Despre persecutarea populatiei romanesti din Ucraina…

Exprima o mentalitate invechita din partea autoritatilor si decidentilor politici din Ucraina. Este o mentalitate pe care o intalnim si in Serbia. Probabil ca exprima si o teama pentru ca Ucraina s-ar putea dezmembra. Secesionismul din estul tarii, alimentat de Rusia si incurajat de invazia Rusiei in Crimeea, soldata cu ocuparea acesteia, alimenteaza astfel de tendinte si in vestul tarii.

Trebuie spus ca Ucraina s-a format si pe teritoriile care au apartinut altor state: Romania, Polonia, Slovacia si chiar Rusia dupa Cel de Al Doilea Razboi Mondial. Dupa care a contribuit joaca iresponsabila cu creionul pe harta a autoritatilor sovietice care, de pilda, au dat Crimeea Ucrainei.

Un alt aspect important care trebuie subliniat este ca, in Ucraina, Vestul e mai sarac decat Estul tarii, unde rusii au masat industrie si sunt interesele unor mari oligarhi. Practic, saracia este atat de mare in Ucraina incat unui roman din Ucraina ar putea sa i se para un judet sarac al tarii precum, sa zicem, Botosaniul ca fiind chiar „o gura de rai”!! Teritoriile externe limitrofe celor in care traiesc romanii, polonezii, slovacii, ungurii din Ucraina au un PIB si un nivel de trai mult mai mare. Ucraina este intr-o situatie economica deplorabila. Lucrul acesta intareste ideea secesiunii, posibila intr-un viitor nu prea indepartat. Evident, un alt factor ce ar putea fi important este Centenarul Marii Uniri de la anul.

Sa ne gandim bine: Ucraina are o populatie estimata in 2016 la peste 42 de milioane de locuitori – recensamantul din 2001 a dat peste 48 de milioane. Iar PIB-ul pe cap de locuitor este de doar $2194 ($8305 per capita luat la paritatea puterii de cumparare) ceea ce arata cu prisosinta ca Ucraina e o tara foarte saraca, expusa riscului dezmembrarii. In general vorbind, o tara instabila ce ar putea crea probleme…

Acestea sunt conditiile in care Parlamantul de la Kiev a votat scoaterea invatamantului in limba materna pentru populatia romaneasca din Ucraina – in jur de 800.000 de oameni din cate am inteles – in afara legii. In conditiile in care Romania ofera celor 51.000 de ucraineni traitori in Romania invatamant in limba materna, la toate gradele (asa am inteles). Gestul este inamical si, de-a lungul timpului, nu e singurul. Va amintiti, desigur Canalul Bistroe, de diferendul solutionat in favoarea Romaniei privind platforma continentala a Marii Negre. Inteleg ca, in noul context rezultat dupa anexarea Crimeii de catre Rusia, Romania ofera sprijin in materie de securitate cibernetica si intelligence Ucrainei. Lasand la o parte faptul ca s-ar putea deteriora niste relatii ce ar putea fi bune, eu cred ca Ucraina trebuie sa se hotarasca pe ce cale merge si cum vrea sa functioneze. Daca doreste un parcurs pro vestic si face reforme in acest sens sau unul pro Kremlin care ar destabiliza-o si mai mult.

Parerea mea este ca decisiv pentru stabilitatea Ucrainei este continuarea reformelor de apropiere de Uniunea Europeana. Iar acest lucru inseamna, printre altele, exact contrariul a ceea ce a fost votat in Parlamentul de la Kiev. Ucraina ar trebui sa se gandeasca unde au condus nationalismele si incalcarile repetate ale drepturilor omului in Iugoslavia: spre o destabilizare totala. Daca Iugoslavia ar fi urmat reteta UE si nu pe cea a Kremlinului, ar fi ramas si astazi.

Autoritatile romane trebuie sa fie mult mai active in apararea drepturilor si liberatilor populatiei romanesti care traieste in afara granitelor tarii. Avem o diaspora mare, lucru ce se constituie intr-un avantaj major avand in vedere sumele trimise in tara de cei care lucreaza in strainatate. Insa in randul acestei diaspore intra si romanii din Valea Timocului, si romanii care traiesc in Ucraina, nu mai vorbesc despre Republica Moldova! Statul roman si partidele noastre politice trebuie sa inteleaga ca diaspora este un tezaur al Romaniei si din aceasta cauza trebuie respectat cum se cuvine si trebuie sa i se acorde importanta cuvenita. Romania, intr-adevar, face prea putin in materie de politica externa, focusandu-se pe realizarea unor obiective punctuale. E bine, dar, totusi, e prea putin si trebuie alocate mai multe fonduri, inclusiv pentru formare profesionala, pentru intarirea ambasadelor noastre si pentru a spori activitatea in domeniul politicii externe. Si trebuie si mai mult curaj.

Fara indoiala ca situatia creata in Ucraina prin aceasta lege, neconstitutionala din cate am inteles, nu poate fi lasata in aer de catre Bucuresti. Evident ca trebuie actionat si trebuie aratat si protestat ca Ucraina nu respecta drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Si nici nu cauta sa se adapteze unei situatii noi, de dupa indepartarea printr-o adevarata Revoluie a Presedintelui Ianukovici, omul personal al lui Valdimir Putin, de la Putere.

Din ciclul: „Ana are mere”

Sa vedem ce se mai intampla si pe la Evaluarea Nationala. Iata un articol din Romania Libera in acest sens:

Cum arată SUBIECTELE și BAREMUL la MATEMATICĂ la Evaluarea Națională. Subiecte mai dificile decât în ultimii ani

„EVALUARE NATIONALA 2017. Absolvenții clasei a VIII-a au susținut, miercuri, proba scrisă la Matematică, în cadrul Evaluării Naționale, după ce luni au susținut proba la Limba Română. 

La prima vedere, specialiștii cred că gradul de dificultate este peste medie. Mare atenție a trebuit acordată la subiectul III, punctele b și c .

Consultați subiectele atașate articolului. 

România liberă va reveni în curând cu o analiză amănunțită în curând.

Subiectele pot fi citite și pe siteul http://mate.info.ro

EVALUARE NAȚIONALĂ 2017. La primul subiect, elevii au avut de rezolvat șase exerciții, printre care: să noteze intersecția a două mulțimi, să facă un calcul in care să respecte ordinea operațiilor, să afle latura unui pătrat, lungimea muchiei unei piramide. La al doilea subiect, elevii au avut de desenat un cub, să facă un exercițiu cu radicali, respectând ordinea operațiilor, să rezolve o funcție și o expresie. La al treilea subiect, elevii au avut de rezolvat două probleme geometrice, cu un dreptunghi și un cilindru.

Potrivit datelor centralizate de Ministerul Educaţiei Naţionale, la Evaluarea Naţională din acest an s-au înscris 144.890 de candidaţi, dintre care 144.740 din seria curentă şi 150 din seria anterioară, iar examenul este organizat în 4.164 de centre.

Joi, elevii aparţinând minorităţilor naţionale care au urmat cursurile gimnaziale în limba maternă vor susţine proba scrisă la Limba şi literatura maternă.

Afişarea primelor rezultate este programată pentru 26 iunie, până la ora 16.00, iar contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, până la ora 20:00. Rezultatele finale vor fi comunicate în 30 iunie, în centrele de examen şi pe evaluare.edu.ro.

Una dintre noutăţile acestui examen este că ponderea mediei de la Evaluarea Naţională creşte de la 75% la 80%, iar notele de la clasă vor reprezenta doar 20%, în loc de 25% din media de admitere în clasa a IX-a, aşa cum era până acum.

De asemenea, o altă noutate este că s-a modificat şi un aspect de notare la examenele naţionale, mai exact a fost îndepărtată prevederea din metodologia de desfăşurare a examenului de Evaluarea Naţională şi a Bacalaureatului care spunea că trebuie sa existe o diferenţă de 0,5 puncte între nota iniţială şi cea finală, de după contestatie, pentru ca nota să fie modificată. Acum, nu va mai fi luat în calcul niciun barem pentru modificarea notei, nota finală fiind cea după contestaţie. La depunerea contestaţiei, elevii vor da o declaraţie scrisă în care îşi vor asuma că în urma recorectării lucrării nota iniţială poată să scadă.

Ministerul Educaţiei Naţionale a anunţat că a pus la dispoziţia celor implicaţi în acest examen, începând de luni, linia TELVERDE 0800801100, numărul de telefon putând fi apelat gratuit. Numărul 0800801100 va fi disponibil zilnic, pe toată durata desfăşurării examenului, între orele 8:00 -16:00 (luni-joi) şi 8:00-14:00 (vineri), precizează Ministerul Educaţiei.”

Subiectele impreuna cu baremul de evaluare si notare le puteti gasi aici – e de pe saitul indicat de Romania Libera.

„La prima vedere, specialiștii cred că gradul de dificultate este peste medie” – daca acestea sunt intr-adevar subiectele, scuzati-ma dar eu ma ingrozesc de cum arata „media” asta a elevilor nostri de clasa a VIII-a.

Eu sunt de parere ca la un examen trebuie sa se dea chestiuni de examen. Nu pledez pentru subiecte foarte grele, pe care nici profesorii nu stiu sa le faca. Dar in Romania a existat si asa ceva. Cei de clasa a VIII-a, evident, n-au cum sa stie lucrul asta… Nu spun, deci, ca subiectele trebuie sa fie foarte grele, cumplit de grele, ci chestiuni de examen, adica subiecte a caror dificultate sa-i poata departaja in mod obiectiv pe elevi si sa le testeze in mod real cunostintele, dar sa-i mai faca si sa invete.

Privind aceste probleme de acum stau si ma intreb daca elevii nostri de azi pot sa le rezolve pe cele care se dadeau odinioara… Poate e bine ca generatia actuala sa stie ca au fost vremuri in tara asta cand la un examen erau chestiuni cu un grad de dificultate care te obliga sa te chinui ca sa le rezolvi… Trebuia sa muncesti serios ca sa poti lua un examen.

Poate am eu un fel deformat de a vedea lucrurile, dar stau si ma intreb ce sunt astfel de subiecte de examen, catalogate pompos ca ar fi „peste medie”, dar care, de fapt, sunt atat de usoare incat nu gresesti daca spui ca sunt din ciclul „Ana are mere”. Nu vreau sa jignesc pe nimeni, dar ma intreb: e generatia actuala mai proasta decat generatiile trecute? Daca gradul de dificultate e peste medie, atunci felul in care arata „media” mi se pare ingrijorator.

Problema e: ce fel de oameni formam noi? Iar daca la aceste evaluari trebuie sa treaca toata lumea si pentru asta se dau subiecte extrem de usoare, stau si ma intreb cum mai e stimulat un elev sa invete, sa-si dea silinta sa invete, sa depuna seriozitate si sarguinta in studiu.

Acesti elevi reprezinta generatia de maine a tarii. Felul in care arata „media” acestei generatii lasa mult de dorit, intrucat se situeaza la un nivel extrem de scazut. Acesti copii, cand vor fi mari, vor trebui sa duca tara inainte. Or, cu o generatie care „se chinuie” sa deseneze un cub nu prea vad cum se va intampla lucrul asta. Stau si ma intreb, de pilda, ce oameni politici vom avea, daca nivelul evaluarii pregatirii e derizoriu.

Nu se poate sa nu te intrebi ce se urmareste prin asta, pentru ca astfel de subiecte nu pot fi considerate niciunde in lume, poate doar intr-o tara subdezvoltata, chestiuni de examen. Eu pot sa va spun ca Romania nu este si nici nu a fost asa. Este cel putin ciudat ca ministerul Educatiei face intense eforturi sa scoata o generatie slab pregatita, lucru care, pana la urma, va afecta economic tara intr-un viitor nu prea indepartat si va influenta negativ viata romanilor. Nu prea inteleg: vrem sa scoatem o generatie de baby-sitter, disc-jockey, cam de asta ar trebui sa se ocupe romanii, astfel de slujbe ar trebui sa aiba? Sa fie hamali prin Occident? Ca roboti industriali sau alte star-trek-uri de unde?

Ma intrebam mai sus ce fel de oameni formam. Matematica are darul de a forma si educa omul, de a-i dezvolta gandirea logica, simtul proportiilor, de a-i mari orizontul de gandire. Il face pe om serios, sa trateze serios si logic o problema. Din antichitate si pana acum, matematica a fost motorul dezvoltarii societatii. Formarea unui om modern are la baza cultivarea dezvoltarii gandirii sale, a capacitatii de a gandi logic si sanatos. Invatamantul romanesc a pus un mare pret pe acest lucruri si drept marturie sta Gazeta Matematica aparuta pentru prima data in 1895. Dar cel mai interesant e ce valori au stat, atunci, la baza ei: „entuziasm, armonie, sacrificii continue, muncă dezinteresată„!!!

Cu astfel  de valori si cu astfel de oameni –  o spun deschis – nu mi-e rusine ca sunt roman!!

In schimb ar trebui sa ne fie rusine de ce facem la ora actuala, de degringolada pe care o generam, de faptul ca nu mai avem si nici nu cautam vreun reper axiologic si de faptul ca ne batem joc de generatiile viitoare ale tarii si de noi insine!!

Numai uitati-va ce deviza avea Gazeta Matematica in 1895 – iar copiii de atunci erau crescuti intr-un astfel de spirit. Observati ce spune: sacrificii continue pentru a rezolva corect o problema!! Noi, acum, ce fel de oameni formam? Munca dezinteresata – scuzati-ma, parca nici nu vorbim de Romania, asa pare la ora actuala aceasta deviza de la 1895!!!

Ar trebui sa ne ingrijoreze faptul ca scoatem de pe bancile scolilor generatii de elevi slab pregatite, fara sa-si insuseaca niciun fel de valori si care nu vor fi capabile sa asigure o dezvoltare durabila, sa construiasca ceva. Pe de alta parte, cei bine pregatiti sunt obligati pur si simplu sa plece din tara spre slujbe mai bune, unde pot intr-adevar sa-si faca meseria si sa castige onorabil. Nu reusim de ani de zile sa punem bazele unei economii sanatoase capabile sa asigure dezvoltarea tarii. Este vorba de o complacere pernicioasa in submediocritate care pare ca nu da de gandit nimanui.

Sa vedeti acum ce a facut regimul comunist. Tancred Constantinescu a fost om politic (membru PNL), matematician si inginer roman. A fost ministru al Industriei si Comertului in Guvernul Ion I.C. Bratianu. Citez in continuare din articol de pe Wikipedia:

„Ca matematician, a fost printre cei care au fondat Gazeta Matematică. A ajutat mult apariţia acestei reviste, pe care a subvenţiont-o şi a cedat din partea Căilor Ferate (al căror director general era), terenul pe care s-a construit în 1934 clădirea “Casa Gazetei Matematice”. A avut câteva contribuţii notabile în matematică: Asupra arcelor de parabolă şi arcelor de cerc (1899); Câteva proprietăţi ale normalelor la parabolă (1895); Asupra cercurilor înscrise şi exînscrise în triunghiurile înscrise şi circumscrise unei parabole (1901), precum şi alte multe publicaţii până în anul 1945^[3].

În primăvara anului 1950, autorităţile comuniste au redactat un tabel cuprinzând „foşti miniştri începând din anul 1918 până la 6 Martie propuşi pentru arestare”. Conform tabelului, vina lui Tancred Constantinescu era următoarea: „era mare acţionar la Drajna, împreună cu Stelian Popescu. Era imoral. Element duşmănos regimului actual”^[4]. Ca urmare, a fost arestat în noaptea de 5/6 mai 1950 şi a murit la Sighet în Închisoarea de la Sighet, la 14 ianuarie 1951^[1].”

Avea aproape 72 de ani cand l-au arestat… Auziti, „era imoral” – cine vorbea de moralitate: niste criminali!! Asa au fost decimate valorile Romaniei de catre regimul comunist impus de Uniunea Sovietica. Prin ce trauma teribila a trecut tara noastra!!

Apropo de invatamant. Dan Barbilian…

Dan Barbilian

Fara indoiala, sunt oameni care au o inclinatie naturala spre o anumita materie de studiu. La Dan Barbilian – Ion Barbu, inclinatia sa catre matematica s-a manifestat de timpuriu :

„Inclinarea pentru Studiile matematice s-a manifestat destul de timpuriu, pe la sfarsitul clasei a doua gimnaziale, dar la inceput, fireste, mai mult sub forma unui neastampar de a cunoaste, unor citiri necoorodonate care o puteau foarte bine compromite” (Nota asupra lucrarilor stiintifice, 1940, „Bucovina”, I.E. Toroutiu, Bucuresti)

Dan Barbilian – Ion Barbu, Pagini inedite, Editura Albatros, Bucuresti 1981

Insa ceea ce m-a frapat pe mine este ce spunea chiar el despre perioada liceului si despre profesorul de matematica pe care l-a avut in liceu:

„1910-1914 Liceul il urmeaza la Bucuresti (clasele V-VI la Lazar, VII-VIII la Mihai Viteazul) unde are ca profesor de matematica pe Ion Banciu – omul providential al carierei matematice a lui Barbilian:

„A fost maestrul, omul care m-a format, de la care am invatat esentialul. Ceilalti profesori de matematica, inclusiv cei de la Universitate, nu m-au invatat, m-au informat. Banciu insa mi-a trecut simtul lui de rigoare, mi-a sadit afectul matematic, emotia in fata frumusetii unei teoreme si patima cercetarii, fara de care nu poti fi matematician” (subl. mea)”

Dan Barbilian – Ion Barbu, Pagini inedite, Editura Albatros, Bucuresti 1981

Foarte interesant, ca sa vedem ce inseamna sa ai un profesor mare, un maestru adevarat. Daca nu l-ar fi avut pe Ion Banciu, cu toata inclinatia sa naturala catre matematica, deci desi era dotat pentru matematica, s-ar fi pierdut. De aici vedem ce inseamna un profesor care sa stie:

1. sa formeze tinerii si
2. sa-i invete esentialul dintr-o materie de studiu.

De asemenea trebuie remarcat cum era invatamantul pe vremea aceea, profesorul trecand elevului:

1. simtul sau de rigoare,
2. afectul pentru disciplina de studiu, in cazul acesta matematica
3. emotia in fata frumusetii unei teoreme si patima cercetarii.

Prin putine cuvinte, Barbilian a caracterizat un invatamant liceal performant sau cum ar trebui sa fie acesta, facand referire la propria sa experienta. Si observam ca miezul, ca sa zic asa, al formarii omului sunt anii de liceu. Ar trebui sa luam aminte la ce spunea Dan Barbilian si sa ne gandim macar putin daca in zilele noastre mai avem un invatamant care sa se desfasoare in asemenea coorodonate, pe care am incercat sa le sintetizez mai sus…

12 clase obligatorii…

Ziare.com

Noua Lege a Educatiei: 12 clase obligatorii, titlul de „doctor” retras mai usor, dar fara „modificari spectaculoase”

Se arata ca:

„Ministerul Educatiei se consulta in aceasta perioada cu profesorii, elevii si studentii in vederea concretizarii noii Legi a Educatiei. Printre subiectele discutate pana acum s-au numarat invatamantul obligatoriu de 12 clase, o lege separata pentru statutul cadrelor didactice si trecerea responsabilitatii organizarii de doctorate direct la universitati.

