Stirea de ultima ora este referitoare la decizia Tribunalului Bucuresti privind insolventa RADET – aici. Pe scurt, e vorba de datoria de 3,6 miliarde de lei catre ELCEN. Despre reactia PNL, prin Dl. Cristian Busoi – aici. Dansul considera decizia de intrare a RADET in insolventa ca fiind total neinspirata si ca ar putea duce si la o eventuala insolventa a ELCEN. Ca solutii, propune platirea unei parti a datoriei catre ELCEN si reabilitarea retelei termice cu fonduri europene pentru a elimina pierderile de peste 30%, astfel reducandu-se factura pe care trebuie sa o plateasca bucurestenii.
Oamenii s-ar putea intreba de ce se intampla astfel de fenomene. In legatura cu un asemenea subiect, recomand a fi citit acest articol. In legatura cu ELCEN se arata ca aceasta companie are de recuperat 3,6 miliarde de lei de la RADET, care, la randul sau, are datorii de 1,6 miliarde de lei.
Insa ca sa intelegem de ce se intampla astfel de fenomene in economia tarii noastre, evident, profund negative, trebuie sa ne uitam la cine controleaza aceste companii. Nu de alta, dar cineva neavizat care ar citi doar titlurile acestor stiri ar putea crede ca e vorba de mari companii private, multinationale eventual.
Situatia e mult mai simpla.
Actionarii ELCEN sunt ministerul Energiei (97,51%) si Romgaz (2,49%). De observat ca statul are peste 97% din actiuni!!!!
In legatura cu RADET, aceasta se afla in subordinea Consiliului General al Municipiului Bucuresti. Aici remarcam urmatoarea expresie: „in subordinea”… 🙂
Acestea doua sunt cauzele principale ale situatiei de fata: datorii enorme in lantul datoriilor exemplificat in articolul din Adevarul.
Insolventa pare a fi doar o solutie de moment. Bun, ce va urma dupa? Pentru ca situatia asta se mentine asa de ani si ani. De observat caracterul eminamente politic al actionariatului celor doua.
E pusa in pericol incalzirea pe timp de iarna a bucurestenilor, din cate inteleg. Speram sa nu se intample asta.
Curios cum de ani si ani de zile, desi s-au perindat atatia pe la Putere, nu s-a gasit nicio solutie. Tot aia e. Ca sa-l protejeze pe Dorel. Si s-a ajuns in situatia asta, cu datorii enorme. Si statul n-are bani.
Stanga peroreaza impotriva multinationalelor, a capitalului strain, dar niciun cuvintel despre pericole publice precum ministerul Energiei sau Consiliul General al Municipiului Bucuresti. In viziunea stangii, mutinationalele, nu-i asa, sunt de vina pentru situatia dezastruoasa la care asistam.
Se manipuleaza astfel opinia publica.
Au trecut ani si ani, reteaua termica nu e reabilitata si noi platim pierderile. Problema depindea, desigur, de stat care… a stat, ca la stat, ca sa fac un joc de cuvinte.
Fac rotatia cadrelor cu clientela politica. Captura statului, cum ar zice Lucian Isar.
Insolventa e o solutie de moment. Am inteles ca insolventa RADET a fost decisa pentru un an de zile cu posibilitatea prelungirii pentru inca un an. De unde rezulta ca, cel putin deocamdata, decidentii nostri politici n-ar avea solutii pe termen lung sau nu doresc sa adopte astfel de solutii. Daca am inteles eu bine, Stanga se opune privatizarii. Pare ca prefera sa se scalde asa, intr-un soi de incertitudine, totusi insolventa ar trebui sa aiba efecte pozitive.
octombrie 5, 2016
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Cristian Busoi, Diverse, economic, economie, economie de piata, ELCEN, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, Gabriela Vranceanu-Firea, guvern, insolventa, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, Politica interna, Politica internationala, Politice, PSD, RADET, România, social, societate, stiri, UE, Uniunea Europeana, WordPress |
10 comentarii
Acum citim peste tot ca Romania e din nou in recesiune, Traian Basescu a iesit din nou la rampa ca sa ne comunice lucrul acesta si sa arate ca PSD, PNL, PDL ii mint pe romani (doar PMP nu-i minte…?) pentru ca vine campania electorala. Sa vedem intai ce spune presa:
HotNews
Se arata ca:
„Romania a intrat in recesiune, „indiferent ce definitii ar utiliza dottore” Victor Ponta, a declarat joi presedintele Traian Basescu, care a avertizat ca daca se aproba reducerea CAS cu trei puncte procentuale Romania va pierde acordul cu FMI si Uniunea Europeana si va intra in criza.
Seful statului, care a sustinut o conferinta de presa la Palatul Cotroceni, dupa ce datele Eurostat au aratat ca Romania a intrat in recesiune tehnica, factorii principali pentru actuala sitatie sunt taxa pe stalp si taxa pe combustibil.
„E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice”, a spus Traian Basescu.
Acesta a acuzat opozitia formata din PNL si PDL ca a intrat in „corul mincinosilor” si al „incompetentilor” solicitand reducerea CAS in aceste conditii macroeconomice.
„Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil. Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva”, a spus seful statului, acuzand PNL ca face aceeasi politica pe care a facut-o atunci cand era alatur de PSD, „demagogie si minciuna” pentru a castiga avantaje in campania electorala.
„Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii”, a mai spus presedintele.
Iata mai jos cele mai importante declaratii facute de seful statului:
- O scurta informatie, fara a dori sa intru in polemica cu propaganda guvernamentala
- Am mai vazut acest film, cu un guvern caruia ii duduia economia, si lui Ponta ii duduie economia, in cap
- Conform standardelor europene, Romania a intrat in recesiune. Indiferent ce definitii ar utiliza dottore, va invit sa vedeti definitia Eurostat
- Doua trimestre succesive cu scadere a cresterii economice fata de trimestrul anterior
- Romania se afla in aceasta situatie chiar daca fata de anul 2013 are o usoare crestere economica, dar deja economia a intrat in declin si e unul de doua trimestre consecutive
- Trimestrul 1, cu o crestere negativa de 0,2% din PIB, si Trimestrul 2, crestere negativa de 1% fata de trimestrul 1
- Asta in termeni tehnici inseamna ca economia a intrat in recesiune
- Cauzele sunt multe:
- In primul rand, generic vorbind, e proasta guvernare si impresia ca suntem guvernati pentru ca premierul merge la televizor unde vorbeste despre economie fara sa inteleaga ce se intampla in urma deciziilor pe care le ia.
- S-a facut o reducere a investitilor cu 22,5% fata de primul semestru 2013
- A doua cauza e reducerea investitiilor straine directe, pe primele sase luni in scadere cu 10% fata de anul trecut.
- Si un semn major de alarma pe care l-am vazut in februarie 2009, cand au aparut datele statistice cu privire la luna octombrie 2008, cand duduia economia incompetentilor Tariceanu si Vosganian
- In iunie scaderea investitiilor straine directe e de 70%, chiar daca pe primul semestru avem 10%
- O alta cauza este multitudinea de taxe introduse pe economie si populatie
- Doua taxe insa au lucrat ca o frana pentru economie: taxa pe infrastructura, pe stalp, si taxa pe combustibil, de 7 centi, tranformati ii 11 centi, dupa aplicare TVA si inflatie
- Acestea sunt principalele cauze ale franarii economiei.
- Anul trecut au avut o crestere exploziva pentru ca au venit la plata facturile lui Boc.
