Despre euro si Zona Euro…

Aratam in aceasta postare ce spunea nu demult marele economist american Paul Krugman: „euro este o capcana”.

Paul Krugman, Laureate of the Sveriges Riksbank Prize in Economic Sciences in Memory of Alfred Nobel 2008 at a press conference at the Royal Swedish Academy of Sciences in Stockholm (Photo credit: Wikipedia)

Dar cred ca este interesant sa vedem ce spunea despre euro si Zona Euro un alt mare economist american, Milton Friedman, intr-un interviu luat in urma cu 10 ani de catre John Hawkins:

An Interview With Milton Friedman

Acest interviu pe care il recomand a fi citit integral si in original contine multe idei interesante si utile, multe chestiuni si ar fi foarte greu sa comentez tot ce a spus Friedman intr-o singura postare. De aceea e foarte posibil sa ma refer la acest interviu si in unele articole viitoare. Dar sa trecem la subiect: euro si Zona Euro! Iata ce afirma Friedman:

English: Portrait of Milton Friedman (Photo credit: Wikipedia)

„Milton Friedman: We’re in the midst of a wonderful natural experiment. You have a really different arrangement with the euro than we’ve ever had historically. We’ve had many cases in which a number of countries have used the same currency. That’s when they’ve used gold or silver as money. But each individual country has been able to control the content of its own money. So while they were using the same commodity as currency, they were always in a position to determine what the terms of exchange were between their own currency and the other currencies.

But the euro is a very different arrangement. For the first time in history, we have essentially an independent central bank for a considerable number of distinct political entities. I, in advance, was very negative about it and have been very negative & pessimistic about it. We’ll see how the Europe plan does on the one hand and on the other, how the other countries of the world, the UK, the United States, Japan, which are linked together by flexible exchange rates, we’ll see how they do.

So we’ll have a really nice, natural experiment just as before the Soviet Union dissolved, we had a natural experiment comparing socialism and capitalism.

John Hawkins: If the euro were to replace the dollar as the medium of exchange, if everyone bought and sold their goods in euros instead of dollars, would that have an impact on the US economy?

Milton Friedman: The success of the United States will depend on how much it can produce at home, how much it can sell abroad, what it buys from abroad. It’s of less importance whether it is denominated in dollars or euros.

John Hawkins: So in the end, that is really not going to make a big difference one way or the other…

Milton Friedman: That’s not going to make a great deal of difference. What’s going to make the difference is the productivity of the different countries. But personally, as I say, I believe the Euroland is going to run into big difficulties. That’s because the different countries have different languages, limited mobility among them, and they’re effected differently by external events.

Right now for example, Ireland and Spain are doing very well, but on the other hand Germany and France are doing very poorly. The question is; “Is the same monetary policy appropriate for all of them?” Germany and France on one hand and Ireland and Spain on the other: it’s very dubious that it is. That’s why you’re having increasing difficulties within the Euroland group. As you probably know Sweden, which had not joined the European Monetary Union, voted down doing so and will keep its own currency.”

Incerc sa traduc:

„Milton Friedman: Ne aflam in mijlocul unui minunat experiment natural. Cu euro avem un acord cu adevarat diferit decat am avut vreodata pe plan istoric. Am avut mai multe cazuri cand un numar de tari au utilizat aceeasi moneda. Asta se intampla cand se utilizau drept monede aurul sau argintul. Dar fiecare tara, luata individual, avea controlul asupra masei monetare a propriei lor monede. Deci in timp ce foloseau acelasi articol drept moneda, erau intotdeauna in pozitia de a determina ce termeni de schimb sunt intre propria lor moneda si alte monede.

Dar euro este un acord (aranjament) foarte diferit. Pentru prima data in istorie, avem in mod esential o banca centrala independenta pentru un numar considerabil de entitati politice distincte. Eu, in prealabil, am fost foarte negativ si pesimist referitor la lucrul asta. Vom vedea cum va functiona planul Europei pe de o parte si, pe de alta parte, cum vor face alte tari din lume, UK, Statele Unite, Japonia, care sunt legate intre ele prin rate de schimb flexibile.

Deci avem intr-adevar un experiment natural si subtil cum am avut chiar si inainte de dizolvarea Uniunii Sovietice, un experiment natural ce compara socialismul si capitalismul.

John Hawkins: Daca euro va inlocui dolarul, ca mediu de schimb, daca fiecare (toata lumea) va cumpara si va vinde bunurile sale in euro si nu in dolari, va avea lucrul acesta un impact asupra economiei Statelor Unite?

Milton Friedman: Succesul Statelor Unite va depide de cat de mult va produce acasa, cat de mult va vinde peste hotare, ce cumpara din afara. Este mai putin importanta denominarea in dolari sau euro.

John Hawkins: Deci in final lucrul asta nu face o prea mare diferenta intr-un fel sau altul…

Milton Friedman: Nu e o asa mare afacere si nu face o mare diferenta. Ceea ce face diferenta este productivitatea diferitelor tari. Dar personal, dupa cum spun, cred ca Euroland-ul va intra in mari dificultati. Si asta pentru ca diferite tari au limbi diferite, o mobilitate limitata intre ele, si sunt influentate diferit de evenimente externe. Chiar acum (la nivelul anului 2003, n.m) , spre exemplu, Irlanda si Spania o duc foarte bine, dar pe de alta parte Germania si Franta merg foarte slab. Intrebarea este: „e aceeasi politica monetara potrivita pentru toate aceste tari?”, Germania si Franta pe de o parte, Irlanda si Spania pe de alta parte: e foarte dubios ca ar fi asa. Iata de ce se maresc dificultatile in intregul Euroland. Dupa cum stiti Suedia, care nu s-a alaturat Uniunii Monetare Europene, a votat impotriva si facand asa isi va pastra propria sa moneda.” (subl. mea)

Interesant este ca mari economisti, laureati ai Premiului Nobel pentru Economie, autoritati de marca in domeniul economic, fara indoiala, isi manifesta scepticismul fata de euro… Intrebarea pe care a pus-o Milton Friedman acum 10 ani ramane de o acuta actualitate: ” Este aceeasi politica monetara potrivita pentru toate tarile din Zona Euro?”. Si asta in conditiile existentei unei banci centrale, independenta de orice stat si de orice politica.

Inainte de euro unele tari aveau o moneda slaba, altele o moneda puternica. In interviu este un link la un articol de pe BBC despre votul de la referendumul din Suedia cand 56,1% au votat impotriva introducerii euro, 41,8% in favoarea euro. Iata ce arata, printre altele, acest articol pe care de asemenea il recomand a fi citit integral si in original:

„All of Sweden’s main political parties were campaigning in favour of euro membership, along with the business community.

However, the No camp struck a chord with voters by pointing out that Sweden had higher growth and lower unemployment than the eurozone.

It also benefited from fears that euro membership could lead to the erosion of Sweden’s generous welfare state.

Both the Yes and No sides stopped campaigning after Lindh was fatally stabbed on Wednesday, and both promised to respect the result of the vote.”

Se arata ca principalele partide politice au facut campanie in favoarea adoptarii euro, impreuna cu comunitatea oamenilor de afaceri. Insa Suedia avea o crestere economica mai mare si un somaj mai redus fata de Eurozona. De asemenea a fost si teama ca daca ar fi membri euro, lucrul asta ar putea eroda generosul welfare state suedez…

Este semnificativ ce ne spune D-na Corina Cretu in recenta postare de pe blog:

„La inceputul lui mai, Comisia Europeana a publicat revizuirea trimestriala a previziunilor economice pentru zona euro. Din cele 17 state care folosesc moneda unica, reiese ca doar patru respecta criteriile impuse prin Pactul de stabilitate – datorie sub 60% din PIB si deficit sub 3%. Iar cele patru economii sunt dintre cele mai mici in UE: Finlanda, Estonia, Luxemburg si Slovacia. Pana si Germania, exemplul tutelar in ultimii ani, indeplineste doar una din cele doua conditii: deficit aproape de zero, dar o datorie de 81% din PIB.”

