Motanul Incaltat

Just another WordPress.com weblog

Basescu. Declaratii. Opinii. Atitudini

Iata ce am citit in Romania Libera:

Băsescu: Niciun ministru nu a anunţat mărirea salariilor, nu e vorba despre bâlbâială a Guvernului

Băsescu: Aş vedea o alianţă PDL cu PNL şi UDMR şi un premier care să nu vândă onoarea pentru funcţie

Gandul:

Ponta, pentru Gândul: „Băsescu trebuie suspendat, judecat şi băgat la închisoare dacă USL obţine 50%+1 şi nu-i numeşte premierul”

Băsescu despre „premierul” Ponta: „Dacă PSD şi PNL nu fuzionează, au o mare problemă. În Constituţie se vorbeşte de partidul care obţine 51%, nu de alianţe”

EXCLUSIV. Surpriză pentru Crin: DOI MARI CREDITORI AI PNL au dat partidul în judecată 

Dar iata si un lucru care nu mi-a placut deloc: pur si simplu o amenintare a lui Basescu la adresa lui Andrei Plesu.

Băsescu, un „ultim apel” la Pleşu: N-aş vrea să spun public lucruri care să nu îi placă, despre cum l-am văzut eu ca şi consilier 

„Preşedintele Traian Băsescu susţine că face un ultim apel la decenţă la Andrei Pleşu, şeful statului adăugând că nu ar dori să spună public lucruri care să nu îi placă acestuia despre perioada în care era consilier la Cotroceni.

„Văd că domnul Pleşu a făcut o preocupare zilnică aproape legată de mine. Uite, n-aş vrea să spun public lucruri care să nu îi placă lui Pleşu despre cum l-am văzut eu ca şi consilier. Şi îl invit la decenţă. Este ultimul apel la decenţă pe care îl fac la Andrei Pleşu”, a spus şeful statului, la B1, referindu-se la declaraţiile făcute de fostul său consilier care a susţinut că şeful statului nu are respect pentru oamenii cu carte.

Întrebat şi despre faptul că Andrei Pleşu a spus despre el că avea o formă de curaj pe care nu o mai are, Băsescu a răspuns: „Curaj am, slavă Domnului! Dacă se referă la intratul în mulţime, trebuie să vă spun că nu mă feresc de mulţime. Pe de altă parte, atât timp cât ştii reacţia, că fluieră, că… ce rost are să te duci în mulţime? E ca şi cum ai provoca. În niciun caz în calitate de preşedinte nu ai dreptul să provoci oamenii. Deci este o chestiune de bun simţ”.

Şeful statului a adăugat că în continuare merge şi în restaurante, şi în magazine, dar că nu a mai avut ocazii, de la Ziua Unirii, de a se duce în locuri unde să fie adunată mulţimea.

„Nici n-a mai fost ocazia – în afară de ziua unirii de la Iaşi – să mă mai duc undeva. Nu prea mai primesc invitaţii de la primari”, a explicat el râzând.

Andrei Pleşu a declarat, într-un interviu postat pe blogary.ro, că „pragmatismul notoriu” l-a făcut pe Traian Băsescu să simtă că „dă foarte bine să fie înconjurat de intelectuali”, subliniind că e important de ştiut că preşedintele nu a făcut aceasta fiindcă ar iubi cultura şi pe intelectuali.”

Interviul lui Andrei Plesu de pe madame blogary il puteti viziona aici si aici.

O atitudine urata a lui Basescu fata de Plesu, pusa sub forma unei amenintari. Ceea ce arata ca Plesu are, de fapt, dreptate, pentru ca Basescu nu-l combate ci il ameninta! De remarcat ca Plesu nu a fost indecent la adresa lui Basescu. Insa Basescu, si asta e adevarat, s-a debarasat repede de intelectualii care l-au sustinut, odata instalat la Putere. O alta greseala, iar acum trece la amenintari, cand cineva ii arata greseala mare pe care a facut-o.

„”Pragmatismul notoriu al preşedintelui l-a făcut să simtă rapid că dă foarte bine să fie înconjurat de intelectuali. Nu uita cum a câştigat el primele alegeri. Când a câştigat împotriva lui Năstase, intelectualii sunt cei care l-au votat şi, în general, micul procent de oameni care erau, în principiu, din categoria anti-Năstase, anti-Iliescu. Ăştia, în general, erau intelectuali. Atunci a apărut normal ca el să mizeze pe ăştia, deşi nu este sigur că e convingerea lui intimă că sunt utilizabili”, a declarat Andrei Pleşu, fost consilier prezidenţial, într-un interviu postat pe blogary.ro.

El a adăugat că, în opinia sa, Adriana Săftoiu, care a fost alături de şeful statului mai mulţi ani, a jucat un rol în a-i sugera că ar fi bine să fie „anturat de câteva nume care să aibă o anumită greutate”.

„Opţiunea lui şi criteriile lui au fost pragmatice, nu intelectuale, să nu ne facem iluzii. Deci cine îşi imaginează că el a spus: Mă, mie îmi trebuie nişte băieţi fini, oameni citiţi, iar atunci îi aleg pe cutare şi pe cutare… Nu! El a spus: Mie mi-ar trebui să ies pe scenă anturat de o echipă care să sune frumos la ureche, ceea ce a şi făcut, dar e important să ştim că n-a făcut-o fiindcă iubeşte cultura şi pe intelectuali. Experienţa mea personală cu el este că el nu are niciun fel de respect şi de simpatie umană pentru oamenii de carte. El, în sinea lui, are un hohot de râs când se gândeşte la băieţii ăştia”, a mai spus Pleşu.

De asemenea, fostul consilier l-a catalogat pe şeful statului ca fiind pragmatic şi inteligent.

El a menţionat că nu a simţit, când era consilier prezidenţial, nevoie de admiraţie.

„Respectul dispare rapid, pentru că respectul pentru un intelectual este respectul implicit pentru carte şi pentru cultură şi pentru postura intelectualului. Traian Băsescu – o spun nu ca un reproş, e o tipologie, eu am avut prieteni, rude, care au avut această psihologie (…) Sunt foarte mulţi oameni pentru care a fi intelectual este o fandoseală”, a mai spus fostul consilier prezidenţial.

Andrei Pleşu a fost numit consilier prezidenţial în decembrie 2004, cînd preşedintele Traian Băsescu a preluat primul mandat de şef al statului. El a demisionat din funcţie în mai 2005.”

De remarcat ca Plesu  „l-a catalogat pe şeful statului ca fiind pragmatic şi inteligent”, nu mi se pare nimic indecent sau jignitor in asta. Si atunci pentru ce atata inversunare din partea lui Basescu? Cand putea foarte usor sa raspunda ceva de genul: „Mi-e teama ca Dl. Plesu greseste. Are o impresie gresita despre mine.” si s-ar fi rezolvat tot. Dar a veni cu o amenintare de genul : „stai ca-ti arat eu tie, sa vezi ce pot sa spun si eu despre tine!” mi se pare absolut inacceptabil si injositor pentru un sef de stat! Practic, nu pe Plesu l-a injosit, s-a injosit, prin aceasta atitudine, pe el insusi! Este absolut regretabil ca Basescu a recurs la asemenea practici de discurs. Mai ales ca e si o gafa politica. Pentru ca s-a asezat intr-un mod cu totul nejustificat in postura de „pus in corzi” datorita declaratiei lui Andrei Plesu, dandu-i intr-un fel dreptate.

Poate ca Basescu ar trebui sa citeasca acest editorial semnat de Andrei Plesu, aparut in Dilema Veche:

Proprietatea termenilor

„Trebuie să fii ori otrăvit de furie, ori insuficient intelectualmente, ca să faci analogii de tipul Băsescu-Mubarak, Băsescu-Lukaşenko, Băsescu-Ceauşescu (cu specificarea că Ceauşescu era mai bun…), sau, delir suprem – la limita kitsch-ului – Băsescu-Hitler. Cînd asemenea comparaţii ies din gura cîte unui puber întîrziat, ajuns, prin accident, în avanscena politică, înţeleg. E o probă de ignoranţă cu privire la Mubarak, Lukaşenko şi Hitler, de inexperienţă cu privire la Ceauşescu şi de obrăznicie juvenilă. Dar cînd asociaţii de acest gen vin de la oameni în toată firea, te cruceşti. Te întrebi, inevitabil, dacă sînt simple forme de prostie, sau îndîrjiri paranoice, salturi sinucigaşe în afara realităţii. „

Dupa ce ca Plesu l-a aparat de cei care-l fac peste tot dictator, acuma il ameninta pe Plesu si-l invita la decenta… Ii da un ultim apel… Ei, ce sa-i faci… e loc sa scada si mai mult in sondaje!

Am facut si eu niste comentarii pe marginea articolului scris de Dl. Plesu:

Ganduri contemporane despre termenul de dictatura

Iata un articol interesant de pe blogul lui Lilik:

Pentru Cotoi doar atât: Zât!

Acolo scrie Cotoi… Eu sunt Motanul Incaltat 🙂 . Va invit sa cititi si sa vedeti despre cine e vorba! 🙂

In final un editorial:

Preşedintele merge pe sârmă

de Rodica CIOBANU

august 3, 2011 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | 3 comentarii

Din ciclul: Despre PSD. Memorii

Cosmin Gusa si-a scris memoriile… Amanunte picante, dupa cate putem afla din Gandul. Despre Geoana, despre Nastase, despre „Micul Titulescu”…

Din cartea de memorii a lui Cozmin Guşă: ora fatală de după “relaxarea” lui Geoană la Vântu. Cum l-a umilit Năstase pe Ponta ridicându-l în faţa clasei să-şi arate profilul

Voi cita din articol, dar recomand citirea integrala a acestuia.

„”Apropo de Mircea Geoană, cu toata prietenia mea pentru el, faptul că n-a explicat niciodată vizita la Sorin Ovidiu Vântu înainte cu o zi de dezbaterea finală, dublat de „scăparea” lui în a-mi comunica a doua zi că a fost filmat de către paparazzi pe tot drumul către Vântu, el observând acest lucru la un moment (deşi am stat împreună a doua zi vreo 7-8 ore, pregătind dezbaterea de seara cu Băsescu!!), mă face acum să vă sugerez să vă imaginaţi cele mai de necrezut scenarii legate de motivaţiile absconse ale lui Mircea Geoană”.

„Pentru istorie”, fostul strateg al lui Geoană furnizează „un amănunt important”: a doua zi, aflând despre vizita lui Geoană la Vântu în urma unui telefon primit de la un ziarist, l-a chemat pe candidat de urgenţă la Parlament să pregătească un răspuns în ipoteza foarte plauzibilă în care Traian Băsescu l-ar fi atacat pe acestă temă:

„În jurul orelor 16.00, i-am solicitat lui Mircea Geoană să vină la Parlament, locul dezbaterii finale a candidaţilor, cu o oră înainte, respectiv la orele 18.00, pentru a putea discuta reacţia la potenţialul atac al lui Băsescu pe această temă; deşi era foarte important (vital, după cum s-a dovedit), Geoană a venit la 18.59(!!!), intrând direct în dezbatere, spre disperarea unora dintre noi, printre care şi Victor Ponta. Sfaturile pe care i le-am mai dat la pauza confruntării, au fost tardive, şi imi părea oricum că trec pe lângă el. Cel puţin ciudat, veţi gândi…Dacă nu chiar monstruos, adaug eu””

Mircea Geoana 01

Image via Wikipedia

Stau si ma intreb: sa fie oare altul misterul …?  Stia oare Geoana ca va pierde? Voi ce parere aveti..?

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Năstase şi micul Titulescu: „Obedienţa de slugă a „neoliderului” Ponta”

Guşă îşi aminteşte şi episodul în care Adrian Năstase l-a adus în politică pe actualul şef al PSD, Victor Ponta: „Apropo de promovări de politicieni în prim plan, rememorez şi episodul jenant prin care Adrian Năstase l-a prezentat public pe Victor Ponta în 2002, prin titulatura ironică de „micul Titulescu”, comparaţie care nu se baza decât pe profilul fizic al lui Ponta, vrând în acest fel să-l umilească din start. Şi pentru că nu i s-a părut destul de elocventă prezentarea verbală, în faţa unei săli pline cu lideri politici şi jurnalisti, plus viitorii subordonaţi ai lui Victor de la TSD, i-a solicitat acestuia să se ridice în picioare, să se-ntoarca în profil, şi să se prezinte astfel sălii, ceea ce viitorul „lider” a executat fără comentarii! Ce spectacol jenant, ce mojicie din partea „reformatorului” Nastase, ce obedienţă de slugă a „neoliderului” Ponta, ce reformă a clasei politice…””

Adrian Năstase

Image via Wikipedia

Observati cat de frumos ii zice : „neoliderul”, extraordinar 🙂 .

Sigur, Ponta este de foarte curand liderul unuia din cele mai importante partide din Romania, poate cel mai important. Poate ca nici nu s-a asteptat la asa ceva. Venirea lui in fruntea PSD mi s-a parut destul de.. brusca.. cum sa zic… Sper sa-i fie de bun augur.  Eu inteleg ca un om tanar are nevoie de modele, de mentori, ca sa zic asa. Insa cel mai important lucru mi se pare sa fi tu insuti. Si nu sa copiezi nu stiu ce model: Adrian Nastase, Ion Iliescu, Fidel Castro sau Che Guevara, etc. Iar ceea ce ii mai trebuie unui lider politic de anvergura este, dupa parerea mea, multa, foarte multa lectura. Viziunea politica nu se poate forma altfel. Inclusiv intelegerea in profunzime a fenomenelor sociale, politice si economice precum si preocuparile contemporane (si nu numai) asupra acestora. Un om politic, cu atat mai mult un lider politic, trebuie sa fie un om modern. Si pentru asta trebuie sa aiba o gandire la scara mondiala. Nu orice om modern este si un om politic, asta e adevarat. Ponta preia niste modele, spre exemplu Che Guevara, si adopta un stil de discurs ca sa insufleteasca masele. Ceea ce nu stiu este daca cunoaste si originea unui astfel de tip de discurs si nu ma refer numai la discursul in sine, dar si la ideile continute acolo… Nu spun ca dl. Ponta nu ar fi un om citit, Doamne fereste.  Cu atat mai mult ar trebui sa se comporte ca atare, tocmai pentru ca eu cred ca avem nevoie, in Romania, mai mult de intelectuali de stanga, decat de ceguevaristi de ocazie sau de neofidelcastristi.

 

Problema intelectualului democrat de stanga mi se pare de o stringenta actualitate la noi si nu numai la noi. Neoliberalismul anilor ’90 a impus un tip de intelectual de dreapta in numele valorilor democratiei, ca si cum stanga nu ar putea avea intelectuali democrati. Lucru fals, desigur. Insa intelectualul se remarca nu numai prin idei, ci si prin tinuta si discurs. Cred ca trebuie precizat acest lucru. Insa revin la problema. Noi avem intelectuali de stanga? Sau avem asa zisi intelectuali, mediocrii adica, fosti comunisti, care nici comunismul nu l-au inteles prea bine si l-au luat cat se poate de usor atunci si acum, semn ca, defapt, nu le pasa? Nu avem pentru ca preocuparea, la noi, a fost acumularea primitiva de capital. Preocupare principala. Insa nu ne-am intrebat, spre exemplu, ce inseamna un administrator competent. Ce presupune acest lucru. Doar sa faci bani oricum? Poate din aceasta cauza si Romania arata, la ora actuala, asa cum arata. Dar nu e vorba numai de Romania… Insuccesul stangii in ultima vreme in Europa cred ca s-a datorat si faptului ca au fost prea putini intelectuali de stanga, intelectuali autentici (observati ca nu spun oameni de stanga autentici) care sa promoveze ideile stangii intr-un mod modern, adaptat sec. XXI, conform cu aspiratiile omului acestui secol, tinand cont de dezvoltarea tehnologica extraordinara de pe planeta. Si avand o viziune de ansamblu, planetara, asupra problemelor economice. Pentru ca problema globala, s-o numim asa, este ca sunt foarte putine tari bogate in comparatie cu foarte multe tari sarace. Asta e defapt problema. Intr-un context cu totul nou, care nu a fost explorat in profunzime inca. Stanga, pe plan European, a fost „pusa la colt” odata cu prabusirea comunismului. In felul acesta s-a creat un gol imens, umplut de neoliberalism, dar si aceasta umplere a avut, inca de la inceput, un defect… Jacques Derrida a fost printre putinii intelectuali din Occidentul animat de ideile dreptei neoliberale care s-a aplecat cu mult mai multa profunzime aspura lui Marx. Iata ce ne spune Wikipedia:

„Dintre lucrările sale sunt de reținut cele trei lucrări publicate în 1967, la debutul său – L`ecriture et la différence (Scriitura și diferența), De la grammatologie (Despre gramatologie) și La Voix et le phénomène (Vocea și fenomenul). Lucrul despre care se vorbește mai puțin este însă preocuparea sa spre Marx, (cel puțin) din ultimul lui deceniu de viață, situîndu-se astfel printre puținii gînditori contemporani care n-au subscris la noul val de respingere în bloc a operei celui la care au facut apel – mai mult sau mai puțin întemeiat – toate mișcările și statele comuniste:

„Că vor sau nu, că știu sau nu, toți oamenii de pe întreg pamîntul sînt astăzi, într-o anumită măsură, moștenitori ai lui Marx și ai marxismului…Nu există niciun precedent al unui astfel de eveniment. În întreaga istorie a omenirii…un astfel de eveniment (să repetăm: acela al unui discurs de formă filozofico-științifică care caută a se rupe de mit, de religie și de mistica naționalistă) deci acest eveniment s-a legat, pentru prima oară și în mod inseparabil, de niște forme mondiale de organizare socială (un partid cu vocație universală, o mișcare muncitorească, respectiv o confederație de state). Toate acestea propunînd un nou concept de om, de societate, de economie, de națiune – și mai multe concepte privitoare la stat și la dispariția acestuia.” („Spectrele lui Marx”, Editura Polirom 1999, pag. 143-144)”

Este de observat ca spune : „ca vor sa nu, ca stiu sau nu…”. Despre comunism s-a vorbit, dupa Revolutie, in termeni defaimatori (nu sustin ca ar fi fost bun comunismul; defapt s-a vorbit doar in termeni de bun sau rau, adica nu a fost bun, deci a fost rau, vrand parca sa inclesteze gandirea umana intr-o logica binara a dualitatii bine – rau in care ceea ce e bun e bun, adica nu e rau, adica p – non p, lucru cunoscut dealtfel. Dar de ce s-a procedat asa?) fara ca sa se observe faptul ca acest comunsim a fost cel mai mare experiment social la scara planetara. Peste un astfel de lucru nu poti sa treci foarte usor. Este evident ca daca comunismul nu a fost bun, daca admitem lucrul acesta, sau daca a fost o idee buna, dar gresit aplicata, atunci sarcina stangii europene este sa se redefineasca doctrinar, lucru care nu s-a prea facut pana acum. Insa dreptatea sociala, echitatea, ideea egalitatii insasi nu pot fi ignorate la nesfarsit. Decalajele mari de dezvoltare creeaza, dupa cum se vede, probleme foarte mari in Europa. Este, desigur, cazul emigrantilor din Est. Dar, pe de alta parte, sa ne uitam la situatia, fara precedent as zice, a Greciei, care pune in pericol euro!! Chestiunea gresita a fost ca s-a considerat egalitatea ca fiind ceva de sorginte comunista. Un concept comunist prin excelenta. Deci, comunismul fiind rau, atunci si ideea de egalitate este una rea. Fiind una rea, atunci aceasta idee trebuie respinsa. In numele progresului, in numele dezvoltarii. Si iata ca numai la progres si la dezvoltare nu a condus o asemenea teorie. Dimpotriva. A reusit doar sa gadile orgoliul, de ce nu snobismul, de propietar al omului, adica de  propietar prosper, sa retinem cuvantul prosper. Si numai la prosperitate nu a condus. Vezi grevele si manifestatiile din Franta. Iar stanga este slabita pentru ca potentialul ei intelectual a fost pe nedrept respins. In numele profitului care duce la prosperitate, nu? Numai ca profitul s-a numit, pana la urma, deficit si datorie publica imensa… Si someri cu duiumul… Pentru ca nici SUA si nici UE nu au vrut sa inteleaga ca egalitatea sta, defapt , la baza lor. Desi exista oameni foarte bogati si acolo si acolo, dar totusi… Proasta intelegere a acestui concept de egalitate nu poate sa duca la ceva bun, nicidecum la o viata normala. Ci la tensiuni pe planeta. Si la o slabire a Europei cat si a Americii. Americanii au ignorat inca demult acest lucru, temandu-se de comunism. Europa s-a luat dupa SUA.. Si acum… Iata de ce, dupa parerea mea, trebuie (re)gandita problema egalitatii. O problema deosebit de importanta pentru Romania, care doreste sa ajunga din urma statele dezvoltate ale Europei. O problema centrala pentru Europa, daca doreste sa fie puternica, o forta incununata de frumusete.  Si o problema deosebit de importanta pentru intregul mapamond, daca stam sa ne gandim la globalizare.

octombrie 18, 2010 Posted by | Uncategorized | , , , , , , , , , , , , , , , , , | Lasă un comentariu