- Anul acesta nu au facut niciun mare proiect nou, pe primele sase luni absorbita a crescut cu numai 3%
- In principal acestea sunt cauzele pentru care economia a intrat in recesiune
- in conditiile in care inca mai pastreaza o usoara crestere pe primele sase luni fata de 2013
- Subliniez ca pe trimestrul 2 Romania are cea mai mare scadere din UE, 1%
- Tari care mai au scadere sunt Germania, cu 0,2% din PIB, Italia, 0,2, Cipru, 0,3, in rest toate tarile sunt pe crestere, dar Romania e singura tara cu o scadere de un procent
- Aceste lucruri nu mai pot fi acoperite de propaganda pontista
- Proasta guvernare e o realitate
- A avut toate conditiile, stabilitatea macro preluata de la guvernul Boc, prin incompetenta si minciuna reuseste sa creeze din nou dezechilibre
- E un semnal de alarma pe care il trag, am mai trait o data acest proces cu un guvern mincinos, al lui Tariceanu, si ne pregatim din nou sa intram intr-un astfel de proces de depreciere a situatiei macroeconomice.
- Inca nu e tarziu, inca se pot lua masurile adecvate evitarii intrarii in criza, dar criza e aproape, suntem in recesiune
- Pe acest fond, astazi s-a lansat corul mincinosilor, al incompetentilor, cand premierul si incepand de azi cu toata forta si noii lor aliati in dezechilibrarea economica a tarii, Alianta Crestin Liberala, formata din PNL si PDL, cer convocarea parlamentului pentru reducerea CAS
- Oameni buni, eu nu mai candidez si imi doresc reducerea CAS daca e posibil
- Rectificarea arata ca nu sunt resurse nici macar pentru 2014, rectificarea a fost negativa, chiar daca el a spus poporului ca a facut una pozitiva
- Au ascuns cifrele si au facut niste desene
- Un desen fantezist si nu putea fi o rectificare pozitiva atat timp cat veniturile din impozitul pe salarii s-au realizat in proportie de 94,6%
- Veniturile din TVA s-au realizat in proportie de 94,3%, o neincasare de 1,49 mld lei la buget
- Veniturile din accize, in proportie de 97,4%, neincasare de 301 mil lei
- Contributiile sociale, acolo de unde se platesc si pensiile, care si asa au buget deficitar cu 12,5 mld, s-au realizat in proportie de 98,3%, 478 mil neincasati fata de planificat.
- In aceste conditii ideea promovata – eu le-as spune la toti laolalta USL, asta sunt, Ponta, liberalii si PDL sunt USL
- Liberalii au si candidatul la prezidentiale, fac politica pe care au facut-o alaturi de PSD, demagogie si minciuna, vor avantaje in campanie pe tema CAS
- Nu avem resurse, vor sa-i amageasca pe cei din economie, reducerea CAS nu o fac pe seama partii incasate de angajat, lasa bani la companii
- Reducerea CAS accelereaza intrarea in criza prin accentuarea masiva a deficitului la fondul de pensii
- Am vazut acest film pe pielea mea si ii avertize pe romani sa nu se lase pacaliti pentru ca daca se lasa pacaliti la anul ei vor plati costul naivitatii
- Iesirea din criza se va face pe spinarea romanilor daca intram in criza.
- Nu am sa uit niciodata 2010 cu masurile impuse pentru a ne reechilibra dupa masuri propagnadistice care vizau castigarea alegerilor de Tariceanu si gruparea lui, caruia nu i-a fost mila de populatie
- In mod egal, liderii marilor formatiuni politice de la putere si de la opozitie sunt la fel de iresponsabili si mincinosi, fie ca vorbim de Ponta, Iohannis sau Blaga.
- Clameaza reducerea CAS si vor baga tara in criza
- Daca mizeaza ca dand un vot in parlament pentru a doua oara o sa tergiversez legea vreau sa va spun ca e e foarte putin probabil sa o pot face, nu am intors-o pe motive constitutionale, nu exista formulari care sa vizeze atacuri la constitutie
- Ii avertizez sa nu se joace cu tara de dragul minciunii electorale, nu toate minciunile sunt acceptabile, cele prin care prabusesti tara, o bagi in criza, sunt inacceptabile
- Altfel, pot sa minta si depinde cat ii suporta populatia
- Eu consider ca momentul in care fac aceasta declaratie e nepotrivit, lumea e cu gandul la Sfanta Marie, la multi ani cu anticipatie tuturor, dar mi s-ar fi parut inadmisibil sa las acest avertisment pentru saptamana viitoare
- O spun inca o data, in mod egal: PSD, PNL si PDL ii mint pe romani pentru a le lua voturile
- Ii mint pe cei din economie pentru a obtine bani de campanie, vor baga tara in criza, suntem doar in recesiune acum.
- Introducerea reducerii CAS va crea un gol de resurse mult prea mare in raport si cu celelalte obligatii asumate si spun public: daca se introduce reducerea CAS Romania pierde acordul cu FMI si UE, cu implicatiile care decurg de aici, credibilitate si top-up la proiectele europene
- Mi-ar fi usor pentru ca eu imi predau mandatul inainte sa vina efectele unei astfel de masuri, dar vreau sa stie ca eu am spus populatiei ca este mintita acum
- Sunt si solutii de revenire: anularea taxelor suplimentare si economia isi va da drumul din nou
- Anularea taxei pe stalp, revenirea la vechiul pret al combustibilului ar ajuta economia sa inceteze sa mai gafaie
- Acum trebuie facuta din nou sa respire normal
- Nu reducerea CAS va avea acest efect, ci extragerea poverilor suplimentare
- Vad ca si INS, care a lansat o minciuna prin omisiune revine si isi aduce aminte ca a folosit un formular standard din 2009, cum e posibil sa ne spuna UE ca am intrat in recesiune si nu institutul de statistica al tarii noastre
- E a treia institutie care capoteaza sub presiune politica, dupa Avocatul Poporului si CNA
- Ce a facut azi INS e ca scoaterea sigurantei la CNA, au scos si ei putin siguranta ca sa poata minti Victor Viorel
- Au facut ce a facut si seful lor, au plagiat un formular din 2009 si de asta au omis sa spuna ca am intrat in recesiune.
REFERINTE
Se arata ca:
„Cea mai neagra veste pentru Romania: economia a intrat in recesiune, dupa ce doua trimestre consecutive (Trimestrul 1 si Trimestrul 2 din 2014) au inregistrat contractie economica. Informatia a aparut initial intr-un comunicat Eurostat difuzat in cursul diminetii de joi, 14 august, si a fost confirmata telefonic pentru HotNews.ro de Institutul National de Statistica. Economia Romaniei a scazut in trimestrul 2 cu 1% fata de trimestrul 1, si cu 0,2% in trimestrul 1 2014 fata de trimestrul 4 din 2013.
Informatia privind scaderea cu 0.2% a fost data oficial doar de Eurostat in comunicat, INS trecand informatia sub tacere. Informarea initiala a INS privind evolutia T1 2014 fata de T4 2013 a fost de crestere economica de 0,1%, dar intre timp a avut loc o revizuire a datelor, revizuire care a confirmat scaderea economica. INS nu a facut niciodata publica aceasta revizuire negativa. Pana astazi, cand Eurostat a prezentat public cifrele care arata ca Romania a reintrat in recesiune economica pentru prima data dupa iesirea din recesiune in trimestrul 2 din 2012.
Datele oficiului european de statistica arata ca PIB-ul Romaniei s-a contractat pentru al doilea trimestru consecutiv (dinamica trimestru la trimestru), cu 1% in trimestrul II.
- Nota: Recesiune tehnica inseamna existenta a doua trimestre consecutive cu scadere economica (Eurostat).
- Nota: Romania mai intrase în recesiune în trimestrul al 3-lea din 2008 si a iesit din recesiune in trimestrul I al anului 2011. Romania a reintrat in recesiune in trimestrul I din 2012 si a iesit din recesiune in Trimestrul 2 din acelasi an.