Si atunci cum e? Daca lucrurile stau asa atunci e destul de clar ca Friedman a fost pe buna dreptate pesimist acum 10 ani… Nimeni nu vorbeste in mod deschis despre esecul politicii monetare a Uniunii Monetare Europene. Fostul premier, Dl. Nastase, spune ca „euroscepticismul determina, din pacate, o A PATRA CALE – cea in care fiecare tara merge pe drumul sau, indiferent de culoarea politica (pura sau in formula curcubeu) a guvernului sau”… Asta ca si cum euroscepticismul ar fi un fel de doctrina. Cred ca mai corect spus este ca ca euroscepticismul este o consecinta a faptului ca nu s-a ajuns la o politica monetara potrivita pentru toate tarile din Zona Euro. Dupa cum se vede, Pactul de stabilitate nu a putut insemna o solutie intr-o Europa destul de eterogena. Paul Krugman accentua faptul ca SUA este intr-o situatie diferita fata de tarile din Zona Euro pentru ca are o moneda proprie. Nici el nu vedea in devalorizarea dolarului vreo problema. In definitiv lucrul asta ar trebui sa ajute exporturile. Referindu-se la datoria SUA, Krugman  pune accent si pe faptul ca SUA nu poate ajunge in situatia Greciei tocmai pentru ca are moneda sa proprie si controlul asupra acesteia, spre deosebire de Grecia sau orice stat al Eurozonei care nu mai are moneda proprie si nici control asupra monedei. Bineinteles ca si in ceea ce priveste performanta economica SUA se afla la un nivel cu foarte mult superior fata de Grecia. Concluzia care s-ar trage este ca acest experiment natural, cum ar zice Friedman, destul de simplu in aparenta – cu mai multe tari care au adoptat o moneda unica si o banca centrala independenta pentru toate aceste entitati politice distincte – pare sa fie un esec… In orice caz, dificultatile si impasul la care s-a ajuns sunt evidente. Ar trebui gandit mai mult si mai profund asupra felului in care trebuie sa arate o politica monetara comuna, care sa fie potrivita pentru toate tarile din Zona Euro.

Despre Polonia…

… intr-un incendiar editorial semnat Paul Krugman pe blogul sau din The New York Times:

Poland Is Not Yet Lost

Fac precizarea de la bun inceput ca acest editorial trebuie citit integral si in original!

Iata ce se arata printre altele:

„But its leaders remain determined to give disaster a chance.

Poland is one of Europe’s relative success stories. It avoided the severe slump that afflicted much of the European periphery, then had a fairly strong recovery:

As you can see, growth has faltered more recently, largely due to fiscal austerity plus the puzzling decision to emulate the ECB and raise interest rates in 2011. Still, by European standards there’s a refreshing absence of sheer economic horror.

And a lot of that relative success clearly had to do with the fact that Poland not only kept its own currency, but allowed the zloty to float. As a result, during the years of big capital flows to the European periphery, Poland saw a currency appreciation rather than differential inflation, and it was able to correct that real exchange rate quickly when crisis struck:

So what does Poland’s leadership want to do? Why, join the euro, of course.

It really does make you want to bang your head against a wall. Think of Spain, Ireland, now Cyprus. How much more evidence do we need that the euro is a trap, which can all too easily leave countries with no good options in the face of crisis? Even if you’ve bought into the legend of Latvia, which you shouldn’t, you should be willing to acknowledge that euro membership is at best a gamble, with a potentially terrible downside.

But no; they still believe that one more cavalry charge will drive those tanks away.

Update: Aha. So those cavalry charges didn’t happen. In fact, I’m slowly reading Anthony Beevor on all this, and he tells me that the biggest problem the Poles had was lack of radios, leaving them unable to coordinate their actions.” (subl. mea)

O sa incerc sa traduc o parte. La inceput, dupa cum spune si titlul, zice ca Polonia nu e inca pierduta. Apoi adauga: ” Dar liderii ei raman determinati sa dea dezastrului o sansa„. Ce am subliniat cu rosu si mai jos:

„Deci ce vor liderii polonezi sa faca? Sa adere la euro, desigur.

Pur si simplu iti vine sa te dai cu capul de pereti. Ganditi-va la Spania, Irlanda, acum Cipru. De cate evidente mai avem nevoie ca sa intelegem ca euro este o capcana, care poate lasa foarte usor tarile fara optiuni bune in fata crizei. Chiar daca credeti in legenda Letoniei, ceea ce nu trebuie, ar trebui sa stiti ca a fi membru al Eurozonei este cel mai bun joc (de noroc), cu un teribil potential opus.

Dar nu, ei cred ca inca o sarja de cavalerie vor intoarce inapoi tancurile.

