Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Despre declaratia Alinei Gorghiu

Ziare.com

Gorghiu: Am inceput discutii pentru formarea majoritatii

Se arata ca:

Copresedintele PNL Alina Gorghiu a declarat miercuri ca discutiile privind sustinerea motiunii de cenzura anuntata de liberali au inceput, dar ca acestea nu vizeaza negocieri contra functii.

„Am inceput deja discutii pentru formarea majoritatii, ceea ce se poate cat de firesc. Discutam cu colegi parlamentari pentru ca nu vrem sa fim luati pe nepregatite si, cand dl Predoiu va veni cu programul de guvernare si va fi finalizat, dezbatut, vom avea consultarile cu societatea civila, cu tot ce inseamna elitele de la nivel local si central, nu vrem sa fim prinsi pe picior gresit”, a spus Gorghiu, subliniind ca nu a afirmat ca a negociat direct cu Mircea Geoana sau orice alt parlamentar.

Ea a indicat ca lucrurile care tin de majoritatea parlamentara vor fi discutate la momentul oportun, respectiv la prezentarea programului de guvernare.

„Singura negociere care se poarta este aceea de a sustine o motiune de cenzura pentru a inlatura un guvern toxic. Nu se face absolut nicio negociere contra functii executive, nu se face nicio discutie de nume, de formula guvernamentala, absolut nimic.

Este dovada simpla de maturitate politica a acestui partid ca nu vom genera asemenea teme si discutii pana nu vom avea lucrurile noastre stabilite: un program de guvernare, cu proiecte de anvergura, agreat de mediul de afaceri, de populatia din Romania, care sa reuseasca sa transpuna agenda publica in agenda politica”, a afirmat Gorghiu.

La randul sau, copresedintele PNL Vasile Blaga a aratat ca Guvernul Ponta va cadea prin motiune de cenzura.

„Noi ne grabim sa avem un program de guvernare in dezbatere publica pentru a-l imbunatati pentru cand va cadea Guvernul si va cadea printr-o motiune de cenzura. Eu vad ca foarte multa lume este suparata pe dl Victor Ponta„, a spus Vasile Blaga. „(subl. mea)

S-a discutat foarte mult zilele acestea despre schimbarea Guvernului Ponta si inca se mai discuta. Intr-o atmosfera mai degraba somnolenta, in care pare sa nu mai existe subiecte interne de dezbatut, a venit aceasta declaratie care l-a facut pe maestrul Cristoiu sa exclame: „O stralucita bla-bla-gista: Alina Gorghiu!„. N-am vazut insa ca analistii politici sa despice firul in patru si sa caute sa interpreteze ce a vrut sa spuna copresedintele PNL prin aceasta declaratie. Pentru ca am putea descoperi lucruri surprinzatoare!!

Practic, ceea ce rezulta din declaratia Alinei Gorghiu este ca, cel putin momentan, in momentul de fata nu exista o alternativa la „toxicul” Guvern Ponta. Opozitia, din cate inteleg, nu are inca „un program de guvernare, cu proiecte de anvergura, agreat de mediul de afaceri, de populatia din Romania, care sa reuseasca sa transpuna agenda publica in agenda politica„. In asemenea conditii, evident, motiunea de cenzura n-ar avea sens… Adica sa depui o motiune de cenzura, dar tu sa nu fii pregatit sa vii la guvernare??! Problema este ca doamna domnisoara Gorghiu nu ne spune, nu ne da niciun indiciu despre cat timp va dura aceasta stare… Deci cand vor avea un program de guvernare, proiecte de anvergura…? Lucrurile sunt lasate in expectativa si, daca imi aduc eu bine aminte, Presedintele Iohannis, in interviul luat de Rares Bogdan, amintea luna februarie dar si anul 2016, cand vor avea loc alegerile la termen… Cu alte cuvinte, lucrurile se pot intampla oricand in acest interval de timp sau nu se pot intampla…

Totusi este ciudat sa spui despre Guvernul in exercitiu ca e „toxic”, ca dupa aceea, imediat, sa declari ca, stai dom’le putin, ca noi nu avem inca stabilit un program de guvernare, proiecte de anvergura… Si atunci, ce sa mai… Atunci e greu de stabilit cine e intr-adevar „toxic”!

Pe de alta parte, cum vrei totusi sa rastorni actuala guvernare, care se bucura de o majoritate confortabila in Parlament? Ca sa fie clar: Opozitia n-are aceasta majoritate si chiar daca ar depune acum o motiune, aceasta va pica.

” Nu se face absolut nicio negociere contra functii executive, nu se face nicio discutie de nume, de formula guvernamentala, absolut nimic.”

Si atunci cum?

Sunt convins ca multi vor rade de mine – Opozitia n-are aceasta majoritate – normal ca nu o are, altminteri nu ar mai fi Opozitie, numai ca aici se ascunde si o alta idee… Nu cumva, de fapt, nu se vrea rasturnarea Guvernului Ponta? Uitati-va la aceasta fraza:

„”Singura negociere care se poarta este aceea de a sustine o motiune de cenzura pentru a inlatura un guvern toxic. Nu se face absolut nicio negociere contra functii executive, nu se face nicio discutie de nume, de formula guvernamentala, absolut nimic.”

care contine din start o contradictie: se poarta negocieri pentru a sustine motiunea de cenzura, dar nu se face „absolut nicio negociere” pe functii executive, nume, nici macar pe formula guvernamentala!! Si atunci, de fapt, ce negociere se face? Pentru ca nimeni nu te sustine doar de dragul de a te sustine, ca asa vrei tu.

O alta posibilitate ar fi aranjamentul cu Alianta electorala PSD- UNPR-PC, adica PSD sa se dea de buna voie la o parte cand Noul PNL va fi pregatit, sau ca mai multi din actuala Coalitie sa tradeze sau eventual unii din PSD sa tradeze, dar, daca bine am inteles, fara traseisti, deoarece acestia ii displac copresedintelui PNL. In privinta a ceea ce a spus Presedintele in interviu, ca-si doreste un guvern al sau, Dl. Cristoiu comenteaza in felul urmator:

„Păi, fraților și cumnaților, ce voiați să răspundă Klaus Iohannis?
Că-și  dorește un Guvern PSD?”

Iar Dl. Blaga spune: „Eu vad ca foarte multa lume este suparata pe dl Victor Ponta”… Iata, spre exemplu, ce spune D-na. Corina Cretu in aceasta postare:

Combaterea sărăciei trebuie să fie o prioritate pentru România

„[…]

Mi-am exprimat îngrijorarea față de faptul că nu avem nici la ora actuală o hartă a priorităților pe infrastructură socială. Am recomandat Executivului de la București să încurajeze o mai bună colaborare între Ministerul Muncii, Ministerul Dezvoltării și Ministerul Fondurilor Europene pentru ca această pre-condiție a accesării fondurilor în perioada 20014 – 2020 să fie îndeplinită.

Am încheiat această întâlnire cu convingerea că drumurile și autostrăzile sunt importante pentru România, dar la fel importantă trebuie să fie combaterea sărăciei.

Eu am impresia ca suntem intr-o stare de contradictie. E clar ca aceasta critica se adrseaza propriului partid, PSD. Dar cum poti sa combati saracia fara creare de locuri de munca, fara infrastructura, unde se creeaza locuri de munca, fara drumuri si autostrazi?

M-am uitat si pe facebook-ul Alinei Gorghiu si am dat peste aceasta postare, datata 11 ianuarie, in care se arata, printre altele, ca:

„Victor Ponta consideră că toți trebuie să plătească prețul politic al rezultatelor în alegeri, mai puțin domnia sa. Ponta nu doar că nu mai este susținut de majoritatea formată ca urmare a votului dat de cetățenii României, în 2012, dar nu mai beneficiază nici de încrederea, în general, a românilor, lucru dovedit de scrutinul prezidențial din 2014 și nu numai. Observ, de asemenea, că Victor Ponta a terminat evaluarea performanțelor sale guvernamentale, politice, electorale și este în măsură, acum, să facă o analiză și asupra opoziției. Spre deosebire de domnia sa, eu nu îi înțeleg disperarea cu care se agață de funcții. Este un lider tânăr, are timp să mai ocupe funcții, dacă va reuși, printr-o schimbare reală, să recâștige încrederea electoratului. Ar putea începe prin îndepărtarea baronilor PSD, care sunt, în continuare la butoanele deciziei politice și guvernamentale.

Ponta: Nu cred că PNL este pregătit să preia guvernarea. Nu de Iohannis depinde schimbarea…

Premierul Victor Ponta spune că nu se teme că vreun membru al coaliţiei ar putea sprijini…

mediafax.ro”

Atunci il critica pe Ponta, nu-i intelegea „disperarea cu care se agață de funcții”. Acum ii da dreptate…

Interesant…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

ianuarie 26, 2015 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 48 comentarii

Stat de drept. Anticoruptie. MCV. Pozitia Frantei

Doua articole din Romania Libera care m-au pus pe ganduri… Unul e ceva mai vechi, din 11 aprilie 2014, in care e vorba de aprecierile facute de fostul ambasador al Frantei la Bucuresti, Dl. Philippe Gustin. Al doilea articol, din 20 noiembrie 2014, ne vorbeste despre ce a declarat ambasadorul Frantei la Sofia… M-am gandit sa le pun impreuna pe aceeasi pagina, cum se spune, sa vedem ce reiese din cele doua…

Ambasadorul Franţei: Anchetarea baronilor corupţi e un semn pozitiv

Se arata ca:

„Ambasadorul Franţei, Philippe Gustin, a apreciat, vineri seara, la Gândul Live, că avalanşa de cazuri de corupţie la nivel înalt, descoperite de procurorii DNA, constituie un semnal pozitiv şi că exemplul anticorupţie trebuie să vină de sus, dar că trebuie schimbată şi mentalitatea de a da şpagă, relatează Mediafax.

„Cred că este un semn pozitiv care este dat într-o ţară unde, din păcate, corupţia este prezentă. Este un semn important, care e dat că nu putem face orice şi deci exemplul trebuie să vină de sus şi cred că este un lucru bun, iar în decursul celor doi ani ai mandatului meu am văzut tot ceea ce a făcut justiţia, în special ce a făcut DNA sau ANI, pentru a avea o imagine mai bună a României. Dar cred că astăzi acest lucru nu e de ajuns. Exemplul trebuie să vină de sus, dar ceea ce este important este că trebuie să schimbăm mentalităţile, în ceea ce priveşte corupţia de zi cu zi, denumită uneori aici mica corupţie: faptul că pentru a avea o diplomă la universitate, trebuie să plăteşti, pentru a merge la medic, trebuie să plăteşti, pentru a nu plăti amenda, trebuie să dai ceva poliţistului”, a spus Philippe Gustin, care îşi încheie mandatul pe 30 aprilie.

Ambasadorul Franţei susţine că marile companii franceze au depăşit vremurile când se plângeau de presiuni politice, care generau corupţie, însă nu acelaşi lucru poate spune despre micii investitori francezi, înecaţi în aceeaşi birocraţie ca şi cei români.

„Sunt societăţi foarte mari în domeniul lor în România, plasate pe primul sau al doilea loc în sectorul lor, ele îmi spun că în prezent nu mai sunt supuse sau nu sunt supuse presiunilor, pentru că au o forţă, o putere, au posibilitatea de control care le permite să împiedice aceste practici. În schimb, am luat contact şi cu societăţi mici franceze care încearcă să se instaleze aici. Atenţie totuşi la ceea ce înţelegem prin cuvântul corupţie. Nu este vorba de o corupţie uneori activă, e mai degrabă o birocraţie care este lentă şi care cere ca pentru a avea o ştampilă pe un document, trebuie să aştepţi şi când te-ai săturat de aşteptat, atunci trebuie să plăteşti pentru a o obţine. Iată genul de lucruri mărunte, ca de pildă o autorizaţie de construire, de înfiinţare, cu care sunt confruntate, repet, societăţile mici şi nu cele mari. (…) Nu trebuie nici să caricaturizăm, să spunem că acest gen de practici nu există decât în România, din păcate nu este adevărat, ele există şi în Franţa. Deci, cred că e important să denunţăm asemenea practici şi, repet, să avem curajul de a le refuza”, a afirmat Gustin.

El a precizat că puterea statului de drept în România a fost întotdeauna un punct central pentru diplomaţia franceză. „Nu sunt o persoană care să dea lecţii. Eu ştiu că fiecare ţară îşi are propriile pete negre, propria istorie, care poate să cunoască suişuri şi coborâşuri, şi că, în orice caz, un stat de drept nu poate fi construit în cinci minute. Atunci când discut cu unii din colegii mei europeni îi întreb: cât timp a fost necesar pentru construirea sistemului tău judiciar? Pentru că în Franţa a fost nevoie de o mie de ani. Şi cu siguranţă nu se poate schimba în 20 de ani, în 23 de ani, ceva ce poate fi schimbat printr-o simplă lege, printr-o reglementare, ci necesită o schimbare de mentalitate. Aceasta trebuie să se schimbe, însă este mult mai greu de schimbat. Aşadar, cred că trebuie să fim foarte modeşti, dar şi foarte exigenţi, deoarece România ca membru al Uniunii Europene trebuie să respecte regulile juridice şi trebuie să accepte anumite reguli. Dar trebuie să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre”, a spus Philippe Gustin.

Ambasadorul Franţei consideră că marile probleme ale României sunt lipsa forţei de muncă calificate în domenii tehnice, de care marii investitori au nevoie şi infrastructura.

„Prima problemă este cu adevărat forţa de muncă calificată. A doua este cea a infrastructurii. Infrastructura, văzută astăzi prin prisma exporturilor. Dăm întotdeauna exemplul Renault Dacia. Astăzi, din păcate, vânzările pe piaţa internă a României sunt în cădere liberă pentru Renault. Românii preferă să cumpere un autoturism vechi, de ocazie, din Germania de exemplu, decât un Logan sau un Duster nou. Asta înseamnă astăzi că, pentru ca Dacia să se poată dezvolta, piaţa de desfacere se găseşte în ţările emergente şi aceasta este cauza pentru care Dacia construieşte uzine în apropierea acestor pieţe de desfacere sau în Europa de Est, pentru a câştiga în competitivitate, transportul autoturismelor este un element important. În general, infrastructura este un subiect despre care am discutat mult împreună cu interlocutorii mei la nivel de guvern sau la nivel de autorităţi locale. Societăţile franceze de aici, din România, dar şi societăţile în general, au nevoie de infrastructură deoarece transportul materialelor pe care îl produc este un element important pentru competitivitatea lor. (…) Am vizitat România de la nord la sud şi de la est la vest, toată lumea ştie bine că atunci când te deplasezi în România, nu calculezi kilometrii, ci orele, deci toată lumea ştie bine că în România e nevoie ca infrastructura să se dezvolte, oricare ar fi guvernul la putere. Cred că trebuie să fii orb ca să nu-ţi dai seama de acest lucru”, a declarat diplomatul.

Ambasadorul Franţei a vorbit de asemenea la Gândul Live despre aderarea României la spaţiul Schengen şi despre condiţionarea pe care statele membre au ajuns să o facă faţă de raportul CE privind Justiţia, în cadrul MCV, amintind că Franţa, alături de Germania, a susţinut mereu România la aderare, iniţiind planul etapizat, mai întâi frontierele aeriene şi maritime, apoi cele terestre.

Un stat de drept se construieşte în permanenţă. Trebuie adaptate legile, reglementările, sistemul de justiţie la noile situaţii şi evoluţii ce apar, precum delincvenţa, reţelele de trafic sau criminalitatea cibernetică, de exemplu. Acum zece ani nimeni nu ştia ce este criminalitatea cibernetică, iar astăzi devine unul dintre elementele cele mai importante ale dreptului. Deci eu sunt mai degrabă partizanul unei logici în care MCV-ul ar trebui extins la ansamblul ţărilor Uniunii Europene pentru a avea un corpus şi o abordare juridică comune. (…) Nu sunt ipocrit. În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”, a explicat diplomatul francez.

Philippe Gustin a vorbit despre cei 7.000 de medici români care lucrează în Franţa începând cu 2007, spunând că „aceasta este Europa, cu circulaţia persoanelor, cu riscul pentru România de a pierde elite, de a pierde profesionişti din domeniul sănătăţii de care ţara are nevoie”.

„Ştiţi exact cât câştigă oficial un medic aici în România, în Franţa el este mult mai bine plătit. Cred că România trebuie să gestioneze această problemă a medicilor, pentru că în Franţa, avem nevoie de aceşti medici, pentru că avem o demografie medicală care este catastrofală. Şi ştiţi că studiile de medicină durează minim 10 sau 12 ani. Pentru a deveni medic este nevoie de 10 ani. Deci avem şi o evoluţie a profesiei de medic în Franţa. Tinerii medici care ies de pe băncile facultăţii nu mai vor să lucreze la ţară sau în spitalele publice, iată de ce avem, din păcate, nevoie să importăm personal medical. Şi alte ţări au astăzi aceeaşi problemă ca noi, Marea Britanie, de pildă”, a spus Philippe Gustin.

Pe de altă parte, el a arătat că deschiderea Franţei pentru medicii români echivalează şi cu o deschidere similară pentru romi, dar spre deosebire de medici aceştia din urmă nu vin întotdeauna în Franţa doar să muncească, ajungând deseori să locuiască în tabere ridicate ilegal, de unde sunt evacuaţi şi uneori expulzaţi înapoi în România. „Este un subiect extrem de complicat, foarte dificil. Nu există o soluţie miraculoasă, altminteri am fi găsit-o de mult. Cred că politica ce a fost făcută la nivel bilateral, între Franţa şi România, a permis abordarea acestui subiect cu obiectivitate. Este un subiect care nu trebuie să fie doar franco-român. Trebuie şi ca mentalităţile să se schimbe aici în România în ceea ce priveşte această etnie romă, şi trebuie să încercăm să găsim şi o soluţie europeană. Iată de ce aici am propus colegilor mei europeni şi reprezentanţilor guvernului român să ne întâlnim în mod constant pentru a încerca să găsim soluţii şi proiecte, ca de pildă cazul proiectului Ferentari, care nu se adresează doar romilor, ci populaţiei defavorizate, căci în definitiv adevărata problemă este legată nu de etnie, ci de starea de precaritate a populaţiei. Soluţiile sunt deja cunoscute, ele se bazează pe educaţie, sănătate, acces la locuri de muncă şi locuinţe. Toată lumea le cunoaşte. Cred că trebuie mai întâi să înţelegem bine ceea ce se întâmplă. Majoritatea acestor oameni săraci care se află în Franţa, în Marea Britanie sau în celelalte ţări europene sunt victime. Sunt victime ale reţelelor de trafic de fiinţe umane, este noua sclavie a secolului 21. Ei sunt victimele reţelelor care-i exploatează pentru cerşetorie, furt, prostituţie. Aşa că trebuie să avem o reacţie, mai întâi o reacţie poliţienească şi judiciară; iar dacă urmăriţi actualitatea în activitatea de jurnalist, aţi văzut că am avut chiar ieri condamnări pentru membrii unei reţele de proxenetism care-i exploata pe aceşti oameni. Iar pe de altă parte este nevoie de o abordare de incluziune socială pentru cei care vor să se integreze în Franţa. Iar aici e nevoie de o reacţie care presupune din nou acces la educaţie pentru copii, la locuinţe şi locuri de muncă pentru părinţi. Iar aceste două reacţii trebuie să fie coordonate”, a afirmat diplomatul francez.

La încheierea mandatului de ambasador, Philippe Gustin spune că i-a plăcut mult în România diversitatea naturii şi a oamenilor şi că locuitorii ţării sunt cea mai mare bogăţie, fiind impresionat de ospitalitatea românească.

„O să rămân la rezerva mea obişnuită, o să aştept să părăsesc România pe 30 aprilie pentru a spune ce mi-a plăcut cel mai mult. Însă, într-o manieră generală, ce mi-a plăcut cel mai mult în această ţară este diversitatea. România, la fel ca şi Franţa, le oferă turiştilor posibilitatea să ajungă în cei mai frumoşi munţi, în deltă, la mare etc. Există o diversitate care se regăseşte în oameni. Există mai multe Românii, mai multe tipuri de români. Când mergi dintr-un sat în altul, poţi întâlni şi influenţele minorităţilor, ale istoriei, iar această diversitate este extrem de importantă. Iar un al doilea element care mi-a plăcut este ospitalitatea. Cred că cea mai mare bogăţie a României sunt locuitorii săi: românii şi româncele. Şi în orice caz, eu, ca ambasador al Franţei, am fost emoţionat în călătoriile mele, pentru că am fost primit de fiecare dată cu atâta fervoare şi simplitate, dar şi cu multă apreciere pentru relaţiile dintre Franţa şi România”, a spus ambasadorul Franţei.” (subl. mea)

Ambasador francez: UE ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, după ce MCV nu a avut efectele scontate

„Uniunea Europeană ar putea intensifica monitorizarea României şi Bulgariei, întrucât Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV) nu a adus efectele aşteptate, a declarat ambasadorul Franţei la Sofia, citat de site-ul Novinite.com, relatează Mediafax.

În cursul unui seminar pe tema situaţiei din Balcani desfăşurat la Sofia, Xavier Lapeyere de Cabanes a declarat că nu există semnale privind încetarea Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

„Dimpotrivă, măsurile de monitorizare a României şi Bulgariei ar putea fi intensificate”, a spus ambasadorul Franţei, explicând că principiile statului de drept nu erau aplicate suficient în cele două ţări în momentul admiterii acestora în UE, în 2007.

„Mecanismul de Cooperare şi Verificare are obiectivul de a transforma elitele politice din România şi Bulgaria, de a le face să respecte reglementările comunitare. Însă, deocamdată, instrumentele de monitorizare nu au avut succes”, a spus ambasadorul Franţei.”

Deci in Franta a fost nevoie de 1000 de ani ca sa se construiasca sistemul judiciar, adica, din cate inteleg daca inteleg bine, statul de drept… 🙂 Incurajator!! 🙂 In Romania si Bulgaria MCV nu a avut efectele scontate, si atunci pe aici cat mai trebuie? 500 de ani? Inca 1000 de ani? 🙂 Bineinteles ca un stat de drept nu se poate construi „in 5 minute”. Totusi, ce inseamna „să fim şi prudenţi cu exigenţele noastre„? Si chiar asa: „instrumentele de monitorizare nu au avut succes”? Iar Philippe Gustin spune:

„În mod natural, există o legătură evidentă (între Schengen şi MCV – n.r.). De manieră generală, trebuie să ai un stat de drept consolidat pentru a deschide frontierele. Dar din punct de vedere strict juridic, în textele juridice, precum şi în abordarea Comisiei Europene, această legătură nu există, însă atunci când există o viziune a lucrurilor, ne uităm la ansamblu. Se analizează MCV-ul, dar ne putem uita şi la chestiunile de corupţie, ne putem uita la toate într-o viziune globală. Aşadar nu trebuie să deconectăm subiectele unele de celelalte”

Interesant ce spune Philippe Gustin…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Trei greseli

Dupa parerea mea, Romania a facut trei greseli majore in perioada scursa de la Revolutie si pana acum. Voi incerca sa le expun cat pot de concis:

1. Prima greseala pe care am facut-o a fost ca noi am considerat ca daca distrugem (capusari, falimentari fortate, privatizari ratate etc) intreprinderile de stat, CAP-uri, IAS-uri, construite pe vremea comunismului, automat se va dezvolta sectorul privat. Fostul premier, Dl. Nicolae Vacaroiu, spunea ca 80% din privatizari au fost ratate (v. si aici).

2. A doua greseala a fost ca am considerat ca daca in efortul de a construi o economie de piata functionala, in vederea integrarii in UE, a trebuit sa se distruga intreprinderile de stat, CAP-uri, IAS-uri, construite pe vremea comunismului, toate fiind de stat, ajungand membri ai Uniunii Europene, automat aceasta ne va da banii necesari (fondurile europene), miliardele de euro, sa reconstruim economia nationala.

3. A treia greseala pe care am facut-o este ca noi consideram ca lupta anticoruptie va conduce automat la investitii straine foarte mari in Romania, de miliarde de euro, investitorii straini capatand astfel o incredere foarte mare in tara noastra. Ca in mod automat, eliminata fiind coruptia din societatea romaneasca, va incepe sa curga lapte si miere si pe la noi.

Referitor la punctul 3., as remarca faptul ca Programul D-nei. Macovei nu elucideaza problemele economice cu care se confrunta tara noastra. Voi detalia. Spre exemplu iata ce spune domnia sa despre Invatamant si Sanatate:

Despre Invatamant:

„SOLIDARITATE:

Niciun copil nu trebuie să fie lăsat în urmă sau pe margine. Filozofia libertății nu implică lipsa de solidaritate. Un stat minimal, care nu va mai trebui să se ocupe de toate, se va concentra pe zonele și cazurile cu reale dificultăți, și va susține fiecare copil să meargă la școală. O educație gratuită nu înseamnă o educație inegală: copiii din mediul rural au același drept la o educație de calitate precum cei din mediul urban. Statul trebuie să se îngrijească de educație mai ales în zonele defavorizare economic.

FINANȚARE:

Educația e prioritate națională și trebuie să i se aloce 6% din PIB în mod real, nu doar pe hârtie. Media europeană este de 5%, dar noi stăm mai prost la educație și trebuie să alocăm mai mult. Avem nevoie și de o politică severă și coerentă de contracare a abandonului școlar. În România există aproape un sfert de milion de copii analfabeți. Copiii trebuie să meargă la școală, nu la munci nepotrivite vârstei lor sau la cerșit. Monopolul statului în educație trebuie să înceteze: părinții și copiii trebuie să-și poată alege furnizorul de educație, așa cum își aleg orice furnizor de servicii. Aceasta nu înseamnă că toate școlile de stat vor fi privatizate, ci că finanțarea va urma elevul, monopolul Ministerului va înceta, iar piața de educație va fi liberalizată. Școlile trebuie să fie reevaluate periodic de comisii internaționale pentru a asigura păstrarea unei educații de calitate.

UNIVERSITATE:

România nu-și poate permite 80 de universități de stat doar pentru a satisface interesele baronilor locali. Universitatea trebuie să reprezinte excelența națiunii, nu să mascheze șomajul și să genereze impostură și nonvalori. Piața trebuie să decidă care universități sunt viabile. Statul poate completa finanțarea universităților performante, pentru a le spori competitivitatea și prestigiul internațional. Concursurile didactice trebuie să fie internaționale și, măcar în domenii prioritare, salariile trebuie să fie competitive pentru a atrage specialiști de vârf din țară și din străinătate. Clasificarea universităților cu ajutorul comisiilor de experţi internaţionali este o urgență în restabilirea valorii acestora.”

Sa ne intelegem, ca nu prea se intelege… Deci statul ar trebui sa aloce „in mod real, nu doar pe hartie” 6% din PIB pentru Invatamant, dar „monopolul statului statului în educație trebuie să înceteze: părinții și copiii trebuie să-și poată alege furnizorul de educație, așa cum își aleg orice furnizor de servicii.” ?!! Piata de educatie va fi liberalizata – Piața trebuie să decidă care universități sunt viabile” -, dar statul sa aloce mai mult, „in mod real, nu doar pe hartie”, decat media europeana??!!

Va rog sa ma scuzati, dar asta nu e o viziune despre Invatamant, nici macar din punct de vedere economic, ci e o contradictie in termeni!!

Daca ne uitam pe saitul Guvernului la cum este alocat Bugetul – v. aici si aici – facand un calcul (sper ca n-am gresit) vom observa ca D-na. Macovei doreste o alocare mult mai mare pentru Invatamant decat cea prezenta, dar vorbeste de liberalizarea Invatamantului…

Despre Sanatate:

„FINANȚAREA SĂNĂTĂȚII:

Voi cere alinierea bugetului pentru sănătate la media europeană de 6%. Nu mai vreau ca România să fie țara cu cei mai prost plătiți medici și cu cele mai slab dotate spitale publice din Europa, de unde personalul medical emigrează pe capete.

PRIVATIZARE:

Sănătatea e un serviciu și are un cost. Medicii au investit enorm în înalta lor calificare, au o meserie grea și merită salarii pe măsură. Precaritatea e determinată de controlul statului, care confiscă banii publici, îi risipește, creează nedreptăți, generează corupție, perpetuează feudalismul. Astfel, pacienții plătesc de două ori: prin asigurări de sănătate și direct către medici. Soluția e finanţarea corectă, standarde de cost şi separarea asistenţei medicale de asistenţa socială.”

La fel si aici, D-na. Macovei doreste alocarea unui procent mult mai mare din PIB decat cel prezent pentru Sanatate, dar vorbeste de privatizare si de faptul ca prin controlul statului se „confisca banii publici”. Din nou aceeasi contradictie in termeni!

„Sa-ti inmultesti banii si creatia

PREDICTIBILITATE:

E preferabil ca un leu să rămână la cine îl produce decât să ajungă la Stat. Predictibilitatea este premiza de bază pentru ca întreprinzătorii să-și poată face planuri de afaceri multianuale sigure. Nici un investitor serios nu își va muta afacerile în Romania dacă nu este sigur că legea va fi aceeași și a doua zi după ce își începe activitatea. Orice modificare de cod fiscal în situații de excepție (criză internațională, modificări majore ale indicatorilor macroeconomici) se va face numai dupa consultări cu mediul de afaceri – multinaționale și antreprenori români.

FĂRĂ ABUZURI:

Ministerul de Finanțe și ANAF trebuie să înceteze să mai piardă vremea tracasând orbește pe toată lumea. În schimb, trebuie să facă analize de risc și să se concentreze pe zonele unde se face evaziune pe scară mare: sectoarele accizate; averile afișate, dar nejustificabile ale persoanelor fizice; operațiunile de import-export (cum ar fi cele din portul Constanța); compensările și rambursările de TVA (care în alte state UE se fac automat și transparent). Blocarea conturilor IMM-urilor trebuie să se poate face numai prin decizie judecătorească.

TAXARE ȘI MUNCĂ:

Cota unică trebuie păstrată la 16%, pentru că este singurul impozit echitabil: cine câștigă 1.000 de lei plătește 160, cine câștigă 10.000 plătește oricum de zece ori mai mult (1.600). Nu putem prospera decât în libertate. Firmele trebuie să fie lăsate să funcționeze fără a fi sufocate de raportări, controale, birocrație, impozite. Dacă lor le merge bine, tuturor ne merge bine. Fiindcă munca e împovărată de contribuții excesive, privatul nu angajează, iar șomajul și munca la negru cresc. După unele estimări, economia subterană reprezintă până la 30-35% din PIB, ceea ce la un PIB de circa 150 de miliarde de euro (conform Băncii Mondiale) reprezintă aproape 50 miliarde euro pe an. Dacă această evaziune fiscală ar fi redusă măcar cu 50%, am câștiga 25 miliarde de euro în plus la PIB, din care 8 miliarde de euro la buget, adică echivalentul a 800 km de autostradă în fiecare an. Pentru a reuși acest lucru, ANAF trebuie sa treacă prin reforme radicale.” (subl. mea)

Iarasi nu se intelege deslusit… Vorbesti de faptul „ca un leu să rămână la cine îl produce decât să ajungă la Stat”, de faptul ca „Firmele trebuie să fie lăsate să funcționeze fără a fi sufocate de raportări, controale, birocrație, impozite.”, dar dupa toate acestea estimezi economia subterana (la nivelul actual de impozitare) si spui cati bani ar ajunge la buget, adica la stat, daca s-ar reduce evaziunea fiscala macar cu 50%??!!

Stimata doamna, statului minimal, pe care dumneavoastra il aparati cu osardie din cate inteleg, ii sade bine cu taxarea si impozitarea minimala! Tocmai asta si inseamna ca „ca un leu să rămână la cine îl produce decât să ajungă la Stat”. Or, dumneavoastra, dimpotriva, vreti sa combateti evaziunea si banii sa ajunga, cat mai multi posibil, la stat!!! Va recomand sa cititi mai mult din Milton Friedman si cu mai multa atentie si profunzime decat ati facut-o pana acum! Ar trebui sa stiti, stimata doamna, ca, privind lucrurile intr-o cheie neoliberala, statul nu este producator de bunuri si servicii!!!

Scrisoarea catre Iohannis…

Romania Libera

Scrisoarea Monicăi Macovei către Iohannis: 10 cerințe îndeplinite și-i dă votul

Se arata, printre altele, ca:

„Fostul candidat independent la alegerile prezidențiale, Monica Macovei,  a declarat, miercuri, că îi va transmite candidatului ACL Klaus Iohannis o scrisoare cu „10 cerinţe minimale” privind „chestiuni de principii”, de la justiţie şi anticorupţie la economie, aşteptând din partea acestuia un răspuns semnat pentru a-l vota.

Macovei îi cere să nu promulge legea graţierii şi amnistiei, să nu efectueze graţieri individuale „decât pentru oameni aflaţi în nevoie”, să organizeze, dacă va ajunge preşedinte, un referendum naţional în 2015 pentru eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi a preşedintelui, să garanteze, în privinţa politicii externe, păstrarea direcţiei României către vest, continuarea procesului de integrare în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen, să respecte independenţa justiţiei.

”Domnule Klaus Iohannis,

În numele oamenilor care m-au susținut prin votul lor și al celor care au lucrat pro-bono în această campanie electorală, vă transmit în continuare cerințele esențiale pentru a salva democrația și statul de drept în România.

În cazul în care acceptați aceste minime cerințe, vă rog să semnați acest Acord, cu mențiunea că vă angajați să îl respectați în totalitate, atât în calitatea dumneavoastră de președinte PNL și co-președinte ACL, cât și în cea de viitor Președinte al României.

Cerințele minime sunt următoarele:

1. Să garantați și să acționați ferm pentru continuarea și aprofundarea Parteneriatului Strategic în vigoare, semnat de România cu SUA și pentru menținerea angajamentelor României față de NATO ca fundament și prioritate a politicii noastre externe.

2. Să garantați și să acționați ferm pentru continuarea procesului de integrare în Uniunea Europeană, prin aderarea României la spațiul Schengen și adoptarea monedei euro.

3. Să nu promulgați legea grațierii și amnistiei, și să nu efectuați grațieri individuale decât pentru oameni aflați în nevoie (bătrâni, bolnavi și alte situații excepționale).

4. Să organizați în 2015 un referendum național pentru eliminarea imunității parlamentarilor, miniștrilor și a președintelui, iar partidele care vă susțin să acționeze pentru ca voința exprimată a cetățenilor să fie transpusă în legislație și în noua Constituție.

5. Să garantați promovarea de către partidele care vă susțin a:

a. unei legi privind votul electronic și prin corespondență pentru ca toți românii din țara și străinătate să poată vota, în așa fel încât noul sistem de vot să funcționeze începând cu alegerile locale din 2016.

b. unei legi privind modificarea legii partidelor politice, astfel încât să se permită înființarea unui partid cu minimum 3 membri, așa cum este în majoritatea țărilor europene.

6. Să susțineți alocarea a 6% din PIB pentru educație și 6% din PIB pentru sănătate.

7. Să cereți și să militați pentru depolitizarea și reformarea ANAF astfel încât:

a. IMM-urile să nu mai fi hărțuite de autoritățile de control. Hărțuirea trebuie să înceteze pentru a proteja oamenii liberi cu inițiativă și afacerile lor;

b. în 2015 ANAF să recupereze cel puțin 50% din prejudiciile stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și să-și stabilească o prioritate din recuperarea banilor din evaziunea de mari dimensiuni.

8. Să garantați împreună cu partidele care vă susțin că exploatarea cu cianuri de la Roșia Montană nu va deveni realitate și va rămâne doar un episod rușinos.

9. Să garantați că:

a. nu veți schimba conducerea DNA la nivel de procuror șef, procuror șef adjunct, adjunct sau șef secție, că nu veți accepta niciun fel de schimbare care să afecteze în vreun fel activitatea DNA.

b. nu veți promulga nicio modificare a legii actuale privind Direcția Națională Anticorupție (DNA), care ar reduce sau slăbi competențele și instrumentele de anchetă ale DNA, inclusiv pe cele privind investigațiile din etapele premergătoare formulării unei acuzații.

c. nu veți solicita sau promulga vreo lege de comasare a DNA cu nici o alta structură din Parchet, că nu veți accepta schimbarea denumirii DNA.

d. nu veți cere sau promulga vreo normă legală care să schimbe procedura de numire și revocare a persoanelor cu funcții de conducere din parchete (DNA inclusiv), menținând actuala procedură în care ministrul justiției propune pe bază de competiție și selecție un candidat pentru oricare dintre aceste funcții, propunere urmată de audiere publică în CSM, și de decizia președintelui României.

10. Să garantați că:

a. veți aproba de îndată orice solicitare de urmărire penală care vă este adresata dumneavoastră de procurori pentru miniștri care nu sunt membri ai Parlamentului României, având în vedere că această atribuție este și în competența președintelui, conform articolului 109 alineatul 2 din Constituția României; partidele care vă susțin vor vota fără nicio excepție, prin vot la vedere și fără amânări, pentru ridicarea imunității și pentru aprobarea cererilor de urmărire penală adresate de procurori Parlamentului.

b. nu veți face înțelegeri politice la momentul numirilor în funcțiile de conducere a parchetelor și că veți numi în funcție numai magistrați care au dovedit deja capacitatea de a lucra în dosare complexe, profesionalism, integritate, independență și curaj, selectați de către ministrul Justiției pe baza acestor criterii și prin proceduri competitive și transparente. Să garantați că veți refuza propunerile de revocare din funcțiile de conducere a parchetelor venite de la ministrul Justiției dacă acestea privesc procurori care îndeplinesc aceste criterii.

c. nu veți accepta modificarea/slăbirea legilor anticorupție – Legea 78/2000, OUG 43/2002, Codul penal în secțiunile relevante, Legea 176/2010, Legea 115/1996 și Legea 161/2003.

d. nu veți accepta modificarea/slăbirea cadrului legislativ și instituțional privind controlul averilor, al conflictelor de interese si al incompatibilităților, al declarațiilor publice de avere și interese.

e. vă veți consulta cu ONG-urile de profil, Comisia Europeană și partenerii externi în privința politicilor publice în justiție și anticorupție pe care dumneavoastră, Guvernul sau Parlamentul le veți promova public.

Cum toate cererile din prezentul pact sunt fundamentale pentru România, iar oamenii care m-au votat au votat, de fapt, pentru aceste principii și proiecte, am certitudinea că nu veți ezita să întăriți prin semnătură aceste cereri ale angajatorului dumneavoastră, poporul român.

Monica Macovei””

Interesant este ca in aceasta scrisoare, „cerintele minimale” nu prea sunt legate de Programul D-nei. Macovei de candidat la presedintie si nici de aspectele economice, decat foarte putin. Contine mult mai mult cerinte de ordin juridic. Spre exemplu, nu ne spune nimic despre ce efecte va avea adoptarea monedei euro in Romania. Ne spune doar ca trebuie adoptata. Apoi ce fel de stat minimal ar fi acela care controleaza averile? Statul sa controleze averile? Adica cum? Atunci de ce sa nu le si redistribuie? Interesant este ca D-na. Macovei vorbeste de libertate dar nu vede aceasta libertate prin restrangerea rolului statului in economie pentru ca in felul acesta sa se reduca coruptia, evaziunea fiscala. Domnia sa doreste intarirea rolului statului in economie prin functia de control al statului asupra economiei. Si inca un control strasnic, nu oarecare! Monica Macovei sustine lucruri contradictorii, care se faulteaza unul pe altul. Mai mult, mi se pare ca sugereaza tratamente diferentiate intre IMM-uri si marii actori economici, intre mica si marea evaziune fiscala… Si chiar mai mult, ii cere lui Iohannis, la punctul 8., „Să garantați împreună cu partidele care vă susțin că exploatarea cu cianuri de la Roșia Montană nu va deveni realitate și va rămâne doar un episod rușinos”. Intrebarea care se pune este daca Presedintele Romaniei, in mod constitutional, poate garanta asa ceva. Ceea ce spune Monica Macovei la punctul 8 inseamna nu numai un amestec al statului in chestiunile economice, dar chiar un amestec al Presedintelui in astfel de chestiuni, ceea ce este intru totul neconstituional. Presedintele Romaniei nu poate garanta asa ceva, ci doar „exercita functia de mediere intre puterile statului, precum si intre stat si societate” (Constitutia Romaniei, art. 80, al. 2).

Raspunsul D-lui. Iohannis

Klaus Iohannis: Sunt bucuros să REAFIRM că toate lucrurile din SCRISOAREA lui Macovei sunt în programul meu

Se arata, printre altele, ca:

„Klaus Iohannis, candidatul Alianţei Creştin-Liberale la funcţia supremă în stat, a declarat că punctele cuprinse în scrisoarea pe care i-a adresat-o Monica Macovei în schimbul susţinerii sale pentru turul doi se regăsesc în programul său prezidenţial şi că nu are nicio problemă să treacă acest lucru într-un document scris.

Am luat act, cu bucurie, de afirmaţiile Monicăi Macovei, care spune că doreşte să mă sprijine în situaţia în care îmi asum o serie de puncte. Foarte bine, sunt bucuros să reafirm că toate aceste lucruri se regăsesc în programul meu prezidenţial şi unele au fost reafirmate chiar azi, independenţa justiţiei, statul de drept, faptul că nu voi graţia corupţi, că doresc împiedicarea adoptării legii amnistierii şi graţierii. Cred că am dat un răspuns rezonabil Monicăi Macovei şi nu am niciun fel de problemă, pot să reconfirm cu mare plăcere aceste lucruri şi într-un document scris. Deci da, sunt aceleaşi lucruri pe care mi le doresc şi eu pentru România, pentru o societate dreaptă„, a spus Iohannis.

Klaus Iohannis a participat, joi, la Cluj-Napoca, la o întâlnire cu toţi co-preşedinţii ACL din Transilvania şi Banat, pentru a analiza rezultatele din primul tur de scrutin şi pentru a pune la punct strategia de campanie pentru cel de-al doilea tur.

Monica Macovei, fost candidat la prezidenţiale, declara, miercuri, că îi va transmite candidatului ACL Klaus Iohannis o scrisoare cu „10 cerinţe minimale” privind „chestiuni de principii”, de la justiţie şi anticorupţie la economie, aşteptând din partea acestuia un răspuns semnat pentru a-l vota. Ea a mai spus că se aşteaptă un răspuns sub forma unei scrisori sau într-o altă variantă, semnat de Klaus Iohannis şi în cazul în care acesta va veni ea îi va acorda votul. Referitor la alegătorii săi, ea a menţionat că aceştia vor decide dacă vor fi satisfăcuţi de acest demers al său şi de eventuala promisiune a lui Iohannis şi atunci vor merge la vot.

În scrisoarea adresată lui Klaus Iohannis, Macovei îi cerea acestuia, între altele, să nu promulge legea graţierii şi amnistiei, să nu efectueze graţieri individuale „decât pentru oameni aflaţi în nevoie”, să organizeze, dacă va ajunge preşedinte, un referendum naţional în 2015 pentru eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi a preşedintelui, să garanteze, în privinţa politicii externe, păstrarea direcţiei României către vest, continuarea procesului de integrare în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen, să respecte independenţa justiţiei.

Macovei spunea că nu este vorba de o negociere şi că nu vrea nimic în loc, arătând că sunt „cerinţe minimale” din partea celor care au votat-o privind „chestiuni de principii”.”

Este evident ca raspunsul D-lui. Iohannis este unul diplomatic, domnia sa avand nevoie de toate voturile pentru a ajunge Presedinte. Insa, dupa parerea mea, n-ar trebui sa elogiem punctele din Scrisoarea D-nei. Macovei si din Programul dansei si nici sa ne grabim sa dam in scris ca suntem de acord cu acestea. Si asta pentru faptul ca ele contin prea multe contradictii in termeni, sunt prea pline de contradictii. Or, in acest fel, bazandu-te pe ele, nicidecum nu se poate construi o „societatea dreapta” si nici nu se pot constitui in directii coerente de guvernare.

Ce raspunde Monica Macovei…

FOTO. Macovei: Îl VOI VOTA pe Iohannis. MARELE PERICOL pentru România în acest moment este Ponta

Se arata, printre altele, ca:

„Monica Macovei a anunțat, joi, pe Facebook, că îl va vota pe Klaus Iohannis în turul doi al prezidențialelor. „Mă bucur că domnul Iohannis a declarat că acceptă Acordul pentru salvarea statului de drept și a democrației în România pe care i l-am propus ieri. Aștept cu interes și semnătura domnului Iohannis pe cele 10 principii și proiecte pe care oamenii, prin votul lor, mi le-au cerut să le promovez și să le susțin”, a scris Macovei pe pagina oficială de Facebook.

Ea a continuat: „Eu îl voi vota pe domnul Iohannis. Marele pericol pentru România, în acest moment, este Victor Ponta”.

Monica Macovei, fost candidat la prezidenţiale, declara, miercuri, că îi transmite candidatului ACL Klaus Iohannis o scrisoare cu „10 cerinţe minimale” privind „chestiuni de principii”, de la justiţie şi anticorupţie la economie, aşteptând din partea acestuia un răspuns semnat pentru a-l vota.

Macovei îi cerea lui Iohannis, între altele, să nu promulge legea graţierii şi amnistiei, să nu efectueze graţieri individuale „decât pentru oameni aflaţi în nevoie”, să organizeze, dacă va ajunge preşedinte, un referendum naţional în 2015 pentru eliminarea imunităţii parlamentarilor, miniştrilor şi a preşedintelui, să garanteze, în privinţa politicii externe, păstrarea direcţiei României către vest, continuarea procesului de integrare în UE prin aderarea României la spaţiul Schengen, să respecte independenţa justiţiei.

Răspunsul lui Klaus Iohannis a venit joi, candidatul ACL la preşedinţie afirmând, la Cluj, că punctele cuprinse în scrisoarea pe care i-a adresat-o Monica Macovei în schimbul susţinerii sale pentru turul doi se regăsesc în programul său prezidenţial şi că nu are nicio problemă să treacă acest lucru într-un document scris.”

Eu i-as recomanda D-lui. Iohannis sa se uite mai bine la ce procent a obtinut Monica Macovei in turul I al acestor alegeri. Cei care au mers spre o optiune de Centru-Dreapta s-au indreptat intr-un procent covarsitor spre ACL si Iohannis, spre Programul D-lui. Iohannis si nu spre Monica Macovei si spre Programul dansei. Totusi, Monica Macovei forteaza niste lucruri, forteaza sa impuna propriul sau program si propria sa conceptie, fie ele si contradictorii, candidatului ACL, asta dupa ce a candidat independent, cautand sa sparga PDL-ul si, implicit, ACL-ul prin candidatura sa. Atitudinea D-nei. Macovei nu mi se pare una onesta, iar Programul dansei si Scrisoarea nu mi se par a fi de o onestitate intelectuala deosebita. Cum as putea cataloga altfel faptul de a incerca sa impui Presedintelui sa faca lucruri ce nu intra in atributiile sale constitutionale? Eu cred ca D-na Macovei trebuie sa constientizeze un lucru important: domnia sa a pierdut. Pe partea dreapta a esicherului politic ACL si Iohannis au castigat! Iohannis chiar a declarat de nenumarate ori ca doreste „fara Basescu” si probabil ca multi l-au votat din aceasta cauza, ceea ce nu inseamna deloc ca doreste „cu Monica Macovei”, pe care au votat-o un numar infim de oameni. Nu de alta, dar apropierea de Monica Macovei, care a fost respinsa masiv de electorat, ar putea sa-i afecteze foarte puternic sansele D-lui. Iohannis in cel de-al doilea tur de scrutin al acestor alegeri prezidentiale. Nu de alta, dar ne putem trezi intr-un mod cu totul nesperat cu Victor Ponta Presedinte…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

noiembrie 6, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 61 comentarii

Despre punctele noastre slabe…

In primul rand ar trebui sa definesc ce inseamna un punct slab. Dar un punct tare? Mi-e mult mai usor sa dau un exemplu foarte sugestiv… Imi amintesc de un titlu absolut genial dintr-un numar vechi al Academiei Catavencu adresat lui Ion Iliescu, care suna cam asa: „Daca dadea Nicu caldura, erai tot la editura!„. Nicu este Ceausescu, iar in chestiunea cu editura se referea la faptul ca Iliescu a fost Director la Editura Tehnica in ultimile zile ale regimului comunist. Acest titlu exprima intr-un mod genial ce inseamna un punct slab: faptul ca oamenii traiau prost, faptul ca nu aveai caldura in case, deci aceasta slabiciune, a condus la prabusirea regimului comunist in decembrie ’89, regim care parea de nezdruncinat, granitic, „unitatea de monolit” daca mai tineti minte…

In zilele noastre campania electorala pentru prezidentiale a debutat fulminant si spectaculos cu tema agentilor sau ofiterilor sub acoperire. Toata lumea discuta despre acest subiect. Iata, de pilda, ce declara premierul:

Gandul

Ponta comentează de la New York cazul Turcescu: „Tot acest puroi va ieşi la suprafaţă în aceste zile. Mai sunt şi alţii”. Răspunsul premierului la întrebarea „Aveţi ceva pe conştiinţă?”

Se arata ca:

„Robert Turcescu este un pion, un executant. Mai sunt şi alţii. Tot acest puroi va ieşi la suprafaţă în aceste zile”, a sugerat premierul Victor Ponta, aflat la New York, că până la alegerile prezidenţiale ar urma să fie făcute publice şi alte cazuri de deconspirare a unor ofiţeri acoperiţi. Mai mult, premierul – candidat la preşedinţie a formulat, într-un interviu la Antena 3, această prezumţie în legătură cu o parte dintre jurnaliştii care s-au aflat în acelaşi studio tv cu Robert Turcescu la momentul autodeconspirării de luni, la B1. „Că doar nu le zicea degeba lor «Eliberaţi-vă!»”, a comentat el.

Tema „ofiţerului acoperit”, lansată de preşedintele Traian Băsescu, a fost tradusă de premierul Victor Ponta, în cheia unei capcane întinse oricăruia dintre candidaţii la alegerile prezidenţiale în care ar fi căzut însă Robert Turcescu. „Cred că în primul rând s-a gândit să arunce acest subiect şi apoi să spună «Iohannis e agent secret», ca să intre Udrea cu Ponta în turul doi. Dacă ne supără Ponta, îl facem pe Ponta agent secret. E un gest de o inconştienţă… Domnul Băsescu a aruncat plasa să vadă poate dăm un Ponta, un Iohannis, o Macovei şi l-a prins pe dl Turcescu. Care, ştiindu-se vinovat, că numai o stare de vionovăţie creează…, s-a eliberat”, a rezumat Ponta varianta sa despre legătura între ameninţarea lui Băsescu şi autodeconspirarea lui Turcescu.

Deşi a susţinut că „nu are habar dacă Robert Turcescu a fost sau nu ofiţer al unui serviciu de informaţii”, Ponta s-a declarat convins că „mai sunt şi alţii”, indicând chiar, fără vreo probă, masa la care moderatorul tv a stat alături de alţi jurnalişti luni seara. „Că doar nu le zicea degeba lor «Eliberaţi-vă!»”, a comentat el.

În varianta lui Ponta, „Turcescu este un pion”. „Nici măcar nu este o tură sau un cal pe tabla de şah. Este un pion folosit pentru ca Traian Băsescu să conducă în continuare România”, a susţinut premierul-candidat, adăugând că, spre deosebire de acum doi ani, de această dată numele lui Băsescu nu a apărut în niciuna dintre discuţiile pe care le-a avut la New York. „Aici nu m-a întrebat nimeni ce face Băsescu. Acum doi ani era cineva care se lupta… Când m-am văzut şi azi cu doamna Nuland şi cu Barack Obama, nu mi-a zis nimeni  «Vai, vă duceţi în Rusia!», ci «Ce faceţi cu România?»”, a relatat Ponta la Antena 3.

Candidatul PSD din 2014 a amintit, în acest context, şi de dezbaterea finală a prezidenţialelor din 2009, moderată de Robert Turcescu, la sugestia staffului lui Băsescu. „Sunt aici cu Mircea Geoană. Evident că amândoi ne gândim acuma: deci cine era acel imparţial care trebuia să arate României dacă e mai bun Băsescu sau Geoană?”, a pus el la îndoială verticalitatea moderatorului pe care, în calitate de purtător de cuvânt al echipei lui Geoană, l-a acceptat.

Fără a da detalii, Ponta a făcut şi un pronostic legat de un domino al deconspirărilor până la alegerile prezidenţiale. „Tot acest puroi va ieşi la suprafaţă în aceste zile. Eu nu văd procesul de aflare a adevărului ca pe o răzbunare. Eu cred că noi suntem superiori. Dar de aflat adevărul, de spus românilor «Uite cine era Turcescu şi nu doar Turcescu, şi alţii» este un act de dreptate”, a mai spus el.

Întrebat, pe de altă parte dacă el însuşi „are ceva pe conştiinţă”, candidatul PSD a negat ferm: „Absolut nimic. Insist”.”

Observati ca spune: „Tot acest puroi va ieşi la suprafaţă în aceste zile.„. Nu in altele, ci „in aceste zile„. Adica in campania electorala! Avem deci o tema de discutie. Foare „serioasa”, cu ghilimelele de rigoare, fireste. Nu mai discutam despre proiecte, ci despre ofiteri acoperiti! Ni se infatiseaza inaintea ochilor un adevarat roman politist!

Ceea ce este ciudat, dupa parerea mea, consta in faptul ca ocolim cu buna stiinta sa vorbim despre punctele noastre slabe si sa vedem cum putem sa rezolvam pozitiv problemele. Nimeni nu mai discuta, spre exemplu, despre faptul ca suntem una din cele mai sarace tari din UE. Nivelul de trai redus, solutii de rezolvare a problemei. Despre cum putem sa imbunatatim absorbtia fondurilor europene. Despre gradul de pregatire profesionala a tineretului si, mai general, a fortei de munca de la noi din tara, ca doar vrem sa performam, nu-i asa? Despre nivelul de salarizare foarte scazut fata de statele din Vest. Despre pensii. Despre crearea de locuri de munca. Despre dezvoltarea infrastructurii.

Iata ca de la New York ni se semnaleaza si un punct slab:

Nu schimbaţi regulile în timpul jocului! – SCRISOAREA primită de Victor Ponta din partea unui congresman american: „Sunt îngrijorat”

Se arata, printre altele, ca:

Legea electorală nu se schimbă înainte de campanie – acesta este mesajul unei scrisori pe care premierul Victor Ponta, aflat acum în SUA, a primit-o, zilele trecute, din partea unui congresman american, care s-a declarat îngrijorat de modificarea legii electorale în această perioadă şi prin ordonanţă de urgenţă.

Congresman-ul american Cristopher Smith i-a adresat o scrisoare premierului Victor Ponta, exprimându-şi îngrijorarea faţă de modificarea legii electorale în perioada campaniei electorale şi prin ordonanţă de urgenţă şi spunând că aceasta generează dubii privind motivaţia şi momentul ales.

În scrisoarea trimisă premierului la sfârşitul săptămânii trecute, Smith, membru al Comisiei de afaceri externe, afirmă că aceste măsuri pot avea consecinţe asupra colaborării politice interne după scrutin.

„Modificarea procedurilor pe durata unei campanii electorale nu poate face decât să stârnească dubii în legătură cu momentul şi motivaţia unei asemenea acţiuni şi poate avea consecinţe asupre cooperării politice şi bunei guvernări după alegeri. Sunt îngrijorat că, dacă vor fi aplicate, aceste modificări electorale vor afecta capacitatea celui care câştigă alegerile de a lăsa în urmă divergenţele de campanie şi de a-i îndruma pe români să se concentreze asupra problemelor şi provocărilor reale pe care dumneavoastră împreună cu noi trebuie să le abordăm”, scrie Christopher Smith.

Christopher Smith i-a solicitat lui Ponta ca, pentru a întări respectul faţă de democraţie, legislaţia electorală să urmeze cursul firesc, al dezbaterii în Parlament şi nu pe cel al adoptării prin ordonanţă. În opinia congresman-ului american, modificarea legilor electorale se realizează cel mai bine pe baza spijinului întregului spectru politic.

El îşi începe scrisoarea exprimându-şi aprecierea pentru ataşamentul pe care România îl manifestă faţă de valorile şi principiile libertăţii şi democraţiei în întreaga lume şi faţă de faptul că SUA şi România au fost solidare în cazul încălcării de către Rusia a principiilor şi angajamentelor OSCE prin anexarea ilegală a Crimeei şi prin amestecul în problemele interne ale Ucrainei.

„Vă mulţumesc pentru că vă faceţi timp pentru a lua act de îngrijorările exprimate în legătură cu modificările propuse la legislaţia electorală din România şi aştept continuarea strânsei cooperări dintre SUA şi România bazată pe valorile comune, inclusiv respectul faţă de procesele democratice şi de alegeri libere şi corecte”, scrie congresman-ul american.

Cine este Christopher Smith

Republicanul Christopher Smith este membru al Camerei Reprezentanţilor din 1980, fiind la al 17-lea mandat. El activează în Comisia pentru afaceri externe. La începutul anilor 2000, Smith a avut mai multe luări de poziţie cu privire la libertatea de exprimare în România, politicile referitoare la romi şi a cerut pedepse severe pentru traficanţii de fiinţe umane. Tot el este cel care în 2000 aprecia că o o eventuală revenire la putere a lui Ion Iliescu ar putea readuce în actualitate problema corupţiei, ceea ce i-a adus critici din partea PDSR şi acuzaţia că l-ar fi calomniat pe fostul şef al statului. În 1995, Smith, la acea vreme co-preşedinte al Comisiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) a Congresului SUA, a declarat că se va opune acordării cu regim permanent a Clauzei naţiunii celei mai favorizate pentru România ba, mai mult, va milita pentru retragerea acesteia.

Premierul Ponta se află în SUA, în perioada 23-25 septembrie, cu ocazia celei de a 69-a sesiuni a Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), prilej cu care se va întâlni cu reprezentanţi ai comunităţii româneşti şi directori ai companiilor americane.

Guvernul a modificat prin OUG 45 Legea pentru alegerea preşedintelui României, cea mai controversată prevedere fiind aceea potrivit căreia secţiile de votare speciale sunt desfiinţate, dreptul de vot putând fi exercitat la orice secţie de votare, în cazul alegătorilor care în ziua votării se află în altă comună, în alt oraş sau municipiu decât cel de domiciliu.

O altă modificare vizează instituirea unor reglementări exprese în ceea ce priveşte exercitarea dreptului de vot, prin intermediul urnei speciale, în cazul persoanelor cu drept de vot aflate în penitenciare, respectiv a persoanelor cu drept de vot internate în spitale, în sensul că cererile de votare prin intermediul urnei speciale pot fi depuse la mai multe secţii de votare din proximitatea penitenciarelor, respectiv a spitalelor, stabilite prin decizie a biroului electoral judeţean sau a biroului electoral al sectorului municipiului Bucureşti.

Preşedintele PNL, Klaus Iohannis, a contestat întregul pachet privind alegerile prezidenţiale, atât Ordonanţa 45 cât şi HG 520 care stabileşte data scrutinului. Contestaţia a fost admisă de curtea de Apel, care s-a adresat Curţii Constituţionale. Curtea a decis, în 16 septembrie că OUG este constituţională în integralitate.

Schimbarea regulilor în timpul jocului

Oficialii americani, fie din Washington, fie reprezentanţii SUA la Bucureşti, s-au exprimat în mai multe ocazii în privinţa tendinţelor guvernanţilor români de a schimba regulile în timpul jocului. Un mesaj similar l-a avut, recent, şi Dean Thompson, Însărcinatul cu Afaceri al Ambasadei SUA în România, care, în lipsa unui ambasador, este şeful misiunii americane în ţara noastră. În interviul acordat în exclusivitate ziarului gândul, Thompson şi-a exprimat îngrijorarea faţă de procedura prin care a fost adoptată „ordonanţa traseiştilor”, în prag de campanie electorală.

Reticent în a se pronunţa asupra conţinutului ordonanţei, Thompson atrage încă o dată atenţia că procedura este problema: „Noi credem că o procedură parlamentară transparentă este cea mai bună cale de urmat când vine vorba de schimbat legi”. Întrebat de gândul cum îşi explică lipsa de reacţie a Guvernului după primul semnal public pe care l-a dat Ambasada SUA pe acest subiect, Dean Thompson a replicat, cu referire la ordonanţă: „Aceasta este o decizie pe care Guvernul a luat-o pe baza propriilor calcule şi a eforturilor sale de a face – îmi imaginez – ceea ce crede că trebuie făcut”.”

Este vorba de ingrijorarea pe care Dl. Christopher Smith o arata fata de faptul ca nu suntem o tara predictibila fata de principalul nostru aliat si partener, SUA: schimbam regulile in timpul jocului. Si chiar stateam si ma gandeam: dar un om de afaceri? Poti aici sa-ti faci un plan de afaceri pe termen mediu, sa zicem 5 ani? Cat de predictibila e Romania din acest punct de vedere? Sau si in aceasta privinta schimbam regulile in timpul jocului? Serios acuma: noi cand ne vom trezi la realitate? Cand ne vom trezi la realitate? Cand vom intelege, de pilda, ca UE nu da bani ca sa se faca o autostrada intre Gheboaia Vale si Gheboaia Deal numai pentru ca in Gheboaia Vale sta un baron de la Partidul X, iar in Gheboaia Deal sta alt baron de la partidul X? Cand vom intelege ca riscam sa nu mai primim niciun ban de la UE daca tratam asa problema? Cand vom intelege ca din toata „afacerea” asta vor suferi doar cetatenii, contribuabilii, oamenii obisnuiti? Eu n-am nimic impotriva, mai privim si un film de spionaj, actiune, chestii, marturisiri in direct, spovedanii decupate parca din marii clasici rusi, vorba lui Rares Bogdan, dar… Dar mai sunt si alte probleme importante care sunt lasate, din cate se poate constata, la urma…

De ce ocolim cu buna stiinta discutia despre punctele noastre slabe? E oare un fel de teama launtrica? Nimeni nu mai vorbeste de faptul ca Romania a intrat in recesiune tehnica. Ce facem, care sunt solutiile de iesire din criza? As, nici vorba de asa ceva!!

Cand ajungi sa fii laudat de cei mai inversunati adversari…

Pe de alta parte va propun sa cititi si acest editorial din Evenimentul Zilei ce pare incredibil!! De ce? Basistul (sa pun ghilimelele de rigoare sau nu?) Mircea Marian il lauda pe Adrian Nastase!!!!!!!!!!

EDITORIALUL EVZ. În materie de economie, Ponta nu a învățat nimic de la Adrian Năstase

Autor: Mircea Marian

La 19 septembrie, Ministerul Fondurilor Europene a publicat ultima raportare privind gradul de absorbție: 36,65%. România este de departe țara europeană cu cea mai proastă rată de absorbție, în condițiile în care, din februarie până acum, nu am atras decât o sumă insignifiantă – sub 2% din totalul celor 19 miliarde de euro. Suntem imediat sub Slovacia – rată de absorbție de 48%, Bulgaria – 48,3% și Italia 48,4%. Polonia a cheltuit 66,6% din fonduri, iar pe primul loc este Estonia, cu o rată de 78,3%. Cu toate acestea, ministrul Teodorovici continuă să trimită comunicate propagandistice, în care anunță că „actuala guvernare a făcut performanţe în absorbţia fondurilor europene”.

Încep să cred că actualul Executiv este prizonierul propriei propagande. Controlează aproape toată media, criticile sunt rare, dezbaterile economice, aproape inexistente, mai vine și INS care servește niște statistici din ce în ce mai dubioase și uite așa guvernul Ponta chiar își închipuie că se descurcă, ignorând orice avertisment. Ține sub preș situații cu potențial exploziv, precum TVR, Oltchim sau CFR Marfă, dar până la urmă va veni vremea scadenței. Pun cu intenție pe listă televizunea publică, care este pe incredibilul loc cinci în topul datornicilor la stat. Datoriile acestei instituții la bugetul consolidat sunt de 120 de milioane de euro. Mi s-ar părea inacceptabil ca ele să fie șterse, pur și simplu, așa cum cere Stelian Tănase, pentru că putem fi siguri că nimeni nu ar învăța nimic și, în câțiva ani, s-ar ajunge din nou la aceeași situație. Televiziunea publică trebuie restructurată urgent – dacă se mai poate! – dar Ponta este interesat doar de controlul politic asupra acestei instituții.

După opinia mea, și reducerea CAS-ului va fi o catastrofă. Sunt un liberal, cred că este bine ca banii să rămână la mediul privat, care știe să-i gestioneze mai bine decât statul, dar această măsură va costa mai scump firmele decât banii câștigați prin reducerea CASului. Nu se va înbunătăți colectarea, iar soluția guvernului PSD va fi să taie și anul viitor banii de investiții și, eventual, să nu majoreze bugetul Apărării. Deja suntem în situația ridicolă de a solicita altor țări să ne protejeze spațiul aerian – o măsură la care au mai recurs doar statele baltice, Luxemburg și Slovenia. Tăierea banilor de investiții este mult mai dramatică decât pare: nu este vorba doar de faptul că se întârzie finalizarea autostrăzilor, dar depășirea cu o singură zi a termenului de 31 decembrie 2015 pune România în situația de a returna la Bruxelles aproximativ un miliard de euro, bani din Programul Operațional Transporturi. În mod normal, dacă reducerea CAS-ului nu va duce la o înbunătățire explozivă a colectării – un vis frumos în care nu crede nici doamna Petrescu – ar trebui să se taie din cheltuielile de personal sau de la achiziționarea de bunuri și servicii.

În 2004, când Adrian Năstase se pregătea să ajungă președintele României, guvernul său a avut o politică economică prudentă, pentru că liderul PSD avea o viziune pe termen lung. În paranteză fie spus, Consiliul Fiscal evaluează evaziunea fiscală în 2004 – sub Năstase – la puțin peste 7%, în timp ce în 2013, sub Ponta, a ajuns la peste 16%! Fostul său doctorand, Victor Ponta, nu a învățat nimic și a preferat rețeta guvernului Tăriceanu: un potop de pomeni electorale, o politică financiară imprudentă, abandonarea acordului cu FMI, tăierea banilor de investiții. Vom deconta nota de plată în 2015, dar cui îi va păsa? Nu vor mai fi alegeri.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

septembrie 25, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 8 comentarii

Complexurile energetice Rovinari si Turceni…

… apartin de Complexul Energetic Oltenia SA, despre care cine vrea sa stie mai multe n-are decat sa acceseze link-ul, noi vom spune doar ca aceasta societate este una cu capital majoritar de stat. In continuare va propun sa vedem ce a rezultat din interactiunea, concretizata prin contracte, dintre aceasta societate de stat si o firma privata a unui influent om politic… 🙂

Gandul

Dan Şova, urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu: „Victor Ponta nu m-a ajutat să iau acele contracte cu Turceni şi Rovinari”

Se arata, printre altele, ca:

Fostul ministrul Dan Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu şi a fost audiat astăzi la DNA. Şova a condus Ministerul Transporturilor până în urmă cu două luni. Procurorii DNA spun că el a beneficiat de contracte acordate ilegal în valoare totală de 800.000 euro. Concret, Dan Şova este suspectat că a insistat pe lângă directorul CET Rovinari să îi acorde contractele cu complexurile energetice Rovinari şi Turceni şi că astfel l-a determinat să comită infracţiunea de abuz în serviciu. Prejudiciul total calculat în acest dosar este de 71 de milioane lei, adică peste 15 milioan euro.

Fostul ministru al Transporturilor şi purtătorul de cuvânt al prezidenţiabilului Victor Ponta, Dan Şova, a venit astăzi la DNA pentru audieri într-un dosar de corupţie. Şova este urmărit penal pentru complicitate la abuz în serviciu. Dosarul vizează contracte ale firmei de avocatură „Şova şi asociaţii” cu complexurile energetice Rovinari şi Turcen. Procurorii DNA spun că Şova a beneficiat de contracte de asistenţă juridică în valoare totală de 800.000 euro, care au fost atribuite cu încălcarea legii. Şova este acuzat că a insistat pe lângă directorul CET, Dumitru Cristea, pentru a obţine contractele de asistenţă juridică. Iată ce se precizează în comunicatul DNA:

„În perioada ianuarie – 13 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal, la data de 13 februarie 2008, contractul de asistenţă juridică între CET şi SCA „Şova şi Asociaţii”; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.242.018 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada  2 octombrie – 1 noiembrie 2007, cu ştiinţă, în contextul litigiului dintre CET şi Electrica, a insistat pe lângă Cristea Dumitru să încheie un contract distinct de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia acestuia de a încheia nelegal un  act adiţional la contractul de asistenţă juridică; de asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului act adiţional, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, obţinând folos necuvenit pentru societate de 1.142.400 lei (inclusiv onorariul de succes).

În perioada ianuarie – 14 februarie 2008, cu ştiinţă, în contextul unui alt  litigiu,  dintre Complexul Energetic Rovinari (CER) şi ICM – SC pentru Închiderea – Conservarea Minelor SA, a insistat pe lângă  directorul general al CER, să încheie un contract de asistenţă juridică cu privire la respectivul litigiu, contribuind astfel la decizia directorului de a încheia nelegal contractul de asistenţă juridică, la data de 14 februarie 2008, între Complexul Energetic Rovinari CER şi SCA „Şova şi Asociaţii”.  De asemenea, a conceput termenii şi condiţiile respectivului contract, totodată semnându-l din partea SCA „Şova şi Asociaţii”, contract în urma căruia societatea de avocaţi a obţinut suma de 1.071.336,80 lei (inclusiv onorariul de succes).

Suma totală reprezentând folos necuvenit în favoarea  SCA „Şova şi Asociaţii”, ca urmare a contractelor de asistenţă juridică încheiate cu cele două complexe energetice, Turceni şi Rovinari,  este estimată la valoarea de 3.455.754  lei.

Persoanelor sus menţionate li s-au adus la cunoştinţă calitatea de suspect şi acuzaţiile, în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.

În cauză se efectuează acte de urmărire penală şi faţă de alte persoane.

Facem precizarea că efectuarea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nici o situaţie, să înfrângă principiul prezumţiei de nevinovăţie”. (Sursa: Comunicat DNA)

Dumitru Cristea, director CET Rovoinari, este acuzat de cinci infracţiuni de abuz în serviciu. În sarcina sa, procurorii au reţinut încheierea mai multor contracte cu încălcarea legii contracte care au prejudiciat bugetul de stat cu 71 de milioane de lei. 

La ieşirea de la DNA, Şova a spus că are calitatea de suspect în dosar. „E vorba de trei contracte cu Rovinari şi Turceni”, a precizat fostul ministru. „A fost un onorariu proporţional, onorariu de succes, de 1, 2 la sută din cât am obţinut”, a explicat Şova în legătură cu banii obţinuţi din aceste contracte.

Întrebat dacă Victor Ponta l-a ajutat să ia acele contracte, Şova a răspuns: „Nici nu s-a pus o asemenea problemă, nici procurorii n-au întrebat”. Şova a spus că niciun ban nu a ajuns la Victor Ponta. „Nu s-a pomenit numele lui Victor Ponta absolut deloc”, a spus Şova imediat după audieri.

Consultanţa pe care „Şova şi asociaţii” au dat-o la Turceni şi Rovinari

Dan Şova declara, în iulie 2011, că fosta sa firmă „Şova şi asociaţii” a adus beneficii de câteva zeci de milioane de euro societăţilor Rovinari şi Turceni, el nefiind însă angrenat în serviciile juridice respective.

Şova afirma că a fost parte din „Şova şi asociaţii” până la mijlocul lui 2009. Contractele pe care firma respectivă le-a încheiat pentru servicii juridice au fost semnate în martie 2007 cu complexul Rovinari şi în iulie 2007 cu Turceni. El a precizat că nu a lucrat în cadrul acestor contracte decât în două ocazii, o întâlnire la AVAS şi una prin care s-a făcut o tranzacţie între Turceni şi ICM (Societatea Comercială pentru Închiderea-Conservarea Minelor).

El preciza că între 2006 şi 2007 a fost plecat din ţară, fiind masterand la London School of Economics. În plus, din această cauză, Adunarea Generală a firmei „Şova şi asociaţii” a stabilit, la 15 ianuarie 2007, că Şova, singurul care putea până atunci angaja societatea în contracte şi singurul cu drept de semnătură şi ştampilă, îl împuternicea pe unul dintre acţionari, Radu Cernov, să negocieze şi să reprezinte societatea. Şova mai spunea că între „Şova şi asociaţii” şi complexul Rovinari a fost încheiat în 21 martie 2007 un contract-cadru de asistenţă juridică, semnat de directorul general de atunci, Ion Dordera.

Potrivit acestuia, firma „Şova şi asociaţii” a reuşit reducerea cu şase milioane de euro a unei datorii de 821 miliarde lei pe care Rovinari o avea la ICM, beneficiul total, prin eşalonarea pe cinci ani şi neplata de dobânzi şi penalităţi, fiind de 8 milioane euro.

În cazul Turceni, contractul a fost semnat pe 23 iulie 2007, când societatea era deţinută de AVAS, al cărui director era pe atunci liberalul Teodor Atanasiu.

În urma activităţii firmei „Şova şi asociaţii”, complexul Turceni a obţinut un beneficiu de cinci milioane euro, prin negocierea unei creanţe, precum şi recuperarea unei datorii de 12 milioane de euro de la Termoelectrica, mai spunea Şova.

El afirma că onorariul perceput în cele două contracte era de 40 euro pe oră, în timp ce, potrivit unui raport al Curţii de Conturi, Rovinari şi Turceni au încheiat în 2009 şi 2010 contracte de asistenţă juridică la 180 euro/oră, una dintre firmele respective aparţinând fostului preşedinte PNL Valeriu Stoica.

Şova declara că toate contractele în cauză ale firmei „Şova şi asociaţii” şi plăţile au fost certificate atât printr-un control financiar intern preventiv, cât şi de un auditor independent extern. În plus, el a menţionat că un control al DFP Gorj, la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.

El preciza că a solicitat celor două complexuri să îi precizeze dacă au existat controale financiare ANAF, răspunsul fiind negativ.

Victor Ponta, „senior partner” la firma condusă de Dan Şova

În 22 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, a primit o invitaţie de la ANAF, în care era solicitat să se prezinte pe 24 iunie la sediul ANAF, cu declaraţiile de venit pe 2007 şi 2008 şi cu registrul jurnal de încasări şi plăţi. Adresa aparţinea Direcţiei Generale a Finanţelor Publice a Municipiului Bucureşti, Activitatea de Inspecţie Fiscală, Serviciul de Inspecţie Fiscală Persoane Fizice.

Invitaţia primită de Ponta era datată 20 iunie 2011, zi în care două cotidiene centrale relatau că un control făcut de ANAF la complexurile energetice Turceni şi Rovinari ar fi demonstrat că firma de avocatură condusă de senatorul Dan Şova, din care a făcut parte şi Victor Ponta ca „senior partner”, a încasat ilegal 4,4 milioane de lei. Potrivit relatărilor presei, în raportul făcut de ANAF se concluzionează că mai mult de jumătate din banii încasaţi de SCA „Şova & Asociaţii” de la Turceni şi Rovinari – 4,4 milioane de lei din 7,1 milioane, au fost plătiţi necuvenit în baza unor contracte întocmite defectuos, prin încălcarea prevederilor OUG 34/2006, privind achiziţiile publice.

În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.

Tot atunci, presa relata că ANAF a trimis o sesizare Direcţiei Naţionale Anticorupţie în legătură cu contracte încheiate cu complexurile Rovinari şi Turceni.

Sesizarea ANAF trimisă Direcţiei Naţionale Anticorupţie, privind un prejudiciu de 67 milioane de lei constatat la complexurile energetice Rovinari şi Turceni, a fost făcută ca urmare a unui control financiar la cele două companii şi este îndreptată împotriva întregului proces, spunea şeful de atunci al ANAF, Sorin Blejnar.

Acesta preciza că în perioada 2007-2009, cele două companii au denaturat veniturile, în sensul că au diminuat nejustificat veniturile şi au majorat cheltuielile, care au condus astfel la un prejudiciu de 67 milioane de lei, adică 16-17 milioane de euro.”

Am scris mai demult doua articole care merita, cred, sa fie incluse in aceasta postare:

Proprietatea…Dialectica Stat-Privat

si

Contradictia Stat – Privat: managementul privat la companiile de stat

Stateam si ma uitam pe comunicatul DNA. E acolo o exprimare ciudata, spre exemplu ce inseamna: „a insistat pe lângă  directorul general al CER…”? Caci daca asa stau lucrurile, daca doar a insistat, nu prea vad unde ar fi infractiunea. Ca doar a insistat?? Pe de alta parte cum e posibil ca, de pilda, DFP Gorj sa spuna ca nu e vorba de ceva ilegal deoarece „la data de 23 martie 2011, atestă legalitatea contractelor respective şi a delurării lor.”. Apoi „În 24 iunie 2011, preşedintele PSD, Victor Ponta, şi-a trimis contabila la sediul ANAF Sector 1, cu declaraţiile de venit pe anii 2007 şi 2008, răspunsul inspectorilor fiscali fiind, potrivit liderului social-democrat, că nu s-au constatat nereguli.”… Ca sa vina dupa aceea ANAF ca sa spuna ca sunt nereguli… Ar trebui mentionat si faptul ca in perioada respectiva, mentionata in comunicatul DNA, Dan Sova (v. si aici) nu era nici macar parlamentar.

Insa toata chestiunea aceasta ne face sa ne amintim de urmatorul lucru, si anume: ce mare diferenta este intre un contract intre doua entitati private, adica unde statul nu are ce cauta si un contract intre o entitate privata si una de stat, supusa mereu influentelor politice. Economia romaneasca este un hibrid intre stat si privat, macinat de contradictii. Daca vrem un astfel de hibrid sau el este (inca) necesar atunci trebuie sa ni-l asumam si sa intelegem ca astfel de lucruri, precum cel descris de articolul de mai sus din Gandul, se intampla intotdeauna intr-o astfel de economie. Si din aceasta cauza trebuie sa-l acceptam. Daca totusi nu dorim acceptarea unei asemenea situatii, atunci trebuie sa privatizam companiile de stat.

Aici se manifesta un caz foarte interesant al acestei dialectici stat-privat. Intr-o economie de piata libera, pretul se formeaza la intersectarea cererii cu oferta. Asta inseamna un pret care se formeaza liber, accentuez pe cuvantul liber. Spre exemplu, realizez la firma mea, deci privata, un produs si am si niste costuri de atat pe care trebuie sa mi le acopar, de asemenea trebuie sa am si profit. Pun produsul meu pe piata, evident e un joc concurential pe aceasta piata, si spun ca produsul meu are pretul de sa zicem 2500 de lei. Insa asta nu inseamna ca oamenii sunt obligati sa mi-l cumpere la pretul asta. De aceea intr-o economie de piata libera, unde pretul se formeaza in mod liber, el se negociazaCu alte cuvinte, oamenii se tocmesc la pret – asta inseamna piata libera in care statul nu se amesteca si nu impune limite preturilor.

Companiilor de stat le sunt caracteristice ceea ce se cheama preturile administrative, adica stabilite de stat. Spre exemplu, pentru Complexurile Energetice Rovinari si Turceni lucrurile ar fi trebuit sa stea cam asa (ca sa vedeti unde e contradictia): statul sa stabileasca un tarif pentru consultanta juridica la Complexul Energetic Oltenia SA, si acela sa fie fix. Cu alte cuvinte, o firma privata ar trebui sa accepte intr-o negociere pretul fix impus de stat, ceea ce este absurd. In asemenea conditii nu mai poate avea loc negocierea. De aici se vede ce distorsiuni creeaza amestecul statului in economie! Pe de alta parte, oricine poate, oricand, sa conteste si sa spuna ca se putea un pret mai bun si ca, pe cale de consecinta, s-a adus un prejudiciu statului. Intre doua entitati private lucrurile nu pot sta asa. Adica cum? Adica mergi pe o terasa, vezi ca o bere costa 5 lei si iei o bere, dupa care platesti. Si apoi ce faci? Dai in judecata localul (pentru ca acolo ai baut-o) ca berea costa 5 lei si in felul asta te-a pagubit? Evident ca e absurd din moment ce tu ai acceptat cumparand-o. Pe de alta parte, faptul ca Sova a insistat e ceea ce face orice negustor: insista. Asta nu inseamna ca trebuie sa cumperi de la el. Dar din moment ce cumperi, consimti la pret, esti de acord cu acel pret. Ca Sova s-a comportat negustoreste, din moment ce are firma, este de inteles… De asta si spun ca, din moment ce avem o economie hibrida, si consimtim la asta, atunci ar trebui sa acceptam si distorsiunile pe care le introduce statul pe piata. Asa mi se pare logic. Pentru ca statul in mod obligatoriu distorsioneaza piata. Daca nu vrei treaba asta, nu poate urma decat privatizarea entitatii de stat. Asta si pentru ca managementul privat la companiile de stat are destule insuficiente. Dar poate ca se considera ca nu e bine sa se privatizeze inca. Atunci e clar ca trebuie acceptate distorsiunile pe care le induce pe piata. Iar depolitizarea acestor companii de stat e cam tot una cu privatizarea lor. Ce inseamna depolitizare cand statul insusi nu poate fi separat de politic. Aratati-mi pe lumea asta unde exista un stat apolitic. Pe cand o firma privata poate fi in afara politicii, adica a statului, in sensul ca statul nu mai are nicio participatie de capital acolo si nu influenteaza activitatea economica a firmei. Totusi, ar putea s-o influenteze intr-un mod indirect, dar nu discutam acum acest aspect.

Totusi, este ciudat sa spui ca cineva s-a imbogatit prin contracte cu statul, dar mentii in continuare intreprinderi de stat, iar statul are in continuare aceasta functie prin care se finanteaza anumite lucruri si lucrari. Trebuie spus ca in orice parte a lumii, inclusiv in SUA, sunt astfel de oameni care se imbogatesc din asa numitele „contracte cu statul”, numind, sa zicem asa, statul ca fiind o entitate non-privata . Lucru nu ne e numai noua caracteristic. Insa numai la noi are un sens, o nuanta peiorativa. Eu cred ca ar trebui sa ne lamurim: intr-o economie hibrida, ca a noastra, e imposibil ca intreprinderile de stat sa nu interactioneze cu entitati private. Eu am impresia ca noi vrem acum sa fim mai catolici decat Papa sau au loc razbunari politice din cauza ca altii nu s-au putut infrupta din aceste „contracte cu statul”, cum li se zice. Insa eu cred ca trebuie sa tinem cont ca asta este situatia pe care nu dorim s-o schimbam…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

august 14, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 9 comentarii

Traian Basescu: „De dusmani te poti apara, dar este extrem de greu sa te aperi de propriul frate”

Gandul

MIRCEA BĂSESCU, REŢINUT DE DNA PENTRU TRAFIC DE INFLUENŢĂ. Cristian Tudor Popescu: Mircea Băsescu este un împărat al cretinilor, preşedintele – un interlop politic

Se arata, printre altele, ca:

Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, a fost reţinut de DNA în această seară pentru 24 de ore pentru trafic de influenţă, în urma plângerii penale depuse pe numele său de „rubedeniile” din clanul lui Bercea Mondial. El fusese citat în această seară, la DNA, în calitate de suspect. Mircea Băsescu a fost reclamat pentru infracţiunea de trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost reţinut şi Marian Căpăţână, presupusul intermediar al banilor de la Bercea Mondial. Înregistrările prezentate public de avocatul clanului Bercea par să indice că fratele preşedintelui a promis că îşi foloseşte influenţa pentru a influenţa sentinţa în dosarul în care Bercea Mondial a fost condamnat la 8 ani şi 9 luni de închisoare. Procurorii şi judecătorii vor evalua dacă Mircea Băsescu este pericol public, dacă ancheta se poate derula cu el în libertate şi dacă lăsarea lui în libertate ar induce o stare de temere în rândul populaţiei.

Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, a fost reţinut de DNA în această seară pentru 24 de ore pentru trafic de influenţă.

Editorialistul Gândul, Cristian Tudor Popescu a susţinut la GÂNDUL LIVE că ceea ce se întâmplă astăzi în cazul fratelui preşedintelui se datorează faptului că „domnul Mircea Băsescu nu a căzut la pace cu membrii clanului Bercea”. ”Mircea Băsescu este un împărat al cretinilor”, a mai comentat Cristian Tudor Popescu.

Fratele preşedintelui fusese citat în calitate de suspect în dosarul în care Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, l-a reclamat pentru trafic de influenţă. ”Eu acuma mă duc în calitate de suspect. Nu de martor, de suspect”, a spus Mircea Băsescu, la plecarea către DNA. Întrebat dacă se aşteaptă să fie reţinut de către procurorii DNA, fratele preşedintelui a răspuns: ”Nu pot să mă aştept la nimic. Nu am niciun fel de experienţă cu aşa ceva”.

Gândul vă prezintă într-un material sintetic elementele heie ale dosarului în care fratele preşedintelui riscă să îşi piardă libertate.

CITEŞTE MAI JOS:

– Profilul complet al lui Bercea Mondial
– Averea şi colecţia de doare penale ale clanului Berecea
– Cum a intrat Bercea în familia Băsescu
– Care sunt şansele ca Mircea Băsescu să fie arestat preventiv

Cronologia cazului Bercea – Băsescu

12 iunie DNA îl pune sub urmărire penală pe Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, după ce acesta a fost reclamat de Mircea Băsescu că l-ar fi şantajat. În aceeaşi cauză ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost aresatat preventiv tot pentru şantajarea lui Mircea Băsescu.

Judecătorii care au dispus arestarea ginerelui lui Bercea Mondial au constat că începând cu anul 2013, ulterior încarcerării lui Sandu Anghel, membrii familiei acestuia au început să exercite presiuni asupra lui Mircea Băsescu, afirmând că Marian Căpăţână a primit de la ei importante sume de bani, ce urmau să-i fie remise fratelui preşedintelui Traian Băsescu pentru ca acesta să uzeze de relaţiile avute, cu scopul de a obţine liberarea lui Bercea Mondial.

Ameninţările au fost făcute telefonic, încă din anul 2013, de către fiul lui Sandu Anghel, Florin, discuţiile fiind înregistrate de fratele preşedintelui cu telefonul mobil, transcrierile convorbirilor aflându-se la dosar, a relatat Mediafax.

Acesta este primul dosar în care clanul Bercea l-a ameninţat pe Mircea Băsescu că va da presei informaţii compromiţătoare.
În aceeaşi dimineaţă la Antena 3 au apărut primele informaţii că familia lui Bercea Mondial i-ar fi dat 600.000 euro pentru a-i rezolva favorabil dosarele penale. Adica în sensul că Mircea Băsescu să intervină pe lângă judecători ca să obţină eliberarea lui Bercea Mondialu.

17 iunie Structura centrală a DNA preia dosarul în care familia lui Bercea Mondial l-a reclamat pe Mircea Băsescu pentru trafic de influenţă şi înşelăciune. Fiul lui Bercea a depus vineri la DNA o plângere în care susţine că ar fi plătit 600.000 euro ca să scape de dosarele penale pe care le are, susţin sursele gândul.info. Bercea Mondial ar fi reclamat prin fiul său şi faptul că 250.000 de euro din această sumă au ajuns la Mircea Băsescu fratele preşedintelui Traian Băsescu. Plângerea a fost înregistrată la Constanţa, iar acum dosarul este preluat de structura centrală a DNA.

18 iunie Antena 3 publică o serie de înregistrări din care rezultă că Mircea Băsescu şi fiul lui Bercea Mondialu discutau despre dosarele penale ale acestuia. Din înregistrări reiese că Mircea Băsescu recunoaşte că suma de 250.000 euro au ajuns la el.
„La mine au ajuns 250.000…”

În primul filmuleţ difuzat, fratele preşedintelui confirmă că i „s-a pus mormanul ăla de dolari în braţe” şi că la el ar fi ajuns „250.000”.

Florin Anghel: Voiam să te întreb ceva, te rog eu, tu ştii ce mi-a zis el? Prima dată, atunci când i-a luat pe ăia 350.000 de euro…Te-ai dus matale cu el în maşină şi i-aţi dus la Bucureşti? Aşa-i?

Mircea Băsescu: Nu.
F.A.: Dar ţi i-a adus.
M.B.: Măi, să ştii că mi-a dat.
F.A.: Ţi-a dat… dar o parte din ei… unde e, mă, mânca-ţi-aş?
M.B.: Dar să ştii că la mine a ajuns…
F.A.: Toţi?
M.B.: La mine au ajuns 250.000
F.A.: Atâta?
M.B.: Da
F.A.: Şi la el restul?
M.B.: Eu de aia eram curios atuncea, când mi s-a pus mormanul ăla de dolari în braţe. Deci la mine atât a ajuns, să ştii.

Ce urmează să se întămple în acest caz

În dosar DNA a început audierile. Astfel că primii audiaţi au fost Bercea Mondial şi fiul său. De menţionat este că deşi plângerea a fost depusă pe 12 iunie, avocatul lui Bercea Mondial, Pavel Abraham nu a permis clientului său să fie adus la DNA până joi 19 iunie, susţin surse judiciare.

În acelaşi timp DNA a dispus încă de joi dimineaţă citarea lui Mircea Băsescu pentru a fi audiat la DNA şi pentru a-şi prezenta apărarea.

Ce şanse sunt ca în acest moment Mircea Băsescu să fie reţinut şi arestat

În acest moment în spaţiul public au apărut doar înregistrările discuţiilor dintre Mircea Băsescu şi Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondialu. Florin Anghel l-a reclamat pe Mircea Băsescu la DNA pentru trafic de influenţă şi înselăciune.

Traficul de influenţă fiind argumentat cu înregistrăle video în care Mircea Băsescu spune că ar fi dorit ca Bercea să fie condamnat la o pedeapsă mai mică. Relevantă este următoarea stenogramă:
F.A.: Şi ia uite la cât l-au condamnat.
M.B.: Păi aşa era tot mersul făcut: să-l condamne cât a stat până acum şi gata. Era toată lumea mulţumită. Şi presa, şi politicienii.
F.A.: Păi ai văzut că şi presa a sărit şi a zis că prea mult i-a dat lu Bercea… Dar stai puţin. Matale când te duci acuma ultima oară la Traian, când pleci la Traian?
M.B.:Sper să mă duc sâmbătă, duminică.
În esenţă Mircea Băsescu a lăsat să se înţeleagă că are influenţă asupra sistemului judiciar şi că ar putea influenţa sentinţa unui judecător. Acestă situaţie este reglemntată de Codul Penal astfel:

ART. 291  Traficul de influenţă

(1) Pretinderea, primirea ori acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, săvârşită de către o persoană care are influenţă sau lasă să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act ce intră în îndatoririle sale de serviciu sau să îndeplinească un act contrar acestor îndatoriri, se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

(2) Banii, valorile sau orice alte bunuri primite sunt supuse confiscării, iar când acestea nu se mai găsesc, se dispune confiscarea prin echivalent.

În cazul nostru, din datele prezentate de denunţător, adică de fiul lui Bercea Mondial, suntem în situaţia în care Mircea Băsescu este acuzat că ar fi primit bani de la clanul Mondial şi a „lasat să se creadă că are influenţă asupra unui funcţionar public şi care promite că îl va determina pe acesta să îndeplinească, să nu îndeplinească, să urgenteze ori să întârzie îndeplinirea unui act”

În continuare, datele din denunţul lui Florin Anghel vor fi coroborate cu declaraţiile tuturor părţilor implicate adică cu declaraţia lui Bercea Mondial, Mircea Băsescu şi ale persoane care pot oferi informaţii relevante. În plus, nu este clar dacă, spre exemplu, membrii claunului Bercea erau sub monitorizare şi aveau telefoanele interceptate. Acesta ar fi un alt element de probatoriu în cauză.

După încheierea audierilor de astăzi procurorii ar putea decide şi ce măsuri vor lua în continuare. Asta înseamnă că vor analiza dacă în cazul lui Mircea Băsescu este necesară reţinerea pentru 24 de ore şi apoi prezentarea sa în faţa unui judecător cu propunerea de arestare preventivă. Anchetatorii trebuie să analizeze dacă Mircea Băsescu este un pericol public şi dacă investigaţia poate fi derulată cu el în libertate fără a exista pericolul ca el să se sustragă cercetărilor sau să influenţeze martori.

Având în vedere că principalii martori din dosar, Bercea Mondial şi fiul său, sunt încarceraţi pericolul de influenţare a lor de către Mircea Băsescu este minimal. În schimb, un factor important este acela că vorbim de un dosar cu impact mare în opinia publică. Deseori judecătorii au motivat arestarea preventivă a unui suspect tocmai invocând faptul că o lipsă de fermitate a Justiţiei în cazurile de mare corupţie ar induce o stare de temere în rândul cetăţenilor.

Cazul lui Bercea Mondial poate fi comparat cu dosarele de trafic de influenţă în care sunt implicaţi spre exemplu avocaţii. De regulă, aceştiai promit clienţilor că vor interveni pe lângă magistraţi pentru a obţine o achitare sau o eliberare condiţionată din penitenciar.

Este şi cazul avocatului Aurică Cocaină din Argeş. Acesta a pretins de la familia unui inculpat recidivist suma de 50.000 euro pentru a-l scăpa de închisoare. Avocatul a susţinut că va interveni pe lângă judecători pentru a obţine eliberarea inculpatului recidivist. În final, inculpatul a fost condamnat la 14 ani de închisoare. În acest caz avocatul a fost arestat pentru că a pretins că are influenţă asupra judecătorilor.

Descrierea cazului pe scurt: „În prima jumătate a anului 2010, inculpatul Cocaină Aurică, avocat în cadrul Baroului Argeş i-a pretins unei persoane, direct sau prin intermediar, în repetate rânduri, suma de 50.000 euro, lăsând să se înţeleagă că va interveni pe lângă unii magistraţi judecători, astfel încât persoana respectivă, judecată în stare de arest preventiv pentru furt calificat şi asociere pentru săvârşirea de infracţiuni (în stare de recidivă postcondamnatorie) să fie pusă în libertate. La data de 24.10.2010, inculpatul Cocaină Aurică a primit, prin intermediul inculpatului Popescu Constantin, de la o rudă a persoanei aflate în stare de arest preventiv, suma de 50.000 euro, pentru a interveni pe lângă judecătorii din cadrul Tribunalului Argeş, în vederea punerii în libertate a persoanei respective.”(Sursa: Comunicat DNA)

Profilul lui Bercea Mondial

Sandu Anghel, cunoscut sub numele de Bercea Mondial, este şeful clanului Mondial din Olt. Presa locală şi centrală au relatat că, după Revoluţie, Bercea Mondial şi familia sa s-au ocupat de colectarea fierului vechi şi de cămătărie. La începutul anilor `90 familia lui Sandu Anghel nu era una înstărită, ci dimpotrivă, relatările cunoscuţilor preluate de presă spun că Bercea Mondialu locuia într-o casă sărăcăcioasă.

În 2012 averea lui Bercea Mondial a fost estimată la aproape 4 milioane de euro. Gândul scria în 2011 că Mondial a construit în Slatina opt palate, toate identice, dar niciunul cu autorizaţie de construcţie. Pentru patru dintre case, cu sprijinul justiţiei oltene şi al primăriei Slatina, Mondial a câştigat procesele cu municipalitatea. 

100 de dosare penale

Pe numele lui Bercea Mondial presa a contabilizat peste 100 de dosare penale pentru infracţiuni de evaziune fiscală, dar şi pentru diverse altercaţii ale clanului interlop pe care îl conduce. Membri ai familiei lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, au fost cercetaţi de Poliţia Olt iar majoritatea anchetelor fiind constituite în urma unor plângeri făcute între ei. În 2012, erau în lucru şase dosare penale pe numele lui Bercea Mondial.

Declinul pe plan penal al lui Bercea Mondial a intervenit în februarie 2011 când a fost arestat pentru că şi-a înjunghiat propriul nepot pe Ionuţ Anghel zis Mercedes. În acest dosar au fost anchetat şi fiul său şi soţia sa. Pe 20 mai Curtea Supremă l-a condamnat pe Bercea Mondialu la 8 ani şi 9 luni de închisoare pentru tentativă de omor. Fiul său Florin Anghel a fost condamnat la cinci ani şi trei luni iar soţia sa la un an de închisoare cu executare.

Tot anul acesta Bercea Mondial a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală. Ancheta a stabilit că, în perioada 2001-2005, Bercea Mondial a acordat, sub formă de avans, marfă şi împrumuturi financiare în sumă de 50.803.591.400 de lei vechi (peste 1.000.000 de euro), în condiţiile în care între societăţile administrate de acesta şi firmele beneficiare nu s-au derulat tranzacţii comerciale. Totodată, a ridicat din conturile societăţilor administrate în baza unor documente fictive suma de 1.840.000,40 lei, reprezentând salarii.

Se lăuda cu rude din spectrul politic şi Justiţie

Bercea Mondial s-a lăudat în permanenţă cu rudele sale din zona politică. Astfel că la un moment dat acesta a declarat că unul din copiii săi a fost năşit de fostul premier Teodor Stolojan. Liderul PDL a negat acest fapt şi a declarat că a fost în campanie electorală în Olt în momentul în care Bercea Mondial l-a botezat pe fiul său Patronaş. Clanul Bercea s-a mai lăudat şi cu faptul că fiul lor Judecător ar fi fost botezat de Maria Huza, judecătoare şi fostă membră în CSM. Magistratul a negat înformaţia. 

Relaţia cu Mircea Băsescu

Oficial relaţia dintre Mircea Băsescu şi Bercea Mondial a început în 2010 când fratele preşedintelui i-a botezat unul dintre copii. Bercea Mondial a declarat în 2010 că l-a cunoscut pe Mircea Băsescu într-o benzinărie şi că ulterior i-ar fi cerut să îi boteze unul dintre copii. Mircea Băsescu a povestit puţin diferit episodul botezului: „Vinerea trecută (22 ianuarie – n.r) a venit, la mine la birou, la o cafea, un prieten însoţit de o persoană pe care mia prezentat-o ca Bercea Mondialu’. Am discutat diverse şi, la un moment dat, omul m-a întrebat: «Şefu’, nu vrei să-mi botezi nepoata? ». Iniţial, am ezitat puţin. Mi-a spus că probabil nu aş vrea pentru că e ţigan şi alte argumente de felul ăsta.Eu nu am nimic cu ţiganii, aşa că i-am zis: «Nicio problemă dom’le, o botez!». Şi aşa a rămas”, susţine Mircea Băsescu citat de Evenimentul Zilei.

Băsescu şi salba de aur de la clanul Mondialu

Preşedintele Traian Băsescu şi soţia acestuia, Maria Băsescu, au participat, în septembrie 2009, la Festivalul romilor de la Costeşti. Băsescu a asistat la un spectacol de dansuri şi muzică ţigănească, fiind luat la un moment dat de câţiva tineri şi dus pe scenă, unde a dansat alături de ei. Preşedintelui i-a fost reproşat ulterior faptul că s-a întâlnit, acolo cu Bercea Mondialu’, cu care, împreună cu soţia, a dansat.

Traian Băsescu despre Bercea Mondialu

În februarie 2011 când Bercea Mondialu a fost arestat preventiv preşedintele Traian Băsescu a fost chestionat despre legăturile fratelui său liderul interlop. .”Fratele meu e un om neimplicat politic. I-a botezat, dar asta nu i-a folosit lui Bercea Mondialu la nimic, după cum vedeţi. I-a folosit la ceva? Chiar dumneavoastră spuneaţi că a fost arestat 29 de zile. La ce credeţi că i-a folosit? Legea trebuie aplicată oricărui om, indiferent cine este el şi cine i-a botezat copiii. Nu cred că a avut vreun folos de pe urma botezului de anul trecut sau eu cel puţin nu-l constat, poate-l constataţi dumneavoastră”, a declarat Băsescu la acel moment

În martie 2011 la bilanţul Parchetului General, preşedintele Băsescu a declarat că destructurararea clanurilor interlope era o prioritate. În acest context s-a referit din nou la Bercea Mondialu. „Este un obiectiv pe care trebuie să-l preluăm noi toţi, toate instituţiile statului: În doi – trei ani să nu mai avem niciun … cum îl cheama pe ăsta cu frate-miu … pe cumătru (rade) … Bercea Mondialu … aşa. Să nu mai auzim de niciun cap de ăsta care le rezolvă el pe toate, care are influenţă de nu i se intamplă nimic, deşi are zeci de dosare”, a spus Băsescu.”

DOSARUL Băsescu-Mondial ne face celebri pe plan internaţional. Cum este văzută reţinerea fratelui preşedintelui în Washington Post, Deutsche Welle şi France Presse

Se arata, printre altele, ca:

Presa internaţională, de la Reuters şi France Presse la Washington Post sau Deutsche Welle, a preluat scandalul creat de reţinerea lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui României, pentru acuzaţia de trafic de influenţă. Titlurile ziariştilor străini se centrează pe preşedintele Traian Băsescu, care a negat orice implicare în scandalul de corupţie a fratelui său, însă acum se confruntă cu cereri de demisie. România este prezentată însă ca printre cele mai corupte ţări din Europa, în care justiţia a început să îşi facă treaba în ultimii ani, ”într-o mişcare fără precedent”, după cum notează Reuters.

Presa internaţională a relatat despre scandalul de corupţie în care Mircea Băsescu a fost reţinut de procurorii DNA, fiind acuzat de un trafic de influenţă pentru care a primit o mită de 250.000 de euro, pentru a influenţa dosarul interlopului Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Jurnaliştii străini îşi centrează ştirile pe reacţia preşedintelui României, Traian Băsescu, care a negat ieri orice implicare în acest scandal şi a îndemnat justiţia să îşi facă treaba, prezentând în acelaşi timp România ca pe o ţară foarte coruptă, în care însă justiţia, monitorizată atent de la Bruxelles, a început să îşi facă treaba în ultimii ani.

Sistemul judiciar din România este prezentat ca unul care în ultimii ani a început să îşi facă treaba cu tărie, pedepsind corupţia la nivel înalt.

”Sistemul judiciar din România este atent monitorizat de Uniunea Europeană, în care ţara a intrat în 2007. Un fost prim ministru şi alţi câţiva miniştri au fost condamnaţi la închisoare pentru corupţie, în ultimii ani, într-o mişcare fără precedent în fosta ţară comunistă”, scrie France Presse.

Reuters scrie că ”România este depăşită doar de Grecia şi de Bulgaria în ce priveşte corupţia, dintre cele 28 de state membre ale UE, conform Transparency International, iar Comisia Europeană a pus sistemul de justiţie sub monitorizare specială. Mai mult de 1.000 de persoane au fost condamnate pentru corupţie anul trecut, în întreaga ţară. Cei trimişi în faţa judecătorilor au inclus şase miniştri şi parlamentari, cinci şefi de consilii judeţene, 34 de primari şi viceprimari, judecători, avocaţi şi manageri de companii de stat”.

”Fratele preşedintelui României a fost reţinut pentru acuzaţia de luare de mită”, titrează sec agenţia Reuters, în timp ce agenţia France Presse a ales să titreze ştirea cu accent pe reacţia lui Traian Băsescu: ”Preşedintele României spune că nu este implicat în cazul de trafic de influenţă al fratelui său”.

Americanii îşi titrează şi ei ştirile cu accent pe reacţia preşedintelui României, preluând ştirea agenţiei Associated Press: Washington Post scrie că ”Preşedintele României neagă implicarea în mituire”, în timp ce televiziunea Fox News arată că ”Preşedintele României îşi neagă vina după ce fratele a fost filmat în timpul unei discuţii aparent despre mită”.

Germanii de la Deutsche Welle titrează: ”Preşedintele României se confruntă cu cereri de demisie, din cauza scandalului de corupţie a fratelui său”.

Ştirile străine prezintă pe scurt acuzaţia care i se aduce lui Mircea Băsescu şi reacţia fratelui său, preşedintele României Traian Băsescu. „Preşedintele român Traian Băsescu s-a apărat joi de orice implicare într-un caz de presupus trafic de influenţă atribuit fratelui său, cerând justiţiei să facă lumină în acest caz”, scrie France Presse, citată de Mediafax.

”Preşedintele României Traian Băsescu se confruntă cu cereri de demisie în timpul acuzaţiilor aduse fratelui său, care ar fi acceptat mită de la crima organizată. Băsescu şi-a făcut din lupta anticorupţie o piesă de rezistenţă a preşedinţiei sale”, scrie Deutsche Welle.

”Preşedintele Traian Băsescu a spus că nu a interferat cu sistemul de justiţie şi a căutat să se distanţeze de fratele său, Mircea Băsescu”, notează şi Washington Post.

Mircea Băsescu a fost reţinut joi seară de procurorii DNA, fiind acuzat de trafic de influenţă, existând suspiciunea rezonabilă că a primit 250.000 de euro, prin intermediar, de la fiul interlopului Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, pentru a influenţa procesul în care acesta a fost condamnat la închisoare şi a-i obţine o pedeapsă redusă. Acest lucru nu s-a întâmplat, Bercea Mondial fiind condamnat la peste 8 ani de închisoare. Procurorii DNA cer vineri judecătorilor arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu. Alături de fratele preşedintelui României a mai fost reţinut şi presupusul intermediar al şpăgii, Marian Căpăţână, lider PDL local.”

MIRCEA BĂSESCU A FOST ARESTAT PREVENTIV. Dosarul complet al scandalului care îl trimite pe fratele preşedintelui DUPĂ GRATII pentru 30 de zile

Se arata, printre altele, ca:

Mircea Băsescu a fost arestat preventiv 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru ca, în urma intervenţiei sale la judecători, Bercea Mondial să scape de închisoare. Decizia instanţei nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, însă ea este excutorie, astfel că Mircea Băsescu va fi încarcerat. În referatul cu propunerea de arestare procurori susţin că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea sa de frate al preşedintelui pentru a face trafic de influenţă.

Mircea Băsescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru ca, în urma intervenţiei sale la judecători, Bercea Mondial să scape de închisoare. În referatul cu propunerea de arestare procurorii susţin că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea sa de frate al preşedintelui pentru a face trafic de influenţă. Alături de el a fos arestat şi Marian Căpăţână, cel care a intermediat transferul banilor de la clanul Mondial la Mircea Băsescu.

Acest dosar a început în urmă cu o sătămână când un membru al familiei lui Bercea Mondial a depus la DNA Constanţa o plângere prin care reclama faptul că Mircea Băsescu a luat bani pentru a interveni în Justiţie pentru a obţine eliberarea lui Anghel Sandum zis şi Bercea Mondial. DNA a început cercetările, iar dosarul a fost preluat la structura centrală. Încă de vinerea trecută se vorbea de existenţa unor înregistrări cu Mircea Băsescu.

Aceste înregistrări care au fost utilizate în acuzarea lui Mircea Băsescu au fost date publicităţii de avocatul clanului Pavel Abraham la postul de televizune Antena 3. Joi 19 iunie de dimineaţă DNA a dispus citarea lui Mircea Băsescu ca suspect în acest caz. Se contura o infracţiune de trafic de influenţă.

În aceeaşi zi preşedintele Traian Băsescu a făcut o declaraţie publică prin s-a distanţat de fratele său. „Faptul că eşti fratele preşedintelui nu te scuteşte de plata în faţa legii. Sper ca varianta spusă de fratele meu să fie cea reală, dar cea în care voi crede este cea a justiţiei. Regret că s-a implicat într-un astfel de anturaj, cu consecinţele pe care le vedem”, a declarat Băsesc

Joi seară Mircea Băsescu este reţinut de DNA pentru 24 de ore şi procurorii cer arestarea preventivă pentru infracţiunea de trafic de influenţă. Vineri la ora 14:30 Tribunalul Bucureşti a început judecarea cererii de arestare. La ora 21:50 Tribunalul a anunţat că a decis arestarea preventivă. Avocatul lui Mircea Băsescu a contestat decizia la Curtea de Apel.

CITEŞTE REFERATUL INTEGRAL

Banii pentru traficul de influenţă verificaţi cu lampa

În referatul procurorilor Mircea Băsescu este acuzat de trafic de influenţă. Procurorii DNA susţin că banii care au ajuns la Mircea Băsescu au fost verificaţi iniţial de intermediarul Marian Căpăţână cu o lampă specială.

► A. F. a revenit în câteva zile la Constanţa având asupra sa suma de 250.000 de euro pe care i-a remis-o lui Căpăţînă Marian într-un apartament din Municipiul Constanţa, după ce bancnotele au fost verificate şi numărate cu ajutorul unui aparat pus la dispoziţie de o persoană cunoscută de către inculpatul Căpăţînă Marian Adrian. Ulterior, Căpăţînă Marian s-a deplasat la biroul lui Mircea Băsescu pentru a-i remite suma de 250.000 de euro, asigurându-l pe A. F. că inculpatul Băsescu Mircea a primit această sumă. (Sursa Referat DNA)

Referatul procurorilor DNA susţine că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea sa de frate al preşedintelui Băsescu.

►Perseverenţa inculpatului Băsescu Mircea, care, luând în calcul posibilitatea de a nu putea obţine rezultatul dorit la o instanţă care încă nu s-a pronunţat, era hotărât să obţină o soluţie favorabilă la instanţa superioară în grad, relevă un alt element de gravitate a infracţiunii pentru care este cercetat. Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile. Inculpatul Băsescu Mircea, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică denunţătorului într-una din discuţiile înregistrate că „el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor. (referatul procurorilor DNA)

Cine este judecătoare care a deliberat

Cererea de arestare a lui Mircea Băsescu este judecată de judecătoarea Brânduşa Gheorghe. Procurorul de caz de la DNA a fost Iulian Păncescu. Judecătoarea Gheorghe a decis şi arestarea lui Sorin Ovidiu Vântu, a decis şi aresstarea Andreei Marta într-un dosar de proxenetism. A mai făcut parte din completul care a decis cercetarea în libertate a lui Sorin Alexandrescu, directorul Antena Tv Group, din complet făcea parte si Elena Burlan.

CSM cere apărarea independenţei justiţiei, după atacul lui Bercea la Kovesi şi Stanciu

Consiliul Superior al Magistraturii cere Inspecţiei Judiciare să facă verificări în vederea apărării independenţei justiţiei, după ce au fost făcute declaraţii referitoare la presupuse fapte de corupţie care ar fi fost săvârşite de preşedintele ICCJ, Livia Stanciu, şi şeful DNA, Codruţa Kovesi.

Anunţul CSM vine la o zi după ce, direct din duba car îl dicea la DNA, Bercea Mondial, a susţinut că o parte din banii pe care i-ar dat pentru a scăpa de închisoare ar fi ajuns la şefa DNA, Laura Codruta Kovesi, şi la preşedintele ICCJ, Livia Stanciu.

Bercea Mondial a mai spus că nu speră să mai primească înapoi aceşti bani şi că se aşteaptă ca în acest caz să fie condamnat.

Întrebat de ce nu a făcut denunţul până acum el a spus: „Pentru ca doamna Kovesi nu mi-a restituit banii până acum prin şofer”.

De asemenea, întrebat ce i-a promis Mircea Băsescu, Bercea a răspuns: „Mi-a promis Livia Stanciu. Avem date despre Livia Stanciu”.

Fratele preşedintelui a fost reţinut joi seară de procurorii DNA pentru trafic de influenţă. Mircea Băsescu va fi prezentat astăzi instanţei cu propunerea de arestare preventivă. El fusese citat, la DNA, în calitate de suspect. Mircea Băsescu a fost reclamat pentru infracţiunea de trafic de influenţă. În acelaşi dosar a fost reţinut şi Marian Căpăţână, presupusul intermediar al banilor de la Bercea Mondial. Înregistrările prezentate public de avocatul clanului Bercea par să indice că fratele preşedintelui a promis că îşi foloseşte influenţa pentru a influenţa sentinţa în dosarul în care Bercea Mondial a fost condamnat la 8 ani şi 9 luni de închisoare. Procurorii şi judecătorii vor evalua dacă Mircea Băsescu este pericol public, dacă ancheta se poate derula cu el în libertate şi dacă lăsarea lui în libertate ar induce o stare de temere în rândul populaţiei.

Cronologia cazului Bercea – Băsescu

12 iunie DNA îl pune sub urmărire penală pe Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, după ce acesta a fost reclamat de Mircea Băsescu că l-ar fi şantajat. În aceeaşi cauză ginerele lui Bercea Mondial, Marius Constantin, a fost aresatat preventiv tot pentru şantajarea lui Mircea Băsescu.

Judecătorii care au dispus arestarea ginerelui lui Bercea Mondial au constat că începând cu anul 2013, ulterior încarcerării lui Sandu Anghel, membrii familiei acestuia au început să exercite presiuni asupra lui Mircea Băsescu, afirmând că Marian Căpăţână a primit de la ei importante sume de bani, ce urmau să-i fie remise fratelui preşedintelui Traian Băsescu pentru ca acesta să uzeze de relaţiile avute, cu scopul de a obţine liberarea lui Bercea Mondial.

Ameninţările au fost făcute telefonic, încă din anul 2013, de către fiul lui Sandu Anghel, Florin, discuţiile fiind înregistrate de fratele preşedintelui cu telefonul mobil, transcrierile convorbirilor aflându-se la dosar, a relatat Mediafax.

Acesta este primul dosar în care clanul Bercea l-a ameninţat pe Mircea Băsescu că va da presei informaţii compromiţătoare.

În aceeaşi dimineaţă la Antena 3 au apărut primele informaţii că familia lui Bercea Mondial i-ar fi dat 600.000 euro pentru a-i rezolva favorabil dosarele penale. Adica în sensul că Mircea Băsescu să intervină pe lângă judecători ca să obţină eliberarea lui Bercea Mondial.

17 iunie Structura centrală a DNA preia dosarul în care familia lui Bercea Mondial l-a reclamat pe Mircea Băsescu pentru trafic de influenţă şi înşelăciune. Fiul lui Bercea a depus vineri la DNA o plângere în care susţine că ar fi plătit 600.000 euro ca să scape de dosarele penale pe care le are, susţin sursele gândul.info. Bercea Mondial ar fi reclamat prin fiul său şi faptul că 250.000 de euro din această sumă au ajuns la Mircea Băsescu fratele preşedintelui Traian Băsescu. Plângerea a fost înregistrată la Constanţa, iar acum dosarul este preluat de structura centrală a DNA.

18 iunie Antena 3 publică o serie de înregistrări din care rezultă că Mircea Băsescu şi fiul lui Bercea Mondialu discutau despre dosarele penale ale acestuia. Din înregistrări reiese că Mircea Băsescu recunoaşte că suma de 250.000 euro au ajuns la el.
„La mine au ajuns 250.000…”

În primul filmuleţ difuzat, fratele preşedintelui confirmă că i „s-a pus mormanul ăla de dolari în braţe” şi că la el ar fi ajuns „250.000”.

Florin Anghel: Voiam să te întreb ceva, te rog eu, tu ştii ce mi-a zis el? Prima dată, atunci când i-a luat pe ăia 350.000 de euro…Te-ai dus matale cu el în maşină şi i-aţi dus la Bucureşti? Aşa-i?

Mircea Băsescu: Nu.
F.A.: Dar ţi i-a adus.
M.B.: Măi, să ştii că mi-a dat.
F.A.: Ţi-a dat… dar o parte din ei… unde e, mă, mânca-ţi-aş?
M.B.: Dar să ştii că la mine a ajuns…
F.A.: Toţi?
M.B.: La mine au ajuns 250.000
F.A.: Atâta?
M.B.: Da
F.A.: Şi la el restul?
M.B.: Eu de aia eram curios atuncea, când mi s-a pus mormanul ăla de dolari în braţe. Deci la mine atât a ajuns, să ştii.”

MIRCEA BĂSESCU – VIAŢA ŞI OPERA. De la comandant de navă în arestul Poliţiei Capitalei. Cristian Tudor Popescu: „Toată afacerea nu ar fi ieşit la suprafaţă dacă s-ar fi căzut la pace cu clanul Bercea”

Se arata, printre altele, ca:

Cumetria cu familia lui Bercea Mondial l-a dus pe Mircea Băsescu direct în arestul Poliţiei Capitalei. Fratele preşedintelui a fost reţinut, joi seară, de procurorii DNA pentru trafic de influenţă, pentru a fi prezentat vineri judecătorilor cu propunerea de arestare preventivă. Cu câteva ore înainte, şeful statului s-a dezis, pentru a doua oară în viaţa sa, de fratele său, reproşându-i „anturajul” care l-a adus în această situaţie. Cu doi ani mai mic decât preşedintele, Mircea Băsescu a fost, şi el, înainte de 1989, comandantul navei „Ploieşti”. Revoluţia l-a prins, potrivit declaraţiilor sale, cu un apartament, o maşină Lada şi 600.000 de dolari. A renunţat la cariera în marină şi s-a apucat de afaceri – în armanent energie, imobiliare, creşterea puilor – în jurul cărora au izbucnit şi scandaluri. Pe Mircea Băsescu l-au deranjat, însă, momentele în care trebuia să dea şi explicaţii. În 2009, când a fost întrebat de Gândul despre acuzaţiile privind afacerile sale imobiliare, el a avut o reacţie nervoasă: „Ori îţi faci meseria, ori eşti un găozar ca alţii, cum bine v-a zis frate-miu”. Editorialistul Gândul Cristian Tudor Popescu a susţinut, la GÂNDUL LIVE, că situaţia în care a ajuns Mircea Băsescu se datorează faptului că nu s-a „căzut la pace” cu membrii clanului Bercea Mondial. „Toată afacerea nu ar fi ieşit la suprafaţă dacă s-ar fi căzut la pace între cele două părţi”, a spus el. Gândul vă prezintă mai jos un inventar al afacerilor şi scandalurilor în care a fost implicat Mircea Băsescu.

Mircea Băsescu, fratele mai mic al lui Traian Băsescu şi fost ofiţer la marina comercială, este un personaj care nu a stat departe de ochii presei, fiind implicat într-o serie de scandaluri.

După ce de multe ori l-a apărat public, Traian Băsescu s-a delimitat, joi, pentru a doua oară în viaţa lui de fratele său mai mic. „Nu mă voi transforma în avocatul fratelui meu…  Singurul lucru de care-l acuz deocamdată este anturajul„, a fost prima reacţie a preşedintelui Traian Băsescu după înregistrările cu Mircea Băsescu şi fiul lui Bercea Mondial, în care se face referire la sume de bani pentru o intervenţie în cazul eliberării interlopului. De altfel, mezinul Băsescu a declarat în cursul dimineţii de joi că a vorbit cu fratele lui de când a început scandalul de şantaj cu familia lui Bercea Mondial, iar şeful statului este „ foarte supărat” şi ştia despre cazul acesta „aşa cum ştia toată ţara”.

Mircea Băsescu a fost reţinut, joi seară, de procurorii DNA pentru Trafic de influenţă. Editorialistul Gândul Cristian Tudor Popescu a susţinut, la GÂNDUL LIVE, că situaţia în care a ajuns Mircea Băsescu este o consecinţă a faptului că acesta nu a căzut la pace cu membrii clanului Bercea. „Supăraţi, ăia au venit cu înregistrările la Parchet… Nu au fost interceptări, nu au fost ofiţeri acoperiţi  implicaţi”, a afirmat editorialistul, precizând că „toată afacerea nu ar fi ieşit la suprafaţă dacă s-ar fi căzut la pace între cele două părţi”.

„Să ne înţelegem, domnul Mircea Băsescu nu este un nevinovat abia intrat în viaţă care este prizonierul unui clan interlop. Domnul Mircea Băsescu este el însuşi un interlop, nu e de mirare că s-a înhăitat cu ei”, a mai spus editorialistul Gândul.

De pe navă, în afaceri

După Revoluţie, fratele mai mic al lui Traian Băsescu a renunţat la marina comercială şi a intrat în afaceri. Primele au fost cu iaurt şi îngheţată. Cum afacerile nu i-au mai mers a închis ambele fabrici în 2002. Au urmat afaceri cu pui, energie şi arme.

În februarie 2007, fostul lider PRM, Corneliu Vadim Tudor, a declarat, în Plenul Senatului, că fratele preşedintelui Traian Băsescu face afaceri cu ţigări în zona liberă a portului Constanţa, Mircea Băsescu a anunţat că îl va da în judecată. Motivul era că putea fi dat afară de la firma olandeză de procesat carne de pasăre, cu sediul în Portul Constanţa Sud – Agigea, la care era director.

O lună mai târziu, Gândul a dezvăluit că intermediarul de electricitate Energy Holding – incriminat dur de preşedintele Traian Băsescu şi folosit ca argument forte în acuzele de corupţie la adresa premierului de atunci Călin Popescu Tăriceanu – era partener de afaceri al firmei Plusfood SRL, administrată de Mircea Băsescu. Reacţia de atunci a şefului statului a fost că fratele lui nu îi raportează ce face.

Firma sa de păsări, Plusfood SRL, i-a adus lui Mircea Băsescu şi proteste din partea muncitorilor care l-au acuzat că îi plăteşte la negru.

Acuzaţii nedovedite de trafic cu arme

De la păsări, Mircea Băsescu a trecut la armament, astfel că la jumătatea anului 2009 s-a asociat cu şefii industriei de apărare într-o firmă de tehnică militară. Asociaţii săi au recunoscut atunci că aşteaptă sprijin de la Cotroceni pentru mari contracte. Cu o cotă de 30% Mircea Băsescu a devenit, în iunie 2009, acţionar al firmei Defence Security and Intelligence Co, alături de generalul (r) Ion Eftimie Sandu (5%), fost locţiitor al Departamentului Arme din Ministerul Apărării, de Maria Cazacu (5%), fiica lui Aurel Cazacu, directorul Direcţiei de Apărare din Ministerul Economiei şi Romeo Oiţă şi Grigore Geamănu, cu câteva 30 la sută. Acesta a fost şi primul moment în care Traian Băsescu s-a disociat de fratele său, căruia îi luase mereu apărarea până atunci. Două luni mai târziu, Mircea Băsescu a ieşit din afacere, după ce preşedintele ţării i-a cerut public asta

La scurt timp, Sorin Roşca Stănescu, jurnalist pe atunci, l-a acuzat pe fratele preşedintelui că ar fi fost implicat prin intermediul firmei sale, Romagro, în livrări ilegale de arme către organizaţii teroriste din Africa. Într-un intreviu dat ulterior, pentru gândul, Mircea Băsescu a declarat că nu îşi găseşte nicio vină legală sau morală legată de afacerea Romagro. Acuzaţiile aduse de Sorin Roşca Stănescu nu au putut fi dovedite.

„De duşmani te poti apăra, dar este extrem de greu să te aperi de propriul frate”, a spus, la vremea respectivă, Traian Băsescu, precizând că s-ar putea să nu mai intre în cursa pentru al doilea mandat la Cotroceni din acest motiv. „Dacă fratele meu se mai bagă într-o firmă din asta dubioasă s-ar putea să nu mai candidez”, a spus el.

De la naş, la şantaj şi mită

2010 este anul în care Mircea Băsescu s-a „înrudit” cu Bercea Mondial, după ce i-a botezat nepoata interlopului, ceremonia având loc la o biserică de cartier din Constanţa. Fratele preşedintelui Traian Băsescu a susţinut atunci că l-a întâlnit pe Anghel Sandu, cunoscut drept Bercea Mondial, cu numai opt zile înainte de a-i boteza nepoata, că nu l-a interesat faptul că acesta este „ţigan” şi că Traian Băsescu nu are de ce să se supere.

Un an mai târziu, după arestarea lui Sandu Anghel, a apărut informaţia că interlopul ar fi declarat că l-a mituit cu 300.000 de euro pe fratele preşedintelui, pentru ca acesta să intervină în dosarele sale. Informaţia a fost negată de Mircea Băsescu şi de procurorul de caz. Fostul avocat al lui Sandu Anghel, Sorin Calafus, a declarat, însă, că a decis să-l reprezinte pe Bercea Mondial la solicitarea lui Mircea Băsescu întrucât acesta era „îngrijorat de soarta finului”. Şi acest lucru a fost negat de fratele preşedintelui României.

În urmă cu două săptămâni, ginerele lui Bercea Mondial a fost arestat după ce l-ar fi şantajat pe Mircea Băsescu, căruia i-ar fi cerut 280.000 de euro, ameninţându-l că va face publice informaţii compromiţătoare. Fiica lui Bercea Mondial, Izaura Anghel, a susţinut însă că banii – 10.000 de euro, pe care i-a luat de la Mircea Băsescu şi pentru care s-a făcut flagrant, reprezintă o parte dintr-o datorie mai veche, de 600.000 de euro, pe care fratele preşedintelui Traian Băsescu i-a primit de la Sandu Anghel, pentru a-l ajuta pe acesta să scape de închisoare.

Situaţia s-a schimbat după ce, miercuri noaptea, Antena 3 a publicat o înregistrare în care Mircea Băsescu vorbeşte cu fiul interlopului, din care reiese că ar fi luat 250.000 de euro de la familia lui Bercea.

Un jurnalist Gândul, făcut găozar de Mircea Băsescu

Mircea Băsescu a ieşit în atenţie şi prin limbajul licenţios, după ce l-a făcut găozar pe un jurnalist Gândul care l-a contactat pentru a face precizări după ce  Mugur Ciuvică, preşedintele Grupului de Investigaţii Politice (GIP), l-a acuzat, în 2009, că a pus pe roate la Constanţa o afacere tip Băneasa – Puiu Popoviciu. Mai precis, a fost acuzat că vrea să folosească terenuri agricole aparţinând statului pentru a dezvolta o afacere imobiliară.  „Chiar dacă am fost marinar, ştiu toate şmecheriile astea. Dacă vrei, vii aicea şi te învăţ eu cum se fac. Ori îţi faci meseria, ori eşti un găozar ca alţii, cum bine v-a zis frate-miu”, a fost răspunsul fratelui preşedintelui României.

Mircea Băsescu şi prieteniile

În 2010, mezinul Băsescu a fost acuzat de o femeie că, după un incident în trafic, a pălmuit-o cu exteriorul mânii, după ce a înjurat-o, în timp ce se afla la volanul maşinii sale. Mircea Băsescu a replicat foarte scurt: „Nu e niciun adevăr în povestea asta”. În lipsă de probe, dosarul a fost închis.

Fratele mai mic al lui Traian Băsescu a ieşit în evidenţă şi prin prieteniile sale. Una dintre acestea fiind cu Iulian Teşeleanu, fostul şef al al vămii Constanţa Sud Agigea, milionar în euro, al cărui nume a apărut în dosarul celor trei traficanţi care au încercat să asigure tranzitul a 1.203,9 kilograme de cocaină, valorând 100 de milioane de euro, dinspre Brazilia, prin România. Prietenia dintre cei doi era atât de strânsă, încât au petrecut împreună, cu familiile, Revelionul 2009 – 2010 la New York, lucru recunoscut de Mircea Băsescu într-un interviu gândul.

O altă cunoştinţă de a sa este şi fostul secretar general al MAI Laurenţiu Mironescu, trimis în judecată de procurorii DNA în dosarul Portul Constanţa, alături de senatorul Mircea Banias, Eugen Bogatu, fost director al Direcţiei Domenii Portuare din cadrul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime Constanţa şi  alte 36 de persoane, inspectori vamali, intermediari şi reprezentanţi ai unor firme. În dosarul Portul Constanţa, procurorii au inserat şi o stenogramă în care fratele preşedintelui Băsescu, Mircea Băsescu, vorbeşte cu fostul secretar general al MAI, Laurenţiu Mironescu. În finalul discuţiei, Laurenţiu Mironescu se plânge că în România nu se mai poate fura.”

PRIMA REACŢIE a preşedintelui Traian Băsescu după arestarea fratelui său

Se arata, printre altele, ca:

Preşedintele Traian Băsescu susţine că nu a luat bani sau alte bunuri de la sau în numele lui Bercea Mondial pentru a interveni pentru reducerea pedepsei acestuia sau pentru graţiere. Mai mult, şeful statului nu crede că fratele său ar fi spus că i-ar fi dat bani.

La o zi de la arestarea preventivă a fratelui său, preşedintele Traian Băsescu a precizat că nu a primit bani pentru a interveni în instanţă în favoarea lui Bercea Mondial sau pentru graţiere.

„Nu cred că fratele meu ar putea să facă o astfel de afirmaţie( că i-a dat bani -n.n.) pentru că nu este adevărat. Nu am primit niciun ban şi niciun bun de la sau în numele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, nici pentru  vreo intervenţie de reducere a pedepsei în instanţă şi nici pentru vreo graţiere. Întocmai cum nu am primit niciodată niciun ban şi niciun bun de la nimeni pentru a interveni în vreun fel în dosare sau pentru vreo graţiere”, a precizat Băsescu, pentru Realitatea TV.

În privinţa „înrudirii” fratelui său cu familia lui Bercea Mondial, căruia i-a botezat o nepoată, şeful statului spune că, dacă ar fi aflat dinainte, i-ar fi spus „să nu intre în acest anturaj”.

„ Am aflat din presă că fratele meu, Mircea Băsescu, a botezat o nepoată a lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial. Ce mai era să fac
după botez? Este major. Dacă ştiam dinainte, i-aş fi spus să nu intre în acest anturaj”, a spus preşedintele. El adaugă că, imediat ce Mircea Băsescu i-a spus că e şantajat, i-a cerut să reclame acest lucru instituţiilor statului.  „Eu nu puteam să merg să fac un denunţ de şantaj în numele lui, dar, repet, i-am cerut să meargă imediat să informeze instituţiile statului”, precizează Băsescu, întrebat de ce nu a făcut el însuşi publică această situaţie atunci când a aflat de ea.

Mircea Băsescu a fost arestat preventiv 30 de zile în dosarul în care este acuzat că ar fi primit 250.000 de euro de la Florin Anghel pentru ca, în urma intervenţiei sale la judecători, Bercea Mondial să scape de închisoare. Decizia instanţei luată vineri seară nu este definitivă şi a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, însă ea este excutorie, astfel că Mircea Băsescu va fi încarcerat. În referatul cu propunerea de arestare procurori susţin că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea sa de frate al preşedintelui pentru a face trafic de influenţă.”

Gandindu-ma la „cele doua Romanii” ale lui Adrian Nastase, chiar ma intrebam daca Mircea Basescu face parte din Romania lui Traian Basescu. Ar fi demn de toata atentia sa stim daca Bercea Mondial a contribuit sau nu la campania electorala a lui Traian Basescu sau macar a PDL-lui. „Este extrem de greu sa te aperi de propriul frate”, spune Basescu. Pentru Adrian Nastase a fost „extrem de greu” sa se apere de propriul partid sau macar de unii colegi „binevoitori”. Morala acestei povestiri interesante nu e daca Traian Basescu va demisiona sau nu va demisiona, daca trebuie sau nu s-o faca. Ci e cu totul alta, si anume ca, dupa ce nu va mai fi Presedinte, Traian Basescu nu va mai avea nici imunitatea aferenta…

Eu ma intreb altceva: cum sa renunte partidele si clasa politica la „dragii” interlopi? De unde ar mai „curge” fondurile pentru campanie, „banii pentru partid”? Numai de la niste amarate de intreprinderi de stat de unde oricum se suge puternic, conform algoritmului politic, desigur, de au ramas costelive saracele? N-ar trebui sa ne mire ca „În finalul discuţiei, Laurenţiu Mironescu se plânge că în România nu se mai poate fura.”… Pentru ca altfel, din pacate, la noi nu se poate castiga serios. As dori sa redau aici raspunsul pe care i l-am dat lui Marian, la postarea precedenta:

„[…] Pe mine nu ma intereseaza o persoana, o anumita persoana, fie ea si fratele Presedintelui. Pe mine ma intereseaza fenomenul in ansamblul sau. Economic vorbind, Romania lucreaza cu mult sub capacitatile sale reale. Distrugerile din industrie si agricultura petrecute in perioada anilor ’90 (dar si dupa) au determinat acest lucru.Gandeste-te ca au fost lasati, in urma acestor distrugeri facute cu aprobare de la cel mai inalt nivel (altfel cum?), milioane de oameni pe drumuri. Multi au emigrat. Ma uitam, spre exemplu, la industria textila – noi aveam o industrie textila foarte buna, eu asa stiam – care se zbate in dificultati mari… Or, dupa parerea mea, aceasta situatie economica generala determina fenomenul coruptiei. Si n-ar trebui sa fie de prea mare mirare legaturile intregii clase politice cu lumea interlopa (MRU chiar a evidentiat acest lucru). De ce? Pentru ca sa castigi bani cinstit trebuie sa produci ceva, sa-l pui pe piata, sa vinzi si, in felul acesta sa obtii profit. Daca se reduc capacitatile de productie, fara sa creasca productivitatea muncii, e clar ca vinzi mai putin, dar si castigi mai putin. Cresterile de PIB sunt modeste la noi (asa au fost si in perioada 1990-2000, foarte modest; cresteri semnificative s-au inregistrat, prima oara, in perioada 2000-2004 si pe urma in perioada 2004-2008, dupa care a venit criza si se resimte si astazi, cu cresteri economice foarte mici, datorate mai mult, de pilda, “unui an agricol bun”, iti dai seama…). Si atunci e clar ca nevoia de bani incepe sa se simta in societate, practic esti, cum se spune in popor, strans cu usa. Daca nu obtii bani dintr-o activitate productiva, atunci de unde oare ii poti obtine? Aici e nenorocirea…
Deci este o stransa legtura intre activitatea economica si coruptie, in sensul ca slabirea activitatii economice determina cresterea coruptiei. De aceea, pentru a combate eficient coruptia, trebuie intarita activitatea economica. Lucru asta se poate proba si in cazul Greciei si Bulgariei care ne-ar depasi, dupa cum remarca presa straina, la capitolul coruptie. Cel putin in cazul Greciei e extrem de clar: o tara care a beneficiat de fluxuri mari de capital, foarte mari, din exterior, desigur, dar cu o activitate economica slaba. Cazul Bulgariei asemanator cu al nostru, dar retinem ca Bulgaria are un PIB mai scazut decat al nostru. PIB-ul Greciei e ridicat dar e bazat in exclusivitate pe consum, deoarece fluxurile de capital care au venit in Grecia n-au facut-o mai performanta, ci doar au ridicat costurile si preturile. Eu iti spun un lucru: asa, in felul asta, la felul in care merg treburile – treburile economice, desigur – nu vad cum putem scapa de coruptie, in ciuda tuturor masurilor care se iau (DNA, Parchet etc), in ciuda faptului ca americanii ne cer sa reducem fenomenul si McCain o eroizeaza pe Kovesi, in ciuda faptului ca suntem atent monitorizati de UE. Pentru ca la orice victorie, ca sa zicem asa, impotriva coruptiei, nu se vede si o victorie in ceea ce priveste realizarile economice, cresterile economice sanatoase, cresterea nivelului de trai al populatiei. Cu alte cuvinte, climatul, mediul economic, modelul economic care a generat coruptia ramane intact. Si atunci cum sa vezi “avantajele virtutii”, vorba lui Holbach? „

si adaugam ca:

Sa ne gandim: daca ar veni investitii serioase la noi in tara s-ar schimba mediul economic sau nu? Observa ca vorbesc de investitii, nu de indatorarea masiva a tarii! Ele nu “curg” (vezi ce spuneau cei trei senatori americani care au venit la Bucuresti) datorita coruptiei existente aici. Or, dupa cum se poate constata, se lupta impotriva coruptiei, sunt si succese in acest domeniu, evidentiate chiar de partenerii nostri americani, dar lucrurile nu se schimba. Asta cum se explica?Cum se poate explica daca nu prin faptul ca, de fapt, nu se schimba mediul economic, care a generat coruptia?”

In rest, toata povestea asta cu Mircea Basescu si Bercea Mondial (Clanul Mondial – auziti ce nume, cu conotatie planetara: Mondial!! 🙂 ) este istoria unei naivitati de la un capat la celalalt. Mircea Basescu a avut naivitatea (ca sa nu zic prostia) sa se „inrudeasca” cu Bercea, botezandu-i nepoata interlopului. Interesul lui Bercea era sa aiba o piesa tare in sistem, care sa-l poata ajuta la nevoie. Or, in acest caz era vorba de fratele Presedintelui. Ceea ce a si facut, de aici si acest caz. Adica sa-i dea vreo cateva sute de mii de euro ca sa-l elibereze. Or, asta e o alta naivitate, poate chiar mai mare decat cea a lui Mircea Basescu. Dar Mircea a facut marea greseala ca nu l-a trimis la plimbare pe omul care a venit cu banii!!!! El a si recunoscut ca 250.000 de euro, luati de la familia lui Bercea, ar fi la el!!

Eu stateam si ma intrebam: oamenii astia, Mircea Basescu, cei din familia Bercea implicati in acest caz, pe ce lume se afla? Cum e posibil sa nu vezi ce se intampla? Cum e posibil sa nu intelegi nimic din tot aspectul politic al chestiunii?  Spre exemplu, cum e posibil sa-i dea fratelui Presedintelui bani ca sa intervina in sistem, sa influenteze Justitia?

Alt caz…

As dori sa va prezint si un alt caz, emblematic, as spune eu, pentru coruptia din Romania si pentru felul in care merg treburile aici:

Evenimentul Zilei

Culmea culmilor la REGIA PĂDURILOR Cluj. A fost condamnat pentru mită şi s-a întors şef la REÎMPĂDURIRI

Se arata ca:

Fostul şef al Direcţiei Silvice Cluj, inginerul silvic Traian Mariaş a fost condamnat, definitiv, în această săptămână de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la închisoare cu suspendare. Mariş a fost acuzat de luare de mită.

Traian Mariş a fost comndamnat la trei ani şi zece luni de închisoare, cu suspendare. A stat la închisoare exact o lună, mai exact primele 30 de zile după ce a fost prins în flagrant luând mită de la doi pădurari suma de 10.000 de lei, o parte din „taxa pe scaun” percepută de la fiecare angajat silvic angajat la Direcţia Silvică Cluj. 

După ce a fost eliberat, Mariş a recunoscut totul şi a beneficiat de blândeţea justiţiei, fiind condamnat de Tribunalul Cluj la trei ani şi zece luni de închisoare cu suspendare. Culmea este că după ce a fost eliberat, Mariş s-a întors la serviciu, fiind angajat la Ocolul Silvic Gilău, ca şef al serviciului care se ocupă cu reîmpădurirea pădurilor defrişate legal sau ilegal.

Pedeapsa aplicată lui Mariş a rămas valabilă şi la instanţa de recurs, astfel că acesta îşi poate vedea liniştit de împăduriri la cel mai mare şi mai „bogat” ocol silvic, din judeţul Cluj.

 

„Taxa pe scaun” era percepută de directorul Mariş

Subordonaţii lui Mariş susţin că acesta, de la momentul în care a fost numit în funcţie, pe linie politică, a fost pus numai pe căpătuială. Cei care l-au denunţat au fost pădurarii Voicu Tomoş şi Călin Bâlc. În anul care a trecut de la scandal, cei doi denunţători au fost daţi afară de la Direcţia Silvică Cluj. Cei doi au declarat la momentul respectiv că pentru a putea plăti taxa anuală de 20.000 de euro, impusă de Mariş, au fost nevoiţi la rândul lor să lase oamenii la furat în pădure. Dezastrul ecologic din pădurile din judeţul Cluj se poate observa şi din satelit.

Prima măsură luată de Mariş, fost şef la Ocolul Silvic Gilău, a fost de a schimba organigrama, mai ales la Ocoalele Silvice Mărişel şi Beliş, unde lucrează 40 de pădurari. La aceste două ocoale jaful a fost total. Versanţi întregi, care în 2010 erau împăduriţi, au fost defrişaţi în mod barbar. „A început cu schimbarea organigramei, muta pădurarii de la un canton la altul. Manevra a fost aceea de a-i face pe oameni să înţeleagă că trebuie să cotizeze pentru a rămâne pe funcţii. Unii au cotizat, cei mai mulţi, dar trei au mers la DNA şi au reclamat ce face domnul director. Dacă taxa era mare, fiecare a început să se descurce pe cont propriu să facă rost de bani pentru a plăti taxa pe scaun, cum se spune”, a declarat unul dintre pădurarii Ocolului Silvic Beliş.

Prefectul a reclamat degeaba

Înainte ca Mariş să fie arestat, prefectul de Cluj, Gheorghe Vuşcan a reclamat faptul că la un control efectuat la Ocolul Silvic Mărişel, aflat în subordinea lui Mariş, s-a descoperit o pagubă estimată la 20 de milioane de lei, fiind lipsă 61.000 de metri cubi de lemne. „Acolo este un jaf la drumul mare. Paguba este de cinci milioane de euro. Eu i-am cerut domnului director Mariş să ia măsuri şi să scape de pădurarii care au pus umărul la această situaţie. Am un raport în care se arată că în perioada 2010-2012, s-a tăiat ilegal lemn în valoare de 20 de milioane de lei. Treaba domnului Mariş era să facă ordine”, a spus prefectul.

Între timp, niciuna dintre instituţiile abilitate să afle adevărul nu a ajuns la vreo conclkuzie şi nu a găsit niciun vinovat pentru paguba imensă.

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 22, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu

Trei senatori americani la Bucuresti

Gandul

Senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy, la INTERVIURILE GÂNDUL: „Dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să restricţioneze lupta anticorupţie, asta ne afectează relaţiile cu România”

Se arata, printre altele, ca:

Trei dintre cei mai influenţi senatori americani au venit în România pentru a transmite mesajul SUA de susţinere faţă de progresele înregistrate aici în domeniul militar şi al indepedenţei energetice, dar mai ales faţă de lupta anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie „afectează relaţia României cu SUA”, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi „luat în râs” la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

Sosiţi sâmbătă în România, trei dintre cei mai influenţi senatori americani au avut întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu, cu şefa DNA Laura Codruţa Kovesi, şi cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, cu care au discutat probleme privind securitatea în Europa de Est şi la Marea Neagră, parteneriatul strategic SUA-România şi relocarea resurselor NATO către Est. Duminică, republicanii John McCain, Ron Johnson şi democratul Christopher Murphy au venit la gândul, pentru un interviu în exclusivitate în România, realizat de Florin Negruţiu, redactor şef gândul.

Principalul mesaj pentru Româniaeste importanţa continuării luptei anticorupţie. Republicanul John McCain a spus că restricţionarea de către Parlament a anchetelor de corupţie afectează relaţia României cu SUA, democratul Christopher Murphy a arătat că un Parlament care îşi protejează membrii de anchetele procurorilor este de neconceput în SUA şi ar fi luat în râs la Washington, iar republicanul Ron Johnson a spus că un sistem corupt împiedică investiţiile şi nu permite independenţa energetică faţă de Rusia.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”, a spus John McCain, pentru gândul.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”, a declarat la rândul senatorul Ron Johnson.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”, a adăugat senatorul democrat Christopher Murphy.

Cei trei senatori au misiunea de a-şi convinge colegii din Congres să susţină angajamentul financiar al SUA faţă de întărirea apărării în cadrul NATO şi al relocării unor capabilităţi militare aflate în prezent mai ales în Vest, către centrul şi Estul Europei, inclusiv în România. În interviul pentru Gândul, senatorii americani au criticat dur reacţia prea slabă a puterilor europene în faţa agresiunii Rusiei în Ucraina, reproşând Franţei că a livrat nave de război Rusiei sau Germaniei că nu a reacţionat, pentru a-şi proteja interesele economice. Republicanii au criticat şi administraţia Obama pentru aceeaşi slăbiciune în faţa lui Putin. Cei trei au vorbit despre necesitatea de a reinvesti în puterea militară a NATO şi de a aloca inteligent resursele Alianţei în raport cu mişcările Rusiei.

De asemenea, senatorii au arătat că Rusia nu poate fi combătută eficient dacă statele europene nu îşi recâştigă independenţa energetică, iar subiectul exploatării propriilor resurse naturale, inclusiv a gazelor de şist, chiar dacă este delicat, trebuie dezbătut şi pus în balanţa geopolitică. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”. Totodată, americanii au arătat că întărirea NATO pe flancul estic nu presupune crearea de noi baze militare, ci exploatarea mai puternică a celor existente. Nu în ultimul rând, senatorii au vorbit despre lupta anticorupţie ca fiind esenţială pentru investiţiile necesare atingerii independenţei faţă de Rusia, ei spunând printre altele că ideea unui Parlament care să îşi protejeze propriii membri în faţa unor anchete ale procurorilor ar fi luată în râs în SUA, unde nu există niciun fel de imunitate în faţa legii.

Cei trei oficiali au vorbit la gândul despre cinci mari probleme:

agresiunea Rusiei, care cu Vladimir Putin la cârmă încearcă să restabilească influenţa Imperiului Rus şi a URSS în străinătatea apropiată şi să destabilizeze Estul Europei şi reacţia dezamăgitor de slabă a puterilor europene şi a administraţiei Obama faţă de această agresiune.

necesitatea ca SUA, dar mai ales Europa să reinvestească fonduri în puterea militară a NATO şi să relocheze inteligent resursele şi capabilităţile militare ale Alianţei din Vest către centrul şi Estul Europei, pentru a contracara agresiunile Rusiei. Dacă fiecare stat NATO şi-ar atinge cota de 2% din PIB pentru apărare, ar însemna un plus anual de 82 de miliarde de dolari pentru apărarea NATO, a spus senatorul Ron Johnson. Acest lucru nu implică stabilirea de noi baze militare în ţări ca România, ci folosirea mult mai accentuată a celor deja existente, prin exerciţii comune şi rotaţii permanente de trupe, aşa cum se întâmplă deja în România.

necesitatea de a atinge independenţa energetică a Europei faţă de gazul şi petrolul Rusiei, acest lucru implicând cel puţin dezbaterea privind cum ar trebui exploatate, respectând normele de mediu, propriile resurse naturale, inclusiv gazele de şist. McCain a numit Rusia „o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

lupta anticorupţie care trebuie susţinută în România şi în Europa, pentru a permite astfel investitorilor să vină aici şi astfel să spargă monopolul energetic rusesc, lucru care ar contracara agresiunile Rusiei. John McCain s-a referit la şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi, ca la „un veritabil erou”, iar senatorul Murphy a spus că ideea ca Parlamentul să poată să-şi protejeze membrii în faţa anchetelor procurorilor, votând asupra imunităţii lor, ar fi „de tot râsul” în SUA.

eliminarea vizelor SUA pentru români şi trimiterea unui ambasador cu puteri depline la Bucureşti au fost de asemenea subiecte abordate de senatorii americani. Cei trei au promovat la Washington legislaţia nouă privind imigraţia, incluzând şi posibilitatea ca România să intre în Visa Waiver, însă acum legea se află în Camerea Reprezentanţilor. În ce priveşte faptul că administraţia Obama întârzie de un an şi jumătate să nominalizeze un ambasador deplin la Bucureşti, McCain a fost tranşant: „Ne este jenă!”.

Iată cele mai importante declaraţii ale senatorilor americani:

John McCain (republican):

John McCain, 77 de ani, este senator de Arizona şi o legendă vie a politicii americane, aflat la al cincilea mandat în Congres. Erou de război, după ce a fost prizonier în lagărele din Vietnam timp de 6 ani, căpitanul de puşcaşi marini McCain a intrat în politică în urmă cu peste 30 de ani. În 2008, a fost contracandidatul lui Barack Obama, rămânând una dintre cele mai critice voci la adresa politicilor sale.

„Văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera”.

„Nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”.

„NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie (…). Trebuie doar să avem curajul să reacţionăm în faţa lui Vladimir Putin şi să luăm nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania”.

„(Rusia este) o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”.

„Respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie (Laura Codruţa Kovesi – n.r), cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile”.

Ron Johnson (republican):

Ron Johnson, 59 de ani, este senator de Wisconsin, aflat la primul său mandat. Înainte să intre în politică, Johnson a fost un important om de afaceri. Iniţial, a fost apropiat de Tea Party, însă a candidat din partea republicanilor, autofinanţându-şi campania electorală.

„Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie”.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”.

Despre protestatarii împotriva fracturării hidraulice: „Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective”.

„Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt”.

Christopher Murphy (democrat):

Christopher Murphy, 40 de ani, este cel mai tânăr senator american şi reprezintă Connecticut, din partea Partidului Democrat. Este un personaj cheie în legislaţia privind imigraţia şi deci are un cuvânt de spus în ce priveşte programul Visa Waiver.

„În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii”.

„Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei”.

„Cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO”.

„Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie”.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA”.

CITIŢI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU CEI TREI SENATORI AMERICANI, REALIZAT DE FLORIN NEGRUŢIU, REDACTOR ŞEF GÂNDUL:

Florin Negruţiu: Domnilor senatori McCain, Murphy, Johnson, bine aţi venit în România, bine aţi venit la Gândul Live. Vă mulţumesc pentru acest interviu exclusiv. Domnule senator McCain, preşedintele Obama a spus, miercuri, că România nu este singură, că Polonia nu este singură, că ţările baltice nu sunt singure. Oficialii americani, din ramurile legislative sau executive, vizitează această parte a Europei, pentru a-i reasigura pe aliaţi că nu sunt singuri, că nu sunt lăsaţi în urmă. Vi se pare că există o ameninţare reală faţă de aceste ţări, din partea Rusiei, o ameninţare directă pentru o ţară ca România, care este membră UE şi NATO? Care este cel mai rău scenariu pentru România?

John McCain: Nu văd o ameninţare directă în sensul convenţional, un motiv fiind Articolul 5 al Tratatului NATO. Dar văd posibilitatea unei destabilizări, de exemplu în Moldova, Transnistria, la Odessa, ştim că Vladimir Putin continuă să trimită agenţi FSB şi alte trupe ruseşti în Ucraina, în ciuda declaraţiilor sale care spun că nu. Cred că există ameninţarea unei destabilizări mai ales în Moldova, care ar putea să urmeze, şi de aceea este extrem de important să arătăm solidaritatea noastră şi dorinţa de a sprijini şi coopera, iar asta include exerciţii militare extinse – România este locul ideal, pentru că are infrastructura ca noi să venim să facem exerciţii cu armata română şi alţi aliaţi. Deci, cât priveşte o ameninţare directă de tipul războiului convenţional, nu. Cât priveşte destabilizarea, cred că este o provocare serioasă.

Florin Negruţiu: Aţi declarat cu mai multe ocazii că acesta nu este un Război Rece, evitaţi să folosiţi termenul de Război Rece, deşi domnul Putin joacă pe tabla de şah a Războiului Rece. Dacă aţi vorbi cu preşedintele Obama, ce i-aţi spune despre cât de serioasă este această criză, cum i-aţi descrie această criză, cum aţi numi-o?

John McCain: În primul rând, cred că preşedintele Obama este conştient de cât de serioasă este această situaţie, este unul dintre motivele pentru care a dat asigurări privind sprijinul financiar şi alte domenii de cooperare. Ce trebuie noi să facem, una dintre provocările noastre, este să mergem înapoi la colegii noştri din Congres şi să le explicăm cât de important este acest tip de sprijin şi cum ar putea să implice folosirea banilor de la contribuabili, trimiterea de trupe cel puţin pe termen scurt. Deci nu cred că e nevoie să îi spun preşedintelui Obama cât de serioasă este situaţia, dar i-aş spune că, în opinia mea şi a prietenilor noştri europeni, ar trebui să fie mult mai ferm decât a fost faţă de acţiunile lui Vladimir Putin.

Florin Negruţiu: Dar dacă nu este un război rece, cum l-aţi numi?

John McCain: Aş spune că este vorba de ambiţiile lui Vladimir Putin de a reinstaura vechiul Imperiu Rus, despre credinţa sa că Ucraina este perla coroanei Imperiului Rus. Henry Kissinger spunea că Rusia cu Ucraina este un imperiu, iar fără ea este o ţară. Deci cred că este o perioadă în care Vladimir Putin încearcă să folosească diverse instrumente pe care le are la dispoziţie, inclusiv energia, pentru a creşte influenţa rusească mai ales în estul Europei.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori Johnson, Murphy, vă adresez această întrebare amândurora. Aţi lucrat împreună la legea privind alianţa bipartizană cu NATO, care promovează întărirea alianţei cu NATO. Încearcă Statele Unite să construiască o strategie de izolare, care a funcţionat în timpul Războiului Rece, pe care europenii nu sunt capabili să o implementeze singuri?

Christopher Murphy: În mod clar ne-a fost reamintită importanţa NATO, după ani şi ani de neglijare, ca să fiu sincer. În ce priveşte alianţa transatlantică, recunoaştem acum că este important să reinvestim în NATO, iar asta înseamnă că SUA trebuie să îşi asume noi angajamente, pe care preşedintele le-a anunţat, o nouă iniţiativă majoră de a investi un miliard de dolari în relaţia de securitate, iar asta înseamnă că Europa trebuie să facă acelaşi lucru. Suntem încurajaţi de faptul că aici, în România, există un plan pentru următorii ani de a creşte cheltuielile militare interne până la acel standard de 2% din PIB. Dar alte ţări din Europa procedează invers, refuză să facă aceste investiţii. Noi credem că putem susţine acest caz în faţa Congresului SUA, că ar trebui să investim în parteneriatul cu NATO, dar trebuie să vedem că aceleaşi investiţii vin şi din Europa. În acelaşi timp, trebuie să regândim ce înseamnă Articolul 5. El a fost creat să oprească o incursiune militară tradiţională într-o ţară aliată NATO, dar vedem că Rusia şi Putin pun la punct un nou tip de război, în care nu trimite trupe dincolo de graniţe, fie că e vorba de Transnistria, Abhazia şi acum estul Ucrainei, ci folosesc provocări şi intimidări, mită şi sprijin pentru grupările separatiste să preia controlul unei regiuni, fără trimiterea de trupe militare. Deci trebuie să regândim ce înseamnă această protecţie în NATO, pentru că dacă scapă cu aceste activităţi din estul Ucrainei, am putea vedea în viitor activităţi similare în ţările baltice. Trebuie să fim foarte clari ce fel de protecţie oferă NATO.

Ron Johnson: Eu cred că trebuie să recunoaştem că SUA cheltuiesc deja în jur de 600 de miliarde de dolari pe an pentru apărare, aproape 4% din economia noastră. Dacă fiecare ţară NATO ar atinge acea ţintă de 2%, ar însemna un plus de 82 de miliarde de dolari pe an pentru apărare. Vorbim de un plus de 1 miliard din partea SUA, dar ţările europene chiar trebuie să vină şi ele cu o contribuţie şi să onoreze cei 2%. Asta cheltuim pe apărare. Cealaltă componentă foarte importantă este că, dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie, şi ca să faci asta e nevoie să scapi de corupţie. Suntem foarte mulţumiţi de România, suntem impresionaţi de un procuror special anticorupţie pe care l-am întâlnit aseară, vrem să facem tot ce putem pentru a-i sprijini eforturile aici, pentru că asta e cu adevărat necesar, trebuie stârpită corupţia din toate ţările europene, pentru a putea atrage genul de investiţii care să te facă mai independent de rezervele ruseşti de gaz şi petrol.

Florin Negruţiu: Este încă NATO o alianţă funcţională? Pentru că există ţări europene care privesc diferit Rusia, care au perspective diferite. Aţi putea construi o altă alianţă cu ţările est-europene, un fel de urmaş al NATO? Au existat dezbateri despre asta.

Ron Johnson: Este absolut funcţională şi este important să înţelegem că NATO este o alianţă defensivă. NATO nu ameninţă pe nimeni. Este un argument foarte important. Vladimir Putin nu trebuie să se simtă ameninţat de NATO, dar trebuie să ne asigurăm că este o alianţă puternică, ce poate fi mereu îmbunătăţită. Dar eu sunt mai preocupat de activitatea economică pe care Vladimir Putin o foloseşte…

„Am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin”

Florin Negruţiu: Nu credeţi că liniile NATO sunt prea departe în Vest, faţă de linia actuală de conflict?

John McCain: Trebuie să fiu foarte direct. Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. A existat un acord la Budapesta, când Ucraina a renunţat la arsenalul nuclear, care spunea că integritatea teritorială a Ucrainei va fi respectată, iar Crimeea făcea parte din el. Dar nu am fost surprins. De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta, după cum a spus senatorul Johnson, este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin. Este un fapt.

Christopher Murphy: Avem unele ţări în Europa care nu stau nemişcate în faţa agresiunii Rusiei, ci chiar fac pasul înapoi. Franţa trimite două nave de război Rusiei, care sunt exact acelaşi model folosit pentru preluarea Crimeei. Deci cred că aveţi dreptate când sugeraţi că sunt tensiuni şi întrebări în Alianţă, dar din crize se naşte oportunitatea, iar oportunitatea este să-i convingem pe europeni că aceasta este o alianţă în care merită să investească.

Florin Negruţiu: Dar revenind la întrebare, vedeţi o nouă structură care să organizeze această regiune?

John McCain: Nu, structura NATO este bună, NATO este probabil cea mai de succes alianţă din istorie, dacă te uiţi de când a fost creată, până la prăbuşirea Uniunii Sovietice, la cooperarea transatlantică şi din interiorul comunităţii europene. Trebuie doar să ai curajul să reacţionezi în faţa lui Vladimir Putin şi să iei nişte măsuri care pot avea un impact economic pe termen scurt asupra unor prieteni europeni, şi aici mă refer în mod special la Germania. Este doar un fapt fundamental.

Ron Johnson: Ce s-a întâmplat în Ucraina a fost un semnal de alarmă, nu doar pentru America, ci pentru toată Europa. Acum trebuie să răspundem acestui semnal şi să reinvestim în NATO, să întărim această structură şi să facem activitatea economică să avanseze, pentru a-l slăbi pe Vladimir Putin. Acesta este răspunsul cel mai bun.

Christopher Murphy: Şi să aloci resursele cum se cuvine, adică este o întrebare legitimă unde ar trebui să se afle grosul trupelor în interiorul NATO. Şi cred că este un argument foarte clar, susţinut de ţările baltice, de Polonia, de România, că ar trebui să discutăm despre mutarea puterii din vestul Europei în centrul şi estul Europei, având în vedere noul interes al lui Vladimir Putin de a reinstaura controlul asupra străinătăţii apropiate. Asta nu înseamnă să schimbi structura NATO, ci doar să realoci resursele în interiorul NATO.

John McCain: Vreau să adaug că asta nu înseamnă o nouă bază militară aici, ci doar, de exemplu în România, să folosim facilităţil existente, să facem exerciţii comune în mod regulat şi trupele să se ruleze aici. Dar nu există îndoială că evenimentele din ultimul an au subliniat nevoia de a pune un accent mult mai mare pe capabilităţile NATO din această parte a Alianţei.

Florin Negruţiu: Prin baze regulate înţelegeţi baze permanente NATO-SUA în ţări ca România?

John McCain: Nu, sunt baze de aici, baze din regiune pe care le putem folosi pentru operaţiuni comune, putem activa, antrena apoi rula trupele. Nu vom cheltui bani pentru a construi şcoli, spitale în baze tradiţionale, pe care le ştim din Războiul Rece, pentru că nici nu este nevoie, aşa cum a arătat senatorul Murphy, asta nu e o confruntare în care ruşii să intre printr-o breşă, este vorba de un nou război de tip neregulat cu care ne confruntăm.

Florin Negruţiu: Deci nu sprijiniţi ideea unor baze NATO permanente în ţările din estul Europei?

John McCain: Sprijin ideea bazelor existente deja şi extinderea capabilităţilor din bazele existente, în care putem avea exerciţii comune nu doar cu ţara gazdă, ci şi cu alte state NATO. Şi asta în baza unui program regulat şi continuu.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”

Florin Negruţiu: Aţi numit Rusia o benzinărie care se dă drept ţară…

John McCain: Da, şi apoi m-am corectat, am spus o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară.

Florin Negruţiu: Ştim cu toţii că multe ţări europene sunt dependente de energia rusească. Vedeţi vreo soluţie pe termen scurt pentru a depăşi această dependenţă?

Ron Johnson: Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important. Dar dacă am reduce corupţia…

Florin Negruţiu: Ar fi vorba de o investiţie din ambele părţi.

„Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa”

Ron Johnson: Dacă am începe să atacăm corupţia din estul Europei, investiţiile ar curge în Europa, aţi putea începe să folosiţi propriile resurse naturale. Ştiu că există clar îngrijorări de mediu, dar noi avem o imensă revoluţie energetică în America, din cauza fracturării hidraulice. Voi aveţi aici în Europa resurse de energie şi ar fi de ajutor dacă aţi începe să le exploataţi. Orice se poate face pe termen scurt, pentru a-i semnala lui Putin că zilele sale de monopol s-au terminat, cred că va duce la detensionare şi va mişca lucrurile în direcţia cea bună.

Christopher Murphy: Există semnale pe termen scurt, dar nu există soluţii pe termen scurt. Va fi un angajament pe termen lung în problema independenţie energetice, iar în SUA avem o dezbatere dacă are sens să exportăm GNL. Opinia mea este că dacă eu sprijin asta, vreau să fiu sigur că Europa este gata să-şi creeze propriile rezerve de energie, iar România este un exemplu de ţară care s-a dedicat explorării acestui potenţial, dar Germania îşi închide centralele nucleare, alte ţări din Europa refuză chiar să aibă o discuţie despre fracturarea hidraulică. Deci acesta trebuie să fie un parteneriat, iar sugestia lui Tusk pentru o cooperare colectivă pe energie în Europa este foarte importantă.

Florin Negruţiu: În România au fost proteste de stradă împotriva fracturării hidraulice.

Christopher Murphy: Şi în America au fost.

Florin Negruţiu: Cum le explicaţi acestor oameni beneficiile fracturării hidraulice şi ale gazelor de şist, pentru că resursele aici în România aparţin statului, nu oamenilor care deţin pământul.

Ron Johnson: Le-aş spune să se uite la ce face Vladimir Putin în Crimeea, ce face pentru a destabiliza estul Ucrainei, ameninţarea cu Transnistria. Să se uite la problema geopolitică de a nu fi independent din punct de vedere energetic. Şi apoi să măsoare asta cu ce se poate face într-un mod prietenos cu mediul, pentru a utiliza propriile resurse energetice. Trebuie să pui în balanţă aceste obiective.

Christopher Murphy: Nu este totul sau nimic. Există o dezbatere în SUA despre cum să facem fracturarea şi cred că este foarte potrivit să limităm tehnicile şi chimicalele folosite, să sugerăm că există zone din apropierea resurselor de apă sau a aglomerărilor de populaţie, care ar trebui protejate, există o dezbatere foarte raţională pe care o poţi avea despre această nouă tehnologie.

„Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou”

Florin Negruţiu: Întărirea armatei este strâns legată de lupta anticorupţie şi aţi menţionat acest lucru. Vicepreşedintele Biden a vorbit despre corupţie când a venit la Bucureşti. Care este mesajul dumneavoastră pentru Parlamentul României, având în vedere că majoritatea membrilor au votat să nu ridice imunitatea unor politicieni acuzaţi de corupţie?

John McCain: Mesajul nostru este că respectăm enorm persoana care conduce instituţia anticorupţie, cred că este un adevărat erou şi evident, dacă Parlamentul a acţionat în aşa fel încât să-i restricţioneze activitatea şi să o dea înapoi, asta ne afectează relaţiile. Nu încercăm să le spunem oamenilor de aici ce ar trebui să facă, dar avem anumite standarde universale pe care ne aşteptăm ca toată lumea să le respecte cât mai mult posibil. Ţara noastră nu este lipsită de corupţie, se întâmplă tot timpul, dar ne luptăm cu ea. Deci vrem să vedem progres în acest domeniu. Şi din nou, nu încercăm să interferăm, doar încercăm să spunem clar că ne afectează relaţiile cu România, dar şi cu alte ţări.

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi”

Christopher Murphy: Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA. Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA.

Ron Johnson: Singura cale prin care un om de afaceri, străin sau de aici, îşi va asuma riscul să investească un capital este dacă va realiza că aveţi legi care se aplică tuturor în mod corect şi că există un sistem necorupt. Semnele încurajatoare pe care le-am văzut, fie că e vorba de ce s-a întâmplat pe Maidan în Ucraina, oameni tineri ieşind în faţă şi cerând un guvern mai puţin corupt, fie ce auzim aici în România – tineri care cer acest lucru, sunt semne care ne dau speranţă.

„Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în Visa Waiver Program”

Florin Negruţiu: Două întrebări scurte, la final. Una este pentru dumneavoastră, domnule senator Murphy. Programul Visa Waiver pentru România.

Christopher Murphy: Sprijin cu tărie un nou set de reguli care ar permite României să intre în acest program, senatorul McCain a fost responsabil cu adoptarea în Senat a unei reforme a legislaţiei privind imigrarea, care ar fi rezolvat această problemă, sperăm ca şi Casa Reprezentanţilor să o susţină.

Florin Negruţiu: Când putem vedea rezolvată această problemă?

Christopher Murphy: Noi am trecut-o prin Senat, deci când membrii Casei Reprezentanţilor vor veni în vizită, îi puteţi întreba pe ei.

John McCain: Continuăm cu toţii să avem acest lucru ca prioritate, nu doar din acest motiv, ci din mai multe motive.

„Sincer, ne este jenă”

Florin Negruţiu: Ultima întrebare, despre ambasadorul SUA la Bucureşti.

John McCain: Cunoaştem problema şi vrem să o rezolvăm, credem că actualul şef al misiunii face o treabă extraordinară, suntem mândri de munca sa şi a echipei lui, dar vom aborda problema şi vom stabili care este cea mai bună opţiune. Sincer, ne este jenă.

Ron Johnson: Motivul pentru care am venit aici este că vrem să sprijinim cât mai mult ce aţi reuşit aici în România şi parte a acestei relaţii este să avem o prezenţă diplomatică puternică aici, deci vom sprijini şi acest lucru cât mai mult.

Florin Negruţiu: Domnilor senatori, vă mulţumesc foarte mult.”

Publika.MD

McCain l-a luat peste picior pe Putin! IATĂ cele mai tari declaraţii făcute pe seama liderului de la Kremlin

Se arata, printre altele, ca:

„Şoimul politicii externe americane” a rămas fidel convingerilor sale şi la Chişinău. Senatorul republican John McCain nu a ezitat să-l ia peste picior pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, dar şi întreaga Rusie, în legătură cu recentele evenimente din Ucraina.

În cadrul unei întâlniri cu studenţii, senatorul american John McCain nu a ezitat să facă glume şi să ironizeze pe seama acţiunilor lui Vladimir Putin. Astfel, când s-a referit la sancţiunile impuse de Rusia şi care l-au vizat şi pe el, McCain a spus că regretă că nu a ajuns în Siberia în acest an: „Nu ştiu dacă sunteţi la curent că am fost sancţionat de Vladimir Putin. Din această cauză nu mi-am petrecut vacanţa de primăvară în Siberia, anul acesta”.

De asemenea, oficialul de la Washington a lansat un atac dur la adresa Rusiei, pe care a numit-o „staţie de alimentare cu gaze, care pretinde a fi ţară„.

„Rusia este o staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară. De fapt, este vorba despre o mafie care administrează această staţie de alimentare cu gaze, deghizată sub formă de ţară”, a spus McCain.

John McCain a reiterat o declaraţie mai veche, prin care a comparat scenariul lui Vladimir Putin în Ucraina cu cel folosit de Hitler în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Rusia vrea să meargă şi să ia o parte din altă ţară pentru că acolo sunt vorbitori de limbă rusă. Acest scenariu a fost început de Hitler, care a mers în ţări din afara Germaniei cu argumente că acolo ar fi fost vorbitori de limbă germană, care aveau nevoie de protecţie”, a spus oficialul american.

Senatorul a ţinut să menţioneze că nu prezice un al treilea război mondial pentru că acţiunile lui Putin vor fi pedepsite de comunitatea internaţională.”

Deosebit de interesant!

In general sunt de acord cu cele afirmate de cei trei senatori, dar as avea cateva remarci de facut…

– Spre exemplu, de ce trebuie eroizata Laura Codruta Kovesi? E un om care-si face datoria. De ce un om care isi face datoria trebuie, in Romania, privit ca un erou? Eu cred ca daca la sefia DNA ar veni cineva de la PSD, atunci si acesta si-ar face datoria cat se poate de bine, poate chiar mai bine, de ce nu?, decat Laura Codruta Kovesi! Poti s-o feliciti pe D-na Kovesi pentru activitatea depusa, poate primi si o decoratie, dar a spune ca e o „eroina”… eu cred ca e prea mult… Pe de alta parte, nu sunt de acord cu ideologizarea luptei impotriva coruptiei. O astfel de activitate este de competenta organelor judiciare, care, intr-adevar, trebuie sa-si faca datoria. Dar asta e una. Insa a transforma totul intr-o ideologie e cu totul altceva, lucru cu care nu sunt de acord.

– Mai trebuie spus ceva legat de afirmatia D-lui. Christopher Murphy:

„Ideea că Parlamentul poate proteja pe unii din membrii săi de anchetare este complet străină pentru noi, în SUA.Dacă un procuror decide să deschidă un caz pe numele unui membru al Congresului, Congresul nu poate face nimic să protejeze acea persoană. Şi aşa este corect şi este un mesaj pe care îl susţinem. Vedem că se fac progrese şi vrem să sprijinim acest progres, dar această discuţie de a continua să permitem Parlamentului să se protejeze prin vot asupra propriei imunităţi ar fi o dezbatere de tot râsul în SUA

In primul rand, vorbim de doua tari diferite, cu Constitutii diferite, cu economii diferite si productivitati, si performante economice diferite. Eu as considera ca dimensionarea justa a statului este esentiala pentru a neutraliza si combate coruptia in Romania. In general vorbind, libertatea economica e mai mare cu cat statul se retrage din economie. Un stat mare (vorbim de stat, nu de tara!!), desi corupt, nu presupune o mare libertate economica. Pe de alta parte, un stat mare este mult mai vulnerabil la fenomenul coruptiei, de aceea unui astfel de stat i se potriveste o conducere autoritara, dictatoriala, pentru a se putea mentine ordinea. In Romania nu numai ca avem un stat mare si ineficient, dar sa ne gandim ca in perioada 2004-2009 au fost angajati 500.000 de oameni la stat, ca functionari de stat, numarul lor total ajungand in 2009 la 1.400.000 de persoane. Cresterea birocratiei la stat presupune predispunerea statului la fenomenul coruptiei. Mai mult, numarul de functionari publici sustenabili de catre stat ar trebui sa fie intre 800.000 de persoane (cati erau la sfarsitul perioadei comuniste) si 900.000 de persoane (sfarsitul guvernarii Nastase). Cresterea abnorma a functionarimii, la stat, determina o foarte buna predispozitie pentru coruptie!

Mai trebuie sa spunem ca la noi statul este si producator de bunuri si servicii, ceea ce in America nu se intampla. Intr-un astfel de stat, precum la noi, atat de diferit de cel american, sa nu ne mire ca exista o coruptie care este, ca sa zic asa, date fiind aceste conditii ale statului de la noi, in firea lucrurilor. Dar trebuie aratat ca si sectorul privat, in general vorbind, e foarte slab la noi, atat din punctul de vedere al productivitatii, al specializarii pe anumite tipuri de produse, cat si din punctul de vedere al competitivitatii, lucru ce nu se poate spune despre US.

Am facut acest mic expozeu deoarece eu cred ca trebuie sa intelegem bine cum stau lucrurile aici, printr-o comparatie cu America, daca tot facem comparatii!

– Reducerea dependentei energetice fata de Rusia. Da, e adevarat, resurse proprii… Dar cat sunt de mari aceste resurse? Ajung? Ideea proiectului Nabucco era foarte buna! Ar fi, iata, mai multe posibilitati, inclusiv importul de gaz lichefiat din SUA. Eu cred ca e destul de clar ca in aceasta ecuatie „energetica” este prezent interesul unor companii americane. Care vor sa patrunda pe piata europeana. Aici UE are un cuvant de spus. Cum se pozitioneaza Romania? Deocamdata, in Romania, nu prea mi se pare ca exista un mare entuziasm in privinta exploatarii gazelor de sist… Totusi, Romania, din cate inteleg, sta bine la capitolul acesta: reducerea dependentei fata de energia ruseasca. Dar ce sa mai vorbim de Germania, si ma refer, desigur, la Nord Stream!!!! Pentru ca, prin acest proiect, Germania s-a legat practic de Rusia si e greu de tot de dezlegat!! Mai ales daca Rusia va furniza gaze Germaniei la preturi mici, foarte competitive. Bulgaria, o alta tara foarte dependenta de gazul rusesc si cred ca suspendarea proiectului South Stream o afecteaza destul de tare!

Lovitură grea pentru Rusia: Bulgaria suspendă conducta South Stream. Cum arată tabla de şah a dependenţei europene de gazele ruseşti

„În aceeaşi zi în care trei dintre cei mai influenţi senatori americani au ajuns la Sofia, via Bucureşti, premierul Bulgariei a anunţat că ţara sa suspendă construcţia conductei de gaz rusesc South Stream, ca răspuns la solicitările Uniunii Europene şi ale SUA. În contextul unei crize care tinde să se detensioneze, cu Ucraina, Rusia deţine încă un control relativ asupra pieţelor europene de energie, ţinând practic captive câteva ţări şi făcând Europa să depindă de exporturile sale de gaz. Senatorii americani au vorbit la Gândul despre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei. „Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus republicanul John McCain. Reacţia Europei nu este atât de palidă pe cât pare, fiind pierdută în birocraţia de la Bruxelles: UE a accelerat recent cursa pentru scăderea acestei dependenţe, iar gestul Bulgariei, ţară care importă aproape 90% gaz rusesc, dă o gură de aer Europei şi o lovitură dură proiectului-fanion al Gazprom.

Bulgaria a anunţat duminică după-amiază că suspendă pe termen nedefinit lucrările la conducta de gaz South Stream, controlată de Rusia şi care ar urma să aducă gazul rusesc către pieţele europene, ocolind Ucraina. Decizia vecinilor noştri vine ca urmare a cererii Comisiei Europene de a investiga dacă acest contract respectă reglementările privind concurenţa şi monopolul energetic. UE este îngrijorată că acest contract a fost acordat ruşilor fără să existe o licitaţie publică, iar proiectul conductei South Stream pare să contravină directivelor europene, care spun că o conductă trebuie să fie deschisă mai multor furnizori, pentru a exista concurenţă şi diversitate a resurselor.

Totodată, SUA şi-a exprimat nemulţumirile legate de faptul că firma care urmează să construiască tronsonul South Stream în Bulgaria – Stroytransgaz –, este o subsidiară Gazprom, deţinută de oligarhul rus Ghenadi Timcenko, un apropiat al lui Vladimir Putin şi care se află pe lista de sancţiuni a Washingtonului, deschisă ca urmare a anexării Crimeei de către Rusia şi a destabilizării estului Ucrainei.

“Am decis oprirea construcţiei. În funcţie de consultările cu Burxelles-ul, vom decide cum va evolua lucrarea”, a declarat premierul Bulgariei, Plamen Oreşarski.

Declaraţia sa a venit la scurt timp după ce trei dintre cei mai influenţi senatori americani – John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy – au sosit la Sofia, de la Bucureşti, unde au vorbit în exclusivitate la Interviurile gânduldespre necesitatea Europei de a sparge monopolul energetic rusesc asupra unor pieţe de energie şi de a reduce dependenţa de gazul rusesc, pentru a putea astfel să existe o reacţie unitară de securitate la agresiunile Rusiei, similare cu cele din Ucraina.

South Stream este un proiect-fanion al politicii de energie a Rusiei, care are ca scop nedeclarat folosirea resurselor naturale, precum gazul şi petrolul, pentru a exercita influenţa şi controlul Moscovei asupra clienţilor săi. South Stream a apărut ca răspuns la proiectul conductei de gaz Nabucco, susţinută de mai mulţi parteneri europeni, printre care România, dar şi de SUA. Nabucco a fost abandonat în 2013, ca urmare a faptului că finanţatorii săi nu au reuşit să securizeze furnizori de gaz din zona Mării Caspice – Azerbaidjan, Turkmenistan, aceştia orientându-se către alte pieţe sau proiecte (în 2013, Azerbaidjan a ales să livreze gazele de la Şah Deniz către Europa prin conducta trans-adriatică TAP). Proiectul rusesc South Stream a rămas însă în picioare, urmând să demareze în 2018 pe traseul Rusia – Marea Neagră – Bulgaria, de aici urmând să se ramifice către Grecia şi Italia, pe de o parte, iar pe de altă parte spre Serbia, Macedonia, Slovenia, Ungaria şi Austria. România a fost abordată de Rusia pentru a face parte din proiect, în detrimentul Bulgariei, însă Bucureştiul a refuzat oferta.

Americanii la Bucureşti: de la „Rusia este o benzinărie mafiotă”, la „ruperea monopolului rusesc”

Înainte de a ajunge la Sofia, senatorii americani John McCain, Ron Johnson şi Christopher Murphy au trecut prin Bucureşti, unde s-au întâlnit cu preşedintele Traian Băsescu, cu ministrul de Externe Titus Corlăţean, dar şi cu şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. Într-un interviu exclusiv acordat gândul, oficialii americani au vorbit printre altele şi despre necesitatea Europei de a contracara această politică agresivă a gazului, promovată de Rusia, pentru a-şi exercita influenţa în străinătatea apropiată şi în Europa.

„Rusia este o benzinărie mafiotă care se dă drept ţară”, a spus tranşant senatorul republican John McCain, iar reacţia slabă a europenilor în criza din Ucraina a fost pusă exact pe seama clientelismului unor puteri europene faţă de această “benzinărie”.

„Nu am fost surprins, dar am fost dezamăgit de reacţia europenilor faţă de agresiunea clară a lui Vladimir Putin. (…) De ce? Din cauza dependenţei europene de energia rusească. Cheia pentru asta este să facem toate eforturile pentru a câştiga independenţa energetică a acestor ţări şi cred că România este pe primele locuri în atingerea acestor obiective, inclusiv prin proiectul conductei către Moldova. Acesta este singurul mod prin care putem vedea o reacţie mult mai puternică, mai viguroasă la agresiunea lui Vladimir Putin”, a spus McCain.

La rândul său, republicanul Ron Johnson a vorbit despre găsirea unuia dintre punctele sensibile ale lui Putin – rezervele de gaz şi de petrol – şi de spargerea monopolului rusesc pe pieţele europene de energie.

“Dacă vrem să facem Europa sigură, liberă şi prosperă, trebuie să privim la ce îi dă cu adevărat putere lui Vladimir Putin. Sunt rezervele sale de petrol şi gaz şi dependenţa Europei de ele. Ce trebuie făcut în Europa este ruperea acestui monopol, atragerea de investiţii pentru a profita de resursele voastre naturale de energie”, a spus Ron Johnson.

Printre soluţiile propuse de senatorii americani în acest sens s-au numărat exploatarea gazelor de şist, cu asigurarea protecţiei mediului şi a impunerii unor restricţii exploatărilor de acest fel (distanţa faţă de sursele de apă sau de aglomerările de populaţie), precum şi achiziţia de gaz natural lichefiat, pe care SUA se pregăteşte să îl exporte, având surplus de pe urma revoluţiei energetice declanşate de exploatarea gazelor de şist.

„Ar fi util dacă SUA ar anunţa că aprobă legislaţia pentru a permite exportul de gaz natural lichefiat, noi irosim o mare parte din gaz în America, pentru că nu avem pieţe de vânzare. Cred că un semnal pe termen scurt, care să arate că vom sparge acest monopol energetic al lui Vladimir Putin ar fi important”, a spus Ron Johnson.

Dependenţa Europei de gazul rusesc: media importurilor de 25%, ţări dependente 100%

Procentul importurilor de gaz rusesc, pe ţări. Sursa: The Economist.

Mult temuta dependenţă a Europei de gazul rusesc nu este atât de covârşitoare pe cât sună, însă reprezintă o ameninţare reală, pentru că unele ţări depind 100% sau în proporţii mari de importurile de gaz din Rusia. Media importurilor ruseşti în UE era însă de doar 24% în 2012, conform The Economist. În 2013, acestea au crescut la 39%, conform Comisiei Europene.

Ţările absolut captive în monopolul energetic al Moscovei sunt Lituania, Estonia, Letonia şi Finlanda, care importau 100% din necesarul de gaz din Rusia, în 2012. Le urmează îndeaproape Bulgaria (89%), Slovacia (83%) şi Ungaria (80%). Slovenia, Austria, Polonia, Cehia sau Grecia importă şi ele mai mult de jumătate din necesarul intern de gaz din Rusia.

România stă bine din acest punct de vedere, nebazându-se pe importurile de gaz din Rusia decât în proporţie de 24% în 2012, în ultimii ani această cifră nedepăşind 30%, în funcţie de duritatea iernilor.

Principala problemă este însă că aproximativ jumătate din exporturile de gaz ale Rusiei către Europa trec prin Ucraina, iar dată fiind criza dintre cele două ţări, există riscul să asistăm din nou la o „închidere a robinetului”, similară cu crizele din 2009 sau din 2006, când Europa a rămas fără gaze în plină iarnă, din cauza disputelor Kiev-Moscova. Deja Gazprom a anunţat că tarifele la gaz pentru Ucraina vor creşte cu 44%, la 385 de dolari pe mia de metri cubi, ca urmare a răsturnării regimului Ianukovici şi a orientării Ucrainei către asocierea cu UE.

O criză a gazelor provocată pe relaţia Ucraina-Rusia nu ar mai fi însă atât de serioasă ca în trecut, pentru că Europa a început să lucreze deja la diversificarea resurselor de gaz şi la interconectarea reţelelor interne de furnizori.

Totuşi, influenţa politică pe care Rusia o exercită prin intermediul exporturilor sale de gaze nu trebuie văzută ca o stradă cu sens unic. Politica de închidere a robinetului nu funcţionează aşa de uşor pe cât este percepută de public, pentru că, în primul rând, Rusia este interesată să îşi valorifice financiar resursele. Exporturile de gaz şi de petrol ale Rusiei constituie aproximativ 70% din exporturile anuale ale Rusiei, aducând venituri de peste 500 de miliarde de dolari, adică mai mult de jumătate din bugetul Federaţiei Ruse. Piaţa europeană joacă un rol important în această schemă de business, pe care Rusia nu îl poate sacrifica prea uşor.

Reţelele de gaz ale Rusiei în Europa

Conductele de gaz ale Rusiei şi ieşirile spre Europa.

În ultimii ani, chiar Rusia a lucrat la o diversificare a căilor de transport al gazului către Europa, pentru a nu mai depinde de ţări de tranzit ca Ucraina sau Belarus, principalele căi de acces ale gazului rusesc către Europa. Astfel, o criză ruso-ucraineană cu efecte de tip „închiderea robinetului” nu este de dorit nici de către ruşi, care pun mai presus interesul de business, decât cel politic, în zona occidentală, pe scurt vor să-şi vândă gazele la un preţ cât mai bun.

Gazul rusesc intră în Europa prin conducta Yamal, care trece prin Belarus către Polonia şi Germania, prin conducta Blue Stream, care duce gazul rusesc către Turcia, prin conducta Nord Stream, care duce gazul rusesc direct în Germania, prin Marea Baltică, evitând ruta Belarus-Polonia. Principalul proiect la care visează Rusia pentru a-şi acoperi reţeaua de distribuţie a gazului în Europa este South Stream, care ar urma să treacă prin Marea Neagră şi Bulgaria, către sudul şi centrul Europei. Proiectul evită Ucraina, scăpând astfel de efectele unei crize politice cum este cea actuală.

Gazul rusesc, o armă cu două tăişuri, care a ajuns să rănească Moscova. Reacţia UE, după criza ucraineană

Politica Rusiei de a folosi petrolul şi gazele drept arme de exercitare a influenţei şi controlului asupra clienţilor ţinuţi captivi energetic s-a întors în ultimii ani împotriva Rusiei. În 2009, analistul rus Dmitri Trenin, directorul Centrului Carnegie Moscova, arăta că Rusia şi-a comparat resursele de gaz şi petrol cu arsenalul nuclear din timpul Războiului Rece, însă folosirea acestei arme s-a dovedit un dezastru. Rusia a pierdut încrederea clienţilor săi europeni, după crizele gazului cu Ucraina din 2006 şi 2009, şi a pierdut alianţe energetice cruciale în Asia Centrală, în Azerbaidjan şi Turkmenistan, care s-au orientat către China sau către Occident cu exportul de gaze.

„Spaima că Rusia va crea un califat al gazelor în Asia Centrală s-a dovedit a fi nefondată”, spunea Trenin.

Acum, după criza cu Ucraina din 2014, Rusia se află în faţa unui nou moment de răscruce în ce priveşte exporturile de energie către Europa. „Ucraina ar putea fi paiul care a rupt spinarea cămilei”, spune profesorul Ariel Cohen, de la The Heritage Foundation. Şi asta pentru că Europa nu mai este dispusă, ca în 2009, să stea cu mâinile în sân privind cum Rusia se joacă cu robinetul de gaz după bunul plac.
Europa a început să lucreze activ la căutarea de metode de a contracara această dependenţă de gazul rusesc.

Mai mult, ca urmare a crizei din Ucraina, Comisia Europeană a anunţat la sfârşitul lunii mai că accelerează politica de reducere a dependenţei energetice a UE, printr-o nouă strategie europeană de securitate energetică. La sfârşitul lunii iunie, Comisia urmează să prezinte primele măsuri concrete în acest sens şi să anunţe care sunt cele 33 de proiecte considerate esenţiale pentru securitatea energetică a UE.

„Ca răspuns la situaţia geopolitică actuală şi la dependenţa UE în materie de importuri, Comisia pledează pentru o nouă strategie europeană de securitate energetică. Diversificarea surselor de aprovizionare externe, modernizarea infrastructurii energetice, finalizarea pieţei interne de energie a UE şi realizarea de economii de energie sunt printre principalele sale puncte”, arăta Comisia Europeană în luna mai.

Pe termen scurt, UE vrea să efectueze teste de stres care să simuleze o tăiere a gazelor ruseşti pe timpul iernii, via Ucraina, precum şi să crească stocurile de gaze, să dezvolte infrastructura care să permită fluxurile inverse de gaz, să reducă nevoia europeană de gaz pe termen scurt şi să folosească mai mulţi combustibili alternativi.

De altfel, Comisia Europeană lucrează mai demult la această strategie. În octombrie 2013, Comisia a anunţat că a adoptat o listă cu 248 de proiecte de infrastructură energetică, în cadrul programului TEN-E (Trans European Network – Energy), numite “proiecte de interes comun” (PCI). Banii puşi la bătaie pentru aceste proiecte se ridică la 5,85 miliarde de euro, pentru perioada 2014-2020.

Câteva dintre cele mai importante proiecte de conducte de gaz alternative la cele ale Rusiei, sprijinite de UE, sunt TAP (Trans Adriatic Pipeline, care aduce gazul din Azerbaidjan prin Turcia, către Grecia, Albania, Marea Adriatică şi Italia) şi interconectarea mai multor conducte care să aducă gazul din Turkmenistan şi Azerbaidjan, prin Turcia şi Georgia, către Europa –  TCP (Trans Caspian Pipeline), TANAP (Trans Anatolia Pipeline) şi extinderea Conductei sud-caucaziene Baku-Tbilisi-Erzurum (Azerbaidjan-Georgia-Turcia).

Alternativele Europei la gazul rusesc: GNL, gazele de şist şi interconectorii

Europa foloseşte deja alternative la gazul natural clasic, unde Rusia deţine un control semnificativ asupra exporturilor.

În contextul în care SUA a atins surplusul de gaze, din cauza revoluţiei gazelor de şist, şi caută să adopte legislaţia care să-i permită să exporte gazul sub formă lichefiată către Europa şi alte pieţe de desfacere, bătrânul continent foloseşte deja într-o măsură considerabilă această formă de energie importată. Europa importa în 2012 gaz natural lichefiat (GNL) din Qatar (31%), Nigeria (14%) şi Algeria (11%), conform The Economist. Totuşi, importurile de GNL au variat mult – dacă în 2011 se ridicau la 86,5 miliarde de metri cubi, în 2013 au fost doar de 45,7 miliarde.

Există însă deja proiecte care să aducă GNL în Europa, prin crearea de terminale pe coastele maritime, care să convertească gazul lichid transportat pe mări în forma sa naturală: România dezvoltă un terminal de GNL la Constanţa, Polonia şi Lituania construiesc terminale la Marea Baltică, iar Croaţia vrea şi ea unul la Adriatică.

Un impediment în calea acestei alternative este că ţările exportatoare investesc enorm în tehnologia de lichefiere a gazului şi caută clienţi stabili, bogaţi şi de volum – China, Japonia, astfel că preţurile pentru GNL nu concurează cu cele la gazul clasic. Dacă SUA ar începe să exporte GNL către Europa, preţurile ar scădea şi această alternativă ar deveni viabilă.

Interconectorii sunt mici conducte de legătură între cele deja existente, care permit accesul la mai multe reţele de transport de gaz, ceea ce permite concurenţa la preţ şi scăderea dependenţei de un singur furnizor – recte Rusia. UE lucrează deja din greu la această strategie de contracarare a influenţei ruseşti, pe reţeaua de conducte Nord-Sud, în special în Ungaria, Slovacia şi Cehia, care îşi pot astfel lua astfel gazul din reţeaua baltică şi de la Marea Nordului.

Sursa: Comisia Europeană.

Nu în ultimul rând, gazele de şist sunt luate în calcul, în ciuda suspiciunilor privind problemele de mediu pe care le creează exploatarea lor prin tehnologia fracturării hidraulice. Polonia este singurul stat european care a început exploatarea gazelor de şist, însă europenii nu sunt unitari în politica faţă de această formă de energie alternativă, pe care SUA o promovează puternic în Europa, dat fiind succesul enorm de care s-a bucurat acasă la americani.

Stadiul exploatării gazelor de şist în Europa. Sursa: The Economist.

Deocamdată, conform estimărilor europene, rezervele de gaze de şist se ridică la aproximativ un sfert din cele ale SUA, adică în jur de 11.700 de miliarde de metri cubi. Exploatarea lor este însă problematică, pentru că legile, lipsa tehnologiei şi provocările de mediu sunt abordate diferit în fiecare stat european. Dacă România a permis explorarea pentru a permite companiilor să verifice dacă aceste resurse merită exploatate, Franţa, Cehia, Olanda sau Bulgaria au interzis orice activitate în domeniu. Exploatarea gazelor de şist se va ridica la doar 4 miliarde de metri cubi pe an în Europa, în 2020, conform The Economist, o proporţie infimă din necesarul de consum european.

Ce face România, în cadrul securităţii energetice UE, pentru contracararea Rusiei

România dezvoltă mai multe proiecte care întăresc securitatea energetică a UE şi sunt menite să îi reducă dependenţa de importuri. Acestea sunt incluse în lista proiectelor de interes comun, adoptată de Comisia Europeană.

Printre proiecte se numără integrarea sistemului de tranzit şi de flux invers al gazului, la Isaccea şi Siliştea, către Bulgaria; creşterea capacităţii de stocare de gaz la Depomureş; integrarea în conducta AGRI (Azerbaidjan-Georgia-România), care să ducă gazul mai departe în Ungaria, pe la Arad, dar şi extinderea către Constanţa, la terminalul de GNL; interconectarea pe ruta Bulgaria-România-Ungaria-Austria, a unei conducte care să fie legată la TANAP, TCP şi TAP; conducta submarină White Stream, care să lege Georgia de România, prin Marea Neagră, fiind conectată la TCP – TransCaspian Pipeline, proiect care să aducă gaz din Azerbaidjan şi Turkmenistan.”

De aceea era bun gazoductul Nabucco, pentru ca era asiguratoriu iar securitatea sa ar fi trebuit sa fie aparata cu ajutorul fortelor armate, cu ajutorul NATO! Bineinteles, daca ideea este ca sa se importe gaz lichefiat din America, putem lucra impreuna la un astfel de proiect. Ar fi o chestie foarte interesanta: preturile ar scadea! 🙂 In orice caz, ce e important de retinut este ca exista solutii pentru reducerea dependentei si chiar castigarea independentei fata de gazul rusesc!! Un lucru deosebit de important, cu consecinte geopolitice majore!

McCain despre Rusia: „Benzinaria mafiota care se da drept tara”

Ca aceasta caracterizare facuta Rusiei va ramane celebra, nu ma indoiesc. Insa e ceva care nu-mi place in aceasta caracterizare, si o spun cu tot respectul fata de Dl. McCain! Daca e asa cum spune, atunci americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei… Lucrul asta m-a speriat cel mai tare, pentru ca daca zisa benzinarie, fie ea si mafiota, va face explozie, va dati seama ce ar insemna asta? Si gandul te duce la scutul antiracheta, insa iata ce afirma fondatorul Stratfor, Dl. George Friedman:

HotNews

George Friedman/Stratfor, dupa vizita la Bucuresti: Daca scutul antiracheta inlocuieste, in loc sa completeze alte chestiuni de baza pentru interesul national, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot

Se arata, printre altele, ca:

Relatiile economice cu SUA si rezolvarea spectrului larg de probleme de securitate nationala sunt mult mai importante pentru Romania decat scutul antiracheta, apreciaza George Friedman, fondatorul si presedintele grupului de consultanta strategica Stratfor, intr-o ampla analiza realizata dupa recenta sa vizita la Bucuresti. El scrie ca pentru a intari o relatie multidimensionala necesara cu SUA, Romania trebuie sa-si rezolve problema „paralizanta” a birocratiei. Daca un sistem antiracheta e dezvoltat in paralel cu solutii de baza pentru interesele nationale, „nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot”, scrie Friedman.

[…]

Perceptii diferite

Perspectiva mea asupra locului Romaniei in lume nu pare pe gustul Secretarului General al NATO, Anders Fogh Rasmussen, sau al Presedintelui Romaniei Traian Basescu. Discutiile mele cu acesti lideri sunt o poveste ce merita istorisita, deoarece m-au purtat intr-o veritabila calatorie geopolitica.

In timpul vizitei mele in Romania, m-am intalnit cu Basescu, cu Premierul Victor Ponta si cu alte autoritati. Am purtat si o discutie la Banca Nationala a Romaniei. In timpul acestor intalniri, am folosit argumente pe care cititorii mei le stiu. Am argumentat ca epoca de dupa sfarsitul razboiului rece s-a incheiat si ca Romania are nevoie sa-si domoleasca substantial asteptarile in privinta insemnatatii statutului de membru UE. Le-am spus liderilor romani ca ar trebuie sa respire usurati ca Romania are propria moneda. Am mai argumentat ca NATO nu are nici intentia comuna, nici capacitatea militara de a actiona in comun, deoarece majoritatii armatelor Europei le lipseste capacitatea de a desfasura operatiuni militare sustinute. NATO nu este o alianta, ci doar o grupare de tari – o coalitie a vointei care de cele mai multe ori, asa cum s-a vazut in Libia sau Mali, nu are prea mare vointa.

Am mai argumentat ca rusii nu-si urmarest interesele nationale prin forta militara. Mai degraba, Moscova profita de pe urma slabiciunii Uniunii Europene pentru a tese o panza de relatii comerciale in tarile din vechea Europa de Est, realizand un fait accompli economic. Drept urmare, interesele de securitate nationala ale Romaniei ar avea mai mult de castigat de pe urma investitiilor SUA – in special in sectorul strategic al energiei si resurselor minerale – decat daca se bazeaza pe Uniunea Europeana sau NATO.

Romanii inteleg slabiciunile acestor aliante. Totusi, cu toata dezordinea Europei, increderea Romaniei in Europa este puternica. Increderea intr-un bloc economic european si intr-o alianta nord-atlantica ce include SUA este un canon al culturii politice romanesti. Probabil cea mai mare preocupare actuala a liderilor romani, una ce a dominat multe dintre discutiile mele, este dezvoltarea unui sistem de aparare antiracheta in Europa.

Intregul spectru al sprijinului militar

SUA au permis ca un program de aparare antiracheta in Europa sa devina principalul simbol al angajamentului de sprijin american pentru aceasta regiune. Est-europenii, mai ales, vad in desfasurarea acestui sistem un semn al angajamentului american, chit ca el nu are drept scop anume sa protejeze tara unde este desfasurat. Lucrurile se petrec potrivit teoriei ca oriunde isi instaleaza SUA o baza, trupele americane vor fi acolo sa protejeze locurile. Gandurile Washingtonului referitoare la scutul de aparare s-au tot schimbat dupa administratia Bush. Avansul tehnologic a deschis usa pentru baze alternative, dar romanii percep un alt motiv pentru aceste schimbari: rusii au obiectii majore fata de acest program. Desi rachetele lor ar putea sa copleseasca usor sistemul, rusii cred, asemenea est-europenilor, ca programul este pur si simplu prima faza a unei desfasurari americane de-a lungul frontierelor sferei de influenta a Rusiei. Americanii nu au de gand sa se confrunte cu rusii pentru ceva ce reprezinta o chestiune marginala la Washington, iar ei cauta in mod constant cai sa se retraga din acest angajament.

Acest lucru produce nervozitate in regiune, mai ales pe masura ce Uniunea Europeana se dezintegreaza. Am argumentat ca scutul antiracheta nu ar trebui sa fie vazut drept singura masura a angajamentului american. Romania si alte tari est-europene au, fara indoiala, nevoie de asistenta si sprijin militar substantial. Dar ce le trebuie lor tine de sisteme antiaeriene si antitanc, avioane de lupta pentru superioritate aeriana si sprijin logistic – si au nevoie de suficiente astfel de lucruri pentru a face fata unor amenintari mai simple, dar imediate la adresa securitatii nationale. Sistemul antiracheta vizeaza o dimensiune a securitatii Romaniei, dar nu face nimic la adresa altor dimensiuni mai evidente.

Am argumentat ca atentia strategica a Romaniei ar trebuie sa se concentreze asupra achizitionarii unor sisteme conventionale practice, in masura sa faca fata amenintarilor care evolueaza. SUA ar trebui judecate, drept urmare, nu prin prisma angajamentului lor pentru scutul antiracheta, ci prin cea a dorintei de a contribui la intregul spectru de nevoie de securitate ale Romaniei. Asemenea, NATO nu ar trebui sa fie judecata prin prin prisma  angajamentului pentru scutul antiracheta, ci prin dorinta membrilor sai de a colabora si prin capacitatea reala a fortelor lor armate de a face acest lucru.

Amenintari reale si amenintari perceptute

Rasmussen s-a intalnit cu presedintele roman la cateva zile dupa vizita mea acolo si, se pare, punctele mele de vedere au aparut in discutie. Intr-o declaratie publica, Rasmussen a spus ca nu este de acord cu evaluarea mea. El a insistat ca Romania va fi protejata in fata unei eventuale amenintari balistice si a spus ca NATO a adoptat o abordare adaptiva in etape a instalarii unui sistem de aparare antiracheta, obiectivul fiind acela de a acoperi toata populatia Europei si toate natiunile NATO, inclusiv Romania. Rasmussen a spus ca se asteapta ca a treia si cea din urma faza sa fie finalizata pana in 2018.

Problema, in cazul declaratiei lui Rasmussen, este ca el considera ca Romania se confrunta cu o amenintare balistica. Altfel spus, daca eu iau in considerare toate amenintarile cu care se confrunta Romania, atacurile cu racheta nu sunt sus pe aceasta lista. Rusia nu le va folosi, iar acest sistem nu ar putea sa le blocheze. Iranianii nu au inca un sistem de rachete balistice, iar o optiune ofensiva ar fi mult mai eficienta in abordarea unei amenintari iraniene. In esenta, proiectele de aparare antiracheta presupun cheltuirea unui volum imens de bani fara sa raspunda intereselor nationale reale ale Romaniei. Acestea includ securitatea interna in fata unor actori non-statali, securitatea frontierelor si administrarea viitorului Moldovei in cazul unei destabilizari in acea tara.

Ceea ce ma intereseaza cel mai mult in legatura cu aceste schimburi de opinii este ca, atunci cand am fost intrebat in legatura cu apararea antiracheta, intrebarea nu era legata de NATO, ci de SUA. Nu am fost intrebat nici in legatura cu un scut antiracheta european, ci cu instalarea unei componente in Romania. Ceea ce-si doreau romanii era o unitate militara americana in Romania, iar ei au interpretat schimbarile de design americane, ce ar putea elimina o astfel de unitate, drept o abandonare a angajamentului SUA fata de Romania. Cu toate acestea, presedintele roman a sustinut pozitia lui Rasmussen si a respins-o explicit pe a mea.

Rasmussen conduce NATO, o organizatie care are cateva proiecte semnificative in derulare – iar acesta este unul major. Ca cineva sa afirme ca proiectul principal al NATO ignora necesitatile extinse ale securitatii nationale romanesti il va irita fara indoiala, mai ales ca el stie ca scutul antiracheta, in loc sa fie parte a unei strategii NATO, este un substitut pentru o strategie NATO. NATO nu are o strategie reala in acest moment, deoarece nu exista un acord politic legat de ceea ce ar trebui sa insemne acea strategie.

Ultimul meu argument in discutiile cu romanii a fost ca, in cele din urma, numai ei isi pot garanta propria securitate nationala. SUA pot fi presate sa participe in conformitate cu interesele lor strategice si economice, dar nu poate inlocui fortele romanesti in protejarea intereselor nationale ale Romaniei. Asa a functionat NATO in timpul razboiului rece si asa trebuie sa functioneze organizatia acum. Numai puterea romaneasca poate sa asigure dimensiunile multiple ale securitatii nationale romanesti. NATO si SUA pot reprezenta ultima cale de scapare, dar nu pot fi prima optiune. Drept urmare, Romania ar trebui sa caute sprijin pentru a-si raspunde nevoilor esentiale, lipsite de luciu pentru o capacitate adecvata de autoaparare. Bucurestiul ar trebui sa nu se preocupe cu desfasurarea unei parti dintr-o instalatie avansata, conceputa pentru un singur scenariu, daca aceasta afecteaza capacitatea de raspuns in cazul mai multor scenarii. Europa in intregul ei ar putea avea nevoie de aparare antiracheta, dar Romania si tarile-surori care au trecut prin experienta ocupatiei sovietice au nevoie mult mai mare de alte lucruri.

Am mai discutat despre interesul Romaniei de a se alinia cu Polonia si Turcia. Aceste trei tari impartasesc trecutul confruntarii cu puterea rusa. Toate trei au nevoie si doresc sa cladeasca relatii comerciale puternice cu rusii, dar au nevoie sa se asigure ca acele interese comerciale nu le reduc autonomia nationala si nu le submineaza interesele nationale. Am scris, in trecut, despre Intermarium – alianta de natiuni de la Baltica la Marea Neagraa – iar pentru romani Polonia si Turcia sunt parteneri potential importanti.

Argumentul meu impotriva scutului antiracheta nu este ca acesta ar fi o idee inerent proasta sau ca participarea la cel mai inalt nivel nu ar fi in interesul Romaniei, ci ca NATO este, in prezent, incapabila sa raspunda unor necesitati de securitate mai presante din regiune, indeosebi securitatea pentru linia ce trece prin Polonia, Slovacia, Romania, Bulgaria si Turcia. Aceasta linie reprezinta in prezent frontiera estica a peninsulei europene si, in timp ce fiecare tara trebuie sa aiba schimburi comerciale extinse cu Rusia, ele trebuie sa fie capabile si sa se protejeze. Dolarii americani cheltuiti pentru limitarea puterii dure a Rusiei in regiune ar face mai mult pentru a sprijini interesele Romaniei decat ar face-o apararea antiracheta, iar acest lucru ar fi mai potrivit si intereselor SUA. In aceasta discutie, NATO nu joaca, din nefericire, un rol semnificativ. In timp ce un angajament substantial de aparare a Romaniei ar putea veni din partea SUA, o grupare regionala, in interiorul sau in afara NATO, este necesara inainte de toate pentru a putea realiza cadrul unei colaborari relevante.

Dezvoltarea unei relatii cruciale

Provocarea cu care se confrunta Romania este sa dea o dimensiune economica relatiei sale politice si militare cu SUA. In mod inerent, o relatie multidimensionala se poate autosustine mult mai usor decat o relatie exclusiv politico-militara. Problema nu tine de lipsa proiectelor, care ar putea fi numeroase. Problema tine de birocratia romaneasca, ce poate fi paralizanta. In relatiile economice, predictibilitatea, transparenta si eficienta sunt esentiale. Niciuna dintre acestea nu exista in Romania. Una dintre ideile pe care le-am exprimat in timpul vizitei a fost ca, pentru Romania, reducerea birocratiei si cresterea vitezei birocratice si a predictibilitatii sunt chestiuni ce tin de securitatea nationala. Pentru SUA, ca pentru majoritatea tarilor, este mai usor sa sprijine state unde au un interes economic.

Avand in vedere slabiciunea Uniunii Europene si dezordinea din NATO, Romania trebuie sa alimenteze relatiile sale bilaterale cu SUA, iar aceasta presupune sa se miste dincolo de relatiile sale cu Washington-ul. Relatiile militare sunt discutate la Washington D.C.; afacerile se poarta la Seattle, Houston sau Chicago. O calatorie geopolitica prin SUA ar incepe prin a explica limitele Washington-ului si si puterea prezenta in alte orase americane. Romanii trebuie sa inteleaga SUA asa cum sunt si ca angajamentul Washington-ului fata de o tara creste odata cu interesele de afaceri. Daca Romania doreste relatii militare mai stranse in SUA, rationalizarea regulilor privind investitiile este mult mai importanta decat scutul antiracheta.

Nu este limpede daca SUA inteleg semnificatia strategica a Romaniei sau a altor tari est-europene. Nu este clar daca Romania intelege cum functioneaza SUA sau cum sa atraga SUA intr-un angajament strategic. Pe parcursul celei de-a doua jumatati a razboiului rece, Romania a nedumerit SUA, iar SUA au nedumerit Romania in timpul scurs de a caderea comunismului. Din punctul meu de vedere, conversatia trebuie sa se distanteze de obsesia americana fata de tehnologia complexa sau de nevoia NATO de a avea un proiect ce pare semnificativ, dar care nu raspunde riscurilor serioase si temerilor Romaniei privind o excludere din Europa. SUA si Romania trebuie sa se concentreze pe un calcul rece al interesului national, inclusiv chestiuni de baza precum vanzarea unor elicoptere de transport si procesarea rapida a proiectelor de catre ministere. Daca un sistem de aparare antiracheta este dezvoltat in paralel cu astfel de lucruri, nu am nicio obiectie. Daca, in schimb, este cladit in locul acestor lucruri, atunci trebuie cu totii sa citim povestea Liniei Maginot.”

Iar Rasmussen declara:

Agerpres

EXCLUSIV Anders Fogh Rasmussen: România are o poziție puternică în cadrul NATO (interviu)

Se arata, printre altele, ca:

România are o poziție puternică în cadrul NATO, iar faptul că ambasadorul României la NATO, Sorin Ducaru, a fost numit miercuri asistent al secretarului general pentru riscuri de securitate emergente este o expresie a acestui lucru, a declarat joi, în exclusivitate pentru AGERPRES, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.

[…]

AGERPRES: George Friedman, fondatorul Stratfor, a declarat recent, într-un interviu acordat în România, că scutul antirachetă nu protejează România de nicio amenințare anume. Scutul ar fi mai degrabă un simbol, iar cu simboluri nu câștigi războaie, a adăugat el. De ce are nevoie România de acest scut antirachetă? Este viabilă o asemenea capacitate de apărare, care va deveni operațională peste mai mulți ani, timp în care amenințările la adresa securității pot evolua?
Anders Fogh Rasmussen: Nu sunt de acord cu evaluarea sa. Din contră, aș vrea să subliniez că România va fi protejată împotriva unei amenințări potențiale cu rachetă. Am adoptat ceea ce numim o Abordare Adaptativă în Etape pentru a construi un sistem de apărare antirachetă al NATO cu scopul de acoperi toate populațiile din națiunile membre NATO. Și asta include, bineînțeles, și România. Vom dezvolta sistemul de apărare antirachetă al NATO în trei faze și ne așteptăm ca a treia, și ultima, fază să fie încheiată până în 2018. De atunci, toți cetățenii din statele europene aliate în cadrul NATO vor fi acoperiți, inclusiv cei din România.
Am început deja construirea sistemului, tehnic funcționează și va funcționa eficient. Scopul sistemului de apărare antirachetă este de a ne proteja populația de amenințarea crescândă a unei lovituri cu rachetă. Știm că în jur de 30 de țări din lume dețin tehnologia rachetelor sau sunt în curs să o dobândească. În unele dintre aceste cazuri este vorba despre rachete cu raze de acțiune suficient de mari pentru a lovi ținte în Europa. Iar aceasta este o amenințare în creștere, este o amenințare reală și împotriva acestei amenințări avem nevoie de o protecție eficientă. Și sistemul NATO de apărare antirachetă va asigura această protecție eficientă.”

Dar pe de alta parte, retinem slaba reactie a unor state, inclusiv Franta si Germania, dar si a regimului Obama, fata de agresiunea Rusiei la adresa Ucrainei!! Rusia trebuie combatuta inteligent… Asta inseamna inainte de toate ca nu trebuie subapreciata. Declaratia D-lui. McCain mi se pare ca subapreciaza Rusia, nu cred ca este bine… Trebuie gasite caile cele mai eficiente de combatere a Rusiei, fara ca acest lucru sa ne afecteze pe noi. Pana acum Rusia a castigat. Chiar si in chestiunea legata de Ucraina, a castigat Crimeea. Are un contract cu China pentru livrari de gaze, destul de consistent, pentru a contrabalansa eventuale pierderi venite dinspre Europa. Cand am spus ca „americanii par niste copii care se joaca cu focul in jurul benzinariei” am dorit sa atrag atentia ca daca hotaram sa punem foc „benzinariei” ar trebui, intai, s-o facem constient (nu precum copiii, inconstient) si trebuie sa evaluam bine riscurile, deoarece cunoscandu-le sa le putem contracara in mod eficace. Rusia nu se va lasa usor. Pe de alta parte, ar trebui sa avem o viziune asupra Rusiei: ce facem cu ea? Pe noi ce ne intereseaza? Ne intereseaza ca aceasta „benzinarie” sa fie corecta in ceea ce ne priveste si sa respecte niste reguli, in special cele de drept international, eu asa inteleg. In legatura cu termenul de „benzinarie mafiota”, cred ca trebuie spus ca Rusia nu e membra nici a UE si nici a NATO, deci nu este obligata in vreun fel sa respecte regulile UE sau ale NATO si sa adere la setul nostru de valori. Cat de mafiota e benzinaria, e o problema interna a Rusiei. Dar pe plan extern Rusia trebuie sa respecte acordurile si tratatele internationale la care este parte, ceea ce nu face. Cand nu-i convine, compenseaza folosind forta, calcand in picioare orice regula cu care declarase ca e de acord. Noi suntem interesati intr-un regim, in Rusia, care sa respecte aceste reguli, minimale, ca sa le zic asa… Insa, pe de alta parte, Rusia are nevoie de o conceptie noua, de schimbare, de modernizare. Termenul „benzinarie” desemneaza si faptul ca Rusia se bazeaza, in principal, pe exportul unei singure resurse. Lucrul asta poate explica sistemul mafiot din Rusia, dar nu intr-un mod exhaustiv. Sistemul acesta mafiot trebuie studiat si nu prea vad pe cineva doritor sa faca acest lucru. Pentru ca numai atunci cand stii poti sa stabilesti caile juste de actiune.

Pe de alta parte, nu mi-a placut la Dl. McCain ca domnia sa critica Rusia, referindu-se la o chestiune interna –  „benzinarie”, dar nu oricum, Dl. McCain chiar a tinut sa precizeze, ci una „mafiota” – , in conditiile in care America insasi are o multime de probleme interne nerezolvate… Sa nu uitam ce s-a intamplat pe 11 septembrie 2001… Apoi atentatul recent de la Maratonul de la Boston, calificat drept terorist, unde autoritatile americane au moblizat o armata intreaga pentru ca sa prinda o persoana, identificata cu ajutorul rusilor, daca nu ma insel… Or, America are o atitudine care pe mine nu ma convinge: tu critici problemele de securitate ale altora, fara sa-ti remediezi propriile tale probleme? Eu cred ca Romania, in mod paradoxal poate, este mai bine protejata, din punctul de vedere al securitatii sale, decat SUA… Este adevarat, nu avem forta militara a SUA, dar, cel putin aici, nu prea avem atentate, atacuri armate iscate din senin in locuri publice, soldate cu morti! Iar Mafia si traficul de droguri (nu cel de gaze!) ramane inca o problema nerezolvata in SUA si nu numai!

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

iunie 10, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 13 comentarii

De ce s-a rupt USL? Pozitia lui Crin Antonescu

Agerpres

Antonescu: USL nu s-a rupt pentru un om, fie el şi de valoare

Se arata ca:

„Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, luni seară, că USL nu s-a rupt din cauza unui om, ‘fie el şi de valoare’, referindu-se la prim-vicepreşedintele PNL, Klaus Iohannis.

‘USL nu s-a rupt pentru un om, fie el şi un om de valoare. (…) Când spun, însă, că nu s-a rupt această construcţie (…) din cauza unui om, ştiu ce spun. Sunt mult mai multe lucruri care întotdeauna se adună, se acumulează şi există un capăt. Că pretextul, că momentul, că ilustrarea acestei situaţii poate să însemne cazul Iohannis sau altceva, e altceva. (…) Din punctul nostru de vedere, Klaus Iohannis nu a fost un pretext. Noi eram în dreptul nostru să propunem orice membru al partidului. Vă reamintesc că domnul Ponta a declarat că este o propunere foarte bună. Pretextul a fost din partea cealaltă’, a declarat Antonescu la Antena 3.
Liderul liberal a explicat că PNL nu a luat decizia ruperii USL, ci a ‘constatat-o’. ‘Dar în momentul în care am văzut limpede că nişte oameni doresc să transforme USL în PSD, că doresc să transforme un program, pe care noi l-am angajat în faţa oamenilor, în opusul lui (…), în momentul în care nici măcar nu ne-am mai putut propune nişte membri în guvern, atunci am spus că e mai corect şi mai cinstit să constatăm că partenerii noştri au luat-o într-o altă direcţie, că nu are rost să păcălim lumea în continuare cu o iluzie, să constatăm ceea ce s-a întâmplat şi să ne vedem de treabă. (…) Nu am luat noi decizia rupturii. Noi am constatat-o corect şi onest’, a spus Antonescu. AGERPRES/(A- autor: Anamaria Toma, editor: Karina Olteanu)” (subl. mea)

” […] nişte oameni doresc să transforme USL în PSD, că doresc să transforme un program, pe care noi l-am angajat în faţa oamenilor, în opusul lui […]

Stai putin sa inteleg si eu… Deci era vorba doar de „niste oameni” si de un wishful thinking al acestora, nicidecum faptul ca s-ar fi transformat USL in PSD sau ca programul „pe care noi l-am angajat in fata oamenilor” s-a transformat efectiv in opusul lui. Pentru ca una e sa-si doreasca cineva ceva si alta e sa se si implineasca ceea ce isi doreste. Si inca ceva: „niste oameni” – cine sunt aceia? Cine sunt acesti „niste oameni”? Asta e una, si a doua: „niste oameni” nu inseamna neaparat USL sau PSD, sau un partid, ci „niste oameni”, despre care nu stim ce hram poarta. Cartite basiste? Cine sunt acesti „niste oameni” care l-au facut pe Dl. Antonescu sa dea bir cu fugitii?

Deci in viziunea D-lui. Antonescu, PNL a iesit din USL, pardon, „a constat ca USL nu mai exista”, pentru ca „niste oameni” aveau ei asa un wishful thinking, dar nu ca s-ar fi si indeplinit dorintele acestora.

Pe de alta parte e greu, cel putin asa zic eu, de inteles cum „niste oameni” ar fi putut transforma USL in PSD cand PNL era acolo, in USL. Daca „niste oameni” ar fi dorit ceea ce spune Dl. Antonescu, atunci PNL ar fi putut porni o dezbatere publica pe astfel de teme, cu programul de guvernare in fata ca sa vedem cu totii ce se respecta si ce nu se respecta, mai ales in cazul in care acei oameni ar fi dorit sa-si puna in practica dorintele. Observati ca incerc sa analizez facand abstractie de Iohannis intrucat Dl. Antonescu a spus ca USL nu s-a rupt „din cauza unui om, ‘fie el şi de valoare’”. Daca intr-adevar ar fi existat contradictii grave intre „programul pe care noi l-am angajat in fata oamenilor” si ceea ce e de facto atunci, sigur, divortul era inevitabil. Insa Dl. Antonescu nu lasa sa se inteleaga ca ar fi existat asa ceva, ci spune ca „niste oameni” ar fi vrut sa fie asa. Pentru ca asta ar fi, daca inteleg bine, motivul iesirii din USL.

Trebuie sa recunoastem ca e foarte interesanta judecata asta la conditional optativ   😆 pe care o practica Dl. Antonescu in luarea deciziilor, in functie de ce ar fi fost daca dorintele acelor „niste oameni” ar fi ajuns realitate, s-ar fi implinit.

Dar sa vedem si alte pareri, spre exemplu cea a prof. Vasile Dancu exprimata intr-un interviu pentru Romania Libera:

Interviu cu profesorul Vasile Dâncu: În ce condiţii ar putea câştiga alegerile directorul SRI, George Maior

Se arata, printre altele, ca:

„Profesorul de sociologie Vasile Dâncu, şef al Institutului Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES), consideră că în situaţia actuală aducerea lui Klaus Ioahannis la Bucureşti poate reprezenta un risc în plus pentru Crin Antonescu: “Un Iohannis cu o încredere mai mare de trei ori decât a preşedintelui PNL poate fi un pericol chiar pentru cel care l-a adus. Cred că domnul Antonescu a început să conştientizeze acest lucru”.

Pe de altă parte, fostul senator PSD Vasile Dâncu mizează într-o eventuală confruntare în turul 2 Victor Ponta-Crin Antonescu pe liderul social-democrat pentru că în ultimul tur “contează foarte mult candidatul, nu conglomeratul de partide din spatele său: Traian Băsescu a câştigat de două ori alegerile cu toate că în spatele lui se afla o coaliţie cu 10 la sută mai slabă decât a stângii. Traian Băsescu era pe val. Crin Antonescu, din nefericire pentru el, se află pe un trend descendent”.

Dâncu nu crede în ipoteza candidaturii directorului SRI la prezidenţiale, dar argumentează că George Maior ar avea succes “în momentul unei crize politice”, în care ar putea deveni chiar “candidatul interesului naţional”. Oricum, PSD l-ar putea accepta cu uşurinţă pe Maior, fiindcă a fost senator şi secretar executiv al PSD. Vasile Dâncu susţine că este utopică ideea unui tandem Crin Antonescu-Traian Băsescu, dar observă că din zona de dreapta MRU are şanse să intre în turul 2 dacă “ar avea o coaliţie mare de partide”, etichetând în schimb împingerea lui Klaus Iohannis ca vicepremier drept un “blitzkrieg” (război-fulger) pe care Ponta l-a dezamorsat.

PSD a refuzat să meargă pe liste comune la europarlamentare cu PNL. Acesta a fost primul gest oficial de despărţire?

Vasile Dâncu: Iniţial, şi liberalii au fost de acord cu această soluţie, care era şi o formă de a-şi încerca forţele la jumătatea mandatului. În acelaşi timp, principala motivaţie formală a despărţirii la europarlamentare a fost aceea că cele două partide urmează să meargă în grupuri separate odată ce ajung în Parlamentul European. Totuşi, a interpreta politica românească în acest moment este o întreprindere dificilă. Pare un haos absolut, în care chiar şi actorii politici îşi reprezintă cu greu ieşirea din crizele pe care le-au declanşat fără a avea un plan în mai mulţi paşi.

A existat însă şi o motivaţie mai pragmatică.

V.D.: Da, pentru că PSD a refuzat să tracteze în continuare un partid care a dat foarte multe semne de independenţă în ultimii doi ani, chiar Crin Antonescu s-a definit ca fiind opoziţia din USL. Victor Ponta a fost mai favorabil acestei soluţii de a merge împreună cu PNL pe liste comune, dar în teritoriu ideea a fost respinsă, fiindcă şi atmosfera din USL s-a deteriorat continuu.

Vedeţi propunerea lui Klaus Iohan­nis ca ministru de Interne şi, în acelaşi timp, ca vicepremier ca o modalitate a liberalilor de a forţa ieşirea din USL?

V.D.: Da, cred că este o strategie interesantă a lui Crin Antonescu de a ieşi în mod elegant de la guvernare: dacă PSD îl respinge pe Klaus Iohannis, care are cote mari de încredere şi notorietate, Crin Antonescu poate forma împreună cu acesta un tandem destul de puternic pentru prezidenţiale, iar PSD ar pierde în faţa opiniei publice dacă nu îl acceptă pe Iohannis, văzut de electorat ca un tehnocrat, curat şi performant. Respingerea lui ar fi fost o capcană, de aceea Victor Ponta s-a şi grăbit să spună că Iohannis ar aduce un plus guvernului său. Temporizarea acestui blitzkrieg (război-fulger) încercat de Antonescu şi care durează deja de mai bine de o săptămână nu va mai avea în final efectul scontat. Eu nu cred că Antonescu ar fi vrut neapărat să-l aducă la Bucureşti pe Klaus Iohannis şi, din câte îl cunosc eu pe primarul Sibiului, nu este aşa doritor de putere şi nici nu cred că s-ar simţi prea confortabil plecând de la primărie. De altfel, în climatul actual din PNL, aducerea lui Iohannis la Bucureşti poate reprezenta un risc în plus pentru dl Antonescu. Vreau să spun că un Iohannis cu o încredere mai mare de trei ori decât a preşedintelui PNL poate fi un pericol chiar pentru cel care l-a adus. Cred că domnul Antonescu a început sa conştientizeze asta.

A fost doar o manevră tactică?

V.D.: Aşa cred. Crin Antonescu nu se află chiar într-o situaţie de invidiat: în ultimul an şi jumătate a pierdut destul de mult la intenţie de vot şi la încredere, ceea ce i-a făcut şi pe cei din PSD să fie tot mai circumspecţi în a-l accepta ca prezidenţiabil. Liderul PNL a fost nevoit să riposteze printr-o astfel de tactică, fiind cu spatele la zid, folosindu-se de potenţialul unui personaj din propriul partid. E o încercare legitimă.

Dacă această fisură, creată prin piruetele din jurul lui Iohannis, nu va duce acum la colapsul USL, când vă aşteptaţi la momentul rupturii?

V.D.: Dinamica din ultimele luni anticipează într-adevăr acest deznodământ: PSD este un partid mare şi a trecut un deceniu de când nu a avut preşedinte, iar guvernarea a preluat-o abia acum un an, cu excepţia unor paranteze.

Ar fi deci obligatoriu să aibă propriul prezidenţiabil?

V.D.: Ar fi în logica lucrurilor, inclusiv ca necesitate democratică, dacă vorbim de alternanţa la putere. PSD are acum în jur de 40%, iar ambiţia liberalilor de a avea un preşedinte, deşi au un scor de doar 20%, este văzută ca fiind exagerată. Pentru a duce în spate un candidat prezidenţial, care să intre în turul doi, un partid trebuie să aibă minimum 30%. Eu cred că PNL ar trebui să fie mulţumit cu ceea ce le-a oferit până acum PSD şi eventual cu ceea ce ar putea primi într-o guvernare viitoare.

Adică, liberalii ar trebui să rămână în USL şi să renunţe la aspiraţia lor prezidenţială?

V.D.:Liberalii ar trebui să fie mulţumiţi cu paritatea acceptată la înfiinţarea USL, paritate care nu avea suport în realitate, fiindcă raportul la vot dintre PSD şi PNL era cam 1 la 3. Totuşi, puterea a fost împărţită jumate-jumate, ceea ce a dus la unele frustrări în PSD şi la dorinţa de desfiinţare a USL. În paralel PNL a pierdut destul de mult o dată cu procesul şi condamnarea lui Relu Fenechiu, dar şi cu scandalul accidentului din Apuseni şi demisia ministrului de Interne, Radu Stroe, pierderi care pot fi recuperate printr-o comunicare bună.

Potrivit unui studiu făcut de IRES, preşedintele României trebuie să fie bărbat, independent politic şi dacă se poate tânăr. Cine s-ar încadra cel mai bine în acest portret?

V.D.: Este un portret utopic, pe care până la urmă nu l-ar urma nici masele. De pildă, circa 40 la sută din electorat declară de mulţi ani încoace că ar vota un candidat independent; când e vorba să aleagă, oamenii se scindează după pasiuni politice, urmând liderii politici. E posibil, totuşi, să avem candidaţi mai tineri, sub 50 de ani, deci să asistăm la o schimbare de generaţie.

Victor Ponta ar fi cel mai avantajat în acest moment?

V.D.:Victor Ponta este candidatul cu cele mai bune performanţe din PSD, în plus există şi o tradiţie în partid, ca preşedintele partidului să fie prezidenţiabilul. Toate studiile şi simulările arată că în turul al doilea Ponta va fi câştigătorul.

Chiar dacă Antonescu va fi candidatul dreptei unite?

V.D.:E greu să ne imaginăm o dreaptă unită, din cauza orgoliilor va fi o luptă, dar în turul 2 contează foarte mult candidatul, nu conglomeratul de partide din spatele său. Traian Băsescu a câştigat de două ori alegerile, cu toate că în spatele lui se afla o coaliţie cu 10 la sută mai slabă decât a stângii. Traian Băsescu era pe val. Crin Antonescu, din nefericire pentru el, se află pe un trend descendent. E greu să reiei creşterea după ce ai avut o cădere, e complicat să fii recunoscut ca prezidenţiabilul dreptei când tu te-ai plasat ba la stânga, ba la dreapta, după ce ai participat la suspendarea lui Traian Băsescu. E posibil ca mulţi votanţi de dreapta să stea acasă, fiindcă nu agreează astfel de basculări şi mutări de ultim moment dintr-o tabără în alta. Depinde de partid cine intră în turul 2, dar după aceea lupta se ia de la capăt şi variabilele personale sunt foarte importante. S-ar putea ca traseul sinuos al lui Antonescu să nu inducă o tendinţă prea pozitivă. Din studiile pe care le avem, dar încă nu avem o dreaptă unită şi nu se pot face simulări foarte bune, Victor Ponta l-ar învinge pe Crin Antonescu.

Vedeţi posibil un tandem Antonescu-Băsescu?

V.D.: După ce am văzut tandemul Putin-Medvedev şi rocada dintre ei, nimic nu e imposibil, mai ales în politica românească. Eu cred mai degrabă că este un scenariu utopic, fiindcă Băsescu şi Antonescu sunt două personalităţi puternice, care în plus şi-au erodat încrederea unul în celălalt. Poate dacă toate partidele de dreapta s-ar reuni într-o mare alianţă ar fi posibilă această pereche electorală.

Ar fi un tandem de succes?

V.D.: Nu ştiu, n-am testat sociologic.

Mugur Isărescu, aflat mereu în topul sondajelor, ar avea şanse dacă ar fi susţinut de PSD?

V.D.: Mugur Isărescu este unul dintre personajele de rezervă pe care opinia publică şi le setează. La fel e şi Klaus Iohannis. Sondajele nu-l testează însă prea bine pe guvernatorul Băncii Naţionale, fiindcă îl compară cu politicienii: în acest caz compară mere cu pere, fiindcă el este un tehnocrat. Sunt roluri diferite. Aderenţa partidului chiar la o personalitate cum e Mugur Isărescu nu se produce nici total, nici atât de repede. Poate fi riscant să-i spui peste noapte unui partid mare ca PSD să alerge pentru cineva din afara. […]” (subl. mea)

Si iata, foarte interesant, si parerea lui CTP, exprimata in Gandul:

De ce pleacă câinele de la măcelărie

Celebrul editorialist spune:

„Câinele plecă de la măcelărie când e ţinut cu dinţii la uşă. Când măcelarul nu-i mai aruncă ciozvârta.

Motivul pentru care PNL n-ar fi avut a părăsi USL şi guvernarea, invocat de diverşi vorbitori politici, între care Traian Băsescu şi Călin Popescu Tăriceanu, e reductibil la zicerea „Nu pleacă câinele de la măcelărie”.

Prin urmare, presiunile lui Crin Antonescu privind poziţia lui Iohannis în guvern şi vicepremierul nr. 4 apăreau ca interese personale ale liderului PNL legate de modul în care vrea să câştige preşedinţia României.

Sprijinul masiv primit de Crin Antonescu din partea partidului în reprimarea puciului Tăriceanu cu ţiitorii muţi de ison Chiţoiu, Stroe, Gerea, Ruşanu şi cocoşul de tablă Ilieşiu arată cu totul altceva: câinele poate pleca de la măcelărie. Când?

Când în marţea neagră parlamentarii USL, infractorii de azi şi de mâine, violează Justiţia în grup în miez de noapte?

Când PSD-ul lui Ponta a băgat în faţă legea scandaloasă a graţierii şi amnistiei?

Când V. Ponta, premierul României, afirmă că Justiţia aceleiaşi Românii e sub comanda lui Băsescu deoarece l-a condamnat la puşcărie pe A. Năstase?

Când V. Ponta începe programul guvernamental „Mită pentru Naţiune” cu electorata încurajării consumului pe datorie?

Când frăţia lupilor îl face scăpat de arestare pe beizadeaua PSD Cosma, care pretinde că a tăbărât DNA pe el fiindcă şi-a plantat nişte „pomişori tuia” în curtea casei?

Păi, nu. Câinele plecă de la măcelărie când e ţinut cu dinţii la uşă. Când măcelarul nu-i mai aruncă ciozvârta.

Şefii de filiale, baronii PNL din teritoriu, Cazan de la Sibiu, Căncescu de la Braşov şi mulţi aţii, au spus-o limpede: unde să rămânem la guvernare, că nu suntem? La banii pe care nu-i primim de la guvernul Ponta, mai bine trecem în opoziţie, măcar ştim o socoteală. Ponta îi scurtcircuitează pe liberali pe la mai toate ţuţuroaiele de bani din companiile de stat şi din administraţie. Excepţii ca Ruşanu, fan guvernare cu zeci de mii de euro pe lună la şefia ASF, nu fac decât să-i irite şi mai tare.

Acesta era sensul profund al cugetări lui Crin Antonescu: „Nu vrem să ieşim de la guvernare, vrem să intrăm”.
Separaţi de PSD, liberalii îşi vor ataca foştii aliaţi, în alegerile care vin, pe bază de mari valori ale societăţii democratice şi statului de drept. Crin Antonescu va deveni un liberal pursânge, adversar neîmpăcat al stângii populiste şi corupte. O să fie frumos.

În ce mă priveşte însă, când voi vota, n-am să uit câinele, măcelăria şi ciozvârta.” (subl. mea)

Dar, cu toate acestea, trebuia PNL sa iasa de la guvernare si din USL? Asa cum se prezinta situatia, liberalii ar fi trebuit sa iasa din USL numai daca aceasta actiune le-ar fi adus un castig clar. Bineinteles, e foarte important si momentul in care faci lucrul asta, sa alegi momentul potrivit. Era momentul potrivit acum? Nu e foarte clar ca da. De aceea poate ca Vasile Dancu are dreptate cand afirma ca „Liberalii ar trebui să fie mulţumiţi cu paritatea acceptată la înfiinţarea USL„. Vom vedea ce rezultat va obtine PNL la alegerile europarlamentare. Ar fi interesant sa se faca un sondaj acum, dupa ruperea USL, care sa puna in evidenta si eventuala crestere (sau descrestere) a PNL din punctul de vedere al intentiilor de vot.

Parerea mea? USL trebuia mentinut pana dupa ce vor fi avut loc alegerile prezidentiale. Deci anul viitor ar fi fost un timp prielnic pentru ruperea USL si gasirea de noi solutii pentru alegerile legislative din 2016. PNL nu cred ca ar fi pierdut ceva daca astepta pana la alegerile prezidentiale si daca lucrurile ar fi mers altfel, adica, spre exemplu, candidatul USL sa fi fost cel mai bine plasat in sondaje. Ar fi trebuit, de pilda, ca dupa alegerile parlamentare sa se ia pulsul natiunii, cum se spune, cu un sondaj si sa se anunte in mod clar care ar fi fost candidatul USL (indiferent din ce partid din interiorul USL ar fi fost: cel care e cel mai bine plasat!).

Mi se pare foarte interesant faptul ca aceasta alianta, USL, a fost bazata de la bun inceput pe o intelegere la varf,  dar ca astfel de probleme nu au putut fi lamurite tot prin discutii la varf, ajungandu-se la ruperea USL.

In privinta „ciozvartei aruncata cainelui”, liberalii chiar nu mai puteau astepta putin, pana la sfarsitul anului? Au stat pana acum in USL, nu mai puteau astepta inca vreo cateva luni?

Este dezamagitor ceea ce s-a intamplat si fac si eu precum CTP: „În ce mă priveşte însă, când voi vota, n-am să uit câinele, măcelăria şi ciozvârta”. Ceea ce s-a intamplat nu aduce nimic bun nici PNL si nici PSD, complicand lucrurile pe scena politica a tarii. Arata foarte clar incompetenta ambilor lideri: Victor Ponta si Crin Antonescu. Situatia actuala caracterizata prin faptul ca PSD va guverna langa UDMR, facandu-se si un acord cu UDMR, nu cred ca avantajeaza PSD… Iar in ceea ce priveste PNL, nu se vede avantajul obtinut…

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

martie 4, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 10 comentarii

Figuri emblematice in lupta anticoruptie. Oana Schmidt-Haineala

Romania Libera

Interviu cu Oana Schmidt-Hăineală: Noul CSM, prima ilegalitate

de SABINA FATI

Se arata ca:

„Oana Schmidt-Hăineală, 38 de ani, fostă preşedintă a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), declară că „marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători“, fiindcă aceştia au nevoie de un „cadru normativ“ şi de „instrumentele necesare“, pe care doar clasa politică le pot asigura. După „marţea neagră“, când Parlamentul a modificat Codul Penal – oferindu-le parlamentarilor superimunitate – şi când a propus legea amnistiei şi graţierii, s-a observat un „regres major“ în ceea ce priveşte lupta anticorupţie. Reprezentanta CSM consideră că „atacurile la adresa independenţei justiţiei“ vor apărea în Raportul Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare (MCV), sugerând că e posibil să fie incluse în acest context şi declaraţiile premierului Victor Ponta.

În ceea ce priveşte cererea făcută de Secţia de Judecători a CSM prin care i se solicită Inspecţiei Judiciare să verifice celeritatea unor dosare ale Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi dacă DNA şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) instrumentează dosare dintr-o anumită zonă a eşichierului politic, Oana Schmidt-Hăineală lasă să se înţeleagă că este vorba despre o încălcare a regulilor: „Secţia pentru Judecători a CSM nu are abilitatea să dispună controale asupra procurorilor şi viceversa“.

Adjuncta şefului diplomaţiei ­americane, Victoria Nuland, care a vizitat România vineri şi sâmbătă, a declarat că a fost informată despre „posibilele soluţii de viitor“, dar că nu i-a fost „deloc clar“ care este „traiectoria viitoare“ în legătură cu ce-şi doreşte Guvernul de la Bucureşti în privinţa luptei cu ­marea corupţie. Cum decriptaţi acest ­mesaj?

O.S.H.: Din ce am văzut, declaraţiile oficialului american se refereau la actele normative discutate de Parlament în ceea ce media numeşte „marţea neagră“… Cred că mesajul este în aceeaşi linie fermă adoptată de Ambasada SUA imediat după şedinţa Parlamentului de la începutul lunii decembrie. Mai cred că, pentru a fi credibili şi pentru a ne demonstra angajamentul în consolidarea statului de drept şi a valorilor democratice, nu este suficient să vorbim frumos şi să facem promisiuni, ele trebuie dublate de fapte.

„E îngrijorător că există atacuri la adresa independenţei justiţiei“, a mai declarat diplomata americană. Despre ce atacuri ar fi vorba?

O.S.H.:Independenţa justiţiei este o valoare esenţială a statului de drept şi modul în care se realizează protecţia ei este atent urmărit de partenerii noştri externi. În ultimii doi ani, CSM, instituţia care, potrivit Constituţiei, trebuie să apere independenţa justiţiei, a luat frecvent poziţii publice în acest sens. Vorbim deci de situaţii numeroase în care secţiile sau plenul, ori conducerea CSM au sesizat Inspecţia Judiciară şi în care s-a constatat că independenţa justiţiei a fost încălcată prin declaraţii publice ale unor actori politici.

Şeful Consiliului Superior al ­Magistraturii, Adrian Bordea, a spus după întâlnirea cu diplomaţii ­Ambasadei SUA că reprezentanţii CSM nu vor fi „pionii vreunei ­ambasade“, că ei nu se vor ­„plânge într-o parte sau în alta pentru că ­oricum prea mult sprijin nu­ ­primesc“. E o delimitare faţă de ­criticile Statelor Unite sau un ­semnal că aceste critici nu vor fi ­luate în seamă?

O.S.H.:În primul rând, nu ştiu dacă au existat sau nu critici din partea Ambasadei SUA, toate informaţiile pe această temă le deţin din media. În al doilea rând, eu consider că este esenţial pentru credibilitatea Consiliului ca dialogul onest, deschis şi constant cu partenerii externi să fie menţinut. Să nu uităm că progresele s-au făcut în justiţie în cadrul configurat de MCV, că anumite derapaje au fost stopate în acest cadru, că suntem parte a unei sinergii, şi nu pionii cuiva. Este esenţial, pentru a fi respectaţi, să ne respectăm partenerii strategici; or, SUA, UE, Comisia Europeană interacţionează cu noi prin mecanismele diplomatice. Avem proiecte finanţate de ambasade – de plidă, de Ambasada Olandei –, sunt schimburi de bune practici benefice pentru sistemul judiciar românesc, care ne-au ajutat mult în cursul timpului. Pe segmentul nostru, al justiţiei, parteneriatele externe trebuie consolidate şi dezvoltate, nicidecum sistate.

Dacă Inspecţia Judiciară dă ­dreptate constatărilor Secţiei de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în privinţa lui Victor Ponta, care vor fi urmările?

O.S.H.: Hotărârea Secţiei pentru Procurori este foarte clară şi concordantă cu celelalte hotărâri adoptate de plen sau secţie atunci când s-a solicitat apărarea independenţei justiţiei. Inspecţia trebuie să verifice dacă afirmaţiile premierului au lezat independenţa justiţiei, ca valoare fundamentală a statului de drept. Raportul Inspecţiei este apoi supus votului plenului CSM. Dacă se va hotărî în plen că s-a afectat independenţa justiţiei, CSM va adopta o poziţie publică pe această temă.

Credeţi că judecătorii Înaltei Curţi pot fi intimidaţi de declaraţiile ­premierului care susţine că în ­cazul lui Adrian Năstase a fost vorba ­despre un proces politic?

O.S.H.: Orice magistrat onest este deranjat de astfel de afirmaţii, dar tocmai pentru că este onest nu cred că poate fi intimidat. Este esenţial pentru credibilitatea justiţiei ca actul prin care se stabileşte adevărul judiciar să nu fie contestat în nici un alt mod decât cel stabilit de lege, adică prin căile de atac. Odată o hotărâre rămasă definitivă, vinovăţia unei persoane este stabilită şi nu mai trebuie să formeze obiectul dezbaterii, cu atât mai mult al unei dezbateri politice. Se acreditează de altfel în mod eronat ideea că dosarele privind politicieni sunt dosare politice. Nimic mai fals, acestea sunt dosare obişnuite, doar că privesc persoane din clasa politică.

Declaraţiile premierului de susţinere a unui inculpat şi apoi ­comentariile referitoare la ­„procesele politice“ şi cele la ­adresa DNA vor afecta raportul privind Mecanismul de Cooperare şi ­Verificare?

O.S.H.: Cred că subiectul respectării independenţei justiţiei şi a deciziilor magistraţilor este unul extrem de sensibil şi de maxim interes pentru Comisia Europeană, pentru SUA şi pentru toţi ceilalţi parteneri externi. Cu siguranţă orice poziţionări apar pe scena publică pe acest segment vor fi reflectate în raportul de ţară.

Ce se urmăreşte prin cererea Secţiei de Judecători a CSM prin ­care i se solicită Inspecţiei ­Judiciare să verifice celeritatea unor ­dosare ale DNA şi dacă DNA şi ICCJ ­instrumentează dosare dintr-o ­anumită zonă a eşichierului politic?

O.S.H.: Nu pot să vă răspund foarte precis la această întrebare, nu sunt membră a Secţiei de Judecători, deci nu am participat la şedinţa secţiei. Din afară este greu să-mi imaginez ce urmăresc, mai ales în absenţa unei hotărâri motivate a Secţiei de Judecători. Este prevăzut de regulament şi este în practica unitară şi constantă a CSM ca atunci când se fac sesizări pentru apărarea independenţei prin mecanismul de decizie colectivă, şi nu de către preşedinte sau vicepreşedinte, secţia respectivă să emită o hotărâre motivată. Or, în situaţia de faţă se pare că nu există aşa ceva. Pe de altă parte, Secţia pentru Judecători nu are abilitarea să dispună controale asupra procurorilor, şi viceversa în cazul Secţiei pentru Procurori. Premisa de la care trebuie să plecăm este că în România actul de justiţie nu se înfăptuieşte după criterii politice, ci în mod legal, imparţial şi în sigurul scop al restabilirii ordinii de drept. Orice altă premisă este cel puţin bizară. Ministerul Public şi ICCJ nu deţin statistici privind culoarea politică a persoanelor cercetate, iar legea este una singură şi se aplică la fel, nu distinge între infractorul politician şi cel nonpolitician.

Ce schimbări credeţi că va aduce în funcţionarea CSM noua conducere a Consiliului, despre care premierul a spus că, în sfârşit, a fost aleasă fără ca magistraţii să se fi lăsat „impresionaţi“ de preşedintele ­Băsescu?

O.S.H.:Ca în toate celelalte situaţii, alegerile din acest an au fost libere, democratice, cu respectarea legii şi au implicat exclusiv membrii Consiliului cu drept de vot. Sigur că fiecare conducător de instituţie are o viziune managerială proprie în ceea ce înseamnă administrarea sistemului. Independent de ce cred eu, este extrem de important ca independenţa Consiliului să fie pe deplin conştientizată, să se menţină standardele şi practica în materia apărării independenţei sistemului şi a reputaţiei profesionale a magistraţilor şi să se menţină în aceiaşi parametri parteneriatele externe şi dialogul cu UE.

Traian Băsescu sugera că ar fi ­necesară amânarea cu două luni a intrării în vigoare a Codului Penal şi a Codului de Procedură Penală. S-ar justifica o astfel de amânare?

O.S.H.: Cred că o amânare de două luni ar fi utilă sistemului nu doar din perspectiva asigurării întregii logistici, dar şi pentru că unele calibrări legislative mai sunt necesare. Am însă serioase îndoieli că o amânare mai este posibilă în acest moment.

Noul Cod de Procedură Penală ­prevede că miniştrii nu vor mai ­putea fi interceptaţi decât după ce sunt anunţaţi şi după ce DNA primeşte un aviz de la Parlament. Membrii Guvernului vor fi astfel protejaţi de o nouă imunitate. Se mai poate schimba ceva?

O.S.H.: Da, acea prevedere este o reală problemă pentru procurori. Dacă ea nu va fi corectată de ministrul Justiţiei anterior intrării în vigoare a Codurilor, vom goli total de eficienţă instituţia interceptărilor în ce priveşte miniştrii, fie că au, fie că nu au calitatea de parlamentari. Practic, noi nu vom mai putea obţine elemente cu relevanţă probatorie în dosarele privind astfel de persoane pentru că simpla solicitare a avizului este de natură a le pune în gardă. Totuşi, o bună parte a urmăririi penale, pentru a fi eficientă, trebuie să se desfăşoare în condiţii de confidenţialitate. Cred că ministrul ar trebui să ia în considerare punctul de vedere al şefului DNA şi să corecteze aceste norme.

Compromisul prin care a fost numit anul trecut procurorul general, ­după o negociere între preşedinte şi ­premier, a fost o soluţie bună?

O.S.H.: Procuror general a fost numită persoana propusă de ministrul Justiţiei la acel moment, în cadrul normativ în vigoare.

Ar fi util avizul CSM pentru ­proiectul de lege privind amnistia şi graţierea?

O.S.H.: Da, este nevoie de avizul CSM pentru acest proiect de lege, este un act normativ ce priveşte direct activitatea autorităţii judecătoreşti, pentru că principala sarcină a judecătorilor şi procurorilor este aplicarea legii. În urmă cu ceva timp, de altfel, CSM a avizat negativ un proiect de lege ce prevedea graţierea pedepselor de până la 4 ani, deci mai mici decât cele din actualul proiect.

Există legi similare prin care s-au făcut amnistii şi graţieri în masă în statele occidentale?

O.S.H.: Eu nu am cunoştinţă de acte de clemenţă care să vizeze limite de pedeapsă atât de ridicate şi să nu excepteze expres o serie de infracţiuni grave, cum ar fi cele de corupţie şi criminalitate organizată.

Există, din punctul dvs. de ­vedere, semnale privind intenţia ­politicienilor de a încetini lupta cu marea corupţie?

O.S.H.: Cred că semnalul dat de Parlament prin tentativa de a modifica dispoziţii-cheie din actualul şi noul Cod Penal este îngrijorător şi marchează un regres major. Marea corupţie nu poate fi combătută doar de procurori şi judecători, este nevoie şi de cadrul normativ, avem nevoie de instrumentele necesare pentru a ne putea face treaba. Aşteptăm decizia Curţii Constituţionale din 15 ianuarie, când se va judeca sesizarea ICCJ asupra constituţionalităţii actelor normative de care discutăm.” (subl. mea)

Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.

Oana Schmidt-Haineala

S-ar ridica doua probleme in contextul in care, anul acesta, se va incheia ceea ce generic s-a numit, de-a lungul a 10 ani, Regimul Basescu. USL, desigur, porneste ca favorit, cap de serie nr. 1, ca sa folosesc o exprimare ce o intalnim cu precadere in stirile sportive. Crin Antonescu este de asemenea favoritul cursei pentru Cotroceni. Problemele sunt:

1. Ce se va intampla in ceea ce priveste independenta Justitiei si daca noua Putere va continua linia Basescu in materie?

2. Ce pozitie va adopta noua Putere in relatia cu FMI?

Traian Basescu si Oana Schmidt-Haineala

Si acestea in conditiile in care, repet, Basescu nu va mai putea influenta cu nimic politica tarii pentru cel putin doi ani, pana la alegerile din 2016.

Pana acum, dupa parerea mea, Basescu nu a reusit (inclusiv din vina lui) sa convinga marea majoritate a populatiei ca Justitia ar fi independenta. Basescu a dat intotdeauna de inteles ca ar fi in spatele evenimentelor si asta a fost o greseala daca privim lucrurile dintr-un punct de vedere… De aceea eu pun si imi pun intrebarea: este independenta Justitia astazi? Nu cred ca poate raspunde cineva cu certitudine, desi D-na. Schmidt-Haineala lasa sa se inteleaga ca ar fi independenta. Dar domnia sa, ca jurist, ce sa spuna? Sa spuna ca nu e independenta?

Pe de alta parte, noua Constitutie, daca va fi adoptata, ar lasa tara cu un Presedinte slab, care nu va mai putea fi garantul independentei Justitiei. Puterea o va avea Parlamentul si va fi exercitata aproape in exclusivitate de catre Executiv. La noi fara vointa politica de sus, de la varful piramidei, nu se face nimic pentru ca sistemul este conceput in felul acesta. Este limpede ca amestecul statului in Justitie este unul eminamente politic si Justitia, cel putin in Romania, poate fi folosita in scopul eliminarii adversarilor politici. A da Justitiei putere este de asemenea foarte periculos intrucat ar putea genera abuzuri inimaginabile, intocmai precum Securitatea anilor ’50.  Sa nu uitam ca DNA isi are eficienta, dupa cum arata fara echivoc D-na. Schmidt-Haineala, si datorita interceptarilor, lucru ce ne aminteste de perioade de trista amintire din Istoria contemporana a tarii noastre. Filozofic vorbind, ne putem intreba daca Romania are vocatia statului de drept… Daca nu cumva, din dorinta acerba de a implementa statul de drept, in Romania se ajunge, de fapt, la ceva cu totul opus, la o dictatura. Iar Traian Basescu, daca te uiti mai bine, seamana mai degraba cu Juan Domingo Perón decat cu Ronald Reagan… Si poate de aceea SUA se gandesc (eheei, cine stie…?) sa impuna aici o dictatura cum au facut-o si in tari din continentul Sud-American in a doua jumatate a sec. XX. De aceea combinatia asta dintre independenta Justitiei – stat de drept si FMI trebuie sa fie intr-o proportie de asa maniera incat sa genereze libertate si democratie, dar in primul rand libertate, si nu o aplicare a legii care sa conduca spre fenomene dictatoriale, pentru ca actuala linie Basescu spre asa ceva tinde.

Pe de alta parte, trebuie gasite cai de dezvoltare economica, fara de care lucrurile nu se pot aseza pe un fagas normal si orice reforma a Justitiei, chiar si in sensul independentei sale fata de politic, nu se poate realiza. Pana acum, datorita esecului demiterii lui Basescu pe cale constitutionala, actuala Putere, reprezentata de USL, in conditiile Pactului de Coabitare, continua linia politica a vechii Guvernari Boc. Guvernul Ponta a trebuit sa se imbrace in haine Boc, daca se poate spune asa 😆 . Prin aceasta trebuie inteles ca actuala linie este straina Guvernarii Ponta, numai ca moda, impusa de la Cotroceni, nu s-a schimbat. Clinciuri intre Guvern si Presedintie au mai fost, tocmai din acest motiv dar si pentru faptul ca dupa esecul demiterii nu mai avea rost o noua suspendare si un nou referendum, rezultatul fiind foarte probabil acelasi… Ce moda va urma dupa ce Basescu nu va mai fi Presedinte? Se va face Crin Antonescu un nou Basescu? Iata o alta intrebare dificila… Greu de spus daca Antonescu „va evolua” spiritual pana ce va atinge un nivel Basescu 😆 . Chestia asta cu statul de drept se face la noi datorita faptului ca suntem impinsi de la spate de cerintele partenerilor externi si mai putin din proprie initiativa, fiind intr-o Uniune Europeana in care poporul, care nici nu a fost informat exact cu privire la aceasta, nici nu a fost intrebat daca doreste sa faca parte din asa ceva. Pe de alta parte, am gestionat prost integrarea: ne-am integrat cu MCV-ul atarnat de coada… Ca o tara de rang doi, de la bun inceput.  Iar colaborarile cu FMI au insemnat mai degraba un esec intrucat mergand pe retetele lor economice nu se vede un progres economic real. Basescu nu a dorit sa renunte la relatia cu FMI pentru ca lui Gitenstein ii era teama ca, in felul asta, Romania va renunta la economia de piata. Nici macar la acest capitol nu s-a facut ceva din proprie initiativa, ci tot la sugestii venite din exterior. Romania traieste o situatie de import cultural masiv atat in domeniu de jurisprudenta cat si in domeniul economic, adica Romania importa aceste lucruri care provin din alte culturi, din alte areale culturale.  Si asimileaza aceste lucruri infiorator de prost, in acelasi spirit de comanda comunist care parca ni s-a inoculat in fiinta dupa nici 50 de ani de comunism in Romania. Tocmai asta nu intelegea Mark Gitenstein…

ianuarie 19, 2014 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 5 comentarii

Amalgam

Arme

Gandul

HARTA clienţilor de armament ai României. Cum au evoluat exporturile militare româneşti în ultimii ani

Se arata, printre altele, ca:

„România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani. Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul. Industria de apărare ajunge astfel la o performanţă la export aproape de nivelul anului 2008. România a pierdut clienţi importanţi de armament în 2012 şi nu a reuşit să compenseze suficient prin câştigarea unor contracte noi.

SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.

Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.

Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.

Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).

România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.

Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă

Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export,procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.

“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.

De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.

O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.

Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.

Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.

Top 7: cei mai importanţi clienţi de armament ai României, în 2012

1.Statele Unite ale Americii – 22,07 milioane de euro. Exporturile către americani au scăzut cu 35% faţă de anul anterior, însă SUA au rămas cel mai mare client de armament al României. Americanii au importat din România 20.038 de puşti semiautomate, 3.278 de kituri de pistol-mitralieră, 1.000 de pistoale mitralieră, 2.807 pistoale, 1.000 de pistoale semiautomate, 8.000 puşti semiautomate PSL, 7.000 de puşti, 9.500 de puşti sport, 2.785 puşti de asalt, 555 de puşti pentru tir sportiv, 528 de puşti-mitralieră, 75 de mitraliere calibrul 12,7 mm, 60 de mitraliere calibrul 14,5 mm, 79 de aruncătoare de bombe calibrul 60 mm, 34 de aruncătoare de bombe calibrul 73 mm, 59 de aruncătoare de bombe calibrul 82 mm, 66 de mitraliere, 4 mitraliere antiaeriene, o mitralieră pentru tanc, muniţie, bombe calibrul 60 mm, 73 mm şi 82 mm, lovituri calibrul 70,5 mm, lovituri antitanc, piese şi componente pentru aviaţie, servicii tehnice de inspecţie.

2. Olanda – 16,8 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare şi documentaţia tehnică aferentă, în cadrul unui contract multianual care a inclus livrarea şi mentenanţa a două astfel de ambarcaţiuni. Exporturile către această ţară au fost cu aproximativ 1,5 milioane de euro mai mari faţă de anul precedent.

3. Israel – 11,36 milioane. Un client fidel de armament românesc, Israel a rămas constant de-a lungul anilor în contractele cu România, păstrând acelaşi nivel al achiziţiilor. Anul trecut, israelienii au cumpărat din ţara noastră componente de rachetă aer-aer, componente de vehicule militare terestre, părţi de paraşute luminoase pentru bombe, componente electronice şi pentru formarea de imagini, cabluri electrice, echipamente şi software pentru testarea produselor militare, componente de aeronave militare, componente pentru sistem de conducere a focului, componente optice, prefabricate pentru muniţie, un aruncător de grenade calibrul 73 mm, lovituri antitanc calibrul 40 mm.

4. Nigeria – 3,24 milioane euro. Nigerienii au rămas la aproximativ acelaşi nivel al importurilor de armament din România ca în 2011. Au cumpărat 6.300 de pistoale-mitralieră şi servicii de revizie pentru un elicopter militar de transport, pe care l-au achiziţionat în 2011 tot din România.

5. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Exporturile către britanici s-au aflat în 2012 la cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Către Londra au plecat lunete, piese de rachetă Fire Shadow, piese de motor pentru avion militar, piese pentru paraşute şi pentru veste antiglonţ, cabluri electrice, 14 pistoale-mitralieră, reparaţii veste antiglonţ, paraşute, cartuşe perforant incendiare pentru mitralieră de tanc.

6. Bangladesh – 2,76 milioane euro. Guvernul de la Dhaka a contractat în România reparaţii pentru 4 avioane militare de antrenament, precum şi 3 tunuri de bord pentru aviaţie. În 2011, Bangladesh făcuse achiziţii aproximativ similare, reparându-şi două avioane militare de antrenament în România.

7. Turcia – 2,5 milioane euro. Exporturile către Ankara au continuat şi în 2012 la un nivel similar anului precedent, când România a semnat un parteneriat strategic cu Turcia, iar exporturile de armament au înflorit. Turcii au cumpărat în 2012 muniţie, lovituri de tun calibrul 107 mm, veste antiglonţ, containere pentru tuburile lansatoarelor de rachete, componente pentru lovituri calibrul 107 mm, documentaţie de execuţie pentru componente de luptă, 5 pistoale-mitralieră, extractor de tuburi rupte de calibru mic.

Top 5: cei mai importanţi clienţi de armament din Uniunea Europeană

1. Olanda – 16,8 milioane euro. Olandezii rămân cel mai important client de armament al României, din UE, contractând construcţia şi mentenanţa a două nave de patrulare, în cadrul unui contract multianual.

2. Marea Britanie – 3,23 milioane euro. Britanicii au rămas şi în 2012 al doilea mare client de armament al României, din UE, ajungând la un maximum al valorii achiziţiilor, faţă de anii precedenţi. Exporturile către Marea Britanie aproape s-au dublat faţă de 2011, an în care se întâmplase aceeaşi creştere spectaculoasă – dublare a exporturilor faţă de 2010.

3. Bulgaria – 2,38 milioane euro. Bulgarii aproape că şi-au triplat importurile de armament din România, faţă de anul precedent. La Sofia au ajuns lunete, focoase de iniţiere a dispozitivelor explozive, 8 mitraliere, 10 mitraliere cu trepied, 18 mitraliere antiaeriene, muniţie, lovituri antitanc, maşină de încărcat zale, grenade antitanc.

4. Elveţia – 2,11 milioane euro. Elveţienii rămân şi în 2012 un client european constant de armament românesc. De altfel, în trecut, România a contractat din Elveţia 31 de transportatoare blindate Piranha, în valoare de 47 milioane de dolari, pe care însă nu le-a mai achiziţionat în întregime, pentru că nu corespundeau tehnic cu nevoile din teren. Elveţia a cumpărat anul trecut din România elemente de lovitură de aruncător, componente de vehicul blindat, piese de schimb pentru avion militar de transport, 23 de puşti semiautomate cu lunetă.

5. Polonia – 1,68 milioane euro. Polonezii au reluat contractele de armament cu România, după ce în 2011 achiziţiile au fost modeste. Anul trecut, Polonia a cumpărat din ţara noastră lunete, 7.020 de pistoale-mitralieră, componente pentru avion de luptă.

În restul Europei, achiziţiile de armament românesc au fost extrem de modeste. Cele mai notabile valori de export către ţări europene, în 2012, s-au înregistrat în Belgia (780.000 euro), Croaţia (532.000 euro), Franţa (980.000 euro), Germania (431.000 euro), Italia (284.000 euro).

Grenade antitanc în Arabia Saudită, reparaţii de aeronave în Guineea, India şi Yemen

România a reuşit să păstreze contracte de armament şi să deschidă unele noi şi în ţări din Asia şi Africa, unele supuse embargoului militar sau mari importatoare de armament.

Arabia Saudită – 1,9 milioane euro. România a exportat aici doar grenade antitanc, această ţară fiind o piaţă nouă în ultimii ani, pentru armamentul românesc.

• Congo – 543.000 euro. România a trimis aici 10 puşti cu lunetă şi accesorii, 30 de aruncătoare calibrul 82 mm şi muniţie pentru mitralieră.

 Guineea – 1,32 milioane euro. România a încheiat la Conakry un contract pentru reparaţia unui elicopter militar şi documentaţia tehnică pentru întreţinere.

• India – 1,19 milioane euro. România a continuat relaţia comercială cu India, în domeniul aeronavelor militare. Anul trecut, indienii şi-au reparat avioane în ţara noastră şi au cumpărat produse pentru motoare de avion de luptă.

• Irak – 1,18 milioane euro. Dacă în 2010 exportam la Bagdad armament de peste 10 milioane de euro, contractele nu au mai mers în anii următori la fel de bine. Anul trecut, aici au ajuns 1.500 de puşti semiautomate cu lunetă.

• Liban – 943.000 euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar şi lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Malaezia – 828.000 euro. Aici au ajuns lovituri antitanc calibrul 40 mm.

• Pakistan – 1,54 milioane euro. Un partener constant al României pe contractele de armament, Pakistanul a achiziţionat anul trecut echipamente pentru elicopter de transport, lovituri antitanc calibrul 40 mm şi piese de schimb pentru elicopter militar.

• Yemen – 1,76 milioane euro. Contractele cu această ţară au vizat reparaţiile de motoare de aviaţie.

România a cheltuit în 2012 cei mai mulţi bani pe Apărare, după 1989

Deşi în 2012 Guvernul României a acordat Ministerului Apărării cel mai mic procent din PIB de după 1989 – 1,2%, în bani acest lucru s-a tradus în cea mai mare sumă acordată cheltuielilor militare: 7,5 miliarde lei, adică aproximativ 1,7 miliarde euro.

În 2012, cel mai important contract de import militar al României a fost cel cu Italia, privind cele 7 avioane de transport militar C-27J Spartan. Contractul a fost demarat în 2010 şi s-a ridicat la valoarea de 220 de milioane de euro. Tot anul trecut au fost demarate negocierile cu Portugalia, pentru achiziţionarea a 12 avioane F-16 second-hand. Contractul de aproximativ 630 de milioane de dolari a fost semnat în 2013.

România nu face parte însă nici pe departe din clubul marilor tranzacţii de armament la nivel mondial. Cei mai mari exportatori de armament, la nivel mondial, în ultimii 5 ani, sunt SUA, Rusia, Germania, Franţa şi China, care a surclasat în această perioadă Marea Britanie. Aceste 5 ţări sunt responsabile de 75% din exporturile mondiale de armament, conform unui raport SIPRI.

Cei mai mari exportatori de armament din lume

Cei mai mari importatori de armament la nivel mondial, în ultimii 5 ani, provin cu toţii din Asia: India, China, Pakistan, Coreea de Sud şi Singapore. Dintre acestea, România a avut în 2012 relaţii comerciale notabile pe armament doar cu India şi Pakistan.

Principalii furnizori de arme ale acestor mari consumatori sunt: pentru India – Rusia (79%), Marea Britanie (6%) şi Uzbekistan (3%); pentru China – Rusia (69%), Franţa (13%) şi Ucraina (10%); pentru Pakistan – China (50%), SUA (27%) şi Suedia (5%); pentru Coreea de Sud – SUA (77%), Germania (15%) şi Franţa (5%); pentru Singapore – SUA (44%), Franţa (30%) şi Germania (11%).”

Eu cred ca am putea sa plusam, de ce nu?

Iulia Motoc

Judecătoarea Iulia Motoc pleacă de la Curtea Constituţională

Se arata ca:

„Judecătoarea Iulia Motoc a anunţat duminică pe Facebook că îşi va înceta mandatul la Curtea Constituţională, pe data de 18 decembrie urmând să depună jurământul ca judecător al CEDO.

”Ultima săptămână ca judecător al Curţii Constituţionale. Pe 18 decembrie voi depune jurământul ca judecător al CEDO, la Strasbourg”, a scris Motoc pe Facebook.

Iulia Motoc a fost aleasă la începutul lui octombrie judecător CEDO.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse este însă senatorul PSD Ioan Chelaru.

Vom reveni cu amănunte.

Deci o miscare favorabila USL, nu? Interesant!

„Mihaela, dragostea mea!”

Geoană îi răspunde lui Antonescu: „Deşi este cel mai bun prieten al somnului, să nu se culce pe o ureche”

Se arata ca:

„Senatorul PSD Mircea Geoană a lansat o ameninţare voalată la adresa preşedintelui PNL, Crin Antonescu, spunând că „de ce îi este frică nu va scăpa”. Mai mult, Geoană îl avertizează să nu se culce pe o ureche, „deşi este prietenul somnului”, făcând aluzie la faptul că s-ar putea să piardă poziţia de candidat USL la prezidenţialele din 2014.

„Deşi este cel mai bun prieten al somnului, dl Antonescu să nu se culce pe o ureche. De ce îi este frică, de aia nu va scăpa”, a scris Geoană, pe contul personal de Twitter.

Reacţia fostului preşedinte al PSD a venit la câteva zile după ce Antonescu, invitat la o emisiune televizată, a precizat că oricine ar fi un candidat redutabil la prezidenţiale din partea PSD, mai puţin Geoană.

„Sârbu e redutabil, Sorin Oprescu – redutabil, toţi sunt redutabili, mai puţin Mircea Geoană. Victor Ponta ar fi foarte redutabil, ca preşedinte al PSD, ca prim-ministru, ar fi un candidat redutabil”, a declarat, vineri, Antonescu.

În cadrul aceleiaşi emisiuni, liderul PNL a mai făcut o ironie la adresa fostului candidat PSD la prezidenţiale, comemorând seara în care s-au împlinit patru ani de la alegerile din 2009.

„Chiar aşa, chiar azi se împlinesc 4 ani de la <Mihaela, dragostea mea>, a spus Crin Antonescu, râzând.

În ultima perioadă, Mircea Geoană a făcut o serie de declaraţii publice prin care nu doar că-l avertiza pe faţă pe liderul liberal că a pierdut electoratul pesedist, ci a făcut, în mai multe rânduri, apel la partid pentru a avea un candidat propriu. În replică, Antonescu a spus că  „ridicolul şi penibilul trebuie să aibă o limită“ şi s-a opus numirii lui Geoană drept Înalt reprezentant al Guvernului.”

Sa-l credem pe Geoana sau nu…? „De ce îi este frică nu va scăpa” – va merge PSD cu candidatul sau,  cu Ponta, la prezidentiale…?

Ucraina. Revolutie?

200.000 de persoane au ieşit în stradă la Kiev. Manifestanţii cer demisia preşedintelui

Se arata ca:

„Aproximativ 200.000 de manifestanţi proeuropeni s-au adunat, duminică, în Piaţa Independenţei din Kiev, cerând demisia preşedintelui Viktor Ianukovici, relatează AFP.

Viktor Ianukovici a renunţat, în urmă cu două săptămâni, la negocierile pentru semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeană, existând indicii că ar încerca să apropie Ucraina de aderarea la uniunea vamală Rusia-Belarus-Kazahstan.” (subl. mea)

Aha! „Exista indicii”, nimic mai mult… (?!) Interesant…

Noua moda pe plan mondial: Securismul

Si inteleg prin securism metode specifice fostei Securitati, mai ales din perioada comunismului dinastic (dar nu numai).

FBI poate urmări pe oricine prin intermediul camerei web de la laptop. „Se întâmplă de ani de zile”

Se arata ca:

Gizmodo scrie că FBI are abilitatea de a activa în secret camera web a oricărui laptop, fără a aprinde LED-ul de lângă şi fără a-i înştiinţa în vreun fel pe utilizatori. Conform sursei, acest lucru se întâmplă de ani de zile, fără ca nimeni să fi ştiut până acum.

Marcus Thomas, fost director adjunct în cadrul Diviziei de tehnologii operaţionale a FBI, a declarat că această tehnică este folosită “în special” în cazuri de terorism şi în “cele mai grele” investigaţii.

Cu toate acestea, Gizmodo consideră “înfricoşător, nebunesc, ridicol şi invaziv” faptul că FBI poate pătrunde în absolut toate laptopurile. “Simpla idee că FBI te poate urmări prin camera web este absolut deranjantă”, arată sursa.

În orice caz, Gizmodo scrie că această dezvăluire arată cât de departe este dispus FBI să meargă pentru a spiona oamenii.”

Ceausescu era mic copil…

Vine Anul Nou!!

Romania Libera

Anul Nou, la Bucureşti la fel de scump ca la Paris ori Istanbul

Se arata ca:

„Anul trecut s-a estimat că 1,5 milioane de români au fost de Revelion la restaurant. Doar câteva zeci de mii de români şi-au petrecut Anul Nou în străinătate. În unele cazuri, pentru aceştia din urmă petrecerea dintre ani s-ar putea dovedi mai ieftină.

Cel mai probabil aceste cifre anunţate de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie se vor păstra deoarece datele economice, dar şi nivelul de trai ori obiceiurile de consum ale românilor s-au schimbat prea puţin în ultimul an.

Suta de euro, la putere

Ne-am întrebat cât de costisitoare este petrecerea Anului Nou la un restaurant din Bucureşti. Şi mai ales am dorit să facem o comparaţie cu oferta existentă în câteva capitale occidentale. Astfel, la restaurantul Şarpele Roz, loc unde vor cânta Nelu Ploieşteanu şi Cornelia Catanga, veţi plăti 125 de euro, iar în meniu se vor afla batog de morun afumat pe salată de crudităţi, corăbioară de ardei, păstrăv, viţel, jumări de raţă, piept de curcan la jar. La JW Marriott, noaptea dintre ani costă 210 euro de persoană. În preţ intră concerte cu trupa Holograf sau cu Paula Seling. De la bar se poate servi orice, iar în meniu găsim iepure, pateu de gâscă, tartă de vită. La Athénée Palace eşti invitat să petreci în stil veneţian la preţul de 190 de euro. Va exista muzică live cu cvartetul Fiore şi cu Twins Band, festin cu cinci feluri de preparate italieneşti şi vinuri şi spumante italieneşti. Restaurantul Sharkia se află în interiorul hotelului Radisson Blu Hotel, iar meniul pentru noaptea de Revelion (care este unul mediteranean) valorează 120 de euro. La Caru cu bere, restaurant cu tradiţie din Centrul Vechi al Capitalei, meniul de Revelion costă 115 euro, iar printre preparatele servite regăsim somon fumé pe pat de gorgonzola, prosciuto cu prune uscate, muşchi de văcuţă argentiniană, foie grass cu dressing de fructe de pădure.

Franţa – mai puţin alcool

Nu e simplu de făcut o com­paraţie cu preţul pe care un occidental sau un turist, chiar şi român, îl plăteşte pentru a nu sta acasă în noaptea dintre ani. Cei mai mulţi români visează să fie de Anul Nou la Paris, Roma, Istanbul, Viena şi Barcelona, potrivit unui studiu realizat de vola.ro.

La Paris, în „Cadet de Gascogne“, restaurant (care poate fi comparat cu Caru cu bere) aflat în Montmartre, meniul costă 120 de euro, iar invitaţii vor fi serviţi cu produse tradiţionale – antricot, mai multe feluri de brânză. Din păcate, băutura nu e inclusă.

La restaurantul „La crémail­lère 1900“, meniul costă 200 de euro, dar nu este atât de diversificat – vită, brânză, jumătate de sticlă de şampanie şi jumătate de vin de Bordeaux. Iar de „Lido de Paris“ staţi departe. Costă 700 euro. Interesant este că dacă la Bucureşti petrecerea Anului Nou la Radisson Blu costă 120 de euro, la Istanbul la acelaşi hotel petrecerea Anului Nou cu bufet deschis, dar şi o noapte de cazare inclusă, costă cu numai 30 de euro mai mult, anume 150 euro. Trei nopţi de cazare, în care este inclusă şi masa de Revelion, costă 369 de euro.

La Istanbul, ofertă mai generoasă

La Marriott Grand Hotel din Roma preţurile sunt prohibitive. Astfel, masa de Revelion, dar şi o noapte de cazare costă 990 de euro, de patru ori mai scump decât la Bucureşti (unde, e drept, nu se oferă cazare).

La Lisabona, într-unul din cele mai frumoase hoteluri din oraş, Altis Hotels, petrecerea de Anul Nou costă 195 de euro (similar cu Bucureştiul), iar băutura este la discreţie. America esta ţara tuturor posibilităţilor şi a tuturor preţurilor. La „Empellon Taqueria“ pentru cele şase feluri de mâncare veţi plăti suma de 150 de dolari. La „Beauty&Essex“, meniul de Anoul Nou este 175 de dolari, dar varietatea culinară este mare – plăcintă dulce de orez, escalop, roşii afumate etc. La „Brooklyn Vinery“ te costă doar 125 de dolari, iar dacă vrei să îţi faci singur meniul… la „The Campbell Apartment“ vei plăti doar intrarea – 30$.

Toate acestea sunt posibile la New York.”

Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.

decembrie 9, 2013 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 204 comentarii