„Cu alte cuvinte, economia Romaniei a reintrat in recesiune tehnica. Aceasta evolutie a fost determinata de contractia investitiilor productive, care nu a putut fi contrabalansata de relansarea consumului privat. Mentionam faptul ca in primul semestru economia interna s-a confruntat cu o divergenta intre climatul investitional din economia reala si climatul investitional din economia financiara, pe fondul climatului macro-financiar extern, a crizei din Ucraina si a politicii statului in materie de investitii publice”, se arata intr-un raport semnat de economistul sef al Bancii Transilvania, Andrei Radulescu, publicat joi dupa pranz.
Intr-o discutie cu oficialii INS acestia au admis ca au revizuit in scadere datele pe primul trimestru din 2014 si ca suntem in recesiune tehnica.
Potrivit Eurostat, singurele tari din UE care mai inregistreaza recesiune economica sunt Cipru si Italia.
Cele mai importante evenimente cu impact negativ asupra economiei in anul 2014:
– Taxe si impozite crescute pentru companii si consumatori. Celebra taxa pe stalp (taxa pe constructiile speciale) si acciza suplimentara pe combustibil au fost criticate de toti jucatorii economici. De exemplu, Petrom – cea mai mare companie autohtona – a anuntat ieri o scadere semnificativa a vanzarilor si a profitului, blamand exact cele doua taxe suplimentare introduse de Guvernul Ponta
– Nerealizarea veniturilor prognozate de Guvern. Acest fapt s-a transferat in scaderea investitiilor facute de stat in economie, cu efect pe orizontala
– Investitiile straine directe au scazut in primul semestru cu 10% fata de perioada similara din 2013 (date BNR). Ceea ce inseamna ca in economie a intrat si mai putin capital decat anul trecut, care a fost oricum unul foarte slab din acest punct de vedere
– Situatia foarte slaba in ceea ce priveste atragerea fondurilor europene. In prima jumatate a acestui an, Romania a cerut de la Bruxelles doar 2,56% din fondurile structurale alocate pe perioada de programare 2007-2013
– Situatia din UE, unde cresterea economica a incetinit la randul ei
Ce se mai arata in Raportul Bancii Transilvania:
- La nivelul economiei reale climatul investitional s-a deteriorat, fapt reflectat de declinul formarii brute de capital fix, cu impact nefavorabil pentru dinamica intregii economii. Mentionam faptul ca planurile investitionale ale companiilor au fost nefavorabil influentate in semestrul I de acciza la carburanti si de taxarea constructiilor speciale
- In economia financiara climatul a fost pozitiv: costul finantarii statului a consemnat noi minime istorice, iar indicele bursier BET a urcat cu 8%
- Evolutia nefavorabila a investitiilor productive din primele sase luni ale anului se reflecta negativ laa nivelul potentialului economic
- In scenariul central (care va fi revizuit in toamna) ne asteptam la o relansare graduala a investitiilor productive incepand cu trimestrul al treilea, evolutie sustinuta, printre altele, de declinul costurilor de finantare (la minime istorice) si relansarea creditarii in RON, revigorarea consumului privat, o politica mai proactiva la nivelul investitiilor publice
REFERINTE
Se arata ca:
„România a înregistrat o încetinire a ritmului de creştere economică, dar este în grafic pentru un avans al economiei de 2,8% în 2014, ţinta pe care este fundamentat bugetul de stat, a declarat joi, pentru AGERPRES, ministrul delegat pentru buget, Liviu Voinea.
‘Ţinta pentru tot anul este o creştere economică de 2,8%. Noi avem o creştere de 2,4% pe brut şi de 2,6% ajustat, la primul semestru, chiar uşor mai mare decât cea de anul trecut, pe primul semestru, iar anul trecut s-a încheiat cu o creştere economică de 3,5%. Suntem în grafic pentru o creştere de 2,8% în 2014, pe care este construit bugetul’, a afirmat Liviu Voinea.
Ministrul delegat pentru buget a menţionat că structura creşterii economice s-a modificat, pentru că agricultura are acum o contribuţie negativă, în timp ce anul trecut a avut o contribuţie pozitivă la creşterea PIB.
‘În schimb, consumul are acum o contribuţie pozitivă, după ce anul trecut a fost stagnant. De asemenea, producţia industrială şi exporturile au contribuţii pozitive. Importantă nu este atât evoluţia de la un trimestru la altul, pentru că aceasta este influenţată de factori sezonieri, conjuncturali, cât cifra anualizată de creştere economică. Avem 2,4% creştere economică, o cifră foarte bună şi peste media zonei euro, peste media Uniunii Europene. Avem o încetinire a ritmului de creştere economică faţă de, să spunem, trimestrul I, dar nu o scădere, o încetinire a ritmului de creştere’, a spus Liviu Voinea.
Oficialul MFP a apreciat că este foarte posibilă o accelerare a ritmului de creştere economică în a doua jumătate a anului 2014, datorită spaţiului fiscal pe care autorităţile îl au la dispoziţie.
‘Deficitul bugetar la şase luni a fost 0,5% din PIB, iar datele preliminare la şapte luni sugerează un deficit bugetar de 0,27-0,3% din PIB. Până la 2,2% din PIB (ţinta de deficit bugetar pentru anul 2014 – n.r.) este un spaţiu fiscal considerabil, care va permite creşterea investiţiilor publice. De asemenea, în zona sectorului privat, la 1 iulie au intrat în vigoare neimpozitarea profitului reinvestit, care ar trebui să stimuleze investiţiile private, şi o nouă creştere a salariului minim, care ar trebui să stimuleze consumul privat’, a precizat Liviu Voinea.
Produsul intern brut în trimestrul II din 2014 a fost, în termeni reali, mai mic cu 1% comparativ cu trimestrul anterior (date ajustate sezonier) însă faţă de trimestrul similar din anul trecut economia românească a consemnat o creştere de 1,4% (serie ajustată sezonier), potrivit estimărilor ‘semnal’ publicate, joi, de Institutul Naţional de Statistică.
Pe serie brută, Produsul intern brut a înregistrat o creştere cu 1,2% în T2 2014 faţă de T2 2013.
‘În semestrul I 2014, Produsul intern brut a crescut, comparativ cu semestrul I 2013, cu 2,4%, pe seria brută şi cu 2,6% pe seria ajustată sezonier’, se mai arată în comunicatul citat.AGERPRES„
Si acum va reamintesc ce scriam inca din octombrie 2013:
In care aratam, printre altele, ca:
„Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.”
Acesta a fost scris pe 8 octombrie. Pe 21 octombrie avertizam din nou:
Si spuneam ca:
„Atrageam aici atentia asupra faptului ca “cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei“. Lucrul acesta imi este intarit si de recenta analiza facuta de Wall Street Journal care arata ca oficialii romani s-au angajat pentru a mentine deficitul bugetar sub 3% din PIB anul viitor, sa nu creasca cheltuielile bugetare, sa nu relaxeze politica de prudenta fiscala.”