Update. Aha, deci sarja de cavalerie nu s-a intamplat. De fapt il citesc incetisor pe Anthony Beevor, despre toate acestea, si care ne spune ca cea mai mare problema pe care a avut-o Polonia a fost lipsa radiourilor (comunicatiilor prin radio), lasandu-i in situatia de a nu putea sa-si coordoneze actiunile.„(subl. mea)

Sarja de cavalerie… te duce cu gandul la evenimentele din septembrie 1939…

Este unul din cele mai grave editoriale semnate de laureatul Premiului Nobel pentru Economie, poate chiar cel mai grav dintre toate… Daca lucrurile stau asa, inseamna ca euro e un esec si, drept consecinta, Zona Euro e intr-un pericol iminent de intrare intr-o noua recesiune, cu consecinte politice care s-ar putea sa fie, la randul lor, dintre cele mai primejdioase. Trebuie sa spunem ca si Romania are ca obiectiv, intr-un viitor nu prea indepartat, aderarea la Zona Euro. Si noi la ce ne-am putea astepta? Tot la un dezastru…? Trebuie sa va spun ca citirea acestui editorial mi-a creat o stare foarte proasta… M-a intors pe dos, cum se spune. Pentru ca daca e asa cum spune Dl. Krugman atunci e ceva necinstit din partea liderilor care sutin aderarea la Zona Euro si care ne infatiseaza lucrul acesta ca pe cel mai bun care se poate intampla in Europa de Est, care a fost atatia ani sub comunism. De aceea eu intreb si as dori sa stiu: cum vad problema liderii nostri politici? Spre ce ne indreptam de fapt? Spre ce se indreapta Europa? Este clar ca in acest editorial nu e vorba numai despre Polonia. E vorba despre Europa in ansamblul ei. E vorba de cei peste 500 de milioane de oameni care traiesc pe acest continent! Este inadmisibil ca Uniunea Europeana, euro, care trebuiau sa insemne ceva bun, ceva mai bun pentru noi toti sa se transforme intr-un cosmar ingrozitor.

Dupa parerea mea, gandind la nivelul UE, daca e vorba de o problema monetara lucrurile trebuie sa se rezolve pozitiv si cred ca e posibil acest lucru. Mai mult, cred ca e posibil sa se rezolve repede problema. Sa nu ni se mai vanda gogosi privind „marea problema” a deficitului bugetar… Sa fim seriosi! Despre astfel de fleacuri discutam?? Criza asta ar fi trebuit sa te termine, aici in Europa, in maximum doi ani! Si doi ani e mult! Or, ceea ce constatam este ca in mod voit aceasta criza se prelungeste intr-un mod care nu poate fi primit, creandu-se tot felul de diversiuni, cum ar fi, spre exemplu, chestiunea emigratiei romilor. Pe mine ma deranjeaza ca aceasta elita politica si financiara de la carma UE ne iau pe noi, cei obisnuiti, drept tampiti. Modul necinstit, nedrept in care aceasta elita actioneaza trebuie taxat!

Se incearca o spargere a Uniunii Europene? Ea a fost cladita pe baze economice iar daca acestea se arata subrede e clar ca subzistenta UE este pusa in pericol. Este firesc sa te intrebi: care este scopul unor politici proaste – cele de austeritate? Uitati-va cum ni se servesc pe tava tot felul de asa zise „probleme” privind emigratia masiva a romanilor si bulgarilor in Anglia, cand, in fapt, nu prea se intampla un astfel de lucru. In schimb adevaratele probleme, grave, care macina UE, sunt trecute sub tacere. Si e cu atat mai nelinistitor cu cat aceste adevarate probleme par a fi agravate in mod voit, fara ca cineva sa recunoasca acest lucru. Adevarul este trecut sub tacere cu o buna idemanare si acoperit cu false probleme.

Mie mi se pare ca este vorba de dorinta de hegemonie a Germaniei in Europa, lucru ce a determinat reactia Angliei – organizarea unui referendum in vederea iesirii din UE. Chestiunea este ca Germaniei i se permite aceasta hegemonie pe taram economic, spre a nu recurge la o incercare de hegemonie militara. E vorba de o concesie pe care ceilalti lideri ai UE o fac Germaniei. Pe de alta parte, Germania face un joc destul de perfid, parand ca nu e atat de interesata de Europa. Insa ceea ce trebuie spus, cred eu, este ca Germania a incalcat „regulile jocului”, cum se spune, iar felul in care actioneaza, sustinand sus si tare politici de austeritate pe continent, este impotriva spiritului european. Insa Germania poate juca in felul acesta pana la un anumit punct: pana va fi confruntata cu o deflatie puternica. Ea joaca asa pentru ca inca isi mai permite: anul trecut Germania a inregistrat o mica rata de crestere economica, 0,4%, dupa alte estimari recente ea se situeaza la o,7% si chiar 0.9%, care, la nivelul sau economic, inseamna ceva. Germania merge pe ideea celebra: too big to fail. Dupa parerea mea, acest too big to fail este o idee falsa pentru ca nu conditia de a fi mare determina ca entitatea respectiva nu se va prabusi. Minime cunostiinte de statica si rezistenta materialelor ne vor dovedi ca ideea este falsa. De fapt si din punct de vedere economic s-a dovedit ca ideea e falsa. E falsa din punct de vedere conceptual. De aceea Germania merge pe o idee falsa iar riscul, ce se anunta dezastruos, este caderea brusca a Germaniei, cat ar fi ea de mare si puternica din punct de vedere economic. Daca va continua cu aceste politici Germania poate cadea brusc fara posibilitati de a se salva, desi lucrul acesta pare incredibil!! De ce spun cadere brusca? Deoarece caracterul unei asemenea prabusiri nu e cu avertizare si nu poti sa stii exact cand se va intampla (poti insa estima…). Adica e ca si cum lucrurile par a merge bine si dintr-o data sa se intample catastrofa. Din pacate, oamenii politici germani nu iau in considerare o astfel de posibilitate pentru a incerca din timp s-o evite, spre binele Germaniei si al UE. Este cu totul de neinteles aceasta miopie a liderilor germani si aceasta „veselie” de a continua politici economice gresite, care se pot arata pana la urma ca fiind in detrimentul Germaniei. Cucerirea de „noi fronturi”, economice, desigur, in Asia nu cred ca poate compensa efectul devastator al unei posibile deflatii pe plan intern. Lucrul asta nu e luat in considerare de liderii politici germani. Faptul ca aceasta criza din Zona Euro a inabusit cresterea economica a Germaniei e scos in evidenta in acest articol din The Wall Street Journal, pe care il recomand de asemenea a fi citit integral si in original:

Euro Crisis Damps German Growth

Articolul arata ca in 2012 Germania a inregistrat o crestere de 0,7%, dar asta dupa ce doi ani consecutivi a avut o crestere de 3% si de peste 3%! Aceasta incetinire arata ca performantele la export (din cauza cererii ridicate din China) ale Germaniei nu pot compensa o posibila deflatie puternica in interior si in Zona Euro. Articolul arata printre altele:

„Even if Germany begins to recover soon, last quarter’s GDP contraction sets 2013 off on weak footing. The government is cutting its 2013 economic growth forecast to 0.4% from 1% previously, a German economics ministry official told The Wall Street Journal on Tuesday. For 2014, the government is projecting GDP growth of 1.6%, the ministry official said.

Germany’s contraction suggests euro-zone GDP declined for a third straight quarter at the end of last year, and failed to expand for a fifth straight period as fiscal-austerity programs and rising unemployment likely spurred additional output declines in Spain and Italy. A report Tuesday from the European Union’s statistics office showed a euro-zone trade surplus of €11 billion ($14.7 billion) in November, which should limit the expected decline in GDP.”

Or, dupa cum bine se arata in articolul de mai sus (si aici e cercul vicios): contractia economica a Germaniei inseamna declinul PIB-ului pentru intreaga Zona Euro!! Iar programele de austeritate contribuie la lucrul asta. Asta e pericolul cel mai mare. Este ca si cum Titanicul s-a izbit de un iceberg! Consecinta a fost ca acea nava mare si frumoasa, Titanicul, s-a scufundat fara posibilitatea de a se mai putea salva. De asemenea iata ce mai spune articolul:

„”There were mixed signals from the domestic side,” Destatis President Roderich Egeler said. Household consumption increased 0.8% in 2012, while government consumption rose 1%.

But investment in 2012 contracted as companies held back spending in light of Europe’s debt crisis and an uncertain global economic outlook. „For the first time since the economic crisis of 2009, investment did not contribute to GDP growth,” Mr. Egeler said.