Specialistii din Ministerul Educatiei au purtat discutii in ultimele doua saptamani cu reprezentanti ai sistemului de invatamant universitar si preuniversitar, urmand ca dezbaterile sa fie reluate la jumatatea lunii septembrie, scrie Adevarul.

Proiectul noii Legi a educatiei, lansat in dezbatere publica (Video)

„S-au discutat propunerile venite din teritoriu si momentan suntem in stadiul de integrare a acestor propuneri intr-un document pe care il vom trimite la departamentul juridic, iar in septembrie avem a doua runda de dezbateri”, a declarat ministrul Educatiei Sorin Cimpeanu.

Ministrul a anuntat ca, potrivit actului normativ, invatamantul obligatoriu va fi de 12 clase pana in anul 2020, in prezent fiind obligatorii doar 10 clase. Totodata, manualul scolar va deveni bun national.

Ponta cearta un ministru in fata presei: Nu schimbam nicio Lege a Educatiei pana n-o facem ca-n America (Video)

„S-a mai discutat despre posibilitatea ca statutul personalului didactic din preuniversitar si universitar sa fie lege separata. Spre exemplu, in ceea ce priveste CNATDCU (Consiliul National de Atestare a Titlurilor, Diplomelor si Certificatelor Universitare), principalele responsabilitati ar putea fi sa se ocupe de evaluarea resursei umane in vederea acreditarii scolilor doctorale si de evaluarea dosarelor profesorilor, avand in vedere problemele de la concursurile cadrelor didactice.

Astfel, CNATDCU ar putea fi degrevat de evaluarea tezelor de doctorat, putem lasa universitatile sa-si asume raspunderea acestui proces”, a explicat Cimpeanu.

Titlul de doctor, retras mai usor

In acest mod, titlul de doctor ar putea fi retras mai usor, a explicat Razvan Teodorescu, presedintele Consiliului National al rectorilor si rector al Universitatii de Agronomie si Medicina Veterinara din Bucuresti.

Noi schimbari in legea Educatiei: Examen de treapta, bacalaureat diferentiat

Pe de alta parte, studentii cer la unison depolitizarea sistemului de invatamant, a sustinut Cristi Popescu, presedintele Aliantei Nationale a Organizatiilor Studentesti din Romania (ANOSR).

„Ce e de retinut e ca toata lumea a vrut ca in lege sa se regaseasca procentul de 6% din PIB alocat Educatiei, ca sindicatele, studentii si elevii au cerut prevederi care sa depolitizeze sistemul educational si s-au cerut modificari care sa flexibilizeze legea. Un citat al Ministerului Educatiei mi s-a parut insa interesat: ‘Nu vrem modificari spectaculoase, vrem doar sa subliniem anumite aspecte'”, a declarat seful ANOSR.

Referitor la dascalii din sistemul preuniversitar, agresarea acestora ar putea fi interzisa printr-o lege separata, dupa cum a precizat Marius Nistor, presedintele Federatiei Sindicatelor din Educatie Spiru Haret.

„In actuala Lege a Educatiei sunt doar cinci articole in care sunt mentionate drepturile si insarcinarile personalului din invatamant. Lipsesc drepturi care erau trecute in vechea Lege 128 si care nu se mai regasesc in actuala Lege a Educatiei, care trebuie adaptata.

De asemenea, noi tinem ca profesorii sa aiba statut de autoritate publica, pentru ca, la fel ca in cazul politistilor, sa poata fi sanctionate violenta verbala si violenta fizica la adresa lor. De asemenea, ne-am dori ca pensiile profesorilor sa valoreze 80% din ultimul salariu primit, nu 40 – 50% cat este acum”, a detaliat acesta.

Noua Lege a Educatiei: Un examen in plus pentru elevi si amenzi pentru parintii care nu-si trimit copiii la scoala

Totodata, cei 80.000 de profesori membri ai federatiei solicita un acord pentru scoala romaneasca si pentru o Lege a educatiei „flexibila si moderna, care sa duca la debirocratizarea, depolitizarea si finantarea corespunzatoare a sistemului”.

La randul lor, elevii insista ca meditatiile particulare sa fie eliminate din sistemul public de invatamant.

„Multi elevi au nevoie de pregatire suplimentara, prin meditatii platite, de multe ori cu profesorul de la clasa. Consideram necesara o dezbatere in acest sens, pentru a descoperi daca profesorii nu reusesc sa pregateasca elevii indeajuns, vor sa predea in asemenea maniera astfel incat sa fie necesare orele de meditatie sau elevii si parintii lor nu sunt increzatori in modul in care profesorii de la clasa predau”, se mentioneaza intr-un document al Consiliului National al Elevilor. „

Adevarul

EXCLUSIV Învăţământ obligatoriu de 12 clase. Ce alte modificări la noua Lege a Educaţiei au fost convenite cu elevii şi profesorii

Se arata ca:

„Învăţământul obligatoriu de 12 ani, o lege separată pentru statutul personalului didactic, trecerea responsabilităţii organizării de şcoli doctorale direct în mâinile universităţilor şi reorganizarea responsabilităţilor Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare. Acestea sunt câteva dintre subiectele care au fost discutate până acum la întâlnirile dezbaterii proiectului noii Legi a Educaţiei.

Discuţiile cu principalii reprezentanţi din sistemul de învăţământ, atât din preuniversitar, cât şi din universitar, au avut loc pe parcursul ultimelor două săptămâni. Potrivit ministrului Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, dezbaterile se vor relua la jumătatea lunii septembrie. „S-au discutat propunerile venite din teritoriu şi momentan suntem în stadiul de integrare a acestor propuneri într-un document pe care îl vom trimite la departamentul juridic, iar în septembrie avem a doua rundă de dezbateri“, a explicat Cîmpeanu, pentru „Adevărul“, stadiul dezbaterilor pe proiectul noii Legi a Educaţiei.

 

CNATDCU, degrevat de evaluarea tezelor de doctorat

 

Acesta a menţionat că o dată cu intrarea în vigoare a noii legi, învăţământul obligatoriu va avea 12 clase până în 2020, faţă de 10 cât are astăzi, iar manualul şcolar va deveni un bun naţional.

 

„S-a mai discutat despre posibilitatea ca statutul personalului didactic din preuniversitar şi universitar să fie lege separată. Spre exemplu, în ceea ce priveşte CNATDCU, principalele responsabilităţi ar putea fi să se ocupe de evaluarea resursei umane în vederea acreditării şcolilor doctorale şi de evaluarea dosarelor profesorilor, având în vedere problemele de la concursurile cadrelor didactice. Astfel, CNATDCU ar putea fi degrevat de evaluarea tezelor de doctorat, putem lăsa universităţile să-şi asume răspunderea acestui proces“, a mai arătat ministrul.

 

Preşedintele Consiliului Naţional al rectorilor, Răzvan Teodorescu, rector al Universităţii de Agronomie şi Medicină Veterinară din Bucureşti, spune că în momentul în care răspunderea tezelor de doctorat va fi asumată de universităţi, atunci un avantaj ar fi că acestea ar putea retrage mult mai uşor un titlu de doctor.

 

Depolitizarea sistemului

 

În ceea ce priveşte problemele studenţilor, Cristi Popescu, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a declarat că toţi cei implicaţi în acest proiect cer la unison depolitizarea sistemului. „Ce e de reţinut e că toată lumea a vrut ca în lege să se regăsească procentul de 6% din PIB alocat Educaţiei, că sindicatele, studenţii şi elevii au cerut prevederi care să depolitizeze sistemul educaţional şi s-au cerut modificări care să flexibilizeze legea. Un citat al Ministerului Educaţiei mi s-a părut însă interesat: «Nu vrem modificări spectaculoase, vrem doar să subliniem anumite aspecte»“, a povestit preşedintele ANOSR.

 

Agresarea profesorilor interzisă prin lege

 

În ceea ce priveşte profesorii din sistemul preuniversitar, Marius Nistor, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret“, a explicat de ce se doreşte ca statutul personalului didactic să fie lege separată. „În actuala Lege a Educaţiei sunt doar cinci articole în care sunt menţionate drepturile şi însărcinările personalului din învăţământ. Lipsesc drepturi care erau trecute în vechea Lege 128 şi care nu se mai regăsesc în actuala Lege a Educaţiei, care trebuie adaptată. De asemenea, noi ţinem ca profesorii să aibă statut de autoritate publică, pentru ca, la fel ca în cazul poliţiştilor, să poată fi sancţionate violenţa verbală şi violenţa fizică la adresa lor. De asemenea, ne-am dori ca pensiile profesorilor să valoreze 80% din ultimul salariu primit, nu 40 – 50% cât este acum“, a explicat Nistor pentru „Adevărul“.

 

Victor Ponta şi titlul de doctor

 

Ideea unei dezbateri pentru o nouă Lege a Educaţiei s-a „născut“ în primăvara acestui an, după o nouă tentativă eşuată de a modifica actuala lege. Este vorba despre Ordonanţa de Urgenţă de la sfârşitul lunii decembrie 2014, ce a fost adoptată după ce premierul Victor Ponta (foto) şi-a exprimat public dorinţa de a renunţa la titlul de doctor. Practic, Ordonanţa a apărut la doar câteva zile după ce Ponta a anunţat pe contul său de Facebook faptul că doreşte să renunţe la titlul de doctor ca urmare a acuzaţiilor de plagiat ce i-au fost aduse inclusiv de membrii Comisiei de Etică a Universităţii din Bucureşti. Însă, ordonanţa a fost respinsă în Parlament în primăvară, astfel că Ponta a rămas cu titlul.

 

Cum vede ministrul Sorin Cîmpeanu noua lege

 

În luna iunie când au început dezbaterile pe proiectul noii Legi a Educaţiei, ministrul Cîmpeanu spunea că în opinia lui ar trebui reintrodusă treapta a II-a la clasa a X-a, Bacalaureatul ar trebui să fie diferenţiat, iar profesorii ar putea fi plătiţi în funcţie de rezultatele elevilor la examene. „O nouă Lege a Educaţiei este necesară datorită evoluţiei societăţii, pentru a asigura un cadru în care să poată fi realizate dezideratele şcolii şi nu poate fi decât rezultatul unei dezbateri largi, profesioniste şi transparente“, spunea ministrul când proiectul a fost lansat în dezbatere. Un alt punct fierbinte este reforma curriculară, a mai anunţat ministrul. „Avem curricula aprobată pentru clasele I-IV şi se lucrează intens la curricula pentru clasele V-XII. Astfel, noua lege trebuie să ofere cadru pentru promovarea învăţământului centrat pe elev şi pe învăţare, nu pe predare şi pentru promovarea competenţelor-cheie şi a spiritului de iniţiativă“, a mai menţionat Sorin Cîmpeanu.

 

Acesta a precizat că procesul de consultare va fi gestionat de Ministerul Educaţiei, iar în momentul în care va exista un proiect coerent, acesta va fi înaintat Parlamentului, nefiind adoptat „prin asumarea de răspunderi“.

 

Cererile profesorilor

 

La rândul lor, cei 80.000 de profesori din Federaţia Sindicatelor din Educaţie “Spiru Haret“ cer un Acord pentru şcoala românească şi pentru o lege a educaţiei “flexibilă şi modernă, care să ducă la debirocratizarea, depolitizarea şi finanţarea corespunzătoare a sistemului“.

 

Şi Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care reprezintă drepturile şi interesele a peste 175.000 de salariaţi din învăţământul preuniversitar de stat susţine că este “absolut necesară o dezbatere publică pe marginea acestui proiect de lege, cu participarea tuturor categoriilor de beneficiari ai educaţiei (elevi, studenţi, părinţi, comunitate locală), dar şi a tuturor factorilor implicaţi sau cu rol de decizie în procesul educaţional. (…) Învăţământul românesc are nevoie de o lege coerentă, unanim acceptată de toţi factorii implicaţi şi interesaţi de actul educaţional, inclusiv de beneficiarii direcţi, şi care să poată fi aplicată pe termen lung, fără a putea fi contestată.“

 

Ce-şi doresc elevii

 

Unul dintre punctele asupra cărora insistă elevii este eliminarea sistemului de meditaţii particulare din sistemul public de învăţământ. „Mulţi elevi au nevoie de pregătire suplimentară, prin meditaţii plătite, de multe ori cu profesorul de la clasă. Considerăm necesară o dezbatere în acest sens, pentru a descoperi dacă profesorii nu reuşesc să pregătească elevii îndeajuns, vor să predea în asemenea manieră astfel încât să fie necesare orele de meditaţie sau elevii şi părinţii lor nu sunt încrezători în modul în care profesorii de la clasă predau“, se arată în documentul realizat de Consiliul Naţional al Elevilor.

 

Tinerii propun şi eliminarea mediei notelor anilor de gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, deoarece încurajează acordarea unor note care nu oglindesc realitatea.”

Cred ca ar trebui remarcat faptul ca „12 clase obligatorii” ar fi o „performanta” pe care nici macar comunismul n-a atins-o! In realitate asistam la o demonetizare, la o depreciere a invatamantului pe care cu greu am fi putut-o banui pe vremea comunismului. Chestiunea aceasta, ca trebuie ca individul sa aiba in mod obligatoriu liceul terminat, porneste de la o premisa atat falsa, cat si populista. Aceea ca in acest mod vom avea mai multi tineri bine pregatiti. Pe de alta parte – in asta consta populismul – e in interesul elevilor sa aiba liceul terminat. Iar la 18 ani mergi la vot… In felul acesta se volatilizeaza ideea de valoare, caci valoarea presupune diferentiere. Ce valoare mai poate avea liceul cand toata lumea, obligatoriu, trebuie sa aiba liceul terminat? Mai mult decat atat, se dau si amenzi parintilor daca nu-si trimit copiii la scoala, dar atentie pe parcursul tuturor celor 12 clase obligatorii!! Cu alte cuvinte, toata lumea, toti elevii trebuie sa fie la fel: sa aiba toti studii liceale. O idee mai proasta si mai perculoasa nici ca se putea! Pentru ca lucrul asta – a avea toti elevii 12 clase terminate in mod obligatoriu – este, in realitate, o opera de distrugere a societatii. Pentru ca o societate – de aceea si spunem ca e o societate – se bazeaza pe diferentierile dintre indivizi. Nu putem fi cu totii exceptionali la matematica, asa cum nu putem fi cu totii niste geniali artisti plastici. Nu putem avea cu totii aceleasi talente si nu putem crede cu totii in aceleasi valori.

In mod firesc, normal, dupa parerea mea, invatamantul obligatoriu trebuie sa fie de 8 clase. Intrarea la un liceu, deci spre o treapta de pregatire superioara, trebuie facuta pe baza unui examen, cum a fost in trecut Treapta I. Dupa care liceul se desfasoara din clasa a IX pana in clasa a XII-a pentru ca la sfarsitul clasei a XII-a sa avem examenul de Bacalaureat. Nu se intelege de ce trebuie, de exemplu, Treapta a II-a, daca invatamatul de 12 clase e obligatoriu. Treapta a II-a oricum n-are rost daca la sfarstiul clasei a XII-a elevii trebuie sa sustina examenul de Bacalaureat. Nu mai vorbesc de faptul ca in perioada aceasta de liceu elevii sustin teze, extemporale, fara indoiala forme de evaluare a cunostintelor. Insa eu nu spun ca liceul trebuie sa fie obligatoriu pentru toti elevii. Sunt, spre exemplu, cazuri de repetentie si ar trebui stabilit de cate ori un elev poate ramane repetent, dupa care ar urma exmatricularea. De asemenea sunt cazuri de exmatriculare (pentru diverse pricini), de abandon scolar (tot din diverse pricini). Deci nu putem sustine ca liceul trebuie sa fie obligatoriu. De asemenea dupa 8 clase, un elev ar putea sa mearga la o scoala medie sau la o scoala profesionala, dar nici lucrul asta nu trebuie sa fie obligatoriu.

Aceasta masura – 12 clase obligatorii – este in mod fals interpretata drept „accesul tuturor copiilor la educatie” sau „egalitate de sanse”. In realitate este o masura prin care se distruge invatamantul liceal si care va obliga profesorii ca pana la urma urmei „sa-i treaca” pe toti, pentru ca toti elevii trebuie sa aiba cele 12 clase absolvite in mod obligatoriu.

De asemenea as dori sa spun ca nu sunt de acord cu agresarea profesorilor. Insa de aici si pana la: „noi ţinem ca profesorii să aibă statut de autoritate publică, pentru ca, la fel ca în cazul poliţiştilor, să poată fi sancţionate violenţa verbală şi violenţa fizică la adresa lor”, cred ca e o cale lunga. Aici se falsifica ceea ce inseamna de fapt „autoritatea profesorului”. Practic, transforma profesorul intr-un fel de politist, ceea ce nu e corect. Autoritatea unui profesor e data de capacitatea lui didactica, de performantele sale profesionale si de lucrarile pe care acesta le realizeaza si le expune in spatiul public, de pilda, le scrie si le publica, inclusiv recunoasterea stiintifica a acestora. Sau, ca sa dau un alt exemplu, un mare profesor de arhitectura poate avea realizari in domeniu care pot fi admirate de toata lumea. Lucrul acesta sta marturie in ceea ce priveste valoarea sa si ii confera autoritatea cuvenita in domeniul sau de activitate. Dar este inadmisibil sa transformi profesorul intr-un fel de jandarm! Este inadmisibil sa-i falsifici in felul asta grosolan autoritatea.

Tin minte ca eram in liceu cand a venit la noi in clasa un profesor de matematica care era genul militar, daca se poate spune asa. Era in varsta de vreo 40-45 de ani, tuns scurt, intotdeauna corect imbracat, intotdeauna la costum. Nu se auzea nici musca in clasa, la orele sale. Felul in care a stiut – fara niciun fel de violenta la adresa elevilor – sa se impuna in fata clasei a fost remarcabil! Pregatirea lui profesionala era impecabila. Toti, dar toti elevii l-au apreciat in mod deosebit. Cand a plecat de la noi, unii au si plans dupa el. L-am regretat cu totii!! Insa primise o alta clasa. Nu era o autoritate publica, cum se vehiculeaza acum aceasta idee care se vrea introdusa in noua lege. Un profesor adevarat trebuie sa stie sa se impuna in fata unei clase. Altminteri e foarte probabil sa se intample ca el sa fie o „autoritate publica”, dar toata clasa sa-l ia de prost. Autoritatea unui profesor este data de calitatile sale. Asa cum, spre exemplu, autoritatea unui pictor, daca putem spune asa, daca putem folosi aici cuvantul autoritate, e data de calitatile sale. In acest sens, spre exemplu, un Salvador Dali este o autoritate in pictura, in artele plastice.

Este incredibil si inadmisibil daca s-a ajuns ca profesorul sa fie pus pe acelasi palier cu politistul! Militarizam scolile? Nu cumva este o carenta a educatiei primite de acasa a acestor copii? Trebuie sa ne gandim ca scoala nu poate suplini viata de familie a copilului respectiv. Nu cumva dezinteresul copilului fata de scoala nu e altceva decat expresia dezinteresului parintilor fata de scoala? Tin minte ca in urma cu niste ani, dupa Revolutie, am vazut la televizor urmatorul caz: o fata luase o nota mica la o materie. Fata era nemultumita de nota si s-a plans parintilor. A venit cu tatal ei la scoala, care a inceput o cearta cu profesorul, mai sa-l bata pe profesor! Daca asta e atitudinea parintelui fata de Scoala si fata de un cadru didactic, atunci care mai poate fi atitudinea elevului? Din aceasta cauza nu trebuie incurajat faptul ca toti trebuie sa aiba liceul terminat. Cand eram in liceu, mi s-a intamplat si mie sa-i dezaprob pe unii profesori. Niciodata insa n-am agresat verbal sau fizic un profesor, sa-i spun verde in fata: boule, tampitule sau sa-l injur in fata. Si nu stiu nici de vreun caz, pe vremea aceea, ca un parinte sa vina sa-l bata pe profesor ca i-a pus odraslei sale o nota mica! Mi-e teama ca o astfel de lipsa de respect fata de Scoala si fata de cadrele didactice este o lipsa de respect fata de orice, din pacate prezenta in societatea noastra. Inclusiv o lipsa de respect fata de un om care munceste, care are rezultate remarcabile – nu stim sa-i apreciem pe acesti oameni! De aceea multi pleaca, scarbiti, peste hotare, la mai bine.

Dupa parerea mea, intrebarea fundamentala care cere un raspuns pentru ca se impune un raspuns, dar care nu e usor de gasit este: cum trebuie sa arate Scoala romaneasca in Revolutia Informationala si a Telecomunicatilor? Care sunt raporturile esentiale dintre Stat si Scoala, dintre Societate si Scoala, dintre Individ si Scoala in aceasta Revolutie Informationala si a Telecomunicatilor? Iar aceste raporturi, ca sa-l parafrazez pe Heidegger, sunt raporturi originare de ordinul Istoriei. Noi ar trebui sa fim constienti ca ele tin de Dasein-ul istoric al poporului nostru intr-un context foarte interesant ce tine nu numai de destinul Occidentului, dar si de destinul Europei, pentru ca suntem in Uniunea Europeana. Iar in Uniunea Europeana destinul Germaniei si al, sa zicem, Greciei este acelasi, pentru ca traim in aceeasi unitate metafizica. Numai in acest context putem vorbi de survenirea (Geschehen) viitoare care se refera acum nu doar la Istoria (Geschichte) Occidentului, dar a intregii Europe. In acest sens Heidegger spunea:

„Iar daca vrem ca marea hotarare asupra sortii Europei sa nu treaca prin nimicire, atunci ea nu poate trece decat prin dezvoltarea unor noi forte spirituale ce tin de Istorie si care isi au provenienta in centru.” (Martin Heidegger – Introducere in metafizica, Humanitas, Bucuresti, 2011)

Iar noi trebuie sa ne intrebam si sa meditam in ce masura putem vorbi – legat si de lipsa de respect prezenta in general in societate – de acea depotentare a spiritului, de care vorbea Heidegger, adica „dizolvarea, sleirea, disclocarea si rastalmacirea lui” dar si daca, in cazul Educatiei si Invatamantului, acestea mai au ceva spiritual si daca in acestea mai putem gasi spiritul nostru, romanesc, in cadrul destinului spiritual al Europei.

Dupa parerea mea, invatamantul nostru, la ora actuala, dar fenomenul s-a intins pe intreaga perioada scursa de la Revolutie incoace, traieste o nedeterminare in comparatie cu perioada de dinainte de Revolutie. Noi nu stim pentru ce ii pregatim pe elevi, pentru cine ii pregatim… Situatia economica instabila a tarii nu poate clarifica aceste aspecte definitorii pentru invatamantul nostru. Insa invatamantul, in sens clasic, nu inseamna sa te pregatesti pentru ceva anume. Seneca spunea: „nu invatam pentru scoala, ci pentru viata„. Dar ce inseamna sa inveti pentru viata? Noi nu mai avem acest exercitiu. Sa invatam pentru viata. Cei mai multi dintre oameni invata ca sa castige mai bine, ca o rasplata pentru ceea ce au invatat. Sau ne-am obisnuit ca dupa ce am invatat, de pilda dupa ce am terminat o facultate, sa fim repartizati de catre stat catre industria aferenta, care are nevoie de cadre bine pregatite. A invata pentru viata ar presupune sa avem deja stabilite raporturi esentiale cu Fiinta nu cu fiintarea. A invata pentru viata nu inseamna neaparat sa inveti pentru ca sa-ti castigi existenta, cum deseori se interpreteaza in zilele noastre. Noi, in zilele noastre, nici nu banuim ce lucru maret, inalt este sa inveti pentru viata. Nici nu banuim ce inaltime spirituala ametitoare se ascunde in aceste cuvinte simple: sa inveti pentru viata. De la Seneca la Heidegger, omul a uitat cum e, ce inseamna sa inveti pentru viata, a eliminat practic spiritualul din invatamant, lucru constatat si de Heidegger, a rastalmacit spiritul considerandu-l, de pilda, inteligenta.

Si ma gandesc la faptul ca poate insolenta elevilor fata de profesori, lipsa de respect este o reactie la faptul ca invatamantul nu mai corespunde unei cerinte spirituale esentiale, aceea de a invata pentru viata. In zilele noastre se invata mult mai mult pentru scoala. A invata pentru scoala inseamna a invata in exclusivitate pentru ce anume te pregateste scoala. Aceasta paradigma a dominat in Istoria umanitatii de la inceputul Revolutiei Industriale si pana astazi. Se vede insa ca si pe vremea lui Seneca se invata pentru scoala, altfel n-ar fi vorbit de asa ceva. Si se vede ca Seneca considera o greseala a invata pentru scoala. Iar progresul umanitatii si, poate chiar mai imporant, cel al omului, nu poate avea loc daca se invata pentru scoala si nu pentru viata. Invatamantul nostru a ramas in urma, ma refer inclusiv la subfinantare, pentru ca nu se mai invata pentru viata. Din cauza aceasta nu mai dam importanta nici economiei si nici invatamantului. Aceste lucruri au ajuns sa fie simple „procese”, fara nicio legatura cu viata. Nu mai legam nici invatamantul de viata noastra, nici economia de viata noastra. Nu mai constientizam importanta lor in viata noastra. Pe noi nu ne mai preocupa viata noastra, ci, de exemplu, faptul ca trebuie sa dam mai mult la export in comparatie cu importul, sau sa ne incadram intr-o anumita limita fixata pentru deficitul bugetar, sau de ce romanii isi cumpara automobile, fara sa argumentam convingator de ce nu ar trebui sa si le cumpere. Din astfel de automatisme nu se poate naste o conceptie, nici macar o idee referitoare la viata noastra, la cum sa rezolvam problemele cu care ne confruntam.

„Unul dintre punctele asupra cărora insistă elevii este eliminarea sistemului de meditaţii particulare din sistemul public de învăţământ. „Mulţi elevi au nevoie de pregătire suplimentară, prin meditaţii plătite, de multe ori cu profesorul de la clasă. Considerăm necesară o dezbatere în acest sens, pentru a descoperi dacă profesorii nu reuşesc să pregătească elevii îndeajuns, vor să predea în asemenea manieră astfel încât să fie necesare orele de meditaţie sau elevii şi părinţii lor nu sunt încrezători în modul în care profesorii de la clasă predau“, se arată în documentul realizat de Consiliul Naţional al Elevilor.”

Daca e nevoie de meditatii inseamna ca pregatirea la clasa e insuficienta. Daca pregatirea la clasa nu e insuficienta, atunci de ce mai trebuie meditatii? Dar, de fapt, ce invata elevii? Pentru ca daca lucrurile stau asa, atunci Scoala este in mod necesar insuficienta. Daca Scoala ar asigura o pregatire suficienta elevilor, adica atat cat trebuie, n-ar mai fi nevoie de meditatii. Daca insa trebuie mai mult? Dar daca trebuie mai mult, de ce nu se face in Scoala tot ceea ce trebuie? Iar daca trebuie mai mult si nu se face in Scoala, ci la meditatii particulare, atunci nu cumva se depaseste programa scolara spre un nivel superior care nu e cuprins in aceasta programa? Insa lucrurile nu stau chiar asa! Pentru ca daca un parinte decide sa-si cheltuiasca banii in scopul perfectionarii copilului sau prin meditatii particulare, nu vad de ce nu ar face lucrul asta. Nimeni nu poate sa-l impiedice sa-si cheltuiasca banii cum doreste el. Asa cum nimeni nu poate decreta ca pregatirea in scoala – la noi marea majoritate sunt scoli publice – e cea mai buna dintre toate pregatirile posibile si ca n-ar exista si alte forme de pregatire mai bune, adiacente scolii.

In privinta depolitizarii – e un lucru laudabil, dar nu cred ca se poate face eficient intr-un sector eminamente public, ce tine de stat. Chiar si functia de ministru al Educatiei e una politica. Si, in general vorbind, un minister trebuie sa-l privim drept o entitate politica, ce promoveaza, drept consecinta, politici.

Manualul scolar – bun national? Nu sunt lamurit ce inseamna asta. Explicatiile lipsesc. Care este instituit si intretinut de stat? Adica un manual de stat, asta vrea sa spuna? E o mare greseala daca se renunta la manualele alternative! Pentru ca nu poti spune ca un manual, instituit si intretinut de stat, e cel mai bun posibil si ca ar da rezultatele cele mai bune! E mai bine sa ai manuale alternative si sa ai libertatea de a alege.

„Astfel, CNATDCU ar putea fi degrevat de evaluarea tezelor de doctorat, putem lăsa universităţile să-şi asume răspunderea acestui proces” – care sunt garantiile ca tezele de doctorat vor fi evaluate corect, fara ingerinta factorului politic? „In acest mod, titlul de doctor ar putea fi retras mai usor, a explicat Razvan Teodorescu, presedintele Consiliului National al rectorilor si rector al Universitatii de Agronomie si Medicina Veterinara din Bucuresti.” – deci lucrurile acestea se fac doar pentru ca titlul de doctor sa poata fi retras mai usor?

6% din PIB alocat Educatiei – dar fara sa se faca o reforma reala a economiei romanesti. Daca e sa privim lucrurile extrem de practic, nu putem trage concluzia ca eficienta invatamantului va creste daca vor avea 6% din PIB. Este adevarat ca acest sector este slab finantat. Dar noi trebuie sa ne gandim si la eficienta sa, nu numai la procente. Exact ceea ce spuneam si mai sus: ne intereseaza foarte mult procentele, mult mai mult decat ar trebui pentru ca pierdem din vedere esentialul. Banii acestia sunt banii contribuabilului, cheltuiti de catre stat. Asa cum se prezinta aceasta lege, nu vad cum poate sa creasca eficienta invatamantului si cum putem scapa de nedeterminarea pe care o traieste, de care vorbeam mai sus. Noi trebuie, mai intai, sa avem politici in acest sens, apoi vedem cat trebuie cheltuit. Din pacate, nu avem aceste politici.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Bacalaureat doar pentru elevi exceptionali…?

… Sau n-am inteles eu bine…?

Gandul

„Să facem un program de urgenţă al EDUCAŢIEI OMENESCULUI în România. Nu ne dăm seama la ce grad de violenţă se află societatea în care trăim” – Solomon Marcus

Se arata, printre altele, ca:

„La 89 de ani, academicianul Solomon Marcus, profesor universitar de analiză matematică, este unul dintre profesorii români recunoscuţi în toată lumea. A scris sute de articole pe tema educaţiei, ba chiar a propus şi soluţii pentru probele din învăţământul românesc. Într-un interviu pentru Gândul, Solomon Marcus arată care sunt problemele din sistemul de educaţie românesc şi ce măsuri ar trebui luate pentru învăţămîntul românesc.

Organizarea de cursuri în universităţi pentru absolvenţii de liceu care nu au luat bacalaureatul nu este deloc o soluţie, susţine Solomon Marcus într-un interviu pentru gândul. „Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul Educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”, arată academicianul.

Solomon Marcus susţine că şcoala românească are un rol important pentru apariţia plagiatului, pentru că nu cultivă respectul pentru munca intelectuală în rândul elevilor.

Principalele idei din interviu:

Despre sistemul de educaţie românesc:„Sistemul nostru educaţional nu a aflat încă ce înseamnă a învăţa. Sistemul, adică cei care l-au gândit în forma în care este el implementat, în manualele şcolare actuale, în modelul de transmitere de la catedră la bănci. Pentru şcoala actuală, a învăţa înseamnă a deprinde cunoştinţe, informaţii, a înmagazina informaţii, a fi în stare să le reproduci când ţi se cere pentru a fi evaluat, a fi în stare să le aplici în cazul standard”

Despre universităţile care organizează cursuri pentru elevii fără bac:„Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”

Despre doctoratul cu frecvenţă redusă: „Ceea ce este esenţial în materie de doctorat este ca cel pe care l-ai acceptat ca doctorand să-ţi dea impresia puternică a faptului că e vorba de o persoană care se dăruieşte cercetării şi care a probat capacitatea de a face cercetare esenţială”

Despre plagiat: „Noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu este, pentru cea mai mare parte a populaţiei, un furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată”.

Organizarea de cursuri în universităţi pentru absolvenţii de liceu care nu au luat bacalaureatul nu este deloc o soluţie, susţine Solomon Marcus într-un interviu pentru gândul. „Totul este iluzoriu, pentru că deficienţele pe care le au aceşti elevi sunt de natură profundă, nu sunt de natură de a fi reparate prin nişte cursuri de două – trei luni, cum spunea ministrul Educaţiei. Totul este rupt de realitate, pentru că rănile acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte”, arată academicianul.

Interviul pe larg aici:

Domnule academician, săptămâna trecută românii au primit o veste bună de la Stockholm: un cercetător născut în România este câştigător al premiului Nobel pentru Chimie. Putem spune că şcoala românească este bună?

Stefan Hell a plecat de la vârsta de 15 ani din România. Important este mesajul pe care l-a trimis el telefonic: că-şi dă seama că a contat foarte mult şcoala pe care a primit-o în România, şi atrage atenţia României că ştiinţa e foarte importantă. Era necesar acest avertisment pentru că puterea politică din România nu conştientizează acest lucru. Anul trecut, Premiul Nobel pentru chimie a fost câştigat de trei autori care au valorificat informatica în chimie.

Semnalul care s-a dat, atunci ca şi acum, a fost acela că disciplinele nu mai pot trăi izolat, fiecare trebuie să se bazeze pe interacţiunea cu celelalte. Hell e fizician, iar premiul pentru chimie, dar conduce un institutut în care şi biologia are o poziţie esenţială. Faptul că sistemul educaţional  de la noi rămâne surd la interdisciplinaritate este inacceptabil.

Este frumos faptul că Hell îşi aminteşte cu respect şi cu plăcere de ţara în care s-a născut şi în care a parcurs şcoala primară şi gimnaziul. Nici România nu l-a ignorat: încă din 2012 a fost ale membru de onoare al Academiei Române.

Ce înseamnă a învăţa în ziua de azi, în condiţiile în care copiii stau mult timp pe internet?

Aici este punctul nevralgic. Cu excepţiile de rigoare, în şcoala noastră nu s-a aflat încă ce înseamnă a învăţa. Credem că totul revine la a primi cunoştinţe, informaţii, a înmagazina date, nume, citate, procedee, formule, algoritmi, ecuaţii,  a fi în stare să le reproduci când ţi se cere, pentru a fi evaluat, şi să le aplici în cazuri standard.  Toate acestea iau forma generală a unor reţete, a unor indicaţii, care se folosesc pe bază repetitivă, de memorare.

De la această formă superficială de învăţare, necesară uneori, dar departe de a fi suficientă, până la învăţarea reală este o distanţă  mare. Învăţarea autentică pleacă de la educarea unei stări de întrebare, de mirare, a nevoii de a căuta un răspuns. Să parcurgi stări fundamentale ale fiinţei umane: nedumerirea, îndoiala, bănuiala, ipoteza, intuiţia, explicaţia, spiritul critic, dreptul şi libertatea de a fi sau nu de acord cu ceea ce ţi se livrează, toate sunt etape fireşti în procesul de înţelegere care trebuie să însoţească însuşirea de cunoştinţe; ele nu merg automat împreună. Oricine ştie din experienţă că noaptea şi ziua alternează; dar câţi pot să şi explice de ce?

A educa nevoia de a înţelege lumea, iată ceea ce lipseşte de prea multe ori. A deveni conştient că nu toate cunoştinţele ce ni se livrează au statut de certitudine, că multe, poate cele mai multe, sunt doar ipoteze, mai mult sau mai puţin plauzibile; a acorda atenţie modului în care cultura, învăţătura întreţin un metabolism permanent între întrebări şi răspunsuri, a înţelege modul în care un răspuns generează noi întrebări, toate acestea fac parte din actul de a învăţa. Dar câtă atenţie acordă şcoala acestor lucruri, antrenamentului de a construi întrebări inteligente?

În ultimă instanţă, este vorba de a educa gândirea şi comportmentul în situaţii inedite şi tocmai aceasta este viaţa reală. Cum să te descurci în situaţii diferite de cele prin care ai trecut anterior?  Antrenamentul şcolar în această direcţie este derizoriu, dacă nu total absent.

Chestiunile propuse la examene, inclusiv la bacalaureat, nu te invită să gândeşti cu capul tău, ci să-ţi aminteşti ce anume, din ce ţi s-a predat, trebuie aplicat acolo.

Rezultatele de la bacalaureat au fost dezamăgitoare în ultimii ani, tot mai mulţi elevi nu reuşesc să treacă examenul sau nu l-au dat deloc. Aţi văzut măsura Ministerului Educaţiei care dă posibilitatea universităţilor să organizeze cursuri pentru elevii care nu au luat bacalaureatul. Cum vedeţi o astfel de măsură?

Examenul de bacalaureat în forma sa actuală, nu este relevant, nu este semnificativ pentru gradul de maturitate al candidatului. Chestiunile propuse nu sunt suficient de semnificative pentru capacitatea candidatului de a se orienta cu capul său propriu. Faptul că ai luat sau nu bacalaureatul nu te califica azi nici ca intelectual, nici ca om de cultură. Şcoala ignoră antrenamentul în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente şi această lipsă de imaginaţie, de îndrazneală se observă sistematic şi la examene, inclusiv la cel de bacalaureat. Şi dacă şcoala nu o face, vin iniţiative alternative, pe care le pot observa în rândul elevilor excepţionali, care simt insuficienţele şcolii şi se decurcă pe cont propriu, de exemplu, ceeea ce am văzut în tabara Canguru de la Straja, Hunedoara.

Şi atunci ce caută un astfel de elev în facultate?

Este o diversiune ideea de a-l admite la universitate pe elevul care nu a luat bacalaureatul, în ipoteza ca îi faci un antrenament rapid, de câteva luni. Deficienţele acestor elevi sunt de natură mult mai profundă, nu e vorba de faptul că n-au tocit nişte texte în ultimele luni, înainte de examen.

Tot la universitate se poate organiza începând din acest an doctoratul cu frecvenţă redusă.

Iarăşi este o diversiune. Ceea ce este esenţial în materie de doctorat este ca cel pe care l-ai acceptat ca doctorand să-ţi dea dovada puternică a faptului că e vorba de o persoană care se dăruieşte cercetării şi care a probat capacitatea de a face cercetare. Aici este problema, nu contează că e cu frecvenţă redusă sau neredusă. Şi în urmă cu ani, când eu am dat doctoratul, am fost prima promoţie, şi atunci au fost unii care erau doctoranzi cu bursă – cu scoatere din producţie, şi alţii fără scoatere din producţie. Diferenţa esenţială este: eşti sau nu un cercetător autentic? Şi puţini dintre cei care bat la poartă sunt.

Avem atâtea cazuri, cel puţin în privinţa doctoratelor, unde cercetarea a fost făcută de mântuială şi unde s-a ajuns la plagiat.  

Să ne înţelegem. La plagiat s-a ajuns din cauză că zeci de ani s-a neglijat educarea ideii de proprietate intelectuală. Dacă vă uitaţi la revistele şcolare o să vedeţi cum abundă în texte preluate din anumite surse şi semnate de elevi. Copiii nu au fost învăţaţi de profesori ca atunci când iau ceva dintr-o sursă să citeze acea sursă.

Din cauza asta a ajuns Victor Ponta la plagiat? Ce părere aveţi despre acest caz?

Şi-a spus cuvântul o comisie din care a făcut parte şi fostul preşedintele al  Academiei – Ionel Haiduc – şi care a fost condusă de un academician în chimie – Marius Andruh. Au urmat şi alte comisii. Dar factorul politic s-a amestecat atât de puternic, încât s-a putut crea o confuzie.

Problema gravă este următoarea: noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu are, pentru cea mai mare parte a populaţiei, statutul de furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată.

Faptul că şcoala nu formează  ideea de proprietate intelectuală face ca respectul pentru proprietatea intelectuală să nu existe. Atunci când preiei un text fără să-l citezi înseamnă că-ţi baţi joc de munca depusă de autorul lui.

Am avut 19 miniştri ai Educaţiei care au tot schimbat legea educaţiei. Care dintre ei vi s-a părut mai bun?

Nu pot să spun. Nu pot să neg că unii sau alţii au avut unele idei bune, dar exact în ceea ce era esenţial, nu s-a orientat niciunul.

Nu cred totuşi că răspunderea principală în materie de educaţie vine neapărat de la miniştrii Educaţiei. Răspunderea vine de jos, de la starea naţiunii, de la capacitatea masei de oameni ai şcolii de a acţiona.

Din cauza asta a ajuns Victor Ponta la plagiat? Ce părere aveţi despre acest caz?

Şi-a spus cuvântul o comisie din care a făcut parte şi fostul preşedintele al  Academiei – Ionel Haiduc – şi care a fost condusă de un academician în chimie – Marius Andruh. Au urmat şi alte comisii. Dar factorul politic s-a amestecat atât de puternic, încât s-a putut crea o confuzie.

Problema gravă este următoarea: noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu are, pentru cea mai mare parte a populaţiei, statutul de furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată.

Faptul că şcoala nu formează  ideea de proprietate intelectuală face ca respectul pentru proprietatea intelectuală să nu existe. Atunci când preiei un text fără să-l citezi înseamnă că-ţi baţi joc de munca depusă de autorul lui.

Am avut 19 miniştri ai Educaţiei care au tot schimbat legea educaţiei. Care dintre ei vi s-a părut mai bun?

Nu pot să spun. Nu pot să neg că unii sau alţii au avut unele idei bune, dar exact în ceea ce era esenţial, nu s-a orientat niciunul.

Nu cred totuşi că răspunderea principală în materie de educaţie vine neapărat de la miniştrii Educaţiei. Răspunderea vine de jos, de la starea naţiunii, de la capacitatea masei de oameni ai şcolii de a acţiona.

După cum vedem legea educaţiei a fost schimbată din nou în acest an. E nevoie de atâtea schimbări?

Nu vreau să spun că legea nu are nicio semnificaţie, dar schimbarea principală nu de la lege trebuie să vină, nu de la politicieni.

Dacă aţi fi ministrul educaţiei ce măsuri aţi lua?

M-aş preocupa în primul rând de educaţia omenescului şi aş apleca urechea la minţile cele mai inteligente din jurul meu.

Ce înseamnă educaţia omenescului?

Faptul că noi suntem deficitări în a educa la copilul de cea mai fragedă vârstă dragostea şi respectul pentru fiinţa umană. Aici e marea problemă. Şcoala trebuie să facă faţă azi unui val imens anti-educaţional care vine din mass-media, de la unele televiziuni, dintr-o parte a presei, dintr-o  parte a internetului. E un val anti-educaţional imens, pe care în special copiii îl suportă.

Ceea ce vă spun acum sunt lucrurile pe care ar trebui să le facă toţi cei care au o răspundere în educaţie. Noi trăim într-o societate în care copilul de şcoală primară, în foarte multe cazuri, consideră natural să se ia la bătaie cu un alt copil pentru faptul că nu se înţeleg într-o anumită chestiune. Diferenţa de părere poate fi pricină de violenţă fizică, pentru că văd asta peste tot în jurul lor. Noi nu facem nimic în faţa acestor lucruri. Orice educator este răspunzător şi în această privinţă, a educaţiei omenescului. Dar orice cetăţean ar trebui să fie şi un educator.

Ce ar trebui să schimbăm la sistemul de educaţie astfel încât să nu mai fie prăfuit?

Pentru ca să ieşim din această dificultate este necesar să alcătuim noi programe, noi manuale şi să construim un nou scenariu al vieţii de şcoală. Vechiul scenariu catedră-bănci este prăfuit, depăşit. Iniţiativele trebuie să vină de jos, de la minţile luminate ale dascălilor de cea mai bună calitate, ale elevilor şi studenţilor.

Am văzut acum că Ministerul Educaţiei spune că trebuie să ţinem seama că şcoala nu este singura instituţie din care învaţă tinerii, că ei învaţă şi de pe internet şi de la televizor. Dar şcoala nu trebuie să considere internetul ca ceva în afara ei, ci să îşi incorporeze internetul. Aici este unul dintre motivele eşecului şcolar, pentru că la 20 de ani de la apariţia internetului, sistemul nostru educaţional nu a înţeles că internetul trebuie încorporat organic în viaţa educaţională a şcolii şi că această navetă între internet şi cultura tipărită tradiţională pe care se baza şcoala trebuie să fie permanentă, la toate disciplinele.

Tocmai spuneam că a fost schimbată legea educaţiei. Fiecare ministru care a trecut pe la minister şi-a propus să schimbe programele şcolare, dar n-a reuşit. Adică vedem ce a ieşit.

Când e vorba de calitatea educaţiei nimic nu se poate schimba peste noapte. Nu există figuri providenţiale. Aici lucrul pe care nu au fost în stare să-l facă niciun guvern, pentru că erau mereu cu ochii pe interesele imediate de putere, era să te angajezi în procese de lungă durată de schimbare a programelor educaţionale.

Noi avem în multe privinţe programe rămase în urmă cu peste o sută de ani în modul în care concepem predarea diverselor ştiinţe. Cea mai mare parte din ce s-a descoperit şi s-a inventat în secolul al XX-lea n-a ajuns să fie predată în şcoală, este o situaţie tragică din acest punct de vedere, pentru că s-a mers mereu în virtutea inerţiei, am repetat azi ceea ce am făcut ieri. Lucrul acesta este foarte comod, dar greşit.

Şi ce ar trebui făcut în condiţiile astea? Peste o lună se va schimba guvernul şi va veni un alt ministru.

De exemplu, să facem un program de urgenţă de educare a omenescului, a trăirii în societatea globală, un minim de program pe care să căutăm să-l realizăm imediat. Nu ne dăm seama la ce grad de violenţă se află societatea în care trăim. Această educaţie pentru o lume neviolentă, pentru o lume în care să se educe valori ca dragostea pentru fiinţa umană, să nu vezi in tot ceea ce este diferit un adversar.

După cum vedem, în societate, în mass-media cearta este cea care atrage, nu dezbaterea. Cearta face rating. Dezbaterea, cu dezvoltare de puncte de vedere, ţine de un anumit grad de cultură si de o stare de relaxare, la care tot mai puţini oameni ajung. Şi atunci, după ce se orientează televiziunile îin materie de programe: după violenţă, ce certuri prezentăm?  Iar după certuri vin lucrurile anodine, nesemnificative, de ieşire din plictiseală cu cel mai mic efort intelectual posibil.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Dvs., stimati cititori, ce intelegeti prin aceste cuvinte:

„Examenul de bacalaureat în forma sa actuală, nu este relevant, nu este semnificativ pentru gradul de maturitate al candidatului. Chestiunile propuse nu sunt suficient de semnificative pentru capacitatea candidatului de a se orienta cu capul său propriu. Faptul că ai luat sau nu bacalaureatul nu te califica azi nici ca intelectual, nici ca om de cultură. Şcoala ignoră antrenamentul în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente şi această lipsă de imaginaţie, de îndrazneală se observă sistematic şi la examene, inclusiv la cel de bacalaureat. Şi dacă şcoala nu o face, vin iniţiative alternative, pe care le pot observa în rândul elevilor excepţionali, care simt insuficienţele şcolii şi se decurcă pe cont propriu, de exemplu, ceeea ce am văzut în tabara Canguru de la Straja, Hunedoara ” ?

Initiativele alternative le poate observa in randul elevilor exceptionali… „M-aş preocupa în primul rând de educaţia omenescului şi aş apleca urechea la minţile cele mai inteligente din jurul meu: – ar apleca urechea doar la „minţile cele mai inteligente din jurul meu ” ? La cele mai putin inteligente nu si-ar pleca urechea, ar face doar „educatia omenescului”? Atunci eu stau si ma intreb cati ar mai trece examenul de bacalaureat in asemenea conditii! Eu ma intreb de ce trebuie sa exageram, de ce exageram in halul asta, cum in nicio alta parte nu gasesti? Doar in la noi, in Romania!! Vreau sa stiu si eu care e acea tara din lume unde bacalaureatul e facut doar pentru cei exceptionali de vreme ce numai ei ar fi antrenati „în situaţii problematice, în care trebuie efectuate alegeri pe baza de argumente şi contraargumente„, pe cand ceilalti primesc „cunoştinţe, informaţii, a înmagazina date, nume, citate, procedee, formule, algoritmi, ecuaţii,  a fi în stare să le reproduci când ţi se cere, pentru a fi evaluat, şi să le aplici în cazuri standard.  Toate acestea iau forma generală a unor reţete, a unor indicaţii, care se folosesc pe bază repetitivă, de memorare”? Domnia sa vrea un bacalaureat doar pentru un (viitor) Laplace, Galois etc, restul trec la gramada la „educatia omenescului”, profesorul aplecandu-si urechea la „mintile cele mai inteligente” din jurul sau, in exclusivitate daca am inteles bine…

In chestiunea proprietatii intelectuale, are si nu are dreptate:

„Noi trăim într-o societate în care furtul intelectual nu este, pentru cea mai mare parte a populaţiei, un furt. Asta se întâmplă pentru că generaţii după generaţii au rămas needucate cu privire la ideea de proprietate intelectuală. Din această cauză munca intelectuală este de foarte multe ori neapreciată „

Asta se intampla pentru ca generatii dupa generatii au ramas needucate cu privire la ideea de proprietate, de vreme ce si in zilele noastre mai sunt cate unii care considera ca proprietatea ar fi „un moft”. Si atunci daca esti needucat cu privire la ideea de proprietate, esti needucat si cu privire la ideea de proprietate intelectuala.

In privinta luptelor fizice, din nou, are si n-are dreptate:

„Noi trăim într-o societate în care copilul de şcoală primară, în foarte multe cazuri, consideră natural să se ia la bătaie cu un alt copil pentru faptul că nu se înţeleg într-o anumită chestiune. Diferenţa de părere poate fi pricină de violenţă fizică, pentru că văd asta peste tot în jurul lor. Noi nu facem nimic în faţa acestor lucruri. Orice educator este răspunzător şi în această privinţă, a educaţiei omenescului. Dar orice cetăţean ar trebui să fie şi un educator.”

In aceasta privinta nu cred ca stam mai rau decat altii, dimpotriva! Iar ceea ce spune nu e caracteristic doar Romaniei. Lupta a fost intotdeauna prezenta intre oameni. Asa cum au loc si razboaiele, din pacate. Nu spun ca razboaiele sunt bune. Nu spun ca e bine ca un copil de scoala primara sa se ia la bataie cu un altul pentru faptul ca nu se inteleg intr-o anumita chestiune. Insa as dori sa-mi aratati acea societate in care nu au loc lupte intre copiii de scoala primara, unde copiii de scoala primara isi rezolva diferendele dintre ei doar pe calea argumentelor si contraargumentelor intelectuale, pe baza dialogului de idei in exclusivitate. Chiar as dori sa stiu si eu unde se afla pe Pamantul acesta o asemenea societate a ingerilor: copiii sa fie si cuminti si exceptionali! Precum ingerii! Cuminte ca un inger, exceptional ca un Laplace!! 😆 Va dati seama…?

Si noi facem reforma in invatamant… 😆

Cazul invatatoarei de la „Sigismund Toduta”…

Ziua de Cluj

Anchetă la un liceu clujean. O învăţătoare l-a numit pe un elev de clasa I „jumătate de creier” AUDIO

Se arata ca:

„Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj a declanşat o anchetă la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă” din Cluj-Napoca, după ce o învăţătoare a fost înregistrată cu un reportofon la ore în timp ce a strigat la un elev din clasa I şi l-a făcut nebun, tâmpit şi „jumătate de creier”.

Incidentele din clasa I, de la Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, s-au petrecut de-a lungul mai multor săptămâni, în timpul lunii martie, învăţătoarea fiind înregistrată cu un reportofon pus de tatăl unei eleve în ghiozdanul acesteia.

Fetiţa s-a plâns de mai multe ori părinţilor că învăţătoarea le vorbeşte urât la şcoală, iar aceştia au decis să o înregistreze cu un reportofon. Ulterior, părinţii elevei au decis să-şi mute fiica la o altă şcoală, după care au sesizat Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, care a deschis o anchetă. În înregistrare, se aude cum învăţătoarea îl face nebun, tâmpit şi „jumătate de creier” pe un elev.

„Mă, tu eşti nebun la cap, unde dracu ai văzut, de ce scrii zero, mă, băiatule? Mă, tu eşti normal la cap? Tu eşti întreg la cap, unde dracu ai văzut tu cu zero? (…) Tu nu îţi poţi reveni la nivelul colegilor tăi? Du-te naibii în pregătitoare, du-te în grădiniţă. Pleacă în pregătitoare. Incapabil să se concentreze. Mă, băiatule, tu eşti întreg? Unde îţi stă capul, vino dracului la catedră, să te păzesc ca pe un copil mic. Soarele cui l-a făcut de copil. Jumătate de creier. Vino aici cu scaunul să stai la masă, să fii supravegheat ca bebeluşii. Bebeluş”, a spus învăţătoarea, citată de Mediafax.

Aceasta i-a pus pe ceilalţi elevi să îi strige în cor colegului lor: „Trezeşte-te!”. „Încă aşa ceva nu mi-a fost dat să văd în viaţa mea. Mă mir că nu dormi pe masă, tu te culci noaptea? Văd că sforăi în continuare fără sunet. Să mor io dacă înţeleg ce vrei să spui, după ce Dumnezeu mai vii la şcoală, ca să ai de unde să mergi acasă? (…) Mă, tu eşti tâmpit de tot?”, se mai aude în înregistrare.

Directorul Liceului de Muzică „Sigismund Toduţă”, Vasile Sândean Ovadiuc, a declarat, miercuri, presei, că şi la nivelul unităţii se va constitui o comisie de anchetă.

„Trei părinţi ai unor elevi de clasa I au depus o reclamaţie direct la Inspectoratul Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj fără să fie sesizată conducerea Liceului de Muzică, iar ISJ a declanşat, marţi, o anchetă, după ce o învăţătoare a fost înregistrată la ore când striga la un elev şi a folosit la adresa acestuia termeni destul de gravi. Comisia de anchetă a stat de vorbă cu părinţii şi cu învăţătoarea. Vom constitui şi noi o comisie de anchetă pentru verificarea aspectelor semnalate, care va aplica sancţiuni învăţătoarei, pentru că nu este normal să se întâmple aşa ceva într-o şcoală”, a spus Sândean Ovadiuc.

Potrivit acestuia, învăţătoarea are o vechime de 27 de ani în învăţământ şi nu a mai avut abateri până acum. „După ce noi am aflat despre comportamentul învăţătoarei, la nivelul liceului a fost organizată o şedinţă cu părinţii, la care a participat şi învăţătoarea respectivă, iar aceasta şi-a recunoscut vina, motivând că a avut probleme în familie. Faptul că a avut acasă probleme nu îi dă niciun drept să folosească astfel de cuvinte. A şi fost monitorizată la ore şi nu a mai fost un astfel de comportament. Între timp, fetiţa care a realizat înregistrarea şi băieţelul care apare în înregistrare au fost mutaţi în luna martie de către părinţii lor la alte şcoli”, a mai spus directorul liceului.

La rândul său, tatăl elevei care a realizat înregistrarea cu reportofonul a declarat că nu este normal ca un cadru didactic să li se adreseze unor copii de şapte ani în modul în care a făcut-o învăţătoarea. „Fetiţa noastră ne spunea că nu mai vrea să meargă la şcoală pentru că învăţătoarea vorbeşte urât. Era traumatizată, am dus-o la psiholog. Le spunea că în perioada când ea lipseşte, copiii să stea ca sfinţii pe pereţi. Acum este la altă şcoală, este liniştită”, a mai spus tatăl fetei.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a declanşat o anchetă în acest caz, şeful ISJ, Valentin Cuibus, refuzând să facă orice fel de comentarii până la finalizarea anchetei.”

Ziar de Cluj

“Fetita mea a ajuns la Urgente din cauza invatatoarei Monica Chiorean”

Se arata ca:

„Parintele unei fetite care a fost in clasa invatatoarei de la Liceul de Muzica “Sigismund Toduta” inregistrata in timp ce jignea si umilea copii de 7 ani a dat un interviu pentru Ziar de Cluj in care dezvaluie ce s-a intamplat in clasa si cum s-a ajuns la acele inregistrari. Sorin Gherman are o copila cuminte, pasionata de pian, care a ajuns sa nu mai vrea sa mearga la scoala, sa strige singura in camera si sa ajunga la Urgente din cauza comportamentului dascalitei. Ea si inca un coleg invata acum la alte scoli, retrasi de parintii socati, iar acum acestia sunt uimiti de indiferenta autoritatilor fata de abuzul evident. 

Sorin Gherman e cel care a facut inregistrarile, insa precizeaza din capul locului ca nu le-a mediatizat, nu le-a dat decat celorlalti parinti care aveau copii in clasa si Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ) Cluj.

Cum ati decis sa faceti inregistrarile?

Eu am facut inregistrarile, dar nu eu le-am dat presei, ci doar parintilor si Inspectoratului. Noi am facut un memoriu cu cea aparuta in presa, plus inca altele trei si l-am depus la ISJ. Noi nu am vrut sa facem mare tam-tam pana nu vedem reactia Inspectoratului. Fetita noastra nu mai este acolo, am mutat-o, dar am ramas pe pozitie. Am considerat ca este oportun sa nu ma dau in spate intr-un demers pe care l-am inceput cu totii. Pe parcurs, multi au renuntat. Motivele sun mai multe. O parte din parinti o sustin pe invatatoare, nu vad pentru ce sustin un asemenea comportament. In plus, fiind un liceu vocational, e foarte greu sa iti multi copilul, pentru ca nu ai optiuni. Noi am mutat fetita la o scoala normala, iar instrumentul il studiaza in particular. O alta categorie de parinti sunt cei care asteapta sa faca altii sacrificii si demersuri. Eu nu as avea in  momentul asta nici un interes, nu mai am copilul acolo. Am sters numele copiilor de pe inregistrari.

Cum este fetita dvs?

E un copil sensibil, prietenos, comunicativ. Cand are cu cine. Copilul meu nu este o problema, problema este mediul. Ii place pianul si ea a vrut liceul de muzica. Noi nu le-am impus copiilor, nu le-am trasat directive. Si fiica-mea cea mare invata acolo.

Cum au fost primele ei zile de scoala la Liceul de Muzica “Sigismund Toduta”?

In prima faza a fost ok, apoi am observat ca e abatuta, nu mai era chiar in apele ei. Lucrurile au inceput sa ia alta intorsatura pe parcurs. Nu era suparata dimineata, cum cred unii ca le este lene copiilor sa se trezeasca. Venea de la scoala si spunea sa nu o mai ducem la scoala, ca nu ii place si nu e in regula acolo. Ne-a spus ca doamna invatatoare striga si vorbeste cu “la naiba”, “la dracu” sau “la mama dracului”, expresii care probabil faceau parte din vocabularul ei zilnic. Intr-o seara, am auzit zgomote la ea in camera, credeam ca e cu mama si sora ei, dar era singura. Ulterior mi-am dat seama ca se juca la tabla si repeta scene de la scoala, cu invatatoarea care striga.

Care a fost prima impresie pe care ati avut-o despre invatatoare?

Ni s-a parut ca e o femeie foarte autoritara care vrea sa se impuna cu oricine. Ca punctul ei de vedere trebuie sa fie puternic si toata lumea trebuie sa ii respecte ordinele. De la copii si pana la parinti, toata lumea trebuie sa stea „drepti” in fata ei. Ni s-a si pus in vedere din prima zi de scoala sa ii spunem orice problema, sa nu vorbim pe la spate, ca orice am face ea tot o sa afle. Reactia asta ni s-a parut anormala. In urma comportamentului fetitei care ne cerea mereu sa nu o mai ducem la scoala, am inceput sa ne punem intrebari. Fara sa stie ea, am imprumutat un reportofon si i l-am pus in geanta. Am vrut sa vedem daca fabuleaza sau se intampla cu adevarat ceva. Prima inregistrare a avut loc in decembrie, inainte de vacanta, apoi in cateva zile din ianuarie si cateva din februarie. Cand am auzit inregistrarea care a ajuns in presa mi-am dat seama ca in clasa se intampla ceva foarte grav. Atunci mi-am cumparat reportofon, ca sa nu mai depind de altii si sa continuam, sa vedem pana unde se ajunge. Am vrut sa vedem daca a fost numai o iesire, chiar daca nici aceea nu era normala. Au urmat si alte episoade, cu alti copii. Nu aveau aceeasi intensitate, dar se repetau. Era clar ca ii implica pe copii in procesul ei de umilire si erau deja invatati cu anumite ordine. Ea zicea “dati-i, va rog, trezirea copii trei ori”, 20 de copii strigau in cor “trezeste-te”. Eu cred ca un psiholog ar putea autentifica acele inregistrari si sa analizeze comportamentele, pentru ca iesirile, cuvintele  care sunt spuse nu mi se par la locul lor pentru un dascal.

Ce ati facut cu inregistrarile?

In primul rand le-am dat parintilor acelui copil. Tatal lui a taiat din inregistrare strict numele fiului sau, in rest nu e nimic trunchiat. Asta a dus la acuze, inclusiv la sedinta cu parintii, ca am fi trucat inregistrarea, pentru ca suna nefiresc cu numele taiat, apare o sacadare. Celor care vor fi in masura sa analizeze autentititatea inregistrarilor, organele care au dreptul sa faca asta, le pun la dispozitie originalul.

Cum au reactionat parintii copilului la auzul inregistrarii?

A doua zi dimineata si-au mutat copilul de la scoala. A ajuns inregistrarea la ei dupa vreo doua saptamani. Nu am vrut sa actionam pripit, ci, ca la o ancheta, sa vedem daca a fost ceva izolat, ca sa nu aprindem focul in capul oamenilor in mod gratuit. Cand am vazut ce se intampla, cum invatatoarea foloseste cuvinte grele pentru un copil de 7 ani, am hotarat sa ii contactam pe parinti. Au scos numele copilului si apoi ne-au dat acordul sa dam inregistrarea si celorlalti parinti. Toti au fost socati, nu le venea sa creada ca episodul acesta se intampla in clasa unde e copilul lor. S-a convocat o sedinta strict cu parintii, in februarie. S-au intalnit parintii. Eu eram in spital, nu am participat. Concluzia a fost ca ii putem da o noua sansa doamnei invatatoare, cu conditia ca cei din directiune sa monteze camere audio si video, sa puteam avea control asupra celor intamplate in clasa. Asta a fost intr-o marti. Miercuri, inregistrarea a ajuns la urechile invatatoarei si a convocat o sedinta cu parintii si cu directiunea scolii. Inainte de acea sedinta auzise de inregistrare si le-a controlat tuturor copiilor ghiozdanul si i-a gasit fetei mele reportofonul. Sotia a fost chemata la directiune. In fata invatatoarei, i s-a spus ca s-a gasit reportofonul asupra fetitei si am fost acuzati ca am facut inregistrari ilegale. Chiar si la sedinta cu parintii, in loc sa analizeze gravitatea faptelor, am fost noi acuzati ca am fi facut o ilegalitate.

Cine a facut acuzatia?

Conducerea scolii. Ne-au pus in vedere ca am incalcat regulamentul scolar in care noi am facut inregistrari ilegale. Am consultat si noi un avocat si am aflat ca nu e nimic ilegal, atata timp ca reportofonul era in ghiozdanul fetitei, nu s-a instalat nici un sistem audio in scoala. Noi am vrut sa aflam ce se intampla cu copilul nostru, nu am vrut sa o inregistrez pe invatatoare, ci sa vad motivul pentru care copilul meu nu vrea sa ajunga la scoala.

Cum a decurs sedinta cu directiunea?

Un purtator de cuvant al parintilor a prezentat punctul nostru de vedere si cum am vrea sa rezolvam situatia. In prima faza, directiunea a spus ca nu se pot instala sisteme audio si video pentru ca nu sunt fonduri si ca, daca un parinte sau cadru didactic nu e de acord, acestea nu se pot monta. Faptul acesta nu e adevarat. Sunt o gramada de scoli de stat care au asa ceva si parintele poate oricand sa isi supravegheze de pe un portal copilul. Nu se fac filmari de Big Brother. Sunt atatea cazuri de violenta si poate sa fie de mare ajutor o camera. Nu s-a aprobat treaba asta si o parte din parinti am fost iar acuzati ca am facut inregistrari ilegale, ca am facut asta fara acordul lor, ca suntem de la Securitate. In loc sa analizeze situatia grava ce se intampla, ne-au transformat pe noi din persoane care aduc la cunostinta niste lucruri grave, in acuzati. Si-a expus si doamna invatatoarea punctul de vedere, in scris. A inceput sa isi spuna cuvantul.

Care era atitudinea ei?

Am simtit ca nu avea nicio frustrare din treaba asta. Inainte de orice inregistrari sotia mea a fost si a discutat cu ea. I-a spus ca fetita spune ca foloseste asemenea cuvinte la scoala. A negat vehement. Cand parintii care si-au retras copilul i-au spus ca exista inregistrari, a recunoscut si a spus ca copiii trebuie sa stie si de bune, si de rele. Cand am vazut atitudinea lor fata de noi, faptul ca ne-au pus toata povara in carca noastra, am decis ca din acel moment copilul nostru nu mai are un mediu propice ca sa mearga la scoala si sa traiasca acolo. Am decis sa nu o mai lasam din acea zi la scoala.

Ce s-a intamplat mai departe?

In cateva zile, ne-am intalnit cu parintii in biroul meu. Unul din ei era in ambele tabere si au fost parinti care au inceput sa ne trimita mail-uri ca ne ocupam de lucruri neserioase, ca sotia mea vrea sa faca „vendetta” si ca ne dorim scandal prin orice mijloce. Comentariile sunt dure si injurioase si dupa articolele aparute in presa. Eu imi mentin pozitia: nu eu am provocat acest scandal, ci doamna invatatoare prin comportamentul ei de 30 de ani de dascal. Am trimis memoriu la ISJ, am ramas cativa parinti pe pozitie. Nu l-am depus si la scoala, pentru ca nu s-a luat nicio atitudine. Din contra, am vazut ca nici nu sunt interesati. Un director ar fi ascultat inregistrarea, iar el socheaza, da interviuri si spune ca nici nu a ascultat ce era acolo. La fel, nici ISJ nu a cercetat memoriul nostru pana la aparitia scandalului in presa, desi noi l-am depus de ceva vreme.

Aveti de gand sa reclamati mai departe, la Minister?

O sa ii sustin pe parintii care au in continuare copii acolo. Eu nu am vrut scandal, doar rezolvarea pe cale pasnica, plus luarea masurilor care trebuie luate. Orice ar fi, noi ramanem pe pozitie si ne pastram cumpatul. Probabil ar mai fi si altii care si-ar muta copilul de acolo, insa, cum am zis, nu ai alternativa la un liceu vocational, decat sa ii sustii doua ore in particular pe saptamana.

Cum a fost la psiholog?

Am dus fetita la specialist si mi s-a zis ca la ea totul e in regula, ca problema a fost in mediul in care invata. Am ajuns ca dupa ce am retras-o, in ajunul primei zile de scoala in noua ei clasa sa mergem noaptea cu ea la Unitatea de Primire a Urgentelor (UPU) Cluj. Avea niste dureri de cap pe care nu le-a mai avut niciodata. De acolo am ajuns la Neurologie, unde fetita i-a spus doctoritei “m-am gandit foarte tare cum o sa fie la scoala noua”. Traia cu un stres ca oriunde am duce-o, se va repeta ce a trait la “Sigismund Toduta”. Acum au o invatatoare foarte cumsecade, nu are nimeni nici un fel de probleme. Am trecut de la o extrema la alta. Mi-am dat seama recent ca in inregistrari niciodata doamna Monica Chiorean nu le raspundea copiilor la “buna dimineata”. Niciodata. Nu se aude pe nicio inregistrare. Isi pune catalogul pe catedra si nu le raspunde copiilor care ii spun de fiecare data “buna dimineata, doamna invatatoare”. La ultima sedinta cu parintii pe care a avut-o inaintea scandalului i-a tinut trei ore in care le-a predat lectii de normalitate: cum trebuie sa isi educe copii si cum sa se comporte cu ei. In conditiile in care ea nu are nici un copil acasa. Nu invinovatesc pe nimeni, poate nu a putut avea copii, dar nu e in masura sa dea lectii parintilor, pentru ca nu a fost niciodata in aceasta situatie. Noi in casa nu folosim expresiile auzite in inregistrari, indiferent ce facem. Eu cred ca educatia nu se face urland, vorbind urat sau cu bataie. Un copil trebuie sa invete cu vorba buna, orice om a trecut prin copilarie si stie ca bataia nu rezolva nimic, doar inraieste. Oricine are probleme, dar nu ne varsam nervii pe un copil, el nu are nicio vina. Cei care o sustin pe doamna ori nu stiu ce sustin, ori sunt pe calapodul ei, ori eu nu am capacitatea sa ii inteleg. Nimeni nu da dreptate unui astfel de comportament. Cand reclami un abuz, cred ca acesta trebuie tratat ca o urgenta. Imi pare sincer rau ca s-a ajuns in aceasta situatie si ca am fost implicati, dar ma bucur ca am deschis ochii oamenilor sa vada ce s-a intamplat. Acel dascal a fost supraevaluat, de deasupra este si sefa de catedra la invatatori si in Consiliul de Administratie.”

As dori sa remarc mai intai faptul ca la noi incepe sa se discute despre o problema dupa ce se intampla niste lucruri ca cel descris in articolele de mai sus. O dezbatere serioasa despre invatamantul romanesc n-am prea vazut in spatiul nostru public unde, la ora actuala, temele de discutie sunt, in principal, doua: DNA si bonul fiscal. Se discuta intens despre aceste lucruri, despre invatamant nu prea. Iata ca acum avem o discutie si despre problemele din invatamant. Pana acum parca nu erau niciun fel de probleme. Partidele noastre tot „reformeaza” invatamantul, cand se perinda pe la Putere. S-a tot vorbit, si inca demult, despre statutul profesorului, „redarea demnitatii profesorului”. Si iata ca acum avem acest caz care, in mod sigur, nu ne face nicio placere. Dimpotriva!

Am vazut ca in Jocurile de Putere ale lui Rares Bogdan s-a dezbatut cazul acesta intr-un mod foarte emotional, lasandu-se cu un scandal urias in miez de noapte! Insa de la inceput, de cand am auzit de acest caz, prima problema care mi-a venit in minte a fost: avem in sistemul nostru de invatamant profesionisti in educatia elevilor? Pentru ca si asta e o meserie. Ca cea de tamplar, instalator, manager etc. Iar un profesionist ar trebui sa-si cunoasca foarte bine meseria si s-o practice de asa maniera incat sa performeze in meseria sa. A lucra la clasa cu copiii este o meserie. Trebuie sa stii ce ai de facut. Aici nu e vorba de caracterul persoanei respective, sau daca e mama, ci de profesionalismul acelei persoane. Nu oricine stie cum trebuie sa lucreze cu elevii la clasa pentru ca sa obtina performante cu acei elevi. Cine crede ca e facil sau ca stie, se insala. O persoana oarecare, chiar daca ar cunoaste foarte bine materia, s-ar putea sa n-aiba rabdare, sa se enerveze usor… Problema mare este ca fara un invatamant performant, tara noastra nu poate sa progreseze. Implicatiile economice sunt clare. Se spune ca la romani e cu „merge si asea”. Am auzit de foarte multe ori lucrul asta. Insa nu cumva pentru faptul ca nu avem oameni care sa-l invete sa fie riguros?

Ma uit la discutiile noastre de pe la televiziunile de stiri… S-o luam pe cea legata de bonul fiscal. Daca te-ai lua doar dupa aceste dezbateri, problema nr.1 a Romaniei e doar bonul fiscal: de ce cand a mers la un restaurant si dupa ce a baut o cafea nu i s-a dat bonul fiscal? Nu vad vreo discutie de conceptie, de exemplu despre teorii economice, despre conceptii privind cresterea economica, despre reforma, ca si cum la capitolul asta n-am avea nicio problema, toate ar fi bune si frumoase si singura problema este de ce nu primesti, cand cumperi o merdenea, bon fiscal. Cam asa mi se par si discutiile despre invatamantul romanesc, pe care il tot „reformam” de ani de zile. Iar finalul este ca, de fapt, nu avem profesionisti care sa stie sa educe un copil in scoala. Principala noastra problema pare a fi ca tot „reformam”, in schimb nu performam! Ne tot laudam cu copiii care iau premii pe la Olimpiade, insa asta nu inseamna ca avem un invatamant performant. As vrea, de pilda, sa vad universitati romanesti in topul celor mai bine cotate universitati din lume.

In Jocul de Putere s-a ridicat de catre o mama si problema profesorului de geografie de la acelasi liceu. Vorbim de un liceul de prestigiu din Cluj. De unde se vede ca si la liceele mari se simte lipsa de cadre didactice cu adevarat calificate pentru meseria de dascal. Dupa Revolutie au fost multi care au plecat in afara… Salarizarea de aici, din tara, e precara. Nu avem o economie care sa sustina financiar si logistic asa cum trebuie invatamantul. Asta ar fi problema care ar trebui sa ne preocupe si se pare ca nu ne preocupa decat lucruri care mi se par drept minore sau neesentiale in contextul dat. Chiar daca toti agentii economici ar emite, scrupulos, bon fiscal, lucrurile nu vor merge mai bine in economie. Ne lipseste conceptia. Vrem sa fim occidentali doar de forma si asta e lucrul cel mai grav: pe dinafara vopsit gardul, inauntru leopardul – vorba proverbului. Dorim sa compensam sau, poate mai bine zis, sa mascam ineficienta economica prin rigurozitati de ordin fiscal, in „buna” traditie romaneasca de a ne fura caciula unii altora.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Inceput de an scolar. Despre punerea in aplicare a Doctrinei Basescu in Invatamant

Trebuie intai sa amintim care e Doctrina Basescu… In acest sens iata un articol din Gandul datand din 2009:

Olimpicii, către preşedintele Google: „Aş intra pe net pentru un job afară“

Se arata ca:

„În timp ce preşedintele Traian Băsescu face apologia învăţării prin internet, olimpicii români spun că manualele de specialitate nu pot fi înlocuite printr-o simplă căutare pe Google

Traian Băsescu este fascinat de „învăţarea prin Google”. În urmă cu patru luni, declara în cadrul unei şedinţe de guvern: „Am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi cu salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică şi Herodot intră pe Google. Hai să revenim la o programă adecvată (…) pentru că nu mai avem mecanici auto şi tinichigii pregătiţi în şcoli”. Marţi, la Târgu Mureş, şeful statului a susţinut din nou teoria sa preferată. Numai că, de data aceasta, tocmai memorarea cunoştinţelor pe care o condamna i-a jucat feste, Băsescu greşind cu un secol anii de domnie ai lui Neagoe Basarab: „Dascălul trebuie să formeze la copii competenţe, nu nevoia de a memora. O să vă dau un exemplu: la ce-mi foloseşte că ştiu că Neagoe Basarab a domnit între 1412-1421? (n.r. corect 1512-1521). Găsiţi pe Google! Dar aş vrea să am competenţa să repar un calculator!” Ideea învăţării prin căutarea pe Google a fost, de altfel, preluată şi de către preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, care, încercând să-l contrazică pe Traian Băsescu, s-a dovedit a fi primul care i-a ascultat lecţia: „L-am căutat pe Herodot pe Gogăl,…. ăăă,…. Gagăl,…. Gulgăl…. Gugăl ăsta. De păpădie ştiam, n-am mai căutat-o”. Este suficient internetul pentru pregătirea elevilor? i-am întrebat pe tinerii români care au obţinut primele locuri la cea mai recentă olimpiadă internaţională de geografie.

Cum se pregătesc olimpicii: 20% net, 80% carte

Chiar dacă internetul poate fi foarte util în aflarea unor date foarte recente, cărţile de specialitate sunt principalele surse de informare, spune Alexandru Barbu, premiat cu aur la Olimpiada Internaţională de Geografie. „Cu ajutorul internetului îţi poţi face o cultură generală, dar nu vei ajunge foarte sus. E adevărat că, atunci când faci perfomanţă, cel mai important este studiul individual şi folosesc Google-ul pentru completarea cunoştinţelor, dar cele mai valoroase informaţii sunt contra-cost. Deci trebuie să comand tratate, atlase sau alte lucrări de specialitate din Anglia sau din America. Un singur material costă cam o sută de euro, aşa că trebuie să facem rost de sponsorizări”.

Elevul Colegiului Naţional „Ion Minulescu” din Slatina crede că folosirea motoarelor de căutare nu este întotdeauna eficientă: „Dacă citeşti pe ici, pe colo, căutând pe net, pierzi foarte mult timp. Nu asta e soluţia dacă vrei să te pregăteşti foarte bine”. De aceeaşi părere este şi colegul său de echipă olimpică, Vladimir Rumleanschi, elev în clasa a XI-a la Colegiul Naţional din Iaşi, care e de părere că internetul nu poate înlocui cărţile: „În nici un caz nu poţi învăţa mai multe de pe Google decât din cărţi. Internetul ne ajută pentru datele fixe. Pentru a afla dacă s-a schimbat vreo capitală şi este util pentru că îţi dă informaţii economice actualizate la zi. Dar cea mai mare parte a pregătirii se bazează pe cărţile pe care le primim din străinătate. Un rol important îl au şi profesorii, pentru că ne încurajează şi văd unde avem lacune sau unde trebuie să mai lucrăm”. Medaliata cu argint, Cătălina Jugrăvescu, elevă în clasa a XI-a la Colegiul „Alexandru Lahovari” din Râmnicu Vâlcea, este şi mai pragmatică în calcule: „Din timpul alocat pregătirii, cam 80% îl petrec citind cărţi de specialitate şi cam 20% informându-mă de pe internet. Nu ştiu cât de mult căutăm noi pe Google date pentru pregătirea la şcoală. Mai degrabă folosim motoarele de căutare pentru a găsi o melodie nouă sau chestiuni de acest gen. Aş intra pe net mai degrabă pentru a vedea oferte de apartamente sau pentru a găsi un job în străinătate”.

INFOWikipedia trebuie verificată din trei surse. Ce a păţit Umberto Eco
Nimic nu este mai mai nesigur decât a ne întări argumentaţiile cu „am citit pe Wikipedia”, după cum mulţi am ajuns să o facem. Acest lucru l-a constatat şi scriitorul Umberto Eco, care a mărturisit într-un articol pentru Business Magazin că Wikipedia ba l-a însurat cu „fiica editorului său”, ba l-a numit „primul din 13 fraţi”. De-abia după ce găsim o informaţie de pe Wikipedia şi verificăm din alte trei surse putem să luăm în considerare că ar fi adevărată, ne sfătuieşte Eco. Iar păţaniile scriitorului sunt insignifiante faţă de alte „boacăne” ale Wikipedia care l-a anunţat mort pe senatorul Ted Kennedy (decedat luna trecută) încă din ianuarie 2009. Şi pe Serghei Brin, unul dintre fondatorii Google, Wikipidia îl socotea la un moment dat „decedat la Moscova”. (Bogdan Munteanu)” (subl. mea)

Deci aceasta Doctrina se enunta simplu, dupa cuvintele D-lui. Presedinte:

„Am convingerea că despre păpădie şi salată orice copil, dacă intră pe Google, află cum e cu păpădia şi cu salata. Dacă vrea să ştie despre istoria antică şi Herodot intră pe Google. Hai să revenim la o programă adecvată (…) pentru că nu mai avem mecanici auto şi tinichigii pregătiţi în şcoli„

Ce se intampla acum? In prima zi de scoala lipsesc manualele pentru clasele I si II-a:

HotNews

Prima zi de scoala fara manuale pentru clasele I si a II-a. Problemele si noutatile anului scolar 2014-2015

Se arata, printre altele, ca:

„Aproximativ 3.200.000 de elevi si prescolari incep astazi, 15 septembrie, scoala. Un inceput de an scolar marcat de scandalul manualelor digitale, promise de ministrul Remus Pricopie inca de la inceputul mandatului, dar care intarzie sa apara pe bancile elevilor. Pana la anuntarea de catre Ministerul Educatiei a castigatorilor licitatiei de manuale, copiii de clasa I vor invata dupa fise, iar elevii claselor a II-a vor invata dupa manualele vechi, desi au programa noua, a anuntat Pricopie.

Scandalul manualelor digitale – Primul an in care elevii de clasele I si a II-a nu vor avea manuale conform programei

O premiera pe care o marcheaza acest an scolar este lipsa manualelor tiparite si digitale pentru clasele I si a II-a, pe care ministrul Remus Pricopie le-a promis inca de la preluarea mandatului. Ministerul Educatiei a lansat in aprilie licitatia privind achizitia de manuale scolare, a anuntat pe 4 august ca marii castigatori sunt CD PRESS SRL si SIVECO, iar mai multe edituri au contestat rezultatul la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), la Consiliul Concurentei, la Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) si la Directia Nationala Anticoruptie (DNA).

In urma cu o saptamana, presedintele Consiliului National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), Bogdan Lehel Lorand, a declarat pentru HotNews.ro ca institutia pe care o conduce a dispus ca Ministerul Educatiei sa reevalueze ofertele in termen de 10 zile. Daca nu vor fi depuse noi contestatii, Ministerul va incheia contract cu firmele castigatoare, care vor publica manualele digitale pe http://www.manuale.edu.ro, va urma o perioada in care invatatorii vor studia oferta si vor alege un manual din cele castigatoare si abia apoi scolile vor face comenzile pentru manualele tiparite, pentru ca acestea sa ajunga fizic in scoli. Un termen optimist pentru intrarea manualelor in varianta print in scoli este octombrie 2014.

Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a declarat duminica seara, la TVR, ca ”noi ar trebui de maine intr-o saptamana sa anuntam rezultatele” cu castigatorii licitatiei pentru manuale, dupa reevaluarea tuturor ofertelor depuse.

Citeste aici toate informatiile din scandalul licitatiei pentru manuale scolare

Surse oficiale au precizat pentru HotNews.ro ca Ministerul planuieste lansarea in acest an scolar de noi licitatii de manuale scolare pentru clasa a III-a, dar si noi licitatii pentru manualele de clasele I si a II-a – care fac deja obiectul acestei licitatii in curs, daca nu vor fi desemnati castigatori pentru toate disciplinele.

In ceea ce priveste suportul pe care elevii vor studia manualele digitale, ministrul Remus Pricopie a declarat in cadrul unei conferinte ca nu vor fi cumparate tablete. “Eu cred ca mai intai trebuie sa ajungem sa avem un nivel satisfacator de material educational in format software si numai dupa aceea putem sa vorbim si despre hardware. (…) Insa ne vom asigura ca in clasele I si clasele a II-a vom avea un calculator si un videoproiector pentru ca in aceasta prima faza manualele digitale vor fi folosite in clasa. Aceasta va fi conditia. Sigur ca ele pot fi folosite si acasa, dar in principal ele vor fi folosite in clasa”, declara ministrul. Detalii aici

Elevii claselor a II-a invata pentru prima oara dupa programa noua. Ministerul trebuie sa finalizeze programa pentru clasa a III-a

Pentru elevii claselor a II-a, acest an scolar marcheaza si o alta premiera, pe langa aceea de a nu avea manuale:ei vor invata dupa o programa scolara noua. Curriculumul a fost publicat si aprobat de Ministerul Educatiei din 2013, insa se aplica pentru prima data anul acesta. Elevii care intra acum in clasa a II-a au fost, de altfel, primii care au invatat dupa programa noua si la clasa I. Nici in urma cu un an ei nu au avut manuale conforme programei.

Ministerul Educatiei trebuie sa finalizeze anul acesta programa scolara pentru clasa a III-a, pentru ca in septembrie viitor elevii care intra acum in clasa a II-a si au programa noua sa continue educatie in baza unei programe corelate cu aceasta.”

Si acum intervine partea cea mai interesanta! N-avem pe banci manuale scolare, in schimb… vom avea manuale digitale!!!! Urmatorul articol, tot din Hotnews, ne arata angajarea solemna a tovarasului Victor Ponta pentru punerea in practica a Doctrinei de o „inestimabila valoare teoretica si practica” a… Tovarasului, hai sa-i zic asa, Traian Basescu.

UPDATE Victor Ponta: Nu stiu daca mai e vreun copil chiar si in clasa intai care sa nu aiba telefon cu internet

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Targu Jiu, la deschiderea anului scolar, ca „ideea de manual digital” este cu adevarat o reforma care trebuie facuta, el spunand ca „nu mai exista niciun elev care sa nu stie sa foloseasca o tableta, un telefon, un computer” si, de altfel, ca nu crede ca mai exista un elev, chiar si de clasa intai, care sa nu aiba un telefon cu internet.

Victor Ponta a adresat un apel catre profesori, parinti si elevi de a intelege ca in 2014 trebuie sa se treaca, chiar si mai tarziu, „la ceea ce inseamna educatia viitorului”.”De mai mult de zece ani nu s-au facut manuale noi, nu s-au facut programe noi. Profesorii, parintii ne spuneau, pe buna dreptate, ca lumea se schimba, sistemul de educatie se schimba si cineva trebuie sa aiba curajul sa vina cu manualele, sa vina cu programa la anul 2014, 2015, 2016″, a spus Ponta, potrivit Mediafax.

El a mai afirmat ca „ideea de manual digital” este cu adevarat o reforma care trebuie facuta.

„Si pentru ca vad ca nu mai exista niciun elev care sa nu stie sa foloseasca o tableta, un telefon, un computer, cred ca ideea de manual digital este cu adevarat o reforma pe care trebuie sa o facem”, a mai spus Ponta.

Premierul Victor Ponta a participat, luni, la deschiderea noului an scolar, la Colegiul „Tudor Vladimirescu” din Targu Jiu.

Premierul Victor Ponta a declarat, luni, la Targu Jiu, ca decizia de schimbare a manualelor vechi si de digitalizare a acestora „deranjeaza foarte multe interese”, iar cei care „o sa piarda bani” au contestat procedura, acestia avand „evident sprijinitori in politica si in mass-media”.

Victor Ponta a spus ca a participat la deschiderea anului scolar „in primul rand pentru a da un mesaj de recunoastere pentru profesorii care isi fac datoria foarte bine, pentru parinti, pentru primarii care asigura conditiile necesare din punct de vedere al infrastructurii, dar si pentru a spune ca scoala romaneasca are nevoie de reforma”.

„Imi pare rau ca in acest an campania electorala s-a impletit cu interesele legitime, interesele banoase ale celor care stapanesc de multi ani sistemul manualelor si ceea ce trebuia facut demult, ultima data cand s-au facut manuale a fost in 2004 daca nu ma insel, de zece ani nimeni nu a avut curaj sa se lupte cu acest sistem al manualelor. Noi am luat aceasta decizie de a veni in secolul XXI cu manualele, in primul rand de a avea noi programe scolare, in al doilea rand de a avea manuale adaptate unui sistem de educatie modern si in al treilea rand de a trece la digitalizarea manualelor in asa fel incat dincolo de forma tiparita sa existe posibilitatea, in mod gratuit, pentru orice persoana care acces la internet sa poata sa-si descarce acel manual daca la un moment dat are nevoie de el”, a declarat Victor Ponta, intr-o conferinta de presa, la Targu Jiu.

El a spus ca aceasta reforma „deranjeaza foarte multe interese”, insa trebuie facuta pentru ca „lumea se schimba”.

„Evident, o asemenea reforma deranjeaza foarte multe interese si unii o sa piarda bani si evident ca acestia au contestat inca din februarie si pana azi procedura, evident ca au sprijinitori in politica si in mass-media, pentru ca cine are bani gaseste si politicieni si media de cumparat, insa cred ca e o reforma pe care trebuie sa o facem, pentru ca lumea se schimba, pentru ca ma uit din nou la deschiderea anului scolar si nu stiu daca mai e vreun copil chiar si in clasa intai care sa nu aiba, sa nu stie sa umble pe computer, sa nu aiba un telefon legat la internet. Ori noi nu putem sa ramane cu manualele din urma cu 10, 15 ani doar pentru ca cei care le tiparesc au bani sa cumpere politicieni si mass-media. Imi pare rau, foarte rau de faptul ca au reusit sa blocheze clasa I, manualele de clasa I”, a afirmat Ponta care a adaugat ca „o reforma atat de importanta era clar ca va avea opozitie”.

De asemenea, premierul a spus ca scoala romaneasca are nevoie de aceasta modernizare.”

Interesanta este parerea lui Ion Cristoiu:

Realitatea

Ion Cristoiu: Manualul digital, O DIVERSIUNE în stilul lui Victor Ponta

Se arata, printre altele, ca:

„Jurnalistul Ion Cristoiu a comentat, la Realitatea TV, situaţia dramatică în care se află învăţământul românesc la început de an şcolar. „Ponta trebuia să îşi dea demisia sau să îl dea afară pe ministrul învăţământului”, a spus Cristoiu.

„M-a surprins cât de repede a muşcat presa din această diversiune stil Victor Ponta la îndemnul consilierilor diversionişti. Victor Ponta a vorbit de manual digital. Am o rugăminte. Să ne sune să ne spună cum arată un manual digital, un abecedar digital. Poate fi pe tabletă. Deci fiecare copil primeşte o tabletă sau un e-reader. Numai că el minte pentru că e vorba de faptul că ministerul nu a tipărit abecedarele clasice. La manualele digitale, este vorba de un progrămel care e pus pe CD ajutător manualului. Învăţătoarea pune CD-ul. Copiii care au internet şi tabletă pot descărca de pe site-ul ministerului acel progrămel. E o escrocherie. Nu e vorba despre niciun manual digital cum toată lumea a spus. Copilul nu a primit azi abecedarul. Eşecul guvernului Ponta e că abecedarul, spre deosebire de alţi ani, nu s-a tipărit. Ca să ne aiurească astăzi, a aruncat gogoaşa cu manualul alternativ. Nu există manual digital. Avem de-a face cu un eşec catastrofal al aşa-zisei administraţii Ponta. Guvernarea Ponta e prima guvernare pesedistă care nu administrează. Este inadmisibil să înceapă şcoala şi să nu fie tipărite abecedare. Elevii nu au găsit pe bancă abecedarul şi cei din clasa a II-a manualele. Din acest punct de vedere, Ponta trebuia să îşi dea demisia sau să îl dea afară pe ministrul învăţământului”, a spus jurnalistul.

„Domnul Procopie să ne arate manualul digital pentru că, aşa cum ne-a prezentat Ponta ca diversiune, elevii aşteaptă peste 10 zile să primească o tabletă”, a mai declarat Cristoiu.

Cristoiu a comentat li episodul în care Mircea Cosma, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, i-a dedicat un moment poetic lui Ponta.

„În primul rând e o poezie proastă. În al doilea rând, domnul Victor Ponta, deşi nu are vârsta lui Ceauşescu şi nu a făcut nimic, se bucură de un cult al personalităţii care îl face mai ridicol pe el decât cei care îi fac cultul personalităţii. Probabil că îi place”, a mai spus Cristoiu.”

Poemul

Trebuie sa vorbim si despre asta! In aceasta „agitatie culturala” iata ce poem putem citi:

Gandul

Oda unui baron anchetat de DNA pentru premierul Ponta. „Victor, o galaxie română-n devenire/ Răsare în universul zidit pe răstigniri/ Pe temelie veche, de piatră şi jertfire,/ El reînalţă o ţară a vechilor români!”

Se arata, printre altele, ca:

„Anchetat pentru fapte de corupţie alături de fiul său, preşedintele Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, i-a dedicat câteva versuri prezidenţiabilului PSD, Victor Ponta.

Preşedintele CJ Prahova este cunoscut în partid pentru poeziile pe care acesta le recită, dar şi pentru înclinaţia sa pentru istorie. În 2009, în timpul lansării candidatului Mircea Geoană la prezidenţiale, Mircea Cosma a vorbit despre originile poporului român, afirmând că ne ”tragem din Decebal şi nu din Traian”.

În 2014, în faţa pesediştilor prahoveni el a dezvăluit că poezia pentru Victor Ponta i-a venit în minte în momentul dezvelirii unui bust al poetului Adrian Păunescu.

„Victor, o galaxie română-n devenire/ Răsare în universul zidit pe răstigniri/ Pe temelie veche, de piatră şi jertfire,/ El reînalţă o ţară a vechilor români! / Victor Ponta preşedinte!”, sunt versurile dedicate prezidenţiabilului PSD.„

Victor e o galaxie… Galaxie, galaxie, dar care e oare steaua centrala din galaxia asta…? Nu cumva… Tovarasul Traian Basescu? 😉

Portret de pesedist. Pur si Dur

Cum arată pesedistul pur şi dur: se uită la Antena 3 şi crede că Băsescu „trebuia omorât pentru că a distrus ţara românească”

Se arata ca:

„„Trebuia suspendat de douăzeci de ori şi omorât pentru că a distrus ţara românească, mai rău că Stalin a fost, cizma lui Hitler”

Puseele radicale şi naţionaliste ale lui Victor Ponta sunt aplaudate cu frenezie de nucleul dur al PSD. Pesedistul de la baza partidului se informează de la Antena 3, este antibăsist pur şi dur şi cere suspendarea urgentă a preşedintelui, chit că liderii din Kiseleff consideră că, în acest moment, o suspendare ar fi o imprudenţă politică.

Suspendarea lui Traian Băsescu este dorită de majoritatea pesediştilor, chiar dacă liderii de la centru nu prea mai doresc să meargă pe o astfel de soluţie radicală. Printre motivele pentru suspendare invocate de pesedistul de la bază se numără ”distrugerea ţării româneşti” şi ”trădare”.

Pesedistul din Kiseleff mai vorbeşte despre suspendarea lui Traian Băsescu doar la televizor pentru a nu supăra electoratul radical. În schimb, cel din teritoriu o spune însă deschis.

„Trebuia suspendat de douăzeci de ori şi omorât pentru că a distrus ţara românească, mai rău că Stalin a fost, cizma lui Hitler”, se arată foarte revoltat un bătrân la Congresul extraordinar al PSD. Despre suspendare spune că este de acord „120 la sută”. E supărat pe românii lui mândri care nu au putut să-l dea jos pe Traian Băsescu. Soluţia o vede în marşurile din jurul Palatului Cotroceni, pe modelul celui organizat de Antena 3. „Oamenii nu trebuiau să plece de la Cotroceni până nu îl dădeau jos, suntem prea papa-lapte. Dacă ar mai fi două marşuri tari până în noiembrie să-l dăm jos”, spune cu năduf.

Un alt pesedist bătrân îi recomandă şefului statului să ia o canistră cu benzină şi să dea foc urmelor sale, deoarece ”prea mult şi-a bătut joc de ţară”. „Mă rog la Dumnezeu să cadă”, completează tabloul o bătrână, care ţine în mână o foaie A4 pe care scrie numele premierului.

Dragnea: „Să nu zburde liber pe câmpiile patriei în campanie”

Unii pesedişti recunosc că l-au votat pe Traian Băsescu în 2004, chiar dacă atunci candidatul partidului era Adrian Năstase.

Unii sunt mai rezervaţi. L-ar suspenda, dar sunt atenţi şi la mesajul dat de Liviu Dragnea care a spus că dacă Băsescu e suspendat poate cere Curţii Constituţionale să i se prelungească mandatul din cauza suspendărilor anterioare. „Este prea târziu pentru asta, trebuia să facă mai demult. Se produce prea multă discordie în ţară, sunt prea multe certuri la nivel înalt, ar fi cazul să se mai ocupe şi de altele”, încearcă să explice o doamnă cu pălărie de ce nu e de acord cu suspendare. „Mai vrem să vedem şi Mărţişor cu el, cum a spus domnul Dragnea?”, recită mesajul de la centru colegul său de Congres.

Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, recunoaşte că suspendarea preşedintelui Băsescu nu mai este un subiect de actualitate în partid, deoarece nimeni nu vrea ca acesta să „zburde pe plaiurile patriei în campania electorală” pentru prezidenţiale.

Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a prezentat deja liderilor grupurilor parlamentare cererea de suspendare a preşedintelui Traian Băsescu şi aşteaptă semnături pe aceasta din partea social-democraţilor. PNL, PDL, PMP şi UDMR au anunţat că nu susţin procedura de suspendare a preşedintelui Băsescu. Şeful statului a fost suspendat de Parlament în 2007 şi 2007, dar referendumurile de demitere nu au întrunit numărul de voturi necesar.”

Stati, ca am incercat sa scriu si eu o poezie!! 🙂

Dintre miile de stele
Ce-n Galaxia Ponta stralucesc
Se-nalta un mandru soare dintre ele
Pe care toate, cu teama, il privesc…

Luminand in udre al tarii plai frumos
Ne invata cum prin google sa invatam despre salata
Si despre papadie, si despre Herodot,
Raza modernitatii e reverberata.

Mecanici auto si tinichigii
Vorbe ce suna a destin…
Basescu ne arata o lume noua
La care stelele si Ponta se inclin…

😆 😆 Sper ca v-a placut!! 🙂

Remus Pricopie…

Despre care puteti citi si aici.

HotNews

Ministrul Educatiei, incurcat de limba romana: „Aveti una dintre cea mai frumoasa scoala din Bucuresti”

Se arata ca:

„Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, prezent luni la deschiderea anului de invatamant la o scoala din Capitala, a comis o noua gafa. Dupa ce duminica seara, intr-o emisiune tv, a fost pus in incurcatura de legenda lui Romulus si Remus, in discursul sustinut la scoala 311 din sectorul 6, Remus Pricopie a strecurat un dezacord gramatical, relateaza Digi24.

„Interventia mea se opreste aici, aproape se opreste aici, nu inainte de a va spune dumneavoastra, copiilor si parintilor, ca aveti una dintre cea mai frumoasa scoala din Bucuresti”, a spus Remus Pricopie.

Ministrul Educatiei este autor si coautor a 6 volume, dar si autor a 28 de articole stiintifice publicate in jurnale de specialitate, dupa cum reiese din CV-ul publicat pe site-ul Guvernului. „

Remus Pricopie, tinta ironiilor, dupa ce a afirmat ca Romulus si Remus au fost crescuti de o vulpe: De la Roma pan’ la Nistru, tot romanul e Ministru!

Se arata ca:

„Ministrul Educatiei, Remus Pricopie, a ajuns in atentia presei de satira dupa ce, intr-o emisiune televizata a spus ca Romulus si Remus au fost crescuti in padure de o vulpe in loc de lupoaica. Pana si Antena 3 a ironizat gafa ministrului. In timpul emisiunii „La ordinea zilei” pe burtiera au aparut mai multe mesaje ironice: „Domnule ministru, de ce are vulpea coada?”, „Pricopie, decat un ministru” si o imagine in care ministrul tine o vulpe in brate.

Times New Roman a scris ca „Pricopie a introdus in programa scolara 10 noi lecturi obligatorii, despre care el insusi spune ca l-au marcat profund: „Moartea girafei”, de Nicolae Labis; Fabula „Greierele si albina”, de La Fontaine; „Strutul”, de I. Al. Bratescu-Voinesti; Romanul istoric „Fratii Ratoni”, de Sadoveanu; „La bufnite!”, de Gala Galaction; „Vulpea de stepa”, de Hermann Hesse; „Ursuletul schiop”, de Elena Farago; „Fram, rasul polar”, de Cezar Petrescu; „Serpoaica tanara, iubirea”, de Nichita Stanescu si „Capra cu trei miei”, de Ion Creanga” ca sa fie prost pana la capat.

Academia Catavencu scrie „De la Roma pan’ la Nistru, tot romanul e Ministru!”, un pamflet in care propune un test cu intrebari grila pentru viitorii candidati pentru acest post. Printre intrebarille propuse se numara:
Ce fel de frati au fost Romulus si Remus?
a) Gemeni.
b) Siamezi.
c) Nu stiu, frate, da’ de ce ma-ntrebi?!

Cum il chema pe bunicul celor doi?
a) Numitor.
b) Numitor Comun, cred ca era rom, nu roman.
c) Eu nu l-am apucat nici pe bunica-miu, de unde sa stiu de ala?!

Cine i-a mai hranit, alaturi de lupoaica?
a) O ciocanitoare.
b) Ciocanitoarea Woody.
c) Cred ca lupul a facut si el ceva, nu?

Nici pe Facebook Pricopie nu a scapat de ironii, pe reteaua de socializare aparand o imagine in care lupoaica din bratele imparatului Traian, la statuia din fata Muzeului National de Istorie a Romaniei, a fost inlocuita cu o vulpe. „

Sa ne amintim de cuvintele lui Traian Basescu:

„Dascălul trebuie să formeze la copii competenţe, nu nevoia de a memora. O să vă dau un exemplu: la ce-mi foloseşte că ştiu că Neagoe Basarab a domnit între 1412-1421? (n.r. corect 1512-1521). Găsiţi pe Google! „

iar olimpicii:

„Aş intra pe net pentru un job afară“

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

A fost „cumplit de greu”…

… cu ghilimelele de rigoare, bineinteles! Cu totul intamplator m-am uitat pe subiectele de la matematica date la Evaluarea Nationala 2014. Insa e totusi o problema si cu ghilimelele astea: daca ne uitam la cati au reusit sa ia note peste 5 la simulare trebuie sa le mai punem?

DCNews

SUBIECTE MATEMATICĂ EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. BAREM, după orele 15,00

Se arata, printre altele, ca:

„SUBIECTE MATEMATICA EVALUARE NATIONALA 2014: Absolvenţii claselor a VIII-a au  susţinut  miercuri ultimul test al evaluării naţionale, proba scrisă la Matematică. DC News va prezenta în timp util varianta de SUBIECTE. BAREMELE de rezolvare, după orele 15,00, iar vineri, pe site-ul DC News veți găsi rezultatele de la EVALUARE NAȚIONALĂ 2014 de la fiecare Inspectorat Școlar Județean.

Potrivit calendarului aprobat de Ministerul Educaţiei Naţionale afişarea rezultatelor se va face pe data de 27 iunie, până la ora 16,00, după care vor putea fi depuse contestaţiile, până la ora 20,00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 1 iulie.

Vezi AICI Barem MATEMATICĂ EVALUARE NATIONALA 2014

SUBIECTE MATEMATICA EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Ministerul Educaţiei a publicat cinci teste suplimentare de pregătire la Matematică pentru elevi, după ce doar 30,4% dintre elevii de clasa a VIII-a, care au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2014, au luat note peste 5 la Matematică.

Citește și: SUBIECTE și BAREME MATEMATICĂ, EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Teste suplimentare propuse de EDU.ro

Testul pentru proba scrisă la disciplina MATEMATICĂ este format din trei subiecte, cu mai multe subpuncte. Teoretic, primul subiect nu ar trebui să pună niciun fel de problemă niciunui absolvent al clasei a VIII-a.  Acesta conține itemi de completare, subiectul al doilea şi subiectul al treilea conțin itemi de tip rezolvare de probleme şi itemi de tip întrebare structurată. Testul conține şi itemi care au un caracter aplicativ şi care solicită mai mult argumentarea bazată pe raționament deductiv.

Citește și: BAREM Limba română de la EVALUARE NAȚIONALĂ 2014

„

BAREM MATEMATICĂ, EVALUARE NAȚIONALĂ 2014

Se arata ca:

„EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Cei 167.000 de absolvenți ai claselor a VIII-a au terminat, miercuri, cu proba de la MATEMATICĂ,  primul examen major al vieții.  EDU.ro a dat publicității BAREMELE de la Varianta cu numărul 3 de la la MATEMATICĂ.

EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Pentru proba de la MATEMATICĂ, absolvenții au avut de rezolvat Varianta cu numărul 3. Durata examenului a fost de două ore.

Vezi AICI BAREMUL de la MATEMATICĂ

Vezi AICI Varianta numărul 3 de la MATEMATICĂ

În cadrul examenului de Evaluare Naţională 2014, proba la MATEMATICĂ a  cuprins trei subiecte, cu mai multe subpuncte. Teoretic, primul subiect nu ar trebui să pună niciun fel de problemă niciunui absolvent al clasei a VIII-a.

Citește și: EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. SUBIECTE și BAREME la limba maternă

Citește și: BAREM Limba română de la EVALUARE NAȚIONALĂ 2014

Varianta 3 a presupus subiecte relativ simple. Partea I presupunea calcule ușoare, iar subiectele de geometrie au fost și ele destul se accesibile. De exemplu, elevii trebuiau  să afle volumul unei cutii. In general, subiectele au avut  nivel acceptabil, iar elevii pot obține ușor nota 8.

La primul subiect, elevii au  realizat calcule matematice, procente, suma de laturi a unei figuri geometrice, de conceput și rezolvat o problemă pe baza unei diagrame. La subiectul al doilea au avut de rezolvat o funcție, o problemă algebrică, o ecuație și de la un desen să calculeze o medie.

Subiectul al treilea a fost cel mai dificil, au avut de rezolvat două probleme, una de geometrie plană și una de geometrie în spațiu.”

SUBIECTE și BAREME MATEMATICĂ, EVALUARE NAȚIONALĂ 2014. Teste suplimentare propuse de EDU.ro. Vezi subiectele la matematică

Se arata ca:

„EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Ministerul Educaţiei vine în sprijinul celor 167.000 de absolvenți ai  claselor a VIII-a care vor susţine, miercuri, proba la MATEMATICĂ de la  Evaluarea Naţională 2014. Pe lângă modelele de subiecte la toate disciplinele de examen, publicate deja, elevii au la dispoziţie cinci teste suplimentare de pregătire la Matematică. Rămâi pe De Ce News penntru a afla  varianta  de subiecte de la EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Baremele vor fi publicate după orele 15,00.

SUBIECTE și BAREME MATEMATICĂ,  EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Ministerul Educaţiei a publicat cinci teste suplimentare de pregătire la Matematică pentru elevi, după ce doar 30,4% dintre elevii de clasa a VIII-a, care au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2014, au luat note peste 5 la Matematică.

TEST 1 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014

TEST 1 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014 – BAREM DE CORECTARE

TEST 2 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014

TEST 2 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014 – BAREM DE CORECTARE

TEST 3 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014

TEST 3 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014 – BAREM DE CORECTARE

TEST 4 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014

TEST 4 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014 – BAREM DE CORECTARE

TEST 5 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014

TEST 5 de pregatire la Matematică pentru Evaluarea Naţională 2014 – BAREM DE CORECTARE

SUBIECTE și BAREME MATEMATICĂ, EVALUARE NAŢIONALĂ 2014. Începând din acest an, la admiterea la liceu, media de la Evaluarea Naţională va avea o pondere de 75% (faţă de 50% cât a fost până acum), iar media generală de absolvire a gimnaziului va fi în proporţie de 25%. Ministerul Educaţiei a anunţat că a luat această decizie în urma rezultatelor de la Evaluarea Naţională 2013, care „au relevat diferenţe notabile între mediile mai mari, obţinute de elevi în şcoală, pe parcursul gimnaziului, şi mediile mai mici, obţinute la Evaluarea Naţională”.

Citește și: BAREM Limba română de la EVALUARE NAȚIONALĂ 2014

„

De asemenea titreaza si Gandul:

EDU.RO – Subiecte Evaluare Naţională 2014 Matematică

Se arata, printre altele, ca:

„EDU.RO – Subiecte Evaluare Naţională 2014 Matematică. Absolvenţii de clasa a VIII-a primesc la matematică trei subiecte, cu mai multe cerinţe fiecare. Proba de matemtatică este cea mea grea, rezultatele de matematică sunt de obicei mai mici decât cele de la limba română. Acest lucru s-a observat înainte de susţinerea evaluării naţionale elevii de clasa a VIII-a, atunci când elevii  au fost testaţi în privinţa cunoştinţelor pe care le au la limba română şi matematică în cadrul unei simulări naţionale. Rezultatele de la această simulare la Evaluare Naţională 2014  arată că 48,8% dintre elevii prezenţi au obţinut medii peste 5. De asemenea, 66,95% dintre elevi au luat peste 5  la Limba română şi doar 30,4% la Matematică.  Rezultatele pe judeţe arată că cel mai ridicat procent la Limba română a fost  Bucureştiului, unde 81,23% dintre elevi au obţinut note peste 5, iar cel mai mic procent s-a înregistrat în judeţul Harghita – 38,72%. La Matematică, primul loc a fost ocupat tot de Bucureşti, cu 46,38%, iar cel mai scăzut procent a fost în judeţul Caraş-Severin- 19,33%.”

Ceea ce m-a frapat a fost: „[…] după ce doar 30,4% dintre elevii de clasa a VIII-a, care au susţinut simularea Evaluării Naţionale 2014, au luat note peste 5 la Matematică„.

La aceasta Evaluare Nationala subiectele au fost jenant de simple!! S-a dat mai mult decat elementar: subiectele pot fi facute in minte, daca esti putin atent si te concentrezi bine. Cu toate acestea, la simulare, doar 30,4% au reusit sa ia note peste 5!! Si asta in conditiile unor subiecte foarte usoare (v. aici, aici si aici).

Da… Voi incerca sa va descriu starea mea acum, cand scriu aceste randuri… As fi dorit sa fiu inflacarat, sa ma transform in para de foc, precum odinioara Bolintineanu si sa spun impreuna cu dansul:

„Viitor de aur tara noastra are
Si prevaz prin secoli a ei înaltare.„

Partea proasta este ca, privind la subiectele acestea si la cati au reusit sa ia note peste 5, nu prea pot spune asa… Cand privesti la o asemenea, nu mediocritate, mai bine zis decadere, mai poate sa-ti fie sufletul ca „focul soarelui de vara”? Am asa o stare de pleostire… Dintre copiii acestia vor fi oamenii politici de maine, va dati seama… Ma intreb si eu cu spaima: cine ne va mai plati pensiile!!! Eu ma intreb daca intelegem ce nenorocire e asta… Si spre ce se indreapta tara asta…

As dori un remember… Iata o problema de geometrie in spatiu de odinioara:

„Intr-un cerc de raza R se inscrie un triunghi dreptunghic ABC (unghiul A=90), arcele AC si AB fiind invers proportionale cu numerele 1,(3) si 0,(6). Pe perpendiculara ridicata in A pe planul triunghiului ABC se ia un segment AV=3R/2. Sa se afle:

a). masura arcelor AC si AB;

b). aria triunghiului VBC;

c). unghiul plan al diedrului format de planele (VBC) si (ABC).”

(Probe de verificarea cunostintelor pentru inscrierea in treapta I de liceu, jud. Prahova, 1976)

Ar fi interesant de vazut urmatorul lucru: daca la Evaluarea Nationala s-ar da subiectele de atunci (sau foarte asemanatoare cu cele de atunci) cati dintre elevii de azi ar putea sa ia note peste 5… Sa comparam: elevii de atunci, din anii ’70, si cei de acum: cine e mai tare? 🙂 Mi-e teama ca aceasta competitie ar fi castigata detasat de elevii de atunci… Ce parere aveti? Atunci ne indoctrina statul comunist, dar elevii mai invatau cate ceva. Acum nu ne mai indoctrineaza nimeni si e dezastru!

Uitati-va la urmatorul exemplu de chestiune de examen:

Se considera functia f : R → R, f(x) = x-2

a). Calculati f(2);

b). Reprezentati grafic functia f intr-un sistem de coordonate xOy.

„Cumplit de greu”! Sa pun sau sa nu pun ghilimelele? 😀 Transpiri din greu, asuzi la un astfel de subiect! Baremul la punctul a). este asa: daca scrii „f(2) = 2-2 =” primesti 3 puncte, daca adaugi „= 0”, primesti 2 puncte!! Asta e cireasa de pe tort! 😀

Update

Gandul

Rezultate Evaluare Naţională 2014, pe Edu.ro. Notele din toate JUDEŢELE şi lista celor mai bune LICEE din ţară

Se arata, printre altele, ca:

„Rezultate Evaluare Naţională 2014, pe Edu.ro. Cei care au susţinut examenul au aflat vineri, 27 iunie, rezultatele. Rezultatele la Evaluare Naţională 2014 s-au afişat la şcolile unde elevii au susţinut examenul până cel târziu la ora 16:00. Notele la Evaluare Naţională nu vor fi publicate pe Edu.ro. La nivel naţional, aproximativ 73% au obţinut note peste 5 la română şi matematică.

Rezultate evaluare naţională 2014, pe Edu.ro. Elevii de clasa a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională 2014 au aflat vineri, 27 iunie, notele obţinute la cele două, respectiv trei probe date. Rezultate Evaluare Naţională 2014 au fost afişate la şcolile unde elevii au susţinut examenul până cel târziu vineri la ora 16:00. Rezultate Evaluare Naţională 2014 nu vor fi publicate pe Edu.ro. Ierarhia mediilor de admitere la liceu va fi făcută publică pe 4 iulie, pe site-ul Edu.ro. Din cei aproximativ 167.000 de absolvenţi ai claselor a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţionala 2014, 70,8% au obţinut note peste 5, potrivit datelor prezentate în premieră de fostul ministru al Educaţiei Ecaterina Andronescu la Gândul LIVE. Rezultatele la Evaluare Naţională 2014 sunt mai slabe decât cele din 2013, când, înainte de contestaţii, 76% dintre elevi obţinuseră note peste 5.

La nivel naţional sunt 583 de note de 10 la română, 4.235 la matematică şi 219 medii de 10. Peste 46.600 de elevi, aproximativ 30% au obţinut note sub 5, a mai spus Andronescu.

Cele mai bune rezultate la Evaluare Naţională 2014 s-au înregistrat în Bucureşti, Brăila, Prahova şi Gorj, iar cele mai slabe în Caraş-Severin, Călăraşi, Vaslui, Giurgiu şi Timiş.

Gândul vă oferă toate notele şi Rezultate Evaluare Naţională 2014, precum şi harta celor mai bune licee din Bucureşti şi din fiecare judeţ din ţară.

[…]

Rezultate evaluare naţională 2014 – Edu.ro. Cum se calculează media pentru admiterea la liceu

Rezultatele la Evaluarea Naţională 2014 sunt foarte importante pentru admiterea la liceu în condiţiile în care, de anul acesta, notele obţinute reprezintă 75% din media de intrare la liceu, iar media ciclului V-VIII are o pondere de 25%. Până în 2013, media de admitere la liceu era compusă în proporţii egale din media claselor V-VIII şi media obţinută la examenul de Evaluare Naţională 2014.

Calculul mediei de admitere se face astfel: MA= (ABS+3 EN):4 (media de admitere este egală cu media generală de absolvire de la gimnaziu plus de trei ori media generală de la evaluarea naţională, totul împărţit la patru). Unde:  MA = media de admitere;  ABS = media generală de absolvire a claselor a V-a – a VIII-a; EN = media generală obţinută la evaluarea naţională susţinută de absolvenţii clasei a VIII-a.

Rezultate Evaluare Naţională 2013, înainte de contestaţii

Anul trecut, aproape 76% dintre elevii care au susţinut examenul de Evaluare Naţională  au obţinut medii peste 5, cu aproape 10 puncte procentuale mai mulţi decât în 2012. Cea mai bună performanţă s-a înregistrat în judeţul Brăila, unde aproape 90% dintre elevi au obţinut medii peste 5, la polul opus aflându-se judeţul Olt, unde doar 61% dintre absolvenţii claselor a VIII-a care au susţinut examenul de Evaluare Naţională au obţinut medii peste 5.

Ponderea elevilor care au reuşit să obţină o medie peste 5 a scăzut în ultimii ani. Astfel, în 2011 aproape 82% dintre elevi au luat peste 5, în 2010 – 85,97%, în 2009 – 88,90%, în 2008 – 89,93%.

Gândul vă oferă în timp real toate informaţiile despre Rezultate Evaluare Naţională 2014, soluţionarea contestaţiilor şi Rezultate Finale Evaluare Naţională 2014, precum şi rezultatele repartizării computerizate pentru admiterea în liceu, care vor fi publicate şi pe Edu.ro.”

Asa, DA! 🙂

Totul e bine cand se termina cu bine! Ce happy end!! 🙂

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Varsta optima pentru inceperea invatamantului obligatoriu. Dezbatere sugerata de premier…

Puterea

Ponta: Va exista o dezbatere privind vârsta pentru începerea învăţământului obligatoriu

Se arata ca:

„Premierul Victor Ponta a precizat că va propune o dezbatere naţională, privind vârsta optimă pentru începerea învăţământului obligatoriu, înainte ca Guvernul şi Ministerul Educaţiei să ia o decizie în acest sens. Prim-ministrul a afirmat totodată că la nivel european şi mondial există discuţii porivit cărora toţi copiii să fie de la vârsta de cinci ani într-un sistem instituţionalizat de educaţie.

„Astăzi, se discută pe plan european, pe plan mondial ca toţi copiii să fie într-un sistem instituţionalizat de educaţie încă de la vârsta de cinci ani şi cred că o asemenea decizie nu trebuie luată doar de Guvern sau de Ministerul Educaţiei. Cred că e o deczie foarte importantă care se referă şi la mentalitatea din România. Ştiţi foarte bine, bunicii sunt obişnuiţi să stea mai mult cu copiii acasă, să-i ţină mai mult. Să facem o dezbatere reală, pentru ca, atunci când se ia decizia, nu doar să imităm un sistem european sau de pe plan mondial”, a afirmat premierul Victor Ponta.

Prim-ministrul a mai spus că, personal, aproape a fost convins în acest sens de ministrul Educaţiei, Remus Pricopie. Victor Ponta a ţinut să precizeze că el nu mai este direct vizat de o astfel de regulă, deoarece fiica sa a împlinit deja vârsta de şase ani.”

Eu propun varsta de 3 ani!! 😆 Glumesc, desigur. Insa este de observat cum a rasarit ideea asta cu cinci ani: pentru „că la nivel european şi mondial există discuţii porivit cărora toţi copiii să fie de la vârsta de cinci ani într-un sistem instituţionalizat de educaţie„. Pai, daca la nivel mondial (va dati seama, MONDIAL!!) si european (nu mai spune, EUROPEAN!!) exista astfel de discutii, atunci, desigur, Romania o ia inaintea tuturor si va propune varsta de cinci ani, anticipand, fireste, tendintele novatoare de pe plan mondial si european. Nu m-ar mira! Spiritul gregar al romanului se poate manifesta si in aceasta privinta. Asta numai asa, ca sa fim in rand cu lumea, fara nicio alta justificare.

Dupa parerea mea, varsta de 7 ani este una normala. Referitor la Romania nu vad de ce trebuie scazuta aceasta varsta la cea de 5 ani… Chiar nu inteleg. Nu inteleg de ce copilaria trebuie sa fie asimilata neaparat cu scoala. Pe de alta parte intrebarea este: pentru cine pregatim noi acesti copii? Si asta pentru ca, de fapt, Romania este furnizoare de forta de munca (ieftina) pentru alte tari. Aici, la noi in tara, performantele economice sunt foarte reduse, competitivitatea scazuta, au mai ramas intreprinderile de stat dar care sunt producatoare de pierderi si un sector privat dominat mai mult de imm-uri, un sector mai mult al seriviciilor (v. aici si aici doua articole interesante), si nici acesta prea bine dezvoltat dupa parerea mea, si mai putin unul, spre exemplu, industrial, iar agricultura e una de subzistenta. Si atunci cu atat mai mult nu vad de ce trebuie sa platim unui copil sa faca scoala de la 5 ani, adica sa scadem cu doi ani varsta.

Pe de alta parte de ce „toţi copiii să fie de la vârsta de cinci ani într-un sistem instituţionalizat de educaţie„? Toti copiii, adica pe plan mondial. De ce? De ce, cand necesitatile pot fi diferite de la o tara la alta? Aceasta inregimentare a copiilor pe plan mondial intr-un sistem institutionalizat este o idee care imi displace. Ideea urmareste uniformitatea, nu diversitatea si nici unitatea in diversitate (care presupune, desigur, diversitatea). Trebuie spus ca aceasta idee este si antidemocratica intrucat democratia presupune diversitatea. Pe cand uniformitatea aceasta este caracteristica sistemelor de tip dictatorial. De tip comunist, as zice.

„Să facem o dezbatere reală, pentru ca, atunci când se ia decizia, nu doar să imităm un sistem european sau de pe plan mondial” – deci decizia tot se va lua, adica de la cinci ani. Atunci de ce sa mai facem o dezbatere daca decizia este deja luata? Desi om tanar, Victor Ponta a asimilat tiparul comunist foarte bine. Pentru Victor Ponta dezbaterea, democratia inseamna sa convingi oamenii ca asa e bine, ca un copil trebuie dat de la cinci ani la scoala si nicidecum pareri pro sau contra. Bunaoara trebuie sa-l convingi pe bunicul care sta mai mult cu copiii ca e bine sa se mai lase de hobby-ul asta pentru ca partidul hotaraste ca odrasla trebuie de la 5 ani sa mearga la scoala! Observati ca nu a pus problema: vom vedea daca vom lua o asemenea decizie, daca si oamenii sunt de acord. Nu, oamenii, pentru premier, trebuie sa fie de acord, doar ca trebuie convinsi de lucrul asta. Desi nu a cunoscut comunismul, deoarece era prea tanar, cum a si afirmat odata, transpare totusi vocatia sa in acest sens.

Pe mine nu m-a convins de ce trebuie ca un copil sa fie dat la scoala de la cinci ani.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

Despre declaratia D-nei. Campeanu

Mediafax

Câmpeanu, tinerilor PNL: Nu mai alergaţi după diplome, nu vă folosesc la nimic. Însuşiţi-vă noţiunile

Se arata ca:

„Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, le-a spus duminică tinerilor liberali să nu mai alerge „după diplome” sau masterate şi să-şi umple „geamantanul de hârtii”, ci să îşi însuşească noţiunile din şcoală şi din perioada de practică, precizând că există o problemă a calităţii forţei de muncă.

„Înţelegeţi un lucru, că trebuie să vă însuşiţi acele noţiuni pe care le căpătaţi, fie că sunt teoretice sau practice. Nu mai merge ce s-a întâmplat în ultimii 20 de ani, acum angajatorii au început să fie preocupaţi de faptul că a scăzut foarte mult calitatea forţei de muncă în România. Deci, nu mai putem vorbi de o forţă de muncă calificată, nu mă refer numai la faptul că o serie întreagă de profesii industriale – să le zicem – au dispărut, dar şi forţa de muncă chiar din domeniul umanist… şi aceasta a scăzut din punct de vedere al calităţii”, le-a spus Câmpeanu tinerilor din PNL în cadrul unui discurs la Şcoala de Vară de la Constanţa.

„Nu mai faceţi pur şi simplu o vânătoare pentru masterate şi diplome de nu ştiu ce fel, că nu o să vă folosească la nimic. Dacă faceţi unul sau două, dar făceţi-le serios şi plecaţi de acolo cu nişte noţiuni care o să vă folosească. Degeaba vă umpleţi geamantanul de hârtie, că nu o să vă folosească la nimic”, a mai precizat Câmpeanu.

Ministrul Muncii a fost întrebat de tinerii liberali despre modalitatea în care perioada de practică va putea fi considerată vechime în muncă.

Ea a menţionat că în cazul în care la finalul perioadei de practică ar exista un test de aptitudini, atunci ar putea fi inclusă această perioadă în vechimea în muncă şi astfel va fi recunoscută de către angajator.

„Aşa cum se face la ora actuală practica, ştiţi şi voi că alergaţi după adeverinţe, că aţi făcut practică nu ştiu pe unde şi de fapt practica nu există. Niciun angajator nu o să recunoască o astfel de practică, poate să fie prevăzută în o mie de legi”, a menţionat ministrul.”

Ceea ce m-a frapat pe mine cel mai mult este ca doamna ministru a vorbit – cel putin asa am impresia – cu prea mare usurinta despre „vanatoarea de masterate si diplome”, concluzionand „că nu o să vă folosească la nimic„. Domnia sa mai spune: „Înţelegeţi un lucru, că trebuie să vă însuşiţi acele noţiuni pe care le căpătaţi, fie că sunt teoretice sau practice. ”

In primul rand, daca cineva este capabil de ce sa nu faca mai multe masterate si sa obtina mai multe diplome? Pentru ca trebuie sa mai fi si capabil, adica destoinic, valoros, pentru ca sa ai la activ mai multe masterate si diplome. Sau cel putin asa ar trebui sa fie.

In al doilea rand, aceste masterate si diplome arata ca respectivul si-a insusit acele notiuni pe care le-a capatat, „fie ca sunt teoretice sau practice”. Pentru ca aceste masterate si diplome atesta o calificare (sau mai multe) pe care individul ce le-a obtinut o are (le are). Eu cred ca asa ar trebui sa stea lucrurile.

Daca discutam despre calitatea fortei de munca in Romania, diplomele si masteratele obtinute prin merit ar trebui sa dovedeasca un nivel calitativ inalt pentru cel care le poseda. Pe de alta parte, ar trebui sa ne gandim ca acestea incununeaza efortul depus de un elev/student dupa ani de studiu (spre ex: diploma de bacalaureat, diploma obtinuta dupa absolvirea unei facultati). Daca aceste diplome si masterate nu mai folosesc la nimic, atunci la ce mai foloseste scoala, liceul, facultatea, intr-un cuvant spus la ce mai e bun invatamantul, la ce ar mai folosi sa tot inveti? Daca se merge pe ideea asta, nici macar un doctorat facut pe merit, fara plagiere, fara trisare, dupa inca niste ani buni de la terminarea facultatii, dupa ce ai si lucrari publicate in tara si in strainatate, nu foloseste la nimic.

„Degeaba vă umpleţi geamantanul de hârtie, că nu o să vă folosească la nimic” – dar daca cineva isi „umple geamantanul” dupa ce a trudit din greu, si inca ani de zile, sa obtina acele „hartii”, care „nu o sa-i foloseasca la nimic”, atunci cum e?

„Dacă faceţi unul sau două, dar făceţi-le serios şi plecaţi de acolo cu nişte noţiuni care o să vă folosească” – aici ar fi problema: cat de serios le face… Totusi, aici nu se aplica „prezumtia de nevinovatie”? De ce trebuie sa pornim de la ideea ca nu le-a facut serios? Cum se explica faptul ca destui tineri, dupa ce le-au facut serios, parasesc Romania, ducandu-se sa munceasca, in domeniul in care s-au pregatit, prin alte tari, unde capacitatea lor este recunoscuta? Cum e posibil ca „scoala romaneasca sa produca tampiti” numai pentru Romania, dar pentru alte tari, oameni bine pregatiti? Nu cumva la mijloc ar fi o alta problema? Si aceea mentionata de D-na. Campeanu si anume „faptul că o serie întreagă de profesii industriale – să le zicem – au dispărut„, pentru ca au disparut acele industrii, lucru pentru care un elev sau student nu e vinovat, dar si cea a slabei calitati a angajatorilor, care, sa zicem asa, au rasarit pe ruinele fostelor industrii. Ca despre problema asta vad ca se vorbeste mai putin, chiar deloc. S-a vorbit si se vorbeste despre chestiunea legata de calitatea invatamantului romanesc, dar nu se spune un cuvant despre calitatea angajatorilor aparuti intre timp si despre calitatea firmelor aparute.

Reflectii la cuvintele: „Scoala romaneasca produce tampiti”

Nu stiu de ce, dar simt o atitudine antiintelectuala, specifica altor vremuri ce le credeam demult apuse. Si nu ma refer la afirmatiile D-nei. Campeanu, caci domnia sa a incercat sa caracterizeze de bine, de rau o situatie, ci la realitatile romanesti de azi. Este vorba de clasica de acum conceptie romaneasca potrivit careia: „nu diploma (nota) conteaza, ci ceea ce ai in cap”.  Comunismul a cautat din rasputeri sa restranga elita intelectuala, contand doar elita de partid. De aceea a incurajat un astfel de mod de a gandi si a cautat sa-i marginalizeze pe intelectuali. Nu mai vorbesc de faptul ca a distrus in lagarele comuniste elita intelectuala din perioada interbelica. Ca ar conta ceea ce ai in cap, fara diploma care sa-ti ateste ceea ce ai in cap, modul asta de a gandi e unul foarte comod. Si este de observat ca, drept consecinta, in constiinta romaneasca, in marea majoritate a cazurilor, profesorul e cel care greseste, elevul niciodata – laitmotivul D-lui. Goe!! „Scoala romaneasca produce tampiti” – dar poate ca e invers, poate ca sunt ei tampiti si atunci nu scoala romaneasca e de vina ca-i produce ci e chiar foarte bine ca-i triaza. Daca spui „scoala romneasca produce tampiti” – atunci diploma emisa de scoala romaneasca chiar nu conteaza. Atunci conteaza ceea ce ai in cap, nu? Consecinta unui asemenea mod colectiv de a gandi – deoarece gregaritatea e una din trasaturile specifice poporului roman – este aparitia imposturii in societatea romaneasca. Conteaza ceea ce ai in cap, nu? Nu si acel ceva care atesta ceea ce ai in cap, adica atesta cunostintele pe care le ai.  In felul acesta nu se mai face nicio diferentiere intre unul care are intr-adevar ceva in cap si altul care nu are nimic in cap. Si uite asa toti oamenii sunt egali si toata lumea e fericita si multumita: tarisoara a scapat de spaime metafizice – „sa moara vecinul si sa-i iau capra” – in oceanul egalitarismului. Liber sa aleaga, Basescu se chinuia: „Ce sa fac, incerc si eu sa aleg intre un tinichigiu si un filosof”. 😆  Iar daca „despre papadie si salata copii pot citi si pe Google”, ce rost mai are vreo diploma sau un masterat? Tragic este ca asa gandesc si multi dintre angajatorii nostri iar intelectualii nu prea au cautare in societatea romaneasca. Eu nu prea il inteleg pe Basescu: i-a spus lui Ponta dottore, si lui Liiceanu „Sa facem ce ne trebuie, noi facem filozofi”. A spune ca nu ai nevoie de filozofi e sinonim cu a spune ca nu ai nevoie de intelectuali. Si atunci ce mai conteaza ca Ponta e dottore, daca noi, de fapt, avem nevoie de tinichigii si mecanici auto? Mai conteaza, oare, lucrul asta in conditiile in care „scoala romaneasca scoate tampiti”? 😆 Mai e de observat un lucru la aceasta expresie: toti sunt tampiti. Basescu nu a spus, spre exemplu: „scoala romaneasca scoate si tampiti”. Ci a spus ca „scoate tampiti”, adica toti sunt tampiti – egalitarismul de care vorbeam mai sus: toti sunt tampiti, sa nu se supere cineva! Productie in serie mare, ce sa mai…!!

„Degeaba vă umpleţi geamantanul de hârtie, că nu o să vă folosească la nimic” – dar nimeni nu actioneaza ca sa si foloseasca. Este vorba de o resemnare chiar colectiva, ca si cum am spune: n-avem ce sa facem… Eu nu cred ca este in regula. Aici lancezesc lucrurile si nimeni nu e dispus sa actioneze ca treaba sa mearga, tocmai asta nu e deloc in regula! Mai liberal ar fi sunat: „daca va umpleti geamantanul de hartie, trebuie sa si actionati ca sa va foloseasca”. Adica sa actionezi tu, sa faci ceva, sa cauti sa faci ceva. Iar integrala actiunilor individuale – actiunea colectiva – va da un rezultat, speram, pozitiv.

In orice caz, mie mi se pare ca se pastreaza aceeasi conceptie care a dominat ultimii 20 de ani: diploma nu conteaza. Schimbari majore in aceasta privinta nu vad…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.