Dupa cum se poate constata, am cam avut dreptate…
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
august 15, 2014
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Basescu, criza economica, Diverse, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, FMI, guvern, impozite, ineficienta, INS, insolventa, Institutul National de Statistica, Ioana Petrescu, Liviu Voinea, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PMP, PNL, politic, Politica interna, Politice, Ponta, PSD, recesiune, România, social, societate, stiri, taxe, Traian Basescu, UE, Uniunea Europeana, USL, Victor Ponta, WordPress |
207 comentarii
As dori sa atrag atentia asupra unei probleme care, in toiul animatelor dispute politice dambovitene, este pe nedrept ignorata, si anume cea privind noile taxe si impozite. Cred ca este important de precizat ca, din partea Opozitiei, a luat atitudine in legatura cu acest subiect Andreea Paul, si as mentiona doua articole de pe blogul dumneaei – aici si aici. Apropo de impozitul forfetar, iata un articol din Capital:
Se arata ca:
„Noua taxare a microîntreprinderilor, prin impozitul forfetar, care este introdusă de autorităţi pentru diminua evaziunea, ar putea avea efectul opus, de încurajare a muncii la negru
De curând a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanţelor proiectul de lege privind introducerea impozitului forfetar în Codul fiscal. Acesta ar urma ca, de la 1 ianuarie 2014, să înlocuiască impozitul pe profit şi impozitul pe veniturile microîntreprinderilor şi ar fi aplicabil numai societăţilor ce activează în anumite sectoare (întreţinere şi reparaţii auto, hoteluri şi alte facilităţi de cazare/camping, restaurante, baruri etc.). De asemenea, impozitul forfetar ar urma să fie aplicabil şi în funcţie de anumite criterii de mărime:
Cifra de afaceri de până la 50 milioane euro sau active totale care nu depăşesc 43 milioane euro;
O pondere a veniturilor din activităţile vizate, în totalul veniturilor, de peste 70%;
Număr mediu de salariaţi mai mic de 250.
Pe scurt, impozitul va fi determinat că suma fixă, calculată în funcţie de anumite criterii (ce nu ţin deloc cont de venitul/profitul obţinut de contribuabil), astfel:
În cazul spălătoriilor şi service-urilor auto, în funcţie de suprafaţa în care se desfăşoară fiecare activitate (spălătorie, vopsitorie, tinichigerie etc.);
În cazul barurilor, restaurantelor, unităţilor de catering şi altor servicii de alimentaţie, în funcţie de rangul localităţii, suprafaţă utilă a locaţiei şi un coeficient de sezonalitate;
În cazul hotelurilor, în funcţie de zona şi de numărul locurilor de cazare.
Intenţia declarată este ca prin această măsură să se elimine/diminueze evaziunea fiscală din domeniile sus-amintite şi să crească încasările la bugetul de stat, însă fără a analiza textul de lege, un astfel de proiect nu face decât să scoată încă o dată în evidenţă incapacitatea autorităţilor de a stăpâni acest fenomen. În plus, credem că pe termen mediu o astfel de măsură va avea exact efectul opus celui scontat – perpetuarea evaziunii şi, de ce nu, diminuarea încasărilor la buget. Motivele sunt evidente, fără să fie nevoie de vreun calcul:
Nu se ţine cont de capacitatea de plat[ a contribuabilului. Fie că sunt în pierdere, fie pe profit, societăţile ce activează în domeniile vizate vor trebui să găsească resurse să achite impozitul. Nu va fi de mirare, aşadar, dacă impozitul forfetar va accentua evaziunea în domeniul TVA. Evazioniştii vor fi evazionişti în continuare şi vor sta mai liniştiţi, ştiind că au plătit impozitul şi vor fi controlaţi mai rar sau deloc, iar o parte a societăţilor care se conformau fiscal, pentru a supravieţui, vor fi încurajate să nu mai declare o parte din venituri, pentru a putea compensa astfel impozitul forfetar (cu TVA-ul ce ar fi fost altfel colectat);
Încasarea unor sume „la negru“ va stimula şi plata angajaţilor „în plic“;
Existând două regimuri de impozitare diferite, se vor căuta metode de a dirija profitul din companiile plătitoare de impozit pe profit către companiile plătitoare de impozit forfetar.
În ciuda celor de mai sus, în expunerea de motive a proiectului de lege, la secţiunea privind impactul financiar asupra bugetului general consolidat, este prezentat un surplus de 11,3 milioane lei, reprezentând impozit forfetar. Nimic însă despre impozitul pe profit pierdut prin simpla schimbare de regim.
Impozitul forfetar mai are şi alte probleme:
Este incompatibil cu principiul neutralităţii măsurilor fiscale, enunţat la art. 3 din Codul fiscal, creând distorsiuni. Alimentează starea de instabilitate legislativă.
În concluzie, nu avem niciun motiv să considerăm că această iniţiativă va aduce vreo schimbare în bine. Mai mult decât atât, e posibil că fenomenul evaziunii fiscale în domeniile sus-amintite să se amplifice. În locul unor măsuri care să
ÎNCURAJEZE conformarea fiscală a contribuabililor, autorităţile găsesc mai potrivit (încă o dată) să OBLIGE contribuabilii să plătească un bir care n-are nimic de-a face cu profitabilitatea.”
In legatura cu acest impozit tonul este, in general vorbind, unul pesimist. Iata ce spune si ziare.com despre acest subiect:
„Impozitul forfetar ce se va aplica incepand cu anul viitor va avea un puternic impact negativ asupra firmelor mici si va face discriminari arbitrare intre competitorii din aceeasi piata, avertizeaza specialistii fiscali.
Noul impozit va fi perceput ca suma fixa, inlocuind impozitul de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri, si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.
„Diferenta dintre cel mai mic si cel mai mare impozit platit in domeniul alimentatiei publice este de doar 40%, ceea ce inseamna ca unitatile mici care fac un profit nesemnificativ vor plati aproape la fel de mult ca si cele mai rentabile restaurante de lux din Centrul Capitalei”, a explicat Dan Schwartz, managing partner al firmei Scot & Company Consulting, pentru Realitatea.net.
Astfel, cea mai mica „dugheana”, din cea mai proasta locatie de la marginea Bucurestiului, va plati circa 2.000 de euro pe an impozit forfetar, in timp ce restaurantul cel mai de lux din centrul Capitalei nu va da mai mult de 5.000 de euro pe an.
„Este mai rau decat forfetarul de pe vremea premierului Boc. Firmele mici vor fi defavorizate si cele cu profituri mici vor fi obligate sa inchida daca nu gasesc solutiii sa devina mai profitabile”, a avertizat Schwartz.”
Se arata ca:
„Incasarile la buget in 2014 vor creste cu aproximativ 2,5 milioane de euro in urma introducerii impozitului forfetar de la data de 1 ianuarie a anului viitor, conform calculelor Guvernului.
Impactul financiar al introducerii impozitului forfetar de la 1 ianuarie 2014 asupra bugetului general consolidat este estimat la 11,3 milioane de lei in Expunerea de motive a proiectului de lege.
Estimarea a fost realizata pe baza datelor din bilant la 31 decembrie 2012, pentru codurile CAEN: 5510 – „Hoteluri si alte facilitati de cazare”, 5520 – „Facilitati de cazare pentru vacante si perioade de scurta durata”, 5530 – ” Parcuri pentru rulote, campinguri si tabere”, 5590 – „Alte servicii de cazare”, se mai arata in doumentul citat.
Specialistii atrag atentia ca in sectiunea privind impactul financiar nu este mentionat impozitul pe profit pierdut ca urmare a schimbarii regimului fiscal.
Proiectul de lege privind impozitul forfetar a fost aprobat de Guvern si transmis Parlamentului. Noul impozit va reprezenta o suma fixa si va fi platit de hoteluri, pensiuni, service-uri auto si unitati de alimentatie publica.
Ce cred patronii de baruri despre impozitul forfetar: Unii abia asteapta, altii plang dupa Tariceanu
In ceea ce-i priveste pe cei vizati de noua forma de impozitare, opiniile sunt impartite. De exemplu, daca unii patroni de restaurante considera ca masura ii va ajuta pe cei care lucreaza cinstit, altii acuza ca este prost gandita si le va afecta afacerile.”
Tot de pe blogul Andreei Paul aflam ca in 2013 cresterea economica este de 2%, deci o crestere modesta. Pe de alta parte, din cate am inteles, incasarile la buget sunt slabe si au scazut foarte mult si investitiile straine in Romania.
Chestiunea asta ar trebui legata de o alta, cea a Codului Insolventei, fata de care s-au exprimat de asemenea pareri critice. Iata cateva articole aparute in presa:
Ziarul Financiar
Se arata ca:
„Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.
Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.
La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.
Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.
Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”
Adevarul
Se arata ca:
„Noul cod al insolvenţei, aprobat de către Guvern miercuri prin ordonanţă de urgenţă, va creşte şi mai mult numărul de falimente deoarece durata unei reorganizări a fost scurtată de la trei ani la un an, iar statul poate executa o companie aflată deja într-o astfel de procedura pentru creanţele bugetare, a declarat Arin Stănescu, preşedintele Uniunii Naţionale a Practicticienilor în Insolvenţă din România (UNPIR).
„Din păcate, Codul Insolvenţei nu a ieşit aşa cum ar fi trebuit să iasă, adică printr-o lege în care fiecare articol să fie discutat, şi nu printr-o ordonanţă ce intră în vigoare peste trei săptămâni”, a afirmat Stănescu la Conferinţă Naţională de Insolvenţă.
El a dat ca exemplu mai multe prevederi care vor bloca pe viitor procedurile de insolvenţă şi care se vor transformă direct în falimente, deoarece firmele nu vor mai avea capacitatea să revină.
„Reducerea termenului de realizare a unei reorganizări de la trei ani la un an va duce la dispariţia în totalitate a unui plan de reorganizare. În Franţa termenul este de 10 ani, iar în SUA nu există limita. Aproape că nu există situaţie în care o societate să-şi revină în mai puţin timp decât un concordat preventiv. Lucrurile se vor înrăutăţi, acum peste 90% din dosarele de insolvenţă sunt de faliment şi numai 5-6% sunt de succes”, a completat şeful UNPIR.
Stănescu a mai afirmat că, potrivit noului cod, statul poate execută creanţele bugetare născute în timpul procedurii de insolvenţă. Mai exact, băncile nu-şi vor putea execută creanţele/garanţiile, pe când statul da. El a mai afirmat că s-a impus un prag de 50% pentru aprobarea unui plan de reorganizare, astfel că, practic, niciun plan de reorganizare nu se va putea face fără achitarea integrală a creanţei bugetare.
De asemenea, el a mai prezentat o prevedere legată de companiile din audiovizual care intră în insolvenţă care prevede ridicarea licenţei de către Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) până la prezentarea unui plan de reorganizare. „Dacă îşi încetează emisia e greu să mai depună un plan”, a mai declarat el. În fine, Codul Insolvenţei se va aplică şi procedurilor actuale.
La rândul sau, avocata Simona Maria Milos, preşedintele Institutului Naţional al Practicienilor în Insolvenţă, a afirmat că varianta de ieşit de pe masă Guvernului este foarte diferită de cea discutată în consorţiul de redactare a Codului Insolvenţei şi că juriştii nu au fost informaţi cu privire la modificări.
Cei doi au reiterat că speră ca prevederile respective vor fi modificate în Parlament, prin legea de aprobare a ordonanţei.”
HotNews
Se arata ca:
„Posturile de radio si televiziune aflate in insolventa, cum este cazul Realitatea TV, ar putea sa piarda posibilitatea de a indeplini principalul lor obiect de activitate – acela de a emite programe. In ultima sa versiune accesibila pe site-ul Ministerului Justitiei, noul Cod al insolventei, nepublicat inca in Monitorul Oficial, include un articol care nu exista in proiectul supus initial dezbaterii publice si care spune, practic, ca posturilor aflate in insolventa li se suspenda licenta audiovizuala pana la confirmarea planului de reorganizare. Acelasi document de pe site-ul ministerului prevede ca in astfel de cazuri legea se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare – cum este cazul Realitatea TV, post care reclama, de altfel, ca „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”.
UPDATE Codul insolventei, sub forma unei ordonante de urgenta, a fost publicat vineri dupa-amiaza in Monitorul Oficial. Articolul legat de audiovizual este mentinut in forma in care a aparut, initial, in versiunea publicata de Ministerul Justitiei
- Codul insolventei a fost lansat in dezbatere publica de Ministerul Justitiei, sub forma unui proiect de lege, la inceputul lunii septembrie. Miercuri, 2 octombrie, Guvernul a aprobat codul, insa ca ordonanta de urgenta, cu ca proiect de lege care sa intre in vigoare dupa avizul Parlamentului. Pana vineri la pranz, Codul nu fusese publicat in Monitorul Oficial.
- In varianta initiala a proiectului supus dezbaterii publice nu exista nicio prevedere legata de companiile din audiovizual. Ultima varianta a documentului publicat pe site-ul Ministerului Justitiei este datata 2 octombrie – ziua in care Guvernul a aprobat noul Cod.
- HotNews.ro a solicitat, joi, Ministerului Justitiei informatii privind aparitia noii prevederi in actul normativ, insa pana vineri la pranz nu a primit niciun raspuns
Aceasta ultima varianta include un paragraf nou la articolul 81, care spune ca:
- Art. 81 3) „In cazul in care activitatea debitorului se afla sub incidenta prevederilor Legii audiovizualului nr.504/2002, ca urmare a deschiderii procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare se suspenda licenta audiovizionala, in sensul Legii audiovizualului nr.504/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, cu incepere de la data primirii comunicarii de catre Consiliul National al Audiovizualului. In planul de reorganizare vor fi prevazute conditiile de exercitare a dreptului de a difuza, intr-o zona determinata, un anume serviciu de programe, conditii ce vor fi suspuse aprobarii prealabile a Consiliului National al Audiovizualului.”
Altfel spus, in cazul radiodifuzorilor (posturi radio si TV), licenta audiovizuala se suspenda dupa deschiderea procedurii si pana la data confirmarii planului de reorganizare. Prin pierderea licentei, posturile aflate in insolventa nu mai pot emite, deci nu mai pot sa-si exercite principalul obiect de activitate, producator de venituri. Daca nu mai emit, atunci televiziunile nu mai produc bani, deci nu mai pot plati datoriile, deci sunt condamnate la faliment.
- In momentul de fata, confruntate cu probleme de cash-flow, majoritatea covarsitoare a posturilor de televiziune – de la Pro TV la Antena 3 – inregistreaza datorii catre furnizori si/sau catre bugetele de stat, ceea ce inseamna ca orice creditor poate solicita insolventa lor.
Acelasi document prevede la Art. 348 (2) ca aceste prevederi se aplica si procedurilor de insolventa aflate in derulare, cu unele exceptii. Exceptiile nu se aplica prevederilor legate de audiovizual.
- Art. 348 (2) Prezenta lege se aplica si procedurilor de prevenire a insolventei si de insolventa aflate in derulare la data intrarii sale in vigoare, cu exceptia dispozitiilor art. 183-203, care se aplica doar cererilor introduse dupa data intrarii in vigoare a acesteia.
Cel mai cunoscut caz de televiziune aflata in insolventa este Realitatea TV. Compania-mama, Realitatea Media, controlata de Cozmin Gusa, se afla in procedura insolventei de doi ani.
Statia reclama, de altfel, incepand de joi seara ca premierul „Ponta vrea sa inchida gura Realitatea TV”. Postul ii citeaza, de altfel, pe numerosi politicieni si comentatori – Sorin Rosca Stanescu, Mircea Diaconu, Nicolae Robu, Dan Diaconescu, Andrei Marga, Catalin Predoiu – care spun ca este vorba despre un atac la adresa presei si a democratiei.