Investment in machinery and equipment in Germany was down 4.4% in 2012, while construction investment fell 1.1%, the data showed. In total, investment shaved 0.9 percentage point off annual growth in 2012.” (subl. mea)

Este pentru prima data de cand a inceput criza in 2009 cand investitiile nu au contribuit la cresterea PIB-ului, afirma Dl. Roderich Egeler, Presedintele Destatis. Observati consumul guvernamental care se ridica la 1% si care arata minciuna lansata de unii cum ca programele sociale sustinute cu bani de la guvern ar fi cauza problemelor.

Este ingrijorator ce se intampla si este ingrijoratoare lipsa de perspectiva in judecarea chestiunilor economice si a consecintelor acestora de care dau dovada unii lideri politici de pe continentul nostru. Spre exemplu, cei germani.

Somajul…

Iata ce ne arata Gandul:

The Economist: Singura cifră care contează pentru ieşirea din criză

Se arata ca:

„Veştile privind criza datoriilor suverane din zona euro au fost optimiste în ultima perioadă, în special cele referitoare la negocierile dintre liderii europeni şi autorităţile din Grecia, notează publicaţia The Economist într-un editorial. Cu toate acestea, cea mai mare ameninţare la adresa redresării economiei europene rămâne şomajul, scriu jurnaliştii străini.

„Grecia pare a fi echipată tehnic pentru a rămâne în zona euro. Chiar şi aşa, statul elen este în recesiune de cinci ani, iar perspectiva unei creşteri economice solide nu este foarte posibilă până, cel devreme, în 2014. Rata şomajului a trecut de 25% conform celor mai recente date, iar şomajul în rândul tinerilor este de 57%. Posibilitatea tehnică de a rămâne în zona euro nu va conta dacă amărăciunea, furia şi frustrarea la adresa economiei îi va determina pe greci să aleagă un guvern care să scoată statul din uniunea monetară”, notează sursa citată.

Dacă se va ajunge la acest scenariu, riscul de contagiune va ameninţa integritatea zonei euro. Grecia nu este însă singurul stat care poate crea un efect de domino, susţin jurnaliştii străini.

Şomajul este ridicat şi în alte state din zona euro. Unu din patru spanioli nu are loc de muncă, iar în Italia şomajul în rândul tinerilor a crescut cu şase puncte procentuale în ultimul an.

„Este suficient ca un singur guvern să decidă că este de ajuns. Cu cât vor exista mai multe state în care o majoritate a forţei de muncă este angajată pe posturi pentru care este supracalificată, cu atât mai probabile devin astfel de decizii”, notează sursa.”(subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Spuneam si eu despre somaj aici…

Recomand de asemenea a fi citit, integral si in original, si acest articol aparut in Gallup:

Jobs Outlook Dismal Across EU

Se arata, printre altele, ca:

„The poor jobs outlook comes in the context of some of the highest unemployment levels ever seen in the EU. According to Eurostat, the EU’s statistical agency, unemployment levels increased slightly in September, up from already record levels in August. Spain (25.8%), Greece (25.1%), and Latvia (15.9%) had the highest unemployment levels in the EU, followed by Portugal (15.7%), Ireland (15.1%), and Slovakia (13.9%), as reported by Eurostat. In most countries, unemployment rates have not improved since 2011.

Germany is the only country where people are more likely to say it is a good time (46%) rather than a bad time (43%) to find a job, and even they are divided. In Sweden and Austria, where approximately one in three say it is a good time to find a job, residents are also more optimistic than other Europeans. In all other EU countries, however, fewer than one in four say it is a good time to find a job. In comparison, 28% in the U.S. and 43% in Canada say it is a good time to find jobs.

Additionally, the jobs outlook across the EU has gotten significantly worse since 2011: The percentage of those who think it is a good time to find a job has decreased in many countries. The greatest statistically significant decreases occurred in Finland, the Netherlands, Luxembourg, Belgium, Sweden, France, Austria, Denmark, Hungary, the Czech Republic, and the United Kingdom, many of the countries that had relatively better outlooks in 2011.

There were, however, slight improvements in Latvia and Estonia from 2011, but the percentages of those who think it is a good time to find a job remains below 20% in both of these countries.[…]

Few in Greece, Romania, Italy Hold Full-Time Jobs for an Employer

Despite the growing pessimism, Gallup’s Payroll to Population measure – which estimates the percentage of the total population that is employed full time for an employer – has remained relatively stable in most countries in 2012. However, many countries where the jobs outlook is grim – Greece, Romania, Italy, Belgium, Spain, and Ireland – have the lowest percentage of full-time employees for an employer per total population in the EU. In each of these countries, less than 30% of the adult population is employed full time for an employer.

Sweden is the only country in the EU where the majority of the population is employed full time for an employer (52%). In comparison, 45% of the adult population in the U.S. is employed full time for an employer – similar to the rates in the top five EU countries.”

Articole care dau de gandit…

O problema…

Cand spuneam aici pe blog ca sunt sceptic in privinta eficacitatii Planului franco-german de salvare a Zonei Euro poate ca multi nu m-au luat in seama… Dar iata ca deja a aparut o problema sau, poate mai bine zis, PROBLEMA!!

Gandul:

Noul plan de salvare al zonei euro are O PROBLEMĂ: „statele mici” nu vor să dea 50 de miliarde de euro Fondului Monetar pentru a SALVA moneda unică europeană

Iata ce arata articolul:

„Potrivit acordului convenit de liderii europeni în cadrul celui mai recent summit de la Bruxelles, Mecanismul European pentru Stabilitate (MES) ar urma să reunească resursele tuturor fondurilor de întrajutorare existente în prezent. Mai mult, el ar urma să fie mărit cu 200 de miliarde de euro, 150 de miliarde de la statele din blocul euro şi 50 de miliarde de la statele din afara zonei euro, cu excepţia statelor care au în derulare în acest moment un acord cu Fondul, după cum au explicat oficialii europeni. Astfel, România, Ungaria şi Letonia nu vor contribui. Mai mult, nici statele din blocul euro care au primit pachete de salvare financiară de la FMI şi CE, precum Grecia, Irlanda şi Potugalia, nu se află pe lista contribuitorilor la Fond.

Banii ar trebui să ajungă la MES via FMI, însă statele non-euro care beneficiază în prezent de împrumuturi de la FMI nu vor contribui la sporirea arsenalului financiar al MES, mecanism care va deservi doar statele din zona euro. Printre statele care nu acorduri în derulare cu FMI se numără şi Cehia sau Bulgaria, dar şi Suedia, Polonia, Marea Britanie şi Danemarca.

Contribuţia Cehiei către FMI ar reprezenta un sfert din rezervele valutare ale statului

Guvernatorul Cehiei s-a arătat îngrijorat în legătură cu contribuţia pe care statul ceh ar trebui să o achite la Fondul Monetar Internaţional, deoarece aceasta ar pune în pericol rezervele valutare naţionale, relatează Mediafax.

Contribuţia Cehiei, de circa 3,5 miliarde de euro reprezintă aproape un sfert din rezervele valutare ale statului. Având în vedere faptul că statul nu face parte din blocul euro şi deci nu poate apela la lichidităţile acordate de Banca Centrală Europeană (BCE), Cehia s-ar expune unor riscuri suplimentare, „într-o eră de schimbare dramatică a fluxurilor comerciale”, a arătat Miroslav Singer, guvernatorul băncii centrale din Cehia, într-un articol publicat marţi de cotidianul Hospodarske Noviny.

„Astfel, există o probabilitate tot mai ridicată ca economia noastră, dependentă în foarte mare măsură de comerţul extern, să beneficieze semnificativ de pe urma rezervelor valutare”, a mai scris Miroslav Singer.

Bulgaria nu este de acord să „finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate”

Bulgaria a refuzat la rândul său să „finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate”, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul bulgar de Finanţe, în urma teleconferinţei de luni când miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au dezbătut o formă preliminară a acordului interministerial.

Bulgaria va susţine propunerile liderilor blocului euro privind disciplina fiscal-bugetară şi sprijină iniţiativa schimbării procedurii de vot care să permită pe viitor luarea unei decizii cu o majoritate de 85% din voturi, în situaţii excepţionale, precum cele în care se hotărăşte acordarea de sprijin financiar unui stat aflat în dificultate. Cu toate acestea, Bulgaria nu a participat la înfiinţarea Mecanismului European pentru Stabilitate „şi nu are niciun angajament financiar faţă de acesta”, se mai arată în comunicatul transmis luni.

În 2007, Bulgaria şi-a achitat toate împrumuturile la FMI, prin urmare „nu mai are niciun angajament faţă de această instituţie şi nici un intenţionează să-şi asume unul pe viitor”, se mai precizează în comunicat.

Potrivit acordului convenit de liderii europeni în cadrul celui mai recent summit de la Bruxelles, Mecanismul European pentru Stabilitate (MES) ar urma să reunească resursele tuturor fondurilor de întrajutorare existente în prezent. Mai mult, el ar urma să fie mărit cu 200 de miliarde de euro, 150 de miliarde de la statele din blocul euro şi 50 de miliarde de la statele din afara zonei euro, cu excepţia statelor care au în derulare în acest moment un acord cu Fondul, după cum au explicat oficialii europeni. Astfel, România, Ungaria şi Letonia nu vor contribui. Mai mult, nici statele din blocul euro care au primit pachete de salvare financiară de la FMI şi CE, precum Grecia, Irlanda şi Potugalia, nu se află pe lista contribuitorilor la Fond.

Banii ar trebui să ajungă la MES via FMI, însă statele non-euro care beneficiază în prezent de împrumuturi de la FMI nu vor contribui la sporirea arsenalului financiar al MES, mecanism care va deservi doar statele din zona euro. Printre statele care nu acorduri în derulare cu FMI se numără şi Cehia sau Bulgaria, dar şi Suedia, Polonia, Marea Britanie şi Danemarca.

Contribuţia Cehiei către FMI ar reprezenta un sfert din rezervele valutare ale statului

Guvernatorul Cehiei s-a arătat îngrijorat în legătură cu contribuţia pe care statul ceh ar trebui să o achite la Fondul Monetar Internaţional, deoarece aceasta ar pune în pericol rezervele valutare naţionale, relatează Mediafax.

Contribuţia Cehiei, de circa 3,5 miliarde de euro reprezintă aproape un sfert din rezervele valutare ale statului. Având în vedere faptul că statul nu face parte din blocul euro şi deci nu poate apela la lichidităţile acordate de Banca Centrală Europeană (BCE), Cehia s-ar expune unor riscuri suplimentare, „într-o eră de schimbare dramatică a fluxurilor comerciale”, a arătat Miroslav Singer, guvernatorul băncii centrale din Cehia, într-un articol publicat marţi de cotidianul Hospodarske Noviny.

„Astfel, există o probabilitate tot mai ridicată ca economia noastră, dependentă în foarte mare măsură de comerţul extern, să beneficieze semnificativ de pe urma rezervelor valutare”, a mai scris Miroslav Singer.

Bulgaria nu este de acord să „finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate”

Bulgaria a refuzat la rândul său să „finanţeze programe care sprijină statele indisciplinate”, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul bulgar de Finanţe, în urma teleconferinţei de luni când miniştrii de Finanţe ai statelor din zona euro au dezbătut o formă preliminară a acordului interministerial.

Bulgaria va susţine propunerile liderilor blocului euro privind disciplina fiscal-bugetară şi sprijină iniţiativa schimbării procedurii de vot care să permită pe viitor luarea unei decizii cu o majoritate de 85% din voturi, în situaţii excepţionale, precum cele în care se hotărăşte acordarea de sprijin financiar unui stat aflat în dificultate. Cu toate acestea, Bulgaria nu a participat la înfiinţarea Mecanismului European pentru Stabilitate „şi nu are niciun angajament financiar faţă de acesta”, se mai arată în comunicatul transmis luni.

În 2007, Bulgaria şi-a achitat toate împrumuturile la FMI, prin urmare „nu mai are niciun angajament faţă de această instituţie şi nici un intenţionează să-şi asume unul pe viitor”, se mai precizează în comunicat.”

Dupa cat se pare am fost destul de inspirat in pronostic…

Unii se aratau foarte optimisti…

Off Topic

Gandul:

ANALIZĂ REUTERS. PUTEREA din spatele „TRONULUI” din Coreea de Nord. Cine sunt cei trei grei care vor asigura dictatura tânărului Kim

De citit si…

Mediafax:

Orban: Există o mare frustrare în legătură cu atitudinea Olandei faţă de Schengen

Scandal la şedinţa Parlamentului dedicată Revoluţiei: Ion Iliescu, numit „criminal”. PSD a părăsit sala