Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Figuri emblematice in lupta anticoruptie. Oana Schmidt-Haineala

Romania Libera

Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

de SABINA FATI

Se arata ca:

„Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.:Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.:În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade – de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.:Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Oana Schmidt-Haineala

S-ar ridica doua probleme in contextul in care, anul acesta, se va incheia ceea ce generic s-a numit, de-a lungul a 10 ani, Regimul Basescu. USL, desigur, porneste ca favorit, cap de serie nr. 1, ca sa folosesc o exprimare ce o intalnim cu precadere in stirile sportive. Crin Antonescu este de asemenea favoritul cursei pentru Cotroceni. Problemele sunt:

1. Ce se va intampla in ceea ce priveste independenta Justitiei si daca noua Putere va continua linia Basescu in materie?

2. Ce pozitie va adopta noua Putere in relatia cu FMI?

Traian Basescu si Oana Schmidt-Haineala

Si acestea in conditiile in care, repet, Basescu nu va mai putea influenta cu nimic politica tarii pentru cel putin doi ani, pana la alegerile din 2016.

Pana acum, dupa parerea mea, Basescu nu a reusit (inclusiv din vina lui) sa convinga marea majoritate a populatiei ca Justitia ar fi independenta. Basescu a dat intotdeauna de inteles ca ar fi in spatele evenimentelor si asta a fost o greseala daca privim lucrurile dintr-un punct de vedere… De aceea eu pun si imi pun intrebarea: este independenta Justitia astazi? Nu cred ca poate raspunde cineva cu certitudine, desi D-na. Schmidt-Haineala lasa sa se inteleaga ca ar fi independenta. Dar domnia sa, ca jurist, ce sa spuna? Sa spuna ca nu e independenta?

Pe de alta parte, noua Constitutie, daca va fi adoptata, ar lasa tara cu un Presedinte slab, care nu va mai putea fi garantul independentei Justitiei. Puterea o va avea Parlamentul si va fi exercitata aproape in exclusivitate de catre Executiv. La noi fara vointa politica de sus, de la varful piramidei, nu se face nimic pentru ca sistemul este conceput in felul acesta. Este limpede ca amestecul statului in Justitie este unul eminamente politic si Justitia, cel putin in Romania, poate fi folosita in scopul eliminarii adversarilor politici. A da Justitiei putere este de asemenea foarte periculos intrucat ar putea genera abuzuri inimaginabile, intocmai precum Securitatea anilor ’50.  Sa nu uitam ca DNA isi are eficienta, dupa cum arata fara echivoc D-na. Schmidt-Haineala, si datorita interceptarilor, lucru ce ne aminteste de perioade de trista amintire din Istoria contemporana a tarii noastre. Filozofic vorbind, ne putem intreba daca Romania are vocatia statului de drept… Daca nu cumva, din dorinta acerba de a implementa statul de drept, in Romania se ajunge, de fapt, la ceva cu totul opus, la o dictatura. Iar Traian Basescu, daca te uiti mai bine, seamana mai degraba cu Juan Domingo Perón decat cu Ronald Reagan… Si poate de aceea SUA se gandesc (eheei, cine stie…?) sa impuna aici o dictatura cum au facut-o si in tari din continentul Sud-American in a doua jumatate a sec. XX. De aceea combinatia asta dintre independenta Justitiei – stat de drept si FMI trebuie sa fie intr-o proportie de asa maniera incat sa genereze libertate si democratie, dar in primul rand libertate, si nu o aplicare a legii care sa conduca spre fenomene dictatoriale, pentru ca actuala linie Basescu spre asa ceva tinde.

Pe de alta parte, trebuie gasite cai de dezvoltare economica, fara de care lucrurile nu se pot aseza pe un fagas normal si orice reforma a Justitiei, chiar si in sensul independentei sale fata de politic, nu se poate realiza. Pana acum, datorita esecului demiterii lui Basescu pe cale constitutionala, actuala Putere, reprezentata de USL, in conditiile Pactului de Coabitare, continua linia politica a vechii Guvernari Boc. Guvernul Ponta a trebuit sa se imbrace in haine Boc, daca se poate spune asa 😆 . Prin aceasta trebuie inteles ca actuala linie este straina Guvernarii Ponta, numai ca moda, impusa de la Cotroceni, nu s-a schimbat. Clinciuri intre Guvern si Presedintie au mai fost, tocmai din acest motiv dar si pentru faptul ca dupa esecul demiterii nu mai avea rost o noua suspendare si un nou referendum, rezultatul fiind foarte probabil acelasi… Ce moda va urma dupa ce Basescu nu va mai fi Presedinte? Se va face Crin Antonescu un nou Basescu? Iata o alta intrebare dificila… Greu de spus daca Antonescu „va evolua” spiritual pana ce va atinge un nivel Basescu 😆 . Chestia asta cu statul de drept se face la noi datorita faptului ca suntem impinsi de la spate de cerintele partenerilor externi si mai putin din proprie initiativa, fiind intr-o Uniune Europeana in care poporul, care nici nu a fost informat exact cu privire la aceasta, nici nu a fost intrebat daca doreste sa faca parte din asa ceva. Pe de alta parte, am gestionat prost integrarea: ne-am integrat cu MCV-ul atarnat de coada… Ca o tara de rang doi, de la bun inceput.  Iar colaborarile cu FMI au insemnat mai degraba un esec intrucat mergand pe retetele lor economice nu se vede un progres economic real. Basescu nu a dorit sa renunte la relatia cu FMI pentru ca lui Gitenstein ii era teama ca, in felul asta, Romania va renunta la economia de piata. Nici macar la acest capitol nu s-a facut ceva din proprie initiativa, ci tot la sugestii venite din exterior. Romania traieste o situatie de import cultural masiv atat in domeniu de jurisprudenta cat si in domeniul economic, adica Romania importa aceste lucruri care provin din alte culturi, din alte areale culturale.  Si asimileaza aceste lucruri infiorator de prost, in acelasi spirit de comanda comunist care parca ni s-a inoculat in fiinta dupa nici 50 de ani de comunism in Romania. Tocmai asta nu intelegea Mark Gitenstein…

ianuarie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Basescu, la Chisinau

Romania Libera

Traian Băsescu: Nu am semnale că Moscova va fi rezonabilă în raport cu Moldova

Se arata, printre altele, ca:

„Într-un interviu acordat de Traian Băsescu pentru „România liberă“ şi Radio Europa Liberă înainte de a pleca spre Chişinău, şeful statului român a declarat că Republica Moldova ar putea ajunge din urmă România în viitorii 10-12 ani şi tot atâţia ani i-ar fi necesari pentru a deveni ţară membră a Uniunii Europene. Abia după ce trece de acest prag s-ar putea pune problema reunificării, crede Traian Băsescu, sigur de faptul că Republica Moldova va semna în luna noiembrie, la Vilnius, Acordul de asociere şi Acordul de liber schimb cu UE. Pentru prima dată după foarte multă vreme, Traian Băsescu vorbeşte în acest interviu cu înţelegere despre “interesul legitim” al Moscovei în Republica Moldova, precizând că nu sunt “deranjante” “presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova”. Preşedintele român nu crede, pe de altă parte, că UE va repeta “eroarea pe care a făcut-o în cazul Ciprului” şi cu Moldova, adică integrarea nu va putea avea loc câtă vreme Transnistria va continua să joace rolul unei enclave. Traian Băsescu precizează că nu au loc tratative bilaterale româno-ruse legate de soarta Republicii Moldova şi că “există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova”. Cât priveşte negocierile referitoare la scoaterea intermediarilor de pe traseul importului de gaz rusesc, preşedintele crede că aceste negocieri ar putea să mai dureze cel mult doi-trei ani: după aceea România nu va mai fi interesată de acest subiect, fiindcă va scoate suficient gaz din Marea Neagră încât va deveni ţară exportatoare. […]

Vocea Rusiei promovează o serie de analize prin care sugerează posibilitatea unirii României cu Republica Moldova în anumite condiţii impuse de Moscova.

T.B.: Să ce? Să intrăm şi noi în CSI sau în Uniunea Eurasiatică? (râde)

România a primit astfel de propuneri prin canale specifice?

T.B.: Nu au existat asemenea semnale.

Vă gândiţi că în viitor există posibilitatea ca Republica Moldova să se întoarcă în graniţele României?

T.B.: Prioritatea mea şi a României este ca Republica Moldova să devină membră a UE şi pe urmă vom mai vedea.

În cât timp vedeţi această apropiere?

T.B.: 10-12 ani.

Vi se pare că există dinspre Rusia intenţia de a atrage România în sfera ei de influenţă?

T.B.: Dacă Federaţia Rusă n-ar încerca să-şi menţină influenţa în tot spaţiul fost comunist, n-ar fi Federaţia Rusă. Sigur că Moscova ar vrea o relaţie mai strânsă cu Bucureştiul sau cu Sofia, sau cu Budapesta, sau cu Varşovia. Fiecare stat îşi reglează această relaţie în funcţie de relaţiile bilaterale. Deocamdată, există un prag de neîncredere între Bucureşti şi Moscova, care poate fi trecut uşor-uşor, dar necesită timp.

De ce mergeţi la Chişinău?

T.B.: Pentru susţinerea relaţiei dintre cele două state, dar mai ales pentru semnalul privind susţinerea Republicii Moldova înainte de semnarea Acordurilor de la Vilnius. Republica Moldova are un avantaj uriaş fiindcă are acquis-ul comunitar tradus în română. Deci acei ani de zile pe care i-a petrecut România traducând aceste documente vor fi ani câştigaţi pentru Republica Moldova.

Fostul ambasador rus în România, Alexandr Ciurilin, spunea că între România şi Federaţia Rusă există trei probleme: scutul anti-rachetă, Republica Moldova şi chestiunile energetice.

T.B.: Sunt absolut de acord cu toate trei, dar aş mai adăuga chestiunea tezaurului, fiindcă e un element care creează neîncredere, dar sunt absolut de acord fiindcă Moldova este o problemă, dar avem viziuni diferite în această chestiune: noi susţinem că doar Chişinăul poate stabili nivelul de autonomie în privinţa Transnistriei, de pildă.

Deci recunoaşteţi că Republica Moldova e o problemă bilaterală a Rusiei şi României?

T.B.: Nu este, fiindcă nu o negociem direct, dar este clar că avem opinii diferite: ruşii o văd federalizată, noi o vedem unitară.

Şi americanii au mizat pe federalizarea Republicii Moldova?

T.B.: Noi nu putem fi de acord cu alte puncte de vedere, în afară de cel al Chişinăului.

Cum vedeţi intrarea Gazprom pe piaţa românească?

T.B.: E binevenit dacă vine direct, nu prin alte companii: avem conducte la Isaccea şi poate veni direct. Se poate vinde gaz direct pe piaţa românească, nu prin intermediari.

Aveaţi o promisiune în acest sens de la Vladimir Putin încă din 2008?

T.B.: A fost o declaraţie ironică, pe care nimeni nu a înţeles-o. Eu ştiam despre ce este vorba – în opinia Moscovei, Ucraina nu plătea pentru gazul primit, nu ştiu care era realitatea, iar atunci Putin a spus: dăm României gaz, că plăteşte şi mai departe poate să-i dea România Ucrainei.

Deci nu a fost o negociere legată de scoaterea intermediarilor din importul de gaz în România, ci o glumă.

T.B.: Da.

N-aţi negociat dvs., dar a negociat Guvernul României în ultimii 10 ani. Cât credeţi că mai durează aceste tratative?

T.B.: Vreo doi-trei ani, că după aceea nu mai negociază nimeni, fiindcă vom scoate gaz din Marea Neagră, iar negocierile nu-şi mai au rostul. În 2016-2017 am putea avea gaz şi pentru export.”

Va invit sa cititi interviul!

Gandul

Ajutor pentru Timofti. La Chişinău, Băsescu le aminteşte basarabenilor că vor să fie în UE: „R. Moldova nu are alternativă la drumul european”

Se arata, printre altele, ca:

„Cu patru luni înainte de un moment deosebit de important pentru viitorul Republicii Moldova, summitul de la Vilnius, la care Chişinăul speră să fie semnate acordurile de asociere şi de liber schimb cu Uniunea Europeană, preşedintele României trece Prutul pentru a le aminti basarabenilor cât de mult şi-au dorit şi au muncit pentru acest moment. Vizita de miercuri a lui Traian Băsescu la Chişinău, programată iniţial pentru 1 februarie 2013, dar amânată pe fondul unor probleme de sănătate ale omologului Nicolae Timofti, vine în contextul scăderii entuziasmului populaţiei faţă de integrarea europeană, dar şi a unei intensificări a tensiunilor din Transnistria.

“Nu vreau să vorbesc despre alternative. În opinia mea, Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria Republica Moldova altă locaţie – mă refer la toată istoria acestui pământ – decât cea europeană. Vă pregătiţi pentru un mare succes al ţării”, le-a dat asigurări preşedintele cetăţenilor de peste Prut, în conferinţa de presă comună susţinută cu Nicolae Timofti.

Invitat recent la Gândul LIVE, şi ministrul de Externe, Titus Corlăţean s-a declarat încrezător că Republica Moldova va parafa acordurile de asociere şi liber schimb cu Uniunea Europeană, în ciuda îngrijorărilor Bruxelles-ului privind regresia cauzată de criza politică ce a dus la căderea guvernului Filat. În cadrul aceluiaşi interviu, Corlăţean le transmitea colegilor de la Chişinău să fie inteligenţi politic şi să nu cadă în capcana provocărilor. […]

Înţepături dinspre Bucureşti. Ponta: „Ce bine e să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora”

Eveniment deosebit de mediatizat peste Prut, cea de-a cincea vizită oficială a preşedintelui Băsescu a fost primită cu mici manifestaţii şi ale unioniştilor, şi ale rusofililor. Mai mult, înţepături au venit şi dinspre Bucureşti, unde premierul a remarcat, din şedinţa de guvern, mândria lui Traian Băsescu privind gazoductul Iaşi-Ungheni şi criticile privind scăderea burselor pentru tinerii basarabeni: „Mă gândeam ce bine e să fii preşedinte, că eşti generos pe banii altora. Păcat că Guvernul anterior nu a făcut nimic. Nici să dea mai multe burse, nici gazoductul”, a comentat miercuri Victor Ponta.

Cât despre Traian Băsescu, şeful statului român a refuzat să îşi facă bilanţul reuşitelor şi succeselor în relaţiile cu Republica Moldova, negând totodată că aceasta ar fi ultima sa vizită în statul vecin. „Nu, fraţilor, nu e ultima vizită! O să mai vin până îmi termin mandatul…”, a spus preşedintele român. Mai mult, Traian Băsescu a venit cu promisiunea unei spovedanii politice după încheierea celui de-al doilea mandat al său.

Interesele legitime ale Moscovei la Chişinău

Pentru prima dată într-o lungă perioadă de timp, preşedintele Traian Băsescu a vorbit, într-un interviu pentru Europa Liberă difuzat marţi, despre interesele legitime ale Moscovei în Republica Moldova. „Putem face orice analize, dar n-aş spune că sunt deranjante presiunile pe care le face Rusia în Republica Moldova”, a răspuns preşedintele, întrebat dacă presiunile Rusiei din Republica Moldova se simt şi la Bucureşti. „Până la urmă, în mod legitim, Moscova se interesează de Republica Moldova pentru că o mare parte din populaţia Republicii Moldova încă se simte legată de Moscova. Este o realitate, pe care dacă nu o vedem, nu putem dezlega poziţiile de la Chişinău”, a continuat şeful statului român.

Potrivit unui comunicat de presă al Preşedinţiei, Traian Băsescu are programate, dincolo de discuţiile oficiale cu Timofti, întrevederi cu preşedintele Parlamentului, Igor Corman, primul-ministru Iurie Leanca, primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, dar şi cu liderii principalelor partide (exceptându-l pe cel comunist).

Prima vizită în calitate de preşedinte a României a lui Traian Băsescu a fost făcută în ianuarie 2005, când Vladimir Voronin îi făcea cadou 11.000 de sticle de vin moldovenesc.”

Traian Băsescu le promite basarabenilor „gaz pe săturate” din Marea Neagră şi că va deveni, „din respect”, concetăţeanul lor. VIDEO

Se arata, printre altele, ca:

„La finalul vizitei sale la Chişinău, preşedintele Traian Băsescu le-a promis cetăţenilor Republicii Moldova „gaz pe săturate” din România, peste câţiva ani, şi i-a sfătuit să nu se mai bazeze pe negocierile în format 5+2 în ceea ce priveşte Transnistria, ci să meargă acolo unde este „cheia”, respectiv la Moscova. Într-un interviu pentru emisiunea „În PROfunzime”, difuzată de PRO TV Chişinău, şeful statului a declarat că ia în calcul ca, după plecarea de la Cotroceni, să ceară cetăţenie moldoveană, „în semn de respect pentru Republica Moldova şi ca semn de dragoste pe care o port oamenilor din această ţară”. Totuşi, Traian Băsescu exclude oferta făcută miercuri de primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, de a veni „să continue lupta” la Chişinău şi să candideze la legislativele de peste Prut. […]

Despre atacurile lui Voronin: „ţine şi de educaţie şi a cui trompetă eşti”

Mai mult, Băsescu a lansat o serie atacuri la adresa lui Vladimir Voronin, care a avut declaraţii foarte dure despre preşedintele român în ultimele luni – de la invocarea unor telefoane date de Băsescu la Chişinău în stare de ebrietate la comparararea vizitei sale de miercuri cu cea a mareşalului Antonescu, în 17 iulie 1941, „Cred că sunt doar jocuri politice şi mă surprinde că sunt politicieni care vorbesc despre alternativa Uniunii Eurastiatice. De exemplu, fostul preşedinte Voronin, care cu mine vorbea în faţa camerelor că drumul Republicii Moldova este în Europa. Atunci, dânsul arăta atunci a fi european convins, acum văd că se simte asiatic”, a comentat Băsescu. Cât despre analogia cu Ion Antonescu, Traian Băsescu a replicat: „Mă surprinde că Vladimir Vornin vorbeşte totuşi limba română, s-a născut în România Mare. Oare cum poţi să vorbeşti aşa despre ţara în care te-ai născut?”, s-a întrebat retoric preşedintele, subliniind că „ţine şi de educaţie şi a cui trompetă eşti”.

Băsescu a mai declarat că a găsit o Republică Moldova mai hotărâtă ca oricând pe drumul european. „Mă încurajează şi îmi arată că n-am greşit susţinând R. Moldova pentru a-şi lua un drum către Uniunea Europeană”, a spus şeful statului român, care s-a declarat încrezător că finalizarea negocierilor acordului de liberă circulaţie va avea loc spre sfârşitul anului”. „Aş spune că aţi pornit pe un drum greu, care nu înseamnă prosperitate a doua zi după ce proneşti pe el, dar înseamnă şansa prosperităţii atunci când intri pe el”, a spus preşedintele.

„Chişinăul şi Moscova trebuie să treacă la un dialog direct”

Referitor la problema transnistreană, Traian Băsescu a eliminat din variantele Republicii Moldova o eventuală renunţare la Transnistria în schimbul integrării europene, pe modelul Serbiei şi al provinciei Kosovo. „Niciun stat nu are dreptul să renunţe la nicio palmă de pământ”, a subliniat preşedintele. El i-a sfătuit pe liderii de la Chişinău să nu se mai bazeze pe dialogul în format 5+2 (Transnistria, Republica Moldova, Rusia, Ucraina, SUA, OSCE, UE) pentru a rezolva problema, dat fiind că a pierdut deja suficient timp, timp în care structurile statale „ilegitime” de la Tiraspol s-au consolidat. „Ca stat interesat şi ştiind unde se află cheia – la Moscova -, eu n-aş lăsa lucrurile numai în formatul 5+2. Mai devreme sau mai târziu, nu e o urgenţă, cred că Chişinăul şi Moscova trebuie să treacă la un dialog direct”, a explicat preşedintele la PRO TV Chişinău.

Vorbind despre gazoductul Iaşi-Ungheni şi despre un viitor îndepărtat, preşedintele le-a promis râzând moldovenilor „gaz pe săturate după 2018, când începem noi extracţia din Marea Neagră”.

Cetăţean al Republicii Moldova, dar nu ales

Întrebat dacă Republica Moldova va rămâne o prioritate pentru el după ce îşi va încheia cel de-al doilea mandat de preşedinte, Traian Băsescu a răspuns: „Poate după ce îmi voi termina mandatul, voi cere cetăţenia Republicii Moldova, în semn de respect pentru Republica Moldova şi ca semn de dragoste pe care o port oamenilor din această ţară”. Totuşi, când vine vorba despre oferta lui Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, de a merge să candideze peste Prut, răspunsul este scurt: „Nu, doamne fereşte!”.”

Cereti-o si o vom face!

Băsescu, la Chişinău, unei tinere care l-a întrebat despre unire: Cereţi-o şi o vom face

Se arata ca:

„Preşedintele Traian Băsescu s-a întâlnit, miercuri, la Chişinău, cu reprezentanţi ai societăţii civile din ţara vecină, o tânără spunând că ar trebui făcută unirea pentru a rezolva mai repede integrarea în UE a Republicii Moldova, şeful statului român replicând: „Domnişoară, cereţi-o şi o vom face”.La evenimentul organizat de Ambasada României de la Chişinău au participat circa 250 de persoane, acesta fiind ultimul punct al vizitei oficiale în Republica Moldova a preşedintelui Băsescu.

O tânără prezentă la întâlnirea preşedintelui Băsescu cu societatea civilă din ţara vecină a spus că i se pare prea mult de aşteptat pentru integrarea R.Moldova în UE, momentul estimat fiind abia peste 10-15 ani.

Să facem mai întâi unirea şi aşa ne integrăm şi în UE„, a spus tânăra, iar preşedintele Băsescu a replicat: „Domnişoară, cereţi-o şi o vom face!”.

Afirmaţia preşedintelui a stârnit aplauzele celor participanţilor la întâlnire.

Şeful statului a afirmat din nou miercuri la Chişinău că aderarea R.Moldova la UE va fi o „reîntâlnire” a celor două ţări, aşa cum a fost după Marea Unire de la 1918.

„UE e locul în care ne vom reîntâlni, unde vom fi din nou împreună, cum am fost după marea Unire. UE este locul în care frontierele dispar, în care toţi circulăm de la unul la celălalt, valorile fiecărui popor sunt valori ale UE, acolo unde de fapt toţi dobândim o nouă identitate, alături de cea originară, cea de cetăţeni europeni”, a mai spus Băsescu.”

Bazat pe caracteristicile de rasa!!

Băsescu, la Chişinău: Poporul Republicii Moldova e latin, nu are ochii oblici, nu înţeleg opţiunile pro-asiatice

Se arata ca:

Traian Basescu

„Preşedintele Traian Băsescu a declarat la Chişinău că poporul R.Moldova este latin şi nu a văzut în rândul acestuia cetăţeni cu ochii oblici„, convingerea sa fiind că opţiunea majorităţii populaţiei ţării vecine este pentru integrarea europeană şi că nu are ce să caute în Uniunea Eurasiatică.

„Poporul acestei ţări este un popor latin, nu am văzut cetăţeni ai Republicii Moldova cu ochii oblici. Deci, cred că opţiunea este spre integrare europeană, iar dacă vor apărea opţiuni ale societăţii civile, aşa cum evoluează foarte prolific numărul de ONG-uri pro-asiatice, sunt convins că opţiunea majorităţii populaţiei va fi pro-europeană”, a afirmat Băsescu miercuri, în conferinţa de presă comună cu omologul său de la Chişinău, Nicolae Timofti.

Preşedintele român a arătat că vizita sa la Chişinău vine într-un moment foarte important pentru ţara vecină, care se află la câteva luni de semnarea la Summit-ul de la Vilnius a Parteneriatului Estic al Acordului de Asociere cu UE şi a Acordului de Liber Schimb. Băsescu a arătat că ţara vecină nu are alternativă la drumul european, „de apropiere de UE şi viitoare integrare’ şi a reiterat că România va rămâne un „avocat fără rezerve” al acestui parcurs.

De asemenea, Băsescu a spus că nu îşi poate explica opţiunile spre o integrare a Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică, apărute în ultimul timp la unii politicieni din ţara vecină, făcând apoi referire la afirmaţiile pe care liderul Partidului Comunist şi fost preşedinte la Chişinău, Vladimir Voronin, le făcea în urmă cu ceva ani, alături de el, privind drumul european al Republicii Moldova.

„Aici se pare că în ultimele luni apare o opoziţie internă, deşi vă rog să mă credeţi, vă rog să daţi înapoi filmările de la conferinţele de presă pe care le-am avut cu fostul preşedinte Voronin când împreună vorbeam de drumul european. Deci aici, tot la Chişinău, vorbeam despre opţiunea guvernului din timpul preşedinţiei domnului Voronin, vorbeam despre drumul european. Acum înţeleg că domnul Voronin a uitat că s-a născut şi că are părinţii la Dubăsari şi că nu a putut trece frontiera să îşi vadă mormântul părinţilor când era şeful acestui stat. Şi apar opţiuni pe care eu nu mi le pot explica”, a afirmat Băsescu.

Totodată, întrebat dacă înainte de Summit-ul de la Vilnius se aşteaptă la provocări din partea Moscovei în Găgăuzia şi Transnistria, Băsescu a răspuns că nu crede că se va ajunge la aşa ceva.

„Provocări din partea Moscovei nu cred. Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate şi susţinute de stat”, a afirmat el.

Pe de altă parte, preşedintele moldovean a spus că interpretează ca „provocări” acţiunile unor forţe politice şi părţi ale societăţii civile îndreptate împotriva parcursului european al ţării.

În Republica Moldova sunt forţe care promovează alte idei decât cele ale guvernării. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea schimbării de curs a Republicii Moldova către aşa-zisa Uniune Eurasiatică. Eu, după câte cunosc, nu există încă această uniune, despre ea se vorbeşte. Provocări pot fi, singurul fapt că se organizează astfel de acţiuni, eu le consider tot provocări. Pot fi, dar noi le răspundem prin consecvenţa noastră, prin determinarea politicii noastre şi a programului de guvernare îndreptat spre integrarea europeană. Şi o să reuşim”, a spus Timofti.

Preşedintele Traian Băsescu face miercuri o vizită oficială în Republica Moldova.” (subl. mea)

Cea mai aiuritoare declaratie a lui Basescu!  De ce nu in Uniunea Euroasiatica? Pentru ca e un popor latin si nu are ochii oblici!! 🙂 . Din aceasta cauza nu intelege optiunile pro asiatice! In Uniunea Europeana sunt numai cei ce nu au ochii oblici! Ceea ce ar insemna ca in ochii lui Basescu astfel de Uniuni sunt bazate pe caracteristicile de rasa. Eu stau si ma intreb: cum a putut Basescu sa se dea in stamba facand o asemenea afirmatie…?

Dar apropo de remarca tinerei care i-a spus lui Basescu:  „Să facem mai întâi unirea şi aşa ne integrăm şi în UE” si de declaratia Presedintelui Timofti, care aprecia ca: „În Republica Moldova sunt forţe care promovează alte idei decât cele ale guvernării. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea schimbării de curs a Republicii Moldova către aşa-zisa Uniune Eurasiatică.”, in plus si Basescu vorbea de „ONG-uri pro asiatice”, eu stau si ma intreb:

exista la nivelul societatii civile din Republica Moldova forte ce promoveaza nationalismul, ONG-uri nu pro asiatice, ci nationaliste, care sa militeze pentru unirea Republicii Moldova cu Romania?

Pentru ca daca vrei unirea cu Romania, trebuie sa existe ONG-uri care sa militeze pentru unitatea nationala, antrenand astfel acest curent de opinie in intreaga societate din Republica Moldova, militand pentru ca el sa fie imbratisat de tot mai multi cetateni. Nu e oare ciudat ca acolo sunt „forte ce promoveaza alte idei decat cele ale guvernarii”, organizate in ONG-uri, dar nu prea se vad forte organizate care sa sustina aprig unirea cu patria mama, Romania?

„Şeful statului a afirmat din nou miercuri la Chişinău că aderarea R.Moldova la UE va fi o „reîntâlnire” a celor două ţări, aşa cum a fost după Marea Unire de la 1918.”

Dar ne vom regasi oare? Ne vom regasi oare, daca interesul principal al cetateanului din Republica Moldova in aceasta integrare in UE nu e altul decat sa mearga sa munceasca in Occident, sa castige mai mult decat la el acasa? Nu e oare vorba de cel mai meschin materialism, in detrimentul unui generos nationalism, capabil sa uneasca intr-adevar Rep. Moldova cu Romania, ca nu numai sa ne „reintalnim”, ci si sa ne regasim, asa cum a fost dupa Marea Unire de la 1918. Si cand spun sa ne regasim, ma gandesc la faptul ca si noi si ei trebuie sa constientizam nu ca suntem europeni, ci ca suntem romani si formam acelasi popor, cu aceeasi bogatie spirituala. Si cu aceasta bogatie spirituala comuna in mod natural, imbogatim bogatia spirituala a Europei. Pentru ca Romania trebuie sa fie una, si Basarabia e parte integranta a Romaniei. Nu cred ca trebuie sa ne privim ca doua state integrate in UE si care „se reintalnesc”. Ci ca acelasi stat, acelasi popor, aceeasi tara: Romania. In acest sens nationalismul este benefic pentru patria noastra comuna care nu e alta decat Romania. Iar acest nationalism, care ar trebui sa-l anime pe orice roman, nu e cultivat bine nici la noi in tara, nu numai in Republica Moldova. Nu se face o educatie adecvata in acest sens, lucru, desigur, regretabil. In schimb ni se face din plin educatia ca trebuie sa fim europeni si sa ascultam de comandamentele Comisiei Europene!

Update

Gandul

Rusia îl acuză pe Traian Băsescu de comentarii „inadecvate şi nefondate” în problema Moldova-Transnistria

Se arata ca:

„Un oficial al biroului de presă al Ministerului de Externe de la Moscova a criticat declaraţiile preşedintelui român Traian Băsescu, făcute la Chişinău, în legătură cu procesul de negociere între Republica Moldova şi Transnistria. Afirmaţiile lui Băsescu au fost calificate drept „inadecvate şi nefondate”, conform agenţiei Interfax.

„Moscova a fost surprinsă de anumite idei exprimate în timpul interviului acordat de preşedintele României, Traian Băsescu, presei române pe 16 iulie, în legătură cu procesul de pace din Transnistria şi cu relaţiile Rusia-Republica Moldova. De exemplu, Băsescu pune la îndoială sinceritatea oficialilor Rusiei, care susţin un acord durabil şi viabil pe problema transnistreană. Credem că aceste comentarii sunt inadecvate şi nefondate. Poziţia Rusiei este neschimbată şi binecunoscută”, a declarat Maria Zaharova, directorul adjunct al departamentului de presă al MAE rus, conform Interfax.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, într-un interviu pentru Europa Liberă, la Chişinău, că negocierile în format 5+2 pe tema conflictului îngheţat din Transnistria nu au niciun rezultat pentru că actorii implicaţi, inclusiv Rusia, nu vor să rezolve problema.

„Pentru că cei de care depinde rezultatul nu vor să rezolve problema sau vor să o rezolve altfel decât Chişinăul, actorul care trebuie să decidă: nici Federaţia Rusă, nici Ucraina, nici SUA, UE nu pot decide în locul Chişinăului asupra integrităţii teritoriale a Republicii Moldova. Or, poziţia Republicii Moldova nu este încă acceptată de toate părţile”, a răspuns Traian Băsescu întrebării legate de lipsa de rezultate a negocierilor din Transnistria.

„Chişinăul are obligaţia să lupte diplomatic pentru fiecare palmă de pământ care-i aparţine, indiferent care au fost aranjamentele administrative în interiorul fostei URSS”, a mai spus Băsescu în interviu.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iulie 19, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

Ponta – Kovesi – Antonescu

Iata ce ne spun Romania Libera si Gandul despre ultimele evenimente pe plan intern:

Ponta: Am vorbit cu Băsescu, iar acesta a acceptat procedura directă de numire a procurorilor

SURPRIZĂ: PSD preia Ministerul Justiţiei de la liberali. Antonescu: Nu am vrut să avem o criză fatală în USL

Ponta: Nimic nu mai poate opri procedura pe care am început-o în cazul procurorilor

Antonescu: Dacă succesul la prezidenţiale depinde de umblatul sau nu de mână cu Ponta, renunţ

Antonescu: Ponta este la mâna lui Băsescu, nu câştigă nimic decât dacă vrea preşedintele

Ponta: Pe Kovesi am propus-o la şefia DNA pe baza convingerilor proprii

Iata si un interviu interesant:

EXCLUSIV RL. Interviu cu Cristian Preda, europarlamentar PDL: „Obiectivul meu este ca, la sfârşitul lui 2014, să-l trimitem pe Băsescu la pensie!“

In alta ordine de idei…

Descoperirea fostului premier Nicolae Văcăroiu: ”Privatizările din România AU EŞUAT în proporţie de 80 la sută”

aprilie 4, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 45 comentarii

Un interviu interesant

Evenimentul Zilei

Philippe Gustin, ambasadorul Franţei la Bucureşti: Firmelor franceze li se cere 10% comision

iunie 20, 2012 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu