe locul acestora au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.

„Vrem să avem stabilitate, de aia nu l-am mai vrut pe Morar, am vrut să vină cineva care are un mandat de trei ani, ca să fiu foarte sincer, care un mandat şi după ce expiră mandatul domnului Băsescu, să nu mai stea toată ziua, cum stăteau Morar şi Papici, pe telefon cu Cotroceniul, să aibă un mandat de trei ani, să aibă stabilitate şi cu asta basta”, a afirmat Ponta.

El a adăugat că, potrivit legii, Lucian Papici nu avea dreptul la un al treilea mandat, fiind înlocuit când şi-a terminat dosarele, iar cei care îi înlocuiesc sunt tot procurori din cadrul DNA, care au lucrat acolo şi în mandatul lui Daniel Morar.

Ponta a susţinut că e absolut hotărât să asigure independenţa DNA atât faţă de Guvern, Parlament sau coaliţia pe care o conduce, dar şi faţă de Macovei şi Morar, subliniind că este normală schimbarea conducerii la o instituţie publică.

„Ideea că nu mai poate să fie nimeni şef în România decât Morar sau Papici… Ei, na, mai pot să mai fie! Că nu poate să fie nimeni şef decât Băsescu… Ei, uite o să fie şi alţii. Şi nu moare România dacă nu mai sunt Băsescu şi Morar”, a afirmat prim-ministrul.

Premierul a reiterat totodată că, în opinia sa, dosarele privind fraudele la referendum, la care a lucrat şi Liviu Papici, sunt dosare „politice”.

„Îmi menţin opina (…) că dosarele împotriva celor care au votat la referendum sunt dosare politice, pornite de către Morar, Papici şi de către toată trupa, nu-mi schimb această părere şi cu asta basta”, a arătat Ponta.

El a mai susţinut că astfel de schimbări, realizate conform legii, nu pot afecta raportul MCV, aşa cum a susţinut prim-vicepreşedintele PDL, Cătălin Predoiu.

„Astea sunt prostii politice, de când Predoiu face politică a început să spună foarte multe prostii”, a declarat Ponta.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Iliescu: „Aici, tineretea…”. A vrut sa spuna „imatur”?

Iliescu: Ponta trebuia să se abţină de la comentarii în cazul Papici. Aici, tinereţea…

Se arata ca:

Fostul şef al statului Ion Iliescu a declarat, joi, că premierul Victor Ponta „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, apreciind că primul-ministru a făcut o „imprudenţă” şi adăugând: „Aici, tinereţea…”.

„El a făcut imprudenţa să se pronunţe, trebuia să se abţină”, a declarat Ion Iliescu referindu-se la declaraţiile de miercuri seară ale premierului Victor Ponta referitoare la demiterea procurorului Lucian Papici.

Iliescu a mai spus că premierul trebuia doar „să dea informaţia”, adică să spună că lui Papici i-au expirat mandatele, că e treaba procurorului general şi că el nu se amestecă în justiţie.

„Şi asta, fără comentarii. Aici, tinereţea…”, a mai spus Ion Iliescu.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Ponta a spus că îşi menţine afirmaţia potrivit căreia Daniel Morar, Lucian Papici şi alţii au făcut dosare politice când au pus oamenii să jure pe Biblie că au fost la referendum: „Eu susţin în continuare că Daniel Morar cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anul trecut, când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică”.

Premierul a spus că cei cărora li se termină mandatele nu trebuie să rămână în posturi sau să considere că au fost demişi.

„Ce o să zică preşedintele Băsescu în iarna anului viitor, că a fost demis? Nu, i-a încetat mandatul”, a spus Ponta.

Ponta a fost întrebat dacă este afectată imaginea PSD sau a Guvernului de faptul că Liviu Dragnea este anchetat de DNA. „Nu, dimpotrivă. Că ce? Că anchetezi oameni care au votat? Noi vrem toţi să spunem cum a fost, dar nu vrea nimeni să ne întrebe (…) Păi a fost în felul următor, ne-am dus toţi, am votat. Nu am votat destui, sau mă rog, nu am fost decât 90% şi a venit Morar cu Papici şi au zis că nu suntem destui şi au veni să ne şi ancheteze pe toţi. Cam asta e, în secolul 21”, a afirmat Ponta, care a precizat că a aflat că pe 21 septembrie i s-a terminat mandatul procurorului Papici.

Premierul a fost întrebat ce anume dosare politice a făcut procurorul Papici împreună cu Daniel Morar. „Dosarele de anul trecut împotriva oamenilor care au votat la referendum sunt dosare politice”, a replicat premierul.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Potrivit surselor citate, delegarea pe funcţie a lui Papici a fost reînnoită de procurorul general, Tiberiu Niţu, în urmă cu şapte zile.

Miercuri, la ora 17.09, Niţu a informat Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA), printr-un fax, că delegarea lui Papici ca şef al Secţiei I din DNA încetează cu 2 octombrie, dată începând cu care funcţia este ocupată de procurorul Iuliana Bendeac, pe o perioadă de şase luni.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Succesoarea acestuia, Iuliana Bendeac este procurorul care, alături de procurorul şef seviciu Gheorghe Popovici, i-a deferit justiţiei pe Dan Voiculescu şi pe fiica acestuia Camelia, în dosarul în care directorul general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu, este acuzat de şantajarea administratorului RCS&RDS Ioan Bendei.”

Ponta se caieste…

Ponta: Iliescu are dreptate, nu trebuia să vorbesc despre un procuror. Conflictul meu e cu Băsescu

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a declarat, joi seară, că fostul preşedinte Ion Iliescu are dreptate când spune că actualul şef al Guvernului este tânăr, liderul PSD admiţând că nu ar fi trebuit să vorbească nominal despre un procuror şi precizând că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.

Ponta a fost întrebat despre faptul că Iliescu a declarat că premierul „trebuia să se abţină” de la comentarii privind justiţia, fostul preşedinte invocând tinereţea actualului şef al Guvernului.

„Da, are dreptate”, a spus, joi seară, Ponta, comentând aprecierile lui Iliescu. Premierul a adăugat că este adevarat că nu ar fi trebuit ca el, ca şef al Guvernului, să se refere la un procuror.

Ponta a precizat însă că, de fapt, conflictul său este cu Traian Băsescu.”

… si da explicatii cui trebuie…

Ponta a discutat cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA despre situaţia de la DNA

Se arata ca:

Premierul Victor Ponta a avut o discuţie de peste un sfert de oră cu Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice SUA la Bucureşti, Duane Butcher, legată inclusiv de situaţia creată de revocarea lui Lucian Papici de la Secţia I DNA,Ponta precizând pentru MEDIAFAX că i-a explicat acestuia situaţia

Discuţia a avut loc la Palatul Bragadiru, cu ocazia recepţiei oferite pentru Ziua Naţională a Germaniei, cei doi oficiali retrăgându-se la un moment dat într-un spaţiu privat, unde au discutat timp de peste un sfert de oră.

Întrebat de MEDIAFAX dacă a discutat cu oficialul american şi despre noile numiri la DNA, în ideea că acestora li se terminaseră mandatele, Ponta a precizat că a explicat acestuia situaţia.

În luna decembrie, după ce ambasadorul american Mark Gitenstein şi-a încheiat mandatul în România, Duane Butcher, adjunctul şefului misiunii diplomatice a SUA, a devenit Însărcinatul cu afaceri al misiunii diplomatice a SUA. El ocupă această funcţie până la sosirea noului ambasador al SUA în România.

Premierul urmează să efectueze în perioada următoare şi o vizită în SUA.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat pentru MEDIAFAX oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Procurorul Lucian Papici este cel care a finalizat urmărirea penală în dosarul referendumului în care este cercetat vicepremierul Liviu Dragnea.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri seara, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

Joi, premierul Ponta a reafirmat că Lucian Papici nu a fost schimbat, ci doar i s-a terminat mandatul, iar în locul acestuia şi a adjunctului său au fost numiţi procurori care vor avea stabilitate pe trei ani, ca să „nu stea toată ziua pe telefon cu Cotroceniul”, precum foştii şefi DNA, Morar şi Papici.”

Contraatacul impetuos al Presedintelui

Băsescu: Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE

Se arata ca:

Preşedintele Traian Băsescu se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, premierul Victor Ponta a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea în UE, informează purtătorul de cuvânt al şefului statului.

„Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se arată îngrijorat de faptul că, în ultimele zile, prim-ministrul Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, a intervenit în justiţie de o manieră fără precedent de la intrarea României în Uniunea Europeană”, se arată într-un comunicat remis, joi seară, agenţiei MEDIAFAX.

Oprea precizează că, în virtutea prevederilor Articolului 80, alineatul (2) din Constituţia României, potrivit cărora „preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice”, preşedintele Băsescu a discutat, marţi, după şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, cerându-i să respecte Regulamentul de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în care se precizează, potrivit comunicatului Preşedinţiei, că procurorul-şef al DNA face propuneri pentru funcţiile de conducere din această instituţie.

„Ulterior, miercuri, 2 octombrie a.c., domnul preşedinte Traian Băsescu l-a contactat telefonic pe procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Tiberiu-Mihail Niţu, pentru a-l atenţiona să nu cedeze la presiunile politice care se fac asupra domniei sale şi să ţină cont de faptul că, potrivit Regulamentului de ordine interioară al DNA, procurorul-şef al Direcţiei recomandă «delegarea procurorilor la Direcţia Naţională Anticorupţie»”, se mai arată în comunicat.”

Băsescu: O să fac o analiză privind pactul de coabitare cu Ponta, după-amiază mă pronunţ. Foarte probabil îl voi denunţa. REACŢIA premierului

Se arata ca:

„”O să fac o analiză şi în după-amiaza asta mă voi pronunţa. Categoric, cel mai important punct, independenţa justiţiei, s-a prăbuşit ieri, cu binecuvântarea premierului Ponrta şi acest lucru mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului de coabitare şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu, la B1 Tv.

Băsescu a spus că pactul de coabitare a fost conceput de la prima instalare a Guvernului Ponta, în aprilie-mai 2012, iar atunci l-a trimis şi Ponta nu a vrut să îl semneze, decizia privind semnarea fiind luată după alegerile din decembrie 2012, când premierul a fost de acord să îl semneze, fiind „o surpriză plăcută”.

„Iată că Victor Ponta se dovedeşte mincinos, până şi cu un document politic extrem de important care l-a făcut frecventabil în Europa”, a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat dacă va denunţa pactul de coabitare, preşedintele Băsescu a răspuns: „Foarte probabil”.

„Eu trebuie să fac o analiză, ce a respectat şi ce nu a respectat Ponta şi să văd dacă are rost să îl mai menţinem”, a adăugat Băsescu.

Nu îl mai girez pe Ponta pentru că a încălcat pactul, a intrat cu bocancii în justiţie

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Ponta: Eu nu denunţ pactul cu Băsescu. El este cel care a intervenit brutal în justiţie

Premierul Victor Ponta afirmă că el nu va denunţa parcul de coabitare cu preşedintele Traian Băsescu deşi acesta l-a încălcat de sute de ori până în prezent şi arată că gestul şefului statului de a discuta cu procurorul general reprezintă o brutală ingerinţă în justiţie.”

Manevra lui Dan Voiculescu

Voiculescu: Băsescu a încălcat Constituţia discutând cu Niţu, majoritatea să iniţieze SUSPENDAREA

Se arata ca:

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.

„Este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva, acest ceva venind după două şocuri pe care oameni extrem de importanţi le-au primit: anunţul începerii urmăririi penale pentru şantaj a domnului Voiculescu, a fiicei sale şi a directorului Antena 1, condamnarea lui Voiculescu şi informaţia pe care au aflat-o, e adevărat târziu sau prea târziu ca să mai poată face ceva, că s-a finalizat dosarul lui Dragnea de fraudare a referendumului”, a spus Băsescu, într-o emisiune difuzată de B1 Tv.

Întrebat dacă are probe privind o influenţă a politicului în deciziile DNA, Băsescu a răspuns: „Cred că am. Aici nu suntem în zona naivităţilor, ci a lucrurilor pe care le ştim sau nu le ştim”.

„Alaltăieri, după CSAT, eu am vorbit cu ministrul de Justiţie, spunându-i: «Omule, atenţie la nominalizări pentru DNA!»”, a continuat Băsescu, explicând că până acum a fost o regulă, că şefii structurilor la DNA şi DIICOT sunt cei care propun funcţiile care se desemnează prin decret ministrului Justiţiei.

„E foarte important ca şeful DNA şi şeful DIICOT, care nu sunt structuri în subordinea procurorului general, ci în coordonare, era important ca aceşti oameni, pe umerii cărora apasă o responsabilitate extraordinară în consolidarea funcţionării justiţiei şi a statului de drept, să poată să-şi propună echipa”, a mai afirmat şeful statului.

El a ţinut să menţioneze că, dacă un ministru al Justiţiei sau CSM au argumente profesionale, disciplinare, că cineva nu trebuie numit, nu-i vor da cu siguranţă un aviz favorabil, principiul fiind însă ca şeful DNA să propună şefii de secţii, propriii lor adjuncţi, în acest fel funcţionând şi relaţia cu Daniel Morar.

Traian Băsescu a mai afirmat că pe Lucian Papici nu l-a văzut niciodată, deşi este numit „procuror băsist”.

„Niciodată nu a avut o relaţie cu mine la numiri. Ci pur şi simplu a funcţionat sistemul. Îmi era suficient că Morar spune: Am vorbit cu ministrul Justiţiei, îl vreau ca şef de secţie pe Ţuluş, pe Papici. Bună ziua, nu era treaba mea, nu i-am văzut pe oamenii ăştia. Sau pe doamna procuror Alexandrescu, n-am văzut-o de când sunt preşedinte, n-o ştiu”, a arătat preşedintele.

Traian Băsescu a mai declarat că „ceea ce este în neregulă în privinţa numirilor de la Secţia 1 la DNA, Papici şi Alexandrescu, este că, acum şapte zile, pentru procurorul general, oamenii aceştia au fost buni”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, că a avut o discuţie cu procurorul general, Tiberiu Niţu, miercuri, arătând că a acţionat la factorii de decizie să nu facă un lucru în neregulă.

Băsescu a precizat, într-o emsiune difuzată la B1 Tv, că discuţia cu procurorul general a avut loc miercuri, înainte de trimiterea prin fax sau aproape simultan cu revocarea celor doi şefi de secţie.”

Si totusi…

Ponta şi Dragnea nu susţin ideea unei noi suspendări a lui Băsescu

Se arata ca:

Liderul PSD, premierul Victor Ponta şi preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, au declarat că nu susţin ideea unei noi suspendări a preşedintelui Traian Băsescu, şeful Guvernului arătând că România are nevoie de stabilitate.

„Sunt de acord că preşedintele a încălcat Constituţia, a încăălcat-o de multe ori, nu are ce să sune el la procurori şi să dea ordine, eu nu fac niciodată aşa ceva, dar cred că România are nevoie de stabilitate. Mai este un an de zile şi o să rezistăm”, a spus Ponta.

Acelaşi punct de vedere l-a exprimat şi Liviu Dragnea, el spunând că nu a auzit declaraţiile lui Voiculescu şi nici nu le susţine.

Dan Voiculescu susţine că preşedintele Traian Băsescu a încâlcat Constituţia când a discutat cu procurorul general Tiberiu Niţu pe tema schimbării lui Lucian Papici din funcţia deţinută la DNA, preşedintele fondator al PC adăugând că ar fi firesc ca majoritatea să iniţieze o nouă suspendare.

„Traian Băsescu a încălcat din nou, grav, Constituţia, încercând să influenţeze direct Justiţia din România. El a declarat public că a avut o discuţie telefonică cu procurorul Tiberiu Niţu pe marginea revocării lui Lucian Papici de la DNA, intervenind în favoarea acestuia: «(…) l-am rugat pe procurorul general să nu o facă… a avut comandamente politice, l-am rugat şi pe Cazanciuc, am vorbit alaltăieri, după CSAT. (…) Eu l-am sunat să-i spun „Nu e bine, domnule procuror general!”»”,se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX.

Potrivit lui Voiculescu, abdicând de la prevederile articolului1 alineat 4 din Constituţie, care consacră separaţia puterilor în stat, Traian Băsescu a încălcat Legea supremă.