La randul sau, co-actionarul Cozmin Gusa este citat de acest post spunand ca „Ponta vrea sa falimenteze Realitatea TV si sa-l apere pe Sebastian Ghita”:
- Fata de ce a facut Blejnar cu jurnalistii, nedrept dar legal, nocivitatea documentului lui Ponta e de 100 de ori mai grava pentru mass media. Prevederile sunt discriminatorii, fiind doar la adresa televiziunilor, iar dintre televiziunile centrale, vizeaza doar Realitatea tv. De la preluarea managementului de catre echipa Gusa-Pacuraru, s-a respectat planul de reorganizare, am redus numarul de angajati substantial, restul au luat salariile la timp, am preluat pe firmele noastre cheltuielile de chirie, satelit, administrative, incercand astfel sa reusim scoaterea din insolventa, eventual chiar pe modelul Hidroelectrica. Strategiile evidente de defavorizare si falimentare a noastra sunt direct proportionale cu interesul sau de a-l promova pe Ghita si a-l apara de consecinta ilegalitatilor facute la adresa Realitatea TV”.
UPDATE Cristi Danilet, membru CSM, comenteaza pe pagina sa de Facebook, referitor ca noul Cod a fost adoptat de guvern prin ordonanta de urgenta: „Citesc ca ieri Guvernul a adoptat prin OUG asa numitul Cod al Insolventei (…) Ma gandesc ca nu mai are niciun rost sa dam avizul pe acest act normativ (necesar potrivit art. 38 alin.3 din Legea 317/2004), asa cum e programat pentru marti pe 8 oct la pct. 21 al Plenului CSM. (…) Pacat de munca colegilor judecatori din instante si a sectiei de judecatori a CSM care au facut o multime de observatii in ultimele doua saptamani la textul primit de la Guvern… Ei, dar nu e prima data…””
Realitatea.net
„Codul insolvenţei, adoptat miercuri de Guvern prin ordonanţă de urgenţă, prevede că pot intra în insolvenţă şi societăţile cu capital de stat şi regiile autonome, nu doar firmele private.
„Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, citată de Mediafax.
Potrivit actului normativ, firmele şi companiile cu capital de stat vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.
„Cererea principală din partea mediului de afaceri era scurtarea termenului. Un an, după părerea mea, este suficient. După perioada de insolvenţă, firma poate trece în faliment, iar falimentul nu trebuie privit ca pe ceva groaznic, ci ca pe un nou început, în sensul că-ţi salvezi din bunurile pe care le mai ai, valoric vorbind, şi poţi să începi un alt business. Nu trebuie să stai trei ani până ai epuizat toţi banii şi să nu poţi începe un alt business”, a spus Grapini.
Legea insolvenţei prevedea că, din momentul declarării insolvenţei, compania nu mai plătea nici cheltuielile curente. Noutatea pe care o aduce Codul Insolvenţei este că, timp de un an, compania va fi scutită de penalităţi şi datorii istorice, însă îşi va achita cheltuielile curente.
„Trei ani să ţii în blocaj o companie care nu-şi plăteşte nici energia, nici taxe, nici CAS, nici datorii istorice e de nesuportat pentru o economie”, a apreciat ministrul.
Întrebată dacă vor fi mai puţine insolvenţe, Grapini a menţionat că şi-a propus să ţină o evidenţă cât mai exactă în piaţă.
„La şase luni erau 97.000 de firme care s-au închis. Noi o să mai închidem firme şi în 2013, 2014 şi 2015, fiind cele care au început insolvenţa în ultimii trei ani. Vrem să nu se mai înceapă insolvenţă în ritmul în care s-a început în ultimii ani”, a arătat ea.
Grapini apreciază că astfel se vor evita insolvenţele trucate, însă nu în totalitate, şi se va reuşi salvarea unor bunuri ale companiilor pentru începerea unui nou business, fără ca economia să stea în blocaj.
Codul insolvenţei va intra în vigoare după ce se publică în Monitorul Oficial şi va fi trimisă Parlamentului.
„Cred că terminăm în luna octombrie cu toate fazele şi din noiembrie se va putea aplica„, a mai spus ministrul delegat.
Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.
Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.
La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.
Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.
Proiectul Codului insolvenţei prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”
Evenimentul Zilei
Mediafax
Se arata ca:
„Codul insolvenţei a fost aprobat, miercuri, de Guvern, dar ca ordonanţă de urgenţă, nu ca proiect de lege care să intre în vigoare abia după avizul Parlamentului.
Codul insolvenţei a fost lansat de Ministerul Justiţiei, în dezbatere publică, sub forma unui proiect de lege, iar Guvernul a anunţat, înaintea şedinţei de miercuri, că pe agenda actelor normative a fost inclus şi Codul insolvenţei, tot ca proiect de lege.
La finalul şedinţei, însă, Guvernul a anunţat că procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă au fost aprobate prin ordonanţă de urgenţă.
Înaintea şedinţei de guvern, premierul Victor Ponta a afirmat că Guvernul are probleme cu încasările la buget, în primul rând ca urmare a reorganizării ANAF, şi speră ca noul Cod al insolvenţei va combate evaziunea fiscală comisă în ultima perioadă de firme care au intrat în insolvenţă doar pentru a nu plăti taxele la buget.
Proiectul Codului insolvenţei, prezentat de MEDIAFAX în luna iulie şi lansat în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Justiţiei la începutul lunii septembrie, prevede, printre altele, că pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.
Pentru evitarea aprobării unor planuri de reorganizare susţinute de un număr mic de creditori – prin „manipularea” grupelor de vot putând fi aprobat, în prezent, un plan fără corespondent în valoarea creanţelor – se introduce un criteriu suplimentar, respectiv 30% din total masă credală.”
Problema este ca atat pomelnicul de impozite si taxe, inclusiv impozitul forfetar, cat si acest Cod al Insolventei nu pot sa conduca, dupa parerea mea, la o relansare a activitatii economice la noi in tara. Economia romaneasca are o crestere modesta iar cei care spun ca de fapt stagneaza nu gresesc. Pe de alta parte nu se vede nicio strategie de crestere economica promovata de catre guvern, nici de atragere a investiilor straine serioase. Nu se vede niciun progres la capitolul privatizari. Premierul a invocat Tratatul de guvernanta fiscala. Semnarea acestuia a fost aprobata de guvern in februarie 2012, dupa care Presedintele Basescu a promulgat Legea pentru ratificarea Tratatului. Trebuie spus ca USL a fost de acord cu semnarea Tratatului de guvernanta fiscala si e demn de remarcat ca in acea perioada singura voce, sau printre putinele voci publice importante, de mare calibru, care a tras atentia asupra faptului ca autoritatile se grabesc sa semneze acest tratat fara sa faca o analiza a consecintelor asupra Romaniei, a fost cea a lui Ion Iliescu (v. articolul Mediafax vizualizat mai sus)!! Ceea ce nu cred ca se intelege este sensul acestui Tratat: reducerea deficitului bugetar prin micsorarea cheltuielilor pe care le face guvernul, nu prin marirea veniturilor (prin cresteri de taxe si impozite). Or, actualul guvern tocmai asta face: doreste sa mareasca veniturile bugetare prin noi taxe si impozite, total opus spiritului Tratatului. Si asta in conditiile in care economia romaneasca este inca slabita, inca in faza de depresiune. In felul acesta se intarzie foarte mult inviorarea economica. Cel mai mare pericol ce ar putea sa pandeasca economia romaneasca in 2014 este ca sa ajunga din nou in recesiune in urma acestor masuri: noi taxe si impozite, crescute, si Codul Insolventei. Un alt pericol ar fi ceea ce in literatura economica de specialitate se numeste: inflatia prin cresterea costurilor si reducerea ofertei, datorata sporirii de catre stat a sarcinilor fiscale ale intreprinderilor. De aceea s-ar putea sa avem parte la anul de stagflatie. Solutia corecta, dupa parerea mea, era ca sa se fi procedat exact invers: ar fi trebuit sa se reduca taxele si impozitele (sau sa nu se puna noi taxe si impozite, nici sa se mareasca cele deja existente), si, referitor la insolventa, sa nu existe limita in ceea ce priveste termenul de realizare a unei reorganizari. Pe de alta parte ar fi trebuit sa se reduca mai mult ratele dobanzii si sa se mareasca volumul de credite si masa monetara. Un alt pericol legat de cresterea taxelor si impozitelor si facilitarea insolventei sau mai bine zis a falimentului, ca sa zic asa, il constituie cresterea somajului. Or, cresterea somajului nu poate sa conduca la crestere economica. Dimpotriva! Cu atat mai mult cu cat nu se vede o imbunatatire a performantelor economice a intreprinderilor de stat si nici nu cred ca se va vedea acest lucru anul viitor. Nu se vad masuri pe care Guvernul le-ar lua in aceasta directie. Guvernul a ratat si in privinta instalarii unui management privat la intreprinderile de stat. Un efect nociv al masurilor luate de Guvern ar fi aruncarea multor intreprinderi in economia subterana, ceea ce ar conduce la o diminuare a veniturilor la bugetul de stat. Colectarea taxelor si impozitelor este si acum slaba, o mai buna colectare e greu de crezut ca va avea loc in viitor. De aceea aceste masuri – taxe si impozite noi, marite, la care adaugam acest Cod al Insolventei – nu pot fi decat toxice pentru economia romaneasca.
Interesant este ca liberalii nu par a fi preocupati de astfel de probleme. Totusi, sectorul privat, pe care ar trebui sa-l reprezinte in plan politic, risca sa fie lovit cel mai tare. Pe de alta parte, sporirea sarcinilor fiscale nu se poate incadra intr-o politica economica liberala. Centrul de greutate al acestui Guvern, dupa cum lesne se poate constata, cade in zona social-democratiei. Premierul este social-democrat. Chestiunea este ca social-democratii sunt pe punctul de a face o mare greseala, dupa parerea mea. Basescu se dovedeste un aliat al social-democratilor pentru ca toata nemultumirea se indreapta spre Presedinte, spre discursul prezidential si mai putin spre nerealizarile si masurile propuse de actualul Guvern. Cred ca putini se intreaba cum ar fi daca acum n-ar exista Basescu. Sa facem acest exercitiu de imaginatie si sa presupunem pentru cateva minute ca Basescu nu exista. Ca nu a existat nici conferinta de presa de ieri. Si sa ne intrebam daca lucrurile ar sta mai bine acum fara Basescu. Si vom constata ca Basescu e mai mult decat necesar actualului Guvern. Pentru ca acest Guvern are nevoie de acest paratraznet numit Basescu spre care sa convearga toate nemultumirile acumulate in societate. Nu ca l-as victimiza pe Basescu. Daca totusi este o victima, atunci e doar victima propriului sau caracter. Insa este ciudat cum acest paratraznet fereste actuala Guvernare. Daca paratraznetul nu functioneaza bine, cum a fost (si este) in cazul Rosia Montana, am vazut imediat vreo cateva mii de oameni protestand in centrul Bucurestiului, unde nu s-a mai strigat „Jos Basescu!!”. Ma uit la francezi, la Hollande, care nu are un asemenea paratraznet. A mers tot pe ideea impozitarii: taxe si impozite mari, in rest n-a facut nimic. Somajul tot ridicat este, nemultumirile sunt mari, capabile sa aduca importante voturi extremei drepte. Hollande a scazut foarte mult in sondaje la capitolul incredere. Socialistii sunt intr-o situatie dificila…
Basescu, conferinta de presa, Papici, Dragnea etc sunt subiecte foarte interesante, desigur. Observ la unii comentatori multa patima, pasiune pe aceste subiecte. Nu le fac procese de intentie. Altceva vreau sa spun: nimeni nu ne lamureste spre ce ne indreptam de fapt. Romanii vor, bineinteles, o viata mai buna. Si-au pus mari sperante in USL, ca aceasta formatiune politica va putea sa le faca o viata mai buna, sa-i mai usureze de greutati. Iar USL a promis oamenilor ca va face toate acestea si nu s-a achitat de aceste promisiuni. Pe de alta parte nu se vad masuri de relansare economica. Cel putin din punctul asta de vedere guvernarea Ponta e foarte asemanatoare cu guvernarea Boc, daca nu chiar mai proasta. Nu se poate sa nu te deruteze discrepanta intre discursul uselistilor inainte de a ajunge la Putere si ceea ce fac acum. Pentru USL este foarte importanta canalizarea nemultumirilor din societate catre Traian Basescu. Sa presupunem, prin reducere la absurd, ca Traian Basescu n-ar mai zice absolut nimic 3 sau 4 luni de zile. Ca in tot acest rastimp DNA nu ar mai face nicio arestare. Mie nu-mi face impresia ca USL, prin Guvernul Ponta, ar putea, in tot acest interval de timp, sa ia masuri convingatoare de relansare economica si de imbunatatire a vietii oamenilor. Mie tare imi e teama sa nu ne indreptam cumva spre dezastru! Nu se vede ca s-ar reforma ceva esential in economia romaneasca ca lucrurile sa mearga spre bine.
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
octombrie 8, 2013
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudine, Atitudini, Basescu, Boc, codul insolventei, Crin Antonescu, criza economica, Diverse, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, finante, FMI, Franta, guvern, impozite, insolventa, Ion Iliescu, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, PNL, politic, politica externa, Politica interna, Politice, Ponta, PSD, România, social, societate, somaj, someri, stiri, taxe, Traian Basescu, UE, Uniunea Europeana, USL, Victor Ponta, WordPress |
44 comentarii
Iata ce ne arata Romania Libera:
Se arata ca:
„Retalierul Mic.ro, constructorul Confort sau producătorul de lactate Tnuva sunt câteva dintre companiile – nu mici – care au solicitat intrarea în insolvenţă în 2012. Din ce în ce mai multe firme importante intră pe lista celor care ajung în incapacitate de plată.
Fenomenul insolvenţei – stare a unei companii incapabilă să-şi mai plătească datoriile şi care, în consecinţă, se declară în insolvenţă pentru a se proteja de creditori şi pentru a-şi reorganiza activitatea – nu mai este doar apanajul firmelor mici. Insolvenţa are în 2012 o incidenţă sporită în rândul companiilor mari, cu peste 250 de angajaţi, deoarece criza economică a ajuns şi la acestea, au declarat ieri specialiştii firmei Coface, asigurător de credite.
Semne rele pentru firmele mari
Un prim semn este faptul că valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente în 2012 este cu 34% mai mare decât cea a firmelor care au intrat în incapacitate de plată anul trecut.
Totodată, datoriile cumulate de firmele în insolvenţă în acest an sunt cu 50% mai mari decât cifra de afaceri, nivel inferior celui înregistrat de firmele insolvente în 2011, pentru care valoarea datoriilor era dublă comparativ cu cea a cifrei de afaceri. În condiţiile în care datoria medie pe firmă insolventă nu a variat semnificativ, modificarea raportului indică o creştere a ponderii firmelor cu cifră importantă de afaceri.
„Se observă o creştere a calibrului financiar şi social al firmelor insolvente în primele nouă luni (…), ceea ce a determinat creşterea cifrei de afaceri şi a datoriilor firmelor insolvente, dar în acelaşi timp scăderea pe medie a ratei pierderii, a îndatorării şi a duratei de încasare a creanţelor”, spune Coface.
Firmele insolvente mari – puţine, dar cu datorii importante
86% din firmele în insolvenţă în acest an sunt microîntreprinderi, dar acestea reprezintă sub 10% din cifra de afaceri consolidată, 12% din numărul de salariaţi şi 0,5% din valoarea cumulată a datoriilor.
Ponderea firmelor mijlocii, mari şi foarte mari a reprezentat 3-4% din totalul insolvenţelor din primele nouă luni din ultimii trei ani, însă ponderea cifrei de afaceri a acestora în totalul afacerilor companiilor intrate în insolvenţă a crescut semnificativ, de la 40% în 2010 şi 38% în 2011 la 70% în anul 2012.
Ponderea datoriilor firmelor mijlocii, mari şi foarte mari a crescut constant în ultimii trei ani, de la 34% în 2010 la 43% în 2011, respectiv 80% în 2012 din totalul datoriilor firmelor în insolvenţă. Aproximativ 50% din insolvenţe sunt cerute de companiile în cauză, însă şanse de succes (ieşire din insolvenţă) au doar 1% din acestea, spune Coface.
Serviciile, campioanele insolvenţelor
Cele mai mari creşteri privind numărul de insolvenţe nou deschise s-au înregistrat în comerţul cu amănuntul – 17,74%, tranzacţii imobiliare – 14,04%, hoteluri şi restaurante – 13,44% şi transporturi-11,76%. Ponderea primelor trei sectoare care au înregistrat cele mai multe dosare pe rol în insolvenţă în cifre absolute (comerţ cu amănuntul, comerţ cu ridicata şi distribuţie, respectiv construcţii) a variat în ultimii cinci ani între 50% şi 54%.”
Recomand citirea integrala si in original a tuturor articolelor.
Noi vorbim de una, de alta, a inceput si campania electorala dar, iata, criza mușca. Si mușca rau! Eu stau si ma intreb cand se va termina odata cosmarul asta numit criza economica si financiara. Nu de alta, dar pana se termina el, mi-e teama sa nu ne termine el pe noi. Acum au inceput sa fie expuse la insolventa (citeste faliment) si firmele mijlocii si mari… Pai in ritmul asta se duce totul de rapa. Nu vreau sa fiu pesimist sau sa transmit o nota pesimista… Dar un articol precum acesta, care arata ce se intampla, care e realitatea, numai la optimism nu te imbie… Nenorocirea cu aceasta criza economica si financiara este ca nu mai functioneaza cum trebuie economia de piata. Si asta nu numai la noi (strict la noi), ci si in Europa, si in SUA. Impresia pe care mi-o lasa peisajul descris de acest tablou este ca noi (atat Europa cat si SUA) nu mai avem o economie de piata functionala. It doesn’t work!! Daca cererea nu se redreseaza, criza se va adanci tot mai mult! Cu consecinte economice si sociale catastrofale! Eu ma intreb ce se urmareste prin aceasta criza economica si financiara? Care e scopul ascuns? Distrugerea economiei de piata? Care e? Lumea are dreptate: am ajuns la capatul rabdarilor! Am inghitit o minciuna, am inghitit si a doua minciuna, si a treia minciuna, dar cate minciuni sa mai inghitim? Ca tot ni s-a zis ca ba e asa, ba e pe dincolo, ca stai dom’ne ca o sa vezi ca va merge… Da, si vedem cum merge! Din rau in mai rau! Iar cetatenii sunt pur si simplu obligati, ca n-au ce face, sa duca in spinare aceasta criza din ce in ce mai grea! Este inadmisibil!
noiembrie 14, 2012
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | ARD, Atitudine, Atitudini, Basescu, Business and Economy, criza economica, economic, economie, Europa, European Union, Exercitii de normalitate, faliment, finante, FMI, guvern, insolventa, nivel de trai, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, PDL, politic, Politica internationala, Politice, România, social, societate, SUA, Tnuva, Traian Basescu, UE, United States, Uniunea Europeana, USA, USL, Victor Ponta, WordPress |
Lasă un comentariu
Iata ce ne spune Gandul:
Se arata, printre altele, ca:
„Avocatul Remus Borza a fost numit administratorul judiciar al companiei Hidroelectrica, în calitate de coordonator al firmei de insolvenţă Euro Insol. Firma Euro Insol a fost desemnată ca administrator judiciar al Hidroelectrica după ce conducerea celui mai mare producător de energie din România a solicitat acest lucru în cererea de deschidere a procedurii insolvenţei.
Cine este Remus Borza? Dacă stai să-l asculţi, Borza este un miliardar mason, prieten cu Victor Ponta, care s-a arătat dispus să lucreze la Hidroelectrica pentru 2000 de lei pe lună din pură pasiune.
Într-un interviu pentru gândul, Borza spune despre el că este un „reprezentant de frunte” al Marii Loji Naţionale din România, pasionat de călătorii – „sunt un adevărat globe trotter” – şi de ceasuri scumpe.
„Am peste 10 ceasuri. Nu mi-am mai luat nici un ceas în ultima vreme deh, e criză. De la Hidroelectrica îmi dau 2.000 de lei pe lună. Trebuie să stau mult la Hidroelectrica ca să îmi iau încă un ceas”, glumeşte el. Unul dintre ceasurile sale preferate costă aproape 50.000 de euro.
Avocatul Borza a precizat însă că onorariul de 2.000 de lei pe lună pe care îl va primi deocamdată în calitate de administrator judiciar la Hidroelectrica este unul provizoriu, stabilit doar până la prima adunare a creditorilor, care va avea loc peste 2-3 luni, după care speră că îi va fi majorat.
„Sper ca la prima adunare a creditorilor să îmi mai dea doi poli, acolo, în mărinimia lor”, zâmbeşte Borza, adăugând că speră să primească un onorariu „pe măsura inteligenţei şi a rezultatelor deştepte pe care le avem”.
„Nu facem parte din nicio gaşcă de băieţi proşti sau de băieţi deştepţi”
„Euro Insol nu este de ieri pe piaţă, avem o vastă experienţă în domeniu. Era lider pe piaţa insolvenţelor şi înainte de a prelua Hidroelectrica. Nu Hidroelectrica ne-a făcut mari. Noi aveam active cât alţi trei jucători de pe piaţă la un loc. Pe noi ne recomandă rezultatele bune de până acum, nu facem parte din nicio gaşcă de băieţi proşti sau de băieţi deştepţi„, mai arată Borza.
Nu face un secret din faptul că este membru al masoneriei şi se mândreşte că este „un reprezentant de frunte” al Marii Loji Naţionale din România. „Sunt producătorul şi primei ediţii şi celei de-a doua ediţii a Galei Premiilor Marii Loji Naţionale din România. Ediţia a doua va avea loc mâine (joi) la Ateneul Român”, ne invită el. […]
„Am 40 de ani, sunt singur pe lume”
Întrebat cum s-ar descrie, mărturiseşte că munceşte până la 15 ore pe zi şi dă de înţeles că îşi doreşte să îşi întemeieze o familie: „Muncesc 14-15 ore pe zi, am 40 de ani, sunt singur pe lume, nu este nimic care să suscite interesul”.
Întrebat dacă îl cunoaşte personal pe premierul Victor Ponta, amândoi fiind absolvenţi ai Facutăţii de Drept din Bucureşti, în 1995, răspunde imediat afirmativ, dar ţine să precizeze că nu acesta a fost motivul pentru care a fost ales administrator judiciar al companiei Hidroelectrica.
„Ultima dată când ne-am întâlnit (cu Victor Ponta – n.n.) a fost acum doi ani şi jumătate, la Clubul Diplomaţilor, când ne-am reunit cu toţi foştii colegi pentru a sărbători 15 ani de la terminarea facultăţii », ne spune Remus Borza.” (subl. mea)
Recomand citirea integrala si in original a intregului articol.
iunie 25, 2012
Posted by Motanul Incaltat |
Uncategorized | Atitudini, criza economica, Diverse, economic, economie, Euro Insol, European Union, finante, francmasonerie, guvern, Hidroelectrica, insolventa, Marea Loja Nationala din Romania, masonerie, normalitate, oameni, Opinia mea, parerea mea, partide politice, politic, Politica interna, Politice, PSD, Remus Borza, România, SUA, United States, USA, USL, Victor Ponta, WordPress |
Un comentariu
Motanul Incaltat 