Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Recensamantul. Rezultate partiale

Mediafax

RECENSĂMÂNT 2011, rezultate provizorii: Populaţia a scăzut cu peste 2,6 milioane. Câţi locuitori au mai rămas în fiecare judeţ – FOTO

Se arata, printre altele, ca:

Populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, anunţate joi de Institutul Naţional de Statistică.

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia României era de 21.680.974 de locuitori.

Populaţia din statisticile curente la 1 iulie 2011 este de 21.354.396, a precizat INS.

Potrivit rezultatelor provizorii ale recensământului din 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României a fost de 19.043.000 de persoane, din care 18.384.000 au fost prezente, iar 659.000 temporar absente.

Din totalul populaţiei stabile a României, 10.054.000 persoane aveau domiciliul sau reşedinţa în municipii şi oraşe (52,8%), iar 8.989.000 persoane locuiau în comune (47,2%). […]

Potrivit Comisiei Centrale pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor 2011, rezultatele provizorii ale Recensământului Populaţiei şi Locuinţelor prezintă o primă estimare privind numărul populaţiei, al gospodăriilor populaţiei şi al fondului de locuinţe.

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandările Conferinţei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensămintelor populaţiei şi locuinţelor şi ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului privind recensământul populaţiei şi locuinţelor .

Conform acestor recomandări, populaţia stabilă a României include: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România care, la momentul recensământului, se aflau pe teritoriul ţării (persoane prezente) sau erau temporar absenţi, fiind plecaţi în străinătate pentru o perioadă mai mică de 12 luni; cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie veniţi pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne o perioadă de cel puţin 12 luni (la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar reşedinţa în România; cetăţenii români plecaţi în străinătate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale româneşti din străinătate.

Conform definiţiei internaţionale, nu au fost cuprinşi în populaţia stabilă a ţării: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România plecaţi în străinătate pentru o perioadă de cel puţin 12 luni sau cu intenţia de a rămâne în străinătate o perioadă de cel puţin 12 luni : la lucru, în căutarea unui loc de muncă, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadă îndelungată); cetăţenii străini sau fără cetăţenie veniţi în România pentru o perioadă mai mică de 12 luni (persoane temporar prezente).

În conformitate cu recomandările internaţionale, nu au făcut obiectul recensământului şi nu au fost înregistrate la recensământ următoarele categorii de populaţie: cetăţenii străini prezenţi în România în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare şi al reprezentanţelor comerciale străine în România; cetăţenii străini prezenţi ocazional în România la momentul critic al recensământului, pentru diverse scopuri: afaceri, turism etc., veniţi pentru o perioadă mai mică de 12 luni, care nu aveau domiciliul sau reşedinţa în România.

Au făcut obiectul recensământului, dar nu au putut fi înregistrate în formularele individuale şi nici în centralizatoare următoarele categorii de persoane: cetăţenii români, străini sau fără cetăţenie cu domiciliul în România, care la momentul critic al recensământului erau plecaţi cu întreaga familie în străinătate şi pentru care nu au existat alte persoane (în ţară) care să declare existenţa lor; persoane care au refuzat explicit sau tacit recenzarea, prin evitarea vizitelor personalului de recensământ (populaţie necontactată).

Prelucrarea, verificarea şi validarea datelor din tabelele centralizatoare completate de recenzori va continua şi în etapa următoare, pentru estimarea unui număr mai mare de indicatori care vor fi prezentaţi ca rezultate preliminare ale recensământului. Rezultatele preliminare ale recensământului populaţiei şi al locuinţelor din 2011 urmează, conform Programului de desfăşurare a activităţilor RPL 2011, să fie prezentate de Comisia Centrală a RPL 2011, la sfârşitul lunii mai.

Rezultatele definitive ale RPL 2011 se vor obţine în urma prelucrării informaţiilor individuale din formularele de înregistrare ale recensământului. Diseminarea acestor rezultate, în România şi către organismele internaţionale, va fi realizată, conform programului anunţat, începând cu semestrul al II-lea 2013.”

Scăderea populaţiei va afecta numărul europarlamentarilor, voturile în UE şi alocările financiare

Se arata, printre altele, ca:

Numărul de eurodeputaţi români dar şi numărul de voturi alocate României în Consiliu vor scădea în urma diminuării numărului de cetăţeni, conform recensământului, însă potrivit unor surse europene, aceste efecte vor fi simţite abia după 2014 sau 2020.

Motivul este legat de perioada de referinţă la care se raportează instituţiile europene atunci când fac aceste calcule şi care va rămâne acelaşi dinaintea publicării datelor recensământului.

Numărul de europarlamentari pentru fiecare stat este calculat potrivit unui sistem de „proporţionalitate degresivă” – aşadar ţine cont de numărul populaţiei, iar numărul de mandate alocat în acest exerciţiu legislativ fiecărui stat este prevăzut în concluziile Consiliului european din 18 octombrie 2007, adoptate la nivel de şefi de stat şi de Guvern

Conform celor stabilite, România are în prezent 33 de europarlamentari, însă ar putea pierde, potrivit surselor citate, circa 3-4 dintre aceştia. Însă modificarea numărului de eurodeputaţi nu are legătură numai cu rezultatele recensământului. În realitate, numărul de europarlamentari aferent fiecărui stat membru va fi modificat cel mai probabil cu începere de la următoarele alegeri, din 2014, ca urmare a prevederilor Tratatului de la Lisabona, dar şi ca urmare a aderării Croaţiei la UE. În paralel, o reformă a Parlamentului European, care prevede printre altele şi o schimbare a numărului de eurodeputaţi şi a sistemului de alegere a acestora este în dezbatere în PE.

Pe de altă parte, scăderea cu peste două milioane a numărului de locuitori din România va avea efecte şi asupra numărului de voturi de care dispune România în Consiliul UE dar şi asupra diferitelor alocărilor bugetare.

Însă, potrivit surselor citate, rezultatele referendumului nu vor afecta alocările pentru perspectiva financiară 2014 – 2020, aflate în prezent în curs de negociere.

În prezent, România este al şaptelea stat membru UE ca număr de voturi în Consiliu, având aproximativ 4,5% din populaţia UE.”

RECENSĂMÂNT 2011: 39% dintre români cred a fost prost organizat, jumătate nu ştiu de către cine

Se arata, printre altele, ca:

Aproximativ 40% dintre români consideră că recensământul a fost prost organizat, iar jumătate nu ştiu care este instituţia responsabilă cu organizarea lui, relevă un studiu al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES).

Potrivit unui studiului IRES privind atitudinile şi percepţiile populaţiei faţă de recensământ, ale cărui concluzii au fost remise, vineri, MEDIAFAX, 15,5 la sută dintre români au declarat că Recensământul Populaţiei şi al Locuinţelor a fost foarte prost organizat, iar 24,1 la sută destul de prost organizat.

Cu toate acestea, 57 la sută dintre români nu au ştiut să răspundă la întrebarea referitoare la instituţia care este responsabilă cu organizarea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor 2011, 15 la sută spunând că Primăria este responsabilă, iar opt la sută că Guvernul are acest lucru în sarcina sa. Astfel, potrivit documentului citat, doar 15 la sută au răspuns corect la această întrebare, spunând că Institutul Naţional de Statistică este responsabil cu organizarea recensământului.

Cu privire la utilitatea Recensământului Populaţiei şi al Locuinţelor, românii consideră că acesta este destul de util şi foarte util în proporţie de 38, respectiv 30 la sută, comparativ cu cei 26 la sută care au considerat că acesta este destul puţin util, respectiv inutil.

Conform studiului IRES, 5 la sută din ei nu au fost vizitaţi de recenzor, iar 4 la sută nu au fost acasă în momentul vizitei recenzorului, astfel încât 90 la sută din populaţia României a fost recenzată.

Potrivit documentului citat, 86 la sută dintre români şi-au completat singuri chestionarele, pentru 12 la sută dintre ei completând alt membru al familiei. Doi la sută din cei întrebaţi au răspuns că nu au răspuns personal la întrebările recensământului.

Studiul a fost realizat prin intermediul telefonului de către IRES, în perioada 31 octombrie – 1 noiembrie, pe un eşantion de 1.468 de indivizi cu vârste de peste 18 ani şi are o marjă de eroare de plus-minus 2,6 la sută.”

Gandul

Iata Chestia Zilei in viziunea lui Cristian Tudor Popescu:

CHESTIA ZILEI: Invizibilul Popescu

Dar iata ce ne mai spune Gandul:

RECENSĂMÂNTUL POPULAŢIEI, PRIMELE REZULTATE. Câţi români sunt, câţi etnici maghiari şi cât de mare este minoritatea romă

Se arata, printre altele, ca:

„Populaţia înregistrată la Recensământul Populaţiei a fost de 20.254.866, cu aproape un milion mai puţin faţă de datele din statisticile din luna iulie a anului 2011 – 21.354.396. Populaţia stabilă este de 19.042.936 în timp ce persoanele plecate pe perioadă îndelungată sunt în număr de 910.264.

Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 million de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc. În ceea ce priveşte productivitatea la nivel naţional, raportată ca PIB/locuitor, aceasta a crescut cu doar 2% prin schimbarea datelor privind populaţia, conform analizei gândul privind efectele modificării statisticii privind populaţia asupra indicatorilor economici precum datoria publică pe cap de locuitor şi PIB/locuitor.

Conform programului de desfăşurare al RPL 2011, Secretariatul Tehnic al Comisiei Centrale a RPL a centralizat la nivel naţional informaţiile generale referitoare la numărul populaţiei stabile şi fondul de locuinţe. Rezultatele provizorii obţinute se prezintă astfel:

Populaţia stabilă: 19,0 milioane (19.042.936) persoane
Gospodării: 7,1 milioane (7.086.717) gospodării
Locuinţe (inclusiv alte unităţi de locuit): 8,5 milioane locuinţe (din care: 8.450.607 locuinţe convenţionale şi 8.149 alte unităţi de locuit)
Clădiri: 5,1 milioane clădiri (5.117.940 clădiri din care: 5.103.013 clădiri cu locuinţe şi 14.927 clădiri cu spaţii colective de locuit)

Câţi români, maghiari şi romi sunt

Rezultatele provizorii ale recensământului populaţiei relevă faptul că, din totalul populaţiei stabile, 16.870 mii persoane (88,6%) s-au declarat români. Populaţia de etnie maghiară a fost la recensământ de 1.238 mii persoane, reprezentând 6,5% din populaţia stabilă a ţării, iar numărul celor care s-au declarat romi a fost de 619 mii persoane (3,2%). Între alte etnii care au înregistrat un număr de persoane de peste 20 mii se situează următoarele grupuri etnice: ucraineni (51,7 mii persoane), germani (36,9 mii), turci (28,2 mii), ruşi – lipoveni (23,9 mii) şi tătari (20,5 mii persoane).

Numărul persoanelor pentru care nu a fost înregistrată etnia (nu au dorit să o declare sau nu erau prezente) a fost de 59,2 mii persoane, reprezentând 0,3% din populaţia stabilă a ţării.

În profil teritorial, distribuţia populaţiei după etnie arată că ponderea populaţiei de etnie română este majoritară în Municipiul Bucureşti (96,6%) şi în 39 de judeţe (cu o pondere variind între 98,5% la Botoşani şi 52,6,% la Mureş), iar în 26 dintre acestea ponderea românilor este de peste 90%.

Populaţia de etnie maghiară deţine majoritatea în judeţele Harghita (84,8%) şi Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistrează şi în judeţele: Mureş (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) şi Sălaj (23,2%). În Bucureşti de entie romă s-au declarat 21.394 de persoane.

Persoanele de etnie romă reprezintă 3,2% din totalul populaţiei stabile, fiind repartizaţi relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judeţul Botoşani şi 8,8% în judeţul Mureş. Romii se întâlnesc într-o proporţie relativ mai mare, de peste 6,0% din populaţia stabilă şi în judeţele Călăraşi (8,1%), Sălaj (6,9%) şi Bihor (6,1%).”

ANALIZĂ GÂNDUL: Cu cât a crescut, „din pix”, productivitatea din România, conform datelor provizorii ale recensământului din 2011

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Off Topic – Editorialul D-lui Cristoiu

Chiar as dori sa stiu parerea unui europarlamentar din USL, dar si de la PDL, despre ceea ce a scris Dl. Ion Cristoiu in Evenimentul Zilei:

Cristoiu contra Cristoiu. Şatra moldo-valahă şi-a mutat cortul în Parlamentul European

Spicuim:

„Clădirea Parlamentului European de la Bruxelles adăposteşte uneori câte o tărăşenie menită să aducă o adiere de pitoresc într-un loc al plicticoşeniei absolute tipice unei instituţii birocratice. S-au putut vedea, astfel, în distinsa hardughie, degustări de vinuri, obiceiuri exotice în plin spectacol, expoziţii culinare.[…]

Din când în când, dau buzna în binecunoscutul edificiu reprezentanţi ai Opoziţiei din fostele republici sovietice: Belarus, Kazahstan, Kirgistan. Într-o engleză vorbită de un rus, ei se plâng – şi pe drept cuvânt – că democraţia din ţara lor e una de paradă, un soi de dictatură bolşevică, în care locul tunicii şi al izmenelor l-au luat fusta scurtă şi chiloţii şnur.

Marţi, 31 ianuarie 2012, Parlamentul European, sau, mă rog, clădirea care adăposteşte faimoasa Instituţie, a fost scena unui spectacol care le-a întrecut pe toate în pitoresc: Opoziţia dintr-o ţară membră a Uniunii Europene a venit să se plângă că e hăituită de cumplita dictatură din ţara respectivă.

Cine a avut curiozitatea să urmărească spectacolul a rămas niţel perplex, vorba lui Gelu Voican Voiculescu de odinioară: 1) Condiţia de esenţă a aderării unei ţări la Uniune o constituie îndeplinirea până la virgulă a standardelor europene în materie de democraţie.

În ianuarie 2007, România sărbătorea cu şampanie şi ţipurituri admiterea în Uniunea Europeană. După cinci ani de activitate în Uniune, încununată de numirea unui român într-unul din cele mai importante posturi de Comisar, România nu numai că nu înaintase pe calea democraţiei, cum ar fi fost de aşteptat, dar, mai mult, dăduse înapoi, ca un rac cu viteză viteză de TGV, ajungând în dictatura de tip Ceauşescu.

Dacă aşa stau lucrurile – îşi vor fi spus cei ce urmăriseră spectacolul moldovalah – membrii Consiliului, ai Comisiei, ba chiar şi ai Parlamentului European, ar trebui să-şi facă harakiri. Asta deoarece numai un astfel de gest suprem ar putea spăla ruşinea de a fi asistat nepăsători revenirea unei ţări membre a UE la neagra dictatură ceauşistă.

2) Cuvântările liderilor Opoziţiei sugerau condiţia unor inşi abia scăpaţi din închisorile româneşti graţie intervenţiei lui Amnisty International şi al ameninţării cu o Rezoluţie a Consiliului de Securitate votată şi de Rusia, ajunşi la Bruxelles pitiţi în TIR-uri frigorifice, printre hartane de viţel congelate.

Priviţi mai atent, oratorii nu prezentau nici un semn menit a trăda hăituirea: Bine hrăniţi şi bine înţoliţi la buticuri de lux pariziene, proaspăt bărbieriţi şi proaspăt parfumaţi, respirând prin toţi porii fericirea burgheză a omului care a călătorit la clasa întâi. Pentru ca bizareria să fie şi mai dihai, spectacolul era transmis în direct în România supusă dictaturii, şi alături de liderii hăituiţi se găseau liderii Puterii care-i hăituiau.

Descumpănirea străinilor, în trecere pe acolo spre bufet, a luat sfârşit, ca prin farmec, când şi-au dat seama ce limbă se vorbea la întâmplarea din clădirea Parlamentului: Era româna!

Auziseră limba asta seară de seară la televizor, când se difuzau secvenţe din Bruxelles cu ţigani ciorovăindu-se pentru o ciordeală, scuipându-se reciproc şi arătându- şi unul altuia bucile răpănoase. Concluzia a căzut imediat: Şatra moldo-valahă şi-a mutat cortul în Parlamentul European!

Politicieni şi jurnalişti ai Puterii au făcut mare caz de iarmarocul românesc din clădirea Parlamentului European. S-a vorbit de Opoziţia care a mers să se plângă pe la Înaltele Porţi, ba chiar şi de fulgerele care ar putea să cadă asupra bietei noastre ţărişoare din cerul de la Bruxelles.

Cum se întâmplă de obicei în ultimul timp, reacţia Puterii n-a făcut altceva decât să dea o mână de ajutor Opoziţiei. Cine ştie cât de cât realităţile din Parlamentul European îşi dă seama că pitorescul spectacol moldo-valah de marţi, 31 ianuarie, un soi de Căluşarii fără falus, n-a avut în Instituţia cu pricina nici măcar ecoul apei trase la WC de secretara unui europarlamentar occidental.

N-au ştiut liderii USL că manifestarea va fi perfect inutilă în planul Parlamentului European?

Fireşte că au ştiut. Cum de altfel au ştiut şi ştiu că tema dictaturii din România intră în conflict cu adevărul trăit zi de zi de alegătorul băştinaş. Stă în gena politicianului român să supraliciteze demagogic realitatea. Falnic urmaş al lui Caţavencu, politicianul român e capabil să zbiere că e sărăcie strigătoare la cer în supermarketul aglomerat şi că toate româncele sunt fecioare, în plin bordel.[…]

Şi orice om normal poate vedea că în România nu e dictatură, ba mai mult, judecând după dispreţul faţă de legi, darea cu tifla la autorităţi, e o imensă brambureală. Derapajele de la standardele europene nu sunt expresia unei voinţe, ci expresia instituţiilor noastre de parodie – de la Preşedinţie până la Judecătoria de Ocol – care n-au devenit autentic democratice, ci imitatoare balcanice ale acestor instituţii.

Liderii USL au pus la cale reality-show-ul de la Bruxelles nu pentru spectatorii străini din Parlamentul European, ci pentru telespectatorii români de acasă. Fleacul de la Bruxelles a devenit rapid pe televiziunile Coaliţiei politico-mediatice „Jos Băsescu!” un moment de rezonanţă planetară: Parlamentul european a luat în dezbatere dictatura din România!

Pentru această dramatizare a fleacului s-au folosit din plin obişnuitele trucuri ale presei de tip Trompetă: titluri de un partizanat orb, relatări cu sufletul la gură, comentarii isterice.

Totul făcut în aşa fel încât populimea din România să fie convinsă o dată în plus că regimul Băsescu e pe ducă şi pe plan extern. Întâlnim în tărăşenia de la Bruxelles un truc electoral folosit deja şi în cazul protestelor cu iz de montaj literar-artistic şi în cazul grevei parlamentare.

Am intrat într-un an electoral. USL şi-a dezvăluit deja, prin acţiunile puse la cale în ianuarie 2012, unul dintre instrumentele la care va apela din plin în acest an de bătălie. Rămâne de văzut dacă PDL şi-a dat seama de această nouă şi ingenioasă şmecherie electorală.

Judecând după felul haotic în care a reacţionat până acum, tare mă tem că PDL nu-şi dă seama nici pe lume ce trăieşte! Cum să-şi mai dea seama, în aceste condiţii, de ceea ce face Opoziţia?!”(subl.mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului editorial scris de Ion Cristoiu.

L-am auzit de multe ori pe Ion Cristoiu spunand ca e comunist, fara sa spuna in gluma lucrul asta (sau poate nu am sesizat eu). Ce parere aveti…?

februarie 4, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Stiri amalgamate dar sper ca interesante

Gandul:

Război ideologic în PSD: MAŞINUŢE ELECTRICE contra LIMUZINE. Partidul devine eco la mâna a doua

Oameni de afaceri englezi i-au spus lui Traian Băsescu că au de primit bani din partea României

De ce vrea Boc să şteargă urgent judeţele de pe hartă. Premierul le-a prezentat pedeliştilor planul de a împărţi România în VOIEVODATE sau REGIUNI. EXCLUSIV

Auziti: Voievodate!! Deci conducatorul va fi un voievod (da… conducatorul unui voievodat e un voievod).

Romania Libera, doua articole foarte tari:

CE: Corupţia afectează întreaga Uniune Europeană

Industria meditaţiilor

Daca nu ati stiut cam cat cheltuiesc, pe plan european, parintii cu meditatiile pentru odraslele lor, veti afla citind acest ultim articol. Parerea mea este ca nu strica sa aruncati o privire. Merita! 😉

iunie 7, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Interesant de citit si facut o comparatie…

Pe Wikipedia putem citi despre:

Judeţele României

si

Judeţele interbelice ale Regatului României

mai 23, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , | Un comentariu

Organizarea administrativa a tarii. Despre viziunea D-lui Basescu exprimata la TVR si altele…

Am scris si aici despre felul in care Presedintele vede problema organizarii administrative a teritoriului tarii. Traian Basescu a afirmat:

“Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze”

Trebuie facuta precizarea ca si inainte de cel de-al doilea razboi mondial organizarea administrativ teritoriala a tarii era cea cu judete, nu regiuni. La noi a existat in vremea comunismului o organziare pe regiuni, dar la care s-a renuntat ulterior. Mai mult, dupa asta, un judet mare cum era judetul Ilfov a fost fragmentat, asa incat a rezultat Sectorul Agricol Ilfov, acum judetul Ilfov, judetul Giurgiu, iar cealalta parte a judetului a fost preluata de judetele Ialomita si Calarasi (Judetul Ialomita, care era si el un judet mare, cu suprafata intainsa a fost fragmentat in judetul Ialomita si Calarasi). Despre impartirea teritoriala a teritoriului  – aici. De remarcat ca impartirea pe judete are o traditie indelungata. Iata ce ne spune Wikipedia in acest sens:

„Împărțirea României în județe este atestată documentar la 8 ianuarie1392, când domnitorul Mircea cel Bătrân printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, județul Vâlcea este primul județ atestat documentar de pe teritoriul actual al României.[20] Ultima reformă administrativ-teritorială majoră din România a avut loc în anul 1968[21] când s-a trecut de la împărțirea pe regiuni și raioane la reîmpărțirea pe județe, desființată de autoritățile comuniste după 1948.”

Deci prin traditie impartirea administrativa a Romaniei a fost pe judete, nu pe regiuni. De altfel chiar si in vremea regimului comunist s-a renuntat la abordarea regionala. Ar fi interesant, si cu ocazia asta fac o sugestie, sa citim pe Wikipedia o istorie a impratirii administrativ teritoriale la tarii noastre. Dar interesant este ca dupa renuntarea la regiuni si raioane, unele judete mari, cum era judetul Ilfov, s-au fragmentat mai mult. Este interesant de citit despre raion. Pe vremea comunismului, abordarea regionala si raionala era de inspiratie sovietica. Insa dupa cum putem citi in Wikipedia:

„De obicei, raioanele au organe de conducere cu un anumit grad de autonomie, alese prin vot popularsoviet raional (raisoviet) – cu un şef al administraţiei locale, care este uneori ales, alteori numit.” (subl.mea)

Cert este ca la noi o asemenea abordare, o asemenea impartire teritoriala, bazata pe regiuni si raioane nu a tinut, nu a mers, cum se spune in popor. Se vede foarte clar din traditii vechi de sute de ani (si poate chiar si mai mult. cine stie?…)  ca impartirea administrativ teritoriala a Romaniei este pe judete si nu altfel. Pentru ca asa e Romania. Orice incercare de a imparti altfel teritoriul a esuat, chiar si in vremuri totalitare! Si atunci intrebarea care se pune este: de ce ar avea succes o impartire teritoriala in euroregiuni? Adica o revenire la abordarea regionala, dar sub o alta forma, in haine noi, europene. Istoria si traditia indelungata a tarii noastre ma face sa fiu extrem de sceptic fata de faptul ca o astfel de impartire teritoriala, alta decat judetele, cum ar fi euroregiunile, ar putea subzista prea mult sau ca ar avea succes.

Dar declaratia Presedintelui mai contine o idee, si anume: „Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze.”. Insa ce ar garanta ca acest fel de a privi lucrurile nu va ramane in picioare si in cazul euroregiunilor? Intrebarea se pune, cred eu, pentru ca nu e deloc foarte clar ca daca se vor crea euroregiuni, felul asta de a privi lucrurile, bazat pe interese locale – „că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui „, nu va persista in continuare. De remarcat ca Basescu se refera doar la drumuri, de parca numai drumuri ar trebui sa se faca in tara asta. Eu as zice ca ar trebui cu totii sa punem mana pe o carte de drumuri, pe un manual, cine stie, poate iese de un loc de munca! Dar chiar si asa, primul lucru la care m-am gandit, ascultandu-l pe Presedinte si, apoi, citind declaratia, este: cine stabileste, in tara aceasta a noastra, prioritatile? Altminteri intotdeauna se va pune intrebarea: dar de ce drumul nu a fost facut de la est la vest, ci a fost facut de la nord la sud? De ce pe Valea Trotusului si si nu pe Valea Izei? De ce leaga localitatile A si B si nu leaga localitatile C si D? Eu stau si ma intreb: mai stabileste cineva prioritati? Caci, din ceea ce spune Basescu, dupa parerea mea, rezulta urmatorul lucru: tara nu e prost impartita din punct de vedere administrativ, e prost condusa! O conducere care nu are capacitatea de a stabili prioritati este, dupa parerea mea, o conducere proasta. Este evident faptul ca nu se pot moderniza toate drumurile din Romania deodata. Toate deodata. Pentru ca nu sunt bani pentru asta, apoi reteaua de drumuri nationale si judetene (ca sa le luam doar pe acestea) este foarte vasta (sunt zeci de mii de kilometrii. Numai drumurile nationale numara in total vreo 16.000 km!!). Si atunci trebuie stabilite prioritati, la nivel national, ca sa vedem de unde incepem. Eu nu spun ca nu ar fi bine ca toate deodata sa poata fi modernizate, dar haideti, va rog, sa fim realisti! O asemena opera, si nu e o exagerare ca spun asa, nu se poate realiza cat ai bate din palme. Corect. Dar lipsa unor prioritati clare si a unui plan de dezvoltare in acest sens nu pot sa conduca decat la „decizii extrem de greu de negociat” si la blocarea, pana la urma a investitiilor. Un asemenea lucru, atat de important pentru dezvoltarea tarii, nu se negociaza, sau se negociaza, daca doriti, intr-o mai mica masura. El se stabileste. Iar ministerul de resort, ca de aia e minister, ar trebui sa stabileasca acest plan de dezvoltare care sa fie asumat de intreaga clasa politica. Pai ori realizam ceva, ca se tot zice ca nu avem realizari, ca nu creste PIB-ul, ori stam sa negociem cand si unde nu trebuie. Dezvoltarea tarii eu cred ca trebuie realizata, nu negociata. Cu tot respectul fata de primari, dar dezvoltarea tarii asa trebuie sa se realizeze – „că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui „? In functie de interese locale, de interesele electorale ale partidului ajuns la putere, in functie de interesele firmelor de partid? Pai daca e asa, dupa o vorba a lui Victor Ponta, eu ma duc singur la spitalul de nebuni sau emigrez definitiv! Treaba cum vine? Nu vine, oare, cam asa: daca partidul X, ajuns la putere, a obtinut voturi in, sa zicem, Oltenia si Moldova, pai hai sa canalizam toata dezvoltarea pe Oltenia si Moldova, unde sunt interesele electorale ale partidului X, iar restul tarii e lasat de izbeliste! Asta ca sa dau o intrebare de exemplu, ca sa zic asa. Este clar ca asa nu merge si nu va putea sa mearga vreodata. Ci trebuie sa existe o abordare rationala, un plan de dezvoltare al tarii, asumat de intreaga clasa politica si pus in aplicare de catre Stat, adica de conducere prin stabilire de prioritati la nivel national! Ca ne tot miram ca atragem doar 2% din fondurile europene! Ne miram dar nu facem nimic, eu asta vad.

Despre managementul privat si privatizare

Se tot discuta zilele acestea despre acest subiect. Privatizarea, la noi, este privita cu teama de catre populatie, din pricina disponibilizarilor, dar si cu scepticism si cu repulsie, din pricina privatizarilor infructuoase. Evident, e vorba de societatile de stat cu pierderi, care genereaza pierderi mari, de ani de zile. Iar problema nu a fost rezolvata de ani de zile. Despre cum a fost reflectat in presa fenomenul acesta si despre logica FMI am scris aici si aici. Dupa parerea mea, o privatizarea facuta corect, nefraudulos, poate fi benefica tarii. „Gaura” datorata pierderilor e foarte mare pentru tara noastra si, din cate inteleg, dupa cum afirma si reprezentantii FMI, e o frana in dezvoltarea tarii. Cine acopera aceasta gaura? Statul, care nu are bani si se tot imprumuta de la FMI. Iar marirea datoriei externe este intr-adevar ingrijoratoare. Eu n-am sa fac glume pe seama celor de la stat, le inteleg drama: ei traiesc din banii contribuabililor si, mai cu seama, din cei ai FMI, de vreme ce veniturile la bugetul de stat sunt insuficiente, ca Boc asta ne-a bagat in cap. Care e solutia? Si, mai ales, ce inseamna la modul cat se poate de concret, o privatizare fructuoasa? Ca sa raspund la ultima intrebare… Eu stau si ma intreb cum ar fi fost uzinele Dacia daca nu ar fi venit Renault. Probabil ca ar fi devenit o ruina, precum Calanul. Eu ma gandesc cu groaza la asta. Ce ar fi devenit BRD fara Societe Generale? Ganditi-va la Bivolaru si la ce este acum aceasta mare banca, sub patronajul firmei franceze. Hai sa ne gandim cum a fost manageriata Calea Ferata de catre „geniul” combinatiilor penale Mihai Necolaiciuc, numit Director la CFR in anul 2000 de catre ministrul transporturilor de atunci, D-na Anca Boagiu, iar in Franta, ca sa dau un exemplu, se circula cu trenuri de foarte mare viteza! Noi ne tot chinuim sa facem o linie care sa permita o viteza superioara fara sa ne prea reuseasca mare lucru. Pierderile de la societatile de stat sunt o povara pentru Statul roman. Sa ne gandim la SIDEX Galati cum arata inainte de privatizare cu datorii astronomice (cifre cu atat de multe zerouri, ca nici nu le puteai citi sa vezi cat e suma), iar acum intreprinderea functioneaza, salvata de la un dezastru iminent. Si exemplele pot continua. Cum e mai bine? Pun si eu aceasta intrebare, si cred ca si-o pune fiecare, pentru nici presa, atat cea scrisa cat si cea audiovizuala, nici oamenii si partidele politice nu ne-au prea lamurit cine stie ce.  Si nici Presedintele. Vorbim deseori intr-un mod foarte nationalist, pentru ca ne iubim tara. Dar uitati-va aici cum arata SIDEX Galati inainte de privatizare, apropo de realizarile noastre:

„La momentul privatizării, compania producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, datorită căpuşării[1]. Dezcăpuşarea a adus combinatul la profit în doi ani după privatizare, fără ca proprietarul să facă investiţii semnificative[1]. Tranzacţiile bazate pe barter au fost eliminate complet, imediat după privatizare[2]. S-au creat relaţii de afaceri directe cu toţi marii consumatori de oţel din România, iar la nivel internaţional, compania a beneficiat de reţeaua grupului[2].”

Oameni buni, „producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi„!!! Iar privatizarea, care a adus un nou proprietar, altul decat Statul Roman, a dezcapusat intreprinderea si a pus-o pe profit in 2 ani, fara investitii semnificative. Statul Roman nu a fost in stare sa faca dezcapusarea, a trebuit sa vina strainul s-o faca, sa puna intreprinderea pe picioare. Pentru ca Statul Roman a promovat si a lasat sa se desfasoare in voie hotia! Si ne intrebam de ce o ducem rau. Dar e bine asa, ca a venit cineva si a salvat aceasta intreprindere, chiar daca strain, daca noi nu am fost, nu suntem in stare. Pentru ca nu suntem in stare, din cate se vede. Si atunci care e calea corecta? Dar merita, cred eu, de citit despre ArcelorMittal Galati, fostul SIDEX, aici. Deci se vede foarte clar ca atunci cand au venit investitori straini seriosi, cand s-au facut privatizari nefrauduloase, corecte, toate acestea au fost cat se poate de benefice pentru tara. S-au pus intreprinderi pe picioare, cum se spune, s-au dezcapusat. Sa ne gandim la Dacia Renault care scoate pe piata noi modele de autoturisme, care a avut un succes la care nici nu te-ai fi gandit acum, pe timp de criza. Si stateam si ma gandeam la urmatorul lucru: iata ce inseamna sa stii sa conduci o intreprindere, ce inseamna sa stii, cu adevarat, sa faci afaceri, nu hotii si sa pagubesti un Stat complice.

De ce relatii proaste cu Franta?

Poate ca unii, citind acest subtitlu, ar putea sa banuiasca faptul ca am simpatii pro-franceze. Le voi spune ca sunt un admirator al culturii franceze, recunosc.  Insa nu despre acest lucru vroiam sa vorbesc aici. Insa, apropo de intrebare:

Iata o intrebare la care, atat Presedintele cat si Ministerul de Externe, ar trebui sa raspunda. Pentru ca este destul de evident ca relatiile noastre trec printr-o perioada de declin. Pacat. Parca nu mai functioneaza comunicarea cum trebuie, parca s-au racit cam prea mult relatiile… Cred ca acestea sunt lucruri pe care oricine le poate constata cu usurinta. Parerea mea este ca acest declin, de care vorbeam mai sus, trebuie stopat. Si trebuie ca relatiile noastre cu Franta sa fie relansate. In primul rand ne leaga o traditie si o prietenie de vreo 200 de ani. Or, nu poti sa dai cu piciorul la asa ceva si cred ca si francezii isi dau seama de asta. Eu cred ca Franta este un partener stabil si serios. Se vede lucrul acesta la Dacia Renault, la BRD-Societe Generale. Romania este o tara francofona, dar lucrul asta nu prea se vede, ca sa zic asa, nu prea se simte. Dar eu cred ca trebuie spus ca noi avem nevoie de ajutorul Frantei. Atat din punct de vedere economic, dar si din punct de vedere politic. Influenta Frantei pe plan european este mare, iar blocarea, din motive politice, a aderarii Romaniei la Spatiul Schengen este un exemplu in acest sens. Dupa parerea mea, tara noastra, actualmente, nu este in situatia de a nu avea nevoie de niciun ajutor, nici politic, nici economic. Iar ajutorul unei puteri europene, precum Franta, conteaza foarte mult. Nu fructificam cum trebuie indelungata traditie a relatiilor bune cu aceasta tara si nici calitatea de a face parte din randul tarilor francofone. Se spunea, spre exemplu, ca unul din motivele blocarii de catre Franta a accesului nostru la Schengen ar fi legat de niste contracte, licitatii care au nemultumit firmele frantuzesti. Dar de ce nu am fi noi mai isteti si nu am cauta sa intensificam relatiile noastre economice cu Franta, o tara dezvoltata si serioasa? Si imi pun aceste intrebari pentru ca, iarasi, nimeni nu explica foarte clar cum sta, de fapt, problema. Pai Franta a avut un rol mare in dezvoltarea economica a Romaniei inca de pe vremea comunismului. Uzinele Dacia Pitesti fabricau autoturisme cu patent Renault si in felul acesta Romania a ajuns sa fie producatoare de automobile! De ce n-am fructifica acum mult mai mult relatiile economice cu aceata tara? De ce nu le-am dezvolta si mai mult? Pentru ca e vorba de un adevarat paradox (istoric!): pe vremea comunismului, deci in timpuri totalitare, se putea iar acum, in vremuri de libertate si democratie – si cred ca perceptia generala este aceasta – se poate, dar mult mai putin. Ceva  nu e in regula… Si acest „ceva” este, in mod cert, in detrimentul nostru. Pe de alta parte eu stau si ma intreb care din Puterile europene sprijina fara echivoc, fara nicio retinere, integrarea tarii noastre in Spatiul Schengen? Si asta in contextul in care Romania indeplineste pe deplin conditiile tehnice de aderare. Cam care ar fi raspunsul la aceasta intrebare…? Pai, cam nici una.., nu? De aceea si spun ca Romania, dupa parerea mea, are nevoie de parteneri si prieteni puternici in UE, iar Franta ar putea fi unul dintre ei. Si in favoarea acestei afirmatii sta tocmai traditia prieteniei franco-romane, o traditie indelungata, cu consecinte benefice pentru Romania si pentru modernizarea Romaniei.

„Atotputernicul”

Basescu a zis ca toata lume crede ca e „atotputernic”. Mai sa fie! Insa iata ce comentariu a facut la declaratiile Presedintelui rus Dmitri Medvedev:

„- Tratăm declaraţiile preşedintelui Medvedev cu respect.

– Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui

– Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României

Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul.

Pai Medvedev a cerut garantii juridce Romaniei??! El a cerut garantii juridice NATO sau, mai degraba, Statelor Unite ale Americii! – aici:

Preşedintele Dmitri Medvedev a avertizat miercuri că Rusia ar putea renunţa la noul tratat de dezarmare nucleară semnat cu Statele Unite, cu riscul revenirii la Războiul Rece, în lipsa unui acord între cele două ţări cu privire la scutul american antirachetă, relatează AFP.

Dacă Statele Unite continuă să îşi dezvolte proiectul de scut antirachetă în Europa de Est, în pofida protestelor Rusiei, Moscova „va trebui să ia măsuri de retorsiune, lucru pe care preferă să îl evite”, a declarat Medvedev, într-o conferinţă de presă la Skolkovo, la periferia Moscovei.
„Ar putea fi vorba, în acest caz, de posibilitatea de a dezvolta potenţialul ofensiv al capacităţilor noastre nucleare. Va fi un scenariu foarte prost, care ne va face să revenim în epoca Războiului Rece”, a avertizat el.
Dmitri Medvedev a agitat, de asemnea, ameninţarea unei abandonări a tratatului ruso-american de dezarmare nucleară START, intrat în vigoare anul acesta, în ipoteza în care sistemul de apărare antirachetă în Europa va fi desfăşurat fără consultarea Rusiei.
Preşedintele rus a făcut aceste declaraţii în prima sa mare conferinţă de presă, transmisă de televiziunile ruseşti şi organizată la Centrul de inovare Skolkovo, de la periferia Moscovei.” (subl.mea)

Sa analizam raspunsul dat de Traian Basescu. In primul rand  intre Romania si Federatia Rusa nu exista o stare de beligeranta, se poate spune ca relatiile nu sunt proaste (nu spun ca ar fi cordiale). Ele se mentin, totusi, bune. Eu nu spun ca nu am avea „dreptul sa discutam subiectul”, pentru ca dreptul de a discuta un subiect il are oricine, cred. Problema este daca trebuia sa raspunda asa. Romania este o tara membra NATO si atunci raspunsul cel mai potrivit poate ca ar fi fost unul mai de graba neutru, spre exemplu: „Se va discuta problema in cadrul Aliantei Nord Atlantice” sau: „foarte probabil se va formula un raspuns in cadrul NATO”, adica nu noi trebuia sa raspundem la problema garantiilor ca scutul antiracheta nu e indreptat impotriva Rusiei, solicitand Rusiei garantii similare, simetrice. Pentru ca problema aceasta, a garantiilor sus amintite, nu ne viza pe noi in mod direct. Daca Basescu a formulat un raspuns in numele Aliantei Nord Atlantice, sa presupunem, atunci se pune intrebarea: de unde are aceasta calitate, ca sa dea raspunsuri in numele NATO? Insa Basescu vorbeste de garantiile pe care domnul „Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României”. Eu stau si ma intreb: Rusia a formulat o astfel de pretentie Romaniei, ca sa-i acorde Romania garantii ca scutul si nicio racheta NATO ce ar putea avea sediul pe teritoriul nostru nu vor fi indreptate impotriva Rusiei? In schimb Basescu formuleaza o astfel de cerere. Poate ca are dreptate, nu zic nu. Insa acest raspuns este, cel putin asa mi se pare, in felul sau, ciudat, straniu. Era sa spun ca acest raspuns a lui Basescu este o greseala, dar el contine o idee interesanta, originala si, poate, valoroasa! Aspectul asta nu trebuie neglijat. Fara indoiala ca este in favoarea Romaniei ca sa aiba garantii din partea Rusiei ca niciun „instrument militar„, nu e indreptat impotriva Romaniei, si reciproc: este in favoarea Rusiei sa aiba un confort din partea Romaniei tot in acest sens. O viziune foarte originala. Numai ca trebuie sa avem si puterea sa asiguram acest confort Rusiei, pentru ca si Rusia sa ni-l asigure noua, indeplinindu-ne totodata obligatiile care decurg din calitatea de tara membra NATO si din Parteneriatul pe care il avem cu Statele Unite. Pe de alta parte, eu cred ca ar trebui sa fim si prudenti in relatiile cu Rusia, in special in aspectele privitoare la scut, „instrumente militare„. Romania nu are bani sa cumpere avioane de lupta performante! Este adevarat ca securitatea noastra tine in cea mai mare masura de NATO. Dar Rusia, dupa cum a zis si Basescu, este o mare putere, si inca una nucleara! De aceea prudenta este necesara, iar o Rusie mai mai mereu iritata ar fi in interesul nostru? Pe de alta parte NATO sau Statele Unite nu au formulat un raspuns la cererea Rusiei. De ce? Bine, mai e timp. Dar acest raspuns abrupt al Presedintelui nu este unul ostil Rusiei, cum s-ar putea crede la o prima vedere. Si nici n-ar trebui sa deranjeze Rusia. Pentru ca el ar putea fi o mana intinsa Rusiei de catre Romania. Daca Rusia ar zice ca este de acord cu propunerea Romaniei, formulata de Presedintele Basescu? Nu ar fi, oare, mai castigata…?

mai 22, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 2 comentarii

Basescu la TVR

Interesant de retinut principalele declaratii facute de Presedinte. Ne vine in ajutor Gandul, care a facut o scurta sinteza:

TRAIAN BĂSESCU: Toată lumea crede că EU SUNT ATOTPUTERNIC. Preşedintele îi TRANSMITE LUI MEDVEDEV: Şi noi vrem garanţii că nicio RACHETĂ RUSEASCĂ NU AJUNGE pe teritoriul României- LIVE TEXT

Despre declaratiile Presedintelui Medvedev:

„- Tratăm declaraţiile preşedintelui Medvedev cu respect.

– Eu n-aş face o dramă din această afirmaţie. România şi-a asumat nişte obligaţii, elemente ale scutului antirachetă româno-american deocamdată – şi mai târziu va deveni un scut NATO – se vor amplasa. Ne vedem de interesul nostru naţional şi tratăm cu respect poziţia oricui

– Dacă este de luat în consideraţie o declaraţie, este cea a preşedintelui Medvedev şi trebuie tratată cu condescendenţa necesară unui şef de stat, a unei mari puteri nucleare. Ceea ce nu înseamnă că vreo clipă punem sub semnul întrebării aranjamentul nostru cu Washingtonul. Ceea ce înseamnă că domnului preşedinte Medvedev, la momentul potrivit, va trebui să-i dăm confortul că aceste instrumente militare nu vizează lovituri împotriva Federaţiei Ruse şi mai ales că – n-am niciun dubiu – domnul Medvedev este gata să dea şi dânsul României garanţii că nicio rachetă care există acum pe teritoriul Federaţiei Ruse nu va atinge vreodată teritoriul României

Dânsul (Dmitri Medvedev, n.red.) doreşte garanţii juridice. Sigur că şi România se întreabă : Oare noi avem vreo garanţie juridică? Constatăm că n-avem. Avem dreptul să discutăm subiectul.” (subl.mea)

De citit si:

Băsescu vrea împărţirea României pe regiuni până în 2012. Cum ar arăta harta ţării conform proiectului UDMR

„Desfiinţarea judeţelor şi împărţirea administrativă a României pe regiuni revin în discursul lui Traian Băsescu, şeful statului anunţând că va demara discuţiile cu partidele politice, astfel încât teritoriul să fie restructurat până în anul 2012. „Ţara, aşa cum este organizată, nu poate stimula dezvoltarea. Avem decizii pe suprafeţe mult prea mici, mă refer la judeţe, şi avem decizii extrem de greu de negociat. Interesul unui judeţ ca un drum să fie de la sud la nord, iar judeţul următor vrea unul de la est, la vest, că pe acolo, pe Valea Trotuşului, sunt primarii lui. Va trebui să reorganizăm administrativ ţara pentru a permite investiţiilor să se deruleze” ,a precizat Băsescu, joi, la o întâlnire pe teme economice, subliniind că măsura este necesară în ciuda faptului că nu va fi acceptată prea uşor de populaţie. „

TRAIAN BĂSESCU: Creşterea TVA a fost una dintre MARILE ERORI politice. Pentru ce ar fi „preferat” preşedintele câteva FLUIERĂTURI în plus

„Al doilea program cu FMI este 100% un program al Guvernului cu FMI. Fondul nu este „biciul lui Dumnezeu”, nu este principala ameninţare la adresa Guvernului, a declarat Traian Băsescu, cu ocazia conferinţei „Revenirea economiei. Am ieşit din recesiune. Care-i planul pentru viitor? Când va simţi România din nou gustul creşterii?”, organizate de Ziarul Financiar în această dimineaţă.

Printre speakeri se numără Doru Dudaş, director în cadrul MFP, Florin Pogonaru – preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Radu Graţian Gheţea – preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor şi preşedintele CEC Bank, Dan Şucu – preşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România, Frank Hajdinjak – preşedintele Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), Iulian Sorescu – Associated Partner al Noerr Finance & Tax, şi Adrian Vasilescu – consilier al guvernatorului BNR.

Conferinţa este moderată de Cristian Hostiuc, directorul editorial al ZF.” (tot in articol, de citit si principalele declaratii – n.m)

mai 20, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Un comentariu