„În aceste condiţii grave, în care Băsescu însuşi îşi admite intervenţiile pe lângă procurori, ar fi firesc ca majoritatea parlamentară să iniţieze o nouă procedură de suspendare a preşedintelui pentru încălcarea gravă a Constituţiei”, susţine Voiculescu.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, referitor la recentele schimbări la nivelul DNA, că „este o imixtiune a politicului, care pur şi simplu a dat ordin procurorului general să facă ceva”.”

Ambasadorul german si cel olandez – impaciuitori…

Ambasadorul german: Vă sprijinim în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei

Se arata ca:

Ambasadorul german, Werner Hans Lauk, a declarat, joi, la recepţia de Ziua Unităţii Germane, că Berlinul va sprijini Bucureştiul în respectarea angajamentelor privind statul de drept, revizuirea Constituţiei şi continuarea reformelor.

Diplomatul german a precizat că relaţiile româno-germane sunt „strânse, diverse şi la nivel de egalitate”, iar vizita la Berlin a premierului Victor Ponta, din iulie, a contribuit „cu noi impulsuri în acest sens”.

Werner Hans Lauk a subliniat că România a depăşit criza economică şi financiară internaţională mai bine decât alţii „datorită unor reforme curajoase”. „Acest lucru ne dovedeşte că reformele structurale, chiar dacă au fost şi sunt dureroase pentru mulţi, au readus per ansamblu economia şi societatea pe un drum ascendent, mai solid şi mai stabil”.

Ambasadorul german le-a transmis liderilor de la Bucureşti sprijinul ţării sale în ceea ce priveşte statul de drept şi revizuirea Constituţiei. „Noi vă vom sprijini în baza angajamentului comun în cadrul UE în ceea ce priveşte statul drept, continuarea consecventă a acestor procese reformatore, precum şi în ceea ce priveşte reviziurea Constituţiei. Sunt încrezător că drumul început al reformelor va propulsa România mai departe în calitate de partener al Germaniei”, a mai spus Lauk.

Werner Hans Lauk a subliniat că şi-a propus, în calitate de ambasador, să contribuie la consolidarea şi aprofundarea relaţiilor româno-germane. Totodată, diplomatul a evocat importanţa cooperării în educaţie, în special în ceea ce priveşte pregătirea profesională, unde Germania are expertiză. „Prin sistemul dual de pregătire profesională – o combinaţie între educaţia practică în cadrul companiilor şi învăţământul general şi de specialitate din cadrul şcolilor profesionale, Germania deţine un instrument important pentru creşterea economică şi pentru o bună salarizare a tinerilor”, a spus ambasadorul, care a promis că se va angaja „cu fermitate” în extinderea învăţământului dual din România, dincolo de proiectele pilot de la Braşov şi Timişoara.

Totodată, Werner Hans Lauk s-a referit şi la minoritatea germană din România, „o punte lingvistică, culturală şi istorică de neînlocuit între naţiunile noastre”.

La rândul său, preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat că România „a contat întotdeauna pe sprijinul comunităţii germane stabilite pe teritoriul ei, care este un reper cultural, comportamental, social, economic şi administrativ pentru toţi concetăţenii noştri în dezvoltarea pe toate planurile”. Totodată, Antonescu i-a asigurat pe membrii comunităţii germane de sprijinul „total şi necondiţionat, administrativ şi financiar al statului român”.

La recepţia organizată la Palatul Bragadiru au participat şi premierul Victor Ponta, ministrul de Externe, Titus Corlăţean, vicepremierul Liviu Dragnea, Viorel Hrebenciuc şi Susanne Kastner, fost preşedinte al grupului parlamentar de prietenie germano-român în Bundestag.”

Ambasadorul olandez: Ar trebui să ne abţinem de la orice interferenţe în politicile Procuraturii

Se arata ca:

Ambasadorul Olandei la Bucureşti, Matthijs van Bonzel, a îndemnat, joi, la abţinerea de la orice comentarii şi interferenţe „în politicile Procuraturii Generale”.

„Ar trebui cu toţii să ne abţinem de la orice fel de comentarii şi în special de la interferenţe în politicile Procuraturii Generale”, a precizat Matthijs van Bonzel, la solicitarea MEDIAFAX.

Ambasadorul olandez a punctat „rolul crucial al independenţei Procuraturii” şi a reamintit că România şi-a luat un angajament în a respecta această independenţă în cadrul MCV.

„Independenţa şi profesionalismul Procuraturii Generale sunt cruciale pentru punerea în aplicare a statului de drept, la care România s-a angajat în cadrul MCV, ca ţară membră a Uniunii Europene şi ca stat membru al Consiliului Europei. Independenţa şi profesionalismul pot evolua doar dacă sunt respectate de noi toţi, a subliniat van Bonzel.

În ultimele zile, premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu au avut un schimb de replici, la distanţă, declanşate de schimbarea procurorului Lucian Papici.

Şeful Secţiei I din DNA, Lucian Papici, a cărui delegare pe funcţie a fost reînnoită acum o săptămână, a fost demis, miercuri, de procurorul general Tiberiu Niţu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Premierul Victor Ponta a precizat, miercuri seară, la RTV, că Lucian Papici nu a fost demis, ci i s-au terminat mandatele de şef al Secţiei I din DNA, el precizând că acesta va fi simplu procuror şi menţionând că, la fel ca Daniel Morar, Papici a făcut „dosare politice”.

„Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.

„Cine, ce victimă e Papici? (…) Şi-a terminat omul dosarul (în cazul lui Liviu Dragnea, n.r.), gata, poate să fie procuror simplu. Cum să fie şef când şi-a terminat mandatul? Ce stăm şi plângem?”, s-a întrebat, retoric, Ponta, precizând că acesta va fi în continuare simplu procuror.

Referindu-se la dosarul lui Liviu Dragnea, premierul a spus: „S-a terminat şi dosarul, l-a trimis la doamna Kovesi. Pa, la revedere, dar de ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul?”.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, joi, la B1, că nu îl mai „girează” pe premierul Victor Ponta pentru că „a încălcat grav” pactul de coabitare şi „s-a băgat cu bocancii în justiţie”.

„Nu-l mai girez pe Victor Ponta pentru că a încălcat grav pactul şi mai ales s-a băgat cu bocancii în justiţie, de dragul lui Dragnea”, a spus Băsescu.

Preşedintele Băsescu a declarat, joi, că că va face o analiză privind pactul de coabitare cu premierul Ponta şi se va pronunţa în cursul după-amiezii, menţionând că cel mai important punct, independenţa justiţiei, „s-a prăbuşit ieri” şi acest lucru îl face să se îndrepte spre denunţarea acestui pact.”

Conflict Kovesi – Nitu

Iata ce ne spune si HotNews:

Codruta Kovesi ia pozitie fata de Tiberiu Nitu si reclama nerespectarea legislatiei: Nu exista motive care sa justifice revocarea lui Lucian Papici

Se arata ca:

„Revocarea sefului Sectiei I a DNA, Lucian Papici, a dus la primul conflict public intre Codruta Kovesi, sefa DNA, si procurorul general Tiberiu Nitu, cel care a decis revocarea peste capul DNA. Astfel, Departamentul National Anticoruptie arata, intr-un comunicat de presa, ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii DNA motivele pentru care procurorul general Tiberiu Nitu a decis revocarea lui Lucian Papici si a Marianei Alexandrescu din functiile detinute, apreciind ca „nu exista motive care sa justifice” aceasta decizie. Reamintim ca Papici a instrumentat dosarul in care vicepremierul Liviu Dragnea e acuzat de trucarea rezultatelor la referendumul de demitere a lui Traian Basescu.

Intr-un comunicat postat pe site-ul institutiei se precizeaza ca ordinele procurorului general prin care s-a dispus, incepand cu data de 2.10.2013, incetarea delegarii a lui Lucian Papici in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA a fost primit de DNA la ora 17,00, in conditiile in care delegarea fusese dispusa in 23 septembrie tot de procurorul general.

La aceeasi data, s-a dispus incetarea delegarii Marianei Alexandru in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei a DNA.

„Prin ordinele procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, de incetare a delegarii celor doi procurori din functiile de conducere ale Sectiei de combatere a coruptiei, nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii.

Activitatea profesionala a procurorilor sefi, a caror delegare a fost incetata prin ordinul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a remarcat prin rigoare si rezultate remarcabile si nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere„, se precizeaza in comunicatul DNA.

Tot miercuri DNA a primit ordinul procurorul general prin care se dispune delegarea Iulianei Bendeac in functia de procuror sef al Sectiei de combatere a coruptiei si a lui Viorel Ioan Cerbu in functia de procuror sef adjunct al Sectiei de combatere a coruptiei.

DNA precizeaza ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres” in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

„Potrivit dispozitiilor art.8 lit.c din Regulamentul de ordine interioara al Directiei Nationale Anticoruptie, aprobat prin Ordinul nr. 2184/C/2006 al Ministrului Justitiei, publicat in Monitorul Oficial nr. 852 din 17 octombrie 2006, se prevad urmatoarele: ‘Procurorul sef al Directiei Nationale Anticoruptie indeplineste urmatoarele atributii: I) recomanda procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie delegarea procurorilor la Directia Nationala Anticoruptie'”, se mai arata in comunicatul DNA.”

Lucian Papici, procurorul care a finalizat rechizitoriul lui Liviu Dragnea, a fost revocat din functie din ordinul procurorului general Tiberiu Nitu. Papici a confirmat informatia

Se arata ca:

„La scurt timp dupa ce in spatiul public a aparut informatia ca dosarul lui Liviu Dragnea a fost finalizat si urmeaza sa fie trimis in judecata, procurorul general Tiberiu Nitu i-a revocat delegarea procurorului Lucian Papici din functia de sef al Sectiei I a DNA. Informatia, publicata in premiera de HotNews.ro, a fost confirmata ulterior de Papici, care tocmai fusese delegat pe functie in urma cu doua saptamani. Procurorul general Nitu (numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu, cu girul Ambasadei SUA si Ambasadei Marii Britanii) a trimis ordinul miercuri, in jurul orei 17.00. Gestul a fost interpretat mai degraba ca sanctiune, deoarece dosarul lui Liviu Dragnea ajunsese deja pe masa procurorului sef al DNA, Laura Codruta Kovesi. DNA a reactionat miercuri seara, luand pozitie printr-un comunicat oficial de presa fata de decizia procurorului general Nitu. Premierul Ponta a declarat ulterior ca Papici e „un mare basist” care „a facut dosare politice”.

UPDATE 19.11: Lucian Papici a confirmat pentru HotNews.ro ca a fost revocat din functie.

In locul lui Papici a fost delegata pe functie Iuliana Bendeac (nu numita, ci tot delegata, cum fusese anterior si Lucian Papici), procuror din cadrul DNA fara multa experienta. Tot astazi a fost revocata din functia de adjunct al lui Lucian Papici si Mariana Alexandru. In locul Marianei Alexandru a fost numit, tot prin delegatie, procurorul Viorel Cerbu. Noii sefi ai Sectiei I a DNA au fost delegati pe functii pentru 6 luni, in timp ce Papici si Mariana Alexandru fusesera delegati pentru 3 luni.

De notat ca Lucian Papici fusese delegat pe aceasta functie tot de Tiberiu Nitu pe 23 septembrie, pentru 3 luni.

Ponta a spus miercuri seara la RTV, referitor la destituirea lui Papici, ca „am intrebat pe cine ati demis. Nu am demis dom’ne pe nimeni, i s-a terminat mandatul„. Mandatul lui Papici urma sa se termine pe 23 decembrie, dat fiind ca el fusese numit in functie cu delegare pe 23 septembrie de Tiberiu Nitu.

DNA a reactionat institutional miercuri seara, anuntind intr-un comunicat de presa ca nu au fost aduse la cunostinta conducerii Directiei Nationale Anticoruptie motivele care au stat la baza acestei dispozitii. Tot DNA a spus ca nu exista motive care sa justifice incetarea exercitarii functiilor de conducere, precizand ca pentru delegarea celor doi „nu a fost solicitata in prealabil recomandarea prevazuta expres in regulamentul de ordine interioara al institutiei.

Miscarea procurorului general Tiberiu Nitu – numit in functie in urma intelegerii dintre Victor Ponta si Traian Basescu – vine la scurt timp dupa ce expertii Comisiei Europene pe MCV au parasit Romania. Reamintim ca tot miercuri, ministrul francez al Afacerilor Europene declarase, in contextul disputei Schengen, ca „se pare ca raportul MCV nu va fi pozitiv”.

Miza functiei detinute de Lucian Papici

Lucian Papici este seful sectiei a I-a din DNA din 2007. El a fost propus de fostul ministru al Justitiei, Monica Macovei. Ca procuror sef de sectie, Papici a girat toate marile dosare: Nastase, Voicu, Voiculescu, Valiza-Gigi Becali, Caltabosul-Remes, toate cazurile de magistrati corupti, politisti, vamesi, etc. Ca anchetator de caz, Papici a lucrat impreuna cu Mariana Alexandru in dosarele lui Adrian Nastase si impreuna cu Bocsan in dosarul Portul Constanta. Mariana Alexandru a fost numita de Laura Codruta Kovesi in functia de adjunct al sectiei I.

Papici si Mariana Alexandru au instrumentat impreuna dosarul fostului senator PSD Catalin Voicu. Procuroarea Alexandru a instrumentat si dosarul fostului ministru PDL al Tineretului si Sportului, Monica Iacob Ridzi. Numele ei ramane insa legat de anchetele impotriva fostului premier Adrian Nastase. Mariana Alexandru a fost practic anchetatorul principal care a reusit sa il trimita pe Nastase in spatele gratiilor.

Pozitia ocupata pana acum de Lucian Papici este extrem de importanta: Seful de sectie confirma sau nu rechizitoriile procurorilor de caz. Sectia I are in lucru marile dosare de coruptie.

Pozitia lui Papici a mai fost amenintata in urma cu cateva saptamani
. In luna septembrie, surse judiciare declarau pentru Hotnews.ro ca ministrul justitiei, Robert Cazanciuc, a inaintat la CSM propuneri verbale ca procurorii Gheorghe Bocsan (care s-a ocupat initial de dosarul Dragnea) si Gheorghe Popovici (care lucreaza in dosarul lui Voiculescu) din cadrul DNA  sa ocupe functia de sefi ai sectiei I, insa ele n-au fost agreate in CSM si la varful DNA.

In consecinta, ministrul Cazanciuc a renuntat sa mai trimita propunerile in scris la CSM. Oficial, ministrul justiei, Robert Cazanciuc a negat ca a facut acest propuneri, declarand pentru HotNews.ro: „Am discutat pana acum cu cinci procurori DNA, fiecare are sansa lui”. Pasul inapoi facut de Ministerul Justitie s-ar putea explica prin faptul ca de luni, 23 septembrie, adica exact din ziua in care expirau cele doua mandate la sectia I si la sectia judiciara, incepuse vizita la Bucuresti a delegatiei de experti europeni din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare (MCV).

DNA are 3 sectii. Sectia a I-a de combatere a coruptiei se ocupa de coruptia pura si flagrantul in delict. Sectia a II-a de combatere a infractiunile conexe coruptiei se ocupa de fraude sau evaziune fiscala. Exista si sectia militara care se ocupa de infractiunile de coruptie savarsite de militari. Sefii de sectii supervizeaza in mod direct anchetele, cunosc cel mai bine situatia dosarelor si confirma sau infirma deciziile de inchidere a cazurilor sau de trimitere in judecata.”

DE citit si…

Gandul

Cine sunt Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu propuşi pentru conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA. Ce contribuţie a avut Bendeac la dosarul Antena TV

Se arata ca:

Procurorii Iuliana Bendeac şi Viorel Cerbu sunt magistraţii care au fost instalaţi la conducerea secţiei „Dosare grele” de la DNA după ce procurorii Lucian Papici şi Mariana Alexandru au fost revocaţi de Tiberiu Niţu după finalizarea dosarului Dragnea. Iuliana Bendeac are la activ două dosare la DNA, unul finalizându-se cu o condamnare cu suspendare. Iuliana Bendeac a fost colegă cu Victor Ponta la Parchetul Judecătoriei Sector 1 pe vremea când premierul era procuror. Viorel Cerbu este cunoscut pentru dosarele cu poliţişti şi magistraţi corupţi pe care le-a investigat. A făcut parte din comisia Monei Pivniceru care l-a avizat pentru Parchetul General pe Tiberiu Niţu şi a anchetat dosarul lui Liviu Dragnea o perioadă, dar s-a retras din el.

Procurorul Iuliana Bendeac a fost propusă de ministrul Justiţiei Robert Cazanciuc pentru funcţia de şef al secţiei I a DNA, secţia care investighează dosarele de corupţie cu politicieni. Viorel Cerbu a fost propus ca adjunct al acestei secţii. Dacă vor fi avizaţi de CSM şi preşedintele Băsescu le va semna mandatele, ei îi conduce în următorii trei ani secţia I a DNA.

Procurorul Lucian Papici, cel care a condus în ultimii şase ani secţia I a DNA, a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, după care a fost revocat din funcţie. Din 23 septembrie, Lucian Papici conducea secţia prin delegare. Această delegare a fost propusă de şeful DNA, Codruţa Kovesi, şi aprobată de procurorul general Tiberiu Niţu. După ce dosarul lui Dragnea a fost finalizat, procurorul general a considerat că delegarea lui Papici trebuie să înceteze. De asemenea, Niţu a dispus revocarea delegării de pe funcţia de adjunct a secţiei I a procuroarei Mariana Alexandru, cea care a anchetat dosarele lui Adrian Năstase.

Gândul a explicat că delegarea procurorilor Cerbu şi Bendeac, aşa cum a fost motivată de procurorul general printr-un comunicat public, nu se susţine.

Procuroarea Iuliana Bendeac: două dosare în doi ani şi fostă colegă cu Ponta

Iuliana Bendeac a fost promovată de la Curtea de Apel Bucureşti la DNA în 2012. Anul trecut a avut un singur rechizitoriu trimis în judecată, cinci soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi trei declinări de competenţă. Procuroarea Iuliana Bendeac şi-a început cariera la Parchetul Judecătoriei Sector 1. În aceeaşi perioada 1995 – 1998 procuroarea Bendeac a fost colegă la Parchetul Judecătoriei Sector 1 cu Victor Ponta, care şi el şi-a început activitatea acolo.

În 2013, Iuliana Bendeac a semnat un singur rechizitoriu, a emis 12 soluţii de neîncepere a urmăririi penale şi şase declinări de competenţă. Iuliana Bendeac a lucrat foarte puţin şi în dosarul Antena Tv Group în care a fost trimis în judecată pentru complicitate la şantaj, Dan Voiculescu. Potrivit surselor gândul, 90% din acest dosar a fost anchetat de procurorul Gheorghe Popovici. În 2012, Iuliana Bendeac a anchetat dosarul fostei judecătoare Carmen Mladin de la Curtea de Apel Craiova care fost auzată de şantaj. Judecătoarea a fost condamnată la trei ani şi şase luni de închisoare cu suspendare. Procuroarea Bendeac nu a răspuns solicitărilor gândul de a-şi prezenta punctul de vedere.

Procurorul Viorel Cerbu activează în cadrul DNA şi este cunoscut pentru dosarele în care sunt investigaţi magistraţii. Un astfel de dosar este cel al judecătoarei Gabriela Bârsan, judecător la Curtea Supremă. Acelaşi procuror a investigat dosarul permiselor false de la Argeş, în care fostul şef al Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculări Vehicule (SPCRPCIV) Argeş, comisar-şef Gheorghe Codruţ Vlăsceanu, a fost condamnat la 14 ani de închisoare. Viorel Cerbu a anchetat şi coordonat investigaţiile în dosarele judecătoarelor corupte de la Tribunalul Bucureşti şi Curtea de Apel Bucureşti.

Premierul Ponta a declarat că dosarul referendumul în care este urmărit penal Liviu Dragnea este unul politic şi a declarat că din acest motiv a fost îndepărtat Lucian Papici de la conducerea secţiei I a DNA. Ponta l-a acuzat în acest context pe Papici de băsism şi partizanat politic.

După criteriile lui Victor Ponta, şi procurorul Viorel Cerbu se încadrează la această categorie. Viorel Cerbu, împreună cu procurorul Gheorghe Bocşan, au lucrat la început în dosarul vicepremierului Liviu Dragnea. Procurorul Viorel Cerbu însă a decis să se retragă din anchetă. Procurorul Viorel Cerbu a făcut parte şi din comisia de la Ministerul Justiţiei care a decis la începutul anului să îl nominalizeze pe Tiberiu Niţu pentru funcţia de procuror general. Contactat de gândul, procurorul nu a dorit să îşi prezinte punctul de vedere. „Nu este momentul oportun să discut cu dumneavoastră. Vă doresc o zi bună”

Cine sunt Lucian Papici şi Mariana Alexandru

Secţia ”Dosare grele” a fost condusă de către procurorul Lucian Papici, ca şef de secţie, şi de Mariana Alexandru,ca adjunct. Practic, cei doi au anchetat sau coordonat investigarea unor dosare precum cele ale fostului premier Adrian Năstase, reţeaua Voicu şi dosarul Valiza – Gigi Becali. Toate aceste dosare s-au concretizat prin condamnări definitive la Curtea Supremă.

Mariana Alexandru a fost cea care a anchetat dosarul fostului ministru al Tineretului, Monica Iacob Ridzi, precum şi dosarul Trofeul Calităţii, care a dus la condamnarea la doi ani de închisoare a lui Adrian Năstase. Lucian Papici a coordonat dosarele vameşilor şi poliţiştilor corupţi. A anchetat împreună cu procurorul Bocşan dosarul Portul Constanţa. Practic, prin mâna lui au trecut toate doarele de mare corupţie din ultimii ani.”

Cele 296 de zile ale coabitării Ponta – Băsescu. Cine a călcat primul peste Pacea de la Cotroceni

Se arata ca:

„După 296 de zile, cât înţelegerea dintre preşedintele Traian Băsescu şi premierul Victor Ponta a fost recunoscută ca valabilă, de ambele părţi, niciul dintre marile angajamente politice asumate la momentul semnării Păcii de la Cotroceni nu este nici măcar aproape de a fi realizat. Regionalizarea, reforma electorală şi revizuirea Constituţiei au fost amânate cu cel puţin un an, în timp ce “noua Lege a Sănătăţii” este abia în faza de dezbatere publică.

Cât despre aderarea la Spaţiul Schengen, unul din argumentele care au motivat semnarea  pactului şi punerea lui în braţele tuturor liderilor europeni la Summitul UE din decembrie 2012, ţinta poate fi deja considerată ratată inclusiv pentru prima parte a anului 2014 în condiţiile amânării raportului MCV şi al alegerilor europarlamentare din vară.

Cu toate acestea, în pregătirea anului electoral 2014, pactul este pe cale să fie denunţat oficial, cu toate că nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu se află la prima încălcare a acordului.

TEXTUL INTEGRAL AL ACORDULUI DE COLABORARE

În 10 luni şi jumătate, cât coabitarea a funcţionat oficial în România, preşedintele şi premierul s-au pus de acord asupra numirii procurorilor şefi Tiberiu Niţu (Parchetul General), Laura Codruţa Kovesi (DNA), Alina Bica (DIICOT) şi a adjuncţilor lor, au depăsit interimatul de la Avocatul Poporului prin  numirea lui Anastasiu Crişu, agreat de USL, au finalizat înlocuirea miniştrilor Transporturilor şi Justiţiei fără intervenţia CCR, au convenit asupra noilor nume de ambasadori în capital-cheie ca Washington, Moscova şi Paris, au ieşit cu un punct de vedere comun legat de explorarea şi exploatarea gazelor de şist, Băsescu mandatându-l pe Ponta inclusiv să reprezinte România la Consiliul European la discuţia despre politica energetică a UE.

Un acord politic întins pe 6 pagini şi semnat de Victor Ponta şi de Traian Băsescu, conform notiţelor prezidenţiale, pe 12.12.2012 la ora 22.50, pactul de colaborare instituţională enumeră câteva angajamente comune, unele politice, altele de conduită şi arată, cel puţin în scripte, cum ar trebui să se regleze conflictele apărute între preşedinte şi prim-ministru. Ambii semnatari l-au încălcat, prin poziţiile lor publice, după nici două luni de la semnare.

Cine şi când a încălcat pactul

Încălcarea pactului de colaborare, chiar dacă nu a fost explicit reclamată de Ponta sau de Băsescu nu este însă o premieră. Încă din primele paragrafe, preşedintele şi premierul se angajau să respecte, cât timp împart puterea, „principii şi valori comune”.

1. Orientarea strategică a României apartenenţa la NATO şi UE, Parteneriatul Strategic cu SUA, regulile europene ale competiţiei şi economiei de piaţă şi ale democraţiei sunt intangibile Îndeplinit

Din informaţiile publice, nici Ponta, nici Băsescu nu au făcut o opţiune din a schimba orientarea României spre UE şi NATO. Cu pactul semnat şi trimis cancelariilor europene, premierul şi-a făcut intrarea în 2013 în capitale ca Berlin, Paris sau Helsinki, reabilitându-şi imaginea la Bruxelles după criza politică din 2012. La sfârşitul lunii, Ponta are programată intrarea la Casa Albă.

2. Securitea RomânieiÎndeplinit

Nu există inflormaţii publice că Ponta sau Băsescu ar fi afectat securitatea României. Singurele divergenţe care au pus în discuţiile modul în care acţionează serviciile de informaţii româneşti au apărut pe 19 iulie, la aducerea în ţară a lui Omar Hayssam. Dacă preşedintele a susţinut atunci deschis că „România a efectuat o operaţiune neautorizată pe teritoriul unui alt stat”, fără alte explicaţii, premierul l-a contrazis. “Când lucrezi cu iresponsabili trebuie să-ţi asumi şi aceste riscuri”, a comentat atunci Ponta, reclamând că o parte din consilierii prezidenţiali “au încercat să deturneze politic pentru mişcarea lor de doi bani o chestiune importantă pentru stat”.

3. Independenţa Justiţiei şi supremaţia legii, statului de drept Încălcat

“Independenţa justiţiei s-a prăbuşit ieri cu binecuvântarea lui Ponta şi asta mă face să mă îndrept spre denunţarea pactului şi informarea tuturor partenerilor în faţa cărora mi-am pus obrazul”, a spus Băsescu joi dimineaţă, într-un interviu transmis la B1. Valul de critici la adresa premierului care “a intrat cu bocancii în Justiţie de dragul lui Dragnea” a venit ca urmare a revocării procurorului Lucian Papici, cel care a instrumentat dosarul vicepremierului Liviu Dragnea, din funcţia de şef al Secţie I a DNA.

Printre altele, Băsescu şi Ponta s-au angajat în scris în decembrie să nu atace şi să denigreze Justiţia, să garanteze păstrarea atribuţiilor instituţiilor statului de drept şi „să consolideze independenţa justiţiei în raport cu influenţa politică”.

În aprilie, cei doi se puneau de acord asupra numelor şefilor de parchete, printr-o negociere politică denunţată de societatea civilă şi de liberali drept „troc”. Strategia comună contravenea pactului de coabitare care cerea „Introducerea unui proces transparent de numire care să presupună candidaturi deschise, criterii de exterienţă profesională, integritate şi rezultate pozitive în acţiunea anticorupţie”. La acel moment, preşedintele garanta că „Justiţia nu se va prăbuşi şi nici nu va fi subordonată politic” în mandatul lui Niţu.

Unul dintre puţinele angajamente bifate rapid după instaurarea păcii de la Cotroceni din decembrie 2012 a fost „numirea în funcţia de Avocat al Poporului a unei persoane care se bucură de sprijinul diferitelor grupuri parlamentare”, în persoana lui Anastasiu Crişu.

4. Priorităţile de apărare ale României – Îndeplinit parţial

În urma negocierilor din ultimele luni, România va cumpăra, cu aproximativ 670 de milioane de euro,  12 avioane multirol F-16 A/B MLU M 5.2 din Portugalia, urmând ca Statele Unite să furnizeze muniţia, armamentul, să completeze pachetul logistic şi serviciul de instruire. Acestea vor înlocui treptat MIG-urile începând din 2015. Cu aprobarea CSAT, Guvernul a trecut prin Parlament un proiect de lege în acest sens, în luna septembrie fiind aprobată semnarea contractului cu portughezii.

Angajamentele uitate ale lui Băsescu şi Ponta

Dincolo de principii, acordul stabilea câteva angajamente comune, mai ales pentru situaţiile în care atribuţiile constituţionale sunt neclare sau au dus în ultimii ani la conflicte.

1. Băsescu şi Ponta conveneau, cu Liviu Dragnea şi Crin Antonescu martori, „că se vor respecta şi se vor abţine în a lansa dispute politice pe teme legate de angajamentele României faţă de instituţiile internaţionale” Îndeplinit parţial

Primele contre au apărut. Sub forma unor ironii, încă din ianuarie, când FMI a amânat negocierea unui nou acord cu câteva luni, având în vedere lipsa unor progrese ale Guvernului. „Nu am îndoială că Guvernul negociază cu toată forţa şi capacitatea lui impozitul regresiv. Vă aduceţi aminte, maximum 16%, cât este cota unică acum, şi promiteau reducerea la 12% pentru anumite categorii şi la 8%. Ştiţi că m-aştept să anunţe în cursul zilei de astăzi că vor angaja înapoi 2.500 de oameni la Oltchim. Nu am dubii că vor rezolva problema legii sănătăţii, legea reorganizării administrative, privatizarea CFR Marfă, trebuie să stabilească nişte condiţii şi eu vreau ca Guvernul să nu fie împiedicat de prezenţa mea”, justifica Băsescu pe 22 ianuarie de ce a refuzat “în mod politicos” o întâlnire cu delegaţia FMI.

2. Preşedintele şi premierul se angajau „să se abţină de la atacuri la adresa instituţiilor statului de drept (…) optând să coopereze în poziţiile comune faţă de FMI, BM, Comisia Europeană, NATO, MCV, Schengen etc” Îndeplinit parţial

Chiar dacă nu s-au mai întâlnit faţă în faţă de câteva luni, cu excepţia unei şedinţe CSAT, Băsescu şi Ponta nu au avut opţiuni contradictorii  în privinţa noului acord cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană, care ar urma să fie semnat la finalul acestui an.

Eşecul Schengen, după opoziţia fermă a Germaniei din martie, a fost însă pasat între Palate fără a se mai ţine cont de pactul de coabitare. „Eu nici n-am ţinut miniştri penali în Guvern, nici n-am făcut presiuni pe Justiţie, nici n-am dat lovituri pe CSM. Eu îmi asum că mi-am făcut datoria. Căutaţi responsabilii în altă parte”, sugera Băsescu pe 4 martie, de lângă harta la care desena frontierele securizate ale României, că vina i-ar aparţine lui Ponta.

Primul pas în declanşarea conflictului intern îl făcuse ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care susţinuse că România nu va mai fi interesată de această problemă dacă va fi amânată din nou aderarea. Dacă Băsescu l-a somat să nu mai facă astfel de afirmaţii, Ponta i-a luat apărarea: “De câte ori tace şi nu mai face scandal de atâtea ori este mai bine pentru România, pentru că în cei 9 ani în care domnul preşedinte Băsescu s-a ocupat, mai mult sau mai puţin constituţional, de relaţiile României în Europa a ratat absolut toate ţintele: avem MCV în continuare, nu am intrat în Schengen, nu suntem nici măcar aproape de euro, deci eşec pe linie”.

3. „Să menţină coeziunea mesajului extern” şi „coeziunea mesajului intern pe teme convenite” – Ratat

Primele divergenţe legate de mesajele externe au apărut încă din ianuarie, când Victor Ponta susţinea că nu va accepta niciodată o legătură Raportul pe Justiţie şi intrarea României în Spaţiul Schengen. “Ceea ce noi am cerut mereu a fost să nu existe o legătură între Schengen şi MCV. Şi acum ce facem, o creăm noi?”, îi reclama el preşedintelui.

Băsescu, pe de altă parte, spunea că legătura a fost deja făcută de statele UE şi nu mai poate fi negată. “Nu ştiu de ce, şi domnul Ponta, şi domnul Crin Antonescu fac ochii mari când le spui: “Uitaţi-vă şi la MCV, chiar dacă nu îi recunoaştem interconexiunea. Dar voi, reprezentanţii Guvernului, acceptaţi că atunci când se dezbate MCV-ul pentru România, în Consiliul Uniunii Europene, toate legăturile, cu putinţă şi fără putinţă, legate de justiţie”. Minciuna trebuie să înceteze”, susţinea preşedintele.

4. Cei doi „vor stabili spaţiile de competiţie politică” de comun acord, iar „opiniile divergente vor fi oferite ca opţiuni în spaţiul public” şi nu lansate ca atacuri. O altă regulă era evitarea „confruntărilor publice inutile”, Ponta şi Băsescu angajându-se în plus, „să încerce soluţionarea diferenţelor”   – Ratat

Poziţiile publice legate de Roşia Montană, CFR Marfă, investiţiile străine în România sau stadiul lucrărilor pe tronsonul de autostradă Arad-Pecica ori pentru Gazoductul Iaşi-Ungheni au fost tot atâtea motive de dispută politică în care Băsescu şi Ponta s-au acuzat reciproc de minciună sau de manipulare.

Publicarea rezultatelor recensământului din 2011 a provocat o nouă dispută politică între Ponta şi Băsescu. Datele INS au determinat coabitanţii să se întoarcă la criza politică din 2012, dându-i, ipotetic, finaluri diametral opuse.”Am fost peste 50% în 2012 pe 29 iulie, noi, ăştia cu lovitura de stat. Nu ne mai foloseşte prea mult acum să vedem. Mai bine mai târziu decât niciodată”, a reevaluat Victor Ponta, pe 4 iulie, rezultatele referendumului pentru demiterea preşedintelui în ipoteza în care s-ar fi luat în calcul, contrar deciziei CCR, numărul de electori recenzaţi cu câteva luni în urmă.

De pe scările Senatului, unde depunea o coroană la catafalcul fostului premier Radu Vasile, Băsescu a revenit la vechile sentimente faţă de Ponta. „Dacă a spus aşa ceva, arată că a rămas acelaşi om lipsit de responsabilitate”, a spus el.

5. Băsescu şi Ponta „convin să se consulte ex-ante în privinţa mandatelor” pe politică europeană şi externă. Încălcat

Primul tir al acuzaţiilor deschise la adresa Guvernului şi a premierului post-angajament de coabitare s-a concretizat în iulie, după întoarcerea lui ponta din turneul asiatic, “catastrofal din punct de vedere al eficienţei şi al imaginii”, în opinia preşedintelui. „A plecat fără mandat, deşi CCR a precizat clar că trebuie să aibă mandat. Sunt lucruri care nu se pot tolera”, a reclamat preşedintele la Digi 24, susţinând că Guvernul Ponta “fură prin lege” în cazul Rompetrol.

Consultarea ex-ante a lipsit însă încă din februarie, când Guvernul a refuzat să trimită la Cotroceni în timp util un punct de vedere oficial înainte de negocierile din Consiliul European pentru banii alocaţi în exerciţiul bugetar 2014-2020. La întoarcerea lui Băsescu, Pontra considera pactul ca fiind deja încălcat.

A funcţionat însă trei luni mai târziu, când preşedintele l-a mandatat pe premier să reprezinte România la Consiliul în care s-a discutat politica energetică.

6. Preşedintele şi premierul „convin să respecte poziţiile formulate de responsabilul constituţional”, „să evite orice fel de blocaj, să discute şi să dezbată poziţii alternative” – Ratat

Aşa cum a fost pus pe hârtie, pactul de la Cotroceni stabilea aşa-numite „spaţii de cooperare” pentru situaţiile în care Constituţia impunea o consultare (Elaborarea politicii externe şi de cooperare cu MAE, elaborarea politicii în cadrul UE, numirile de generali, numirile de ambasadori, numirea procurorului General, Procurorului şef al DNA sau alte funcţii ce reclamă atribuţii constituţionale ale Preşedintelui şi ale Guvernului, teme de politică internă cu incidenţă în sfera securităţii naţionale). „Dacă sunt puncte de vedere diferite, va avea prioritate decidentul final”, îşi treceau Băsescu şi Ponta în acord, ca măsură de precauţie.

Schema a funcţionat doar cinci luni, până când s-a depăşit etapa numirii procurorilor-şefi şi a nominalizării câtorva ambasadori în posture-cheie – Iulian Buga pentru Washington, Vasile Soare la Moscova.

Ulterior, Băsescu s-a plans că Ponta nu îi mai răspunde la telefon, dar premierul s-a declarat mulţumit că, în lipsa vreunei întâlniri directe cu preşedintele, s-a evitat un conflict deschis.“Relaţia mea cu preşedintele este foarte bună. Nu am mai vorbit din luna mai, deci nu ne mai certăm. Nu ne-am mai întâlnit”, spunea Ponta pe 12 septembrie.

7. Codul de conduită general: “reguli minimale de adresare respectuoasă, cu referire direct la funcţia partenerului şi la adresarea la plural”. “Părţile se angajează să evite expresiile dure, atacurile de orice fel” Încălcat

Primul care a abandonat adresarea respectuoasă” în favoarea meciului politic deschis a fost Traian Băsescu. “Sunt mai bun ca prim-ministru decât el. Aş vrea să treacă de stadiul de agent constatator”, se plângea Băsescu de Ponta în iulie, după ce îi reclamase în câteva rânduri că “a plagiat două lucrări” şi că “e mincinos”.

Apropo de ticăloşie şi de tupeu, după ce îi faci dosar penal unuia dintre cei mai buni medici din România, mai ai şi nesimţirea să îl suni la telefon să îl rogi să ajute pe cineva”, spunea Victor Ponta în contextul scandalului legat de regele Cioabă.

Acuzaţii de incompetenţă şi “poziţii de vară, la o bere” s-au aruncat între palate şi în legătură cu privatizarea controversată a CFR Marfă. „Dragii mei, aveţi un guvern care nu a probat că ar fi competent. Oricâte acorduri de coabitare ai avea, ele nu inseamnă şi minciună prin omisiune”, susţinea Băsescu, în timp ce premierul ataca de la distanţă: „Decizia Guvernului e de a ignora poziţiile politicianiste ale lui Băsescu, poziţii de vară la bere, de unde o fi”.

Deşi există descris în acord, mecanismul de soluţionare a conflictelor prin medierea unei comisii de arbitraj formată din consilieri şi miniştri nu a fost pus în practică niciodată.”

Procurorul Lucian Papici cere CSM să-i apere reputaţia: „Premierul Ponta a lăsat impresia că hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror”

Se arata ca:

„Procurorul Lucian Papici, cel care a fost revocat de procurorul general Tiberiu Niţu după ce a finalizat dosarul lui Liviu Dragnea, a cerut CSM să-i apere reputaţia. Procurorul DNA a făcut acestă solicitare după ce premierul Ponta a explicat că a fost revocat  de la şefia secţiei I a DNA pe motiv că a făcut dosare politice şi pentru că este un procuror băsist.

În cererea adresată CSM, procurorul Lucian Papici spune că afirmaţiile premierului Ponta îi afectează reputaţia profesională. „Solicit Consiliului Superior al Magistraturii analizarea şi dispunerea măsurilor legale, ţinând seama de faptul că, prin afirmaţiile făcute onoarea şi reputaţia profesională au fost grav afectate, se creează un potenţial de asociere a  magistraţilor, ca reprezentanţi ai instituţiilor statului, cu  mediul politic. Modul tendenţios, precum şi aprecierile personale şi judecăţile de valoare îmi afectează imaginea publică”, a precizat Lucian Papici în cererea depusă la CSM

La câteva ore după ce a fost revocat din funcţie de procurorul Tiberiu Niţu, procurorul Papici a fost atacat în direct la RTV de premierul Ponta. „Nu ştiu cine a fost demis, Papici, marele băsist, morărist. N-a fost demis, i s-a terminat mandatul. Şi lui Băsescu îi expiră mandatul, ce facem îi ţinem pe toţi la nesfârşit? Că moare ţara fără ei, să mai facă şi ei un dosar. Că şefi din ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă el… Stă şi el procuror simplu, că nu s-a născut şef. S-a terminat şi dosarul, gata, a ajuns la doamna Kovesi. Pa şi la revedere. De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii care au făcut dosare politice după ce le-a expirat mandatul? Eu susţin că Daniel Moraru, cu Papici şi cu ai lui au făcut dosare politice anu trecut când au luat oamenii şi i-au pus să jure cu mâna pe Biblie pentru că au votat la referendum, sunt dosare de poliţie politică. Am spus-o şi o spun mereu. Să se supere Macovei şi mama lui Macovei”, a spus Ponta la România TV. Acestea sunt şi motivele pentru care Papici a solicitat apărarea reputaţiei la CSM.

În cererea adresată CSM procurorul arată prin afirmaţiile sale premierul Ponta a creeat impresia că poate dispune după cum vrea de procurorii DNA, că poate demite sau numi procurorii deşi nu are nici un fel de atribuţii legale în acest sens. „Pe lângă aceasta, unele afirmaţii din cadrul aceleiaşi emisiuni cuprind exprimări De ce trebuie să-i ţinem pe toţi băsiştii?”, de natură a aduce grave atingeri independenţa magistratului. Prin afirmaţia făcută, în mod evident se creează opiniei publice sentimentul că primul ministru, care este om politic, deşi nu are atribuţii legale, este în realitate cel care hotărăşte asupra menţinerii sau nu în funcţia de conducere a unui procuror„, a mai menţionat procurorul Lucian Papici.

Acuzaţia lui Ponta demontată de Comisia Europeană

În toate rapoartele Comisiei Europene, DNA a fost lăudată. Niciunul dintre rapoartele comisiei nu reţine că DNA a făcut dosare la comandă politică. Mai mult CE a constat că DNA a investigat politicieni din toate partidele importante. „DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante”, se arată în raportul pe justiţie al CE”

Ponta îi răspunde preşedintelui: Nu sufăr dacă rupe pactul de coabitare. E o bătălie importantă să scăpăm justiţia de controlul sovietic al lui Băsescu

Se arata ca:

„Victor Ponta îi răspunde lui Traian Băsescu care l-a acuzat că a intrat „cu bocancii în justiţie” odată cu revocarea procurorului Lucian Papici, susţinând că şeful statului este cel care a controlat „brutal şi sovietic sistemul”. Mai mult, Ponta a anunţat că nu „suferă” dacă preşedintele denunţă pactul de coabitare, mai ales că nu a crezut că „Traian Băsescu se va ţine de cuvânt”.

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.

El a precizat că nu va denunţa el pactul de coabitare şi că nu regretă că l-a semnat. „Am semnat acel pact cu bună-credinţă, dar nu am crezut că Traian Băsescu se ţine de cuvânt. A fost un sacrificiu necesar. Nu există vreo înţelegere pe care Traian Băsescu să o fi respectat în viaţa lui”, a mai spus Ponta.

Premierul a insistat că Lucian Papici şi-a terminat mandatul, iar ministrul Justiţiei şi procurorul general au aplicat legea adoptată în perioada în care Monica Macovei era ministru al Justiţiei, fără ca el, ca prim-ministru, să fie implicat în aceste schimbări şi fără să fi vorbit cu procurorul general.”

Prima reacţie a lui Crin Antonescu după declanşarea scandalului coabitării

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a evitat să se pronunţe pe scandalul declanşat între premierul Ponta şi preşedintele Băsescu pe tema procurorilor, afirmând doar „să lăsăm faptele să se consume”.

Liderul PNL a fost unul dintre adversarii pactului de coabitare semnat de Victor Ponta cu preşedintele Băsescu înainte ca social-democratul să fie desemnat premier. Antonescu a relatat că a asistat la momentul semnării pactului de coabitare, dar l-a sfătuit pe Ponta să nu îl semneze.

Preşedintele Băsescu a anunţat că se gândeşte să denunţe pactul de coabitare semnat cu premierul Ponta din cauza intervenţie acestuia în justiţie.”

Iata ce spune si Cristian Tudor Popescu:

Năpârca la maturitate

Se arata ca:

„„Pisicuţ care hămăie, Victor Ponta? Mie mi se pare mai degrabă un pui de aspidă cu ochelari”.

Asta scriam în noiembrie anul trecut despre domnul premier. Aspidă i se mai zice năpârcii, o năpârcă groasă care acum nu mai e pui, s-a ridicat în coadă şi îşi lansează limba bifurcată: „Papici e un procuror băsist care a făcut dosare politice”.

Până să-l aud rostind asta pe prim-ministrul României am refuzat să comentez la posturile tv înlăturarea procurorului Lucian Papici din postul de şef de direcţie în DNA. Voiam să aud mai întâi ce spune procurorul general Tiberiu Niţu, ce spune procurorul-şef DNA Codruţa Kovesi şi, fireşte, procurorul Papici.

Nu mai e nevoie. V. Ponta a transmis întregii ţări că scula sa T. Niţu „face ordine” în DNA. Că procurorii „băsişti” trebuie anihilaţi.
Declaraţia e încremenitoare pentru că aparţine unui premier pe deasupra şi fost procuror. Ce înseamnă procuror băsist din punct de vedere juridic? Ce înseamnă dosar politic din punct de vedere juridic? l-aş fi întrebat pe loc pe juristul V. Ponta. Eu ştiu că în Justiţie există procurori care aplică legea corect, care întocmesc dosare în acord cu litera şi spiritul ei şi procurori care, voit sau nu, fac dosare eronate sau insuficient acoperite cu probe. Nimeni nu a formulat astfel de acuze la adresa procurorului Lucian Papici, al cărui nume subsemnatul îl aud pentru prima dată. Şi aflu că a lucrat la dosarele Năstase, generalul Voicu, Voiculescu, Becali, Remeş. Şi că tocmai a încheiat rechizitoriul în dosarul Liviu Dragnea – vot la referendum…

Din înalta funcţie de premier, doctorul în drept Ponta îi dă un flit în ochi lui Montesquieu, ăla cu separaţia puterilor în stat. Şeful executivului adaugă la lege, cu de la sine putere, infracţiunile de „băsism” şi „făcător de dosare politice”, de care te faci vinovat şi eşti sancţionat pentru că aşa vrea V. Ponta.

Năpârca ajunsă la maturitate nici măcar nu mai recurge la înscenarea unui proces, cât de sumar, cum făcea Securitatea în anii ’50, decretează direct pedepsirea „uneltitorului contra ordinii sociale”.

Dincolo de lovitura de ghioagă administrată independenţei Justiţiei române, ceea ce dă fiori este cinismul relaxat cu care V. Ponta a vorbit. Arată ca un mafiot călare pe situaţie, care nu mai e nevoit să zâmbească democratic.

P.S. Celor care se vor repezi să mă insulte pentru acest text le sugerez să (re)citească apelul pe care l-am adresat în vara anului 2012 procurorului general Codruţa Kovesi şi procurorului-şef DNA Daniel Morar, solicitându-le încetarea anchetării simplilor cetăţeni votanţi.”

Mie mi se pare halucinant ce se intampla in tara asta… De la un nume – Lucian Papici – necunoscut covarsitoarei majoritati a romanilor sa inceapa un asemenea scandal… Dar… asa e cand lucrurile merg prost, in special din punct de vedere economic, mai trebuie si un scandal la scara nationala ca sa mai disipe nemultumirile sociale in crestere. Mai vorbim si de o noua suspendare a Presedintelui, de ce nu?

Dupa parerea mea, este cu totul in neregula ca schimbarea din functie a unui procuror, caruia, din cate am inteles, i-a expirat mandatul, de care marea majoritate a romanilor nici nu a auzit, sa conduca la un asemenea scandal, cu totul inutil. Pentru ca nu vad utilitatea pentru Romania a unui astfel de scandal politic. Daca Victor Ponta a facut afirmatii hazardate, reactia lui Traian Basescu a fost exagerata. Avem de a face cu functii – premier, Presedinte – care sunt reprezentative pentru Statul Roman. Or, tot scandalul asta iti da impresia ca, de fapt, e vorba de doua gasti de dambovita care s-au incaierat pentru ca una dintre ele a incalcat teritoriul celeilalte. Faptul ca delegarea ca sef al Sectiei I din DNA a unui procuror a incetat, mai ales ca i-a expirat mandatul, e un lucru prea marunt ca sa afecteze Romania. Sau asa ar trebui sa fie… Pentru mine nu e clar daca prin faptul ca delegarea respectiva a incetat s-a incalcat sau nu vreo lege. Nu e clar. Ce inseamna ca „Ponta a intrat cu bocancii in Justitie, de dragul lui Dragnea”? Pe de alta parte se remarca pasiunea lui Victor Ponta pentru bogata folosire a epitetelor:

“Am mai văzut o chestie, când veneam încoace…Nu ştiu cine a fost demis. Papici, marele băsist, morărist, macoveist (…) Propaganda asta a lui Macovei şi toţi macoveiştii. Dom’le, nu a fost demis, i s-au terminat mandatele, a avut două mandate. Şi Băsescu îşi termină mandatele. Ce facem, îl ţinem şi pe Băsescu, şi pe Papici, şi pe Morar, că moare ţara fără Papici, Morar şi Băsescu? Să mai stea procuror simplu, să mai facă şi el un dosar, că şefi de-ăştia puşi de Băsescu care trebuie să stea încă o sută de ani după ce pleacă Băsescu – a avut două mandate, amândouă de trei ani, şase ani. Aşa spune în lege, nu ai voie să ai mai mult de două mandate. I s-a terminat mandatul, stă şi el procuror simplu, că nu l-a născut şef”, a afirmat premierul.”

„Cel care face presiune şi intră cu bocancii în justiţie e preşedintele Băsescu. Tot acest circ pe care îl face preşedintele este de fapt disperarea lui Traian Băsescu că nu mai controlează în totalitate zona în care era domnul Morar şi toţi ceilalţi. Traian Băsescu sună şi bate cu pantoful în masă ca la el pe navă. Foarte bine că procurorul general a aplicat legea şi nu s-a intimidat la ţipetele lui Băsescu. (…) Este om bătălie foarte importantă de a scăpa justiţia de controlul brutal, sovietic al lui Traian Băsescu”, a spus premierul, într-o intervenţie la Antena 3.”

De observat cat de mult se pune accent asupra persoanelor respective. Chestiunea nu e ca a fost demis un procuror, iar daca i-a expirat mandatul cu atat mai mult, ci daca lucrul asta a fost facut in mod legal. O problema ar fi fost daca cel care vine in locul acestuia in functia respectiva de sef al unei Sectii din DNA nu si-ar face datoria, insa e prematur sa discutam despre asa ceva. Pentru ca niciun om nu este de neinlocuit. Basescu tine cu dintii de Papici, Ponta il face „marele băsist, morărist, macoveist” – este ridicol ce se intampla!! Totusi, este inadmisibil sa tii intreaga societate romaneasca in tensiune pentru ca un procuror a fost schimbat din functie. Repet: dupa parerea mea, nu are nicio relevanta pentru Romania acest lucru. Partea proasta este ca un astfel de scandal deterioreaza imaginea Romaniei. Iar inlocuitorul lui Papici ar putea fi chiar mai bun decat acesta in functia de sef al Sectiei I din DNA. Pe de alta parte nici nu e foarte clar daca se va rupe pactul de coabitare: obiectiv vorbind, o tensiune de moment nu justifica lucrul acesta.

Si atunci la ce a servit tot acest scandal?

Update

Antonescu il critica in termeni duri pe Ponta

Gandul

Antonescu: „Este inacceptabil. Primul-ministrul nu are voie să dea explicaţii în numele Procurorului General. Suspendarea lui Băsescu e o glumă”

Se arata ca:

„La o zi după criticile preşedintelui Traian Băsescu care i-a reclamat lui  Victor Ponta „a intrat cu bocancii în justiţie de dragul lui Dragnea”, liderul PNL, Crin Antonescu, reaminteşte de „trocul care s-a făcut pentru numirea şefilor de parchete” şi îi reproşează lui Victor Ponta, ca „inacceptabilă”, reacţia de după revocarea procurorului Lucian Papici, anchetatorul dosarului lui Liviu Dragnea, de la şefia Secţiei I a DNA, unde era delegat până la finalul anului.

De la Mărăşeşti, Ponta a evitat un răspuns tranşant: „Eu întotdeauna fac efortul pentru ca să avem un dialog, consens şi nu răspund niciodată în public la lucruri care ţin de politică”. Premierul a dat de înţeles totodată că liderul PNL nu i-a făcut reproşuri similare la întâlnirea pe care au avut-o joi seara la recepţia de ziua Germaniei. „Am discutat aseară la ambasada Germaniei foarte amical. Eu şi cu domnul Băsescu şi cu domnul Antonescu pot să discut”, susţine Ponta.

„Nu poţi să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi membru al Guvernului”

Criticile publice ale lui Crin Antonescu au pornit de la comentariile lui Victor Ponta care a justificat revocarea procurorului întrucât „era băsist”. „Şeful executivului, dl Victor Ponta, a vorbit în numele Procurorului General, cum era băsist, cum a făcut dosare politice şi cum domniile lor, nu ştiu exact cine, nu mai ţin băsişti în funcţie. Este inacceptabil, primul-ministru prin atribuţiile constituţionale, nu poate şi nu are voie să dea explicaţii nici să dea mesaje în numele procurorului general. Sper că a fost o greşeală, doar un exces de comunicare (…) O justiţie independentă nu este împărţită pe parcele de independenţă”, a susţinut Antonescu, criticând lipsa de reacţie a Procurorului General Tiberiu Niţu şi interpretarea „că parchetele, instanţele, ar fi într-un joc cu politicieni şi ar trebui să deservească oamenii politici”.

Antonescu trasează o linie de demarcaţie între criticile sale la adresa procurorilor şi intervenţia lui Ponta. „Eu nu am vorbit niciodată în urma schimbării unui procuror să spun „noi l-am schimbat, că era băsist”. Una este să vorbeşti ca şi cum Procurorul General ar fi un membru al Guvernului şi alta e să comentezi din opoziţie lucruri care se văd”, as pus liderul PNL.

„La fel de inacceptabilă” este, în opinia preşedintelui Senatului, interveţia preşedintelui care „foarte apăsat acuză, cu totul disproporţionat, intervenţia primului-ministru, dar ţine să ne informeze că a pus mâna pe telefon, l-a sunat pe procurorul general folosind o formulă simbolică „nu este bine domnule procuror general” „. Antonescu a adăugat însă că „numai înt-o cheie comică” telefonul dat de Băsescu lui Niţu poate fi considerat motiv de suspendare, iar „suspendarea e o glumă”.

Antonescu vrea un Pact pe Justiţiecu girul Senatului

Pe de altă parte, liderul PNL spune că are încă „planuri majore cu Victor Ponta”. „Am încă planuri majore de viitor cu Victor Ponta. Şi Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, încearcă să intimideze procurori sau instanţe în România va avea în mine un adversar la fel de hotărât cum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani (…) Dreptate până la capăt înseamnă independenţa justiţiei, nu preluarea de către noi a controlului justiţiei de la Traian Băsescu”, a mai spus liderul PNL.

Potrivit lui Antonescu, pactul de coabitare pe care Băsescu analizează dacă îl va denunţa „e jenant, a pus România în lumina unei ţări semibananiere” şi trebuie înlocuit cu un pact pe Justiţie al tuturor forţelor politice.

„Vreau să organizăm la Senat o dezbatere amplă despre starea Justiţiei din România, să invităm preşedintele, premierul, ministrul justiţiei, să invităm dacă doresc să vină procurorul general, preşedintele CSM, să discutăm deschis aceste lucruri, să ajungă forţele politice şi nepolitice la un pact naţional pentru independenţa justiţiei, cu criterii, cu reguli”, a suţinut el. Întrebat în ce calitate face acest demers, liderul PNL a răspuns scurt: „Din toate”, adăugând că nu îşi doreşte poziţia de mediator.

Antonescu anticipează că, dincolo de acest episod, „USL va rezista” şi „nu va exista un nou spectacol de confruntare”.

Soluţia care ar fi dus la evitarea conflictului, crede preşedintele Senatului, era aceea ca ministrul Justiţiei să fi avansat nominalizări pentru funcţiile respective la încheierea mandatelor titularilor, fără a apela la delegare.

Ilie Sârbu: „Ciolanul e bun, dar, când e vorba de şeful Guvernului, suntem altfel”

Primul a ripostat liderul PSD al grupului din Senat, Ilie Sârbu. „Crin a ieşit să dea lecţii tururor. Cel mai grav atac a fost cel de astăzi. Am calmat situaţia sătpămâna asta, am zis toţi că nu mai ieşim public. Acum, deodată, s-a plasat deasupra tuturor încercând să medieze asupra instituţiilor statului. De pe ce poziţie? Că cea de preşedinte al Senatului nu-i permite”, crede senatorul PSD.

În opinia sa, poziţiile divergente ale liderilor USL din ultima perioadă au creat „o confuzie generală”.“Ciolanul e bun, suntem la guvernare, ne place să avem miniştri, prefecţi, şefi de agenţii, dar când e vorba de Guvern şi de şeful Guvernului – chiar dacă a greşit Victor Ponta – noi suntem altfel, atunci haideţi să-i omorăm. A putut cineva să creadă ce a spus Crin Antonescu azi sau e o chestie electorală?”, a adăugat acesta, într-o intervenţie la B1.

Mai mult, Ilie Sârbu pune la îndoială viitorul USL, chiar dacă Crin Antonescu a menţionat explicit că nu doreşte ieşirea de la guvernare a liberalilor. „Ce fel de proiecte comune ar mai putea avea? Că încredere nu mai există”, a concluzionat Sârbu.”

Reactii in PSD la declaratiile lui Crin Antonescu

Ivan, lui Antonescu: Atacul la Ponta e incorect; mai mergem împreună sau aveţi alte calcule?

Se arata ca:

„Purtătorul de cuvânt al PSD, Cătălin Ivan, a declarat, vineri, pentru MEDIAFAX, că atacul lui Crin Antonescu la adresa premierului Victor Ponta este unul incorect, el arătând că preşedintele PNL trebuie să spună dacă PSD şi PNL mai merg împreună sau dacă liberalul şi-a făcut „alte calcule”.”

Dragnea: Văd că Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei

Se arata ca:

„Vicepremierul Liviu Dragnea a fost întrebat, vineri, la Mărăşeşti,cum comentează faptul că preşedintele PNL a spus că cine încearcă să controleze Justiţia îi este adversar, social-democratul răspunzând că observă că senatorul liberal vorbeşte în numele justiţiei, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Dragnea a participat, împreună cu premierul Victor Ponta, la inaugurarea Mausoleului Mărăşeşti.

Liderul social-democrat a fost întrebat cum comentează faptul că Antonescu a spus că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Păi deocamdată văd că domnul Crin Antonescu vorbeşte în numele Justiţiei şi eu am un singur comentariu acum: că între cei 7,4 milioane de români care au spus «DA» la Referendum, inclusiv în beneficiul domnului Antonescu, şi cei care îi hăituiau şi îi alergau pe uliţe, eu îi aleg pe oameni”, a răspuns Dragnea.

Liderul liberal Crin Antonescu a declarat, vineri, că premierul Victor Ponta trebuie să ştie că oricine încearcă să intimideze, influenţeze sau să controleze justiţia va avea în preşedintele PNL un adversar hotărât, aşa cum a avut preşedintele Traian Băsescu.

„Nu mă leagă nimic din trecut şi nu am planuri de viitor cu Traian Băsescu. Am încă planuri de viitor şi planuri majore cu Victor Ponta. Am, în orice caz, împreună cu Victor Ponta obligaţii şi responsabilităţi majore în prezent, azi, ca şi mâine. Victor Ponta trebuie să ştie că oricine, nu doar Traian Băsescu, oricine încearcă să intimideze, să influenţeze, sau să controleze, procurori sau instanţe în România, va avea în mine un adversar la fel de hotărât, la fel de determinat, precum l-a avut Traian Băsescu în toţi aceşti ani”, a susţinut Antonescu.

Liderul PNL a menţionat că premierul Victor Ponta ştie acest lucru despre poziţia sa în privinţa justiţiei din momentul înfiinţării USL şi momentul campaniei electorale.

Antonescu a declarat că Victor Ponta a vorbit în numele procurorului general, ceea ce „este inacceptabil”, el arătând că premierul, prin atribuţiile constituţionale, nu poate să dea explicaţii sau mesaje în numele procurorului general şi adăugând că păstrează speranţa că „a fost doar o greşeală”.”

Nu inteleg… Cum a vorbit Crin Antonescu in numele Justitiei?

Ce nu intelege Victor Ponta…

Ponta a plecat fără să taie panglica de la inaugurarea unei staţii electrice din Prahova. „Hai că mai avem lucruri de făcut”

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a vizitat, vineri, Parcul Agroindustrial din Ciorani (Prahova), unde a fost construită o staţie de energie electrică, în urma unei investiţii de 3,5 milioane de euro, el plecând, însă, fără a tăia panglica inaugurală, lăsând nefolosite cele trei foarfece aşezate pe un scaun.

Premierul a venit la Ciorani însoţit de preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Prahova, Mircea Cosma, fiind aşteptat de parlamentari, autorităţi locale şi reprezentanţi ai firmei Eximprod Grup, care a dezvoltat proiectul, şi ai Electrica Muntenia Nord.

Şeful CJ Prahova i-a dat explicaţii premierului despre Parcul Agroindustrial de la Ciorani, aflat la opt kilometri de autostrada A3 şi l-a anunţat că până în septembrie 2014 autorităţile din Prahova vor construi din fonduri din bugetul local o bretea de intrare şi ieşire pe A 3 în localitatea Ciorani.

După câteva minute în care a ascultat explicaţiile şefului CJ Prahova, Ponta a părăsit incinta staţiei electrice fără a tăia panglica tricoloră care îl aştepta pentru inaugurare, cele trei foarfece pregătite pentru inaugurare rămânând nefolosite, pe o tavă aflată pe un scaun.

„Hai că mai avem lucruri de făcut”, a spus Ponta, urcându-se apoi în maşină.

În prezent, pe amplasamentul parcului de la Ciorani există un prim câmp de panouri fotovoltaice, care are o putere de 2,5 megawaţi, iar energia produsă de acestea va fi preluată de noua staţie electrică, cu o putere de 75 de megawaţi şi în care s-au investit 3,5 milioane de euro, potrivit reprezentanţilor Eximprod Grup.

Conform primarului comunei Ciorani, Marin Voicu, şapte firme vor dezvolta pe o suprafaţă de aproximativ o sută de hectare câmpuri de panouri fotovoltaice. În plus, în incinta parcului vor mai fi construite o fabrică de lapte praf, o fabrică de conserve şi un depozit de sortare a legumelor şi fructelor produuse în această zonă, urmând să fie creatre aproximativ 2.500 de locuri de muncă.

De la Ciorani, premierul Victor Ponta a plecat la Cramele Budureasca, unde va fi pusă în funcţiune o nouă fermă de producţie a vinului, realizată în urma unei investiţii de 14 milioane de euro.

Tot vineri seară, de la ora 19.00, Ponta va asista la un meci demonstrativ de baschet între echipele CSU Asesoft Ploiesti şi Steaua CSM Exim Bank, la Sala Sporturilor din Ploieşti.”

Eu cred ca Dl. Ponta nu intelege ca cei care au votat la referendum pentru demiterea D-lui. Basescu, ca cei care au votat USL, aducand aceasta alianta in Parlament cu o majoritate zdrobitoare, nu au facut aceste lucruri pentru ca sa suporte arogantele domniei sale. Pentru ca nimeni nu e dator D-lui. Ponta ca sa-i suporte acestuia arogantele.

Interesant de citit: Cristian Tudor Popescu – reactia la criticile care i-au fost aduse

Cristian Tudor Popescu răspunzând la Gândul LIVE celor care îl acuză că este “băsist”: Zăcământul de prostie este cea mai mare resursă a României

Se arata ca:

„Cristian Tudor Popescu, senior editor „Gandul”, a declarat la Gândul LIVE că cea mai mare bogăţie a României este prostia, referitor la criticile care i s-au adus că ar fi „băsist”.

„Eu, dintotdeauna, am ştiut că cea mai mare bogăţie a poporului român sunt zăcămintele de prostie. Nu petrolul, nu metalele rare, aurul de la Roşia Montană, prostia, domnule. Dacă şti să o exploatezi în România, sunt zăcăminte inepuizabile. Orice piatră întorci aici, ţăşneşte prostia. Aceşti oameni nu reuşesc să judece decât aşa: se dau cu capul de zidul din faţă şi spun ‘Au, ce m-a lovit’. Apoi se dau cu capul de zidul din spate. Ăştia pot gândi doar în alb şi negru. Nu ştiu ce e ăla raţionament, ce e o nuanţă şi nici nu vor să ştie. Anii trec şi ei rămân neschimbaţi. Strigă: ‘Popescule, cât te plăteşte Voiculescu?’. Asta este cea mai tare. Ce treabă am avut eu vreodată în veacul vecilor cu individul ăsta. Sau alţi spun: ‘Aaa, te-au mânjit de bale băsistel'”, a afirmat Cristain Tudor Popescu.”

Update 2

Romania Libera

Reacţia SUA la scandalul din justiţie: Este esenţial ca numirile la DNA să fie corecte. Admirăm activitatea excelentă a procurorilor Papici şi Alexandru

Se arata, printre altele, ca:

„Ambasada SUA din România a emis o declaraţie publică, în contextul scandalul demiterii procurorului Lucian Papici din funcţia de şef de secţie DNA, în care îşi exprimă „admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă” a lui Papici şi a Marianei Alexandru – adjuncta sa.

Ambasada SUA cere ca numirea înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru să fie „rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei”.

Totodată, Ambasada subliniază că SUA, în calitate de aliat NATO şi partener apropiat, „împărtăşesc obiectivul Guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei”, iar „Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi”.

Reacţia completă a ambasadei SUA:

„În calitate de aliat NATO şi partener apropiat, Statele Unite impărtăşesc obiectivul guvernului României de asigurare a independenţei şi a profesionalismului sistemului de justiţie şi luptă împotriva corupţiei. Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) este o instituţie de o importanţă vitală în aceste eforturi.

Ne exprimăm admiraţia şi aprecierea pentru activitatea excelentă desfăşurată de domnul Lucian Papici şi de doamna Mariana Alexandru. Este esenţial ca numirile înlocuitorilor acestora, care au o importanţă crucială, să fie rezultatul unor proceduri corecte şi al consultărilor, astfel încât DNA să continue să fie condusă de procurorii cei mai competenţi, curajoşi, cu realizări remarcabile în lupta împotriva corupţiei. Îndemnăm toate părţile implicate: procurorul şef al DNA, procurorul general, ministrul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii şi preşedinţia, să coopereze şi să se consulte în legătură cu acest subiect”.”

Reacţia Comisiei Europene la scandalul din România: Situaţia DNA va fi reflectată în raportul MCV, nu comentăm cazuri individuale

Se arata, printre altele, ca:

„Situaţia Direcţiei Naţionale Anticorupţie va fi reflectată în raportul MCV care urmează să fie publicat în luna decembrie, a declarat, vineri, pentru Mediafax, Mark Gray, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Situaţia DNA va fi reflectată, ca de obicei, în următorul raport MCV, dar nu comentăm numirile individuale”, a precizat Gray, referindu-se la procesul de numire a înlocuitorilor procurorilor Lucian Papici şi Mariana Alexandru.

Procurorul general al României, Tiberiu Niţu, a decis, miercuri, încetarea delegării procurorului Lucian Papici, şef al Secţiei I din DNA, şi a adjunctului acestuia, Mariana Alexandru, în locul lor fiind delegaţi procurorii Iuliana Bendeac, ca şef de secţie, şi Viorel Cerbu, ca adjunct, au declarat oficiali ai Parchetului instanţei supreme.

Decizia a provocat un schimb de replici, la distanţă, între premierul Victor Ponta şi preşedintele Traian Băsescu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

octombrie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 20 comentarii

Despre un sondaj…

Am citit zilele trecute urmatoarea postare de pe blogul D-lui. Vasile Dancu:

CETĂȚENII ADULȚI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ȚIN CU BECALI

in care Dl. Dancu expune, facand aprecieri, sondajul realizat de IRES si intitulat:

Condamnarea lui Gigi Becali – Perceptii si atitudini

Mi-au atras atentia in mod deosebit rezultatele obtinute la doua intrebari:

1). Acest eveniment v-a schimbat părerea despre Gigi Becali în bine sau în rău?

La care, pentru perioada 27-28.05.2013, raspunsurile celor 14% care au exprimat ca evenimentul le-a schimbat parerea despre Gigi Becali au fost:

– in bine: 45%

– in rau: 53%

In conditiile in care 82% spun ca acest eveniment nu le-a schimbat parerea despre Gigi Becali.

2). Condamnarea lui Gigi Becali vă schimbă părerea despre justiția din România în bine sau în rău?

La care, in perioada 27-28.05.2013, raspunsurile celor 48% care au exprimat ca aceasta condamnare le-a schimbat parerea despre Justitie au fost:

– in bine: 24%

– in rau: 75%

In conditiile in care la intrebarea: ‘Condamnarea lui Gigi Becali vă schimbă părerea despre justiția din România?’, raspunsurile au fost:

– Da: 48%

– Nu: 47%

Iar la intrebarea: ‘Indiferent de acest fapt, dumneavoastră aveți încredere în justiția din România?’, raspunsurile sunt:

– Da, am incredere: 40%

– Nu am incredere: 58%

Alte doua intrebari suna asa:

a). Credeți că Gigi Becali are dreptate când spune că a fost trădat de statul român și că este un sacrificat pentru primirea în spațiul Schengen?

Raspunsurile sunt:

– Are dreptate: 42%

– Nu are dreptate: 41%

b). Credeți că Gigi Becali are dreptate când spune că este victima unor decizii cu caracter politic?

– Are dreptate: 54%

– Nu are dreptate: 35%

Desigur, recomand citirea integrala si in original a articolului D-lui. Dancu si a sondajului cu privire la condamnarea lui Gigi Becali, realizat de IRES.

Dl. Dancu spune:

„Cred, alături de Alina Mungiu Pippidii, că trebuie să ieșim din indiferentismul și relativismul moral în care ne scăldăm. Datoria intelectualilor ar trebui să fie slujirea valorilor și construcția unei expresivități axiologice prin discursursuri, texte sau orice altă formă de poziționare publică. Este indecent ca politician sau intelectual să vezi că raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate și tu să stai cu mânile în sân pentru ca să nu te opui curentului, chiar dacă este majoritar. Chiar și curentele majoritare pot fi învinse când scade cantitatea de emoție implicată, dar dacă nimeni nu se opune, valul opiniei trece nestingherit și oamenii nu înțeleg că au fost luați de un val care i-a impins mult în urmă în istorie sau pe scara evoluției.

Nu putem aștepta ca societatea să evolueze într-o manieră mecanicistă, natural, fără intervenția celor care au pretenția că înțeleg sau sunt în poziții care îi obligă să ducă societatea spre o anumită țintă. Știu că sondajele de opinie, de exemplu, sunt importante pentru politicieni, dar numai în măsura în care sunt folosite responsabil și rațional. Dacă politicienii acceptă guvernanța sondajelor de opinie, evitând să ia decizii nepopulare, ferindu-se să contrazică masele, evitând cu ipocrizie confruntarea și căutând să se folosească populist doar de pasiunile colective, flatând înțelepciunea mulțimilor, atunci societatea este condamnată la involuție sau mers în cerc.”

Dar interesant este de studiat de unde provine acest relativism moral… Cum a rasarit aceasta ipocrizieDin raspunsurile celor intervievati rezulta urmatorul lucru: Justitia este perceputa ca fiind una politica si nu una dreapta. Cu alte cuvinte, condamnarea lui Gigi Becali este perceputa de majoritatea celor care au participat la sondaj – iar esantionul este semnificativ, eroarea maxima tolerata fiind de ± 3,0% – drept una politica. Dl. Dancu spune: „Este indecent ca politician sau intelectual să vezi că raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate și tu să stai cu mânile în sân pentru ca să nu te opui curentului, chiar dacă este majoritar”. Sa admitem ca ar fi adevarat. Atunci intrebarea ar fi: de ce „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”? Pentru ca nici articolul si nici sondajul nu demonstreaza cu claritate logica faptul ca acest rationament public ar fi incorect. Sa-l cataloghezi vulgar sau imoral este o chestiune ce tine mai mult de subiectivitatea celui care face acest lucru. Dar daca incerci sa stabilesti corectitudinea lui trebuie sa te referi la raspunsurile concrete pe care le dau oamenii. De ce 54% considera ca „Gigi Becali are dreptate când spune că este victima unor decizii cu caracter politic”? E oare ceva incorect in rationamentul care a condus la o asemenea concluzie? Sau cand 58% spun ca indiferent de acest fapt nu au incredere in Justitia din Romania, e oare incorect rationamentul care a condus spre o asemenea concluzie? De asemenea nu este foarte clar ca din cauza ca poporul „se uita foarte mult la televizor” rationamentul public ar fi asa cum e. Dar daca intr-adevar „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”, de ce? Lipsa de cultura, conditiile de trai si ma refer in special la saracia materiala? Pentru ca rationamentul public nu poate fi despartit de realitatile care il genereaza. Nu atat „uitatul la televizor” conduce spre un asemenea rationament, cat modul de functionare al institutiilor si al statului roman. In relatia directa cu cetateanul acest stat ar trebui, conform Constitutiei, sa fie unul social, si nu e asa. Ar trebui, obligat fiind, „sa ia masuri de dezvoltare economica si de protectie sociala, de natura sa asigure cetatenilor un nivel de trai decent” (art. 47, al. 1 din Constitutie), si nu e asa. Deja am descoperit doua de „nu e asa”… Dar faptul ca Laszlo Tokes ani de zile de-a randul, prin luarile sale de pozitie, s-a dovedit a fi impotriva faptului ca „Romania este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”, care a primit o asa mare distinctie a statului roman – Ordinul National Steaua Romaniei – si care a mers pana acolo incat a cerut protectoratul Ungariei asupra Transilvaniei… Iata ce am descoperit trei de „nu e asa”… O atitudine de curaj, dreapta, o are D-na Corina Cretu care cere retragerea Ordinului Steaua Romaniei acestui individ!

Dl. Dancu spune: „atitudinea publică este una de împotrivire față de lege, instituții din sistemul judiciar și chiar impotriva unei morale simple, dacă ne referim doar la decalog”. De observat este faptul ca oamenii nu-l percep pe Becali drept un om care s-a imbogatit, care a ajuns foarte bogat, dar care nu prea face mare lucru pentru economia romaneasca. A facut acte de caritate, vrand sa arate ca e un bun crestin, a dat foarte multi bani ca sa stimuleze performanta sportiva, dupa cum a declarat. Totusi, de la romanii foarte bogati eu as vrea sa vad ca si investesc in aceasta tara, creeaza locuri de munca, ca incep sa administreze industrii performante etc. Oamenii sunt alaturi de Gigi Becali, in proportie de 49% pentru ca nu il percep ca pe un om rau. Alaturi de Justitie sunt doar 12%!! Chestiunea este urmatoarea: daca Becali s-a descurcat, orice om din Romania a fost obligat de natura imprejurarilor existente in tara de la Revolutia Romana din 1989 incoace sa se descurce. Ca Becali a ajuns un om bogat, asta e o alta problema. Insa in privinta descurcatului pe cont propriu, lucrul asta s-a aplicat in mod egal pentru fiecare cetatean roman. Ca unul s-a descurcat mai bine, altul mai putin bine, asta e o alta treaba.  Nu este atat o atitudine de impotrivire fata de lege, cat una prin care oamenii il inteleg pe Becali. Pentru ca daca este sa fim drepti, statul nu a facut ceea ce trebuia sa faca, si anume ceea ce spune art. 47 din Constitutie, si atunci fiecare a trebuit sa se descurce cum poate. Asa cum poti da vina pe Becali, poti da vina pe oricare cetatean roman. Ca daca e sa judecam cu dreptate rezultatele descurcatului, nu putem sa fim cu totii bogati – lucrul asta depinde de fiecare in parte. Deci cetateanul percepe lucrurile in felul urmator: „daca sunt alaturi de Justitie, in conditiile concrete din Romania, este ca si cum as fi impotriva mea insumi. Asta nu inseamna ca am o parere buna despre Becali, dar nici nu pot sa fiu de acord cu o Justitie care s-a trezit peste noapte sa judece „drept”, dupa ani si ani in care statul nu si-a facut datoria, si care poate lovi maine si in mine, si in familia mea”. Din aceasta cauza doar 12% sunt alaturi de Justitie. Nu mai vorbesc de suspiciunea foarte profunda in societate ca Justitia judeca „drept” doar pentru a elimina din joc niste oameni indezirabili din punct de vedere politic pentru unii ajunsi la Putere.

Romania profunda are inca rani psihologice profunde produse de comunism. Partea proasta este ca felul in care s-a actionat, prin intermediul Justitiei, a deschis si mai tare aceste rani, in conditiile in care, economic vorbind, lucrurile nu stau prea bine, Romania ramanand una din cele mai sarace tari din UE. Romanii n-au putut vedea o Romanie ajunsa la nivelul Cehiei sau Poloniei. Si pentru asta nu trebuie dat vina pe popor, care, luat ca atare, nu are nicio putere de decizie in plan politic sau economic. Iar ranile profunde legate de comunism, produse de incalcarea drepturilor si libertatilor oamenilor, s-au redeschis si-si spun cuvantul in aceasta perceptie asupra Justitiei. Si apoi toate aceste arestari, ce s-au dorit a fi spectaculoase, nu l-au ajutat cu nimic pe omul de rand: nu a vazut ca-i creste nivelul de trai sau ca se imbunatateste situatia economica a tarii. Practic, lui nu-i slujesc la nimic aceste arestari. El nu vede ca prin asta se imbunatateste situatia lui personala. Sociologic vorbind, cred ca lipsa unei dreptati sociale se repercuteaza si asupra perceptiei privind Justitia. Spre exemplu, exista in Romania oameni cu studii superioare care nu numai ca nu profeseaza in domeniul de activitate in care s-au pregatit, dar care fac o munca sub pregatirea lor profesionala. Mai mult decat atat: a invata, la ora actuala, nu prea mai inseamna mare lucru la noi. Poti sa ai carte si sa n-ai parte, deci exact pe dos dupa cum spune o dreapta intelepciune populara. Asa cum unul care n-are carte, sa aiba parte! Iar toata aceasta situatie a fost creata de politicile duse de statul nostru de la Revolutie incoace. Una este sa ai cetateni care muncesc in tara lor si care vad cum prin munca lor tara lor se dezvolta si progreseaza si cu totul altceva exodul de oameni care  s-au indreptat spre alte tari pentru ca sa-si caute de lucru acolo, iar cei ramasi in tara s-au descurcat si ei cum au putut: primii au o cu totul alta perceptie asupra Justitiei decat cei din a doua categorie. In exemplul de mai sus am inclus ipoteza, adevarata, desigur, ca nicaieri nu e perfect. Totusi, nu mi se pare drept ca in Romania, care are la ora actuala o imagine penala, doar Justitia sa fie performanta! Cum se face, fratilor, ca n-avem o economie, dupa aproape 24 de ani de sperante de mai bine, performanta? Cum se face ca nu exista dreptate sociala si ca individul este lasat de izbeliste, cand, daca este sa ne luam dupa Constitutie, n-ar trebui sa fie asa? Acum Romania mananca Justitie pe paine! Si inca o Justitie facuta retroactiv… In nicio tara nu se ridica Justitia pe un asemenea piedestal inalt ca acum in Romania. Fara sa se vada vreo performanta in alte domenii de activitate, care sa ridice tara aceasta spre un nivel mai inalt din punct de vedere social, economic, cultural. Atata vreme cat lucrurile vor sta asa, mai exact spus vor balti in halul asta, „raționamentul public alunecă spre vulgaritate sau imoralitate”. Adica exact ceea ce meritam!

august 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 82 comentarii

Despre Adrian Nastase…

Gandul

Adrian Năstase a primit decizia Curţii acum câteva minute

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 17.12 Adrian Năstase poate fi eliberat, judecătorii acceptând cererea sa de eliberare condiţionată. Decizia poate fi atacată cu recurs de DNA.

Magistraţii Judecătoriei Sector 4 judecă, în această dimineaţă, cererea de eliberarea condiţionată a lui Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea afla dacă va fi sau nu eliberat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. Deşi a contestat în permanenţă autoritatea Justiţiei în cazul său, pe ultima sută de metri Năstase a dat primul semn că acceptă condamnarea în dosarul Trofeul Calităţii: a decis să plătească prejudiciul de 760.000 euro.

Ion Cazacu, avocatul lui Adrian Năstase a declarat că la proces ar trebui să fie prezent şi fostul premier şi că acesta ar putea susţine o declaraţie în faţa judecătorilor. „Din ce ştiu eu ar trebui să fie prezent şi domnul Năstase, dar nu ştiu care sunt dispoziţiile instanţei”, a declarat Cazacu.

Pe 4 ianuarie Adrian Năstase a primit de la Penitenciarul Jilava aviz favorabil pentru a fi eliberat condiţionat. Practic, comisia din penitenciar a concluzionat că Năstase poate să se reabiliteze în libertate.

În raportul oficial se menţionează că nouă dezbateri, o conferinţă, două cărţi şi o lucrare ştiinţifică au fost de ajuns pentru conducerea penitenciarului Jilava pentru a emite un aviz pozitiv de eliberare condiţionată a lui Adrian Năstase. Comisia de la Jilava a constat în raportul de evaluare, obţinut de gândul, că Năstase a avut un comportament bun şi că s-a implicat „în acţiuni de instruire şi influenţare pozitivă a celorlalte persoane private de libertate”.”

Decizia judecătorilor: Adrian Năstase poate fi eliberat condiţionat

Se arata, printre altele, ca:

„Magistraţii Judecătoriei Sector 4 au aprobat cererea de eliberare condiţionată formulată de Adrian Năstase. După 233 de zile petrecute efectiv în puşcărie, fostul premier condamnat la 2 ani de închisoare ar putea fi eliberat condiţionat. Decizia Judecătoriei Sector 4 nu este însă definitivă, astfel că probabil Năstase va mai aştepta 2-3 zile pentru a afla verdictul final. În sala de judecată Adrian Năstase a declarat că a respectat hotărârea instanţei prin care a fost condamnat. Procurorul DNA a cerut respingerea cererii de eliberare pe motiv că Năstase nu recunoaşte autoritatea Justiţiei care l-a condamnat şi a ridicat semne de întrebare asupra lucrării ştiinţifice redactate în penitenciar în baza căreia a beneficiat de o reducere a pedepse cu 45 de zile.

UPDATE 17:35 DNA a atacat decizia Judecătoriei Sector 4. Recursul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti în următoarele zile.

UPDATE 17:16 Judecătoria Sector 4 a aprobat cererea de eliberare condiţionată. Decizia nu este definitivă ea poate fi atacată cu recurs de către DNA. Dacă procurorii vor ataca decizia cu recurs acesta va fi judecat la Tribunalul Bucureşti.

UPDATE 12.10 Procesul lui Adrian Năstase s-a încheiat. Se aşteaptă verdictul instanţei.”

Dupa parerea mea, ar trebui sa ne referim la Adrian Nastase cu mai multa consideratie si sa ne amintim ca Guvernarea Nastase, cea din perioada 2000-2004, a fost una performanta, cea mai performanta din toata istoria postdecembrista a Romaniei. Nu doresc sa ma transform in avocatul dansului, nu e treaba mea. Dar despre ceea ce am spus vorbeste realitatea, vorbesc cifrele! Trebuie spus ca in timpul acestei guvernari s-a inregistrat cea mai mare crestere economica a Romaniei, care pana atunci fusese jalnic de slaba, a luat avant sectorul privat, deficitul bugetar a fost cel mai mic din toata perioada scursa de la Revolutie si pana acum, s-au realizat privatizari reusite, de mare anvergura, Romania a intrat in NATO. Acest trend pozitiv si benefic pentru tara a pus bazele cresterii economice ulterioare, din perioada 2004-2008, permitand cresteri economice mari. Trebuie spus ca Guvernarea Nastase a fost un punct de cotitura in istoria noastra postdecembrista. Dar daca n-ar fi fost Nastase, daca n-ar fi fost acest punct de cotitura? Atunci Romania ar fi riscat sa ramana o tara subdezvoltata si sa nu poata depasi multa vreme acest statut. Ar fi ramas probabil la un nivel economic similar cu unele dintre fostele republici sovietice, care nici acum nu reusesc sa se ridice, economic vorbind, mai mult. Din punct de vedere politic, Romania a facut atunci un pas foarte mare catre integrarea in UE si a reusit integrarea in Alianta Nord – Atlantica, inregistrandu-se cea mai semnificativa schimbare de ordin politic si militar de pana atunci. Nu doresc sa-l perii pe Adrian Nastase: acestea sunt fapte! Fapte care au fost benefice pentru Romania.

Ce auzim noi de o vreme incoace? Nimic despre aceste fapte benefice pentru tara, nimic despre meritele reale ale lui Adrian Nastase. Nimic despre schimbarile de o importanta istorica exceptionala care s-au petrecut atunci. Auzim numai si numai despre Nastase „coruptul”, „penalul”, „simbolul coruptiei”, „mafiotul”, etc, etc, doar a fost condamnat pentru a fi „dat drept exemplu”. Si atunci vin si eu cu o intrebare: cum de auzim numai despre aceste lucruri, cum de se fac referiri doar la aceste lucruri, la cat de penal e, la ce simbol al coruptiei este, si nu auzim nimic despre ce a facut bun omul asta pentru tara asta amarata? Cum de a ajuns un om, care a condus un Guvern si a avut performante reale in actul de guvernare, sa fie supus stigmatizarii publice intr-un hal fara de hal? As dori sa-mi raspunda cei care au obiceiul sa stigmatizeze la urmatoarea intrebare: daca cineva se foloseste de coruptie pentru a aboli sclavia trebuie sau nu trebuie pus la stalpul infamiei? Lincoln a platit cu viata pentru ca a reusit, prin politica pe care a dus-o, sa aboleasca sclavia. Gandindu-ma la noi, la ce se petrece pe aici, as spune ca si noi avem talentul de a ne omori conducatorii. Adrian Nastase a scapat ieftin… Iar sub guvernarile PDL nu s-a putut constata o scadere a nivelului coruptiei in Romania. S-ar putea spune ca dimpotriva! Citeam in Gandul despre prejudiciile constatate de Curtea de Conturi in perioada 2008-2012: 900 milioane de euro!! Iata ce spune Vacaroiu: „Avem multă bătaie de cap, peste 2.000-3.000 de procese în fiecare moment„. 2008-2012, da? Si atunci de ce trebuia facut din Adrian Nastase un simbol al coruptiei? Sa vedem cum stam si cu increderea in Justitie. Va propun sa cititi urmatorul articol din Adevarul, datat 25 august 2012:

Românii au mai multă încredere în presă decât în justiţie şi în politicieni

2012…? Nu e din perioada 2000-2004… Uitati-va numai unde s-a ajuns sub guvernarile PDL! Adevarul a reluat tema aceasta intr-un articol din 5 septembrie anul trecut:

IRES: Românii au încredere mai multă încredere în presă decât în justiție și în partidele politice

…in care iata ce se arata:

Mai mult de jumătate dintre români au încredere în presă, în timp ce 68% tind să nu se bazeze pe sistemul juridic român, iar dintre toate instiutțiile de presă românii au cea mai mare încredere în radio, arată un studiu IRES realizat post-referendum.

Majoritatea românilor tind să creadă informațiile primite prin intermediul presei scrise, în timp ce mediile audiovizuale se bucură de mai mare popularitate: doi dintre trei români preferând radioul ca sursă de informare. Surprinzător, Internetul și, implicit, presa online se bucură de cea mai mică încredere dintre toate mediile, respectiv 58%.

Mai bine de două treimi din populația României nu are încredere în justiție. Dintre cei sceptici în ceea ce privește sistemul juridic, 71,6% au studii superioare. Justiția nu este văzută cu ochi buni mai ales în Transilvania, Banat și Moldova.

Dintre cei intervievați de IRES, 87% nu au încredere în partidele politice, dintre aceștia 92,6% având studii superioare. Cei mai sceptici în privința partidelor sunt românii cu vârste cuprinse între 36 și 50 de ani.

Sondajul IRES a fost realizat în perioada 21-24 august, cei 1.541 de respondenți, în vârstă de 18 ani și peste, fiind intervievați telefonic. Sondajul are o marjă de eroare de +/- 2,5%.” (subl. mea)

Daca lucrurile stau asa, atunci majoritatea romanilor nu vede in condamnarea lui Adrian Nastase un act de justitie, ci o afacere politica. Este logic sa presupui asa: daca n-ai incredere in Justitie, in tot intregul, ai avea incredere ca aceasta condamnare a lui Nastase, facuta de catre Justitie, ar fi un act de justitie? N-as prea crede: un asemenea rationament n-ar fi plauzibil. Asta nu inseamna ca romanii ar considera ca Nastase nu ar putea fi criticat, ca Nastase nu ar fi gresit. Cine nu greseste? Dar omul simte ca acest „simbol al coruptiei” a fost fabricat politic si atasat, tot din motive politice, de persoana lui Adrian Nastase. Iar cei care au fabricat un astfel de simbol stiau de la bun inceput ca nu va rezolva, in mod real, nicio problema de fond, lucru care s-a si intamplat. Dimpotriva, a agravat situatia, a tulburat societatea si a contribuit la accentuarea scaderii increderii oamenilor in Justitie, cu atat mai mult cu cat membri PDL au fost implicati in afaceri de coruptie. Pentru ca adevarul este ca un partid de ingeri nu exista. Nu poate exista. Iar Boureanu avea dreptate cand spunea ca „suntem toti plini de rahat„. Nu mai vorbesc de faptul ca toata chestiunea asta cu combaterea coruptiei nu a contribuit cu nimic la cresterea nivelului de trai al populatiei. De unde se vede ca nu prin combaterea coruptiei creste nivelul de trai. De ce nu am afirma urmatoarea ipoteza: prin cresterea nivelului de trai se diminueaza coruptia? Or, nivelul de trai nu a crescut in perioada Guvernarii Boc.

Chestiunea aceasta a coruptiei a fost instrumentata politic si in acest sens a fost folosita Justitia, lucruri care au facut un mare rau tarii si au blocat dezvoltarea acesteia. Efectul a fost unul pervers: Romania a suferit mai mult din faptul ca i s-a pus aceasta eticheta de tara corupta, ce mai trebuia sa aiba si un simbol, lucruri care au generat efecte in ceea ce priveste politica dusa de Comisia Europeana fata de Romania. Nimic referitor la faptul ca ar exista si alte tari in Europa care ar avea probleme in privinta coruptiei, poate mai mari decat le are tara noastra. De unde rezulta o anumita politica preferentiala a Comisiei Europene, lucru ce nu se poate sa nu te puna pe ganduri, si mai ales faptul ca s-a legat chestiunea aceasta a coruptiei de integrarea Romaniei in Spatiul Schengen, desi Romania respecta criteriile tehnice, singurele valabile. Daca ne vom uita pe harta data de Tranparency International privind indexul perceptiei coruptiei vom observa ca tari precum Cehia sau Slovacia, cu un scor apropiat de al Romaniei, nu mai vorbesc de Italia (mai corupta decat Romania!!) sau Grecia (nu mai vorbesc de faptul ca s-au semnalat numeroase probleme la frontiera dintre Grecia si Turcia, care semana cu o sita prin care se putea ajunge in Spatiul Schengen), sunt bine mersi in Spatiul Schengen. Romania, nu. Si atunci de ce Romania trebuia sa fie o tara de ingeri? Este clar ca problema coruptiei a fost folosita drept pretext ca Romania sa nu fie primita in Spatiul Schengen si pentru asta mai trebuia creat si un simbol al coruptiei, pentru ca sa pecetluiasca inchiderea usilor, in acest scop folosindu-se de Basescu, care spera sa castige capital electoral din lupta impotriva coruptiei.

Trebuie remarcat faptul ca toata aceasta tema, deosebit de preocupanta, referitoare la coruptie, cu exacerbarea rolului Justitiei, foarte politizata caci altfel nici nu se putea, nu a facut decat rau tarii. Nu i-a adus niciun avantaj: nici pe plan extern si nici intern. Pe plan extern nu a facut altceva decat sa inrautateasca imaginea Romaniei fata de alte tari care se afla in aceeasi situatie sau poate mai dificila din punct de vedere al coruptiei, iar Comisia Europena, prin continuarea MCV-ului, inrautateste si mai mult imaginea Romaniei si blocheaza Romania intr-o stare de lucruri din care nu poate iesi in felul acesta, afectandu-i dezvoltarea. Un cerc vicios. Pe plan intern, nu s-a putut constata un regres al coruptiei, dimpotriva, dar a mai si agravat neincrederea oamenilor in Justitie, generand si reactii din partea unora impotriva integrarii in Schengen. Pe de alta parte, a inveninat esicherul nostru politic, creand blocaje, crize politice de tot felul, lucruri ce nu au contribuit la bunul mers al tarii, ceea ce s-a si putut cu usurinta constata. Romania ar trebui sa aiba grija ca daca va mai continua in felul acesta va ajunge intr-o stare de epuizare iar refacerea va fi deosebit de grea. In sprijinul acestei ipoteze vine faptul ca nu inregistram o crestere economica consistenta, ca nu reusim sa ne concentram pe adevaratele probleme cum ar fi cea a dezvoltarii, a cresterii nivelului de trai. O tara nu poate fi condusa numai cu procurori sau de procurori in vederea, chipurile, impunerii respectarii legii. Noi mergem pe o cale gresita. De fapt, gresita e putin spus. E o cale ce ne poate duce spre dezastru. Toata aceasta bulversare pe care a produs-o lupta impotriva coruptiei, care nu a dus la niciun rezultat pozitiv ci, din contra, chiar la lucruri mai nocive decat coruptia insasi, sunt semne ca asa sta treaba.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

februarie 13, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

MCV de dreapta…

Este clar ca actualul MCV exprima lupta politica intre Stanga si Dreapta politica europeana. El este un MCV de dreapta pentru ca vizeaza, in stilul neoliberalismului lui Hayek, independenta Justitiei in cadrul mai larg al restrangerii tot mai accentuate a Statului din economie. Din cate am putut constata, abordarile din MCV sunt laice, nu contin elemente de ordin religios sau referiri la o anumita morala apartinand unei (unor) anumite religii.

Gandul

Fotografia raportului pe Justiţie al CE. Care este singura instituţie lăudată de oficialii de la Bruxelles

Se arata ca:

„Statul de drept nu este pe deplin respectat, magistraţii sunt hărţuiţi din motive politice prin mass-media, politicienii cu problem de integritate şi acuzaţi de corupţie nu demisionează din funcţiile publice, sunt câteva din concluziile raportului pe Justiţiei prezentat de Comisia Europeană. România este încă monitorizată de la Bruxelles, iar următorul raport va fi emis în decembrie.

Documentul prezentat miercuri consemnează că imunitatea parlamentară ar trebui să le asigure senatorilor şi deputaţilor doar dreptul de a fi anchetaţi la fel ca orice cetăţean. Singura instituţie lăudată în raport este DNA.

CITEŞTE AICI RAPORTUL PE JUSTIŢIE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

CE solicită respectarea statului de drept şi a independenţei sistemului judiciar

Raportul oficial al Comisiei arată că din cele 11 puncte convenite cu premierul Ponta a fost respectat deplin angajamentul de a reinstaura puterile Curţii Constituţionale. Raportul subliniază că în independenţa sistemului judiciar nu este deplină. ”Deşi Constituţia şi rolul şi hotărârile Curţii Constituţionale au fost respectate, angajamentele privind independenţa sistemului judiciar şi privind răspunsul la hotărârile în materie de integritate nu au fost puse în aplicare în mod corespunzător. De asemenea, nu a fost numită încă o nouă conducere a Ministerului Public şi a DNA-ului”, se arată în raport.

”Politicienii să nu submineze credibilitatea magistraţilor”

Comisia mai arată că politicienii nu au înteles că trebuie să accepte deciziile instanţelor fără a le comenta şi fără a submina autoritatea judecatorilor. ” Din păcate, recomandarea Comisiei nu a fost pusă în aplicare pe deplin. Atacurile cu motivaţie politică la adresa sistemului judiciar nu au încetat. Un punct critic este acceptarea hotărârilor judecătoreşti: pentru aceasta este necesar ca toţi membrii clasei politice să ajungă la un consens privind abţinerea de la criticarea hotărârilor judecătoreşti, de la subminarea credibilităţii magistraţilor sau de la exercitarea de presiuni asupra acestora”, se arată în Raport

”Mijloace de informare în masă au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar”

Raportul CE are şi un paragraf dur la adresa unor instituţii media care au dus campanii agresive împotriva judecătorilor, membrilor CSM, CCR şi a reprezentanţilor ANI. Raportul arată că la Bruxelles au fost primite pl\ngeri din partea acestor instituţii prin care denunţau presiunile politice exercitate prin intermediul presei. ”Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente”, se arată în raport

Miniştri acuzaţi de corupţie trebuie să facă un pas în spate

Analiza experţilor de la Bruxelles susţine că guvernul nu şi-a îndeplinit angajamentul privind eliminearea din executiv a miniştrilor cu probleme de integritate. Comisia spune că nici miniştri cercetaţi penal sau cu dosare penale nu ar trebuii să mai fie acceptaţi în executiv. ”Persoanele aflate în funcţii de conducere trebuie să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate în materie de integritate. În plus, în cazul în care autorităţile judiciare constată că această condiţie nu este îndeplinită, nerespectarea hotarârilor judecătoreşti implică, de asemenea, o lipsă de respect faţă de statul de drept. Comisia şi-a exprimat speranţa că miniştrii vor da un exemplu în ceea ce priveşte respectarea aspectelor legate de integritate: acelaşi lucru este aşteptat şi în ceea ce priveşte acuzaţiile de corupţie”, se arată în raport.

Despre superimunitate: Parlamentarii să fie cercetaţi ca oricare cetăţean

Comisia Europeană face în raport şi o menţiune faţă de superimunitatea parlamentară pe care aleşii au dorit să şi-o aroge. CE subliniează că senatorii şi deputaţii trebuie să fie egali în faţa legii. ”Prezumţia ar trebui să fie aceea că, în cadrul normelor constituţionale instituite, organele de urmărire penală să îşi poată desfăşura activitatea în acelaşi mod ca în cazul celorlalţi cetăţeni. Claritatea şi caracterul automat al procedurilor sunt cele mai bune modalităţi de a îndepărta îndoielile anterioare conform cărora a existat un grad de subiectivitate în cadrul procedurilor parlamentare în acest domeniu”, se arată în raport.

Şeful DNA şi procurorul general trebuie să primească avizul pozitiv al CSM

În opinia experţilor de la Bruxelles, procedura de numire a şefului DNA şi a procurorului general iniţiată de ministrul Mona Pivniceru nu a inspirat încredere. CE consideră o prioritate numirea unor procurori cu experienţă şi care au dovedit profesionalism. CE mai menţionează că cei doi procurori trebuie să aibe avizul pozitiv al CSM.

DNA, lăudat din nou în raportul pe Justiţie

DNA a fost din nou lădudat pentru dosarele de mare corupţie pe care le instrumentează. Raportul arată din nou că DNA a investigat dosarele nepartizan şi că nu există nici un indiciu privind politizarea anchetelor. ”DNA a continuat să cerceteze şi să aducă în faţa instanţei cu succes dosare de corupţie. Numărul condamnărilor definitive pronunţate pe baza dosarelor instrumentate de DNA s-a dublat în 2012, în comparaţie cu anul precedent. Acestea au vizat politicieni din toate partidele importante. A existat, de asemenea, o creştere constantă a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor în dosare instrumentate de DNA privind fraude implicând fonduri ale UE”, se arată în raport

Un nou raport în decembrie 

Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray a declarat că România este în continuare sub monitorizare în cadrul MCV. Comisia urmează să emită un nou raport privind progresele în sistemul Judiciar în luna decembrie. Premierul Victor Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedinte CE pe marginea raportului MCV, întâlnire care va avea loc lunea viitoare.”

Raport dur al Comisiei Europene. Care sunt restanţele României faţă de Bruxelles

Se arata, printre altele, ca:

UPDATE 12:14 Premierul Ponta a solicitat o întâlnire cu preşedintele Barosso, au menţionat reprezentanţii CE. ”Este o bună oportunitate pentru a discuta pe marginea raportului”, a declarat Mark Gray

UPDATE 12:08 Raportul pe Justiţie spune că procedurile de riridcare a imunităţii trebuie modificate. ”Acestă procedură trebuie îmbunătăţită iar noi vom monitoriza acest aspect”, a declarat Mark Gray, purtătorul de cuvânt al CE

UPDATE 12:02 Reprezentantul CE susţine că unele din cele 11 puncte agreate în vara anului trecut au fost onorate dar nu toate şi nu în totalitate.  ”În cazul independenţei Justiţiei nu au fost luate măsurile necesare. Nu a fost numit un procuror general sau un şef al DNA”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:57 ”Mai mulţi jurnalişti şi-a exprimat îngrijorarea faţă de situaţia din România. Am avut mai multe cazuri în care judecători care au fost atacaţi, hărţuiţi prin intermediul presei. Nu doar CE a ridicat acestă problemă. Temeri similare au fost exprimate de Consiliul Europei şi a Comisiei de la Veneţia. Am primit reclamaţii de la CCR şi de la Curtea Supremă. De aceea am ridicat acestă problemă. În mai multe cazuri am văzut că au fost depăşite limitele. Sunt două chestiuni distincte: libertatea presei şi atacurile la adresa justiţiei prin media”, a declarat Mark Gray

UPDATE 11:53 Reprezentanţii CE susţin că nu există o legătură directă între raportul MCV şi accederea în spaţiul Schengen.

UPDATE 11:52 Raportul mai notează şi că rolul mass-media a fost de asemenea luat în calcul: revizuirea regulilor existente pentru a asigura protecţia instituţiilor şi a persoanelor trebuie asigurată.

UPDATE 11:50 Întrebat de ce autorităţile române nu au primit raportul MCV înaintea publicarea lui, Mark Gray a declarat că procedura nu s-a schimbat doar că CE a avut grijă ca raportul să nu fie scurs în presă înainte de prezentarea lui.

UPDATE 11:48 ”Este foarte important să subliniem că există un acord între premierul Ponta şi preşedintele Barosso dar şi un acord între premierul român şi preşedintele Băsescu care ar putea asigura o stabilitate mai mare”, a declarat Mark Gray.

UPDATE 11:43 Purtătorul de cuvânt al CE susţine că România îndeplineşte condiţiile de intrare în Schengen. ”Acesta nu este un raport pe Schenhen dar în opinia CE, România îndeplineşte condiţiile pentru a accede în Schengen”, spune Mark Gray.

UPDATE 11:30 Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene Mark Gray arată că în raport se subliniază că o parte din recomandarilşe CE din vară au fost respectate dar nu în totalitate mai ale în privinţa statului de drept şi a independenţei justiţiei.

”Comisia subliniază că trebuie să fie nominalizaţi un procuror general şi un şef al DNA care să aibe un trak record bun”, a declarat Mark Gray Raportul CE referitor la progresele justiţiei din România mai notează faptul că parlamentari găsiţi incompatibili continuă să-şi desfăşoare activitatea nejustificat, fiind necesară adoptarea unor reguli clare, obiective privind suspendarea parlamentarilor care fac obiectul unor decizii definitive de corupţie sau de incompatibilitate.

În ce priveşte procedura de selecţie a procurorilor pentru numirea în funcţiile de conducere la Ministrul Public, CE spune că trebuie să se înscrie cât mai mulţi magistraţi, procedura de alegere a procurorilor şefi să fie transparentă, fiind necesară o opinie pozitivă a Consiliului Superior al Magistratrii (CSM).

Raportul notează necesitate intrării în vigoare a codurilor de procedură civilă, penal şi de procedură penală la teremenele stabilite.

Totodată, CE afirmă că reforma constituţională din România trebuie să respecte statul de drept, separaţia puterilor în stat, independenţa şi stabilitatea sistemului judiciar şi să fie fundamentată pe un consens cât mai larg.”

Viziunea Ponta: „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”

Romania Libera

Ponta: Raportul pe Justiţie e MAI BUN decât mă aşteptam

Se arata, printre altele, ca:

„Premierul a spus că, din punctul de vedere al Guvernului, obligaţiile asumate au fost respectate. „Eu am avut faimoasele 11 puncte care erau obligaţia Guvernului şi a mea personală în relaţia cu preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Durao Barroso asumată în timpul crizei din vară, în legătură cu CCR, Monitorul Oficial, Avocatul Poporului şi care au fost îndeplinite (…) Cred că 11 din 11 este un rezultat foarte bun şi asta este trecut în raport”, a precizat şeful Guvernului.

În ce priveşte alte critici ce ar putea fi formulate de către Comisia Europeană, Ponta a afirmat că autorităţile de la Bucureşti şi le vor asuma ca atare. „Nu am să mă apuc să mă cert cu Comisia Europeană”, a spus primul-ministru. El a adăugat că prioritatea sa în justiţie este ca acest domeniu să funcţioneze conform aşteptărilor cetăţenilor. „Important este să fie românii mulţumiţi de justiţie”, a comentat primul-ministru.

Comisia Europeană prezintă, miercuri, raportul despre evoluţia Justiţiei din România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, concluziile şi tonul acestui document urmând să aibă impact asupra procesului de aderare la Spaţiul Schengen. […]

Concluziile raportului CE de miercuri vor avea urmări în procesul de intrare a României în Schengen. Olanda şi Germania sunt ţările care au blocat în ultimele luni o decizie a Consiliului JAI privind aderarea la spaţiul Schengen a României şi Bulgariei, anunţând că pentru a accepta acest lucru aşteaptă progrese în următorul raport MCV al Comisiei Europene care va fi prezentat la sfârşitul acestei luni.

Preşedintele Traian Băsescu declara, după Consiliul European din decembrie 2012, că în anexa concluziilor reuniunii a fost introdusă o solicitare adresată Consiliului JAI ca la reuniunea din 7 martie să analizeze luarea unei decizii privind intrarea României şi Bulgariei în Schengen.

Ambasadorul Germaniei, Andreas Von Mettenheim, şi cel al Franţei, Philippe Gustin, au declarat, săptămâna trecută, că, dincolo de modernizarea tehnică a controlului frontierelor, României îi trebuie pentru aderarea la Schengen progrese în reforma justiţiei şi lupta anticorupţie. Cei doi au subliniat că înţeleg argumentele părţii române privind interesul separării subiectului Schengen de MCV, însă temerile opiniilor publice din ţările Europei de Nord sunt o realitate de care trebuie ţinut cont.”

Lupta politica intre Stanga si Dreapta romaneasca in Parlamentul European

Iata ce scrie pe blog D-na Corina Cretu:

Raportul MCV

Se arata ca:

„Nu este pentru prima oară când critic conținutul Rapoartelor din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare. Nu am nimic împotriva Mecanismului, țara noastră și l-a asumat, cu bună-credință, într-un moment delicat pentru procesul de aderare. Din păcate, din motive care țin în primul rând de modul în care se face politică în România, în perioada guvernării portocalii, MCV a devenit un instrument suplimentar al luptei politice, îndreptat împotriva USL.
Asta a permis, așa cum remarca săptămâna trecută Ambasadorul Republicii Franceze la București, transformarea Mecanismului dintr-unul de Cooperare într-unul de control al deciziilor care se iau la București de instituții democratic alese. Ambasadorul exprima necesitatea revenirii la scopul inițial al mecanismului, acela de cooperare în domeniul Justiției.
Din păcate, Raportul este plin de clișeele pe care anumiți politicieni și jurnaliști, legați ombilical de fosta putere și de Traian Băsescu, le repetă cu obstinație de ani de zile. Fosta putere a admis ca MCV să fie folosit împotriva intereselor României, ca în cazul aderării la Spațiul Schengen, numai pentru a putea folosi o parte a Justiției în scopul de a-și elimina adversarii politici. Nu uită nimeni cererile unora de la Comisia Europeană privitoare la prezentarea stadiului și conținutului dosarelor care îi priveau doar pe anumiți politicieni, invariabil de la PSD sau PNL. Asta; în timp ce se criticau asa-zisele ingerințe ale politicului în actul de justiție din România.
Ceea ce surprinde neplăcut în actualul Raport este atacul celor care l-au întocmit la adresa presei românești. Este inimaginabil așa ceva, într-o democrație. Procurori, judecători, membri ai CSM sau CCR sunt persoane publice, plătite din bani publici, și orice informație care privește moralitatea lor și comportamentul în spațiul public sau deciziile pe care le iau sunt legitime.
Nu există democrație în care deciziile Justiției să nu fie criticate. Nu folosește nimănui ascunderea sub preș a erorilor sau reaua credință, neprofesionalismul unor procurori și judecători. Acestea nu sunt acte de intimidare din partea presei, ci servirea interesului public. Judecătorii și procurorii au toată protecția necesară pentru a nu se teme de nimic, dacă își fac datoria cum scrie în Constituție și în lege. Dar nici nu pot avea un statut de imunitate și impunitate atunci când greșesc, și trimit la închisoare oameni nevinovați.
Atacul la adresa libertății de exprimare în acest Raport este o veste proastă și încă o ”contribuție” la deficitul de democrație, reclamat tot mai insistent de cetățenii europeni.
Cred că Guvernul Ponta va face o analiză serioasă a concluziilor Raportului și va da răspunsurile cele mai potrivite problemelor reale ridicate în Raport, care să ducă la o corectă și transparentă funcționare a Justiției. Falsele probleme duc adesea la ocultarea celor reale, și poate că autorii Raportului vor medita și la asta.”

Si iata ce spune Dl. Cristian Preda:

Un regres semnificativ

Se arata ca:

„Din 2007 încoace, avem un raport al Comisiei Europene despre justiția din România.
România a agreat Mecanismul de Verificare și Control, pentru a avea într-o bună zi un sistem de justiție care să împartă dreptatea, nu nedreptatea.
An de an, au fost relevate aspectele pozitive apărute, chiar dacă mecanismul a fost menținut.
Anul acesta. e prima dată când avem de-a face cu un regres semnificativ.
Trei sunt motivele care mă fac să afirm asta.
În primul rând, trebuie remarcat că au fost introduse noi materii: e vorba despre amenințările publice la adresa unor persoane din Agenția Națională de integritate, Curtea Constituțională, Înalta Curte de Casație și de Justiție, CSM.
Apoi, să observăm că a fost evidențiată încălcarea drepturilor fundamentale ale persoanelor de către presă, cerându-se intervenția CNA pentru a avea reguli de conduită.
În fine, sunt notate gravele deraieri ale statului de drept din vara trecută și incapacitatea lui V. Ponta de a respecta toate cele 11 puncte convenite cu Barroso.
Obiectivul României trebuie să rămână îndeplinirea obligațiilor asumate sub MCV.
Nu cred că majoritatea actuală îl poate atinge.
Ea nu există decât cu sprijinul consistent al unor adversari redutabili ai unei justiții independente.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Hayek spunea referitor la fostul dictator al Statului Chile, Augusto Pinochet, ca „prefera un dictator liberal unei guvernari democratice care sa duca lipsa de liberalism”. Iata ce ne arata Wikipedia:

„Asked about the liberal, non-democratic rule by a Chilean interviewer, Hayek is translated from German to Spanish to English as having said, „As long term institutions, I am totally against dictatorships. But a dictatorship may be a necessary system for a transitional period. […] Personally I prefer a liberal dictator to democratic government lacking liberalism. My personal impression – and this is valid for South America – is that in Chile, for example, we will witness a transition from a dictatorial government to a liberal government.”[90][91]

Hayek, of course, had lived his early life under the mostly liberal, but mostly non-democratic, rule of the Austro-Hungarian Emperor, and Hayek had seen democracy descend into illiberal tyranny in a host of Central and Eastern European countries.

Hayek recommended liberal economic reforms similar to Chile’s for the Keynesian economy in the United Kingdom to Prime Minister Margaret Thatcher.[92]

Se pare ca si la noi Marile Puteri au incercat, prin presiuni la adresa Institutiei Prezidentiale, transformarea presedintiei lui Traian Basescu intr-o dictatura gen Pinochet, dupa ideile lui Hayek, necesara sistemului de la noi intr-o perioada de tranzitie. Se pare ca, in final, Basescu nu a prea acceptat ideea asta. Observati numai ce institutie e laudata: DNA! In schimb presa e tapul ispasitor, vinovata pentru toate, in opinia celor care au formulat actualul MCV. Pornirea dictatoriala impotriva libertatii presei se vede de la o posta!! Si nici societatea romaneasca nu a acceptat o dictatura. La noi nu s-a prins asa ceva, desi ideea, dupa cat se vede, mai e in picioare. Populatia, in marea ei majoritate, a votat USL, dorind mai multa democratie, libertate si mai putin liberalism (dictatorial).

ianuarie 30, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu

Sub luneta Wikileaks: Bucurestiul si Sofia

Foarte tare articolul din Romania Libera:

Wikileaks: UE, exasperată de reformele mimate la Sofia şi Bucureşti

ianuarie 4, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu