Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Neoprotectionismul

Ceea ce se intampla zilele acestea in Europa, legat de aderarea Romaniei la Spatiul Schengen, dar nu numai aceste lucruri, m-au dus cu gandul la ceea ce se numeste neoprotectionism. Acest lucru e scos in evidenta de recentele explicatii date de Ambasada Germaniei. Iata ce ne spune Gandul:

„”Aderarea integrală a României şi a Bulgariei la spaţiul Schengen rămâne un obiectiv principal al Guvernului federal. Pentru aceasta, trebuie să existe toate condiţiile tehnice, administrative şi cele care caracterizează statul de drept. Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”, se arată în comunicatul ambasadei. […]

”Dorim să reamintim: nu este vorba de libera circulaţie a cetăţenilor români, ci de întrebarea dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE. Ultimul raport MCV din ianuarie a evidenţiat progrese în domeniile statului de drept şi cel al combaterii corupţiei, dar şi deficienţe”, se meţionează în poziţia ambasadei”

Pe de alta parte, exista si un alt substrat. Economic. E vorba de prevenirea imigratiei. Iata ce ne spune un alt articol din Gandul:

Joëlle Milquet, EPP Congress Brussels 4-5 Febr...

Joëlle Milquet, EPP Congress Brussels 4-5 February 2004 (Photo credit: Wikipedia)

Belgia. Se opune aderării României la Schengen.Joëlle Milquet, vicepremier şi ministru de Interne, este preşedinta Centrului Democrat Umanist (CDH), partid afiliat Popularilor Europeni. Belgia a acuzat Franţa că se foloseşte de reforma Schengen în campania electorală din 2012, pe subiectul frontierelor care pot fi închise pentru a preveni imigraţia. Belgia se numără printre ţările care şi-au prelungit restricţiile pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până la începutul anului 2014.[…]

Franţa. Se opune aderării României la Schengen, chiar dacă nu are o poziţie publică pe acest subiect. Manuel Valls este ministru de Interne şi membru al Partidului Socialist francez, afiliat Socialiştilor Europeni. Franţa are o mare problemă cu valurile de romi care emigrează din România. În campania electorală din 2012, Franţa a susţinut închiderea frontierelor în statele Schengen, pentru a preveni migraţia ilegală. Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor. Venit în 2012 în vizită în România, Valls a declarat că expulzările romilor români din Franţa vor continua, dar că Franţa este pregătită să dezvolte programe de incluziune socială pentru ei. Schimbarea este doar de abordare, problema rămâne aceeaşi în continuare. Franţa a negociat împreună cu Germania planul de aderare în două etape al României la Schengen, în 2012. Se numără printre ţările cu restricţii la muncă pentru români.[…]

Olanda. Se opune aderării României la Schengen. Ronald Plasterk este ministru de Interne şi membru al Partidului Muncii, afiliat Socialiştilor Europeni. Olanda s-a opus de la bun început aderării României la Schengen, fiind statul care a impus corelarea aderării cu un raport pozitiv pe Justiţie în cadrul MCV, lucru fără nicio legătură legală cu Tratatul Schengen. Olanda impune restricţii pe piaţa muncii, pentru români, până în 2014.

Austria. Se opune aderării României la Schengen. Johanna Mikl-Leitner este ministru de Interne şi membră a Partidului Poporului, afiliat Popularilor Europeni. Austria are restricţii pe piaţa muncii pentru români, până în 2014.[…]

Marea Britanie. Nu se opune aderării României la Schengen, având în vedere că nu face parte din Acord. Theresa May este ministru de Interne şi membră a Partidului Conservator, afiliat la grupul Conservatorilor şi Reformiştilor din Parlamentul European. Marea Britanie impune restricţii pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, până în 2014.”

Sa le luam pe rand.

In chestiunea:  „dacă România poate asigura protecţia frontierelor externe UE, de pildă protejarea de intrarea frauduloasă a unor cetăţeni din afara UE.”. Lasand la o parte faptul ca Romania a cheltuit 1 miliard de euro cu securizarea frontierelor si  ca, asa cum bine spune D-na. Corina Cretu, toata lumea recunoaste faptul ca Romania si Bulgaria respecta criteriile tehnice:

„Romania si Bulgaria indeplinesc criteriile tehnice de aderare la Spatiul Schengen inca din 2011, dupa cum a apreciat Consiliul pentru Justitie si Afaceri Interne din 9 iunie 2011. De asemenea, Parlamentul European a dat, inca din 8 iunie 2011, aviz pozitiv aderarii celor doua state, aceasta sustinere fiind confirmata prin rezolutia adoptata la 13 octombrie 2011. Rezolutia Parlamentului European, sustinuta de toate grupurile politice, a constatat ca Romania si Bulgaria au indeplinit conditiile tehnice de aderare la Schengen, care erau singurele criterii ce trebuiau atinse. Asadar, din 2011, Parlamentul European a cerut statelor membre sa evite populismul si sa nu impiedice aderarea celor doua state. La randul sau, Comisia Europeana a recunoscut, de ani de zile, ca România a îndeplinit toate criteriile necesare. La 25 octombrie 2011, presedintele Barroso a declarat ca intrarea României în zona Schengen este o chestiune de simplă echitate, in calea careia stau doar obstacole politice.”,

viziunea din explicatiile Ambasadei Germaniei te duce cu gandul la o Europa care ar trebui sa se asemene cu un fel de cetate intarita cu ziduri si bastioane. Pentru ca sa ne protejam. Atunci stau si eu si ma intreb: cum a fost posibila tragedia de la Toulouse? Si asta fara ca Romania si Bulgaria sa faca parte din Spatiul Schengen! Romania si Bulgaria nu fac parte din Spatiul Schengen. Deci, teoretic si practic, nu au (inca) nicio obligatie, pentru ca nu sunt membre. Cu toate acestea, nu exista in acest Spatiu traficul transfrontalier de droguri? Observati ce se arata in comunicatul Ambasadei Germaniei: „Prin ridicarea controalelor la frontierele interne, un stat membru îşi asumă o mare responsabilitate în relaţia cu partenerii Schengen”. Romania si Bulgaria nu sunt in Spatiul Schengen: va rog cititi acest articol, din 2011, aparut in Presseurop:

Incontrolabila frontieră greco-turcă

Si atunci stau si ma intreb: unde ajungem cu hiperprotectionismul asta? Care se arata, iata, cat se poate de contraproductiv si nociv. Pentru ca aici nu e vorba numai de chestiuni de ordin politic ci de o conceptie bazata pe protectionism si nationalism, care se manifesta si in plan economic, care domina, la ora actuala, Europa. Cu acest lucru, trecem la punctul doi:

Restrictiile de pe piata muncii

Sa restrictionezi o piata? Atunci cum mai poate fi ea libera? Si mai vorbim, in asemenea conditii, de o Uniune Fiscala? A restrictiona o piata, fie ea si piata muncii, inseamna o atitudine indreptata impotriva pietelor libere, impotriva comertului liber. Si aici Titus Corlatean a aratat foarte bine ce inseamna aceste restrictii: „înseamnă timp pierdut, bani pierduţi, business, afaceri care sunt ţinute în loc, temporizate” (cf. articol din Romania Libera). Care sa fie ratiunea pentru un astfel de lucru daca nu conceptia europeana protectionista asupra pietelor. Si este vorba de un protectionism de stat, o politica de stat in acest sens, dusa de fiecare din tarile vest-europene. Poate ca nu de toate aceste tari, dar conceptia asta a prins foarte mult in Europa: protectionismul mascat prin diverse forme, iar substratul economic e foarte clar. De fapt, in Europa s-a ajuns sa nu se faca un comert liber, ci unul sub protectia statului. Acest aspect este si unul anticoncurential, daca pot sa ma exprim astfel. Din aceasta cauza in Romania, dupa Revolutie, s-a prabusit o intreaga industrie, construita pe vremea comunismului, pe motiv ca ar fi „un morman de fiare vechi”. Si nu ca nu ar fi putut fi salvata ci pentru ca sa nu facem cumva concurenta in plan economic Vestului, pandit la fiece pas de tot felul de crize economice. Aceasta conceptie protectionista si anticoncurentiala a determinat favoritismul, inclusiv in plan politic. Si un exemplu a fost formarea Grupului de la Visegrad, in vederea integrarii acestor tari in UE. Lucru ce s-a si concretizat: ele  au intrat mai devreme in UE si NATO, comparativ cu Romania si Bulgaria, apoi si in Spatiul Schengen. Toate acestea nu sunt altceva decat forme mascate de protectionism, care acorda statului un rol primordial. In asemenea conditii, ma intreb cum se mai poate vorbi, spre exemplu, de „mai multa Europa” sau de „Statele Unite ale Europei” sau de „renuntarea la suveranitate”. Pentru ca toate acestea mi se par doar vorbe goale intr-o Europa in care inca mai domina conceptiile protectioniste, nationaliste si etatiste ce conduc inexorabil spre favoritism. De observat cum ministrul german de Interne vorbeste in numele cetatenilor germani. Ca sa-i protejeze, nu?

Hans-Peter Friedrich

În plus, potrivit Rheinische Post, Friedrich a anunţat şi măsuri împotriva aşa-zisei imigraţii a sărăciei. Cei care vin să “încaseze beneficiile sociale şi abuzează de dreptul la liberă circulaţie” vor trebui “împiedicaţi să facă asta cu măsuri eficiente”, a spus Friedrich.

O posibilitate ar putea fi “retricţionarea dreptului de revenire pentru aceia pe care care i-am trimis înapoi”, a arătat el.” (cf. articol din Romania Libera)

De parca cei care emigreaza sunt de vina ca „incaseaza beneficiile sociale”. Asta inseamna pentru Dl. Friedrich ca „abuzează de dreptul la liberă circulaţie„. Domnule Friedrich: beneficiile sociale pe care acesti imigranti le incaseaza reprezinta drepturile lor sau nu reprezinta drepturile lor, ale acestor imigranti? Daca reprezinta drepturi, atunci cum „abuzeaza de dreptul la libera circulatie”? Daca nu reprezinta dreptul lor, atunci pentru ce li se acorda aceste „beneficii sociale”? Inseamna ca statul german fura din banul contribuabilului german, sau cum?

Hans-Peter Friedrich

Numai ca statul german, chiar daca fura din banul contribuabilului german, tot le da aceste beneficii sociale in numele conceptiei protectioniste care domina Europa: sa-i protejeze si pe ei, nu? Iar daca se incaseaza beneficii sociale, de ce, atunci, sa nu incasam cu totii aceste beneficii sociale: de ce trebuie, intr-o Europa Unita, unii sa incaseze beneficii sociale si altii sa nu incaseze beneficii sociale? Favoritismul si protectionismul despre care vorbeam mai sus. Este absurd, bineinteles. Este ca si cum, in SUA, de beneficiile sociale, acordate federal, sa beneficieze doar anumite state, nu toate statele. Doar anumiti cetateni, nu toti cetatenii. Evident, asa ceva nu se intampla din cate stiu eu. Si atunci cum mai vorbim noi de Statele Unite ale Europei? Cum e posibil in Uniunea Europeana urmatorul lucru: „Popularii lui Sarkozy au avut ca temă de campanie migraţia ilegală a românilor şi a romilor”, cand Romania face parte din UE, impreuna cu cetatenii sai, desigur? Cum e posibil sa vorbesti de migratia ilegala in UE a cetatenilor UE?

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 5, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 41 comentarii